STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE...
Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE...
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA pentru proiectul
AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
BENEFICIAR: SC MUFLONUL AGROSORT SRL
AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU SC ECOMULTIPROD SRL pozitia 253 in Registrul National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului ADMINISTRATOR FTP III Retegan Livia Volum unic: Aceasta documentatie, incluzand piesele scrise sau desenate, nu poate fi folosita numai in scopul pentru care a fost in mod specific elaborata. Ea nu poate fi reprodusa, intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect, in alt scop, fara aprobarea prealabila a proiectantului, acordata legal in scris. Data: octombrie 2013
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 2
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 3
CUPRINS
INTRODUCERE
I.INFORMATII PIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII ................................... 7 1.1.Informatii privind proiectul .................................................................................... 7
1.2.Localizarea geografica si administrativa ................................................. 10 1.3.Modificarile fizice ce decurg din proiect si care vor avea loc pe durata
diferitelor etape de implementare a proiectului ...................................12 1.4.Resursele naturale necesare implementarii proiectului....12 1.5.Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ...........................12 1.6.Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora .....13 1.7.Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului ..........................................................................................................18 1.8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului, respectiv
modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea arie naturale de interes comunitara ............................................................................... 18
1.9.Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a proiectului ..................................................................... 18
1.10.Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului .. 19 1.11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 19 1.12.Caracteristicele proiectelor existente propuse sau aprobate, ce pot genera
impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitara ............................................................... 21 II.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .................. 22 2.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar .......................... 22
2.2.Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecintate a proiectului .................................................................................................................. 24
2.3.Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora ............................................................... 33
2.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ... 33 2.5.Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ... 34 2.6.Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar ...................................................................... 35 2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
acolo unde au fost stabilite prin planul de management ............................................ 36 2.8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 4
comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor ......................... 36 2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar .................................................................................... 38 III.IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ......................................... 38 3.1.Identificarea si evaluarea tuturor tipurilor de impact al proiectului susceptibil sa afecteze in mod semnificativ situl.... 38 3.2. Evaluarea semnificatiei impactului ...41 IV.MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ................................................44
4.1.Identificarea si descrierea masurilor de reducere cre vor fi implementate pentru fiecare speci si/sau tip de habitat afectat de proiect si modul in care acestea vor rduce/elimina impactul negative asupra ariei naturale protejate de interes comunitar.. 38
4.2.Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului 44
4.3.Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar . 45 V.METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR .. 46 BIBLIOGRAFIE
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 5
INTRODUCERE
Prezentul studiu s-a intocmit in vederea derularii procedurii de emitere a
acordului de mediu necesara implementarii proiectului AMENAJARE PISCICOL
SASARM 10, situat in extravilanul localitatii Sasarm, jud. Bistrita-Nasaud.
La elaborarea studiului s-au utilizat datele furnizate de catre beneficiar, date din
literature de specialitate, datele culese din teren, date din consultarile cu specialisti in
proiectarea constructiilor si amenajarilor hidrotehnice si specialisti din cadrul SGA
Bistrita-Nasaud.
Amplasamentul proiectului include terenuri cuprinse in situl raul Somesul Mare
cod ROSCI0393, declarat conform Ordinului ministrului mediului si padurilor
nr.2387/2011 ca sit de importanta comunitara, motiv pentru care proiectul trebuie sa
treaca prin etapa sudiului de evaluare adecvata.
Obiectivele prezentului studiu de evaluare adecvata sunt:
-evaluarea starii actuale a mediului in perimetrul propus pentru derularea
proiectului;
-evaluarea impactului pe care activitatile derulate prin proiectul propus le-ar
exercita asupra mediului (habitate, specii de flora si fauna de interes comunitar,
integritatea siturilor Natura 2000 in care este situat amplasamentul proiectului);
-stabilirea modului de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind
protectia mediului;
-identificarea de masuri care sa conduca la diminuarea sau anularea
potentialului impact exercitat de activitatile prevazute in proiect asupra mediului si
biodiversitatii, in special asupra speciilor de interes conservativ.
-evaluarea adecvata a activitatilor si a impactului potential, precum si a
masurilor de reducere a acestuia se vor realiza pentru etapa de pregatire si etapa de
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 6
exploatare.
Titularul si beneficiarul proiectului: SC MUFLONUL AGROSORT SRL
Adresa : Chiuza, str. Principala, nr.1, jud. Bistrita-Nasaud
CIF RO 26437417; Nr. ORC J06/28/2010.
Telefon : 0263346196.; 0731-707027
e-mail: Administrator: Ovidiu Istrate Proiectantul lucrarii: SC FIATECH SRL -firma atestata de catre MMGA Adresa : Bistrita str.Subcetate Nr. 37, jud. Bistrita-Nasaud Telefon :. 0263-238070. Administrator: Ing. Bocskai Zoltan Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvata SC ECOMULTIPROD SRL Inscrisa la pozitia 253 in Registrul National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Adresa postala: Bistrita, str. Parcului, nr. 7, jud. Bistrita-Nasaud Telefon: 0263215995 Fax: 0363810550 e-mail: [email protected]
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 7
I.INFORMATII PIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII
1.1 Informatii privind proiectul
Denumirea: AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
Descrierea proiectului
Proiectul propune amenajarea unui lac piscicol cu extractia si valorificarea
agregatelor de balastiera pe un teren neproductiv, in suprafata totala de 74.257 m2
proprietate a beneficiarului. Dupa definitivarea lucrarilor de extractie se vor executa
lucrarile specifice amenajarii piscicole cu suprafata de 58.373 m2.
Pe amplasamentul analizat au mai fost perimetre de exploatare dar extractia a
fost efectuata partial.
Perimetrul de exploatare se gaseste la nord de albia raului Somesului Mare pe
terasa inferioara.
Accesul la perimetrul de exploatare se face din localitatea Sasarm de pe DN l7
D pe un drum tehnologic bine intretinut care asigura si accesul la terenurile agricole
din zona.
Realizarea proiectului va cuprinde doua etape :
-Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera ;
-Amenajarea piscicola.
Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera
Se are in vedere realizarea unei extractii corespunzatoare corespunzatoare cu o
draglina.
In intervalul 2013-2014 se va realiza extractia pe o suprafata de 35.735 m2 iar
in intervalul 2014-2015 se va definitiva extractia pe o suprafata de 38.522 m2.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 8
Extractia zacamantului se face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de
5-7 m si lungime intre 20-60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.
Exploatarea agregatelor minerale se va face pana la adancimea de 11,5 m de la
suprafata solului ( cota 255,50 ).
Beneficiarul a executat lucrari de prospectiuni geologice constand din excavatii.
Dupa stratul vegetal cu grosime de 0,9 m, urmeaza un strat de pietris si bolovanis
cu grosime de pana la 11,5 m. Nivelul freatic a fost pus in evidenta la adancime de
10,25 m fata de nivelul solului.
Pentru extractia agregatelor de balastiera se identifica urmatoarele operatii:
-deschiderea zacamantului;
-pregatirea zacamantului;
-exploatarea zacamantului.
Deschiderea zacamantului
Nu sunt necesare lucrari de amenajare a cailor de acces la amplasament.
Accesul se va realize din drumul existent, balastat si bine intretinut.
In vecinatatea perimetrului analizat se desfasoara activitati de exploatare a unui
zacamant de nisip si pietris si de prelucrare a acestora (sortare-spalare).
Pregatirea zacamantului
Lucrarile de pregatire constau in curatarea zonei de exploatare si decopertarea
ei cu ajutorul excavatorului. Materialul decopertat se va depozita temporar la capatul
suprafetei de exploatat. Suprafata de depozitare a copertei va creste odata cu
inaintarea lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, la finalizarea lucrarilor
suprafata va fi cca 14.000 m2.
Exploatarea zacamantului
Extractia balastrului se va face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de 5
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 9
7 m si lungime intre 20 si 60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.
Exploatarea agregatelor se va face cu excavatorul pe senile si draglina.
Materialul excavat va descarca in autobasculanta si se va transporta la statia de
spalare sortare din vecinatate pentru prelucrare sau in stare bruta la lucrari de
refacere/reparatii a drumurilor.
Amenajarea piscicola
Avand in vedere situatia existenta cu teren neproductiv, de pe care s-a extras
agregate minerale cu suprafata de 74.257 m2 existenta unui strat freatic care nu are
fluctuatii de nivel prea mari se propune ca dupa definitivarea exploatarii de agregate
minerale sa fie amenajat un lac piscicol.
Lacul piscicol va avea urmatoarele caracteristici :
Suprafata 58.373 m2..
Adancime 11,5 m de la nivelul solului
H strat de apa 5,9 m.
V 344.400 m3.
Nivelul lacului va fi asigurat din panza freatica si precipitatii.
Scopul lacului este de a organiza activitatea de pescuit sportiv la speciile caras
si crap.
Lacul nu are prevazute goliri si nu va fi furajat. Pescarii vor folosi momeli
naturale mamaliga si boabe de porumb.
In zona nu sunt alimentari cu apa din panza freatica sau alte amenajari
piscicole. Zona nu este inundabila.
Amenajarea piscicola presupune realizarea urmatoarelor lucrari:
-executarea a doua taluzuri la un unghi de 45 (un taluz de la fundul lacului pana la
berma si al doilea de la berma la coronament );
-amenajare berma cu latimea de 2,5 m;
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 10
-nivelare coronament, imprastierea de pamant vegetal pe taluzul dintre berma si
coronament, coronament si berma si insamantarea cu iarba;
-popularea lacului.
La finalizarea lucrarilor suprafata ocupata definitiv de luciu de apa va fi 58.373
m2., suprafata ocupata cu spatiu verde (coronament, berma, taluz) va fi 15.884 m2.
Obiective principale ale proiectului
Preoiectul propune valorifica resursele naturale (agregate) din zona si
amenajarea terenului din zona exploatarii a unui lac piscicol.
Informatii privind productia care se va realizarea In urma evaluarii in teren a rezultat urmatoarea rezerva:
Volumul de pietris si nisip ce se va exploata este de 422.820 m3
Volumul copertei este de 66831,3 m3.
Cresterea pestelui se face fara furajare, lacul va fi folosit pentru pescuitul sportive.
Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate La realizarea lucrarilr de excavare si amenajare a lacului se vor utiliza:
-motorina 185 m3 se va asigura de la cisterna tipizata de la statia de sortare-spalare
(proprietate a beneficiarului);
-uleiuri pentru mijloacele auto si pentru utilaje 120 l se va asigura de la depozitul de
uleiuri organizat in incinta statiei de sortare-spalare.
1.2.Localizarea geografica si administrativa
Judetul Bistrita-Nasaud situat in nord-estul Transilvaniei este incadrat la nord si
est de un arc muntos alcatuit din muntii Tibles, Rodnei, Suhard, Bargau si Calimani.
Inspre sud si vest altitudinile scad treptat si in ansamblu relieful imbraca aspectul unui
amfiteatru larg alcatuit din munti, dealuri, depresiuni si lunci. Dealurile si podisurile
ocupa 2/3 din suprafata judetului si incadreaza o serie de bazinete depresionare si
depresiuni formate si drenate de cursuri de apa.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 11
Comuna Chiuza este situata in partea central-vestica a judetului Bistrita-
Nasaud, la o distanta de 42 km de Bistrita si 12 km de Beclean, la jumatatea distantei
intre Beclean si Nasaud pe DN 17D.
Din punct de vedere geografic, comuna Chiuza este situata la contactul vaii
Somesului Mare cu dealurile piemontane ale Nasaudului, iar din punct de vedere
hidrografic in bazinul Somesului Mare.
Amenajarea piscicola SASARM 10 se va realiza pe malul drept a Somesului
Mare cod cadastral II-1 la Hm 914. Terenul are o suprafata de 74.257 m2.
Localizarea s-a materializat in fisa de perimetru avand coordonate in SISTEM
STEREO 70 dupa cum urmeaza:
Numar punct X Y 1 635286 441684 2 635002 441816 3 634933 441672 4 634912 441645 5 634886 441560 6 634864 441517 7 735011 441436 8 635033 441437 9 635051 441446 10 635063 441461 11 635155 441622 12 635154 441654 13 635172 441692 14 635267 441650 15 635278 441652
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 12
Amplasamentul se afla in extravilanul localitatii Sasarm pe malul drept la o
distanta de cca. 270 m fata de albia Somesului Mare, comuna Chiuza, jud. Bistrita-
Nasaud.
1.3.Modificarile fizice ce decurg din proiect si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului
Proiectul propus, prin specificul sau si prin tehnologia adoptata, determina
modificari fizice ale mediului natural. Prin lucrari de excavare a rezervei de agregate
minerale va rezulta o cuveta care va drena apa din acvifer rezultand un luciu de apa cu
suprafata de 58.373 m2.
1.4.Resursele naturale necesare implementarii proiectului Implementarea proiectului propus se bazeaza pe existenta resurselor naturale
neregenerabile, depozite narurale de agregate minerale, care vor fi extrase din
perimetrul temporar de exploatare si comercializate.
Apa necesara lacului va fi preluata din acvifer si din precipitatii. Alimentarea cu
apa a lacului piscicol se face in mod permanent cu debitele preluate din freatic prin
circulatia acviferului subteran si din precipitatii.
1.5.Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea
proiectului
Resursa naturala ce va fi exploatata din cadrul sitului ROSCI0393 este
reprezentata de catre agregatele minerale, nisipuri si pietrisuri, apartinand
formatiunilor tortoniene, sarmatiene si cuaternare .
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 13
Cantitatea totala de extras geologic in cadrul proiectului propus este de
422.820 m3.
1.6.Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora
a)Emisii generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora Aer
Proiectul propus implica in faza de deschidere si functionare folosirea unor utilaje
specifice diferitelor categorii de lucrari, astfel: excavator pe sine, buldoexcavator,
incarcator frontal, draglina, autobasculanta.
Combustibilul utilizat este motorina, care se va aproviziona din cistern tipizata
prevazuta cu pompa de distributie aflata la statia de sortare-spalare din imediata
vecinatate a amplasamentului.
Toate aceste utilaje sunt surse mobile, care in timpul functionarii genereaza
praf, emisii de gaze, zgomot si vibratii.
Principalii poluanti pentru aer generati de proiect sunt:
-pulberi (praful) generat in timpul lucrarilor specifice de excavare, incarcare in
autocamioane si transport pana statia de spalare-sortare;
-gazele de ardere generate de arderea carburantilor in motoarele utilajelor si ale
mijloacelor de transport.
Pulberile sunt generate pe amplasament in timpul lucrarilor de excavare,
incarcare agregate in autobasculante si in timpul deplasarii pe drumurile de incinta
cand, in timpul transportului, curentii de aer antreneaza in atmosfera o parte din
particulele de praf de pe suprafata incarcaturii, precum si praful rezultat din
deplasarea mijloacelor de transport pe carosabilul drumului de acces.
Praful se propaga in jurul zonelor de lucru si de-a lungul drumurilor de acces
si se depune pe iarba si frunze in cantitate descrescatoare de la interioarul spre
exteriorul acesteia.
In timpul transportului materialelor mijloacele de transport vor circula cu
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 14
viteza redusa pentru a nu ridica in atmosfera cantitati mari de particule fine de
praf.
Gazele de ardere sunt generate de arderea carburantilor (motorina) in motoarele
utilajelor si ale mijloacelor de transport, ce degaja in atmosfera gaze de esapament,
in a caror componenta sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf
(SO2); compusi organici volatili (COV), pulberi. Cantitatile de noxe eliberate in
atmosfera depind de: puterea, regimul si timpul de functionare al motoarelor,
caracteristicile carburantului folosit etc.
Dispersia emisiilor de noxe se va produce in jurul balastierei si de-a lungul
drumului de acces la statia de sortare-spalare. Prin imbunatatirea nivelului
tehnologic al motoarelor si prin aplicarea normelor Euro II V, comparativ cu
Euro I se prognozeaza scaderea emisiilor cu 30%.
Masuri de reducerea emisiilor de gaze se refera la:
-mentinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare tehnica corespunzatoare;
-impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de
acces;
-controlul periodic al gazelor de esapament si folosirea de utilaje cu motoare
performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.
In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista emisii in aer de
pe suprafata amplasamentului.
Apa In perioada implementarii proiectului In perioada de exploatare a agregatelor minerale si amenajare a cuvetei lacului
nu vor fi emisi poluanti cu efecte megative asupra apelor de suprafata si a acviferelor
subterane din zona.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier
specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung
direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane, nu sunt in cantitati importante
si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 15
La nivelul perimetrului de exploatare pot sa apara numai poluari accidentale ale
factorului de mediu apa ca urmare a descarcarii accidentale in mediu de uleiuri
minerale si/sau hidrocarburi datorate defectarii utilajelor folosite in exploatarea
agregatelor de balastiera. In angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantitati mari ale
acestor substante care sa produca impurificari majore are factorului de mediu apa.
In perioada realizarii proiectului, in comditii normale de functionare si cu
respectarea stricta a tehnologiei de extractie, nu se va produce impact asupra
factorului de mediu apa.
In perioada functionarii proiectului
In perioada functionarii amenajarii piscicole, calitatea apei nu va fi influentata
deoarece lacul nu se furajaza, cresterea este extensiva, conditiile de crestere sunt
identice celor din lacurile naturale.
Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de
activitatea piscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de
ecosistemul acvatic.
Literatura de specialitate, apreciaza ca o balta functioneaza ca un biofiltru
natural, iar produsele rezultate din activitatea biologica a faunei si florei lacustre
sufera un proces rapid de mineralizare care favorizeaza filtrarea apei pe verticala si
orizontala.
Amenajarea lacului va determina cresterea suprafetei luciului de apa din
zona si aparitia unor noi habitate caracteristice zonelor umede.
Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoarele
masuri:
- in perimetru nu se vor depozita carburanti;
-alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;
-reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;
-manipularea si stocarea materialului excavat in asa mod incat sa nu fie antrenat de
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 16
ape;
-utilizarea de utilaje si mijloace de transport in stare tehnica buna;
-verificarea periodaca a starii tehnice a utilajelor;
-instruirea angajatilor care deservesc utilajelor implicate in perioada de constructie in
vederea exploatarii corecte a acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari
accidentale.
Sol sursele posibile de poluare pe perioada de constructie sunt reprezentate de
pierderi accidentale de carburanti si uleiuri in cazul unor defectiuni la rezervoarele
utilajelor si la efectuarea schimbului de ulei. Eventualele pierderi de produse
petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective vor fi decopertate si tratate
pentru neutralizarea poluantului. Materialul poluat se va colecta in butoaie metalice si
va fi neutralizat de catre agenti economici specializati.
Pentru evitarea pierderilor de produse petroliere utilajele vor fi verificate
periodic.
Schimbul de ulei la utilajele se va face la statia de sortare-spalare unde este
organizat depozit de uleiuri uzate.
Zgomotul
Zgomotul provine de la surse mobile si este generat de motoarele utilajelor si
mijloacelor de transport. Propagarea undelor sonore se face diferit, in functie de
mai multi factori, dintre care mentionam: distanta receptorului fata de sursa, gradul
de denivelare a terenului care desparte receptorul de sursa, gradul de ocupare cu
obstacole care despart receptorul de sursa etc.
Nivelul de zgomot (puterea acustica standard) a celor mai importante utilaje
care vor functiona in balastiera este cuprins intre 80 115 dB(A). Zgomotul se
propaga in jurul punctelor de lucru din balastiera si de-a lungul drumului de acces.
Masuri de reducerea emisiilor de zgomot se refera la:
- pe perioada stationarii autobasculantei si in perioada de repaus motoarele
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 17
mijloacului de transport si a utilajelor vor fi oprite;
- se va urmari buna functionare a utilajelor si autocamioanelor astfel incat eventualele
defectiuni sa nu genereze zgomote cu intensitate mai mare decat valoarea prevazuta in
cartea tehnica.
In perioada de functionare amenajarea piscicola nu se va constitui intr-o sursa
de zgomote si vibratii.
Vibratii
Vibratiile sunt generate de surse mobile, provin de la functionarea utilajelor si
ale mijloacelor de transport pe parcursul desfasurarii activitatii si nu reprezinta surse
semnificative de vibratii. Posibilitatea propagarii vibratiilor in imprejurimile
balastierei, cel putin teoretic, este foarte redusa.
b) Deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora
Deseuri menajere rezulta in activitatea zilnica fiind generate de personalul
deservent al punctului de lucru. Acestea nu sunt biodegradabile, de aceea se vor
colecta si inmagazina temporar in pubela tipizata si vor fi evacuate impreuna cu
deseul menajer de la statia de sortare-spalare proprietate a societatii.
Deseuri tehnologice pot rezulta din decopertarea terenului din amplasament
si in mod accidental, din cauze neprevazute in timpul implementarii proiectului
propus, sunt nebiodegradabile si pot fi elimite dupa cum urmeaza:
-Deseuri de pamant si si vegetatie provin din decopertare. Deseul de natura vegetala
este biodegradabil. Deseul de pamant din coperta se depoziteaza temporar la limita
perimetrului si se va utiliza la amenajarea lacului piscicol;
-Uleiuri uzate pot proveni de la utilaje, organe de transmisie si instalatii hidraulice
de capacitate mare. Schimbul de ulei se va face de catre personalul de la service-ul
auto proprietate a societatii din Beclean. Uleiul uzat este este ridicat la fiecare
schimb de ulei;
- Deseuri de cauciuc, anvelope uzate, curele de transmisie etc, necesar a fi
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 18
schimbate in satier. Se vor valorifica la unitati specializate.
1.7.Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului
Terenul pe care se va realize proiectul este proprietate a beneficiarului
SC MUFLONUL AGROSORT SRL, in suprafata de 74.257 m2, teren neproductiv (in
unele zone ale amplasamentului au fost executate lucrari de excavare).
Prin implementarea proiectului se modifica categoria de folosinta a terenului.
1.8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului, respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare
poate afecta integritatea arie naturale de interes comunitara In vederea implementarii proiectului propus nu sunt necesare servicii si lucrari
suplimentare de dezafectare/reamplasare de: conducte, linii electrice si de
telecomunicatii, constructi existente etc. De asemenea, pentru implementarea
proiectului propus nu este necesara racordarea la utilitati publice (apa, canalizare,
retele electrice si de telecomunicatii).
1.9.Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a proiectului
Conform memoriului tehnic intocmit de beneficiar, implementarea
proiectului propus se va desfura pe o perioad de doi ani contractuali, incepand cu
data emiterii permisului de exploatare de catre A.N.R.M.
Amenajarea piscicola este cu character permanent..
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 19
1.10.Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului
Importanta exploatarii si valorificarii agregatelor este data de necesitatea
crescanda de materiale de constructii in vederea dezvoltarii infrastructurii economice
si industriale a judetului. Aportul de agregate minerale va impulsiona asadar
activitatile de constructii civile si industriale din zona.
Amenajarea piscicola va fi folosita in scon recreativ, pentru pescuitul sportive.
1.11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Amenajarea piscicola va fi realizata dupa excavarea agregatelor pe o suprafata
de 74.257 m2, pana la o adancime de 11,5 m.
Lucrarile de excavare vor fi executate in regie proprie de SC MUFLONUL
AGROSORT SRL Chiuza.
Perimetrul in care se va desfasura exploatarea este amplasat in terasa malului
drept al raului Somesul Mare.
Exploatarea agregatelor minerale se va realiza mecanizat cu utilajele din
dotarea societatii (draglina, excavator cu cupa, incarcator si autobasculanta).
Exploatarea agregatelor se va desfasura deasupra si sub nivelul hidrostatic.
Pentru extractia agregatelor de balastiera se identifica urmatoarele operatii:
-deschiderea zacamantului;
-pregatirea zacamantului;
-exploatarea zacamantului.
Deschiderea zacamantului
Nu sunt necesare lucrari de amenajare a cailor de acces la amplasament.
Accesul se va realize din drumul existent, balastat si bine intretinut.
In vecinatatea perimetrului analizat se desfasoara activitati de exploatare a unui
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 20
zacamant de nisip si pietris si de prelucrare a acestora (sortare-spalare).
Pregatirea zacamantului
Lucrarile de pregatire constau in curatarea zonei de exploatare si decopertarea
ei cu ajutorul excavatorului.
Exploatarea zacamantului
Extractia balastrului se va face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de 5
7 m si lungime intre 20 si 60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.
Exploatarea agregatelor se va face cu excavatorul pe senile si draglina.
Exploatarea se face in trepte, cu o berma. Exploatarea agregatelor submerse se va face
cu excavator cu brat de 4 m. Materialul excavat va descarca in autobasculanta si se va
transporta la statia de spalare sortare din vecinatate pentru prelucrare sau in stare
bruta la lucrari de refacere/reparatii a drumurilor.
Solutia adoptata pentru inchiderea balastierei consta in principal in integrarea
lucrarilor de exploatare in planurile de urbanism si utilizarea ulterioara a excavatiilor
pentru amenajare piscicola.
Amenajarea piscicola
Amenajarea piscicola presupune realizarea urmatoarelor lucrari:
-executarea taluzurilor la un unghi de 45 ;
-amenajare berma cu latime de 2,5 m ;
-imprastierea de pamant vegetal pe taluze si in zona adiacenta malului si
insamantarea cu iarba;
-popularea lacului.
La finalizarea lucrarilor de extractie a agregatelor minerale se vor executa
taluzurile si se vor retrage utilajele din cuveta rezultata. Se va amenaja berma cu
latime de 2,5 m , terenul se va nivela, se va compacta si inierba.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 21
Popularea lacului
Lacul se va popula cu crap si caras.
Exploatarea lacului
Amenajarea piscicola este destinata pescuitului sportiv la speciile caras si crap,
nu cresterii intensive a pestelui.
Lacul nu va fi furajat. Pescarii vor folosi momeli naturale mamaliga si boabe
de porumb
Lacul nu are prevazute goliri.
1.12.Caracteristicele proiectelor existente propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes
comunitara In zona se desfasoara activitati agricole si activitatea de prelucrare a a
agregatelor minerale.
In acest caz activitatile existente inainte de proiect in perimetru afectat de
implementare raman aceleasi si dupa inceperea proiectului : exploatarea agregate
minerale, prelucrarea agregatelor, transport.
Apreciem ca din punctul de vedere al impactului cumulativ al proiectrului cu
activitatile defasurate in amplasamentul studiat nu pot fi evidentiate elemente de
impact negativ, impactul cumulat al proiectului cu activitatile cumulate va fi neutru.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 22
II.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
2.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar Situl raul Somesul Mare are codul ROSCI0393 a fost declarat conform
Ordinului ministrului mediului si padurilor nr.2387/2011 ca sit de importanta
comunitara. Intregul sit se afla in judetul Bistrita-Nasaud.
Datele referitoare la sit sunt conform Formularului Standard Natura 2000.
1.IDENTIFICAREA SITULUI 1.1Tip 1.2Cod 1.3Data
completarii 1.4Data actualizarii
1.8 Data propunerii sit SCI
1.8Data confirmarii sit SCI
B ROSCI0393 2011.01 - 2011.01 -
1.6 Responsabili : Grupul de lucru Natura 2000 1.7 Numele sitului: Somesul Mare 2.LOCALIZAREA SITULUI 2.1 Coordonatele sitului
-latitudine 470 13 17
-longitudine 240 15 33 2.2 Suprafata 557 ha din care: 2.4 Altitudine
min 254 m, max 328 m, medie 273 m
2.5 Regiunile administrative Judetul Bistrita-Nasaud 100% , Beclean (2%), Chiuza (3%), Nimigea (2%),
Salva (2%), Sitereag (1%) 2.6 Regiunea biogeografica -continentala 3.2.c Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Rezident
a Reproducere
Iernat Pasaj Sit Pop
Consevare
Izolare
Global
1355 Lutra lutra P C B C B
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 23
Cod Specie Rezidenta Repro ducere
Iernat Pasaj Sit Pop
Consevare
Izolare
Global
1188 Bombina bombina
P C B C B
1193 Bambina variegata
P C B C B
1220 Emiys orbicularis P C B B B
Specii de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Rezidenta Reproduc
ere Iernat Pasaj Sit
Pop Consevare
Izolare
Global
1134 Rhodeus sericeus amarus
P C B C C
1130 Aspius aspius P C B C B
1122 Gobio uranoscopul
P C B C B
1124 Gobio albipinnatus
P C B C C
2511 Gobio kessleri P C B C B
1146 Babanejewia aurata
P C B C B
4. DESCRIEREA SITULUI 4.1 Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitat N06 32 511, 512 Rauri, lacuri N07 13 411, 412 Mlastini, turbarii N12 22 211, 213 Culturi (teren arabil) N14 10 231 Pasuni N15 20 242, 243 Alte terenuri arabile N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului : Zona umeda din regiunea biogeografica continentala reprezentand habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alaturi de doua specii de amfibienin, o reptila si sace specii de pesti de asemenea de interes conservativ. 4.2 Calitate si importanta Important pentru protejarea ihtiofaunei prezente, in special pentru cele trei specii Gobio de interes comunitar, cat si pentru specia Aspius aspius. Carcteristicile raului permit reproducerea acestor specii cat si a altor specii care nu sunt de interes comunitar, insa sunt importasnte din punct de vedere piscicol (Esox lucius, silurus glanis, Chondrostoma nasus, Barbus barbus, Scoalius cephalus etc.), cat si pentru
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 24
mamiferul Lutra lutra. 4.3 Vulnerabilitate Pierderea si distrugerea habitatului ca rezutat al activitatilor din agricultura. Poluarea habitatului cu ingrasaminte chimice, ape menajere si industriale. Depunerea deseurilor menajere pe malul raului. Construirea micilor baraje fara amplasarea scarilor de pesti, sau amplasrea unor scari nepotrivite.
2.2.Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in
imediata vecintate a proiectului
La aceasta data la desemnarea sitului speciile criteriu au fost considerate in baza
unor prezente probabile.
Lutra lutra (Vidra de rau) cod 1355 face parte din
familia Mustelidae, subfamilia Canoidea. Se
inrudeste cu alte animale din aceeasi familie,
precum: hermelinele, dihorii, nevastuicile, jderii si
viezurii. Este un mamifer adaptat la viata acvatica,
cu un corp lung de cca. 0,7-0,9 m, coada groasa la
baza si ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga
de 0,4 m, greutatea de 8-14 kg.
Habitat: prefera zona apelor (de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in toata
tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatore fiind de
cativa kilometri (este un animal semi-acvatic). Isi face vizuini sub forma de scobituri
subterane cu doua iesiri, una sub apa, una spre uscat, sub arborii de pe malul apelor.
Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari acvatice.
La pestii mari, lasa resturi pe mal (capetele si oasele mai lungi ale acestora). Vaneaza
cca. 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un animal foarte
activ in timpul noptii.
Se imperecheaza in luna februarie; dupa o gestatie de 9 saptamani, femela face 2-4
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 25
pui, care pana la varsta de 4 saptamani sunt orbi si neajutorati. Este un animal care se
imblanzeste usor si se ataseaza de omul care il ingrijeste.
Amplasamentul analizat nu constituie habitat pentru vidra, prezenta acesteia
fiind strans legata de vegetatia existaenta pe malul apelor ce ofera apapostsi locuri de
cuibarire.
In aval de amplasament, in vecinatatea malului, au fost identificate urme de a
unui drup de vidre, 3 adulti si un pui. Arealul este vizitat de un grup de vidre din
populatia existenta in Somesul Mare. La aceasta data nu exista un inventar ala
populatiei de vidre din zona analizata.
Impactul asupra populatiilor speciei in perioada de implementare a proiectului va fi neutru. Realizarea amenajarii piscicole va fi o sursa suplimentara de hrana - va avea impact pozitiv. Consideram ca vor fi conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.
Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena) cod 1193 Phylum Vertebrata Clasa Amphibia Ordinul Anura Familia Discoglossidae Buhaiulul de balta cu burta galbena are
corpul de dimensiuni mici, aplatizat, atingand in
lungime 4 - 5 cm, prezentand un cap mare.
Caracteristic acestei specii este secretia
glandulara, extrem de toxica. Deosebirea dintre
masculi si femele o constituie forma mai zvelta a corpului. Spatele acestuia este
cafeniu-pamantiu, galbui/ masliniu mai mult sau mai putin amestecat cu negru. Mai
frecvent decat la specia Bombina bombina apar indivizi partial sau total verzi.
Buhaiulul de balta cu burta galbena este o specie cu activitate atat diurna cat si
nocturna, preponderent acvatica. Este sociabila, foarte multi indivizi de varste diferite
putand convietui in balti mici. Hrana acesteia consta din insecte, viermi, moluste mici,
terestre si acvatice. Traieste de preferinta in ape statatoare, aparand pe maluri
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 26
dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund in namol sau se
ingroapa in pamant, pentru iernare.
Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o
protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din
cadrul arealului, este populat de aceasta specie, care poate realiza aglomerari
impresionante de indivizi in baltile mici, avand o capacitate mare de adaptabilitate
inclusiv in ecosisteme foarte populate. Aceasta se deplaseaza bine pe uscat putand
coloniza rapid noile balti aparute. Aceasta specie este intalnita aproape pretutindeni,
unde gaseste un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine.
Amplasamentul analizat nu constituie habitat pentru Bombina varigata, in zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau terenuri mlastinoase.
Buhaiul de balta cu burta galbena nu a fost identificat pe amplasament sau in vecinatatea acestuia. Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta rosie) cod 1188
Corpul este indesat, turtit, de dimensiuni
mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic,
avand lungimea egala cu latimea, cu botul rotunjit.
Ochii sunt foarte proeminenti, avand pupila triunghiulara.
Este o specie diurna, predominant acvatica. Intra in apa primavara devreme, in
martie si se retrage pentru hibernare in octombrie. Ierneaza pe uscat in ascunzisuri.
Reproducerea prin aprile-mai; in conditii favorabile de mediu se poate repeta in
august.
Inoata cu usurinta. Pe sol inainteaza prin sarituri mici. Se hraneste cu insecte,
melci mici si viermi. Datorita glandelor veninoase din piele, are putini dusmani. Daca
este surprins pe uscat, se intoarce cu abdomenul in sus, o face pe mortul.
Specia este vulnerabila in special datorita disparitiei a numeroase habitate
prielnice. Nepretentioasa, traieste in orice ochi de apa, permanent sau tempor, in balti
de la ses si campie, urcand si in regiunea dealurilor, la altitudini intre 0-400.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 27
In zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau
terenuri mlastinoase nu sunt conditii de habitat pentru Bombina bombina.
Buhaiul de balta cu burta rosie nu a fost identificat pe amplasament sau in
vecinatatea acestuia.
Emys orbicularis (broasca testoasa de rau) cod 1220
Descriere: la mascul, carapacea are 14-17 cm iar coada
6-9 cm, iar carapacea la femela are 14-18 cm, coada 6-8
cm. Carapacea la adulti are forma eliptica, putin mai lata
posterior decat anterior, iar la exemplarele tinere este
rotunjita, cafenie-intunecat. La adulti, carapacea are
fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic sau negru cu pete rotunde sau linii
intrerupte galbene, mai mult sau mai putin numeroase, dispuse in raze pe fiecare
dintre placi , iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape
complet negru.
Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai putin
cilindrice; clocirea dureaza, in functie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel
mai adesea, in primavara anului urmator.
Hrana: Se hraneste cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori;
mananca obisnuit sub apa.
Habitat: In fauna tarii destul de comuna, traieste in ape statatoare, maloase, si in cele
cu curs linistit; inoata si se scufunda foarte bine.
In zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau
terenuri mlastinoase.
Broasca testoasa de rau nu a fost identificata pe amplasament sau in vecinatatea acestuia, prezenta ei o putem considera cel mult probabila.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 28
Rhodeus sericeus amarus (boarca, bortanica, chisoaga, behlita, plutica, blehnita,
anghelina, carasoaica, ochenica ) cod 1134
Ordinul: Cypriniformes
Subordinul: Cyprinoidei
Formilia: Cyprinidae
Genul: Rhodeus
Descriere : corpul este inalt si puternic
comprimat lateral, capul este comprimat
lateral, lungimea sa reprezentand 19,5-27% din cea a corpului. Lungimea botului
reprezinta 27-34% din cea a capului. Gura este mica, subterminala, semilunara;
deschiderea ei ajunge pana sub nari, iar mandibula se insereaza sub jumatatea
anterioara a ochiului. Buzele sunt subtiri si intregi.
Dimensiuni: in mod obisnuit, lungimea adultilor variaza intre 31-60 mm fara caudala;
talia maxima este de 78 mm.
Habitat: traieste exclusiv in ape dulci, lipsind chiar in cele foarte usor salmastre.
Prefera apele statatoare sau usor curgatoare de aceea, in rauri, se intalneste mai ales in
bratele laterale, dar este destul de frecventa si in plin curent, pana aproape de zona
montana, mai ales in Transilvania, Banat si Suceava. Raspandirea sa este legata de
prezenta lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu intreprinde migratiuni.
Reproducerea are loc de la sfarsitul lui aprilie pana in august.
Se hraneste cu alge filamentoase si unicelulare, resturi de plante superioare si detritus;
intamplator ingereaza si organisme animale.
Raspandire geografica: exista in majoritatea raurilor si mai ales in bratele moarte si
baltile din lungul lor, in Tisa si Iza, la Sighet, in Somesul Mare, de la Beclean, in
Somesul Mic, din aval de Gherla; in Mures, in zona Toplita, in Tarnava Mare, din
amonte de Blaj, pana la varsare; in iazurile de la Zaul de Campie, Taga si Taureni din
Campia Transilvaniei.
Boarca nu a fost identificata in zona, prezenta ei poate fi considerata cel mult probabila.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 29
Aspius aspius (Avat, aun, boulean, butoi, fat, hant, peste lup, vanator, vulcan, vrespe) cod 1130 Familia: Ciprinide Raspandire: in Dunare,in garlele si baltile limitrofe Dunarii, Prut,Somes, Cris, Tisa, Bega, Timis. Descriere: Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m) Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg) Aspect: trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul conic, gura mare, taiata oblic in sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar celelalte spre rosu. Mod de viata: traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la apus. Se hraneste cu: pesti de talie mica, prefera obletele Realizarea proiectului va avea impact neutru asupra ihtiofaunei.
Avatul a fost semnalat in zona. Impactul proiectului asupra populatiilor speciei va fi neutru, existand conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung. Gobio uranoscopul (Chetroc, Petroc, Petrosel, Morcoci. ) cod 1122
Raspandire: Subspecie caracteristica
regiunii rasaritene a bazinului dunarean,
fiind intalnit in zonele superioare ale
raurilor repezi.
Biologie: Lungimea obisnuita este de 7-8
cm dar in mod exceptional poate ajunge pana la 15 cm. Pedunculul codal este mai
lung decat inaltimea corpului, gatul si pieptul sunt acoperite de solzi, musatile lungi si
ochii mici.
Coloratia este in general cenusie-bruna, cu reflexe albastrui, burta este alb-galbuie.
Corpul este patat cu pete mari negre.
Este un peste foarte sensibil, apele in care traieste trebuie sa fie bine oxigenate.
Prefera zonele cu apa mica si curent repede. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 30
si resturi vegetale.
Chetrocul nu a fost identificat in vecinatatea amplasamentului, prezenta lui
poate fi considerata cel mult probabila. Gobio albipinnatus (porcusorul de nisip) cod 1124
Aceasta specie se caracterizeaza printr-
o talie mica pana la mijlocie avand o lungime
totala maxima de pana la 12 cm. Spinarea si
abdomenul rotunjite. Capul mai mult sau mai
putin comprimat lateral. Buzele subtiri,
nepapiloase. O pereche de mustati. Solzi
persistenti. Fata dorsala a corpului, pana la insertia dorsalei, comple acoperita cu
solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii branhiali scurti si distantati. Dintii
faringieni dispusi pe doua randuri, incarligati la varf si nezimtati. 7 exceptional 8 radii
divizate in dorsala. Ochii mari, aproape egali cu spetiul interorbitar. Corpul relativ
inalt si comprimat lateral; pedunculul caudal mai inalt decat gros. 4 solzi intre linia
laterala si ventrale. Fata superioara este galbuie-cenusie deschis, fata dorsala a capului
cenusie inchis, cu pete si dungi mai intunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pana la 12 pete
rotunde.
Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin
sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu
apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Traieste mai mult solitar, uneori in carduri
mici. Se hraneste doar cu fauna bentonica, in special diatomee, efemeroptere, etc.
Reproducerea are loc in perioada mai si iunie. Pe teritoriul national specia are un areal
sub media speciilor de pesti din Romania; arealul se afla in scadere in ultimii zeci de
ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate
scazuta/medie.
Porcusorul de nisip nu a fost identificat in vecinatatea amplasamentului,
prezenta lui poate fi considerata cel mult probabila.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 31
Gobio kessleri (petroc) cod 2511 Aceasta specie se caracterizeaza prin corp scund si gros sau relativ inalt si slab
comprimat lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric, grosimea sa an general mai
mare decat analtimea minima. Ochii de marime foarte variabila, an general apreciabil
mai mici decat spatiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simtitor mai analti decat
lungi. Mustatile de lungime variabila. Pietul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt
prevazuti cu striuri epiteliale an relief. Anusul este situat mai aproape de baza
ventralelor decat de insertia analei.
Traieste an cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului
pana an zona crapului; an unele rauri mici de ses traieste an zona cleanului. Prezenta
speciei este legata de o viteza a apei de 45 - 65, rar pana la 90 cm/s; aceasta viteza este
caracteristica raurilor de campie, si anume portiunilor lor putin adanci, cu substrat
nisipos. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei.
Traieste an cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului
pana an zona crapului; an unele rauri mici de ses traieste an zona cleanului. An
portinile de rau cu o viteza a apei de 45-65 cm/s, putin adanci, cu fund nisipos,
indivizii speciei sunt numerosi, traiesc an carduri mari de pana la cateva sute de
exemplare. Puietul formeaza carduri mari, care stau an apa mai anceata. Reproducerea
are loc an luna iunie. Hrana consta mai ales din diatomee, mai apoi din nevertebrate.
an ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu
vulnerabilitate scazuta/medie.
Petrocul este semnalat in zona. Impactul proiectului asupra populatiilor speciei
va fi neutru, existand conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung. Sabanejewia aurata (dunarita) cod 1146 Aceasta specie face parte din supraclasa
pestilor ososi, osteichthyes, clasa
actinopterygii, subclasa neopterygii,
infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi,
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 32
ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis aurata. In genul cobitis aurata,
corpul pestilor este usor turtit lateral. Inaltimea acestor pesti este variabila. Au cate 5-
17 pete laterale, de marime si aspecte foarte variabile. In lungul musculaturii laterale,
septul nu apare ca o dunga longitudinala neagra, nu este vizibil prin transparenta
tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu el. La baza totdeauna are cate o
pata, dorsala si ventrala, mica. In apele noastre, specia este reprezentata prin 4
subspecii. Dunarita are lungimea de 5-10 cm, si in gura la mascul se gasesc 7-8 dinti
faringieni si 9-11 la femele. Corpul dunaritei, este relativ scurt, inalt si gros. Inaltimea
sa maxima se cuprinde de 5-6 ori in lungime fara coada. Are spatele arcuit. Are solzii,
mici,ce se acopera unii pe altii.
Este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia,
Oltenita, Silistra, Calarasi si n Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste pe
funduri pietroase, si se hraneste cu insecte si larvele acestora. Se reproduce in lunile
aprilie-iunie, n rauri mici, repezi si pietroase.
La aceasta data nu sunt harti cu arealele de distributie ale acestor specii de
ihtiofauna identificate.
Dunarita nu a fost identificata in zona din vecinatatea amplasamentului prezenta ei poate fi considerata cel mult probabila. Habitate
In formularul standard la capitolul Vulnerabilitate sunt mentionate
urmatoarele cauze :
-pierderea si distrugerea habitatului ca rezutat al activitatilor din agricultura ;
-poluarea habitatului cu ingrasaminte chimice, ape menajere si industriale ;
-depunerea deseurilor menajere pe malul raului;
-construirea micilor baraje fara amplasarea scarilor de pesti, sau amplasrea unor scari
nepotrivite.
Prin implementarea proiectului va rezulta un luciu de apa cu suprafata de 58373
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 33
m2 ce va constitui o sursa suplimentara de hrana pentru vidre.
Terenul din jurul amenajarii piscicole va fi inierbat, se va pastra curatenia, nu se
vor depozita deseuri.
Apa raului Somesul Mare nu va fi afectata nu lacul piscicol nu este prevazut cu
goliri.
2.3.Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar invecinate si distributia acestora
Proiectului analizat va avea un impact neutru asupra habitatului, regimul de
curgere a apei nu va suferi modificari.
Perimetrul de exploatare este situat in albia majora, lucrarile nu vor afecta
habitatul vidrei si a ihtiofaunei. Zona de implementare a proiectului este ocupata de un
habitat partial antropizat (statia de sortare-spalare), cu valoare conservativa redusa si
fara prezenta unor specii de plante rare.
In vecinatatea perimetrului proiectului propus, habitatatul terestru este ocupat cu
terenuri agricole, vegetatie ordinara de lunca, pe care nu cresc plante rare de interes
comunitar sau national.
Prin activitatea de exploatare a agregatelor minerale si amenajarea lacului nu se
va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare speciile din fauna terestra nu vor fi
afectate.
2.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar
Speciile protejate prezente in situl ROSCI0393 sunt incadrate in formularul
standard Natura 2000 la stadiul de conservare B conservare buna.
Luand in considerare gradul de conservare al speciilor prezente in zona
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 34
analizata se poate considera ca perspective acestora este buna.
2.5.Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
In perimetrul in care urmeaza a fi implementat proiectul analizat nu au fost
identificate niciun fel de elemente (habitate/specii) criteriu ce au stat la baza
desemnarii sitului.
Impactul produs in perioada de implementare a fost evaluat la un nivel
neutru, datorandu-se lipsei elementelor (habitate/specii) criteriu de pe amplasamentul
tinta unde urmeaza a fi implementat proiectul.
In zonele limitrofe prin prezenta acestora (habitate/specii) exista un impact
indirect, neutru, limitat.
La nivelul sitului nu exista date privind marimea populatiilor speciilor
protejare. In lipsa oricaror date certe asupra atributelor asociate speciilor criteriu de la
nivelul sitului, orice fel de evaluare cu privire la dinamica ramane hazardata.
La nivelul sitului lipseste un sistem (baza de date, cuantificare numerica,
etc.) a dimensiunii elementelor criteriu Natura 2000 care sa poata sa serveasca ca
termen de comparative si unitate de masura pentru stabilirea dinamicii locale a unor
populatii.
Tinand cont de densitatile mici ale populatiei de vidre, la lipsa habitatelor
relevante pentru aceasta specie din zona amprentei proiectului, dar si in lipsa unui
impact potential indirect, putem aprecia ca proiectul propus in faza de constructie, nu
va influenta dinamica populatiei criteriu ce a stat la baza desemnarii sitului. In faza de
functionare a amenajarii piscicole impactul va fi pozitiv asupra vidrelor prin realizarea
unei surse facile de hrana.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 35
2.6.Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei
naturale protejate sunt legate de conditiile de adapost, reproducere si hranire precum si
de presiunea antripica a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei.
In cazul proiectului analizat amplasamentul este situat in albia majora, distanta ce
mai mica de la limita perimetrului la raul Somesul Mare este de 270 m, nu va afecta
habitatul vidrei si a ihtiofaunei. Zona de implementare a proiectului este ocupata de un
habitat partial antropizat statia de sortare-spalare, teren neproductiv pe care s-au excavat
sporadic aggregate, terenuri agricole), cu valoare conservativa redusa si fara prezenta
unor specii de plante rare.
La nivelul sitului nu a fost descries pana in prezent setul de relatii structurale si
functionale ce participa la mentinerea integritatii sitului.
Clasele de habitate prezente in situl Somesul Mare sunt:
Cod % Clase de habitat
N06 32 Rauri, lacuri N07 13 Mlastini, turbarii N12 22 Culturi (teren arabil) N14 10 Pasuni N15 20 Alte terenuri arabile N26 3 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
La nivelul acestor habitate speciile descrise gasesc conditii de hrana, odihna si
reproducere.
Suprafata de implementare a proiectului de 74257 m2 reprezinta 1,33% din
suprafata sitului. Dupa realizarea lacului piscicol acesta va deveni habitat pentru cele
doua tipuri de amfibieni si sursa suplimentara de hrana pentru vidre.
Tinad cont de secventele comportamentale ale speciilor criteriu si de cerintele
ecologice ale acestora, habitatele de interes conservativ se limiteaza in cea mai mare
parte la categoriile cuprinse in tipurile CORINE :
-rauri, lacuri ;
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 36
-mlastini, turbarii.
Dintre factorii naturali ce participa la structurarea functionala a sitului cel mai
important este factorul de mediu apa. Acest factor reprezinta elementul de legatura si
maxima relevanta pentru speciile criteriu ce au stat la baza acestui sit. Apa se poate
considera ca reprezentand elementul structural de interrelationare de la nivelul
ansamblurilor biomurilor din cadrul sitului.
Prin realizarea lacului piscicol suprafata habitatuluiN06 Rauri, lacuri va
creste cu 3,27%.
2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planul de management
La aceasta data pentru situl raul Somesul Mare, cod ROSCI0393, nu este
elaborat un Plan de management sau orice fel de alt document prin care sa fie stabilite
obiective de conservare.
Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
au in vedere mentinerea si restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si
habitatelor de interes comunitar.
2.8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
In urma analizei din teren au putut fi observate modificarile produse de
activitatile antopice desfasurate in vecinatatea perimetrului propus: exploatare
agregate minerale si activitati agricole.
Zacamantul de nisip, pietris si bolovanis este localizat in teresa inferioara a
raului Somesul Mare. Amplasamentul este acuperit cu vegetatie ruderala, pe cea mai
mare suprafata domina un strat ierbos in care sunt prezente Lolium perenne, Plantago
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 37
major, Sonchus arvensis, Inula helenium, Elymus repens, Pastinaca graveolens,
Galium aparine, Angelica silvestris, Festuca arundinacea etc. La partea sud-estica
(spre rau) este present arboret de Salix alba.
In structura floristica a acestor cenoze lemnoase nu sunt prezente specii rare sau
vulnerabile de plante de interes national sau comunitar.
Suprafetele cultivate sunt utilizate pentru cultura porumbului si graului pe arii
reduse. Campurile cultivate apar mozaicat, suprafetele nefiind supuse agriculturii
intensive, de tip monocultura.
Functiile ecologice ale ecosistemului acvatic, dar si ale habitatului terestru,
functia de support pentru plante si animale, nu vor fi afectate.
Avand in vedere ca lucrarile de excavare sunt prevazute in terasa, ecosistemul
acvativ nu va avea de suferit.
In urma realizarii proiectului va rezulta o noua forma de relief, lacul piscicol,
ceea ce duce la schimbarea in totalitate a zonei analizata.
Conform formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000, in cadrul
sectiunii vulnerabilitate se mentioneaza: pierderea si distrugerea habitatului ca rezutat
al activitatilor din agricultura, poluarea habitatului cu ingrasaminte chimice, ape
menajere si industriale, depunerea deseurilor menajere pe malul raului, construirea
micilor baraje fara amplasarea scarilor de pesti, sau amplasrea unor scari nepotrivite.
In urma implementarii proiectului propus se reduce suprafata terenului
neproductiv (fara specii cu valoare de conservare) si creste suprafata habitatului
ocupat de lacuri (habitat pentru vidra si amfibieni).
Putem conchide ca prin implementarea proiectului dispare o sursa de poluare cu
pulberi, starea de conservare a zonei se va imbunatati. Popularea lacului se va face cu
caras si crap. Functionarea lacului piscicol nu genereaza poluanti pentru mediul
inconjurator.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 38
2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia
naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar Zona de implementare a proiectului nu se suprapune cu alte arii protejate,
cuprinse in reteaua de arii protejate de interes national.
III.IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI In cadrul studiului de evaluare adecvata se analizeaza impactul asociat
proiectului de implementat asupra fiecarui element criteriu ce a stat la baza desemnarii
sitului.
Perimetrul anlizat nu constituie habitat favorabil pentru toate speciile
mentionate in formularul standard Natura 2000.
3.1.Identificarea si evaluarea tuturor tipurilor de impact al proiectului
susceptibil sa afecteze in mod semnificativ situl Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact se face luandu-se in
consideratie integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, structura si
functiile ecologice ale acesteia, vulnerabilitatea privind structura si functiile ecologice
ale acesteia la modificari, precum si fata de obiectivele de conservare ale acesteia.
Pentru evaluarea impactului asupra factorilor de mediu s-a tinut cont de valorile
maxime ale parametrilor proiectati.
1.Impact direct s-a identificat asupra habitatului de interes comunitar N06 rauri pe
perioada umplerii lacului datorita drenarii acviferului.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 39
Impactul va fi negativ nesemnificativ, local si se va manifesta pe perioada
redusa de timp nu va influenta ihtiofauna din zona.
La exploatarea agregatelor minerale nu se va manifesta impact direct asupra
habitatelor si speciilor; lucrarile se vor desfasura in zona de uscat.
2.Impactul indirect asociat implementarii proiectului se datoreaza functionarii
utilajelor.
Pulberile rezultate se propaga in jurul zonelor de lucru si de-a lungul
drumurilor de acces si se depune pe iarba si frunze in cantitate descrescatoare de la
interioarul spre exteriorul acesteia. Distanta de la limita perimetrului la malul
dreprt al Somesului Mare este de cca 270 m. Distanta de sedimentare a pulberilor
se va face in jurul punctelor de lucru la distante ce nu vor depasi 50 m, nu va
ajunge in apa raului.
In timpul transportului materialelor pe drumurile tehnologice mijloacele de
transport vor circula cu viteza redusa pentru a nu ridica in atmosfera cantitati
mari de particule fine de praf.
Zgomotul produs in perioada de exploatare este similar cu cel produs la aceasta
data, mentionam ca utilajele ce vor lucra la exploatare sunt cele ce functioneaza la
exploatarea din vecinatate. Nivelul de zgomot (puterea acustica standard) a celor mai
importante utilaje care vor functiona in cariera este cuprins intre 80 si 115 dB(A).
Zgomotul se propaga in jurul punctelor de lucru din balastiera si de-a lungul drumului
de acces. Acctivitatea nu este continua, se estimeaza a se lucre 170 zile/an, 8 ore/zi, 5
zile/saptamana. Consideram ca populatia de vidre din zona s-au acomodat cu
zgomotul produs in desfasurarea activitatii de exploatare a agregatelor, din acest
motiv consideram ca zgomotul rezultat la implementarea proiectului analizat nu va
avea impact negative suplimentar asupra acestora.
Impactul activitatii este unul pe termen scurt, perioada de exploatare a
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 40
agregatelor este de 24 luni din momentul obtinerii permisului de exploatare.
3.Impactul pe termen scurt
Impactul direct si indirect se va manifest ape o perioada de 2 ani:
-perioada de exploatare si amenajare a lacului este de 24 luni de la obtinerea
permisului de exploatare.
4.Impactul pe termen lung Impactul pe termen lung va fi pozitiv prin transformarea terenului neproductiv
in lacul piscicol habitat pentru o patre din speciile criteriu ce au stat la baza
desemnarii sitului. Amenajarea lacului va determina cresterea suprafetei luciului de
apa din zona si aparitia unor noi habitate caracteristice zonelor umede.
5.Impactul din faza de constructie, operare, dezafectare
Se suprapune categoriei de impact direct si indirect.
6.Impactul Rezidual
Se va manifesta un impact rezidual pozitiv. Impactul rezidual se va suprapune
categoriei de impact pe termen lung.
7.Impactul cumulativ
Este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/actiuni cu incidenta
asupra unei suprafte sau a unei regiuni, a caror relevanta (impact) asupra mediului in
manifestare singulara este lipsita de semnificatie, insa in asociere cu alte activitati,
inclusive cele previzionate a se realize, poate conduce la aparitia unui impact.
In aval de amplasament, pe raul Somesul Mare, se desfasoara activitatea de
sortare-spalare agregate (proprietate a beneficiarului proiectului). Tot in aval este
barajul de alimentare cu apa a orasului Beclean, debitul zilnic mediu prelevat este
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 41
Q = 52,93 l/s. Din acumularea de apa de la baraj este prevazuta realizarea unei
microhidrocentrale cu Pinstalata = 1,092 Mw ce va uzina un debit de apa Q=29,4 m3/s.
Debitul mediu zilnic preluat din rau in perioada de umplere a lacului (situatia
cea mai nefavorabila) a fost calculat la Q = 0,024 m3/s, acest debit nu va influenta in
nici un fel functionarea obiectivelor din aval.
Acumularea de apa are un volum de 200.000 m3 de apa, debitul de apa necesar
orasului si functionarea microhidrocentralei nu vor fi influentate de realizarea si
functionarea amenajerii piscicole.
Impactul datorat activitatilor de implementare a proiectului in perimetrul
analizat nu va fi negativ asupra speciilor si habitatelor din situl Somesul Mare
identificate. In zona vor functiona exploatare amenajarea piscicola si statia de sortare-
spalare.
In perioada de exploatare a agregatelor minerale si a lacului piscicol nu sunt
emisii in apa nu va exista un impact cumulative asupra factorului de mediu apa.
Impactul asupra factorului de mediu aer datorat emisiile de poluanti in perioada
de constructie este negativ nesemnificativ In perioada functionarii lacului nu se va
manifest impact asupra factorului de mediu aer.
Procedeul tehnologic la statia de spalare-sortare este umed, nu este o sursa
de poluare cu pulberi, in aceste conditii nu vor exista zone in care sa apara impact
cumulativ.
3.2. Evaluarea semnificatiei impactului Evaluarea semnificatiei impactului se realizeaza in baza unui set de criterii
stabilite prin OM 19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupa
cum urmeaza:
a)Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Prin implementarea proiectului va rezulta un luciu de apa (pe o suprafata de
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 42
teren neproductiv, antropizata) ce reprezinta habitat pentru Lutra lutra. Astfel
suprafata habitatului N06 Rauri, lacuri va creste cu 3,27%.
b) Fragmentarea habitatelor de interes comunitar
Implementarea proiectului nu este in masura imprima efecte de fragmentare a
habitatelor..
c)Durata sau persistenta fragmentarii
Nu este cazul.
d)Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar
Nu este cazul.
e)Schimbari in densitatea populatiei
Lacul piscicol rezultat la finalizarea lucrarilor poate constitui habitat pentru
Bombina bombina si Bombina variegata. Consideram ca este posibila aparitia de
populatie din cele doua specii si cresterea populatiei de Lutra lutra.
f)Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
proiectului
Nu este cazul.
g)Indicatori chimici - cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa
sau de alte resurse naturale, care pot determinamodificarea functiilor ecologice ale
unei arii naturale protejate de interes comunitar
In perioada de constructie pe amplasament se vor utiliza carburanti si uleiuri.
Alimentarea utilajelor se va realiza pe amplasamentul statie de sortare-spalare.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 43
Evaluarea semnificatiei impactului proiectului asupra elementelor criteriu din cadrul ROSCI0393 Somesul Mare
Parcurgand atributele associate impactului potential al proiectului discutate mai
sus, asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului ROSCI0393
Somesul Mare, putem concluziona:
-implementarea proiectului va conduce la cresterea suprafetei de habitatului criteriu;
-implementarea proiectului nu va afectata habitate folosite pentru necesitatile de
hrana, odihna si reproducere a speciilor criteriu;
-proiectul nu este in masura a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar
sau/cu semnificatie pentru speciile criteriu ce au sta la baza desemnarii sitului;
-implementarea proiectului nu va perturba speciile criteriu;
-implementarea proiectului creaza o sursa suplimentara de hrana pentru Lutra lutra;
-implementarea proiectului poate sa creeze habitat pentru speciile Bombina bombina
si Bombina varigata;
-nu au putut fi pusi in evidenta indicatori cheie responsabili de inducerea unor
modificari la nivelul sitului.
In aceste conditii estimam ca nivelul si semnificatia impactului datorate
proiectului raman limitate, punctiforme si lipsite de relevante asupra elementelor
criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului Somesul Mare.
In conformitate cu legislatia nationala si cu Ghidul Natura 2000 Conservare in
parteneriat, elaborate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, a fost intr-o
prima faza analizata procedura schematica de abordare a planurilor si proiectelor ce
afecteaza siturile Natura 2000.
Au fost urmariti urmatorii pasi conformi:
1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legatura directa cu conservarea naturii?
Raspuns - nu.
2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului?
Raspuns nu, datorita faptului ca lucrarile se vor desfasura pe o suprafata
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 44
afectand 1,33 % din suprafata sitului, avand astfel o influenta punctiforma raportata la
suprafata. In consecinta, conform procedurii de abordare a planurilor si proiectelor ce
afecteaza siturile Natura 2000, proiectul poate fi aprobat.
IV.MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
Din analiza proiectului propus nu a putut fi identificat un impact negative direct
cu semnificatie pentru elementele criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului
ROSCI0393 Somesul Mare.
Prin crearea luciului de apa proiectul va avea impact pozitiv pe termen lung.
4.1.Identificarea si descrierea masurilor de reducere cre vor fi implementate pentru fiecare speci si/sau tip de habitat afectat de
proiect si modul in care acestea vor rduce/elimina impactul negative asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
Masuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu aer
-mentinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare tehnica corespunzatoare;
-impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de
acces;
-controlul periodic al gazelor de esapament si folosirea de utilaje cu motoare
performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.
Masuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol apa subterana
-verificatri periodice a starii tehnice a utilajelor pentru evitarea pierderilor de produse
petroliere;
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 45
-schimbul de ulei la utilajele din perimetru si la mijloacele de transport se va face pe
amplasamentul statiei de sortare-spalare, cu mijloace adecvate.
Masuri de reducere a zgomotului si vibratiilor
-mentinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare tehnica corespunzatoare;
-impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;
-controlul periodic al nivelului de zgomot si folosirea de utilaje si mijloace de
transport cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot si capotaje.
4.2.Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului
Lucrarile de refacere a mediului vor fi executate partial in paralel cu
exploatarea zacamantului:
-rambleerea excavatiei;
-nivelarea suprafetelor;
-compactarea suprafetei terenului;
-asternere sol vegetal;
-trasport si depunere steril din exploatare.
Lucrarile de insamantare ierburi perene si intretinerea acestora se vor efectua
dupa finalizarea lucrarilor la amenajarea piscicola.
4.3.Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar
Transformarea unui teren neproductiv fara valoare de conservare in lac piscicol
ce va constitui habitat pentru trei specii criteriu (amfibieni) este un aspect pozitiv al
realizarii proiectului.
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 46
V.METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA
INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE
INTERES COMUNITAR
Elaborarea studiului de evaluare adecvata a necesitat parcurgerea a doua etape,
respectiv etapa de teren pentru culegerea datelor privind cadrul natural general si
elementele speciale privind speciile si habitatele de interes comunitar din zona
amplasamentului si zona limitrofa si etapa de birou pentru prelucrarea datelor de teren
si elaborarea studiului de evaluare adecvata.
In etapa de teren, pentru culegerea informatiilor privind speciile si habitatele de
importanta comunitara s-a facut observatii directe asupra elementelor de flora si
fauna, respectiv:
- identificarea amplasamentului, vecinatatilor si acccesului din drumuri publice;
- identificarea vizuala a arealelor sensibile si determinarea distantei fata de
amplasamentul proiectului propus;
- observatii directe privind prezenta speciilor de mamifere protejate si a ihtiofaunei in
vecinatatea amplasamentului proiectului propus.
Colectivul care a realizat prezentul studiu de evaluare:
FTP III Retegan Livia
CS Biochimist Tigauan Iacob
CP III ing Tigauan Natalia
-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10
SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 47
BIBLIOGRAFIE
Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea
nr. 265/2006;
-Ordinul 19/2010 Ordin al Ministrului Mediului si Padurilor privind ghidul
metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar ;
Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale protejate, a florei si faunei salbatice, cu completarile
si modificarile ulterioare;
-Richard B. Prismak s.a Fundamentele conservarii diversitatii biologice Ed.AGIR
Bucuresti 2008
-Ionita Ichim s.a - Morfologia si dinamica raurilor, Ed. Tehnica Bucuresti 1989
- P. Serban s.a Hidrologie dinamica, Ed. Tehnica Bucuresti 1989 ;
-ICHIM I. s.a Morfologia si dinamica albiilor de rau. Bucuresti Ed Tehnica 1989
-Dumitru Dumitrescu - Manualul Inginerului Hidrotehnician, Ed. Tehnica Bucuresti
1969 ;
-Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/2002, ghiduri metodologice
aplicabile procedurii de evaluare a