STUDIU DE TRAFIC PE ZONA CIRCULAȚIEI DE TRANZIT ÎN …

Nr. înregistrare: 12576/18.06.2020

STUDIU DE TRAFIC PE ZONA

CIRCULAȚIEI DE TRANZIT ÎN ORAȘ

AVRIG A VEHICULELOR CU MASĂ

MAXIMĂ AUTORIZATĂ MAI MARE

DE 3,5 TONE

STUDIU DE TRAFIC PE ZONA CIRCULAȚIEI DE TRANZIT ÎN ORAȘ AVRIG A VEHICULELOR CU MASĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ MAI

MARE DE 3,5 TONE

Primăria orașului Avrig Avrig,

Str. Ghe. Lazăr, nr. 10, Tel: +0269/523.101, Fax: +0269/524.401, cod poștal 555200

Web: www.primaria-avrig.ro; E-mail: [email protected]

Pag. 1/25

CUPRINS

Aspecte generale ............................................................................................................. 2

Scopul documentației .................................................................................................. 2

Obiectul documentației ................................................................................................ 2

Prevederile legislative și normative utilizate pentru realizarea studiului de trafic ......... 2

Caracteristici generale ale zonei analizate ........................................................................ 3

Economia .................................................................................................................... 5

Industria ...................................................................................................................... 5

Populația ..................................................................................................................... 7

Infrastructură și transport ................................................................................................ 8

Rețeaua stradală .......................................................................................................... 8

Transportul de persoane ............................................................................................ 10

Parcări ....................................................................................................................... 11

Transportul de mărfuri ............................................................................................... 12

Probleme asociate desfășurării transportului de marfă................................................ 13

Principalele disfuncționalități identificate .................................................................. 15

Colectarea datelor...................................................................................................... 15

Metodologie .............................................................................................................. 16

Caracteristicile traficului ........................................................................................... 17

Analiza zonei de studiu ............................................................................................. 23

Concluzii. Soluția propusă ......................................................................................... 24

http://www.primaria-avrig.ro/

mailto:[email protected]



MARE DE 3,5 TONE




Pag. 2/25

Aspecte generale

Scopul documentației

Studiul de trafic are drept scop analizarea situației actuale a circulației, evaluarea rețelei

rutiere și estimarea efectelor generate în urma tranzitării vehiculelor cu masă maximă autorizată

mai mare de 3,5 tone, pe drumurile și terenurile aparținând domeniului public și/sau privat al

orașului Avrig.

Prezentul studiu de trafic poate constitui un instrument suport pentru factorii de decizie,

care poate fi utilizat pentru stabilirea, prioritizarea și justificarea/fundamentarea finanțării

investițiilor viitoare în infrastructură.

Obiectul documentației

Tema proiectului este reprezentată de elaborarea unui Studiu de trafic pe zona circulației

de tranzit în oraș Avrig.

Studiul de trafic are rolul de a stabili, conform traficului actual, numarul de vehiculelor

cu masă maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, care tranzitează drumurile și terenurile

aparținând domeniului public și/sau privat al orașului Avrig

Prevederile legislative și normative utilizate pentru realizarea studiului de trafic

Ordonanța nr. 43/1997 – „Regimul juridic al drumurilor”

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările

și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările

și completările ulterioare;

Ordinul nr. 46/1998 – „Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor

publice”

STAS 2900-89 –Lățimea drumurilor





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 3/25

Caracteristici generale ale zonei analizate

Ca atestare documentară pentru prima dată în anul 1364, localitatea Avrig apare în istorie,

ca dovadă a cercetătorilor arheologice efectuate în zonă, înca din îndepărtata epocă a neoliticului

și a fost declarată oraș în anul 1989.

Așezarea localității, întinderea teritoriului, compunerea fizio-geografică variată,

modificările permanente intervenite în plan socio-economic, deplasarea populației, amplificarea

și diversificarea fenomenului infracțional, impun în permanență o analiză a situației operative,

stabilirea mijloacelor și metodelor de contracarare a fenomenului infracțional.

Localitatea Avrig este amplasată în partea centrală a României, în Depresiunea

Făgărașului, pe partea stângă a râului Olt, la poalele Munților Făgăraș, la o altitudine de

aproximativ 400 m. Orașul se află într-un amfiteatru natural și este străbătut de DN1 fiind

amplasat la cca. 25 km Sud-Est de municipiul Sibiu.

Latura sudică este străjuită de crestele Munților Făgăraș, la nord are ca vecini comuna

Roșia și Nocrich, în est se învecinează cu Porumbacu de Jos, părăul Racovicioara și Valea

Colunului, iar vecinii vestici și nord-vestici sunt comuna Racovița, orașul Tălmaciu și comuna

Șelimbăr.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 4/25

Orașul Avrig are în componență următoarele localități: Avrig, Mârșa, Bradu, Săcădate și

Glâmboaca. Reședința este în orașul Avrig, la scurte distanțe de celelalte entități componente.

Suprafața teritoriului administrativ însumează 173,70 km2, din care 14,14 km2 constituie

intravilanul localităților.

Regimul hidrografic este caracterizat de o densă rețea de ape de suprafață și de ape

freatice din care pondere o dețin: râul Olt cu barajul de acumulare, Râul Mare al Avrigului,

Lacul glacial Avrig, lacul cu apa sărată dintre Avrig și Mârșa.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 5/25

Economia

Din totalul celor 675 societăţi active, 97,78 % sunt microintrepinderi, respectiv au maxim

9 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.

Industria

Avrigul are o veche tradiţie industrială, breslele organizate şi specializate pe meserii,

fiind primele forme economice consemnate de documente încă din secolul XIV şi care au

contribuit la dezvoltarea oraşului.

Numele localităţii Avrig se leagă de o veche tradiţie în fabricarea sticlei, ocupaţie

menţionată în documente din secolul al XVII-lea (1625). Fabrica de Sticla Avrig SA, specializată

în producerea de sticlărie suflată manual la ţeava, decorată manual sau prin sablare, procedee

chimice, crakle etc., asigură produselor sale o desfacere în proporţie de 100% pe piaţa externă.

Tradiţia industrială, la Avrig, a fost statuată prin construirea în anii 1936 – 1937 a fabricii

de armament şi muniţii, reprofilată pe producerea de mijloace de transport auto din anul l960.

Din punct de vedere demografic, uzinele de la Mârşa au jucat un rol foarte important în evoluţia

localităţii Avrig. Importanţa economică şi strategică a uzinelor de la Mârşa a atras forţa de

muncă din zonă, aceasta fiind absorbită parţial în plan local, concomitent cu perpetuarea în timp

a navetismului din localităţile învecinate, inclusiv actualul oraş Tălmaciu.

Procesul de globalizare şi criza economică din ultimii ani au avut efecte negative asupra

pricipalelor intreprinderi industriale din Avrig. S.C. Mecanica Mârşa a intrat în insolvenţă în 29

iunie 2009, iar S.C. Fabrica de sticlă Avrig întâmpină mari dificultăţi pentru a se menţine pe linia

de plutire. Efectele crizei economice au fost resimţite şi de întreprinzătorii din Avrig, fapt





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 6/25

reflectat de proporţia de 35% reprezentând societăţile comerciale care în anul 2009 aveau cifra

de afaceri zero.

În momentul de faţă oraşul prezintă dezvoltare şi în industrie pe de o parte, precum şi în

agricultură şi zootehnie pe cealaltă parte.

Ramuri din industrie dezvoltate pe plan local:

- Industria uşoară

- Industria constructoare de maşini

- Construcţii

- Industria lemnului

- Comerţ

- Servicii

O trăsătură cu caracter general, cu privire la profilul economic actual al oraşului Avrig,

este diversitatea domeniilor de activitate pe care întreprinzătorii locali o abordează, Avrigul se

situează în prezent, în momentul conturării unei noi identităţi socio-economice, fiind nevoit să-şi

creeze o linie de forţă care să-l distingă de structurile urbane similare şi să-l particularizeze.

Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Avrig îşi propune: dezvoltarea industrială,

valorificarea energiilor neconvenționale și a resurselor științifice şi tehnice pentru asigurarea

competitivităţii şi atractivităţii locaţiei (oraşul Avrig) pentru investitori. O astfel de iniţiativă este

integrarea oraşului AVRIG în proiecte europene, care promovează dezvoltarea şi implementarea

unor scenarii financiare şi tehnologice ca sistem integrat, în scopul creşterii standardului de viață

la nivelul comunităţilor locale, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi producerii energiei

neconvenţionale, în vederea obţinerii independenţei energetice pe plan local.

Tot pe această linie se înscrie şi orientarea spre gestionarea şi reciclarea deşeurilor, în

fapt, un demers ecologic necesar şi foarte actual, pe care puţine comunităţi locale din România îl

acceptă.

Din perspectivă istorică, însă, Avrigul a fost un loc propice al schimburilor comerciale,

prin situarea sa în proximitatea «graniţei» cu Tara Românească, Transilvania şi Ţara Făgăraşului

iar deprinderile şi abilităţile dobândite în timp sunt în mod expres evidenţiate şi astăzi.

• Ponderea cea mai însemnată, în profilul său economic o are comeţul cu bunuri de larg

consum (mobilier, alimente, textile etc.), cu cherestea, produse agricole, produse animaliere.

• Firmele de construcţii/prefabricate ocupă locul al doilea.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 7/25

• Fiind o zonă de tranzit (practic face legătura între Sibiu şi Braşov pe una dintre arterele de

circulaţie majoră din sudul Transilvaniei), societăţile comerciale având ca domeniu de activitate

transporturile, au fost de asemenea favorizate

Populația

Populația orașului Avrig, conform recensământului din 2012 este de 13.163 locuitori din

care 12.096 au domiciliul stabil, 938 persoane sunt plecate pe o perioadă îndelungată, 129 sunt

prezente temporar în localitate, 11.506 persoane sunt de etnie română, 278 maghiari, 204 romi,

89 germani, 8 alte etnii și 11 nedeclarați.

Pe localități populația se prezintă astfel:

- orașul Avrigul are în total 8738 locuitori din care populația stabilă 8139 plecați pe

o perioadă îndelungată, 54 stabiliți temporar.

- satul Bradu are 974 locuitori.

- satul Săcădate figurează cu 570 locuitori.

- satul Glâmboaca are 234 locuitori.

- în Mârșa locuiesc 2647 persoane.

Densitatea populaţiei în oraşul AVRIG este de 106,92 locuitori/km2, situându-se peste

media pe judeţ (73,1 locuitori/km2).

Orașul Avrig a avut cel mai mare număr de locuitori în anul 1999, și anume 17.264

persoane. De atunci și până în anul 2011, numărul populație a înregistrat o descreștere pana la

12.815 locuitori . Din anul 2011 și până în anul 2014 numărul locuitorilor a crescut la 15.668

persoane.

Prioritatea numărul 1 și opțiunea strategică fundamentală pentru administrația locală este,

în această etapă, dezvoltarea infrastructurii pentru atragerea în zonă a unor investitori puternici,

exponenți ai capitalului autohton și străin, care să creeze noi locuri de muncă și să revigoreze

tradițiile industriale locale.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 8/25

Infrastructură și transport

Rețeaua stradală

Traficul rutier are o intensitate mai mare în zona centrală a orașului, care este tranzitată

de DJ 105 G Tălmaciu -Avrig, până la intersecția cu DN 1 spre localitatea Porumbacu de Jos, DJ

105 F Avrig - Poiana Neamțului cât și arterele de penetrare a orașului spre zonele aglomerate ,

respectiv străzile: Gheorghe Lazăr, Mihai Viteazu, Samuel Brukenthal, Nicolae Bălcescu, Tudor

Vladimirescu, Bisericii, Eroilor, Horea, Cloșca, Stadionului, Serbota,

Legătura orașului Avrig cu localitățile rurale din imediata apropiere sau localitățile

urbane din vecinătate se efectuează pe arterele rutiere, astfel:

spre comuna Porumbacu de Jos și orașele Victoria, Făgăraș, județul Brașov se efectuează

pe DN 1;

spre comuna Racovița și orașul Tălmaciu se efectuează pe DJ 105 G;

spre comuna Șelimbăr și municipiul Sibiu se efectuează pe DN 1.

Rețeaua drumurilor publice însumează 55 km astfel : din care 12 km drumuri naționale ,

18 km drumuri județene, iar străzile orășenești însumează 25 km din care 15 km modernizati.

Starea tehnică a străzilor în localitatea Avrig este precară, doar 56,8% din străzi fiind

asfaltate. Practic, jumătate din drumuri nu este modernizată, drumurile sunt pietruite, cu balast și





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 9/25

se încadreaza în categoria de trafic usor. Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate

trotuare, acostamentele sunt în mare majoritate din pamânt înierbat.

În orașul Avrig şi satele aparţinătoare există un număr de 84 de străzi, clasificate

majoritatea în străzi de categoria IV, la care trebuie asigurată mentenanţa (lucrări de reparaţii

prin plombe asfaltice, turnare covor asfaltic, refacere trotuare cu pişcoturi, montat indicatoare

rutiere, marcaje rutiere).

Lucrările la reparaţii şi întreţinere străzi au drept scop menţinerea parametrilor geometrici

ai suprafeţei carosabilului în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a traficului rutier în

orașul Avrig.

În interiorul oraşului, reţeaua stradală are o configuraţie radială cu un inel central

dezvoltat în jurul zonei de blocuri. Această reţea stradală majoră s-a dezvoltat pe direcţiile pe

care penetrează în oraș şi implicit îl tranzitează. Aceste drumuri constituie scheletul reţelei

stradale majore, la care se adaugă în zona centrală legăturile între ele, care se realizează prin

intermediul străzilor ce înconjoară zona rezidențială a oraşului. Faţă de dimensiunile oraşului,

numărul de locuitori şi respectiv al gradului de motorizare se poate aprecia că reţeaua stradală

majoră este relativ sumară, insuficientă.

S-au realizat o serie de modernizări la reţeaua stradală a oraşului. Cu toate aceste eforturi

se poate aprecia că reţeaua stradală este insuficient echipată, iar amenajările de circulaţie atât pe

trasee de străzi cât şi mai ales în intersecţii este necesar a fi reanalizate. Starea tehnică a

drumurilor reprezintă un factor important care influenţează costurile generalizate ale

utilizatorilor, precum și deciziile acestora de efectuare a călătoriilor, în special în ceea ce privește

alegerea rutei.

Situația reabilitării străzilor în ultimii ani

1. Străzi pe care s-au executat covoare asfaltice până în 2020

Strada Samuel Brukhenthal

Strada Sașilor

Strada Eroilor

Strada Canepi

Strada Negoiu

Strada Libertății

Strada Tudor Vladimirescu





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 10/25

Strada Iazului

Strada Nicolae Balcescu

Strada Closca

Strada Horea

Strada Gheorghe Lazăr

Strada Mihai Viteazu

Strada Uzinei

Strada Carpați

Strada Suru

Strada Cindrel

DJ 104G- Săcădate

2. Străzi pe care se vor executa covoare asfaltice în 2020

Strada Nouă

Strada Oltului

Strada Griviței

Strada Prundul Mare

Strada Mihai Eminescu

DJ 104F- Glâmboaca

Transportul de persoane

Transportul de persoane interjudeţean este asigurat de mai mulți operatori economici:

firma SC Lazăr Trans SRL, SC Raguse SRL, SC Craciun Trade SRL, SC Sotracom SRL, SC

Nicodor Trans SRL cu maşinile din dotarea proprie - autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul

oraşului sunt amenajate 15 staţii de autobuz.

Traseele vehiculelor de transport persoane se face pe următoarele străzi- Bisericii,

Gheorghe Lazăr, Mihai Viteazu, Samuel Brukenthal, Eroilor, Cânepii, Stadionului și Șerbota.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 11/25

Sistemul de transport public este accesibil pentru cea mai mare parte a orașului, zonele

care se află în afara izocronelor de 5 minute fiind destul de restrânse unde și densitatea populaţiei

și a unităţilor economice este mai scăzută.

Parcări

Sistemul de parcare din orașul Avrig este alcătuit din locuri de parcare libere.

Situația parcărilor în anul 2020 este prezentată în tabelele următoare.

Locuri parcare off-street Număr

Într-o structură -

La sol 218

Park&Ride -

În facilități pentru sport, cultură sau timp liber 50

În centre comerciale 53

Altele (spitale, scoli, instituții publice, etc) 61





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 12/25

Locuri parcare oon-street Număr

Pentru uz public general cu plată -

Pentru uz public general fară plată 564

Rezidențiale 325

Pentru persoane cu dezabilități 6

Pentru mașini electrice -

În centre comerciale sau piețe 8

Altele (pentru încărcare/descărcare) -

Transportul de mărfuri

Orașul Avrig este situat la intersecţia a drumului naţional DN1 cu drumurile județene

DJ105G, DJ105F si DJ104F importante în reţeaua de drumuri. Orașul este afectat semnificativ

de circulaţia naţională și internaţională a traficului de tranzit, atât traficul ușor cât și cel greu.

Deși există o variantă ocolitoare a orașului, o parte din traficul greu se desfășoară în interiorul

acestuia, pe arterele principale situate inclusiv în zona centrală a orașului.

Astfel, circulaţia traficului de tranzit, în lipsa unei variante ocolitoare spre DJ105G, care

să descarce fluxurile de vehicule grele de pe cele 3 direcţii principale (Sibiu, Brașov și Vâlcea),

va continua să genereze aglomerare, poluare, degradări ale structurilor rutiere/ale imobilelor și

disconfort locuitorilor orașului Avrig.

În figura următoare se pot observa fluxurile de trafic greu ce tranzitează orașul Avrig

Trafic de camioane, în orele de vârf, pe acele segmente de străzi unde circulaţie traficului

greu este permisă genereaza un mare disconfort. În timpul orelor de vârf, în medie, traficul orar

de camioane este de aproximativ 50 vehicule grele, pe oră, în ambele sensuri de circulaţie. Se

06.00-10.00 10.00-12.00 12.00-16.00 16.00-22.00 22.00-6.00

peste 24t 24 20 20 16 4

24t 10 10 10 5 2

12t 15 10 5 5 0

3,5t 5 5 3 1 0

0%20%40%60%80%

100%

Flux trafic greu





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 13/25

poate observa faptul că vitezele de circulaţie curente sunt, în general, cu până la 50% mai reduse

decât vitezele libere de circulaţie (în condiţii ideale, de flux liber) ceea ce ilustrează impactul

intensităţii traficului.

Probleme asociate desfășurării transportului de marfă

Au fost identificate următoarele probleme și disfuncţionalităţi cu privire la desfășurarea

circulaţiei de vehicule grele în orașul Avrig:

- Conflicte între transportul de mărfuri, transport public și deplasările cu autoturismul:

există zone ale reţelei unde toate aceste categorii ale cererii se suprapun peste o zonă stradală

insuficientă din punctul de vedere al asigurării gabaritelor și capacităţilor de circulaţie necesare

(de exemplu – str. Mihai Viteazu intersecție cu străzile Gheorghe Lazăr și Bisericii, )

- Există un risc semnificativ de apariţie a accidentelor ce implică pietonii și bicicliștii,

datorită interferenţei acestor categorii ale mobilităţii cu fluxurile de trafic de traversare. Din

punct de vedere statistic, există o incidenţă crescută a accidentelor fatale cu bicicliști, provocate

datorită unghiurilor moarte ale camioanelor.

- Afectarea factorilor de mediu, prin nivelul ridicat de emisii pulberi si gaze cu efect de

sera, datorate traficului greu care tranzitează zona

-Deteriorarea părții carosabile datorită supraîncărcării vehiculelor de transport agregate

de balastieră sau carieră.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 14/25





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 15/25

Principalele disfuncționalități identificate

Sintetizând, principalele disfuncționalități identificate sunt următoarele:

- O mare parte a infrastructurii rutiere de pe rețeaua stradală a orașului necesită lucrări de

reabilitare și modernizare

- Traficul vehiculelor cu masă maximă autorizată mai mare de 3,5 tone reprezintă o

componentă importantă din traficul auto general în interiorul orașului, din cauza lipsei

unor rute ocolitoare.

- Transportul de persoane în afara orașului pentru efectuarea navetei este destul de mare.

- Politica de parcare existentă nu descurajează deplasarea cu autovehiculul în zona centrală

Colectarea datelor

Datele din teren au o importanţă deosebită în studiile de trafic.

Principalele elemente care au fost determinate sunt următoarele:

a) Configuraţia geometrică a arterelor rutiere analizate:





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 16/25

Divizarea arterelor rutiere pe sectoare sau segmente de drum, la care

caracteristicile cu influenţă în trafic rămân constante;

Determinarea dimensiunilor segmentelor;

Dimensiunile benzilor de trafic şi numărul acestora pe sectoarele de drum dintre

puncte de interes;

Existenţa benzii mediane pentru separarea între sensuri;

Tipul îmbrăcăminții rutiere și starea acesteia ;

Existenţa alveolelor laterale pentru parcări sau staţii destinate mijloacelor de

transport persoane;

b) Factori dinamici privind repartiţia traficului pe sensuri (modul în care se circulă

preponderent pe artera rutieră);

c) Compunerea traficului (ponderea vehiculelor de diferite dimensiuni şi cu dinamică

diferită în trafic);

d) Semnalizarea rutieră (marcaje rutiere şi indicatoare, sisteme de supraveghere video

etc.)

Metodologie

Pentru realizarea măsurătorilor de trafic în orașul Avrig a fost utilizată tehnica de filmare

a secvențelor de trafic, cu ajutorul sistemului de supraveghere stradal, urmată de analiza

ulterioară a filmărilor și extragerea informațiilor necesare. Tehnica respectivă prezintă o serie de

avantaje, în special datorită preciziei de numărare și separare pe tipuri de vehicule și pe direcții

de deplasare. În condițiile în care operațiunea de numărare se desfășoară în birou și existând

posibilitatea de oprire și revizualizare, dacă este cazul, a anumitor secvențe, sunt eliminate

erorile care apar în cazul în care numărătoare este realizată direct de operatorul din teren. De

asemenea, pozițiile în care au fost amplasate camerele video și condițiile meteorologice

favorabile au permis o înregistrare de calitate a secvențelor de trafic, astfel încât să poată fi

observate toate direcțiile de deplasare din intersecția respectivă.

Vehiculele din compunerea fluxurilor de trafic au fost încadrate în următoarele categorii:

- Autofurgonete

- Microbuze

- Autobuze

- Camioane cu masa maximă admisă de până la 12 tone





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 17/25

- Camioane cu masa maximă admisă cuprinsă între 12 și 24 tone

- Camioane cu masa maximă admisă care depașesc 24 tone

- Vehicule speciale (vehicule care transportă agregate de balastieră/carieră)

- Agabaritice

Ca urmare a acestor observații efectuate în teren, au fost stabilite perioadele de timp și

zilele care prezintă valori de vârf ale traficului rutier, precum și intersecțiile în care sunt necesare

informații asupra fluxurilor de trafic, astfel încât acestea să poată fi integrate în modelul de

transport și să conducă la conturarea traficului auto general la nivelul orașului. Locațiile au fost

alese atât pentru a putea fi obținute toate datele necesare pentru crearea modelului de transport la

nivelul întregii rețele rutiere a orașului Avrig, cât și pentru a putea fi validate și calibrate datele

pentru punctele speciale de interes.

Prin urmare, măsurătorile de trafic au fost efectuate în zile lucrătoare, în următoarele

intersecții:

-Strada Bisericii intersecție cu strada Mihai Viteazu

-Strada Gheorghe Lazăr intersecție cu strada Stadionului

Caracteristicile traficului

În graficele următoare sunt prezentate caracteristicile traficului pentru intersecțiile în care

au fost desfășurate anchete de trafic, respectiv:





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 18/25

- repartiția volumelor de trafic pe direcții de deplasare, pentru fiecare arteră de intrare în

intersecție

- componența traficului pe tipuri de vehicule (autoturisme, microbuze,autofurgonete și

autobuze, camioane și asimilate)

Pentru fiecare locație, a fost analizată o perioada de 24 h în care au fost efectuate anchete de

trafic.

TRASEU 3,5t-12t 12t-24t Peste 24t

Strada Bisericii- strada Mihai Viteazu 28 52 84

Strada Bisericii- strada Gheorghe Lazar 10 5 0

Strada Mihai Viteazu- strada Bisericii 25 70 91

Strada Mihai Viteazu- strada Gheorghe Lazăr 7 5 1

Strada Gheorghe Lazăr- strada Bisericii 13 5 0

Strada Gheorghe Lazăr- strada Mihai Viteazu 9 11 15

Strada Gheorghe Lazăr (dinspre DN1)- strada Gheorghe Lazăr 10 5 15

Strada Gheorghe Lazăr (dinspre DN1)- strada Stadionului 5 4 1

Strada Stadionului- strada Gheorghe Lazăr (înspre DN1) 4 3 1

Strada Stadionului- strada Gheorghe Lazăr (înspre centru) 2 2 0

Strada Gheorghe Lazăr- strada Gheorghe Lazăr (înspre DN1) 9 4 0

Strada Gheorghe Lazăr- strada Stadionului 1 2 0





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 19/25





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 20/25





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 21/25





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 22/25

Studiile de trafic analizează deplasarea vehiculelor pe rețele rutiere sub forma fluxurilor

de trafic. Din acest punct de vedere se constată că traficul rutier se poate desfășura în „flux

continuu” (fără opriri sau întârzieri) sau sub forma de „flux întrerupt”. În practică, prima

categorie de trafic corespunde deplasărilor în afara localităților, pe drumuri naționale sau

autostrăzi. Categoria a doua (flux întrerupt) reprezintă situația desfășurării traficului în mediul

urban. În concordanță cu cele arătate mai sus, rezultă că traficul urban este caracterizat, în cea

mai mare parte, prin modele matematice care se înscriu în teoria de calcul a fluxului întrerupt.

Fragmentarea deplasărilor de vehicule pe arterele rutiere urbane este determinată de existența

intersecțiilor și a trecerilor de pietoni. De aici rezultă că deplasarea vehiculelor prin intersecții

determină o limitare a timpului în care un flux de circulație poate traversa intersecția.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 23/25

Având în vedere aceste considerații cu caracter teoretic general, în cadrul prezentului

studiu de trafic au fost analizate cu prioritate condițiile de desfășurare a traficului de vehicule cu

masa maximă autorizată mai mare de 3,5t în intersectiile rețelei rutiere din zona analizată.

Realizarea unui transport eficient necesită în permanență o analiză atentă și o evaluare

asupra modului în care se desfășoară deplasările.

Analiza zonei de studiu

În cadrul analizei din acest raport, aria de studiu este reprezentată de orașul Avrig, în

totalitate, scopul fiind identificarea vehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5to și

impactul acestora asupra căilor de rulare atunci cand traversează orașul.

Modelarea rețelei de transport a presupus un proces complex de analiză, care a inclus:

- determinarea configurației geometrice a fiecărei străzi/intersecții

- funcționalitatea arterei de circulație/intersecției în rețea

- tipul și starea părții carosabile

- modul de reglementare a circulației

- alte caracteristici: parcări, trasee de transport public, interdicții pentru anumite

tipuri de vehicule etc.

Pentru fiecare intersecție analizată, au fost introduse datele referitoare la:

- numărul de benzi pe sens

- lățimea benzilor de circulație

- viteza maximă admisă

- modurile de transport cărora le este permis accesul

- reglementările de circulație în vigoare

În cele ce urmează sunt prezentate schițele intersecțiilor analizate, cu reprezentarea

volumelor de trafic (în vehicule etalon) rezultate.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 24/25

Concluzii. Soluția propusă

Din acest studiu a reiesit clar ca traficul în localitatea Avrig si mai ales pe aceste strazi

Mihai viteazu, Bisericii si Gheorghe Lazar, este unul intens, și de tonaj.

Insa temele de proiectare pentru arterele principale si automat si cele secundare au avut la

baza aceste concluzii si s-au dimensionat si executat pentru trafic mediu, dar cu rezistenta la

inghet dezghet. In plus, drumurile judetene sau cele de legatura, aflate in oras si satele

apartinatoare, inclusiv cel care continua strada Mihai Viteazu spre Marsa, sunt dimensionate la

trafic mediu.

Zona Avrigului are o cota de inghet intre 0.90 si 0.98 de cm, ceea ce duce la structuri

semnificative pentru a realiza aceasta rezistenta, dar nu suficiente pentru a putea prelua un trafic

greu. Traficul mediu poate sa fie sustinut de o structura cu o grosime de pana la 45cm, dar pentru

a rezista la inghet-dezghet structura creste prin aprot de materiale naturale (balast, piatra sparta)

pana la 70-80cm. Pentru a rezista la inghet-dezghet, structura se apropie la o grosime de 1.00m,

prin cresterea structurii cu materialele de rezistenta costisitoare – betoanele asfaltice sau

mixturile asfaltice (minim 18 cm straturile cu asfalt).

Costurile de executie cresc proporțional cu structura, iar diferența financiară de la mediu

la greu este semnificativă – 30-40% pe mp. De asemenea, cota finală a străzilor nu poate fi

modificată radical prin executarea unor noi straturi peste cele existente, acestă metodă ducand de

obicei la ingrunarea acceselor si iesirilor din curtile oamenilor, sau a institutiilor – a se vedea

necesitatea de a coborî strada Gheorghe Lazar foarte mult (peste 80cm) pentru a facilita accesele

in curti. O structura mai adanca, de peste 90 de cm, presupune repozitionare tuturor conductelor,

bransamentelor si racordurilor, acestea de obicei fiind puse la o adancime de maxim 90 cm,

astfel fiind ridicate costurile de executie a remenajarilor nejustificat.





MARE DE 3,5 TONE




Pag. 25/25

În concluzie, avand în vedere cele prezentate mai sus, bazându-ne pe faptul că traficul

vehiculelor cu masă maximă autorizată mai mare de 3,5 tone în oraș este în crestere, propunem

găsirea unei soluții în vederea scoaterii acestuia din oraș, și stabilirea unor taxe astfel încat șa fie

acoperite costurile efectuate pentru remedierea deteriorarilor suferite de partea carosabila.

Întocmit,

Șef Serviciu Poliția Locală Avrig

Constantin PETRE




STUDIU DE TRAFIC PE ZONA CIRCULAȚIEI DE TRANZIT ÎN …

Documents

Transcript of STUDIU DE TRAFIC PE ZONA CIRCULAȚIEI DE TRANZIT ÎN …