SUPRAVEGHEREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE

ACTIUNI IN CAZUL UNEI IZBUCNIRI EPIDEMICE

2

SUPRAVEGHEREA STANDARDIZATA A BOLILOR TRANSMISIBILE

Supraveghere epidemiologica: Colectarea, prelucrarea, analiza si interpretarea

datelor, in scopul elaborarii politicilor de sanatate si pentru actiune/control;

Sistem de supraveghere a bolilor transmisibile: Ansamblul activitatilor de supraveghere, care sunt

integrate in sistemul de informatie sanitara sau survin in mod autonom.

Standard: norma/ansamblu de norme care reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma unui obiect, activitate, sistem.

3

Functiile esentiale ale supravegherii

Detectia cazurilor; Notificarea/raportarea ; Investigarea si confirmarea; Analiza si interpretarea; Actiune : - lupta/reactie

- politica - retroinformare

Sunt realizabile prin activitati de sustinere: - stabilirea unor norme (definitii de caz);- formare si supervizare;- punerea la punct a supravegherii de laborator;- comunicare;- gestiunea resurselor.

4

ELEMENTE ALE SUPRAVEGHERII(1) definitii de caz :

clare adaptate coerente in intreg sistemul de supraveghere

mecanism de notificare: clar eficace periodicitate adecvata accesibila tuturor persoanelor si unitatilor incluse

analiza datelor : raspunda nevoilor; prezentare corecta utile in procesul decizional

5

ELEMENTE ALE SUPRAVEGHERII(2)

personalul implicat: o buna complianta la valorile sistemului de

supraveghere; aderare clara la activitatile de supraveghere

(interes si sustinere a activitatilor care trebuie indeplinite)

dispune de resursele umane si materiale suficiente

bine pregatit; supervizat in mod adecvat.

Retroinformarea de la nivel intermediar si central : adaptata suficienta.

6

Supravegherea - obiective Monitorizarea tendinţelor INC; Identificarea necesităţilor de programe noi sau intensificate

şi evaluarea impactului măsurilor de control; Identificarea zonelor în care îngrijirea pacienţilor poate fi

îmbunătăţită şi în care se pot desfăşura studii epidemiologice amănunţite (respectiv analiza factorilor de risc).

Îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului clinic şi al altor lucrători din cadrul spitalului (inclusiv ale administratorilor) în ceea ce priveşte infecţiile nosocomiale şi rezistenţa antimicrobiană, astfel încât aceştia să aprecieze necesitatea acţiunilor preventive;

7

Tipuri de supraveghere

Supraveghere pasivă

Supravegherea activă (studii de prevalenţă şi incidenţă)

Supraveghere specializată (pe localizare, unitate, priorităţi)

8

Supraveghere specializata

tipul de infectie: cele mai grave (morbiditate, mortalitate, sechele), mai costisitoare, mai frecvente, pentru care există mijloace de prevenţie.

de sectoare: cele la risc crescut, cum ar fi ATI, oncologia, hematologia, neonatologia, chirurgia, datorită densităţii crescute a îngrijirilor şi manevrelor la risc

de priorităţi: de exemplu supravegherea în anumite sectoare pentru care s-au propus anumite acţiuni sau înaintea unor programe de formare, etc.

9

Etapele supravegherii

culegerea informatiilor si validarea lor prelucrarea datelor analiza datelor interpretarea rezultatelor comunicarea rezultatelor si a concluziilor – feedback

permanent si final formularea de propuneri de acţiuni de preventie

specifice (identificarea prioritatilor, masuri corective, noutati practice)

evaluare (pe parcurs si finala)

10

Supravegherea este un proces circular

1.Implementare supravegherii, definirea obiectivelor, colectarea datelor si analiza lor, interpretare

2. Feed back

3.Prevenire, decizie si actiune corespunzatoare

4. Evaluare impactului asupra infecţiilor nosocomiale prin supraveghere (a orientărilor) sau alte studii

Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

11

Informaţii utile date administrative (de ex. nr. spitalului, data

internării), date suplimentare referitoare la factorii demografici de

risc (de ex. vârsta, sexul, gravitatea bolii iniţiale, diagnosticul iniţial, condiţia imunologică) şi la intervenţii (de ex. expunerea la dispozitive, proceduri chirurgicale, tratamente) pentru pacienţii infectaţi şi cei neinfectaţi,

prezenţa sau absenţa infecţiei: data izbucnirii, localizarea infecţiei, microorganismele izolate, şi susceptibilitatea antimicrobiană.

12

Validarea datelor

Înainte de introducerea datelor, informaţia va fi validată de un al doilea extractor;

Dacă se foloseşte colectarea computerizată a datelor, software-ul trebuie să efectueze verificări ale datelor introduse (fiecare variabilă colectată trebuie să fie codată conform protocolului);

Înainte de analizare, trebuie efectuată o validare retrospectivă a datelor pentru a se identifica datele lipsă, datele inconsistente, valori excepţionale / posibile erori, valori sau coduri inexistente.

13

Metode de culegere a datelor

Metoda Avantaje Limite

Observaţia Metoda prospectiva deci programabila Colectarea directa favorizeaza obiectivitatea

Consumatoare de timpInfluentata de modificari comportamentale (relatia observat/observator)

Interviul Aprofundarea întrebarilorReformularea întrebarilorExplicarea criteriilorExplorarea evenimentelor trecute

Raspunsurile pot fi sugerate de cel care realizeaza interviulRealitatea raspunsului in raport cu practica reala

Chestionarul de autoevaluare

Responsabilizarea celui chestionatReamintirea criteriilor de calitate care sunt necesare in activitatea practica

Creste volumul de munca a celui care completeaza chestionarul

Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

14

Studii de prevalenţă

Avantaje Dezavantaje

RapidaRelativ puţin costisitoarePermite identificarea priorităţilorPermit detectarea tendinţelor temporale şi repetateIdentificarea sectoarelor/pacienţilor care necesită investigaţii particularePermite o eventuală identificare a factorilor de risc

Recoltarea de numeroase date într-un timp limitatTrebuie efectuate într-un interval scurt de timpDate limitate la perioada de observareDificil de comparat rata infecţiei între diferite instituţii, în absenţa unui efort metodologic şi analitic considerabilObişnuit, nu detectează infecţiile epidemiceSubiect cu numeroase erori bias; în general supraestimează rata infecţiilor asociate unei spitalizări prelungite

15

Studii de incidenţă

Avantaje Dezavantaje

Restrânsă la un sector/populaţie definită de pacienţiEforturi concentrate asupra unui tip de infecţie, ales în general în funcţie de posibilităţile de aplicare a măsurilor de prevenire indicateIdentificare validă a unui numitor adecvat, relativ flexibil, şi care permite combinarea cu alte metode de monitorizareAmeliorarea eficienţei supravegheriiPermite reducerea eforturilor globale a specialiştilor în prevenirea şi controlul infecţiilor

Colectează doar date privitoare la pacienţii/sectoarele selecţionate pentru supraveghereNu permite identificarea epidemiilor în afara populaţiei supravegheate

16

Calcularea ratelorRatele de prevalenţă Exemple

Nr. de pacienţi* infectaţi la momentul studiului / nr. de pacienţi studiaţi în acelaşi moment x 100

Prevalenţa (%) infecţiilor nosocomiale (NI) pentru 100 de pacienţi internaţi

Prevalenţa (%) infecţiilor tractului urinar (ITU) pentru 100 de pacienţi internaţi

Nr. de pacienţi infectaţi la momentul studiului / nr. de pacienţi expuşi în acelaşi moment x 100

Prevalenţa ITU (%) pentru 100 pacienţi cu catetere urinare

Ratele de atac

Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de pacienţi studiaţi în aceeaşi perioadă x 100

Rata de atac (%) a ITU pentru 100 pacienţi internaţi

Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de pacienţi expuşi în aceeaşi perioadă x 100

Rata de atac (%) a plăgii operate (PO) pentru 100 pacienţi operaţi

Ratele de incidenţă

Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de zile de internare a pacienţilor x 1000

Incidenţa septicemiilor (BSI) pentru 1000 de zile de internare

Nr. de infecţii nosocomiale nou apărute asociate dispozitivelor / totalul de zile de funcţionare a dispozitivului x 1000

Incidenţa pneumoniei asociate ventilaţiei pentru 1000 de zile de ventilare

17

Avantajele implementării

Asistenţă tehnică şi metodologică; Asigurarea respectării normelor şi practicilor clinice în

vigoare; Evaluarea importanţei supravegherii (o legitimitate

sporită) pentru a încuraja participarea; Facilitarea schimburilor de experienţă şi de soluţii; Promovarea cercetării epidemiologice, inclusiv

analizarea impactului intervenţiilor; Asistarea statului în estimări la scară largă pentru a

facilita alocarea resurselor la nivel naţional şi internaţional.

18

Criterii pentru evaluare periodică

Simplicitate / flexibilitate / acceptabilitate Promptitudine (este reacţia suficient de promptă

pentru a fi utilă?) Utilitatea (în ceea ce priveşte priorităţile, impactul,

etc.) Eficacitate / eficienţă

19

Criterii de evaluare a rezultatelor Confidenţialitatea: a fost ea oare respectată? Este compatibilă cu

utilizarea rezultatelor în scopuri preventive? Schimburile de informaţii şi publicaţii: sunt rezultatele dezbătute

în mod adecvat în cadrul departamentelor şi al spitalului, şi se regăsesc ele oare în contextul literaturii de specialitate?

Comparabilitate Relevanţă: populaţia aflată sub supraveghere este reprezentativă

pentru întreg spitalul, sau pentru un grup specific de pacienţi? Ajustarea / stratificarea riscurilor: sunt acestea adecvate? Dimensiune: se poate modifica perioada de supraveghere astfel

încât să se obţină un nr. suficient de pacienţi pentru a se asigura validitatea analizei?

Validitatea / Calitatea datelor: o evaluare a calităţii datelor trebuie efectuată periodic.

20

Supravegherea AES

Scop: reducerea riscului de infectie post expunere accidentala la produse biologice

Obiective: estimarea incidenţei accidentelor cu expunere la produse

biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar; evaluarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, materiale,

etc.); evaluarea respectării precauţiunilor universale; obţinerea de date standardizate la nivel national; responsabilizarea personalului medical în sensul cunoaşterii

riscului expunerii la produse biologice şi a aplicării măsurilor corespunzătoare de prevenire a accidentelor

estimarea riscului de infecţie cu HIV, HBV, HCV, post expunere accidentală la sânge şi derivate.

21

Izbucnirea epidemică

Focar de infectie nosocomiala: 3 sau mai multe cazuri de infectie nosocomiala cauzate de acelasi tip de microorganism, care au aparut in aceiasi sectie si intr-o perioada de timp egala cu incubatia maxima specifica.

22

Etapele investigarii unei izbucniri epidemice

CAZURI NEASTEPTATE

IN

1IDENTIFI CARE

2.INVESTIGARE

3.PLANIFICARE

4. DEFINI RECAZ

5. I POTEZa 6. MASURI7.

COMUNICARE

CAZURI NEASTEPTATE

IN

1IDENTIFI CARE

2.INVESTIGARE

3.PLANIFICARE

4. DEFINI RECAZ

5. I POTEZa 6. MASURI7.

COMUNICARE

23

Planificarea investigaţiei

Anunţarea institutiilor/departamentelor cu responsabilitati in sistemul de supraveghere.

Stabilirea termenilor de referinţă ai investigaţiei. Nominalizarea unei echipe responsabila cu gestionarea evenimentului .Personalul de control al infecţiilor trebuie să facă parte din acest grup;

Confirmarea izbucnirii epidemice prin verificarea informaţiilor preliminare referitoare la numărul de cazuri, datele microbiologice disponibile, gravitatea situaţiei şi datele demografice ale persoanelor, locaţia şi momentul.

24

Rezultatul etapei descriptive

La finalul investigatiei descriptive, trebuie să fie posibila :

formularea unei ipoteze referitoare la tipul infecţiei (exogenă, endogenă);

identificarea sursei şi a traseului infecţiei; recomandarea şi implementarea

măsurilor iniţiale de control

25

Etapa analitica

Verificarea ipotezei de lucru prin investigatie epidemiologica analitica (caz-martor)

Precizarea modului de transmitere a caii (vehiculului)

Definirea grupelor de risc si a factorilor care au favorizat aparitia

26

Elaborarea raportului de investigare

Rezultatele investigatiilor epidemiologice descriptive

Rezultatele investigatiilor epidemiologice analitice

Recomandari de masuri de control si prevenire

Contine : Consideratii administrative ; Date stiintifice (clinice, de laborator,

epidemiologice) care completeaza istoria naturala a INC.

27

Implementarea masurilor recomandate

Este ultima etapa a investigatiilor Este in responsabilitatea autoritatilor

administrative ale unitatii sanitare Consta in implementarea masurilor de control

si prevenire, recomandate ca urmare a rezultatelor investigatiilor

28

Măsuri imediate de control

Tipul presupus al transmisiei Acţiune recomandată

Transmitere între persoane Izolarea pacienţilor şi precauţii luate în funcţie agentul/agenţii infecţioşi

Transmitere manupurtata Îmbunătăţirea spălării mâinilor

Agent transmis pe calea aerului Izolarea pacientului cu ventilaţie adecvată

Agent prezent în apă, transmis pe calea apei

Verificarea rezervelor de apă şi a tuturor containerelor cu lichid. Utilizaţi dispozitive dispensabile

Agent transmis pe cale alimentară Eliminarea alimentelor de risc