STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI educationale/PRE... · Limbă şi comunicare,...
Transcript of STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI educationale/PRE... · Limbă şi comunicare,...
1
STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI
CENTRAT PE COMPETENŢE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
PROF.STANCIU MARIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.10 RM.VALCEA
1. Premisele investigaţiei psihopedagogice
Orientarea educaţei spre formarea competenţelor personale, cognitive, profesionale şi
sociale printr-o abordare pluridisciplinară (abordarea tematică), interdisciplinară (abordare
integrată), transdisciplinară (abordare cross-curriculară) a unor teme din viaţa reală, prin
personalizarea învăţării, a unei învăţări eficiente în scopul formării unei personalităţi complete
are la bază cei patru piloni ai educaţiei: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti
împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii.
Realizarea unui proces educaţional de calitate impune utilizarea unor metode noi,
interactive de învăţare şi evaluare care se centrează pe efortul propriu al copilului în
cercetarea, căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de subiectul propus a fi investigat, punând
accent pe acţiune, eficienţă şi interdependenţă în gândire. În proiectarea curriculară centrată
pe competenţe în învăţământul preşcolar abordarea metodei proiectelor oferă prilejul de a
utiliza metode activ-participative, învăţarea centrată pe copil, precum şi desfăşurarea unor
activităţi integrate în scopul investigării şi cercetării temei iniţiate în proiectul tematic.
Scopul acestei cercetări îl reprezintă o modalitate de proiectare a curriculumului centrat
pe competenţe prin integrarea curriculară a conţinuturilor disciplinelor de studiu, predarea în
manieră integrată în vederea dezvoltării competenţelor disciplinare şi transversale, utilizarea
metodei proiectelor în organizarea şi desfăşurarea activităţii.
2. Obiectivele şi ipotezele cercetării
Obiectivul fundamental al cercetării este o analiză comparativă a avantajelor
proiectării tematice prin activităţi integrate la grupa mare din grădiniţă, materializate prin
utilizarea metodei proiectelor cu dezavantajele proiectării modulare. Pentru a investiga într-o
manieră coerentă și sistematică efectele privind influența metodei proiectelor în dezvoltarea
competenţelor specifice preșcolarilor, ne-am propus câteva obiective ale cercetării:
-analiza şi conceperea unui curriculum centrat pe competenţe prin abordarea metodei
proiectelor la vârstele timpurii, a unui proiect tematic şi a unor activitǎţi integrate la grupa
mare din grădiniţă;
-cunoașterea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de preșcolari şi
asupra dezvoltării cognitive şi afective a copiilor;
2
-experimentarea abordării metodei proiectelor bazată pe interdisciplinaritate şi învăţarea
centrată pe copil, utilizarea unor metode interactive de grup;
-analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma experimentării.
În formularea ipotezei cercetării am pornit de la observaţia că prescolarii posedă
anumite cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi strict disciplinare pe care reuşesc să le utilizeze în
rezolvarea unor probleme practic-aplicative în contexte concrete ale vieţii sociale prin
proiectarea si implemetarea unui curriculum centrat pe competenţe, prin abordarea unei
proiectării curriculare care are la bază metoda proiectelor la vârstele timpurii, desfăşurării
unor proiecte tematice, a unor activităţi integrate cu caracter interdisciplinar.
Analizând aspectele de ordin teoretic şi observaţiile personale s-a conturat următoarea
ipoteză generală: Introducerea unor teme integrate, utilizarea metodei proiectului vor
contribui la achiziţionarea de tehnici de învăţare eficientă, la creşterea sintalităţii grupei, la
realizarea de achiziţii comportamentale specifice competenţelor interpersonale.
Astfel, s-au conturat următoarele ipoteze specifice (IS):
1.Organizarea învăţării din perspectivă inter/ transdisciplinară prin intermediul
activităţilor integrate şi reorganizarea spaţio-temporalǎ a activităţilor didactice determină
obţinerea de rezultate şcolare mai bune decât în cazul organizării învăţării din perspectivă
monodisciplinară.
2.Utilizarea metodei proiectelor ca strategie didactică de bază contribuie la dezvoltarea
relaţiilor interpersonale, a relaţiilor de socializare.
3.Aplicarea modelului de curriculum centrat pe competenţe prin activităţi integrate
contribuie la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de grădiniţă.
Ipotezele vor fi confirmate dacă la sfârşitul perioadei de derulare a experimentului
preşcolarii dovedesc în evaluare achiziţii comportamentale specifice competenţelor vizate.
Astfel, în plan cognitiv copiii primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii căutând
informaţii din mai multe surse, referitoare la aspecte variate conform hărţii proiectului, ei îşi
exersează puterea de analiză şi sinteză; în plan social sunt puşi în situaţia de a colabora între
ei, li se dezvoltă spiritul de cooperare, de apartenenţă la grup, socializează- implicarea
comunităţii locale în desfăşurarea unor proiecte lărgeşte sfera de integrare a copilului în plan
social; în plan afectiv copiii capată încredere în ei, li se dezvoltă simţul demnităţii şi
autoaprecierea, se formează conştiinţa de sine prin raportare la alţii, trăiesc sentimentul de
solidaritate cu colegii de grupă, dar şi pe cel de bucurie şi de satisfacţie.
3. Metodologia cercetării – metode şi instrumente utilizate
În vederea realizării obiectivelor cercetării am folosit următoarele metode de colectare,
3
de măsurare şi de prelucrare a datelor cercetării:
-Metoda observaţiei în cunoaşterea pshihologică a subiecţilor care fac obiectul
cercetării, am utilizat probe psihologice cu precădere în cadrul evaluării iniţiale, înregistrări
sistematice în vederea stabilirii nivelului de cunoştinte şi deprinderi de care ei dispun;
-Metoda conversaţiei în evaluările orale, urmărind fundamentarea teoretică a viitoarelor
aplicaţii practice;
-Metoda experimentului prin utilizarea unor fişe de lucru cu caracter interdisciplinar,
realizarea unor hărti conceptuale, a unor experimente urmărind să dezvoltăm gândirea logică,
creatoare a copiilor;
-Metode de analiză şi de prelucrare statistică a datelor: metoda ordonării, metoda
comparării produselor activităţii; metode de evaluare: numărare (raport/procent), scările de
evaluare (probe,teste), clasificare (bareme pentru itemi); metode de prezentare şi prelucrare
statistică: tabele de rezultate si reprezentări grafice.
Eşantionul cercetării:
A) Eşantionul de preşcolari:
- 42 de preşcolari, din care 20 de fetiţe, (49,22%) si 22 de bǎieţi (50,78%);
- preşcolarii provin din 2 grupe; Grupa de control (eșantionul de control) -formată din
20 de preșcolari si Grupa experimentală (eșantionul experimental)- 22 de preșcolari.
- vârsta preşcolarilor este cuprinsǎ între 5 ani şi 4 luni şi 6 ani .
Descrierea grupelor de participanţi la cercetarea propriu-zisă care relatează anumite
informaţii privind caracterizarea psihosocială a colectivului de preşcolari este redată în
tabelele de mai jos pentru ambele grupe:
1.a.Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul familial –grupa experimentală:
Nr.
copii
2
2 Mediul familial-grupa experimentală Dezv.
fizică/
Stare de
sănătate
Nivelul
economic
Nivelul cultural
Componenţa
numerică
Tipul
familiei
Climatul
familial
Scă
zut
Bun
F.
bun
Infe
rior
Med
iu
Supe-
rior
1 C
opil
2 c
opii
3 c
opii
Norm
ală
Div
orţ
aţi
Arm
onie
Con
flic
tu al
Norm
ală
Dis
funcţ
i
i
Nr 2 12 7 4 11 7 7 15 - 22 - 22 - 22 0
%
9,0
9
54
,5
31
,81
18
,18
50
31
,31
31
,81
68
,8
- 10
0 -
10
0 -
10
0
0
4
1.b.Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul familial –grupa de control:
N
r co
pii
2
0 Mediul familial-grupa de control Dezv.
fizică/
Stare de
sănătate Nivelul
economic
Nivelul cultural
Componenţa
numerică
Tipul
familiei
Climatul
familial
Scă
zut
Bun
F.
bun
Infe
rior
Med
iu
Sup
erio
r
1 C
opil
2 c
opii
3 c
opii
Nrm
ală
Div
orţ
aţi
Arm
onic
Confl
ic-
tual
Nor-
mal
ă
Dis
-
funcţ
ii
Nr.
1 12 7 4 10 6 4 15 2 18 2 18 2 21 0
% 5 60 35 20 50 30 20 75 10 90 10 18 10 100 0
Colectivele de preşcolari incluse în experiment provin din medii familiale cu un nivel
economic şi cultural asemănător, sunt relativ apropiate din punct de vedere al vârstei copiilor,
al nivelului de dezvoltare psiho-fizică.
B) Eşantionul de conţinut este reprezentat de proiectul tematic “Eu şi lumea
animalelor” derulat pe parcursul a trei săptămâni având ca subteme “Viaţa la fermă”,
“Animalele din pădure”, “ Necuvântătoarele în lumea poveştilor”- evaluare proiect”, proiect
care face parte din tema anuală de studiu “Când,cum şi ce se întamplă în jurul nostru?”.
Ariile de conţinuturi abordate acoperǎ domeniul ştiinţific oferit de domeniile experenţiale
Limbă şi comunicare, Ştiinţă- Matematicǎ şi Cunoaşterea mediului, Estetic si creativ-Educaţie
plastică si Educaţie muzicală; Om si societate-Educaţie pentru societate şi Activitate practică,
Domeniul psiho-motor.
Cercetarea experimentală a fost derulată în anul şcolar 2016/2017, aprilie 2017 şi a
constat în evaluarea iniţialǎ, implementarea proiectului curricular şi evaluarea finalǎ;
4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor cercetării
Cercetarea a cuprins trei etape distincte:
I. Etapa constatativă- (pretest)- la începutul derulării proiectului tematic.
Procesul evaluativ este mai complex, în cazul învățării bazate pe proiecte, decât în
abordarea tradițională. Se evaluează analiza nevoilor de învățare ale copiilor, învățarea
strategică si demonstrarea înțelegerii. Vom expune metodele de evaluare și instrumentele
specifice, folosite în demararea proiectului:
Grupa experimentală a demarat acest proiect printr-o evaluare iniţială a cunoştinţelor şi
competenţelor pe care copiii la deţin în legătură cu această temă. A fost organizată o
5
convorbire în urma observării materialelor didactice de la centrul tematic pentru această temă
de studiu şi a hărţii conceptuale a proiectului. Am adresat copiilor întrebări diverse despre
animalele domestice şi sălbatice iar răspunsurile oferite de copii au fost selectate şi
înregistrate într-o diagramă.
1. Diagrama Știu-Vreau să știu-Am învățat, pe care am folosit-o la debutul
proiectului. În acest caz, am completat primele 2 coloane, notând răspunsurile copiilor
referitoare la cunoștintele și experiențele lor în legătură cu viaţa animalelor domestice şi
sălbatice.
1.c.Tabel grafic reprezentând răspunsurile copiilor.
ŞTIU!
VREAU SĂ ŞTIU!
CE VOI ÎNVĂŢA?
Cum arată un animal.
Fiecare are o familie. Ele au nevoie de hrană şi apă
pentru a creşte.
Animalele se împart în:
domestice şi sălbatice. Care sunt părţile corpului
unui animal.
Cum şi cu ce se hrănesc fiecare?
Dacă se îmbolnavesc cum şi cine
le tratează? Cum ne putem îmbolnavi de la
animale?
Ce înseamnă ierbivor, carnivor?
De ce nu poartă îmbrăcăminte? Care sunt meseriile celor ce le
îngrijesc? Ce rol are fiecare?
Unele norme de comportare în compania animalelor.
Curiozitati despre animale.
De ce avem nevoie de ele? Cum le pot proteja? Care este rolul animalelor
sălbatice pentru oameni? Care este importanţa acestora?
Despre cum apar puii şi
cat de mari pot fi.
Despre specii de animale. Cum le pot îngriji?
Ce putem face pentru a
ajuta animalele?
Relaţia copil-animal. Alimentaţia unor animale.
Să pregătesc hrana
animalelor. Să pregătesc produse
alimentare şi să mă
hranesc bio. Care sunt beneficiile
produselor animaliere?
Ce înseamnă alimentaţia
bio sau organică?
Au fost folosite întrebări de genul:
1.Iubiţi animalele? – Răspuns pozitiv toţi copiii.
2.Aveţi bunici la ţară? - Răspuns: DA- 5 copii, NU -15 copii.
3.Aţi văzut în realitate animale domestice şi sălbatice sau doar în desene animate şi poveşti? –
Răspuns: Majoritatea copiilor au răspuns negativ în privinţa animalelor domestice deoarece
nu au vizitat o fermă, sau nu au bunici la ţară; referitor la animalele pădurii 30% dintre ei (şi
anume doar 6 copii) au fost în vizită la grădina zoologică unde au văzut unele animale
sălbatice.
4. Ce ştiţi despre aceste animale? – Majoritatea copiilor nu ştiu să ofere informaţii despre
anumite vieţuitoare de la fermă sau din pădure dând informaţii din poveştile cunoscute şi din
desenele animate.
5. Ce vreţi să aflaţi despre toate aceste vieţuitoare?- Răspunsurile au fost multiple.
2.Harta conceptuală - folosită pentru a înlesni înţelegerea şi a face accesibilă cunoaşterea
6
FOLOASE
Animale domestice lapte,carne,piele, blana
PAGUBE-animale
salbatice –
MEDIU DE VIAŢĂ
Animale domestice-
ferma, sălbatice – în
pădure;
HRANĂ
Animale domestice-
hranite de fermieri
Animale salbatice-isi
procura singure hrana
SPECII/INFĂŢIŞARE
Animale domestice, sălbatice
Alcatuirea corpului(cap,gât,
trunchi,membre,coadă)
INGRIJIRE/REG
ULI DE IGIENĂ-
asistenţă medicală
RELAŢIILE CU
ALTE VIEŢUITOA
RE ŞI OAMENI -
personeje de poveste
am realizat-o prin brainstorming - o explozie de idei ale copiilor. Am considerat necesară
utilizarea acesteia în vederea proiectării cercetărilor ce urmează a fi desfăşurate în grup sau
individual deoarece deschide perspective către un proces de învăţare activ şi conştient pornind
de la ceea ce ştiu preşcolarii.
“Eu şi lumea animalelor”
Fig.1.Harta conceptuală a proiectului tematic
În urma aplicării acestor probe de evaluare orale am constatat interesul deosebit al
copiilor de a cunoaşte direct animalele domestice şi sălbatice în mediul lor de viaţă şi de aceea
am planificat o vizită la ferma de animale şi la grădina zoologică de unde vom culege diverse
informaţii copiii find repartizaţi pe grupe de cercetare: o grupă va cerceta păsările domestice
de la fermă, celelate grupe vor culege informaţii despre ovine, porcine, cabaline şi bovine.
Informaţiile culese se vor afişa, vor completa harta proiectului prin imaginile oferite la clasă
şi al căror conţinut relevă dobândirea acestor cunoştinţe, competenţe. Entuziasmaţi de
plăcerea de a călători la fermă copiii îşi asumă diferite roluri în rezolvarea sarcinilor în funcţie
de tipul de inteligenţă dominant.
Grupa de control aplică o abordare tradiţională şi consideră oportună informarea
copiilor despre derularea aceastei teme fără a apela la identificarea nevoilor de cunoaştere ale
copiilor, de dorinţa acestora şi de nivelul cunoştintelor iniţial. Interesul copiilor este scăzut
faţă de subiectul temei chiar daca aceşti copii iubesc la fel de mult animalele.
În urma testului oral aplicat s-au obţinut următoarele rezultate:
7
1.d.Tabel grafic cu descriptorii de performanţă
NR.
ITEMI
COMPORTAMENT
ÎNSUŞIT (C.I.)
COMPORTAMENT ÎN
DEZVOLTARE(C.D.)
COMPORTAMENT
ABSENT(C.A.)
I1 Recunoaşte şi grupează cu
uşurinţă animalele domestice
şi sălbatice
Recunoaşte şi grupează cu
animalele domestice şi
sălbatice cu ajutor
Recunoaşte cu ajutor
animalele, nu grupează
I2 Răspunde cu uşurinţă şi
corect la întrebările adresate
Răspunde corect la unele
întrebări
Nu răspunde la întrebări
I3 Îşi asumă rolul de expert în
cadrul grupului din care face
parte în cercetarea
subiectului
Îşi atribuie roluri în cadrul
grupului din care face parte
în cercetarea subiectului
Nu îşi asumă roluri în cadrul
grupului
I4 Interrelaţionează pozitiv în
cadrul grupului şi îşi atribuie
roluri
Interrelaţionează în cadrul
grupului şi îşi asumă sarcini
de rezolvare
Nu interrelaţionează cu
membrii grupului din care face
parte
Barem de corectare: punctaj maxim 10 puncte
Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ.
CALIFICATIV C.I. C.D. C.A.
PUNCTAJ 8 - 10 puncte 5-8 puncte 1-4 puncte
1.e..Tabel grafic cu itemii si punctajele corespunzatoare.
Itemi Punctaj
I1
Punctaj
I2
Punctaj
I3
Punctaj
I4
TOT
AL
Recunoaşterea animalelor 1p - - - 1p
Gruparea animalelor în funcţie de mediul lor de viaţă 2p - - - 2p
Exprimarea corectă şi coerentă - 3p - - 3p
Comunicarea /interrelaţionarea cu partenerii de grup
şi cu educatoarea
- - 2p - 2p
Atibuirea unor roluri în cadrul grupului - - - 2p 2p
TOTAL 3p 3p 2p 2p 10p
1.f..Tabel grafic cu calificativele obţinute de preşcolari la proba iniţială.
Grupa
Nr.eșantion
Calificative obținute
C.Î. C.D. C.A.
Grupa experimentală 22 14 5 3
Grupa de control 20 10 6 4
0
5
10
15
C.I. C.D.C.A.
GrupaexperimentalaGrupa de control
Fig.1 Diagramă redând rezultatele celor două grupe în etapa constatativă
8
II. Etapa experimentală – este etapa fundamentală în această cercetare şi are un
caracter instructiv/formativ, în care am aplicat metoda proiectului la vârstele timpurii printr-o
abordare multi/pluri şi interdisciplinară privind planificarea conţinuturilor, a metodelor
interactive, a formelor de organizare în scopul unei învăţării active bazată pe cooperare prin
care copiii învaţă în grup şi devin capabili să aplice ceea ce au învăţat, numai la grupa
experimentală.
Proiectul tematic “Eu şi lumea animalelor” derulat pe parcursul celor trei săptămâni
la grupa mare - grupa experimentală a avut drept scop dezvoltarea interesului pentru
cunoaştere, a spiritului de investigare, de cercetare a mediului în care trăiesc animalele din
jurul nostru, prin completarea experienţei personale de viaţă cu date perceptive obţinute prin
descoperire.
Acest proiect urmăreşte dezvoltarea anumitor competenţe cheie ale preşcolarilor:
-competenţa de a comunica în limba maternă;
-competenţa de a învăţa să înveţi;
-competenţa de a colabora şi participa;
-competenţa de a acţiona în mod autonom şi responsabil;
-competenţa de a identifica legături şi relaţii;
-competenţa de a-şi însuşi şi interpreta informaţia.
Astfel copiiilor li se oferă posibilitatea dezvoltării unor competenţe ale învăţării
integrate:
1. cunoştinţe:
- clasificarea animalelor în funţie de mediul de viaţă, modul de hrănire;
- descrierea animalelor (alcătuire, mărime, culoare), gruparea animalelor după anumite criterii
( culoare, număr, specii, mod de hrănire, mediul de viaţă, foloase);
- asocierea animalelor dupa diverse criterii(pui, hrană, mediu de viata);
-compararea anumitor aspecte legate de modul de viaţă al animalelor;
-memorizarea unor cântece despre animale, a unor poezii, ghicitori;
-participarea la anumite jocuri, dramatizări.
2. capacităţi instrumentale:
- îngrijirea animalelor, construirea unor mici adăposturi pentru iarnă;
- confecţionarea unor jucării (animale din role de hârtie igienică), măşti;
- efectuarea unor desene, colaje, mulaje cu animale care să reliefeze caracteristici ale acestora;
- modelarea diferitelor animale;
9
-interpretarea unor roluri ale diferitelor personaje (medic veterinar, pădurar, fermier, îngrijitor
grădina zoologică).
3. atitudini şi valori:
- motivaţia pentru informarea şi documentarea ştiinţifică în legătură cu animalele;
- dezvoltarea curiozităţii şi respectului faţă de orice formă de viaţă;
- grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător;
- dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora;
- cultivarea sensibilităţii;
- spiritul de cooperare şi implicarea în rezolvarea unor probleme de interes global;
- îngrijirea şi protejarea animalelor;
În prima săptămână, la debutul subtemei “Viaţa la fermă” am stabilit inventarul de
activităţi integrate pe care copiii le vor desfăşura, fiecarei zi atribuidu-i un “nume” care să
reprezinte punctul de plecare in investigarea şi soluţionarea subiectului cercetat, astfel:
LUNI: “Cum arată animalele domestice?” – am vizitat o fermă de animale cu ajutorul şi
sprijinul părinţilor, graţie ofertei unui copil ai cărui bunici deţin o microfermă lângă oraşul
nostru. Copiii au colectat informaţii diverse direct de la specialişti (fermier), au observat
direct animalele din ferma bunicului lui Andrei, le-au mângâiat, le-au hrănit, au băut lapte
proaspăt, au gustat pâine de casă şi au adus diferite materiale de la fermă (paie pentru cuibare;
ouă diferite-de găină, de raţă, de gâscă, de prepeliţă, de curcă; diferite seminţe de grâu,
porumb, orz, tărâţe de grâu, mălai, bucăţi de piele, lână) pe care le-am depus la centrul tematic
organizat în holul grădiniţei. Entuziasmul şi satisfacţia copiilor a fost nemărginită.
MARŢI: ”Cu ce se hrănesc animalele domestice”- fiecare grup (grupa păsărilor domestice,
grupa ovinelor, porcinelor, bovinelor, cabalinelor) a trebuit să-şi hrănească corespunzător
animalele şi păsările domestice. Experţii grupei au prezentat rezultatele cercetării, membrii
grupului au împărtăşit idei, celelalte grupe au adresat întrebări despre acest subiect.
MIERCURI: “Unde locuiesc păsările şi animalele domestice?” – copiii au construit cu
ajutorul părinţilor diferite căsuţe în funcţie de grupa din care face parte copilul şi le-au expus
la centrul tematic care a devenit neîncăpător, o fermă în miniatură.
JOI: “Ce foloase ne aduc animalele domestice?- copiii au adus diferite produse obţinute de la
animale: lana, piele, ouă, diferite produse din carne şi lapte. A fost un adevărat ospăţ! Astfel
copiii au avut posibilitatea de a gusta, pipăi, observa foloasele pe care le obţinem de la
animalele domestice, importanţa acestora pentru oameni.
VINERI: “Cine le îngrijeşte când sunt bolnăvioare?- în această zi am invitat la activitate un
medic veterinar care le-a oferit copiilor diverse informaţii despre bolile care le pot face
10
păsările şi animalele domestice, despre efectul acestora asupra noastră şi despre igienă. Copiii
au adresat diverse întrebări printre care “Ieduţul ia sirop de tuse?”, despre tratarea acestora cu
medicamente iar apoi s-au jucat de-a medicul veterinar tratând diferite animale (figurine
plastic). Ziua s-a încheiat prin prezentarea unui mic spectacol în cadul căruia am recitat poezii
şi am interpretat cântece despre animalele domestice la care au fost invitaţi şi părinţii copiilor
fiind grupă cu program prelungit.
Evaluarea subtemei proiectului a fost realizată prin:
-expoziţia cu lucrări artistico-plastice şi practice realizate de copii;
-portofoliu cu fişele de lucru ale copiilor din cadrul activităţilor didactice;
- imagini pe harta proiectului;
-albumul cu fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului;
-machetă realizată: o ferma cu casute, cuibare, animale figurine mulaje cumpărate sau
elaborate din plastelină- jgheaburi apă, pomi, lac cu răţuşte, gâşte,
-înregistrări audio-video ale activităţilor din timpul derulării proiectului.
A doua săptămână, subtema proiectului ”Animalele din pădure” a fost derulată
asemănător organizandu-se cu sprijinul părinţilor şi a personalului de îngrijire a copiilor
(asistent medical şi îngrijitoare pentru copii) o vizită la grădina zoologică din oraşul nostru.
III. Etapa finală - etapa de control a fost realizată în cea de-a treia săptămână în care
am planificat evaluarea proiectului tematic sub numele “Animalele-personaje de poveste”, şi
au fost evaluate rezultatele obţinute de preşcolari. Datele finale au fost raportate la datele de
start, pentru a testa relevanţa diferenţelor obţinute, urmărindu-se în paralel evoluţia grupei de
control, pentru a se constata dacă rezultatele obţinute în grupa experimentală sunt similare,
semnificativ superioare/inferioare. Atât probele iniţiale cât şi cele finale au fost aplicate la
ambele grupe. În aceasta perioadă a evaluării proiectului am folosit diverse metode şi
instrumente de evaluare: probe orale şi scrise, probe practice, lucrări colective realizate în
cadrul activităţilor didactice desfăşurate. Copiii vor aplica ceea ce au învăţat în această
perioadă consolidându-şi şi verificându-şi competenţele cognitive, afective şi sociale.
Proba nr.1- probă orală
Joc didactic: “Formăm bucheţele”
Metoda interactivă: “Amestecă – Îngheaţă – Formează perechi”
Descrierea jocului: Copiii vor alege din coşuleţ câte un jeton cu animale/verso litera-sunetul
iniţial, vor denumi animalul din imagine.
-La comanda “Amestecă” copiii se vor ridica de pe scaunele şi îşi arată unii altora jetoanele
recunoscând animalele.
11
-La comanda “Îngheaţă” copiii se opresc în loc şi aşteaptă să se grupeze.
-La comanda”Formează perechi” copiii se vor grupa formând bucheţele- după diferite criterii
(mediul de viaţă, specii, mama şi puiul).
1.g.Tabel grafic cu prezentarea competenţelor vizate
COMPETENTE SPECIFICE: CONŢINUTUL ITEMILOR
-să recunoască şi să grupeze animalele (domestice
şi sălbatice);
-să asocieze animalele şi puii lor, animalele şi
mediul de viaţă;
-să comunice impresii şi idei pe baza imaginilor;
-să recunoască litera/sunetul de pe verso cu care
începe cuvântul din imagine;
-să participe la activităţile de grup, în calitate de
vorbitor, de auditor;
I1: “Alege şi recunoaşte vieţuitoarele din imagine”
I2. “ Formaţi bucheţele de animale după mediul de
viaţă”
I3. “Formaţi bucheţele cu animale de acelaşi fel”
I4. “Formaţi perechi- mama şi puiul”
1.h.Tabel grafic cu descriptorii de performanţă
NR.
ITEMI
COMPORTAMENT
ÎNSUŞIT (C.I.)
COMPORTAMENT ÎN
DEZVOLTARE(C.D.)
COMPORTAMENT
ABSENT(C.A.)
I1 Recunoaşte şi grupează cu
uşurinţă animalele domestice şi
sălbatice, litera/sunetul iniţial
Recunoaşte şi grupează
animalele domestice şi
sălbatice, litera cu ajutor
Recunoaste cu ajutor
animalele , nu grupeaza
I2 Recunoaşte şi formează cu
uşurinţă bucheţele de animale
dupa mediul de viaţă
Recunoaşte şi formează
bucheţele de animale cu
ajutor dupa mediul de viaţă
Nu formează bucheţele de
animale dupa mediul de
viaţă
I3 Recunoaşte şi formează cu
uşurinţă bucheţele cu animale
de acelaşi fel
Recunoaşte şi formează cu
ajutor bucheţele cu animale
de acelaşi fel
Nu formeaza bucheţele cu
animale de acelaşi fel
I4 Recunoaşte şi formează cu
uşurinţă perechi- mama şi puiul
Recunoaşte şi formează cu
ajutor perechi- mama şi
puiul
Nu recunoaşte şi nu
formează perechi- mama şi
puiul
Barem de corectare: punctaj maxim 10 puncte
Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ.
CALIFICATIV C.I. C.D. C.A.
PUNCTAJ 8 - 10 puncte 5-8 puncte 1-4 puncte
1.b.Tabel grafic cu itemi si punctajele aferente
Itemi Punctaj
I1
Punctaj
I2
Punctaj
I3
Punctaj
I4
TOTAL
Recunoaşte şi denumeşte vieţuitoarele din
imagine si litera/sunetul initial
1p - - - 1p
Formaţi bucheţele de animale dupa mediul
de viaţă
2p - - - 2p
Formati buchetele cu animale de acelasi fel - 3p - - 3p
Formati perechi- mama si puiul - - 2p - 2p
TOTAL 3p 3p 2p 2p 10p
12
1.b.Tabel grafic cu calificativele obţinute de preşcolari
Grupa
Nr.eșantion
Calificative obținute
C.I. C.D. C.A.
Grupa experimentala 22 20 2 0
Grupa de control 20 8 5 7
0
5
10
15
20
C.I. C.D. C.A.
Grupaexperimentala
Grupa de control
Fig.2 Diagramă redând rezultatele la proba orala a celor două grupe în etapa finala
Proba nr.2 –probă practică-lucrare colectivă“LA FERMĂ” şi “ÎN PĂDURE”
Joc didactic: “Vreau acasă!”
Metoda de învăţare prin cooperare “Turul Galeriei”
Materiale didactice: 2 planşe “LA FERMĂ” şi “ÎN PĂDURE”, imagini/jetoane cu
animale, hrană, căsuţe, puii animalelor, foloase, coşuleţe, lipici.
Descrierea jocului: Copiii au format două grupe, grupa fermierilor şi grupa pădurarilor
şi au căutat animalele caracteristice grupei, le-au colorat, numărat şi lipit pe planşa
corespunzătoare. Cei cu inteligenţa spaţio-temporală dominantă au adăugat detalii prin
desenarea unor obiecte pe planşă pentru a completa şi acorda un aspect plăcut, cei cu
inteligenţa logico-matematică dominantă au numărat şi au scris cifrele corespunzătoare
fiecărei grupe. Planşele au prins viaţă în urma acţiunii copiilor. După finalizarea lucrării cei
cu inteligenţa ligvistică dominantă au descris posterul apoi au verificat rând pe rând
eventualele omisiuni la grupa adversă.
1.i..Tabel grafic cu competenţele vizate şi itemi
COMPETENŢE SPECIFICE: CONŢINUTUL ITEMILOR
-să recunoasca animalele domestice si salbatice;
-să asocieze imaginea cu mediul de viaţă al
animalelor;
-să comunice impresii şi idei pe baza
imaginilor;
-să participe la activităţile de grup, în calitate de
I1:Recunoaşte animalele şi mediul de viaţă, hrana,
puii şi foloasele
I2.Completează posterul prin desen şi lipire a unor
imagini.Colorează imaginea
I3.Numără şi recunoaşte/scrie cifra corespunzătoare
fiecărei grupe de animale.
13
vorbitor, de auditor ;
-să utilizeze instrumente de lucru şi materiale
pentru realizarea lucraăii;
-să coopereze cu partenerii grupului;
I4.Prezintă posterul realizat şi verifică eventualele
greşeli la grupa adversă.
1.i.Tabel grafic cu descriptori de performanţă
NR.
ITEMI
COMPORTAMENT INSUSIT (C.I.)
COMPORTAMENT IN
DEZVOLTARE (C.D.)
I1 Recunoaşte şi găseşte toate animalele
domestice şi sălbatice, mediul de viaţă, puii şi
foloasele
Recunoaşte şi găseşte partţal animalele
domestice şi sălbatice, mediul de viaţă,
puii şi foloasele
I2 Completează corect posterul prin desen şi
lipire a unor imagini, adaugă detalii.
Colorează foarte frumos imaginea.
Completează corect posterul prin desen
şi lipire a unor imagini. Colorează
frumos imaginea.
I3 Numara si recunoaste/scrie cu usurinta cifrele
corespunzatoare fiecarei grupe de animale.
Numără şi recunoaşte/scrie cifrele
corespunzătoare fiecărei grupe de
animale.
I4 Prezinta posterul realizat, verifica si
corecteaza greselile la grupa adversa.
Prezintă posterul realizat la grupa
adversă dar nu sesizează greşelile
Barem de corectare: punctaj maxim 10 puncte
Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ
CALIFICATIV C.I. - C.A.
PUNCTAJ 5 - 10 puncte - 1-4 puncte
1.j.Tabel grafic cu itemi si punctajele aferente
Itemi Punctaj
I1
Punctaj
I2
Punctaj
I3
Punctaj
I4
TOTAL
Recunoaste animalele si mediul de viata,
hrana, puii si foloasele
3p - - - 3p
Completeaza posterul prin desen si lipire
a unor imagini. Coloreaza imaginea
-
3p - - 3p
Numara si recunoaste/scrie cifra
corespunzatoare fiecarei grupe de
animale.
- - 2p - 2p
Prezinta posterul realizat si verifica
eventualele greseli la grupa adversa.
- - - 2p 2p
TOTAL 3p 3p 2p 2p 10p
1.b.Tabel grafic reprezentand calificativele obtinute de ambele grupe
Grupa
Nr.eșantion
Calificative obținute
C.I. C.A.
Grupa experimentala 22 20 2
Grupa de control 20 8 12
14
0
5
10
15
20
C.I. C.A.
Grupaexperimentala
Grupa decontrol
Fig.3 Diagramă redând rezultatele la proba orala a celor două grupe în etapa finala
Rezultatele obţinute relevă superioritatea grupei experimentale în toate formele evaluării
competenţelor cognitive, afective şi sociale.
Proba nr.3 – Probă scrisă- Fişă de evaluare
1. Priveşte cu atenţie imaginea, denumeşte animalele domestice, descoperă intrusul şi taie-l
cu cu două liniuţe oblice!
2. Ieduţul şi-a pierdut mama. Ajută-l s-o găsească trasând drumul!
3. Încercuieşte personajul principal din povestea ”Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă.
4.Numără păsările şi animalele domestice şi scrie cifra corespunzătoare în casete sau
trasează tot atâtea liniuţe.
5.Scrie în caseta de dedesubt sunetul iniţial al fiecărui cuvânt care denumeşte animalul din
imagine sau cuvântul dacă ştii.
15
6. Din piramida alimentelor încercuieşte produsele pe care le obţinem de la păsări şi animale
domestice!
7. Desenează o inimioară roşie sub hrana preferată a văcuţelor!
8. Colorează cu albastru bulina de sub păsările domestice care înoată pe lac.
16
1.K..Tabel competenţe şi conţinuturi itemi
COMPETENŢE SPECIFICE: CONŢINUTUL ITEMILOR
-să recunoască şi să grupeze animalele
domestice;
-să asocieze animalele şi puii lor, hrana;
-să comunice impresii şi idei pe baza imaginilor;
-să recunoască litera/sunetul cu care începe
cuvântul din imagine;
-să numere păsările şi animalele şi să scrie cifrele
corespunzătoare grupelor în lim.1-10;
-să încercuiască produsele pe care le obţinem de
la păsările şi animalele domestice;
-să recunoasacă păsările domestice care înoată;
I1.Denumeşte animalele domestice, descoperă
intrusul şi taie-l cu două liniuţe oblice.
I2. Recunoaşte şi uneşte puiul cu mama lui.
I3.Încercuieşte personajul principal din
povestea ”Punguţa cu doi bani” de Ion
Creangă.
I4. Numără păsările şi animalele domestice şi
scrie cifra corespunzătoare în casete sau
trasează tot atâtea liniuţe
I5. Scrie în casetă sunetul iniţial al fiecărui
cuvânt care denumeşte animalul din imagine
sau cuvântul daca poţi.
I6. Încercuieşte produsele pe care le obţinem
de la păsările şi animalele domestice din
piramida alimentelor.
I7.Desenează o inimioară roşie sub hrana
preferată a văcuţelor.
I8.Colorează cu albastru bulina de sub
păsările domestice care înoată pe lac.
1.l.Tabel grafic cu descriptori de performanţă
NR.
ITEMI
COMPORTAMENT
ÎNSUŞIT (C.Î.)
COMPORTAMENT ÎN
DEZVOLTARE(C.D.)
COMPORTAMENT
ABSENT(C.A.)
I1 Recunoaşte animalele cu
uşurinţă, descoperă intrusul şi
taie cu două liniuţe oblice.
Recunoaste animalele,
descopera intrusul si taie cu
doua liniute oblice.
Recunoaste animalele
dar nu descopera
intrusul.
I2 Recunoaste si uneste puiul cu
mama lui
Recunoaste si uneste cu
ajutor puiul cu mama lui
Nu recunoaste si nu
uneste puiul cu mama
I3 Încercuieşte personajul principal
din povestea ”Punguţa cu doi
bani” de Ion Creangă.
Incercuieste personajul
principal din povestea
”Punguta cu doi bani” de
Ion Creanga cu ajutor.
Nu incercuieste
personajul principal din
povestea ”Punguta cu
doi bani”
I4 Numără păăarile şi animalele
domestice şi scrie cifra
corespunzătoare în casete
Numara pasarile si
animalele domestice si
traseaza tot atatea liniute
pentru 4 imagini.
Nu numara si nu
traseaza corect tot
atatea liniute decat 2
imagini
I5
Scrie în casetă sunetul iniţial al
fiecărui cuvânt care denumeşte
animalul
Scrie in caseta sunetul
initial pentru patru imagini.
Scrie in caseta sunetul
initial pentru o imagine.
I6 Încercuieşte produsele pe care
le obţinem de la păsările şi
animalele domestice din
piramida alimentelor.
Incercuieste doar cateva
produse pe care le obtinem
de la animalele domestice
din piramida alimentelor.
Nu incercuieste decat un
produs din piramida
alimentelor.
I7 Desenează o inimioară roşie sub
hrana preferată a văcuţelor.
Deseneaza o inimioara rosie
sub doua imagini.
Deseneaza o inimioara
rosie sub o imagine.
I8 Colorează cu albastru bulina de
sub păsările domestice care
înoată pe lac.
Coloreaza cu albastru
bulina de sub doua pasari
domestice care înoată
Coloreaza cu albastru
bulina de sub o pasare
care înoată pe lac.
17
Barem de corectare: punctaj maxim 100 de puncte
Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ.
CALIFICATIV C.I. C.D. C.A.
PUNCTAJ 80 - 100 puncte 50-79 puncte 10-49 puncte
1.m.Tabel grafic cu itemi şi punctajele aferente
P U N C T A J
Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 TOT
AL
Denumeşte animalele domestice, descoperă
intrusul şi taie-l cu două liniuţe oblice.
10p
-
-
-
-
-
-
-
10p
Recunoaşte şi uneşte puiul cu mama lui - 10p - - - - - - 10p
Încercuieşte personajul principal din povestea
”Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă.
- - 15p - - - - - 15p
Numără păsările şi animalele domestice şi scrie
cifra corespunzătoare în casete sau trasează tot
atatea liniuţe
- - - 15p - - - - 15p
Scrie în casetă sunetul iniţial al fiecărui cuvânt
care denumeşte animalul din imagine sau
cuvântul.
- - - - 15
p
- - - 15p
Încercuieşte produsele pe care le obţinem de la
păsările şi animalele domestice din piramida
alimentelor.
- - - - - 10
p
- - 10p
Desenează o inimioară roşie sub hrana preferată
a văcuţelor.
- - - - - - 10
p
- 10p
Colorează cu albastru bulina de sub păsările
domestice care înoată pe lac.
- - - - - - - 10
p
10p
Acurateţea şi exteticul lucrării 5p
TOTAL 10 10 15 15 15 10 10 10 100p
Grupa
Nr.eșantion
Calificative obținute
C.I. C.D. C.A.
Grupa experimentală 22 20 2 0
Grupa de control 20 8 5 7
Fig.4 Diagramă redând rezultatele la proba scrisa a celor două grupe în etapa finala
18
PROBA NR. 4-probă scrisă - FIŞĂ DE EVALUARE
1. Formează grupa animalelor sălbatice prin încercuire apoi trasează o liniuţă spre mediul
lor de viaţă.
2. Ieduţul şi puiul de lup şi-au pierdut mama. Ajută-l s-o găsească trasând drumul!
3. Numără animalele sălbatice şi scrie cifra corespunzătoare sau trasează tot atatea liniuţe
verticale.
4. Scrie în caseta de dedesubt sunetul iniţial al fiecărui cuvânt care denumeşte animalul din
imagine.
5.Încercuieşte personajele-animale sălbatice din povestea”Iedul cu trei capre” de O.P.Iaşi.
19
6.Unde locuieşte fiecare?Trasează o liniuţă de la animalul sălbatic la căsuţa unde locuieşte.
7.Încercuieşte hrana ursului! 8.Ajută veveriţa să ajungă la ghindă!
Colorează drumul corect cu maro!
1.K..Tabel competenţe şi conţinuturi itemi
COMPETENŢE SPECIFICE: CONŢINUTUL ITEMILOR
-să recunoască şi să grupeze animalele
sălbatice;
-să asocieze animalele şi puii lor, hrana,
adăposturi;
-să recunoasca litera/sunetul cu care începe
cuvântul din imagine;
-să numere păsările şi animalele sălbatice şi
să scrie cifrele corespunzătoare grupelor în
lim.1-10;
I1. Formează grupa animalelor salbatice prin incercuire apoi
traseaza o liniuta spre mediul lor de viata.
I2. Ajută-l s-o găsească pe mama lui trasând drumul.
I3.Numără animalele salbatice si scrie cifra corespunzatoare
sau traseaza tot atatea liniute verticale.
I4. Scrie în caseta de dedesubt sunetul iniţial al fiecarui
cuvânt care denumeste animalul din imagine.
I5.Încercuieşte personajele-animale sălbatice din
povestea”Iedul cu trei capre” de O.P.Iasi
I6.Trasează o liniuţă de la animalul salbatic la căsuţa unde
locuieste.
I7. Încercuieste hrana ursului
I8.Ajută veveriţa să ajungă la ghindă! Coloreaza drumul
corect cu maro.
20
1.l.Tabel grafic cu descriptori de performanţă:
NR.
ITE
COMPORTAMENT
ÎNSUŞIT (C.Î.)
COMPORTAMENT ÎN
DEZVOLTARE(C.D.)
COMPORTAMENT
ABSENT(C.A.)
I1 Formează grupa animalelor
salbatice prin incercuire apoi
trasează o liniuta spre mediul lor
de viata.
Formează grupa animalelor
sălbatice prin încercuire dar
omite două, apoi trasează o
liniuţă spre mediul lor de
viaţă.
Încercuieşte toate animalele
din imagine si nu traseaza o
liniuţă spre mediul lor de
viaţă.
I2 Recunoaşte şi uneşte puii cu
mamele lor
Recunoaşte şi uneşte doar
un pui cu mama lui
Nu recunoaşte şi uneşte
puiul cu mama lui
I3 Numără animalele sălbatice şi
scrie cifra corespunzătoare sau
trasează tot atâtea liniuţe vertical
corect.
Numără şi scrie cifra
corespunzătoare sau
trasează corect doar pentru
patru animale salbatice.
Numără şi trasează corect
tot atatea liniuţe verticale
doar pentru două animale
sălbatice
I4 Scrie în caseta de dedesubt
sunetul initial al fiecărui cuvânt
care denumeşte animalul
Scrie în caseta de dedesubt
sunetul initial corect pentru
4 cuvinte
Scrie în caseta de dedesubt
sunetul iniţial corect pentru
2 cuvinte
I5
Încercuieşte personajele-animale
sălbatice din povestea”Iedul cu
trei capre” de O.P.Iasi
Incercuieste doar un
personaj-animale salbatice
din poveste
Nu ncercuieşte personaj-
animale sălbatice din
poveste
I6 Trasează corect o liniuţă de la
animalul sălbatic la casuta unde
locuieşte
Traseaza doar pentru doua
animalul salbatic corect
Trasează doar pentru un
animal sălbatic corect
I7
Încercuieşte corect hrana ursului
Încercuieste parţial
Nu încercuieste hrana
I8 Ajută veveriţa să ajunga la
ghindă şi colorează drumul
corect cu maro, cu acurateţe
Ajută veverita sa ajunga la
ghinda şi colorează drumul
cu ezitări
Nu trasează, nu ajută
veveriţa să ajungă la ghindă
Barem de corectare: punctaj maxim 100 de puncte
Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ.
CALIFICATIV C.I. C.D. C.A.
PUNCTAJ 80 - 100 puncte 50-79 puncte 10-49 puncte
1.m.Tabel grafic cu itemi si punctajele aferente
P U N C T A J
Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 TO
TAL
Formează grupa animalelor sălbatice prin
încercuire apoi trasează o liniuţă spre mediul
lor de viaţă.
10
p
-
-
-
-
-
-
-
10p
Recunoaşte şi uneşte puiul cu mama lui - 10 - - - - - - 10p
Numără animalele sălbatice şi scrie cifra
corespunzătoare în casete sau trasează tot
atâtea liniuţe
- - 15
p
- - - - - 15p
Scrie în caseta de dedesubt sunetul initial al
fiecărui cuvânt care denumeşte animalul
- - - 15
p
- - - - 15p
21
0
5
10
15
20
25
Proba 1 Proba 2Proba 3Proba 4
C.I.
C.D.
C.A.
Încercuieşte personajele-animale sălbatice
din povestea”Iedul cu trei capre”
- - - - 15
p
- - - 15p
Trasează o liniuţă de la animalul sălbatic la
căsuţa unde locuieste
- - - - - 10
p
- - 10p
Recunoaşte si ncercuieste hrana ursului - - - - - - 10p - 10p
Ajută veveriţa să ajungă la ghindă şi
colorează drumul corect cu maro
- - - - - - - 10p 10p
Acurateţea şi exteticul lucrării 5p
TOTAL 10 10 15 15 15 10 10 10 100p
1.Tabel grafic cu rezultatele obtinute
Grupa
Nr.eșantion
Calificative obținute
C.I. C.D. C.A.
Grupa experimentala 22 19 2 1
Grupa de control 20 9 6 5
Fig.5 Diagramă redând rezultatele la proba scrisă a celor două grupe în etapa finală
Rezultatele obţinute la cele patru probe aplicate în etapa finală redau semnificativ
performanţele atinse de preşcolarii grupei experimentale, nivelul competenţelor dobândite
fiind superior grupei de control. Majoritatea copiilor de la grupa experimentală
GRUPA EXPERIMENTALĂ GRUPA DE CONTROL
Fig.6 Diagrame redând rezultatele la cele 4 probe
22
0
5
10
15
20
C.I. C.D. C.A.
Grupaexperimentala
Grupa decontrol
grupaexperimentala
grupa decontrol
Valorificarea rezultatelor şi concluziile cercetării
Criteriile care au stat la baza analizei statistice au fost evaluarea competenţelor
dobândite de preşcolari în urma abordării metodei proiectelor la vârstele timpurii realizată
prin compararea rezultatelor obţinute la probele de evaluare atât în etapa constatativă cât şi în
etapa finală a cercetării. Fiind înscrişi într-o grădiniţă cu program prelungit prezenţa acestora
la probele de evaluare a fost foarte bună.
1.c.Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa constatativă şi finală exprimate în procente.
Frecvenţa
Etapa constatativă Etapa finală
Proba 1 Proba 2 Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4
Grupa
experimentală
22 de copii
100%
22 de copii
100%
22 de copii
100%
22 de copii
100%
22 de copii
100%
22 de copii
100%
Grupa de
control
20 de copii
100%
20 de copii
100%
20 de copii
100%
20 de copii
100%
20 de copii
100%
20 de copii
100%
Rezultatele obtinute la probele sustinute de cele doua grupe in etapa constatativă si etapa
finală:
ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ
0
10
20
C.I. C.D. C.A.
GrupaexperimentalaGrupa de control
Fig.6. Diagrame redând rezultatele celor două grupe în etapa constatativa si finala
Fig.7. Diagrame redând rezultatele celor două grupe
Comparând rezultatele observăm performanţele obţinute la grupa experimentală în
defavoarea grupei de control, deşi posibilităţile intelectuale ale grupei nu au fost cu nimic
mai prejos. Elementul cheie care a dus la rezultate diferite a fost implicarea activă a copiilor şi
23
motivarea în învăţare, în experimentare, descoperire şi cercetare a fenomenelor diverse care
stârnesc curiozitatea şi interesul copiilor.
Jocurile, experimentele, întâlnirile cu specialiştii în domeniu, vizitele, activităţile
desfăşurate au satisfăcut pe deplin curiozitatea copiilor, dorinţa de cunoaştere şi descifrarea
unor necunoscute. Metodele utilizate cu precădere metode interactive şi de învăţare prin
cooperare au dat posibilitatea copiilor să relaţioneze, să interacţioneze cu natura şi ceilalţi
parteneri în învăţare- copii şi adulţi, să descopere prin efort propriu şi să afle răspunsuri la
întrebările puse.
Un rol la fel de important în obţinerea performanţelor la grupa experimentală în
consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor l-a avut utilizarea calculatorului prin aplicarea
unor soft-uri educaţionale ”Erin – la fermă” şi “În lumea poveştilor”cd EDU PRESS, precum
şi a unor materiale informative în format PPT şi PPS preluate de pe didactic sau de pe net cu
caracter instructiv-educativ (de ex:”Laptele şi produsele lactate”, “Graiul animalelor la
fermă”, “Cine spune muu...”etc.).
Evaluarea finală a competenţelor dobândite pe parcursul derulării proiectului tematic
am realizat-o prin aplicarea unor probe individuale cu caracter transdisciplinar care a întregit
imaginea globală a copilului despre subiectul cercetat, studiat. Copiii au demonstrat ceea ce
au învăţat. Toate acestea relevă modul în care preşcolarii au folosit şi valorificat informaţiile
culese în diferite contexte ale învăţării, capacitatea lor de a realiza transferul în alte domenii,
conexiuni interdisciplinare în scopul de a-şi dezvolta anumite deprinderi şi abilităţi.
În urma activităților desfăşurate preșcolarii au dobândit încredere în ei și în adulţii care
le-au oferit informaţii, s-au obișnuit să dezbată ceea ce nu le este clar, au învățat să
comunice, să-şi prezinte produsele și să-i evalueze pe colegii lor. Abordarea interdisciplinară
a conţinuturilor a fost realizată printr-un transfer de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini
dobândite astfel încat au fost dezvoltate competenţe lingvistice, competenţe matematice,
competenţe digitale- de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi
cunoaştere, competenţe sociale şi civice,competenţa de a învăţa să înveţi.
Am fost surprinşi plăcut să constatăm că desfăşurarea proiectelor tematice dezvoltă
simțul responsabilității, al implicării la preșcolari şi îi determină să vină cu drag la grădiniță.
Putem crea un context favorabil pentru abordarea unui curriculum centrat pe
competenţe în grădiniţă, pentru a forma preşcolari competenţi şi creativi capabili de
performanţă, viitori tineri care se vor raporta cu uşurinţă la exigenţele societăţii aflată în
continuă dezvoltare şi de care avem nevoie în viitor.
24
Dorim să oferim o educaţie de calitate dar drumul este greu şi anevois. Ca să ajungi
la sufletul copilului şi să-l determini să înveţe de plăcere este o calitate pe care o au doar acei
“dascăli” care-şi iubesc meseria şi mai ales iubesc copilul şi sunt tot timpul preocupaţi de
schimbarea pe care o aduce ştiinţa şi inovaţia în societate.
Ne raportăm la exigenţele unui învăţământ caracterizat prin excelenţă, prin
performanţă şi ne propunem să îmbunătăţim tehnicile prin care formăm şi educăm
personalităţi. Ştim prea bine că fiecare copil este unic şi de aceea proiectarea şi implementarea
unui curriculum centrat pe competenţe ne impune să acordăm o mai mare atenţie fiecărui
copil, să-l cunoaştem “în profunzime” şi să-i oferim ceea ce trebuie, ca el să se dezvolte
armonios, să fie creativ şi inventiv, stăpân pe sine în orice situaţie. Să-l învăţăm cum să
înveţe punându-l în situaţia de a experimenta, de a cerceta, a aplica ceea ce ştie, de a investiga
şi rezolva practic o problemă.
Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar ne oferă posibilitatea proiectării şi
implementării unui curriculum centrat pe competenţe lăsând libertatea cadrului didactic de a
proiecta experienţe de învăţare motivante, colaborative, valoroase pentru preşcolari,
asumându-şi doar rolul de supraveghere, îndrumare şi facilitare a învăţării.
Căutând să găsim argumente la ipoteza cercetării privind proiectarea şi implementarea
cu succes a curriculumului centrat pe competenţe am colectat date, am planificat şi organizat
întregul proces instructiv-educativ după cerinţele actuale în educaţie. Am planificat
organizarea învăţării din perspectivă inter/ transdisciplinară prin intermediul activităţilor
integrate şi reorganizarea spaţio-temporalǎ a activităţilor didactice.
Am utilizat metoda proiectelor ca strategie didactică de bază deoarece contribuie la
dezvoltarea relaţiilor interpersonale (copil-copil, copil-adult), la dezvoltarea relaţiilor de
socializare şi la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de grădiniţă.
Alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară şi învăţarea asistată de
calculator am pus un accent deosebit pe predarea integrată a cunoştinţelor având în vedere
dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor preşcolarităţii.
Având în vedere faptul că fiecare copil are ritmul său propriu de dezvoltare şi
asimilare a cunoştinţelor, performând într-un domeniu sau altul le-am oferit posibilitatea de a
alege rolul şi sarcinile pe care şi le va asuma în învăţare exersându-şi inteligenţa dominantă şi
dezvoltând alte inteligenţe.
Experienţa noastră cuprinde modeste modele de activităţi şi mai ales sugestii în
elaborarea şi proiectarea unor activităţi care vizează un învăţământ centrat pe competenţe
deoarece proiectarea şi implementarea cu succes a acestuia necesită o pregătire temeinică, o
25
muncă laborioasă de cercetare, documentare şi căutare. Iar în această misiune nobilă pe care
o avem noi “noi picurǎm educație ȋn niște gingașe mlǎdițe” şi ne dorim să crească și sǎ
ȋnfloreascǎ în timp dând o valoare inestimabilă muncii noastre. De aceea trebuie să ne
aplecăm cu atenţie asupra acestor fiinţe sensibile şi să lucrăm cu o deosebită fineţe şi
perfecţiune.
Bibliografie
1. Bocoş, M., Jucan, D. (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului., ediţia a II-a, revăzută, Editura Paralela 45, Piteşti.
2. Chiş, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
3. Chiş, V., (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Ede. Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
4. CNC-Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare – aria curriculară –
Terminologii;
5. Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom,Iaşi.
6. Creţu, C. (2000), Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei – Curs, Editura
Universităţii “Al. I. Cuza”,Iaşi.
7. D’Hainaut, L. (coord.) (1981), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
8. Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în grădiniţă. Comunicarea orală, Ed.
Compania, Bucureşti
9. Dumitrana, M., (2001), Educarea limbajului în grădiniţă. Comunicarea scrisă, Ed.
Compania, Bucureşti
10. Gardner, H., (2006), Mintea disciplinată, Ed. Curtea veche, Bucureşti
11. Glava, A., (2002), Curriculumul integrat. O aplicaţie pentru învăţământul universitar,
în Cooperare şi interdisciplinaritate în învăţământul universitar, Bernat,S., Chiş, V.,
(coord), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
12. Glava, A., Glava, C., (2002), Curriculumul preşcolar în Introducere în pedagogia
preşcolară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
13. Glava, A., (2003), Câteva consideraţii despre metoda proiectelor, în vol. “Omagiu
profesorului Miron Ionescu”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
26
14. Glava, A., Glava, C., (2005), Metoda proiectului de investigaţie. Aplicaţii în didactica
geografiei, în Dulamă, E., Ilovan, O., Bucilă, F., Tendinţe actuale în predarea şi
învăţarea geografiei, Ed. Clusium, Cluj-Napoca
15. Manolescu, M. (2002), Evaluarea şcolară – un contract pedagogic, Editura Fundaţiei
Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucureşti.
16. Mândruţ,O., Catană, L., Mândruţ, M., Instruirea centrată pe Competenţe, Arad,2012,
17. Ministerul Învăţământului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (1993), Reforma
învăţământului din România: condiţii şi perspective, Bucureşti;
18. Repere fundamentale în învǎțarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7
ani / dr. Mihaela Ionescu (coord.), Carmen Anghelescu, Cristiana Boca, ..., Bucuresti,
Ed. Vanemonde, 2010,
19. Ministerul Educatiei si Cercetării, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, coord.Preda,
V., Miniped, Bucuresti, 2002;
20. Niculescu, R.M. (coord.) (2001), Obiectivele educaţiei, în “Pregătirea iniţială,
psihologică, pedagogică şi metodică a profesorilor”, coord. R.M. Niculescu, Editura
Universităţii “Transilvania”, Braşov;
21. Păun, E.; Potolea, D. (coord.)(2002), Pedagogie.Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Editura Polirom, Iaşi;
22. Preda, V., (2000), Educaţia pentru ştiinţă în grădiniţă, Ed. Compania, Bucureşti
23. Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
24. Soare, E., Evoluţii ale pradigmei curriculumului în societatea postmodernă, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2012;
25. Stoicescu, D., Noveanu, G., Proiectarea si implementarea curriculumului centrat pe
competente, suport de curs;
26. Tomşa, Gh. Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti, 2005;
27. www.edu.ro, Reforma învăţământului obligatoriu în România.
28. http://cnc.ise.ro.