Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
-
Upload
vlad-blonschi -
Category
Documents
-
view
229 -
download
0
Transcript of Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
1/18
MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE CHIMIE I TEHNOLOGIE CHIMICDEPARTAMENT CHIMIE INDUSTRIAL I ECOLOGIC
REFERAT
SURSE DE POLUARE A AERULUI CU
DIOXINE I METODE DE ANALIZ A LOR
A efectuat:
studentul anului IIIL,
Blonschi Vladislav
Chi inu 2!"
Cu#$in%
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
2/18
I. Dioxine-generalit i ................................................................................................... 3
II. Surse de poluare........................................................................................................ 4
III. Toxicitatea dioxinelor..............................................................................................9
IV. Metode de analiz.................................................................................................10
Spectroscopia de mas.................................................................................................... 11
Bioteste CALUX............................................................................................................ 14
Concluzii..................................................................................................................... 17
i!liogra"ie..................................................................................................................18
I& Di'(in)*+)n)$,-i. i
2
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
3/18
Dioxinele # policlorodi!enzo-p-dioxine sau $CDD sunt co%pu i aro%atici triciclici
clorura i. &a general acestea %ani"est o toxicitate %ic pentru o%' cu excep ia a ( dintre ele.
)*+' ),+
Cea %ai toxic dioxin este ,''('/-tetraclorodi!enzo-p-dioxina sau TCDD' nu%it dioxina
Seveso:
i!"#" $C%%
Denu%irea 0ine de la dezastrul din ora ul Se0eso 1Italia2' care a a0ut loc 3n *4(, la un reactor de
"a!ricare a ,'5'6-tricloro"enolului' situat la *6 7% de Milano.
Esti%rile au artat ca au "ost dispersate circa *-6 7g de dioxine' printre care TCDD' ceea ce a
condus la 3%!oln0irea a *4 persoane de cloracnee1a"ec iune a epider%ei cauzat de co%pu i
c8i%ici ce con in clor2' dup care s-au %ani"estat i
9europatie peri"eric # !oal neurologic prin care este a"ectat conexiunea siste%ului
ner0os peri"eric cu creierul i coloana 0erte!ral:
Cancer: Mal"or%a ii- depistate la genera iile 0iitoare.
3
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
4/18
Dup explozia reactorului c8i%ic au "ost gsite peste ;; de ani%ale %oarte' de ase%enea solul
era conta%inat' iar 0egeta ia %oart.
Dezastrul de la Se0eso este pe locul ,' dup
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
5/18
Surse de poluare
Naturale
erupii vulcanice
incendii naturale
arderea pdurilor
Antropogene
industria
pesticidelor,iericidelor
industria !aricrii"irtiei
procese deincinerare a
de#eurilor
sinte$aclororganic
procedee ter%ice#i de co%ustie
transportul auto
arderea de#eurilor%ena&ere
'
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
6/18
Schema #" Surse de poluare cu dioxine
Condi iile "or%rii dioxinelor
Te%peraturi 3nalte- %ai %ari ca 6;;C: Arderea inc%plet- insu"icien a de oxigen: $rezen a clorului.
Factorii care "a0orizeaz "or%area dioxinelor sunt
Mediul !azic: $rezen a razelor >V: $rezen a radicalilor.
Sursele naturale de poluare cu dioxine
Sursele naturale- erup iile 0ulcanice' arderea pdurilor' incendii necontrolate' au un aport %ic 3n
poluarea %ediului cu dioxine. @n pri%ul r3nd din cauza c acestea sunt "eno%ene locale isau
regionale i au loc rar' iar cantit ile e%ise de $CDD sunt %ici 3n co%para ie cu sursele
antropogene' 3ns totodat dac se 3nsu%eaz cantitati0 a%!ele surse' atunci poluarea natural cu
dioxine aduce contri!u ia la poluarea 3n ansa%!lu.
>n alt "actor care pune 3n e0iden poluarea natural este condi ionat de persisten a dioxinelor
3n %ediu' "ie aer' "ie %ediul ac0atic' ast"el "ie c8iar i cantit i %ici de poluan i' ace tia cu ti%pul
se acu%uleaz' ceea ce duce la cre terea concentra iei lor 3n %ediu i respecti0 cre terea
pagu!elor.
= proprietate a dioxinelor' care de "apt deter%in toxicitatea lor sporit este- acu%ularea 3n
organis%ele 0ii. Adic sursele naturale' care produceli%in dioxinele c8iar i 3n cantit i %ici
contri!uie la poluarea Bdistructi0 a co%ponentelor !iocenoza i !iotop. )+
Surse antropogene de poluare cu dioxine
Desigur ca sursele antropogene sunt cele %ai considera!ile 3n poluarea %ediului cu $CDD.
Dup accidentul de la Se0eso %a?oritatea rilor au i%ple%entat legi riguroase' care
regle%enteaz cantitatea de dioxine eli%inate din industriile enu%erate 3n sc8e%a *. ),+ Anu%ite
tipuri de dioxine au "ost produse industrial pn 3n anii (;' ceea ce a produs o cretere rapid a
concentraGiei acestor su!stanGe 3n %ediul 3ncon?urtor i i%plicit 3n ali%ente )5+.
(
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
7/18
Dup oprirea producGiei i datorit %surilor legislati0e luate la ni0el %ondial e%isiile de
dioxine 3n aer au sczut cu aproxi%ati0 4;H.
Tre!uie 3ns de accentuat c p3n la i%ple%entarea acestor legi' cantitatea de dioxine la ni0elglo!al era i este destul de %are' datorit industrializrii puternice'din cauza persisten ei acestora
3n %ediul a%!iant.
Industrializarea respecti0 presupunea ur%toarele industrii
Sursa Dioxine i "urani e%ise 3n aer' g$relucrarea * t de %inereu de "ier ;'-,;
$roducerea * t "ont ;';-*;
Extragerea * t cupru 6';*-/;;';Extragerea * t alu%iniu ;'6-*6;
Extragerea *t plu%! ;'6-/;Extragerea * t zinc ;'-*;;;=! inerea * t !ronz ;'*-*
Extragerea * t %agneziu 6;-,6; 1,5-4;;; 3n ap2Extragerea * t %etale ne"eroase ,-*;;
Recuperarea %etalelor conducti!ile '-6;;;$roducerea * TJ de cldur cu cr!uni *;-6
$roducerea * TJ de cldur cu gaze naturale ;'6-,'6
$roducerea * TJ de cldur 3n condi ii de cascu le%ne a"ectate de pesticide
*6;;
$roducerea * t de Ca= ;';($roducerea * t as"alt ;';;(-;';(
$roducerea * t cr%id ;';,$roducerea * t sticl ;';*6
$roducerea * TJ de cldur cu le%ne *;;$roducerea * t ci%ent ;'*6-6
$a&"#" 'misiile de dioxine de la industrii i arderea com&usti&ililor tradi ionali
C&A de e%isii a dioxinelor pentru o uzin este de ;'* ng%K. ),+ Sta!ilirea acestei C&A a a0utsuccese %ari 3n stoparea e%isiilor 3n cantit i enor%e a dioxinelor. @ns pe pri%-plan se situa' ca
i 3n prezent- ardereaincinerarea de eurilor. Din acest %oti0 s-a sta!ilit nor%e' adic C&A i
pentru incineratoare'spre exe%plu 3n Fran a' 3n *446' dup un an de la i%ple%entarea legii'
cantitatea de dioxine eli%inate constituia *'* 7gan' 3n ,;;, s-a redus p3n la ,*;gan' iar 3n anul
,;;6 s-a redus cantitatea p3n la 46gan ),+.
Anul ,;;6 este unul crucial' deoarece progra%ul respecti0 de legi a "ost aplicat la ni0el glo!al'
respecti0 s-a redus colosal cantitea de dioxine eli%inate.
7
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
8/18
A aprut 3ns alt pro!le% care este "oarte actual' %ai ales 3n rile 3n curs de dez0oltare i
anu%e arderea gunoi telor neautorizate i arderea de eurilor %ena?ere.
Aceast surs este periculoas prin "aptul c este i%posi!il de a cuanti"icadeter%ina cantitatea
de dioxine eli%inate la ni0el local' regional' glo!al i %ai gra0 c aceast surs este practic
i%posi!il de a o ine su! control' iar i 3n rile sla! dez0oltate' unde protec ia %ediului las de
dorit.
>lti%a surs' dar nu %ai pu in i%portant i poten ial periculoas 3n prezent' este transportul
auto' care din cauza a o su%edenie de "actori politico-econo%ici nu se reu este de a di%inua
cantitatea de dioxine eli%inate anual.
Sursa Dioxine u "urani e%ise 3n aer' g
Consu%area * t !enzin ;'*Consu%area * t %otorin ;'6Consu%area * t %otorin- %otor cu "iltre -Consu%area * t car!urant de %otociclete ,'6-'6
$a&"(" 'misiile de dioxine de la transportul auto
III& T'(i0i.,.), /i'(in)-'$
Dioxinele sunt su!stanGe persistente' ce se desco%pun "oarte greu att 3n %ediu ct i 3norganis%. Aceste su!stanGe sunt a!sor!ite de organis% i depozitate 3n Gesutul adipos 1grsi%e2 i
din aceast cauz ali%entele cu un conGinut ridicat degrsi%iconGin i o cantitate %are de
dioxine.
9u doar cantitatea de grsi%i din ali%entul respecti0 in"luenGeaz concentraGia de dioxine ci i
tipul produsului 1de ex. petele de cresctorie 8rnit cu produse din carne are o cantitate %ult %ai
%are de dioxine dect petele 8rnit cu produse 0egetale2.
8
http://cesamancam.ro/lipide.htmlhttp://cesamancam.ro/lipide.htmlhttp://cesamancam.ro/lipide.html -
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
9/18
De ase%enea' ca i 3n cazul %ercurului' ani%alele prdtoare au o concentraGie %ult %ai %are de
dioxine pentru c acestea se 8rnesc cu ani%ale care au acu%ulat cantitGi %ari de dioxine. @n
cazul petilor rpitori concentraGia poate "i de peste *;;;;; de ori %ai %are dect cea din %ediul
3ncon?urtor' iar 3n cazul psrilor care se 8rnesc cu peti concentraGia poate crete pn la de *;
ori cea gsit 3n peti.
@n cazul petilor este reco%andat s 3ncercaGi s e0itaGi petii rpitori sau petii cu o speranG de
0iaG %are i s 3i alegeGi pe cei %ici care se 8rnesc cu plante sau cu plancton i care au o
speranG de 0iaG redus. $uteGi consultalista petilor cu cea %ai %are concentraGie de
%ercur pentru a 0 "ace o idee despre petii care sunt periculoi i despre cei care pot "i
consu%aGi "r a exista riscuri %a?ore.
Ca i %ercurul' dioxinele sunt eli%inate "oarte greu din organis%' perioada de )n*umt+ire acantit+ii din or!anism este de -## ani"
Din cauza "aptului c aceste su!stanGe se acu%uleaz 3n plante i ani%ale' 8rana reprezint cea
%ai i%portant surs de dioxine 1inclusi0 "urani2 pentru oa%eni 14-46H din cantitatea a!sor!it
de organis%2. $entru c se !ioacu%uleaz i au ti%pul de 3n?u%t ire %are expunerea cronic
poate s duc la consecin e asupra snt ii cu% ar "i dis"unc ii reproducti0e' dereglri ale
tiroidei' dia!et' endo%etrioz' a"ectareasiste%ului i%unitar i a siste%ului
ner0os1central i peri"eric2'sarco% i cloracnee. &a concentra ii "oarte reduse pot "i periculoase.
$e durat 3ndelungat ele ac ioneaz negati0 asupra siste%ului corporal de i%unitate' producnd
3%!oln0iri gra0e ale pielii' ale cilor respiratorii' aleglandei tiroide i ale aparatului digesti0.
$rin 3ncercri "cute pe ani%ale s-au do0edit i e"ecte cancerigene. Cea %ai cunoscut dioxin
este tetraclorodi!enzo-dioxina' - TCDD -' a a zisa otra0 Se0eso1toxin2. 9u%ele 0ine de la
gra0ul accident c8i%ic petrecut la Se0eso. C8iar nu%ai o %ilioni%e de gra% 1**.;;;.;;;2
concentra ie pe * Lg. de greutate corporal poate de0eni %ortal pentru organis%.
Din cauz c dioxinele' %ercurul i %ulte alte toxine sunt depozitate 3n Gesutul adipos' dietele
stricte' care au ca rezultat pierderea unui nu%r %are de 7ilogra%e' sunt "oarte periculoase'
uneori putnd conduce la intoxicaGii puternice.
Expunerea pe ter%en scurt a oa%enilor la concentraGii %ari de dioxine produce leziuni la ni0elul
pielii i "icatului. Expunerea pe ter%en lung la concentraGii %ari produce daune %ari la ni0elul
siste%elor i%unitar' ner0os' endocrin i reproductor.
=MS a e0aluat acGiunea (,.,,/- tetraclorodi&en0o-para-dioxinei1TCDD2' cea %ai toxicdioxin. @n ur%a e0alurii =MS
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
10/18
expunerea cronic 1ti%p 3ndelungat la concentraGii %ici2' are ca e"ecte principale apariGia
cancerului 1di"erite tipuri2 i a"ectarea dez0oltrii "tului i a copiilor.
@n ur%a rezultatelor studiilor e"ectuate pe ani%ale i oa%eni IARC 1Agen ia Interna ional de
Cercetare 3n Do%eniul Cancerului2 a 3ncadrat TCDD 3n categoria su!stanGelor recunoscute ca
"iind cancerigene pentru oa%eni.
Categoriile cu un risc ridicat sunt "tul' copiii %ici' persoanele care consu% o cantitate %are de
pete 1populaGiile din zone cu tradiGie 3n pescuit2 i cei care %uncesc 3n unitGi de o!Ginere a
8rtiei i 3n unitGi care incinereaz sau trateaz deeuri )+')5+.
IV& M).'/) /) ,n,-i1
@n %o%entul actual pentru deter%inarea calitati0 i cantitati0 a dioxinelor se "olosesc dou
%etode )(+
*. Spectroscopia de %as:,. ioteste CA&>N.
Spectroscopia de mas
Spectrometria de masaper%ite %asurarea %aselor %oleculare relati0e a unor co%pusi unitari'
respecti0 e0identierea anu%itor specii ato%ice si grupari "unctionale existente in co%pusul
analizat.
12I3CI1IUL %' BA45:
In spectro%etrul de %as %oleculele organice neutre sunt trans"or%ate 3n ioni' radicali i
%olecule neutre si%ple: ionii genera i prin "rag%entare sunt ulterior de0ia i 3n c3%puri %agnetice
isau electrice. De0ierea ionilor este dependent de %asa i sarcina acestora 13n cazul
su!stan elor organice sarcina este de o!icei *2. Cel %ai si%plu exe%plu de spectro%etru este cel
cu impact electronicin care %oleculele a"late 3n stare de 0apori 3n 0id 3naintat sunt !o%!ardate
cu un "ascicul electronic de 3nalt energie. @n ur%a acestui proces rezult ioni poziti0i de energie
10
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
11/18
%are 1ionul molecular sau ion printe2' care se poate "rag%enta %ai departe 3n ioni %ai %ici
1fra!mente ionice2. $ierderea unui electron de ctre %olecul conduce la un radical cationic'
denu%it ion molecular
Ionul %olecular se desco%pune de o!icei 3ntr-o perec8e de "rag%ente
-un radical 1%,.2 un ion 1%*O2 sau o %olecul %ic 1%,2 i un radical cationic 1% *O&2
Ionii %oleculari i "rag%entele ionice sunt accelera i 3n ca%p electric i apoi separa i prin
de0iere 3ntr-un c3%p %agnetic 0aria!il 3n "unc ie de %asa i sarcina lor i genereaz un curent
ionic propor ional cu a!unden ele relati0e ale ionilor. Spectrul de %as este o reprezentare a
a!unden ei ionilor 3n "unc ie de 0aloarea raportului %z 1%asa sarcina2. Ma?oritatea ionilor
produ i au sarcina egal cu unitatea 1zP*2. In cazul acestora' cu c3t %asa este %ai %ic cu atat
ionul este %ai u or de0iat 3n c3%p %agnetic. $articulele neutre produse prin "rag%entare'
1%olecule ne3ncarcate electric' sau radicali2' nu pot "i detectate direct 3n spectro%etrul de %as.
In concluzie' un spectro%etru de %as este un instru%ent care %soar %asa unei
%olecule dup ce aceasta a "ost trans"or%at 3n ioni. $entru a nu se "ace con"uzii rea%inti% c
nu se %soar direct %asa %oleculei ci %ai exact raportul %asa sarcina pentru un ion. @n cazul
3n care sarcina este egala cu * 1zP*2 acest raport corespunde cu %asa %olecular 1ionului2 'dar
exist i cazuri 3n care zQ*.
Deoarece %oleculele sunt "oarte %ici nu se ?usti"ic %surarea %asei 3n 7ilogra%e sau
gra%e de aceea s-a ales ca unitate de %sur Dalton-ul 1unde * DaP*, din %asa unui singur
ato% al izotopului*,C' prin con0en ie s-a atri!uit pentru izotopul *,C %asa de *,.;;;;;; unitti
de %as2.
Principale metode de ionizare:
Exist %ai %ulte %etode de ionizare' principalele din ele "iind ur%toarele
*. Ionizare cu ajutorul electronilor de energie nalt. Aceast %etod este cea %airsp3ndit i ea const 3n aceea c su!stanGa se !o%!ardeaz cu "ascicul de electroni cu
11
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
12/18
energie 3nalt 16;-*;; eV2. @n rezultatul ciocnirilor' din %olecula se dez!ate un electron
i se realizeaz ionizarea acesteia. CondiGia principal a ionizrii prin ciocnire cu
electroni este ca energia acestor electroni tre!uie s "ie %ai %are dec3t energia de ionizare
a %oleculei 1%ai %are dec3t ( # *6 eV2.
2. Ionizarea chimic este utilizat 3n acelea cazuri c3nd su!stanGele studiate nu pot "ideter%inate prin %etoda precedent. EsenGa %etodei const 3n aceea c 3n ca%era de
ionizare se %ai introduce un alt gaz - reagent' care su! in"luenGa electronilor de energie
3nalt "or%eaz ionii %oleculari. Apoi aceti ioni interacGioneaz cu su!stanGa cercetat i
"or%eaz ionii %oleculari a gazului cercetat' care pot "i de?a depistate.
De exe%plu' dac 3n calitate de su!stanG cercetat se ia o su!stanG cu "or%ul RH ' iar
gazul # reagent este %etanul H! 'atunci procese ce au loc 3n ca%era de ionizare pot "i
prezentate sc8e%atic 3n "elul ur%tora6" ioni0area metanului:
H! " e H!" " 2e
&6" formarea ionilor secundari:
H!" " H! H#" " .H$
c6" formarea ionilor moleculari ai pro&ei:
RH " H#" RH2" " H!
Ca rezultat al acestui tip de ionizare' se "or%eaz un ion %olecular cu %asa 1MO*2 care
poate "i 3nregistrat cu a?utorul spectro%etrului de %as.
. %otoionizarecare se realizeaz prin iradierea pro!ei cu radiaGiile electro%agnetice.
5. Ionizarea su& in'luen(a cmpului electrostatic neomogen.
DESCRIEREA APARATURII EXPERIMENTALE
12
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
13/18
0
20
40
60
80
100
20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 m/e
I,%
i!" ( Schema-&loc a spectrometrului de mas
Spectrul de maseste reprezentarea gra"ic a raportului %assarcin 1%e2 a ionilor "or%aGi'
"uncGie de a!undenGa lor relati0. Cel %ai 3nalt %axi% al spectrului se ia la *;;H' iar celelalte se
raporteaz la acestea. Spectrele de %as se pot reprezenta gra"ic cu %axi%e sau cu linii.
i!" . %escifrarea unui spectru
Exe%ple de spectre de %as
13
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
14/18
0
20
40
60
80
100
30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 m/e
I,%
i!"7 Spectre de mas
Deci prin inter%ediul spectroscopiei de %as se deter%in %asa %olecular a $CDD-ului'
respecti0 se deter%in "or%ula !rut a acesteia.
)ioteste *+,-
CA&>N- este un test !iologic descoperit ca o alternati0 rapid i %ai pu in costisitoare pentru
deter%inarea dioxinelor 3n
$roduse ali%entare Aer Ap.
Celulele utilizate pentru deter%inarea dioxinelor au "ost descoperite de >ni0ersitatea agrar
ageningen 3n cooperare cu >ni0ersitatea din Cali"ornia. Ini ial !iotestul CA&>N era utilizat
pentru deter%inarea dioxinelor 3n citru i i%portate de Statele >nite din razilia' 3ns apoi
acestea au cptat o utilizare %ai a%pl.
iotestele CA&>N dease%enea sunt utilizate 3%preun cu cro%atogra"ia de gaze i
spectroscopia de %as.
1rincipiul de anali0:
iotestul CA&>N este !azat pe reactia de !iolu%iniscen care per%ite %surarea cantit ii de AT$ prezent 3n celul
Dac se %en in constante = , i luci"erina' atunci cantitatea de lu%in 0a "i direct propor ional
cu AT$.
14
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
15/18
&a adugarea dioxinelor la celule are loc un dezec8ili!ru- !acteriile 3ncep a oxida dioxinele la
ni0el celular dioxinele %ai 3nt3i sunt transportate de AR9 3n nucleu pentru ca s poat "i oxidate
de AT$. Respecti0 dioxinele intr alturi de luci"erin 1pig%ent2 3n reac ie' prin ur%are celule
produc %ai %ult luci"eraz 1catalizator 3n reac ii !iolu%iniscente2' adic concentra ia de
luci"erin cre te' ceea ce duce la %rirea concentra iei de AT$' ceea ce duce la cre terea intensit ii lu%inoase.
$rin di"eren se deter%in concentra ia de AT$ sur0enit pentru a oxida dioxinele
CATP0=Ih
0
- 3n lipsa dioxinelor
CATPI=Ih
IIh
0
;CATP=CPCDD
Durata deter%inrii este %are- ,; ore.
i!" 8 1rincipiul determinrii &iolo!ice CALUX
uanti'icarea luminii nregistrate
1'
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
16/18
i!"9 Concentra ia de dioxine func ie de !radele CALUX
Valoarea o! inut a intensit ii lu%inoase este cuanti"icat prin unit i R&>' pentru care corespunde o anu%it concentra ie de $CDD' con"or% "ig. .
C'n0-u1ii
1(
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
17/18
Dioxinele sunt co%pu i extre% de toxici care rezult 3n ur%a proceselor naturale i antropogene
i care sunt persisten i 3n %ediu i organis%' perioada de 3n?u%t ire a acestora "iind de (-**
ani: Sursele antropogene de dioxine sunt %ult %ai considera!ile' de aceea este strict necesar de a
%onitoriza e0acuarea acestora 3n %ediu pentru a e0ita 3%!oln0irile de cancer i %aladiineurologice:
@n prezent sunt doar , %etode de analiz a dioxinelor' printre care spectroscopia de %as este
"oarte costisitoare i este o analiz pur calitati0' iar !iotestele CA&>N au o durat %are de
e"ectuare' 3ns prezint a0anta?ul c sunt exacte i nu necesit aparata? so"isticat.
Bi-i'+$,3i)
17
-
7/24/2019 Surse de poluare a aerului cu dioxine si metodele lor de analiza
18/18
*2 i7ipedia-enciclopedia li!er. $olic8lordi!enzo-p-dioxine. *.;,.,;*. Disponi!il pe
Internet 8ttps"r.i7ipedia.orgi7i$olc8lorodi!enzo-p-dioxine:,2 i7ipedia-enciclopedia li!er. Dioxin. *.;,.,;*. Disponi!il pe Internet
8ttpsro.i7ipedia.orgi7iDioxinHC5H/:2 =rganisation Modiale de la sante. &es dioxines et leurs e""ets sur la sante.*.;,.,;*.
Disponi!il pe Internet 8ttp.8o.int%ediacentre"acts8eets"s,,6"r:52 U8id de ali%enta ie sntoas. *.;,.,;*. Disponi!il pe Internet
8ttpcesa%anca%.rodioxinele-si-"uranii.8t%l:62 $ro TV. Ce este dioxina i ce e"ecte are asupra snt ii tale. *.;,.,;*. Disponi!il pe
Internet 8ttpstirileprot0.roexclusi0exclusi0-online0ezi-aici-ce-este-dioxina-si-ce-
e"ecte-are-asupra-sanatatii-tale.8t%l:2 Futura-sciences. uelles sont les sources de dioxine. *.;,.,;*. Disponi!il pe Internet
8ttp."utura-sciences.co%%agazinesen0ironne%entin"osWrdpollution-sont-
sources-dioxine-*;*:(2 i7ipedia-enciclopedia li!er. XYZ[\Y] . *.;,.,;*. Disponi!il pe Internet
8ttpsru.i7ipedia.orgi7iHD;H45HD;H/HD;HEHD;HA
HD*H/*HD;H/HD;HDHD*H/:/2 Scritu!. Spectroscopia de %as. *.;,.,;*. Disponi!il pe Internet
8ttp.scritu!.co%stiintac8i%ieS$ECTR=METRIE-DE-MASA4,(,(.p8p:
42 >tilisation du dosage !iologiWue CA&>N pour la %esure des $CDD' $CDF et co%poses
apparentes. *.;,.,;*. Disponi!il pe Internet
8ttp.ipu!li.inser%."r!itstrea%8andle*;;/*/*_seWuenceP,4:
*;2 i7ipedia-enciclopedia li!er. AT$%etrie. *.;,.,;*. Disponi!il pe Internet
8ttps"r.i7ipedia.orgi7iAT$%HCHA4trie :
18
https://fr.wikipedia.org/wiki/Polychlorodibenzo-p-dioxinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxin%C4%83http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs225/fr/http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs225/fr/http://cesamancam.ro/dioxinele-si-furanii.htmlhttp://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/vezi-aici-ce-este-dioxina-si-ce-efecte-are-asupra-sanatatii-tale.htmlhttp://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/vezi-aici-ce-este-dioxina-si-ce-efecte-are-asupra-sanatatii-tale.htmlhttp://www.futura-sciences.com/magazines/environnement/infos/qr/d/pollution-sont-sources-dioxine-1031/http://www.futura-sciences.com/magazines/environnement/infos/qr/d/pollution-sont-sources-dioxine-1031/https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B8%D0%BE%D0%BA%D1%81%D0%B8%D0%BD%D1%8Bhttps://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B8%D0%BE%D0%BA%D1%81%D0%B8%D0%BD%D1%8Bhttp://www.scritub.com/stiinta/chimie/SPECTROMETRIE-DE-MASA92727.phphttp://www.scritub.com/stiinta/chimie/SPECTROMETRIE-DE-MASA92727.phphttp://www.ipubli.inserm.fr/bitstream/handle/10608/181/?sequence=29https://fr.wikipedia.org/wiki/ATPm%C3%A9triehttps://fr.wikipedia.org/wiki/ATPm%C3%A9triehttps://fr.wikipedia.org/wiki/Polychlorodibenzo-p-dioxinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxin%C4%83http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs225/fr/http://cesamancam.ro/dioxinele-si-furanii.htmlhttp://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/vezi-aici-ce-este-dioxina-si-ce-efecte-are-asupra-sanatatii-tale.htmlhttp://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/vezi-aici-ce-este-dioxina-si-ce-efecte-are-asupra-sanatatii-tale.htmlhttp://www.futura-sciences.com/magazines/environnement/infos/qr/d/pollution-sont-sources-dioxine-1031/http://www.futura-sciences.com/magazines/environnement/infos/qr/d/pollution-sont-sources-dioxine-1031/https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B8%D0%BE%D0%BA%D1%81%D0%B8%D0%BD%D1%8Bhttps://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B8%D0%BE%D0%BA%D1%81%D0%B8%D0%BD%D1%8Bhttp://www.scritub.com/stiinta/chimie/SPECTROMETRIE-DE-MASA92727.phphttp://www.ipubli.inserm.fr/bitstream/handle/10608/181/?sequence=29https://fr.wikipedia.org/wiki/ATPm%C3%A9trie