Studii de Securitate

Teme de Seminar

1. Seminar introductiv

2. Evoluţia conceptului de securitate

Barry Buzan, Popoarele, satele şi teama, Editura Cartier, Chișinău, 2000 -

Introducere, pp. 13-46

Studii de securitate - Şcoala de la Copenhaga şi securitatea europeană, pp.

7-24

Studii de securitate - Securitatea tradiţională, pp. 167-187

3. Securitatea individuală şi securitatea naţională

Barry Buzan, Popoarele, satele şi teama - Capitolul I şi Capitolul II, pp.

46-120

4. Insecuritatea naţională: ameninţări şi vulnerabilităţi

Barry Buzan, Popoarele, satele şi teama - Capitolul III, pp. 120-153

Graeme P. Herd and Joan Lőfgren, “Societal Security, the Baltic States

and EU Integration”, în Cooperation and Conflict, Volume 36, Issue 3,

2001, pp. 273-296

5. Securitatea sistemului internaţional

Barry Buzan, Popoarele, satele şi teama - Capitolul IV, pp. 153-192

6. Securitatea regională

Barry Buzan, Popoarele, satele şi teama - Capitolul V, pp. 192-236

7. Lucrare de evaluare

8. Sfârșitul Războiului Rece – implicații pentru mediul de securitate

NATO

- Celeste A.Wallander, “Institutional Assets and Adaptability:

NATO After the Cold War”, în International Organization,

Volume 54, Issue 4, 2000, pp. 705 -735

ONU

- Sven Bernhard Gareis, Johannes Varwick, The United Nations. An

Introduction, Palgrave Macmillan, Basingstoke, 2005, pp. 213-243

9. Probleme ale securităţii contemporane I

Paul van Tongerren, Hans van de Veen, Juliette Verhoeven, Searching for

Peace in Europe and Eurasia. An Overview of Conflict Prevention and

Peacebuilding Activities, Lynne Rienner Publishers, London, 2002, pp.

184-209

Dejan Jovic , “The Disintegration of Yugoslavia. A Critical Review of

Explanatory Approaches”, în European Journal of Social Theory, Volume

4, Issue 1, 2001, pp. 101-120

10. Probleme ale securităţii contemporane II

Charles Webel, Johan Galtung, Handbook of Peace and Conflict Studies,

Routledge, New York, 2007, pp. 64-86 - Former Yugoslavia and Irak, a

comparative analysis of international conflict mismanagement

Zygmunt Bauman, “Wars of the Globalization Era”, în European Journal

of Social Theory, Volume 4, Issue 1, 2001,

11. Natura în schimbare a conflictelor – provocarea inamicilor asimetrici

Rod Thornton, Asymmetric Warfare. Threat and Response in the Twenty-

First Century, Polity Press, Cambridge, 2007, pp. 1-53

*Paul Q. Hirst, „Another Century of Conflict? War and the International

System in the 21st Century”, în International Relations,Volume 16, Issue

3, 2002

12. Geopolitica spațiului pontic I

Oleg Serebrian, Geopolitica spațiului pontic, Editura Cartier, Chișinău,

2006, pp 21-91, 169-198

- Factorul rus și ucrainean în geopolitica pontică post-sovietică

- Ascensiunea Turciei în geopolitica pontică

- Geopolitica spațiului românesc

13. Geopolitica spațiului pontic II

Oleg Serebrian, Geopolitica spațiului pontic, pp. 91-169

- Geopolitica și Polemologia Caucazului și a Balcanilor

Oleg Serebrean, Despre geopolitică, Editura Cartier, Chișinău, 2009, pp.

115-142

- Georgia și Republica Moldova – similitudini și diferențe ale situației

geopolitice la începutul secolului XXI

- Transnistria și Osetia de Sud – diferențe, asemănări, consecințe

14. Zone conflictuale pe glob – studii de caz

Opțiuni : Asia Centrală – Câmpia Ferghana; Federația Rusă – Cecenia, Osetia de

Sud/Ingushetia, Dagestan.

Fiecare student trebuie sa elaboreze un eseu care să abordeze problematica

securităţii contemporane, din perspectiva Şcolii de la Copenhaga (securitatea este

înţeleasă atât militar cât şi economic, social, politic sau ambiental).

Eseul trebuie:

să respecte toate cerinţele academice privind aparatul critic

să fie redactat cu font Times New Roman 12, la 1,5 rânduri

să cuprindă min. 15, max. 20 pagini.

Evaluare:

1. Participare activă seminar – 40 puncte (30 pct. prezentarea și 10 pct.

intervențiile)

2. Eseu – 30 puncte

3. Lucrare – 30 puncte

*Atenție! Prezentarea se va realiza liber, în fața auditoriului. Studentul trebuie să

demonstreze o bună cunoaștere a temei bazată pe studiul atent al materialului obligatoriu,

precum și pe lecturi suplimentare. Fiecare prezentare va fi notată în funcție de

următoarele criterii – claritate, coerență, capacitatea de a surprinde și accentua cele mai

importante/complexe/contradictorii aspecte, utilizarea unui vocabular de specialitate,

completarea cu date de actualitate. Nota poate fi mărită în cazul adoptării unei metode

interactive de prezentare prin implicarea colegilor, precum și prin realizarea de rezumate

care să fie împărțite colegilor la început. În schimb, studentul va fi depunctat dacă nu

reușește să ofere răspunsuri la întrebările adresate de profesor și colegi pe marginea temei

dezbătute.

*Toti studentii sunt încurajați să realizeze lecturi pe marginea temelor abordate la

seminar, să completeze prezentările colegilor și să adreseze întrebări pertinente colegilor

ce prezintă – aceste activități vor fi considerate intervenții și vor conta în proporție de

10% din nota pentru activitate.