Suplimentar peste milioane SI ZOOTEHNIA kWh
Transcript of Suplimentar peste milioane SI ZOOTEHNIA kWh
Proletari din toate țările uniți-vă!\NUL XXXVIII
SERIA II
Nr. 10 256
4 PAGINI
50 BANI
Reluarea în plen a lucrărilor Marii Adunări Naționale
Biroul Marii Adunări Naționale a hotărît ca lucrările în plen ale sesiunii a cincea a celei de-a opta legislaturi a Marii Adunări Naționale să fie reluate vineri, 21 mai 1982, ora 11,30.
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNISTnO campanie agricolă continuă!
FURAJELE SI ZOOTEHNIA1preocupări permanente, de maximă importanță economică, pe agenda de lucrua gospodarilor de la sate
Importanța economică a sectorului zootehnic in ansamblul agriculturii nu mai trebuie argumentată. Cu toate acestea, în domeniul creșterii animalelor se înregistrează numeroase deficiențe, fapt care afectează atît veniturile unităților agricole, cît și realizarea plănuit’ la producția animalieră. De ce ? Mai întîi că, deși zootehnia este un sector de activitate continuă, volumul de muncă este mai fluctuant decît la cultura porumbului, să zicem-- cea mai serioasă alertă creînd-o achiziționarea furajelor și nu — așa cum ar fi normal — producerea furajelor. Pentru aceasta toate unitățile dispun de baza necesară, dar — desigur — este mult mai comod să cumperi I Aooi, însilozarea ! Acum, cînd recoltarea furajelor cultivate este din ce în ce mai intensă, ele trebuie însilozate și nu date spre consum. Animalele trebuie scoase la pășune, ceea ce pe alocuri s-a cam uitat. Apoi, toate resursele vegetale trebuie adunate cu grijă și depozitate, preocupare care, de asemenea, a cam dispărut din practica unor gospodari. Zootehnia are nevoie de furaje, de combustibil biologic deci, pentru a produce carne, lapte, lînă.- Iqr furajele se string de pe acum pentru la iarna. Acum'; cînd animale- le au nevoie de pășunatul sănătos în aer liber. Să urmărim cîteva preocupări în acest sens în
unele unități agricole din județele Mureș și Ca- raș-Severin, zone de tradiție în creșterea animalelor.
RELATĂRI ÎN PAGINA A III-A _______________________________________.X
Ostrov — un oraș minier in plină dezvoltare
Foto : O. PLECAN
REPORTAJUL NOSTRU
In numărul
PE OLT: 0 NOUĂVATRĂ DE LUMINĂ
de azi:
• DIN SI DESPRE VIATA ORGANIZAȚIILOR U.T.C. • ȘCOALA - SPAȚIU ĂL EDUCAȚIEI COMUNISTE, REVOLUȚIONARE • CRONICĂ LA O- BIECT • GEORGE MIHÂITÂ IN DIALOGURI CU SI FĂ
RĂ UMOR
(Pagina a 2-a)
e AUTOGOSPO- DĂRIREA SI AUTO- APROVIZIONAREA • RUBRICA AZI
• SPORT
(Pagina a 3-a)
Revin, după un an, la Tumu- Vilcea, și nu mai găsesc oamenii pe care-i știam. Și știam bine cîțiva zeci de constructori, din cîteva sute, dintr-o mie poate Nu-l mai intilnesc pe dulgherul Vasile Ghinuță din Dolhasca, cel care susținea — și proba — că activitatea de cofrare a ținui baraj este o nemaipomenită operă de artă. Vasile Ghinuță cofrase multe baraje — de la Bicaz pină la Argeș ; și aici, pe Olt — in viața lui de peregrin cu sensul statorniciei ; statornicie înțeleasă prin ceea ce ră- mine totdeauna in urma lor, a constructorilor : o hidrocentrală, un rîu regularizat. Acum, mi se spune, se află la Porțile de Fier II ; este nevoie de el acolo. Nu-l mai intilnesc nici pe maistrul Oprea Neacșu, oltean din Sadova Doljului, cel care plecase să ia lumea in piept cu un bilet de călătorie in circuit și-și descoperise lumea dragostei și a muncii la chiar prima stație a călătoriei — Porțile de Fier I. Despre tînărul inginer Dumitru Iordachc, care în urmă cu cinci ani lua primul contact cu apa, aici, pe Olt, mi se spune că ar mai putea fi intilnit pe undeva, pe-aproape, la digul mal sting, Păușa, dacă nu cumva a coborît și el spre Porțile de Fier II, adresa către care călătoresc acum cei mai mulți constructori de pe Olt. In urma lor a rămas, să vorbească despre grava lor temeritate — hidrocentrala;
.înaltă, maiestuoasă, trainică. Ei, constructorii, au mai rămas in rîndurile, îngălbenite de-acum, ale unei pagini de ziar și-n filele proaspete ale unei cărți de reportaj, ce-și dorește o virsta măcar de durata operei lor.
Aici, la Turnu, teritoriul luminii este acum, în exclusivitate, un apanaj al energomontorilor. De aceea, tinărul inginer constructor Ion Mihăilă, cel care a răspuns de înălțarea acestei noi vetre de lumină a țării, mă invită să fac cunoștință cu colegul său de generație și speranță, inginerul Gheorghe Cirlan, șeful șantierului energomontaj Olt-dejileu. „Constructorul și-a făcut datoria — îmi spune colegul. Tot ce înseamnă beton, el a făcut, constructorul. Urmăm noi acum, cei care montăm tot ce înseamnă parte metalică". Rezumând explicațiile interlocutorului nostru, să spunem că „pionul" esențial, turbina, asigurarea bunei ei funcționări, în seama lor, a montorilor, se află. Dar să subliniem mai întîi faptul că hidrocentrala Turnu — cu o putere instalată de 70 MW — este cea mai mare de pe Olt. Și să amintim că primul grup, de 35 MW, a intrat deja in funcțiune. La ora de față se pregătește punerea sub tensiune a celuilalt grup de 35 MW. Au fost realizate părțile metalice ale celor trei goliri de fund ale barajului — o performanță națională ; și nu doar națională —
MIERCURI
19 MAI1982
Suplimentar — 22,5 milioane
kWhColectivul întreprinde
rii electrocentrale din Rimnieu Vilcea, care asigură exploatarea celor 15 hidrocentrale ridicate pină acum pe riurile Lotru și Olt. au majorat, marți, la 22,5 milioane kWh cantitatea de energic electrică furnizată suplimentar sistemului e- nergetic national, de Ia începutul anului in curs. Acest remarcabil succes a fost însoțit de punerea Ia dispoziția dispecerului energetic national a unei puteri efectiv utilizabile superioară cu 23 MW celei planificate, precum și de consemnarea unei economii de 1,5 milioane kWh, ca rezultat al reducerii consumului tehnologic propriu, necesar pentru producerea și transformarea energiei e- lectricc.
0 nouă tehnologie —
NifeluxLa întreprinderea Elec
tromagnetica din Capitală se aplică o nouă tehnologie de depunere a aliajului nichel-fier. Elaborată de specialiștii Institutului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru industria construcțiilor de mașini, noua tehnologie — denumită Nifclux — înlocuiește nichelarea elec- trochimică și prezintă a- vantajul că, prin înlocuirea parțială a nichelului cu fierul se obțin economii de nichel de circa 20 Ia sută. Nichelarea, după tehnologia propusă de cercetătorii bucureșteni, prezintă calități tehnice superioare, conducînd la creșterea productivității și reducerea consumului de materiale tehnologice. De notat că substanțele de adaos sint de proveniență românească.
Calitatea și promptitudinea — explică depășirea planului la export
La ÎNTREPRINDEREAMETALURGICA BACAU se produc lunar cîteva zeci de mii de diverse armături metalice. firește, cantitatea a- nuală fiind de 12 ori mai mare, ajungînd. deci, la cite- va sute de mii de bucăți, executate într-o gamă de 700 ti- podimensiuni. de la 50 la 2 200 mm. „Cifra exactă — ne mărturisește tînărul inginer șef Gheorghe Rădăvoi, nu o știu nici eu precis, dar o putem afla ; facem cîteva calcule. dăm telefon la plan, dacă, bineînțeles, credeți că este absolut necesar". Nu credem, cu atît mai mult, cu cit chiar atunci inginerul șef este solicitat la montaj unde se află în probe un lot ce urmează să fie expediat în U.R.S.S. Reușim totuși să aflăm că producția pentru export, conform cifrelor de plan, reprezintă exact 33,33 la sută, ceea ce. lesne de constatat, înseamnă o treime din întreaga producție. Insă, dacă la asta adăugăm și produsele fabricate pentru Autobuzul. pentru șantierele navale din întreaga tară, pentru întreprinderea de motoare electrice București, ori cea de transformatoare din Filiași. menite și ele ca. încorporate în produsele finite ale amintitelor unități, să fie exportate, a- jungem la o pondere mult mai marc, depășind 60 la sută din total. Și cum și acestor produse, ca și celor direct expediate partenerilor străini li se acordă maximă importantă. pot fi ușor și acestea încadrate intr-o aceeași categorie. ceea ce ridică ponderea exportului la aproape două treimi. Desigur. în aceste condiții, este normal ca întregul colectiv să acorde o atenție deosebită realizării exemplare a produselor • pentru export, aceasta explicînd. aflăm de la tînărul economist Dumitru Mangu, directorul comercial al unității de ce în ultimii zece ani unitatea n-a înregistrat nici o reclamatie.
— Știut fiind că produsele noastre cîntăresc între cîteva kilograme și cîteva tone, in funcție de destinația lor, adaugă tovarășul Mangu. rezultă că în acești ani am exportat în zeci de țări cîteva sute de mii de produse fel de fel : carcase pe unități
de pompare clasice șl, în ultima vreme, din cele mai moderne. comparabile prin gabarit și greutate redusă cu cele mai bune produse de acest fel fabricate în lume. Dealtfel, la nivelul acestui an produsele noi depășesc 65 la sută din totalul nomenclatorului, asta conform planului, dar prin măsurile recent adoptate vom asimila și fabrica mult mai multe. Doar așa, venind cu ceva mai nou, mai funcțional, mai ieftin poți pătrunde pe această piață cu o concurentă acerbă. Exportăm de mai bine de două decenii și iată că prin calitatea ireproșabilă a produselor noastre am reușit ca de la sub. 1 la sută să ajungem la o pondere a exportului de 40-50 de ori mai mare, în plus, o altă explicație o oferă faptul că ne raliem prompt la toate cerințele beneficiarilor.
— Cum reușiți aceasta ?— De mare folos ne sînt
La întreprinderea metalurgică Bacău
formațiile specializate în producția pentru export din care fac parte cei mai buni lucrători. Multi dintre ei sînt tineri, absolvenți cu toții ai unor cursuri de specializare, de profil. Astfel de formații avem și la turnătorie, sculă- rie și prelucrări, dar și la atelierele de proiectare. Astfel incit cind ni se cere în timp foarte scurt un produs nou. ne coordonăm cu toții eforturile și fără întîrziere trecem la execuția sa.
— Un exemplu în acest sens ar fi concludent...
— Chiar mai multe, de dată recentă intervine inginerul Gheorghe Rădăvoi. Pînă în urmă cu cîtva timp nu executam așa numitele clapane siderurgice. S-a ivit însă o comandă de cîteva mii de astfel de produse — mai exact, cîteva mii de clapete cu corp și picior, pentru U.R.S.S. Pentru preluarea acestei comenzi, deosebit de dificile — este vorba în fapt de niște guri de evacuare a gazelor din cocserii — am început grab
nic, din mers, reprofilarea mai multor linii de fabricație. Fiind vorba de o construcție specială menită să reziste la temperaturi de peste 6 000 de grade, am intimpinat destule dificultăți și la elaborarea șarjelor, și la prelucrare — pentru a le depăși ne-am dotat cu mai multe mașini cu performanțe ridicate —, dar mai ales la uzinaj. Cu toate acestea, deși reprezentanții partenerului le recepționau bucată cu bucată, n-am primit nici o obiecție. Dimpotrivă, din cîte știm, acum, după această primă comandă, urmează să ni se încredințeze o alta. Un alt exemplu : întreprinderea specializată de comerț exterior Romagrimex solicita pentru o firmă din Grecia niște robinețl clasici cu sertare de 50 mm, un produs demult scos din fabricație la noi. Firește, putem reveni și la fabricarea vechiului produs, dar noi le-am propus un altul, mult mai funcțional, mai convenabil și pentru noi, dar îndeosebi pentru beneficiar. De curînd. la solicitarea acestuia, am finalizat în de- vans întreaga comandă de 1 500 robineti fluture. Dealtfel. în primele patru luni din acest an am onorat integral toate cele 25 de contracte de export finalizind totodată în devans. la cererea beneficiarilor multe altele. Astfel ne-am realizat planul Ia export in procent de 112 la sută, mai concret față de un plan de 54 milioane lei am realizat peste 60 milioane.
— O depășire substanțială care ne îndeamnă să vă adresăm o firească întrebare : planul inițial de export n-a fost intr-o oarecare măsură subdimensionat, sub posibilitățile reale ale colectivului ?
— Noi credem că nu. cu atît mai mult cu cit, de fapt, nici acum nu avem în întregime acoperit planul anual cu comenzi ferme. In principal. realizările de pină acum se explică prin măsurile organizatorice și tehnice luate de noi. Astfel, am reușit prin autodotare să ne asigurăm o nouă linie de vopsire, mult mai productivă. Am eliminat astfel mai multe locuri în-
EMIL STANCIU(Continuare in pag. a III-a)
File din biografia culturală a BacăuluiNu s-ar putea spune că Ba
căul este un mare centru cultural al țării. Dealtfel, instituțiile lui culturale (revistă literară. teatru, orchestră simfonică etc.) au virsta unui flăcău cu armata abia făcută. Drumul spre performanță, spre eveniment artistic este sinuos, adesea imprevizibil, reflex ferm al maturității și al tradiției, un drum care presupune, mai banal sous, prospectare și implicare ale unor forțe artistice de amatori din județ, în asta constă și meritul Festivalului national „Cintarea României", un cadru organizatoric absolut necesar șl finalmente o stavilă inerți&i și comodității culturale. Sigur că între calitate și cantitate e- xistă un joc foarte subtil, greu de anticipat, în schimb cic-
•dem că. și niște simple cifre
pot fi semnificative- Așa cum ne spune Constantin Dr.nea, vicepreședinte al Comitetului culturii și educației socialiste Bacău, in județ există 2 600 de formații artistice cu peste 65 000 de interpreti, 510 cercuri artistice cu 5 600 de creatori de
multe de făcut. Faptul că actualmente ne prezentăm cu 100 de noi formații artistice vorbește de la sine de resursele și de potențialul artistic pe care le are județul nostru".
Dincolo de aceste realizări, ni se pare important faptul că
Festivalul național „Cîntarea României"
toate profesiunile... „Practic, fiecare al zecelea locuitor al județului este cuprins în manifestările festivalului. Acesta este, dacă vreți, secretul premiilor obținute de noi la ultima ediție a „Cintării României" : 236 de premii, un număr triplu in comparație cu cele obținute la penultima e- diție. Dar chiar și așa mai sînt
anumite acțiuni organizate la nivel județean s-au permanentizat, cîștigind și o meritată notorietate națională. Este vorba de „Festivalul de creație și interpretare teatrală Slftnic — Moldova", „Festivalul Enescu — Orfeul moldav", „Festivalui-concurs -Retorta de cristal»", „Salonul băcăuan al cărții", „Festivalul concurs
«Toamna culturală băcăuană»", „Festivalul filmului de animație al cineamatorilor". „Zilele culturii călinesciene" etc.
Bine repartizate intr-un calendar' al manifestărilor cultural artistice, aceste acțiuni sint subordonate tocmai principiilor care dau sens și autenticitate „Cintării României . angajarea tuturor forțelor artistice profesioniste și de amatori din județ. In chiar ziua documentării noastre se desfășura faza de masă a dialogului cultural-artistic pe aceeași scenă „Tării — conștiința și fapta", dialog care și-a propus de la bun început „realizarea unei puternice emulații a creației și interpretării artistice la nivelul
SORIN PREDA(Continuare in pag. a IlI-a)
Foto : G... Cu CU
vanele cu închidere rapidă, podul rulant, macaralele-capră, instalațiile anexă : de răcire, ungere, aer comprimat, de ridicare. A fost montată, desigur, turbina, cu tot ce ține de ea — o uriașă masă metalică în rotație, în greutate de 316 tone, dispuse după cum urmează : 210 tone rotorul generatorului, 60 tone rotorul turbinei, 30 tone arborele turbinei, 10 tone arborele auxiliar, 6 tone rotorul excitatoa- rei. Notez fiecare reper cu fidelitate, străduindu-mă să bănui exactitatea cu care au asamblat energomontorii toate aceste piese uriașe, în toleranțe de ordinul sutimilor de milimetru. Acum se desfășoară probele teh
nologice, pe alt gen de suban- samble : au fost verificate instalațiile de reglaj, frinare, ungere ; urmează proba cu apă de răcire, pașaportizările aparatului director și rotor turbină ; în sfîrșit, scoaterea batardourilor amonte și aval, inundarea turbinei în camera spirală, ridicarea vanelor rapide și... prima rotire — racordarea la sistemul energetic național.
Cine sint făurarii, în această finală etapă de montaj, ai acestor noi vetre de lumină ? Unul, de nădejde, este, desigur, însuși șeful șantierului Gheorghe Cîr- lan, cel care mă poartă pe la fiecare punct de lucru, ureînd și coborind suitori strimte ca-n
minele din Valea Jiului, zim- bind cînd ii destăinui comparația . „Bună asemănarea — zice — că și cărbunele tot pentru vetrele de lumină ale țării se scoate, doar că aici, noi coborim în adincurile apei, care tot un fel de cărbune este". Bună acum, adaugă reporterul, comparația apă-cărbune, „asemănarea" — cum îi spune însoțitorul meu, care știe el ce știe, din moment ce chipul și truda lui seamănă cu frămintatele ape și munții
ION ANDREIȚAFoto : V. TANASOF
(Continuare în pag. a Il-a)
Hidrocentrala Turnu-Vilcea, la ora... luminii
1
i
j (
!
)J
I
( ț IIJ Ju.
Luciditate șiTeatrul istoric contempo
ran s-a născut după 1965, cînd literaturii noastre i s-au deschis larg porțile spre autenticitate. Istoria, văduvită mai mult de un deceniu de o parte din adevărurile ci e- sentiale, a început să-și recapete importanta necesară spiritualității poporului și să devină o înaltă școală a patriotismului. Adevăruri despre care, spre paguba sufletului, nu se putea iau, și mai rău, erau monosite pină acolo primejduiau temeliile lor noastre idealuri, au fost așezate cu cinste în cultura socialistă devenit spirituală tru toate rațiile. In condiții binefăcătoare create de partid, de secretarul general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. literatura a intrat într-o nouă fază de dezvoltare, iar dramaturgia, fără ezitări, a creat cu îndrăzneală lucrări care au vorbit oamenilor despre drepturile noastre inalienabile pentru pămintul pc care trăim de milenii, despre vitejia poporului de-a lungul veacurilor, condus de voievozi străluciți, despre marile idealuri de unire, libertate și independență, despre hoiărî- rca niei nui să-i mint. Cadru! istoric contemporan a renunțat la pitoresc și spectaculos in favoarea pătrunderii mai adinei in
și au hrană
pen- gene- aceste
răspundere
vorbi schi- ineît
mari-
tainele fenomenelor sociale și politice, dcscifrind cu luciditate și răspundere față de adevăr resort-rile ascunse ale evenimentelor care au împins istoria de la un veac la altul și au făcut-o albie neîntreruptă a mărețului fluviu de viață românească ce curge de mai bine de 2 000 de ani prin aceste părți carpatine și dunărene ale Europei. Pe scenele din toate colțurile țării au trăit și continuă să trăiască, viați de teatrul nemuritorii eroi care dat viata care, prin
ÎNSEMNĂRI
nestrămutată a Româ- de a nu permite nimă- să-1 calce hotarele sau fure vreo bucată de pă-
«
reîn- istoric,
si-au in nvmcle vieții,
jertfa lor, au ținut trează in con-
_ știința lumii lu- ■ mea româneas- " că și au pregă
tit, cu fiecare secol, România modernă. Dar unul din accentele inedite ale teatrului istoric contemporan a fost și âcela privitor la rolul maselor in mecanismul complex al istoriei și in iz- binzile pc înregistrat poporului a acestei de oricare lume. Si eă. în 23 făcut nici siune, ci i dcauna de imperii, ne-au cerut mere ’ ,.păm;nt și apă", uneori furîndu-ni-lc vremelnic, spre rușinea lor. Teatrul istoric românesc a știut să arate toate acestea cu talent și curaj.
care istoria lc-a în marea carte a
român. Orice filă cărți este demnă glorios popor din
nc putem mindri de seco’e. nu am rn război de agre- ne-am e-ărat tot-
de imperii, care
DAN TĂRCHILA
f
11
) ) )
*
îîțjJ j)
1
JI
ț t 1
\\
„tCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 19 MAI 1982
DIN ȘI DESPRE VIAȚA ORGANIZAȚIILOR U.T.C. AMBIENTIn centrul preocupărilor organelor și organizațiilor U.T.C.
stă mobilizarea întregului tineret la realizarea exemplară a sarcinilor de plan, la înfăptuirea neabătută a orientărilor și indicațiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicoiac Ccaușcscu, pentru creșterea eficienței întregii activități economice. în scopul educării tinerilor prin și pentru muncă sint organizate ample acțiuni in vederea îndeplinirii și depășirii sarcinilor ce le revin, valorificării superioare a resurselor de materii prime și materiale, folosirea cu maximă eficiență a capacităților de producție, economisirea de energie electrică și combustibil. De asemenea, un număr mare de. tineri de la sate participă Ia lucrări de întreținere a pășunilor. culturilor și recoltarea legumelor. In același timp, in toate județele țării sint organizate acțiuni politico-ideologice și cultural-educative menite să contribuie la educarea comunistă, revoluționară, a tinerei generații.
■ 200 ansamble și subansam- ble pentru mașini și motoare, 800 perechi de încălțăminte, 200 panouri BCA, 500 bucăți confecții, 200 kg lacuri și vopsele reprezintă realizările a 5 500 de tineri din 7 unități economice bihorene care au participat la acțiuni de muncă în sprijinul producției.
■ Tot prin acțiuni de muncă In sprijinul producției, 3 000 de tineri din principalele unități e- conomice din județul Covasna au realizat o producție suplimentară de peste 200 000 de Iei, concretizată în confecționarea a 5 garnituri de mobilă, 5Q metri stofă de lină, 100 metri pinza topită.
■ Perioada 10—16 mai a fost pentru 1 800 de tineri de la Șan-
Școala — spațiu al educației comuniste, revoluționareSecretarul Comitetului U.T.C.
pe școală. Mircea Savu. vorbin- du-ne despre educația prin muncă și pentru muncă, despre cultivarea spiritului de disciplină. despre felul in care se intimplă toate acestea aici, la unul din cele mai mari licee industriale din Capitală, cel de Mecanica fină, ne-a adus drept argument faptul că uteciștii din liceu au contribuit substanțial la construirea celor 9 ateliere școlare (5 de mașinl-unelte și 4 de lăcatușerie). că lot ei au adus utilajele, le-au montat si acum, avind la dispoziție o adevărată uzină cu mașini bune, moderne, bine întreținute nu pregetă să dea măsura capacității lor de muncă.
— Elevii participă cu interes la activitatea din ateliere, dovedesc seriozitate, maturitate în muncă — ne spune directorul adjunct al liceului, ing. Nicolae Căpătoiu. Care este secretul 7 O mare diversitate a lucrărilor ce se efectuează aici. Am făcut în așa fel incit piesele la care lucrează elevii să fie mereu altele, pentru aceasta am încheiat contractele și cu alte întreprinderi. Apoi, avem grijă ca rotația pe la toate mașinile să decurgă armonios, sistematic, astfel incit elevii să stăpînească bine toate operațiile. Rezultatul a fost peste așteptări. Am reușit să-l pasionăm pe tineri într-o asemenea măsură incit ei vin să lucreze la ateliere chiar și a- tunci etnd nu au program, din nlăcere ! Sint demni de admirație, elevi ca Gheorghiță Baba, Ion Radu. Constantin Istrate, ci-e au ajuns să-și îndrăgească
mese-’-" atit de mult incit in timnul liber vin fie în atelierele școală fie chiar în întreprindere și caută să afle mai multe, să cunoască procesul de producție, cu toate tainele lui.
Dar nu numai aceștia sînt tinerii cu care școala se minerește. Modul în care sînt pre
tierttț. naval și întreprinderea mecanică de elemente hidraulice din Galați „Sâptămina economisirii energiei electrice, combustibilului și materiilor prime".
■ în „Săptămina record în producție și calitate" tinerii din 8 unități economice ale județului Hunedoara au obținut peste plan 35 tone cocs, 30 tone oțel. 50 tone cărbune, in valoare de peste 700 000 de lei.
■ Tot despre producții peste plan aflăm și de la Satu-Mare. 750 de tineri de la întreprinderea de piese auto. întreprinderea de confecții „Mondiala", întreprinderea de prelucrare a lemnului au executat 3 transportoare. 2 locomotive de mină. 7 bucăți aragaze, 200 bucăți con
gătiți aici viitorii muncitori ăre de-acum o adevărată faimă. Liceul face față anevoie cererii de forță de muncă fiindcă, pe lingă întreprinderea patronătoare. iși recrutează de aici oamenii de încredere și alte întreprinderi Junele avind chiar licee sub tutelă). cum sînt : întreprinderea de tehnică medicală, Turbome- canica. întreprinderea de piese de schimb pentru industria u- șoară, Electroaparataj, Aversa etc.
In atelierele spațioase, curate, prima senzație este aceea de laborator. Se lucrează cu miga
PRACTICA PRODUCTIVĂ
o perioadă de maximă eficiență în pregătirea
viitorilor specialiști
lă la piese ce presupun o mare exactitate și măiestrie in respectarea întocmai a parametrilor stabiliți. Unele repere sint destinate uroducțiel pentru export. Atenția mărită se depune și în materie de economisire a metalelor ca alama, bronzul care sint scumpe și deficitare. Respectul față de avuția poporului este o componentă importantă a conștiinței profesionale, el fiind educat în consecință, încă de la cea mai fragedă virstă. Așadar, dragostea de muncă, spiritul de economie se împletesc aici strîns cu o bună pregătire teoretică. Pentru ca elevii să nu piardă
fecții. O valoare de peste 325 000 de lei.
■ Nici moldovenii nu sint mai prejos. Ei, tinerii județului Suceava, au obținut, peste sarcinile de plan. 500 perechi de încălțăminte, 100 metri cubi de plăci aglomerate, 1 000 bucăți tricotaje. 2 garnituri de mobilă.
■ Și din județul Olt ni se comunică succese în producție : 4.2 tone aluminiu. 1,2 tone țevi pentru irigat. 14 km cablu armat, 5 000 bucăți tricotaje. 2 500 kg fire bumbac. 3 000 mp țesături.
■ Vecinii lor din Vilcea, de la tînăra întreprindere minieră Horezu raportează că fiecare din cei 200 de tineri au extras peste plan cite 1 tonă de cărbune. Adică. 200 de tone.
obișnuința învățării nici în perioada de practică, profesorii nu-și precupețesc timpul liber, organizind meditații. Cit despre concepția modernă a celor de aici asupra procesului instruc- tiv-educativ, merită să amintim inițiativa de a se exprima o modalitate de desfășurare a practicii care promite o mare eficiență. Despre acest experiment, ne vorbește șeful producției. Toma Enache. „Pentru a descongestiona puțin orarul, am încercat să ținem orele de tehnologie în perioada de practică Procedeul este foarte bun și se
poate aplica tinindu-se cont însă de anumite schimbări care ar trebui să se opereze în statutul maiștrilor și al profesorilor de tehnologie, in pregătirea lor pedagogică de specialitate. Noi avem maiștri foarte numeroși, cu o mare experiență (Petre Păun. Paul Manea, Marin Roșu) dar vedeți, zi de zi apar noutăți în tehnică și noi trebuie să ținem pasul cu ele. De aceea o pregătire periodică, organizată și controlată ar fi necesară". O atare atitudine de frumoasă nemulțumire, de scormonire a tuturor posibilităților de a face ca perioada de practică să atin
■ Din București aflăm că zilnic, 500 de tineri din cadrul secției armături de la IREMOAS participă, in afara orelor de program, la montajul final al armăturilor sanitare.
Avem vești că și în agricultură tinerii fac dovada hărniciei :
■ în Arad, peste 300 de tineri din 8 comune ale județului au prășit sfecla de zahăr pe o suprafață de 110 hectare.
■ Tinerii din județul Brăila au participat la plantat răsaduri de roșii, ardei și varză pe o suprafață de 30 de hectare.
■ în patru consilii unice a- groindustriale din județul Buzău. 500 de tineri au efectuat lucrări de întreținut legume in solarii. pe o suprafață de 3 hectare.
■ Săptămîna care a trecut a marcat prezenta zilnică a 300 de tineri din comunele județului Tulcea la plantat tomate pe o suprafață de 30 de hectare.
■ 900 de tineri din 11 comune ale județului Neamț au efectuat lucrări de fertilizat și întreținut pășuni pe o suprafață de 125 hectare, împăduriri pe o suprafață de 45 de hectare, eliminarea excesului de umiditate din sol pe o suprafață de 9 hectare.
■ Comitetul județean Prahova al U.T.C. a organizat la Plopeni spectacolul : „E tinerețea noastră partidului datoare".
■ De curind, s-au încheiat la Brașov „Zilele tineretului bra
gă un nivel de maximă eficiență este încă un atuu in favoarea bunelor rezultate în educarea elevilor prin muncă și în spiritul muncii. Un semn al succesului este și faptul că disciplina in oreie de practică nu mai reprezintă demult o problemă pentru conducerea școlii. Și aici, un mare merit revine organizației U.T.C. Celei din școală și celei din întreprindere — a- ceasta din urmă fiind formată in mare parte din absolvenți sau elevi la seral ai liceului. Se subînțelege deci că se colaborează intens, că factorul colegialitate și chiar prietenia este liantul de preț intre oamenii de azi ai u- zinei și cei de mîine. Dealtfel, pe Mircea Savu l-am cunoscut anul trecut (pe atunci era elev în clasa a X-a) chiar la sediul comitetului U.T.C. pe întreprindere, unde se sfătuia de zor cu secretara Mihaela Tudorin. „Dar nu numai in problemele organizației m-a ajutat tovarășa Mihaela — îmi destăinuie Mircea S?vu — in perioada de practică mi-a dat voie să lucrez alături de dinsa, la metrologie. Am deprins acolo multe subtilități și, mai ales, am putut să admir marea competentă și autoexigență a tinerei specialiste in controlul calității aparatelor de măsură și... control. Sigur, operațiile învățate la secția metrologie nu sint trecute în programă. fiind mai complicate, dar sînt bucuros că am reușit să aflu ceva mai mult. lucruri care m-au făcut să îndrăgesc și mai mult munca în această mare Întreprindere. Acestea sînt cuvintele secretarului U.T.C. pe școală, dar pot fi ale oricărui alt elev de la Liceul industrial Mecanica fină. Și ce altă garanție mai este necesară pentru încrederea cu care tinerii pregătiți aici sint primiți pretutindeni 7
GABRIELA HUREZEAN
șovean", amplă manifestare de acțiuni politico-ideologice dedicată celei de-a 60-a aniversări a Uniunii Tineretului Comunist și a 25 de ani de la înființarea U.A.S.C.R.
■ Comitetul U.T.C. de la Liceul „Mihai Viteazul" din Cluj- Napoca. a organizat dezbaterea „Concepția P.C.R.. a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. privind istoria patriei și a partidului".
■ La întreprinderea de prelucrare a maselor plastice din Sfintu-Gheorghe. Comitetul U.T.C. a inițiat dezbaterea „Sarcinile ce revin tineretului în realizarea planului de producție".
■ La Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România se află deschisă expoziția : „Țărănimea in creația artistică a tinerei generații".
Rubrică realizată deMIOARA VERGU
„De ce întotdeauna începutul este mai greu ? Pînă ce am reușit să scriu aceste prime cuvinte am încercat trei pagini**. Te-nțeleg, Iu- liana N. și mie îmi vine la fel de greu cu rubrica. De data aceasta m-ai salvat tu și-ți sint recunoscător. „Rubrica dumneavoastră o găsesc la fel de interesantă ca cea a Nadiei, ba chiar mai interesantă a ei“. Mulțumesc Marian Boțan, mă bucur că rubrica mea de miercuri îți place mai mult cea de BÎm- bătă. „Ce deosebire este intre timiditatea normală și cea profesională 7“ Timiditatea e una și aceeași (mai mare sau mai mică) stimată Gabriela Ursachi. Diferite, cred eu. sint modurile de manifestare și mai aids de învingere a ei. Profesional vorbind e o problemă de rutină. Un actor, 6pre exemplu, prin experiență iși poate masca timiditatea. Sau cei ce vorbesc la ședințe... „Am o colegă care se distrează intr-o lună cit eu intr-un an. intr-un fel, căci eu, citind o carte bună, mă distrez citeva zile cit ea in trei ani". Nu intimpiător ești premiantă, dragă L. Tudoran. M-ai cucerit dealtfel prin sinceritatea întregii tale scrisori. „Am o idee genială. Publicați in rubrică piesa mea de 200 de pagini, in 6 acte și 8 tablouri fără rame". Excelentă ideea I. Păun. Caută- mă la nr. de telefon 2309 48. Dacă nu răspund înseamnă că e data mea de naștere. Emanoil Sitaru, proorocul, (vă mai amintiți primul număr al rubricii ?) revine : „Pe data de 2 mai a fost prezentată la televizor o emisiune valoroasă cu imagini de arhivă in care noi, tinerii, ne-am dat seama de efortul și dăruirea celor care au lucrat la Bumbești-Livezeni, apoi cei care lucrează Ia Metrou sau Canalul Dunăre—Marea Neagră. Filmul artistic care a urmat mi-a lăsat tin gust amar. De ce acel joc de-a căsătoria ? Acesta caracterizează tineretul de azi 7 In nrogramul initial era anunțat alt film, televiziunea se joacă de-a programările ?** Se pare că la dînsii 1 aprilie e o dată pe... lună. „O ve- rișoară de Ia București are
„Cind cu gene obosite" seara sting televizorul (Caragiale n-ar ezita să precizeze că orice aparat se pornește și se oprește cu degetul care apasă pe buton și nu cu genele !), obiectele din jur îmi par citeva secunde altfel. Pinza fotoliului, deși o știu murdară, strălucește misterios. are patină și personalitate : zgirieturile de pe ușa șifonierului nu se mai văd, praful de pe vitrina cu veselă s-a șters singur sau s-a ascuns; tancul de jucărie al copilului pare mai adevărat (închipuirea mea îl face să salte peste ape și gropi) ; culorile covorului nu mai sint șterse ci vii ; perdelele, foste cindva albe, nu-mi mai par înnegrite de fumul țigărilor ci asortate, prin cenușiul lor discret. la restul culorilor din încăpere. Chiar aerul care pătrunde prin fereastra deschisă pare mai puțin poluat, iar din stradă nu se aud am- breiajele autobuzelor ci pornirile line ale unor limuzine care mai fac un ultim tur pe o faleză fără nume. Care să fie. in acele clipe, adevăratul meu ambient 7
Nu dicționarele mă pot lămuri. Atit cele mai vechi în care nu găsim decit cuvîntul ambiantă, cit și cele mai noi. în care au pătruns ambientul și ambientalul, spun că referentul acestor cuvinte e unul singur : locul, mediul înconjurător in care trăim, obiectele care-1 populează. în astfel de condiții (definiție deschisă) economiștii se gindesc, fără îndoială. la ștandingul de viață, poeții la atmosferă, actorii la spectatori, sociologii la grup, designer-ii la obiecte, fotografii la lumină, gospodinele la comodități, sportivii la calitatea terenului. vizitatorii la sumele de bani investite de gazdă etc. etc.
un autograf de la Alain Delon, dar sinceră să fiu îmi place mai mult de dumneavoastră. Așa că fie francezul cit de bun...**. Tot mai bine-n țara ta... Așa-i Gabi din P.N. 7 Liliana Sova îmi cere o părere citind din Radu Cosașu : „Dacă se admite ideea Iui Stendhal că geniul unei femei se întrevede in felul in care ea trece strada, se poale accepta și părerea cam deșucheată că geniul unui actor apare cam tot așa din pasul cu care străbate bu
levardul, din felul cum dă colțul la dreapta, ciulind însetat și nervos o înghețată". Poate părea exagerată afirmația lui Radu Cosașu (acest etern îndrăgostit de a 7-a artă) și totuși conține multa- devăr. Iți poți da seama de un actor dacă-i mare după primii pași pe care-i face în scenă, după cum „deschide gvra". Eram odată intr-o sală de spectacol cu un .regizor străin. A intrat în scenă un actor și regizorul a exclamat : „Este un mare actor", în scenă intrase... Toma Ca- ragiu. „Sintem 36 de fete stinghere. Cum am putea să
Eu nu mă gindesc decit la acest lucru surprinzător : de ce, pentru citeva secunde, toate aceste lucruri înconjurătoare. deși sint aceleași, pot să pară altele 7 Ceva se petrece cu mine !
Pentru cel care Iși face mai ales o reprezentare vizuală despre lume, spațiul este un continuum (spațiul auditiv e o sferă cu centru și margini — cum ar spune Mc- Luhan —, iar toate celelalte spatii sînt montaje de unități discrete), așadar orice
CRONICĂLA OBIECT
mică schimbare in el determină transformarea totală. Pentru categoriile de persoane denumite mai sus ambientul ar fi, în acost caz, tocmai ceea ce nu se vede, nu se aude, nu se simte, trece neobservat. Ei nu percep decit modificările și acestea numai in funcție de ierarhii bine stabilite. ierarhii adesea personale și greu de folosit in comunicare. în ce fel persoane situate cvasi-constant in același ambient pot vorbi despre ambientul lor ? De ce, la schimbarea locului ambiant, elementele din vechiul mediu devin „noi", neobișnuite, se încarcă cu semnificații pe care pînă atunci nu le-au avut, pot provoca nostalgia sau repulsia ?
(Vreau să zic că abia astfel ne putem explica de ce o roată veche de căruță poate deveni un așa de apreciat lampadar. de ce sfeșnicul de aramă sau felinarul de căruță sint obiecte decorative in
avem in clasă un băiat ca dumneavoastră, sau chiar pe dumneavoastră ?“ Ar fi o singură soluție, faceți un cor și eu vin dirijor (George- Song). Piesa care mi-a trimis-o M. A. nu m-a convins. Nu tot ce ni se intimplă în viață poate fi transpus scenic (sau nu oricum). Asta nu înseamnă că nu mai putem colabora. „M-ai întii a-și dori de l-a dv. o poză, dar de cit să vă supărati m-ai bine lace-ți ce crede-ți". Mai a- veal puțin și despărțea! toate literele stimată... Ți-am trimis poza dar promite-mi și
tu că vei învăța mai bine, (ce n-ai ba). „Cred că in curind o veți întrece pe Nadia in scrisori fiindcă la noi in clasă din 10 fete 8 vor să devină actrițe și numai două gimnaste". într-adevăr, e mai greu in clasa a XH-a să vrei să devii gimnastă. Nu-nțeleg de ce actrițe 7 Și acum un răspuns care poate contraria’ pe mulți, dar... G Stoica mă întreabă care e după părerea mea cea ) mai bună actriță română. El bine... Vasilica Tastaman. Are o intuiție (scenică) extraordinară. Trece prin Cehov, Caragiale. Ma- zilu, Shakespeare cum alții
locuri în care necesitatea lor e nulă, de ce apare uneori ln- căpățînarea de a armoniza o cergă de Maramureș cu mobila lustruită și de ce pot sta in vitrina cu pahare de cristal rădăcini informe, tratate sau nu cu baiț de tîmplărie.)
Deci o explicație ar exista pentru toate compunerile personale de ambient (chiar pentru neglijențe și greșeli recunoscute ca atare de „autori"). Atunci cum să-mi explic privirea îmblînzită cu care accept ambientul după ce închid televizorul ? Obiectele sînt a- celeași, ordinea in care sînt așezate nu s-a schimbat, eu însumi nu am schimbat nimic în situația mea socio-profesio- nală. proprietarul apartamentului in care mi se intimplă să fiu la sfirșitul emisiunii îmi rămîne la fel de simpatic sau antipatic ca și mai înainte. și atunci de ce gustul meu devine îndoielnic ?
Trebuie să existe o legătură secretă intre gustul îndoielnic și intensitatea iluziei. N-are, adică, nici o importanță felul iluziilor pe care ni le facem, dar atunci cînd începem să credem in ele mai mult decit în realitate apare și primul semn sigur al derutei : oscilația gustului. Cred că asta se intimplă la sfirșitul unei e- misiuni in care m-am transpus de-adevăratelea și cred că și reciproca e valabilă : orice semn de prost gust e dovada unei iluzii luate drept realitate. Poate de aceea se spune că gusturile nu se discută. Cui ii e ușor să renunțe, chiar sl numai pentru un interval de timp redus, la iluziile lui 7 Cele mai realiste persoane oe care le-am cunoscut pînă azi — in majoritate artiști șl copii — aveau și un gust foarte sigur ; ei priveau nemilos ambientul.
MIRCEA NEDELCITJ
nu pot trece strada, (revin la Radu Cosașu). Știu, de la Televiziune o cunoașteți altfel. Nu-i vina voastră... Un respect deosebit am și pentru Valeria Seciu, Gina Pa- trichi, Olga Tudorache. „Aș vrea să văd un film cu cel mai mari comici ai noștri". Numai dacă-1 scrii tu. Ștefan Alexa. „Din „Lumini și umbre" am pierdut seria a IlI-a și a V-a. Dacă le găsiți vă rog să mi le trimiteți". încearcă la „România liberă", Eugene. „Toată problema prieteniei noastre este că eu nu-I iubesc". Atunci, dragăC. P. (veche prietenă a rubricii) nu vă căsătoriți. Mai tîrziu cînd poate va apare șl un copil va fi și mai trist. „E mai bine să iubești sportul sau fetele ?** Stimate I. Panou, ideal este „minte sănătoasă în corp sănătos". Elena P. mă bucur că ți-am căpătat încrederea și că mi-ai destăinuit atltea gînduri. Cred că poți găsi și in rindul colegelor, cunoscuțllor. o prietenă de încredere. Pînă a- tunci mal scrie-mi. Felicitări clubului din Ineu care a înființat două colective dramatice in care joacă multi elevi. Iată o rampă de lansare spre I.A.T.C. Romică I. mă întreabă cum poate deveni un cititor prieten al rubricii șl eventual In posesia unui autograf. Simplu, scriindu-mi cit mal multe lucruri desp ’ e! sau despre alte problen.o. Nu trimit autograf celor care-mi cer pur și simplu, nu am atltea fotografii. Actriței Catrinel Dumitrescu 11 puteți scrie pe adresa Teatrului Național din Cluj Napoca (merita chiar pe cel bucurestean). Printre -oii prieteni ai rubricii îmi face plăcere să-i amintesc oeD. Dumitrache. M. Sevghin, Carmen Ghlșa. Lucia Tudoran. N. Cazanovschi. M. Zubașcu, V. Leșe. Nagy Angela. Aștept în continuare o- pinil despre filmele românești. Să nu uităm reollca rubricii. „O comandă sociali pleacă întotdeauna dinlăuntru în afară, nu ți se impune". Ea aparține. vorbind despre creație, lui... Nichita Stănescu. Pe curind.
0 nouă vatră de lumină(Urmare din pag. I) meșterul Nicolae, alți meșteri
din jur, peisaj pe care-l tmblin- zește de vreo 9 ani, de cind a 'rrcut din laboratorul facultății in amfiteatrul natural al muncii l vieții. Aci, între ape repezi și
munți așezați, a deprins el știința muncii șt vieții ; de la meșterul Nicolae Nicolae a deprins-o — recunoaște și astăzi. Astăzi -ind, alături de noi, meșterul Nicolae adaugă numai, pe sub mustață, cu tîlc : „Inginerul Cir- an are 30 de ani de viață, eu am implintt 30 de ani de muncă — este o asemănare, nu ?" Din nou, asemănare. Pentru că tot ceea ce fac acești constructori de ape și lumini seamănă cu ei și cu natura a cărei geografie o modifică după dorința și nevoia lor. Maistrul Nicolae Nicolae imblinzește natura patriei din 1952, cînd urca din Bildana natală in Doiceștiul montan. Apoi 7 Apoi tot urcări și cobo- riri pe suitoarele de lumină ale ‘ării — la Ovidiu II, Comănești, Borzești, Teleajen, Paroșeni, Grozăvești, Brăila, Brazi, Valea Bistriței, Porțile de Fier I, Oltul. Și tot montări de turbine, numai turbine, turbină după turbină, suitoare de lumină după suitoare de lumină, in marele crug al e- nergetlcii naționale. Alături di
mari, cu studiile făcute în cele mai de seamă politehnici ale luminii, pe Someș, pe Sebeș, la Cema-Motru-Tismana. l-am numit astfel pe maistrul Iosif Mezei, pe șefii de echipă Kiss Nicolae, Ilie Neamțu, Nicolae Caraș, Nicolae Stoica, Nicolae Andrcmescu, Vasile Anghel — cu toții prezenți aici, pe Olt la Turnu, in pisc de asalt final al luminii. Tot aici l-am cunoscut și pe cel mai tinăr șef de echipă, Costel Andrei, care și-a înnobilat deja tinerețea cu opera de pe Lotru. El și echipa sa— în care se află cel mai tinăr montor al Oltului : Marin lvă- noaia, 20 de ani — au montat stavilele segment baraj, vanele rapide, macaralele și podul rulant. Cu el și echipa sa stau acum de vorbă, in sala mașinilor, In tovărășia citorva sedentari : Florea Buduleci. Andrei Jumăra, Gabriel Roman și Stelian Cheran— tura de schimb la turbina lucrătoare, tineri care așteaptă cu nerăbdare momentul luării in primire și a acestei a doua turbine. Și-n timp ce stăm de vorbă, lui Costel Andrei i se aduce un mesaj i pornirea cit mai degrabă spre Porțile de Fier II t „Bine și așa ” — exclamă, deși
1 vedem că ceva îl stinjenește to-
Orele fierbinți ale montărilor de turbine
tuși. Apoi ne mărturisește : „Maria, nevastă-mea. Cind am cunoscut-o, era croitoreasă ; aici, in Rm. Vilcea. Acum mai are două luni și termină liceul energetic ; curs seral, ca și mine Plecarea asta precipitată (mi cam încurcă puțin socotelile, dar nu-i nimic, peste două luni mă va urma și ea, In noua ei profesie".
...Și disciplinat, ca un adevărat ostaș al luminii, iși face socoteli de debarcare la țărmul Dunării. In timp ce aici, pe Olt, se aprinde o nouă vatră de lumină a țării.
PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET
Tradiționala acțiune „Bucuria copiilor" ce se desfășoară în fiecare an cu prilejul Zilei copilului, de la 1 iunie, este un moment prielnic de a le face o surpriză plăcută, ofe- rindu-le mici daruri a- trăgătoare.
Alegeți-le din magazinele cooperativelor de producție, achi? ziții și desfacere a mărfurilor — Super- coopuri, Supermaga- zine, complexe comerciale, magazine universale și magazine specializate - care sint bine aprovizionate cu un sortiment bogat de articole pentru copii :
• confecții, tricotaje, galanterie, încălțăminte pentru copii de diferite vîrste.
• jucării, păpuși,
jocuri distractive • articole de sport-tu- rism și foto • noutăți editoriale din literatura pentru copii.
LICEUL INDUSTRIAL „REPUBLICA" B-dul Muncii 256, sector 3, Tel ; 27 59 15
ANUNȚIn anal școlar 1982—1983 se primesc Înscrieri pentru următoarele
forme de școlarizare :LICEUL INDUSTRIAL
Treapta I cu profil: • metalurgic • mecanic • electrotehnic.Se fac înscrieri începlnd cu data de 16—85 iunie din București si din
comunele sectorului agricol Ilfov,Treapta a Il-a de Liceu, curs de zi și seral pentru specialitățile :
• laminortst • mecanic pentru mașini și utilaje • prelucrător prin așchiere • electromecanic.
înscrierea candidațllor se face In perioada 1—1 iulie din București.Școala profesionali — curs de zi: • laminator • mecanic pentru
mașini și utilaje • prelucrător prin așetrfere.înscrierea candidaților se face In perioada 1 iulie — 5 septembrie,
din toate județele țării.Liceul dispune de : • internat • cantină • bibliotecă • ateliere 1
de instruire practică, oferind elevilor condiții optime de dezvoltare a capacității intelectuale și fizice.
Liceul funcționează în local nou, modern, dotat cu cabinete și labo- i ratoare prevăzute cu aparatura și instrumentele necesare.
Elevii pot practica diferite sporturi In cadrul liceului cît sl In echipele clubului sportiv „GLORIA4*.
Elevii pot desfășura activități cultural-educative, vizionări de filme, spectacole de teatru, avind la dispoziție un club modern și sala de spectacole.
Elevii desfășoară practica In atelierul școlii și In secțiile întreprinderii de țevi „Republica** unde vor lucra șl după absolvire.
Elevii vor beneficia in timpul treptei I (Cls. IX-XJ de bursă de întreprindere conf. Decretului nr. 198/1980. i
Absolvenții treptei I (cls. a X-a) dacă nu au primit bursă de întreprindere au dreptul să se prezinte Ia examenul de admitere la clasa a Xl-a (treapta a Il-a) de liceu curs de zl șl școală profes?n nală în anul I. Cei care au încheiat contract eu uzina au loc « muncă asigurat în vederea încadrării lor în producție șl drept”1 ră’ prezinte la examenul de admitere in clasa a Xl-a (treapta i II 2' r liceu curs serai.
Elevii din treapta a H-a curs de zi pot să beneficieze de burcă stat conform Decretului nr. 198/1980.
Toți absolvenții treptei a II-a au Ioc de muncă asigurat fiind re partizați Ia terminarea liceului.
Pentru cei care doresc să-șl continue studiile In învățăm In tul superior, iu specialitate, există șapte facultăți de metalurgie In ța-ă la: București, lași. Galați, Hunedoara, Reșița, CIuj-Napoca și Brașov.
Înscrierile se fac la sediul liceului din B-dul Muncii 256, sector 3 — București (Ungă clubul Întreprinderii de țevi „Republica**) . tramvaiele 23 și M pSnă la capăt Intr. Republica, autobazele T79, >79, 153 pînă la capăt și cu metroul. f
CINTEIA TINERETULUI" pag. 3 MIERCURI 19 MAI 1982
IMIRE LA PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUIivarășul Ilie Verdet. prim- stru al Guvernului Repu- i Socialiste România, a prl-
marți. pe Daniel Ngoba 'enya, ministrul drumurilor ’nsoorturilor rutiere din
ub’ica Zimbabwe, care face z Iii in tara noastră-
spiritul înțelegerilor conte în timpul întîlnirilor și /orbirilor la nivel înalt din- tovnrăsul Nicolae Ceausescu ovarăsii Canaan Sodlndo ana și Robert Mugabe, în
I întrevederii a fost a Palis' icLul actual al relațiilor
■ iobnrare și cooperare din- ’Tnmânia și Zimbabwe, re- -du se cu satisfacție faptul
GENDA■varfișul Aurel Duma, minis- secretar de stat la Ministe- Afacerilor Externe, a primit, ți, pe Arthur Dunkel, direc- general al Acordului Gcne-
pentru Tarife și Comerț ț.T.T.), care face o vizită în lânia. Cu această ocazie, a t Ioc un schimb de vederi cu ■ire la problemele actuale ale ii economice mondiale și la ’sitatea întreprinderii de :uri hotărite în direcția așe- i pe baze echitabile a rela- r economice internaționale, i aceeași zi, directorul goneai G.A.T.T. a avut convorbiri
tovarășa Maria Groza, ad- ct. al ministrului afacerilor î?4e. in legătură cu evoluția borării dintre România și „T.T., precum și cu rolul a- ui organism în intensificarea perării comerciale între toate le și asigurarea unui comerț ;rnațional liber și echitabil.
iarți. Aurel Duma, ministru •etar de stat la Ministerul cerilor Externe, a primit pe -Bertil Northman Kollberg,
, J ambasador extraordinar și ■tipotențiar al Suediei în Re- ilica Social' ' â România, în
„Primăvara culturală bucureșteană“'ea de-a doua zi a „Primăve- culturale bucureștene" a fo6t sacrată literaturii, științei și nicii. Iubitori ai scrisului iu dat întîlhire la sala „Mâlc" a Teatrului Giulești în rul Festivalului de poezie și zică patriotică și revoluțio- ă „Imnuri către țară și tid". realizat cu participarea >r membri ai Uniunii Scriito- r, care au citit din creația prie. Cu același prilej, au fost tiate pagini din literatura istră clasică, în lectura unor ori ai teatrelor bucureștene.
poeziei i-a fost dedicată și . nitestarea organizată, marți, Universitatea cultural-științi- i sub genericul „Valențe re- jționare și patriotice ale li
(Urmare din pag. I)
guste, am ușurat munca oamenilor, am crescut calitatea finisajului. Și apoi produsele livrate în devans la export sint din cele frecvent solicitate de partenerii noștri, fie cei cu care colaborăm direct, fie beneficiarii unor mari obiective construite în cooperare cu firme românești. Am depus eforturi serioase pentru livra" promptă, in condiții de mai bună calitate, a jbansamblelor ne
(Urmare din pag. I)
comunelor și al consiliilor u- nice agroindustriale, multiplicarea contactului eu publicul prin mijlocirea spectacolului, concertului, expoziției etc.".
Desfășurat intr-un cadru organizatoric excelent, acest dialog a cuprins 32 de comune din județ, propunind o tematică adecvată și incitantă mișcării culturale de la sate : moment coral, moment de muzică populară, spectacol de satiră și umor, expoziție de artă populară, fotografii, masă rotundă despre autoconducere, autogospodărire și autoaprovi- zionare etc.
Tovarășul Constantin Donea ținea să remarce ajutorul de care s-a bucurat în reușita acțiunilor desfășurate pînă acum
SPORT• PE STADIONUL „Republi-
ii“ din Capitală s-a disputat narți meciul de fotbal dintre chipa de tineret și selecționata le juniori ale țării noastre. Vic- oria a revenit formației de ii- leret cu scorul de 3—1 (2—0),■rin golurile marcate de Po- neu, Fișic și Ilie Costel (din lenalty). Pentru jnniori a in- ,cris Trimbițaș, din lovitură de a 11 m.
• MARTI s-au încheiat pe acul Snagov întrecerile compe- iției internaționale de caiac- :anoe „Memorialul Vasile Ni- :oară“, organizată de clubul oucureștean Steaua, la care au participat sportivi de la Ț.S.K.A, Moscova, Dukla Praga, Legi a Varșovia, Ț.S.K.A. Sofia și Steaua. In ultima zi au fost programate cursele masculine pe distanța de 1 000 m, in toate probele victoria revenind reprezentanților clubului organizator. Iată câștigătorii : caiae-1 : Ni- cușor Eșeanu — 3’47“6/10< ca- noe-1 : Nicolae Mihăescu — 4’06‘T/10 : eaiac-2 : Ion și Emil Birlădeanu — 3’26”5/10 ; canoe-2 : Toma Simionov — Dobre Nen- clu — 3’44”l/10 ; caiac-4 : Ni
că acestea au cunoscut o continuă dezvoltare în domenii de interes reciproc. Totodată, a fost exprimată dorința de a extinde. în continuare, conlucrarea economică bilaterală, inclusiv în sectorul transporturilor, în folosul și spre binele ambelor țări și popoare, al progresului și prosperității lor, al cauzei păcii, înțelegerii și cooperării între națiuni.
La întrevedere a participat loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini.
A fost prezent John George Manyowe, ambasadorul Republicii Zimbabwe la București.
legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare.
Ministrul drumurilor și transporturilor rutiere din Republica Zimbabwe, Daniel Ngoba Ngwenya, care face o vizită în țara noastră, a avut, în cursul zilei de marți, întrevederi cu loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Vasile Bulucea, ministrul transporturilor și telecomunicațiilor, și Dumitru Bejan, ministru secretar de stat Ia Ministerul Comerțului Exterior si Cooperării Economice Internaționale.
Marți, la Casa de cultură a sindicatelor din Oradea s-a deschis expoziția de fotografii și afișe turistice „U.R.S.S. — țara turismului", manifestare organizată de Ministerul Turismului, în colaborare cu Direcția generală pentru turism de pe lingă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S.
La Gara Băneasa, din Capitală, a avut loc, marți dimineața, o festivitate prilejuită de livrarea de către R. D. Germană țării noastre a celei de-a 25-a garnituri de tren frigorific.
ricii contemporane". Ia care au fost invitați, de asemenea, scriitori bucureșteni.
Cartea social-politîcă, opera tovarășului Nicolae Ceaușescu — contribuție inestimabilă 1a formarea gîndirii și acțiunii revoluționare — sînt teme ce au constituit obiectul unor dezbateri între reprezentanți ai Editurii Politice și cititori de la întreprinderea „Grivita Roșie".
Redactori ai editurilor Cartea Românească. Eminescu, Albatros și Tehnică au participat, totodată, la întîlniri cu cititorii, organizate la clubul întreprinderii „Republica". întreprinderii de mecanică fină, la liceele „GH. Lazăr" și „Zoia Kosmodemianskaia".
Calitatea și promptitudineacesare rafinăriilor Banias din Siria, Zarka din Iordania și Anatolia din Turcia. După cum o la fel de mare importantă am acordat și altor importante obiective construite pe bază de colaborare reci- proc-avantajoasă cum sint fabricile de ciment din Irak, Libia. Pakistan, sisteme de irigații și alte obiective construite de Arcom în mai multe țări.
O altă explicație a succesului de care se bucură armăturile românești — în pofida
File din biografia culturalăîn cadrul festivalului din partea Organizației județene a U.T.C........Este și normal, nesDune Felicia Pleșu, secretar cu propaganda al Organizației județene Bacău a U.T.C. Tinerii de la oraș și sat trebuie să se implice cu responsabilitate în orice problemă economică dar și culturală a localității lor". Din acțiunile deosebite inițiate și finalizate de U.T.C. remarcăm : Simpozionul „60 de ani de la crearea U.T.C.", concursul coral „Copiii României socialiste cîntă pacea". O expoziție jubiliară a tinerilor plasticieni amatori dedicată glorioasei aniversări a U.T.C. ne-a confirmat faptul că faza de masă a „Cîntării României" este o adevărată treaptă de afirmare artistică, îmbucurătoare la această ex
colae Fedosei, Fiorin Marinescu, Ion Lețcaie, Gheorghe Nițu — 3’06”5/10.
S-a disputat, de asemenea, o probă feminină de caiac-4, pe distanța de 500 m, ciștigată de echipajul clubului Steaua București (Agafia Buhaev, Adriana Tomiuc, Amfița Avram, Nasta- sia Ionescu) — l’40”5/10.• „CURSA PĂCII" a continu
at marți cu etapa a 8-a, Kutno— Poznan încheiată cu victoria rutierului Olaf Ludwig din R.D. Germană, cronometrai pe distanța de 178 km in 4hl9’52”, timp realizat și de primul pluton unde se aflau și cicliștii români Mircea Romașcanu (locul 4 in etapă), Ionel Ganoea, Cornel Nicolae, Constantin Pa- raschiv, Traian Sîrbu și Constantin Căruțașu. Cadența întrecerii a fost la fel de rapidă ca și în zilele precedente dar marcajul strict dintre fruntașii clasamentului nu a favorizat acțiuni decisive, astfel că pozițiile sini aproape neschimbate.
La individual, conduce Sahit Zagretdinov (U.R.S.S.), urmat de Sun (U.R.S.S.) — la 19”, Barth (R.D.G.) — la 29”. C. Pa-
O CAMPANIE AGRICOLĂ CONTINUĂ!Tovarășul Alexandru Szecke-
reș, președintele C.A.P. Band, ne declară : „Menținerea noastră în fruntea eșalonului’ județean al zootehniei de ani dc zile, cît și menținerea unui efectiv cu potențial ridicat se datorează tocmai gospodăririi responsabile a tuturor resurselor de furaje mai ales prin pă- șunatul de cînd dă colțul ierbii pînă la uscarea tuturor resturilor vegetale".
Sîntem în perioada în care aceste condiții sînt create, iar culturile furajere sînt bune de coasă. O perioadă de optimism pentru zootehniști, optimism ce nu poate fi explicat altfel, decît prin producție. Pe medicul veterinar Alexandru Micloș, șeful fermei Sinpaul a I.A.S. Iernut îl Intilnim pe pășunea Recea, coordonind activitatea personalului ce îngrijește cele 400 de vaci cu lapte. „Am parcurs o primăvară grea. Ne bucurăm totuși că am scos efectivele fără pierderi la masă verde. Titap de 10 zile am furajat cu iarbă în amestec cu paie, iar de două zile am scos animalele pe pășune". Timpul e deștul de scurt ca să tragem linie și să adunăm. Totuși care sînt diferențele de producție ?
„Am ajuns la șase litri lapte zilnic pe cap de vacă furajată față de 3 litri în ultima perioadă a stabulației. S-a făcut un salt, dar acesta nu este încă la
în cele peste 5 luni, ale sezonului rece trecut, cît animalele au fost ținute în grajduri, cooperatorii din unitățile Consiliului unic agroindustrial Bocșa nu au ajuns in situația să nu aibă cu ce le hrăni. Ba, dimpotrivă. Cei din Biniș, spre exemplu, au vîndut către alte unități peste 20 de tone fînuri în vreme ce și-au realizat și depășit , chiar planul la fătări atîi la ovine, cit și la bovine. Dar, nu ne-am propus să analizăm producțiile de came, lînă și lapte obținute în anul trecut ci, cum se conturează ele din perspectiva actualei primăveri. Cert este că ne aflăm într-o zonă predominant colinară și că pe aceste meleaguri, ca dealtfel in întreg județul Caraș-Severin, agricultura este reprezentată înainte de orice prin creșterea vitelor.
...Ioan Stoia este președintele cooperativei din Doclin, de la înființare. Un bărbat cu palme aspre și cu obrazul bătut de soare, de vînt și de ploi. Vrem să spunem că a rămas și continuă să fie un țăran care nu a uitat să țină coasa în mină si furca atunci cînd intră în grajd să rînduie vitele. „La Doclin, ne spune, cel care nu lua o coasă de fin și o alta de otavă într-o vară de pe aceeași parcelă, nu era considerat gospodar. Noi nu am dus lipsă de furaje în anii din urmă, dar nici nu ne-am îngăduit să le risipim. Avem resurse suficiente, dar de la o vreme nu mai apu
aparențelor, produse deosebit de complexe, ce trebuie să întrunească o serie de caracteristici deosebite. — este și aceea că în totalitate, bucată cu bucată, toate sînt supuse în standurile de probă ale întreprinderii, la multiple încercări. Nici-un produs nu părăsește întreprinderea fără a fi supus acestor probe, fără ca, în orice situație, colectivul băcăuan să nu aibă certitudinea că el va fi la înălțimea mărcii recunoscute a întreprinderii producătoare.
poziție nu sînt numai reușita plastică a tablourilor, diversitatea de stiluri și modalități de expresie, ci și unitatea tematică. centrată pe subiecte inspirate din trecutul istoric al țării noastre cit și din realitățile contemporane, din munca și bucuriile de zi cu zi ale tinerilor. Remarcabili sint Gheorghe Frânt, muncitor la coop. „Constructorul". Stefan Suditu. muncitor la U.J.C.M., Constantin Paiu, elev, Gheorghe Mereuță, strungar la I.M.B.. Petru Vamanu, elev, Mareei Nechita, student etc.
Talentul și perseverența lor sint o certitudine Și o confirmare a posibilităților de muncă si afirmare artistică care s-au creat tuturor oamenilor munck atît de la sat cit și de la oraș.
raschiv este al 12-lea Ia 1’01”, iar Miroea Romașcanu ocupă locul 16 la 2’38”. Pe echipe conduce R.D. Germană, urmată de Cehoslovacia, U.R.S.S., Bulgaria, Polonia, România, etc.
Astăzi este zi de repaus la Poznan. Competiția se reia joi cu etapa a 9-a, Szamoiuly— Frankfurt pe Oder (171 km), in cursul căreia caravana ciclistă va intra pe teritoriul R.D. Germane.
• PE STADIONUL „23 August" din Capitală se vor desfă-
MERIDIANșura in zilele de 29 și 30 mai întrecerile campionatelor internaționale de atletism ale României. La actuala ediție a tradiționalei competiții și-au anunțat participarea sportivi și sportive din Bulgaria, Belgia, R. P. Chineză, R. D. Germană. Iugoslavia, Turcia, Ungaria și U.R.S.S.
Din loturile țării noastre fae parte, printre alții, Maricica Puică, Fița Lovin, Anișoara Cușmir, Florența Crăciunescu, Eva Zorgo, Doina Melinte și Constantin Miiitaru, Gyfirgy
nivelul posibilităților". La ce posibilități vă referiți ? „După cum se poate vedea pășunea este bună ; în primul rind la compoziția floristică dar și la vegetația care a explodat în aceste zile. Acest trup (de la Recea — n. n.) de 120 ha este împărțit în parcele de cite 5 ha. Avem introdus adăpatul în fie-
mureș: Cea mai eficienți metoda de hrănire a
animalelor — pășunatul!
care parcelă, deci plimbarea animalelor la grajd, este înlăturată. Ne creăm, de asemenea, rezerve din acest trup și pentru fin".
Discutăm cu îngrijitorii Dio- nisie Otvoș, Mihai Barabaș, Ion Dudaș, Gheorghe Știan și alții. Se apreciază că producția de lapte actuală nu este la valoarea animalelor, dar se speră în- tr-o redresare rapidă. Argumentul lor este tendința vădită
căm să cosim la timp și nicî să transportăm finul înainte de a-1 degrada ploile". Nu ne îngăduim să apreciem afirmațiile, dar putem spune că de situația existentă nu este singurul răspunzător. Majoritatea celor care au forțele necesare să dea o mînă de ajutor la strinsul furajelor lucrează la Bocșa și Reșița. Anul trecut însă doar trei oameni din localitate au cosit
CARAȘ SEVERIN: Fînill se strînge cu coasa
și furca nu doar cu... bune intenții
pentru cooperativă. Finul a fost adunat cu forță de muncă din alte județe I Posibilitățile pe care le are unitatea sînt echivalente pentru efective de 5 000 oi și peste 400 vaci, dar în realitate ele sint mult mai mici. Nu se pot „întinde" la mai mult fiindcă nu au furaje. Și nu au fiindcă terenul de care dispun pentru producerea furajelor nu este cum trebuie valorificat. Soluția ? Intr-o altă unitate din
AUTOGOSP0DĂRIREA Șl AUTDAPR0VIZIONAREATînărul Ioan Natu, . rectorul
Școlii generale nr. 1 de 10 ani și director coordonator al școlilor generale din Baia, referin- du-se la activitatea celor două microferme — zootehnică și vegetală, ne-a spus : „Avem în prezent 42 de oi, taurine, porci. De la noi a primit populația oo- munei, pentru a oon tracta cu statul, 22 de purcei. Școala noastră a încheiat contracte cu «tatu] pentru 20 familii de iepuri, 10 miei, 2 500 litri lapte de vacă și 70 kg de brinză, dar vom preda 200 de kilograme".
Elevi și profesori au realizat cu materiale refolosibile un saivan pentru 100 de oi. Pentru animalele mari a fost modernizat un fost grajd și va fi construit unul nou. Se lucrează organizat, ca în orioe fermă zootehnică.
Furajele n-au constituit o problemă. O sursă de procurare a lor o constituie munca elevilor in cadrul C.A.P. și I.A.S. „Am preluat — în centrul comunei — reia discuția tînărul director, un parc în suprafață de 12 ha, din care am redat agriculturii, peste 4 ha. Cultivăm legume, porumb, plante furajere. Mai avem 1.5 ha pentru gulii și plante furajere. De la Asociația economică industrială zootehnică școala a preluat 10 ha însămînțate cu gulii și 5 ha cu sfeclă pentru lucrările de între-’ ținere și recoltare manuală în 1982.
Microferma zootehnică școlară din Baia se află pe locul II în județ. Cum a fost obținut ? Pri-n muncă, pasiune și ambiție. Acestora li s-a adăugat interesul petrtru cercetare. Adaptarea oii carasul la țur- cana de Baia a constituit temă
Marko, Ion Zamfirache și A- drian Proteasa.• IN PRIMA ZI a turneului
internațional masculin de volei de Ia Berlin, selecționata României a invins c.u scorul de 3—2 (12—ÎS, 15—10. 17—15, 5—15, 15—3) formația Cubei.
Celelalte două partide disputate s-au încheiat cu următoarele rezultate : Bulgaria — R.P.D. Coreeană 3—0 (15—8,15—2, 15—11) : R. D. Germană (A) — R. D. Germană (B) 3—0 (15—12, 15—13, 15—8).
• ALPINISTUL austriac Reinhold Messner care a reușit in anii trecuți să escaladeze de unul singur Everestu! a realizat recent o altă performanță, ur- cind fără mască de oxigen pe virilii Kancenjunga (8 598 m), pe versantul nordic. De data a- ceasta Messner a fost insofit de șerpașul A nț Dorji și de lin compatriot, ghidul G. Mntschleh- ner.
★Din Delhi se anunță că o ex
pediție indiană a reușit să traverseze lanțul munților Himalaya
de creștere de la o zi la alta a producțiilor.
Cu 9 litri de lapte zilnic pe vacă furajată inginerul Ilie Santa, șeful fermei Lechința din cadrul aceluiași I.A.S., are altă bază de discuții.
— Și noi am intrat la pășuna t cu opt litri zilnic pe vacă furajată în perioada stabulației.
Am avut furaje suficiente, dar în ultima vreme am fost nevoiți să reducem rația deoarece am ajutat alte ferme din cadrul cooperativelor agricole. O discuție comparativă despre producția de lapte din perioada de stabulație și cea de pășunat ar fi oportună după citeva zile. Pot să vă spun doar că astăzi e prima zi de pășunat. în perioada de trecere de la furajarea uscată la furajarea cu masă
același consiliu, anume Ramna, la cositul finului participă numeroși muncitori din întreprinderi, dar care domiciliază în sat. Ca modalitate de rezolvare a strângerii recoltei, soluția este mai mult decît firească. Numai că un singur om cu toate bunele intenții nu poate acoperi întregul set de răspunderi din activitatea complexă dintr-o unitate agricolă. Vrem să scoa
tem în evidență faptul că organele locale din Doclia, specialiștii și cei care îndrumă zilnic activitatea cooperativei au în aceeași măsură obligația participării directe la rezolvarea tuturor problemelor economice ale unității, inclusiv la mobilizarea oamenilor în vederea punerii la adăpost a recoltelor.
Datele privind necesarul de furaje și terenul afectai producției acestora ne-au fost
de cercetare pentru profesori și elevi. „Am reușit — continuă Ioan Natu — să scoatem metiși. Acum avem a doua generație...",
îndrumați de profesori și specialiști elevii fac și legumicultura. Toate cele 4 școli generale din comună au răsadnițe proprii. S-au amenajat 2 eo-
Microfermele școlare — baze de
producție si cercetare
verde se observă însă tendința de creștere. Cît privește organizarea furajării, suprafața este amenajată in așa fel ca in parcela pășunată să putem reveni după 20—25 de zile, interval necesar pentru fertilizare, grăpare $i regenerarea ierbii.
— Am notat citeva date și de la ferma din Sinpaul. Din punct de vedere al efectivului este similar cu cel al fermei Lechința. Cum explicați diferența de producție ?
— în primul rind este vorba de starea efectivului la ieșirea din iarnă. V-am spus, noi am avut furaj suficient, ei nu au avut. Cred însă că amenajările ce s-au făcut în acest an pe pășunea Recea vor diminua acest decalaj.
Efectul măsurilor luate în direcția folosirii raționale a pășunii începe să se vadă. Timpul scurt care a trecut de la începutul pășunatului nu ne îngăduie însă să dăm un pronostic asupra a ceea ce se va i-n- timpla în viitor. O concluzie însă se poate trage. Pășunatul rațional asigură o mai bună valorificare a terenului destinat acestui scop și în consecință o producție ridicată de lapte, creînd în același timp importante rezerve pentru producția de fin necesară lunilor de stabulație.
MIRCEA BORDA
furnizate de inginerul șef al cooperativei, tovarășul Virgil Constantinescu. La efectivul de animale existent, cantitatea de fîn prevăzută a se realiza în acest an este de 916 tone. Numai că. gîndindu-ne Ia experiența anilor anteriori cînd, deși nu au fost nevoiți să-și procure nutrețuri din cumpărări, producția de lapte nu a fost realizată tocmai din cauza unei furajări inegale, care pe ansamblu se situează la limita necesităților biologice ale animalelor. Problema care se pune acum este de a pune la adăpost cantități de furaje cu mult peste cele stabilite. Sectorul zootehnic — și nu numai el — are obligația de a realiza producții la nivelul eficienței economice, iar nu pentru a exista doar ca efectiv planificat. Facem această afirmație, valabilă pentru toate unitățile consiliului Bocșa, deoarece zona de deal unde sint amplasate oferă condiții favorabile practicării unei zootehnicii tradiționale. Din primăvară și pînă in toamnă animalele pot trăi aproape în exclusivitate din pășunat. Tot ceea ce se cultivă trebuie pus la adăpost pentru iarnă. Este un adevăr știut de orice bun gospodar. De aceea ne miră că 25 ha de rapiță ce puteau fl în- silozate au fost încă de pe acum consumate.
ION DANCEA
* Măsuri concrete
• Soluții eficiente
fost aclimatizate. Un nou succes al școlii.
Comuna Baia este una din așezările sucevene în care programul de autoconducere și autoaprovizionare unește eforturile tuturor, făcînd ca pă- mintul să rodească mai mult, vitele să se înmulțească. Fiecare este convins că și de munca lui depinde bunăstarea tuturor. S-au insămînțat cu secară și orz de toamnă 600 ba, adăposturile au fpst împrejmuite, s-a adus apă în grajduri... Față de anul 1981, la recensămîrrtul animalelor, la toate speciile, sînt înregistrate creșteri substanțiale. Comuna are 1 257 taurine, din care 833 vaci cu lapte, 1 141 porcine, 1 558 ovine din care ci și mioare 1 101. Fiecare gospodărie — cum sînt cele ale lui Ion Poting, Vasile Diaconița, Ion Alistar — poate reprezenta un model de organizare și o pledoarie pentru a crește animalele.
înainte de a pleca din comună, după ce i-am cunoscut pe gospodari, am notat alături de multe nume si pe cele ale elevilor Petru Diaconițâ, Cristina Damian, Ana Titi, din clasa a IX-a A, Haralambie Dia- coniță, Eva Ștefănescu și Adelina Ștefăneseu, dintr-a X-a A, Ion Chiriac, Elena C. Ciobanu, dintr-a X-a B. Am consemnat și faptul că tinerii din organizația comunală a U.T.C. au defrișat 10 ha de pămînt, redîn- du-le agriculturii pe izlazul Bogata, parcela Jancuri, eă tot ei întrețin parcurile, spațiile verzi, pășunea, în total 150 de hectare.
LIDIA POPESCU
TVPROGRAMUL I
16,00 Telex. l«,05 Admiterea în treapta -a n-a de liceu, feonsutta- ții>: Matematică. 16,25 $ah. 16,40Crviea. 17,00 Tinere talente pe scena Festivalului de la Rîmnicu-Vîl- cea. 17,25 Mult e dulce și frumoasa limba ce-»o vorbim— 17,50 1001 de 6erl. 18;00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Actualitatea economică. 21.00 Film artistic : „Buzduganul cu trei peccțiu. O producție a Casei de filme Unu șl a Casei de filme Trei. — partea L 22,30 Telejurnal. 22,45 în lumina reflectoarelor cu ansamblul de balet al Operei Române din Iași. 23,06 închiderea programului.
PROGRAMUL n
20,00 Telejurnal. 20,30 Buletinul rutier al Capitalei. 20,45 Viața e- conomică. 21,15 Muzică de cameră. 21,35 „Trenule, mașină mică...'* * — emisiune-anchetă. 22,00 Jazz de pretutindeni. 22,30 Telejurnal. 22,45 închiderea programului.
larii, in care se produc 22 000 fire de roșii, 21 000 fire de varza, 4 000 fire de ardei și 15 000 flori pentru zestrea de frumusețe a școlilor și comunei. Venitul net din • răsadnițe se ridică la 19 000 lei. S-au contractat cu C.L.F. Fălticeni 20 tone de legume.
Cu ani în urmă roșiile se cumpărau din alte localități. Aici, în zona subcarpatică, nu se puteau cultiva. Și totuși, datorită cercetărilor și experiențelor întreprinse, roșiile din soiurile Bizon și Delicates au
pe o distanță de 8 000 km, pierind de la Gilling (Pradesh) și ajungind după aproape un an și jumătate in trecătoarea Karakorum.• ANTRENORUL reprezenta
tivei de fotbal a Iugoslaviei, Mi- lian Miliauici, a comunicat lista celor 40 de jucători preselecțio- nati în vederea participării la turncHl final al campionatului mondial din Spania. Acești fotbaliști au început un ultim stagiu de pregătire, Ia Novi Sad. in urma căruia va fi ales lotul de 22 jucători ec vor face deplasarea la „El Mundial". Printre selecționabili se află portarii Pantelici ți Pudar, fundașii Z. Vujovioi, Vorotovici, Bulion, mijlocașii Jeroiimov, Sestici, Sljivo, precum și atacanții Sur- jak. Măriei, Halilhodzici și Sușioi.• DUPĂ DISPUTAREA a 26
de turnee, in clasamentul genera! al „Marelui Premiu — F.I.L.T." se menține lider tenis- mannl american Jimmy Connor >, cu 1 590 puncte, urmat de Guillermo Vilas (Argentina) — 1 175 puncte, Ivan Lendl (Cehoslovacia) — 775 puncte, Gene Mayer (S.U.A.) — 555 puncte. JohnMcEnroe (S.U.A.) și Peter McNamara (Australia) cu cite 525 puncte etc.
aziINFORMATII«NOTE-SAH*F1LATEUE-UMOR lNSEMNARI*MUZICA*JOCURI*EPIGRAME
PIONIERII DIN BĂNEASAComuna Băneasa, din ju
dețul Constanta, este binecunoscută pentru producțiile sale agricole. Oamenii harnici ai localității, una din marile și cele mai frumoase și gospodărite așezări rurale ale Dobrogei, au transmis și copiilor lor „sămînța muncii", a profesiilor pe care le solicită satul, în contextul unor cerințe tot mai sporite. Nu vom fi surprinși că fiii acestor locuri urmează exemplul părinților. Ne vor surprinde însă ușurința cu care deprind ei noile îndeletniciri, rezultatele de început ale activităților lor. In acest sens, Casa pionierilor din Băneasa oferă pilda cea mai edificatoare. Iată, în această primăvară, micii fermieri cu cravată roșie lucrează cu sîrg la pregătirea „șarjelor" de produse agrozootehnice pe care să le ofere, conform contractelor, locuitorilor comunei și la fondul de Stat. în spațiile a- menajate recent au răsărit primele ciuperci. Incubatorul, confecționat de ei. este o bună sursă pentru obținerea
Foto-album
Balerinele laculuiFoto : PAVEL TINJALA
STĂP1N PE VOLANIn organizarea
Comitetului județean Suceava al U.T.C., Consiliului județean al sindicatelor și Inspectoratului județean al M.I., a avut loc recent faza județeană a concursului profesional Stăpîn pe volan. Au participat 25 de concu- renți, ciștigători ai
fazelor desfășurate la nivelul autobazelor aparți- nind I.T.A., I.J.T.L., J.T.S.A.I.A. Suceava și U.M.T.C.F. Cura Humorului. In urma probelor practică și teoretică, au fost desemnați ciștigători, la categoria pînă la 30 de ani, in ordine : Nicolae Solcan (Au
LA DRUM
ORIZONTAL C 1) Acter francez, care a jucat în filmul „Drumul Corintului" — Intîmplare neplăcută la drum. 2) 'Schimbă drumul trenului— Drumuri. 3) ....de drum",povestire a scriitorului norvegian Bjomstjerne Bjbrnson— Mai înainte ! 4) Localitate în Peru — Loc de popas pentru drumeții de odinioară.5) Pictor francez (1834—1917), autorul lucrării „Drum desfundat". 6) Scriitor ecuado- rian (1902—1978), autor al ro
DEBUTLa Casa de cultură a tine
retului din Tulcea, Liviu Batic expune prima „personală" cu lucrări circumscrise unei arii tematice care-l preocupă încă de la primii pași făcuți pe tărimul caricaturii, sub genericul „Antirăzboinică". Sint prezentate 30 de lucrări ce militează pentru pace, dezarmare și suveranitate, pentru fericirea tuturor copiilor lumii. Electrician de profesie, Liviu Salic demonstrează că atunci tind talentul e dublat de muncă perseverentă, rezultatele se evidențiază. (Ion Dragnea).
DIN CORESPONDENȚA RUBRICII• „Săptămina economisirii energiei electrice, a onmbnstibi-
lului, materiilor prime și materialelor", organizată de tinerii întreprinderilor gălățene, s-a concretizat prin realizarea anei valori de peste 150 000 lei • Nona unitate „Automecamca" din șoseaua Chitilei, ridicată prin efortul lucrătorilor săi, se remarcă de la inceput prin calitatea lucrărilor pe care acest tinăr și harnic colectiv condus de Constantin Cojoearu le execută eu pricepere și operativitate • „Primăvara tinereții prahovene", manifestare complexă, a cărei a Xl-a ediție a fost dedicată aniversării a 60 de ani de la crearea U.T.C., o-a încheiat prin ample acțiuni politico-educative și artistice, dovedind noua calitate a vieții spirituale pe meleagurile petroliștilor din această zonă • Izvorită din tinerețea spirituală a municipiului Turda, puternică cetate a industriei noastre socialiste. Decada cultural-științifică turdeană a constituit încă una din reușitele de seamă in cadrul Festivalului național „Cintarea României".
Rubrică realizată de VASILE RAVESCU
puilor. Cea mai mare bucurie le-a făcut-o zilele trecute tovarășul Nioolae Mierto- iu, secretar adjunct cu probleme de propagandă la comitetul de partid comunal, cînd i-a anunțat că a găsit undeva iepuri de casă.
N-au mai stat pe gînduri șl au început confecționarea cuștilor. Evident, din materiale recuperabile. Sub îndrumarea unui cadru de specialitate, horticultorul Valentina Stoian, au început pregătirile practice. Ei cunosc destule lucruri despre iepurele de casă, deoarece, la lecțiile de zoologie, acest animal este luat drept model la studiul vertebratelor.
Deja au intrat în posesia a 6 iepuri-matcă și a 26 de pui, procurați de la fermele I.A.S. din Ion Corvin și Do- bromir. Au semănat sfeclă furajeră, asigurând hrana necesară iepurilor, și lucernă. Asemenea activitate dinamică este alimentată de dorința pionierilor de a asigura încă din aceet an peste 260 de iepuri. Și ăsta, spun ei, nu este decît începutul.
tobaza T.A. Cîmpu- lung Moldovenesc), Petru Plăcintă (Autobaza TA nr. 2 Suceava), Vlad Boiciuc (Autobaza T.A. nr. 1 Suceava) ; la categoria peste 30 de ani primul loc a revenit lui Dumitru Mironeac de la Autobaza T.A. Vatra Dornei. (Mircea Motrici).
manului „Pe străzi" — Luat la drum. 7) Poet român contemporan, autorul poeziei „Străzile din Bruges" — A- proape gol ! 8) Se spune la plecarea la drum — Rîu in U.R.S.S. 9) Opriri pe drumurile trenurilor — Actriță a- mericană, vedetă a filmului „Minunea de pe strada 34". 10) Drum de țară — Comună în jud. Harghita.
VERTICAL : 1) Cel care a pierdut drumul — Capăt de guler ! 2) Drum lungit —Strada venețienilor. 3) Călători pe drumuri fără pulbere. 4) Ținut (od.) — Grăbit la drum. 5) Localitate în Italia.6) Vehicule pe drumuri de țară — Localitate în Brazilia.7) Drumeț — Hectar (abr.).8) Nu-ți lipsește — „Vale" in toponimia germană — Actriță franceză, întîlnită în filmul „Strada preriilor". 9) Trimiși la drum cu vești. 10) Tovarășul de drum al motocicletei — E tot timpul pe drumuri.
Dicționar: ALIS, NEM, ATID, ERAS, DAMO, ICO.
Desen de LIVIU BALIC
Schimb de mesaje între tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Gustav Husak STIRINOTECOMENTARIISTIRINOTE-COMENTARIISTIRINOTECOMENTARI)Vizita oficială de prietenie în Cehoslovacia
a ministrului afacerilor externe al RomânieiPRAGA 18 (Agerpres). — Se
cretarul general al C.C. al P.O. din Cehoslovacia, președintele Republicii Socialiste Cehoslovace, tovarășul Gustav Husak, l-a primit, marți, pe tovarășul Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al României, care se află in vizită oficială de prietenie în Cehoslovacia.
Din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Cbmunist Român, președintele Republicii Socialiste România, ministrul român a transmis tovarășului Gustav Husak un salut călduros și cele mai bune urări de sănătate și da noi succese în activitatea
.consacrată prosperității și fericirii poporului prieten cehoslovac, cauzei socialismului și păcii.
Mulțumind pentru mesaj, tovarășul Gustav Husak a rugat să se transmită tovarășului Nicolae Ceaușescu salutul său cordial și calde urări de noi succese in activitatea consacrată edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în România, întăririi păcii și progresului în lume, multă sănătate și fericire personală.
In timpul întrevederii s-a subliniat cu deosebită satisfacție evoluția ascendentă a raporturilor de prietenie și colaborare multilaterală dintre România și Cehoslovacia, care se dezvoltă continuu, pe baza hotărîrilor și înțelegerilor convenite cu ocazia întîlnirilor dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gustav Husak.
A fost reafirmată hotărîrea de a extinde colaborarea româ- no-cehoslovacă în toate domeniile, în special în domeniile economic, comercial și tehnlco- științific, al cooperării și specializării în producție, pomin- du-se de la folosirea în tot mai mare măsură a posibilităților oferite de potențialul economiilor celor două țări, in conformitate cu interesele dezvoltării generale a României și Cehoslovaciei pe calea socialismului și comunismului. De asemenea, a fost reliefată dorința ambelor părți de a intensifica conlucrarea pe tărîmul vieții internaționale, în interesul celor două
Convorbiri economice româno-irakieneBAGDAD 18 (Agerpres). —
Ion Stăneacu, ministru, șeful Departamentului pentru construcții în străinătate, a fost primit de Taha Yassin Ramadhan, prim viceprim-ministru al Republicii Irak. In cursul intilnirii, desfășurată într-o atmosferă de caldă prietenie și înțelegere reciprocă, au fost evidențiate dezvoltarea ascendentă a relațiilor româno-irakiene, activitatea rodnică în înfăptuirea unor obiective economice de interes reciproc. A fost exprimată dorința comună privind dezvoltarea în continuare a bunelor relații statornicite între cele două țări.
Ministrul român a avut, de
Sarcinile prioritare ale agriculturii R.D. Germane
BERLIN 18 (Agerpres). — La Berlin au luat sfirșit lucrărilecelui de al XÎI-lea Congres al țăranilor din R. D. Germană. Delegații — relatează agenția ADN — au aprobat hotăririle congresului și proiectul noii legi a cooperativelor agricole de producție, document care va fi prezentat spre dezbatere Camerei Populare a R.D.G. Din țara noastră la congres a participat o delegație condusă de Gheorghe Fierbințeanu, adjunct al ministrului agriculturii și industriei alimentare.
La închiderea lucrărilor congresului, Erich Honecker, secretar general al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a rostit o cuvintare. Evocind succesele obținute de agricultura socialistă din R.D.G. și dezbaterile din cadrul congresului, E. Honecker a relevat faptul că țăranii cooperatori caută noi soluții pentru a obține, cu cheltuieli mai reduse, rezultate și mai bune pe linia asigurării_ hranei poporului, ca și a întăririi
țări și popoare, al întăririi forței țărilor socialiste, păcii și progresului în lume.
In cadrul schimbului de vederi în probleme actuale ale vieții internaționale, a fost reafirmată hotărîrea României și Cehoslovaciei de a acționa și în viitor pentru oprirea încordării internaționale, pentru reluarea și continuarea politicii de destindere, de colaborare și respect al independenței naționale, pentru soluționarea pe calc pașnică, prin tratative, a tuturor problemelor litigioase dintre state, pentru dezarmare, în primul rînd nucleâră, pentru e- diticarea unei noi ordini economice internaționale.
La primire a participat tovarășul Bohuslav Chnoupek, ministrul afacerilor externe al Cehoslovaciei.
Au fost de față Cornel Pîn- zaru, ambasadorul României Ia Praga, și Josef Simon, ambasadorul Cehoslovaciei la București.
întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie.
★Tovarășul Lubomir Strougal,
președintele Guvernului R. S. Cehoslovace, l-a primit marți după-amiază pe tovarășul Ștefan Andrei.
In cadrul întrevederii a fost subliniată cu deosebită satisfacție evoluția ascendentă a colaborării româno-cehoslovace, pe baza înțelegerilor și hotărîrilor stabilite de conducătorii de partid și de stat ai României și Cehoslovaciei. S-a acordat o atenție deosebită extinderii colaborării economice și tehnico- științifice, a cooperării și specializării în producție și diversificării schimburilor comerciale, în folosul construcției socialismului în cele două țări.
întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie.
★Ministrul afacerilor externe al
României a depus marți dimineața o coroană de flori la Mormîntul Eroului Necunoscut și o jerbă de flori la sarcofagul lui Element Gottwald de la Ziz- kov.
asemenea, întîlniri cu Saadoun Ghaidan, viceprim-ministru, ministrul transporturilor și comunicațiilor, Taher Tawfik, membru al Consiliului Comandamentului Revoluției, ministrul industriei și mineralelor, Hassan Aii. viceprim-ministru, ministrul comerțului, Abdul Wahab Mahmoud. ministrul irigațiilor, precum și cu conducătorii unor organizații economice de stat irakiene.
La întîlniri au participat Mlr- oea Georgescu, adjunct al ministrului economiei forestiere și industriei materialelor de construcții, și Mihail Diamandopol, ambasadorul țării noastre în Irak.
R.D.G. In acest context, el a arătat că o sarcină importantăeste aceea de a se ajunge la renunțarea totală la importurile de cereale și, legat de aceasta, să se lărgească baza proprie de furaje. Vorbitorul s-a referit, de asemenea, la o serie de probleme internaționale actuale.
Dialogul franco-britanic la nivel înaltLONDRA 18 (Agerpres).
Trei subiecte generale au figurat pe agenda convorbirilor desfășurate luni la Londra intre președintele Franței. Franțois Mitterrand, și primul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher : criza Malvinelor, chestiunea spinoasa a contribuției britanice la bugetul C.E.E. și pregătirea apropiatei reuniuni la nivel Înalt a principalelor șapte state occidentale industrializate, de la Versailles,
în problema Insulelor Mal- vine (Falkland), premierul britanic l-a informat pe șeful statului francez asupra demersuri
Deschiderea Congresului al XlX-lea al Uniunii Tineretului ComunistLeninist din Uniunea Sovietică
Cuvintarea tovarășului L. I. BrejnevMOSCOVA 18 — Trimisul
Agerpres I. Dumitrașcu transmite : La Moscova a început cel de-al XlX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist Leninist din Uniunea Sovietică. La deschiderea lucrărilor a participat conducerea de partid și de stat a U.R.S.S.
Cu acest prilej, Leonid Bici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a rostit o cuvintare.
B. N. Pastuhov, prim-secre- tar al C.C. al U.T.C.L., a prezentat raportul de activitate al organizației.
Din tara noastră la lucrările congresului participă o delegație a Uniunii Tineretului Comunist condusă de tovarășul Panteli- mon Gâvănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C.
MOSCOVA 18 (Agerpres) — în cuvintarea rostită Ia deschiderea lucrărilor Congresului al XlX-lea al U.T.C.L.. L. I. Brejnev a relevat că în deceniile glorioase ale construcției socialiste, tineretul sovietic, condus și inspirat de partidul leninist, s-a aflat în prima linie și a exprimat convingerea că el va fi demn, în continuare, de sarcinile istorice care îi stau în față. Astăzi, a subliniat vorbitorul, contribuția Comsomolului la dezvoltarea economiei naționale și a tuturor sferelor vieții noastre socialo trebuie să fie și mai mare fiind necesar ca tineretul să depună o mai mare energie și să dea dovadă de o permanentă angajare, în activitatea de zi cu zi.
Referindu-se la unele probleme ale situației internaționale, vorbitorul a subliniat — după cum relatează agenția TASS — că. astăzi, sarcina-cheie o constituie reducerea confruntării nucleare in Europa, care a atins niveluri periculoase. Noi ne-am pronunțat pentru lichidarea totală a tuturor mijloacelor nucleare cu rază medie de acțiune în Europa — a relevat vorbitorul. Am propus reducerea acestor mijloace cu peste o treime.
Pentru a contribui la soluționarea problemei. Uniunea Sovietică a suspendat recent. în mod unilateral, desfășurarea în continuare a rachetelor cu rază medie de acțiune in partea europeană a U.R.S.S.. a adoptat hotărîrea de a reduce un anumit număr din acestea. Noi în
ANEMARCA — imagine din timpul unei demonstrații împotriva cursei înarmărilor des
fășurată la Copenhaga
lor diplomatice pentru reglementarea pașnică a crizei. Președintele Francois Mitterrand a reafirmat solidaritatea Franței cu Marea Britanie, precizind că nu au intervenit elemente noi care să fi determinat tara să-și schimbe atitudinea.
Chestiunile controversate privind Piața comună — relatează agențiile France Presse și Reuter — au rămas la fel ca înaintea acestui nou dialog franco- britanic la nivel înalt, atît președintele Mitterrand cit și premierul Thatcher menținindu-și pozițiile anterioare.
făptuim deja reducerea unui important număr de asemenea rachete. Pot să afirm cu toată certitudinea — a arătat L. I. Brejnev — că nici un tel de rachete cu rază medie de acțiune nu vor fi amplasate în mod suplimentar acolo de unde ar fi posibil ca ele să atingă R.F.G. și alte țări din Europa occidentală. Se prevede și încetarea construirii de rampe de lansare pentru asemenea rachete. Soluționarea problemelor privind aceste rachete — limitarea și reducerea lor este posibilă. Dar numai pe calea negocierilor cu cei care dețin mijloacele nucleare cărora le sînt opuse rachetele noastre, firește, pe bază de reciprocitate.
în momentul de față — a continuat L. Brejnev — și președintele Reagan a declarat că S.U.A. sînt gata să reia tratativele. Aceasta este, din punctul nostru de vedere, un pas în direcția justă. în aceeași cuvintare a președintelui Reagan se arăta că S.U.A, se vor pronunța în cadrul convorbirilor pentru reduceri substanțiale.
Este necesar — a subliniat vorbitorul — ca tratativele să urmărească cu adevărat obiectivul limitării și reducerii armamentelor ștrategice. ca cele două părți să desfășoare tratativele ținind seamă de interesele legitime ale securității reciproce și să se mențină tot ceea ce s-a realizat pozitiv anterior.
Deosebit de important este, de asemenea, să se închidă ferm toate canalele de continuare a cursei înarmărilor strategice sub orice formă. Aceasta înseamnă eă crearea unor noi tipuri de armament strategic trebuie să fie ori interzisă, ori limitată la maximum la parametrii stabiliți de comun acord.
Și avem încă o propunere : Am fi gata să convenim ca armamentul cu destinație strategică al U.R.S.S^ și S.U.A. să fie înghețat imediat ce vor începe tratativele. Să fie înghețat sub raport cantitativ și să se limiteze la maximum modernizarea acestuia. Este necesar, de asemenea, ca nici S.U.A., nici Uniunea Sovietică să nu întreprindă acțiuni care să ducă la perturbarea stabilității situației strategice. O asemenea înghețare ar facilita înaintarea spre limitarea radicală și reducerea armamentelor strategice.
Evoluția conflictului argentiniano-britanicLONDRA 18 (Agerpres) — Pri
mul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, a declarat — într-un interviu acordat postului de radio B.B.C. — că in timpul acestei săptămîni se va putea ști dacă se va ajunge sau nu la a reglementare pașnică a conflictului privind Insulele Malvine (Falkland). „Dacă forțele argen- tiniene nu se vor retrage, va trebui să folosim forța pentru a le evacua" a afirmat premierul adăugind că în următoarele 48 de ore se vor putea evalua șansele unei soluții diplomatice. Lideri ai opoziției laburiste au cerut însă primului ministru să continue negocierile privind diferendul argentiniano-britanic și să nu cedeze presiunilor din partea elementelor celor mai dure din rindurile conservatorilor.
ORIENTUL MIJLOCIU
BEIRUT 18 (Agerpres). — Violența politică a provocat, în decurs de 12 zile, din nordul pină în sudul Libanului, moartea a 74 de persoane și rănirea altor 250, ' relatează agenția France Presse.
Cel mai mare număr de victime s-a înregistrat în orașul Tripoli, centrul administrativ al nordului Libanului, unde, intr-o săptămînă, 56 de persoane au fost ucise, și 117 rănite in cursul schimburilor, de tiruri cu arme grele intre părțile rivale, adaugă agenția.
BEIRUT 18 (Agerpres) — Consiliul Revoluționar al mișcării palestiniene ,.A1 Fatah“ s-a întrunit, luni, sub președinția lui Yasser Arafat, președintele Comitetului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei — relatează agenția M.E.N. Cu acest prilej, au fost trecute în revistă ultimele evoluții ale problemei palestiniene pe plan internațional — precizează agenția.
Consiliul a discutat, de asemenea, situația din sudul Libanului ca urmare a concentrărilor de trupe israeliene în regiune. Acțiunile de protest ale populației palestiniene împotriva forțelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, și actele represive exercitate de Israel au constituit, de asemenea, o- biectul reuniunii — menționează agenția.
PE SCURTR.F.G. : Expoziție de carte
româneascăLa Universitatea „Ruhr" din
orașul vest-german Bochum a fost deschisă o expoziție de carte românească. La loc de frunte sînt expuse lucrări din opera președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, editate în limba germană.
Prof. H. Blume, membru a! Consiliului de conducere al Universității, a elogiat nivelul și conținutul volumelor românești din domeniile politic, economic, cultural-științific.
• LA 18 mai s-au împlinit cinci zile de activitate în Cosmos a Iui Anatoli Berezevoi și Valentin Lebedev, relateâză agenția TASS de la Centrul de dirijare a zborului. La bordul complexului orbital „Saliut-7“ — „Soiuz T-5“, cei doi cosmonauți continuă pregătirea aparaturii în vederea cercetărilor și experiențelor pe care le au de efectuat potrivit programului.
Remaniere a guvernului din Guineea Bissau
Consiliul Revoluției din Gui- neea-Bissau a procedat la o remaniere a guvernului provizoriu, numind în funcția de prim- mlnistru pe Victor Maria Saude, transmite agenția France Presse. Totodată, s-a hotărit ca portofoliile forțelor armate și securității naționale să fie preluate de șeful statului, Joao Bernardo Vieira, care este și președintele Consiliului Revoluției.
In funcția de ministru de externe a fost numit Șamba Lami- ne Mane, menționează A.F.P.
BUENOS AIRES 18 (Agerpres). — Un comunicat oficial al guvernului argentinian, dat publicității la Buenos Aires, și reluat de agenția France Presse, precizează că raidurile aeriene britanice asupra zonelor Bahia Zorro (Fox Bay) și Puerto Darwin din Insulele Malvine (Falkland) au provocat daune locuitorilor civili din regiune.
NAȚIUNILE UNITE 18 (Agerpres). — Secretarul general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, a anunțat marți că negocierile sale în vederea reglementării pașnice a conflictului argenti- niano-britanic privind Insulele Malvine (Falkland) au fost întrerupte pentru cel puțin 24 de ore, pentru a oferi Argentinei răgazul necesar de a analiza ultimele propuneri ale Marii Britanii — relatează agențiile I.P.U. și Reuter.
Evoluții și perspective în economia mondială
CONLUCRAREA ECHITABILĂ, RODNICĂ - FACTOR DECISIV PENTRU NORMALIZAREA
VIEȚII ECONOMICE MONDIALE oEconomia mondială, cu mul
titudinea raporturilor și conexiunilor pe care le implică, trece printr-o ~ perioadă de criză. Factorii care au determinat apariția și persistența fenomenelor actuale țin fără îndoială atît de o serie de cauze obiective, proprii legităților economice, ale societății capitaliste, cit și de unele cauze subiective, legate de politica economică promovată de fiecare stat, atît pe plan intern, cit și pe plan internațional. Criza materiilor prime, a energici, cea financiar-va- lutară, dobinzile, inflația, creșterea șomajului, promovarea protecționismului. tenia de neîncredere pe care climatul îngrijorător internațional și-o pune asupra schimburilor economice, tehnice și științifice dintre state, politica de înarmare compun practic un întreg păienjeniș de relații interdependente care afectează— mai mult sau mai puțin — toate țările. Iată cîteva date, devenite publice, privind o serie de asemenea manifestări.
Recent reuniți la Paris, miniștrii celor 24 de state membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (O.E.C.D.) — organizație cuprinzind cele mal dezvoltate state capitaliste — recunoșteau că nu dispun de nici o soluție pentru a relansa economia și a evita ca șomajul să atingă, in curind, 30 milioane persoane. Este firesc un asemenea pronostic din moment ce creșterea economică bate pasul pe loc, iar unele state au înregistrat chiar un declin. La rindul ei, inflația și-a impus pregnant pecetea, atingînd o medie de 11,5 la sută pe ansamblul Eu-
' ropci occidentale. Comparînd recesiunea din 1980—1981 cu cea din 1974—1975. experți ai Națiunilor Unite apreciau că în Europa occidentală ea a fost la fel de gravă ca în prima perioadă (1974—1975). Mai mult decit atît. prognoza pe anul 1982, ca și statisticile primelor luni ale anului în curs dau. din păcate, cîștig de cauză pesimiștilor.
Lucrurile nu stau cu nimic mai bine în ansamblu! statelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Deteriorarea termenilor de schimb, scumpirea continuă a tehnologiei moderne, creșterea dobînzilor dincolo de limitele raționale, lipsa unor structuri economice adecvate la cerințele pietii au făcut ca statele „lumii a treia" să fie cel mai puternic afectate de actuala criză economică mondială. „Lovite de recesiunea din Occident și de dobinzile crescinde care le grevează uriașele datorii, țările „lumii a treia" — scria cotidianul englez „THE TIMES"— sînt silite fie să împrumute mai mulți bani, fie să-și diminueze masiv importurile și să-și reducă nivelul de trai". Datoria totală a țărilor in curs de dezvoltare a crescut numai în anul 1981 cu 15 la sută, atingînd uriașa sumă de 524 miliarde dolari, aproape dublul nivelului la care se a-
k flau cu numai patru ani în
Studenți arestați
in Coreea de SudSEUL 18 (Agerpres) — Po
liția din Coreea de Sud a a- restat, la Seul, un număr de nouă studenți. Ei sînt invi- nuiți de „activități antiguvernamentale", așa cum obișnuiește frecvent poliția sud- corceană să afirme ori de cite ori recurge la represalii împotriva celor care se opun, într-un fel sau altul, regimului dictatorial.
urmă, și de șase ori mai mare decit în urmă cu un deceniu. Abandonarea a numeroase proiecte de dezvoltare industrială și agricolă, revizuirea investițiilor. reducerea contingentelor de cadre pregătite sînt doar cîteva din consecințele actualei situații economice internaționale care confruntă țările in curs de dezvoltare.
O privire globală asupra comunicatelor statistice publicate de organe oficiale din țările socialiste evidențiază că și în aceste state se manifestă o reducere relativă a ritmurilor de dezvoltare față de cîțiva ani în urmă. Este a- ceasta și o consecință a dificultăților pe care și aceste țări — ca participante active la diviziunea internațională a muncii, la schimburile mondiale de valori materiale — Ie întimpină. deși de o manieră mai redusă, ținind seama de condițiile specifice.
în fața instabilității economice, a neîncrederii accentuate între parteneri, a spiralei dobinzilor. a avalanșei de știri, informații, comentarii privind incertitudinile evoluțiilor economice, cu influențe directe asupra situației sociale, tot mai mulți oameni se întreabă cum, cind, cu ce mijloace actuala criză — care, așa cum am văzut, afectează cele mai multe dintre țări — poate fi frinktă —, pentru reluarea unei activități economice normale. S-au elaborat studii, analize, au fost puse în practică politici economice, la nivelul fiecărei țări, sau în cadrul unor organizații economice internaționale. Cum însă toate acestea aveau în vedere interesele exclusive ale unul stat, sau grupări de state, rezultatele, chiar dacă uneori au consemnat cite ceva, de cele mai multe ori, au dus și duc la promovarea protecționismului, la îngrădirea accesului la surse financiare, „expor- tînd" dificultățile proprii, sau contaminînd cu influente negative economia altor state.
România socialistă și-a făcut cunoscute punctul de vedere, concepția, modalitățile prin care dificultățile din economia mondială pot și trebuie depășite. în cadrul Națiunilor Unite, la Fondul Monetar In- ternaționaL tara noastră, in conformitate cu ideile și preocupările președintelui Nicolae Ceaușescu, s-a pronunțat pentru instaurarea unei noi ordini economice internaționale, vizînd așezarea pe baze mai echitabile a relațiilor economice mondiale, lichidarea subdezvoltării, realizarea progresului economico-social mai rapid al țărilor în curs de dezvoltare, atît prin eforturi proprii, cit și printr-un program de sprijin internațional. îndreptat spre stimularea acestor eforturi. România consideră că este necesar să se acționeze cu hotărîre prin măsuri concertate, de către toate statele, pentru a se pune capăt situației actuale, pentru eliminarea barierelor artificiale din calea comerțului mondial și stabilirea unui nivel rezonabil al dobînzilor și prețurilor. Referindu-se la efectele
Berlin Consfătuirea adjuncților miniștrii afacerilor externe ai unor țări socialistBERLIN 18 (Agerpres) — în
zilele de 17—18 mai, la Berlin fi avut loc, la invitația M.A.E. al R.D.G., consfătuirea adjunc- tilor miniștrilor afacerilor externe ai unor țări socialiste. în legătură cu pregătirea celei de-a doua sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U. consacrate dezarmării.
A avut loc un schimb util de păreri, la care au participat reprezentanții R.S.S. Bieloruse, R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace,
dobînzilor înalte care pun p< veri tot mai mari pe urnei țărilor în curs de dezvoltar tovarășul Nicolae Ceaușes; sublinia că „este necesar^: se înțeleagă că aceasta dăi nează intereselor generale a popoarelor, progresului econ< mic, este o cale care duce adincirea crizei economice". I semenea poziții principial constructive — care angajea: o largă perspectivă — avans; te de țara noastră și sprijini și de alte state, s-au bucur de aprecieri largi, ele avir drept scop final eradicam marasmului economic mondir reașezarea pe baze sânătoa: a raporturilor economice ii temaționale, obiective in h făptuirea cărora sint interes; te practic toate statele li^-n
In acest cadru, recenta /n uniune a Comitetului inter mar al Consiliului guvern; tarilor Fondului Monetar Ii ternațional. desfășurată la He sinki. într-o atmosferă con: tructivă, de cooperare și inț; legere, discutind situația ec< nomică mondială și măsuri necesare pentru a face fa' problemelor dificile, releva < se impun măsuri echilibrat însoțite de o politică prudei tă de cumpătare, care să du; la reducerea ratelor dobinz lor, la creșterea investițiile productive, cu efecte favor; bile in domeniu1 .folosirii foi ței de muncă. cum relei comunicatul p ț. actual; le nemulțumit. Ștărilor i curs de dezvor....e se dat; rează unor factori indeper denți de voința lor. dar „c mai important din acești fa; tori externi a fost impact, recesiunii internaționale ast pra piețelor de export", faj care a dus „la creșterea p: verii dobinzilor datoriilor ei terne". în comitet s-au expr mat poziții realiste privind ir fluenta inflației din une state industrializate asupra < conomiilor în curs de dezvo tare, criticindu-se politicii protecționiste, recunoscindu-: totodată oportunitatea un; fonduri oficiale, destinate p< tențării eforturilor țărilor i curs de dezvoltare. Tot la He sinki, participants, pornind d la rolul instituțiilor interna ționale, au subliniat impoi tanța F.M.I ca promotor . unor politici echitabile. nedVs criminatorii față de toți mem brii, pentru utilizarea rație nală, «justă, a disponibilitățile și posibilităților de care dis pune acest larg organism di sistemul Organizației Națiuni lor Unite.
Afirmarea unor asemene concepții, pe baza unei real; echitabile și rodnice conlu crări internaționale — impe rative pe care România socia listă le-a subliniat in repetat rinduri — tinde să corespund așteptărilor generale, const! tuindu-se. fără îndoială. în tr-un pas pozitiv menit a d speranțe în depășirea crize economico-financi? r mondia le. in făurirea ur^-climat d; colaborare și înț< >,ere inter națională, în m ajul tu turor națiunilor, -al păcii ș progresului în lume.
IOAN TIMOFTE
R.P.D. Coreene, Repub Cuba, R.D. Germane, R.I Laos. R.P. Mongole, R.P. P: ne. Republicii Socialiste Roi nia, R.S.S. Ucrainene, R.P. gare, U.R.S.S. și R.D. Vietn
Consfătuirea s-a desfășt într-o atmosferă de prieteni; înțelegere reciprocă.
La 18 mai. ministrul afac; lor externe al R.D.G.. Os Fischer, a oferit un dejun onoarea delegațiilor particip te la consfătuire. ,
lexiconul „scintcii tineretului"TINERETUL Șl LUMEA CONTEMPORANĂ [IV]
Popoarele - rol determinant în lupta pentru independentă, colaborare și pace
încrederea în rolul popoarelor, în eficacitatea acțiunilor lor unite, nu este o credință in sine, ci ea se justifică prin acreditarea pe care istoria a dat-o acestei încrederi, confirmind rolul popoarelor ca pe o legitate obiectivă a evoluției umanității de-a lungul timpuritor. Și tot istoria arată că orice încercare de nerecunoaștere a acestui adevăr se întoarce împotriva celor care o promovează, avînd cîștig de cauză idealurile nobile de independență, progres și pace ale popoarelor.
In lumea de astăzi, evenimentele demonstrează că are loc o dezvoltare fără precedent a unei conștiințe noi a popoarelor, care ințeleg tot mai bine de ce uriașă forță dispun, precum și rolul lor de factor determinant a! mersului istoriei. Acest rol primordial al popoarelor, capacitatea lor dc a da un curs nou vieții internaționale, de ă contribui la triumful idealurilor general-umane de pace, înțelegere și colaborare ies clar in evidență, înfâțișînd tabloul contradictoriu al situației politice mondiale : pe de o parte, tendința cursului spre destindere, colaborare și pace, iar pe de altă parte, tendința politicii imperialiste de forță și dominație, de încălcare a liber-. tății și independenței popoarelor. Constituind, în ultimă instanță, conținutul esențial al epocii noastre, expresie a luptei dintre nou și vechi pe plan internațional, această confruntare imprimă un caracter deosebit de complex și contradictoriu evoluțiilor actuale. Pe fundalul agravării crizei economice mondiale și in condițiile accentuării crizei politico- sociale a lumii capitaliste, se conturează o intensificare a activității de consolidare și reîmpărțire a sferelor și zonelor de
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
pune capăt politicii de forță și cursei înarmărilor, pentru a făuri o lume mai bună și mai dreaptă.
Ampla mobilizare a popoarelor din întreaga lume, a tinerilor, care spun un NU hotărit războiului, cursei nebunești a înarmărilor, mobilizare semnalată în ultima vreme pe toate meridianele Terrei, reprezintă un semn îmbucurător dacă ne amintim că întotdeauna acțiunile hotărite ale popoarelor s-au soldat cu rezultate pe măsura aspirațiilor propuse. Să ne amintim de marele front al popoarelpr în lupta împotriva nazismului și fascismului. Larga mobilizare a opiniei publice europene la începutul anilor șaptezeci in favoarea destinderii și dezvoltării colaborării pe continent, a dus la convocarea și încheierea cu succes a Conferinței general-europcnc in 1975. Faptul că din ce în ce mai numeroși oameni politici, membri ai unor guverne vest-europene, factori de răspundere din cadrul armatei, acuză ei înșiși pericolele pe care le presupune cursul de escaladare a înarmărilor reprezintă, in ultimă instanță, o dovadă certă că mitingurile șt marșurile pentru pace la care participă sute de mii de oameni sint eficiente și au ecoul scontat.
Desigur, pentru a reuși pe deplin, acțiunile popoarelor pentru apărarea păcii trebuie să fie continuate cu și mai multă energie și hotărîre, fiind necesar mai mult ca oricînd ca aceste acțiuni să fie însoțite de altele, in sprijinul rezolvării tuturor problemelor cu care este confruntată lumea contemporană. în primul rînd, este necesar să se aibă în vedere că pacea, întreaga dezvoltare viitoare a umanității, depind în mod nemijlocit de instaurarea unui sistem trainic de relații internaționale guvernat de respectarea fermă, de către 'toți și față de toți a principiilor inalienabile ale independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, respectului reciproc, renunțării la forță și la amenințarea cu forța in raporturile interstatale. Numai pe o asemenea bază evoluția evenimentelor se va putea înscrie pe un făgaș pozitiv, numai astfel popoarele vor putea să se consacre în liniște edificării unui viitor mai bun, de pace și progres. Excluderea din viața internațională a politicii de forță și dictat, instaurarea noilor relații fac tot mai necesare eforturile tuturor statelor lumii, intervenția activă a forțelor democratice și progresiste dc pretutindeni, lupta permanentă și. hotărită a popoarelor lumii — mari, mijlocii sau mici. „Salvgardarea libertății naționale, a dreptului de a trăi liber, stăpîn pe destinele sale, al fiecărui popor este condiția liber-
-------------------------------------- 3 --------------------------------------
tații tuturor popoarelor — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu. Nu poate fi liber un popor care nu recunoaște libertatea altor popoare, care admite subjugarea altor națiuni, încălcarea libertății și demnității altui popor".
Participarea activă a popoarelor lumii, a opiniei publice mondiale la dezbaterea și soluționarea problemelor atît de complexe ale contemporaneității se impune ca o condiție majoră șl, totodată, ca o garanție a realismului și eficienței soluțiilor adoptate, deoarece popoarele, fiecare în parte și toate la un Joc, oferă, prin experiența lor, o inepuizabilă și mereu actuală sursă de cunoaștere reală și judecare sănătoasă a problemelor care confruntă umanitatea. Marile dosare nerezolvate ale lumii contemporane — înfăptuirea dezarmării generale și, în primul rînd a dezarmării nucleare, lichidarea focarelor - de Încordare și război, edificarea unei noi ordini politice și economice mondiale și instaurarea unor relații noi. democratice, în viața internațională, soluționarea pe cale pașnică a litigiilor dintre state etc. — nu se pot înfăptui decit prin intensificarea dialogului internațional și acțiunilor concrete ale întregului evantai al forțelor păcii, de la conlucrarea între factorii politici cu cea mai înaltă răspundere și pină la mobilizarea și colaborarea maselor populare de pretutindeni. Tocmai în acest spirit, partidul și statul nostru, întregul popor, dezvoltă continuu colaborarea cu toate forțele progresiste, depunind eforturi susținute pentru amplificarea imensului arsenal de mijloace — politice, economice, culturale, diplomatice — pe care popoarele și țările lumii le au la dispoziție pentru a se dezvolta de sine stătător, în conformitate cu cerințele istoriei, pentru depășirea momentelor critice ale evoluției internaționale. Este convingerea profundă a României socialiste că sporirea aportului maselor populare în dezvoltarea istorică națională, însoțită în cadrul unui pre- oes dialectic amplu și activ, de creșterea rolului lor în viața internațională a epocii contemporane, constituie forța necesară asigurării păcii și făuririi unei vieți mai bune și mai drepte în lume.
RODICA AVRAM ------------------------------------- 4 --------------------------- ------------
lexiconul „scintcil tineretului"
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: București. Plata Scintell, TeL 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și dlfuzorll din Intre prinderi șl Institutll — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii**. Cititorii din Btr&lnAUUe Be pot abona adreslndu-se la ILEX IM — departamentul export-import presa P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3.
influență In lume. Vechea politică imperialistă de asuprire și dictat, de nesocotire a aspirațiilor spre dezvoltare de sine stătătoare a popoarelor continuă să se manifeste cu virulență sporită.
Cealaltă latură a evoluției mondiale, pusă cu toată limpezimea în evidență, de nenumărate ori. dc către președintele României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o reprezintă procesul afirmării tot mai viguroase a voinței popoarelor de a se pune capăt politicii imperialiste și colonialiste de dominație și imixtiuni, de a se dezvolta liber și independent, de a colabora in paoe și prietenie. Tinînd cont de aceaată voință a popoarelor există posibilitatea reală, în ciuda actualelor fenomene negative din viața internațională, ca mersul evenimentelor să se îndrepte către un făgaș pozitiv, ca procesul destinderii să fie reluat și consolidat, ca popoarele să-și impună tot mai mult dorința de a trăi într-o lume a înțelegerii și conlucrării,- să-și afirme tot mai puternic dreptul suveran de a-și hotărî singure destinele — condiție hotăritoare a asigurării destinderii și păcii. Toate problemele nerezolvate ale contemporaneității nu se pot îndeplini doar prin activitatea unor personalități, datorită bunăvoinței unor guverne, ci, in primul rînd, prin lupta unită, energică și hotărită a maselor populare — în cadrul cărora tineretul' ocupă un loc dc frunte— care pot și trebuie să influențeze cursul evenimentelor, să determine guvernele, conducătorii statelor, să acționeze in concordanță cu dezideratele popoarelor.
„Sintem încredințați — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu— că întărirea solidarității tuturor acestor forțe — atit pe plan național, cit și pe arena mondială — acțiunile unite ale tuturor popoarelor pot determina un curs nou in viața internațională, pot bara calea încordării și războiului, pot asigura destinderea, pacea și cooperarea în întreaga lume. în mîinile popoarelor stă pacea, stă însăși civilizația noastră ! Avem deplina convingere că popoarele vor ști să impună pacea și independența tuturor națiunilor !“. Firește, perspectiva profund generatoare de optimism în care secretarul general al partidului nostru concepe lumea de mîine, făurită de forțele păcii și progresului, nu are in vedere doar simpla existență a-acestor forțe, ci se bazează pe încrederea că masele largi de pretutindeni, popoarele — adevăratele creatoare ale Istoriei — Iși vor intensifica și mai mult lupta, pe măsura conștientizării crescinde a puterii de care dispun, pentru a
----------------------------------------- 2 --------------------------------------
40 364