Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor....
Transcript of Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor....
Studentul Economist | mai 2011
pagina 1 Editorial
Studentul Economist | mai 2011
pagina 2 Mesajul decanului prof.dr. Dumitru Matiș
Studentul Economist | mai 2011
pagina 3 secțiunea INTERVIU
Interviu cu d-na. prof. prodecan Mihaela
Luțaș
Spunea Andre Gide foarte frumos
că „un bun profesor are această grijă
statornică: îi învață pe discipoli să se
lipească de el”. Deschidem primul număr
al revistei Studentul Economist cu un
cuvânt de început acordat de doamna
prof. dr. Mihaela Luțaș , care a binevoit
să ne răspundă la câteva întrebări.
V. Anton: Cum ați descrie
perioada studenției și ce activități ați
desfășurat în acea perioadă?
M. Luțaș: În primul rând, poate nu
este relevant neapărat, dar nu am dorit să
urmez de la început cursurile acestei
facultăți. Am urmat liceul cu predare
intensivă a limbii engleze Ady Șincai din
Cluj Napoca, perioadă în care am citit
toate piesele de teatru ale lui
Shakespeare în original. Îmi doream să
fiu profesor de limbă engleză, dar, fiind
singură la părinți, dânșii m-au îndrumat
spre o meserie care să continue tradiția
familiei și să mă țină lângă casă. După
mai multe negocieri cu părinții, am ajuns
la un punct comun. Urma să dau
admitere la ASE la Facultatea de Comerț
Exterior unde puteam studia atât engleza,
cât și economia, dar facultatea respectivă
s-a desființat și atunci am optat pentru
Facultatea de Economie din Cluj.
Studenția este perioada cea mai prolifică
din perspectiva profesiei. În această
perioadă citeam foarte multă literatură de
specialitate și nu numai, mergeam cu
trenul la București pentru a vedea o piesă
Studentul Economist | mai 2011
pagina 4 secțiunea INTERVIU
de teatru și mă întorceam imediat după
ce se trăgea cortina, mergeam la chefuri
ca orice student și la fel de importante
pentru mine au fost taberele studențești
unde am cunoscut o mulțime de colegi
din alte centre universitare. În privința
relației mele cu studenții, am identificat
de-a lungul timpului trei etape: la început
studenții erau frații mei mai mici, apoi au
devenit copii mei, iar acum văd în fiecare
student cum va arăta nepotul meu peste
câțiva ani. Studenții sunt oamenii de
lângă noi, cu tristeți și bucurii, pe care
trebuie să îi privim ca parteneri și
prieteni.
V. Anton: Ce diferențe ați
identificat între generațiile de studenți și
cum v-ați adaptat ca profesor la aceste
schimbări?
M. Luțaș: Diferențele între
generațiile de studenți sunt evidente și
pleacă de la sistemul de valori diferit, de
la educație și până la modul de a petrece
timpul liber, iar aceste discrepanțe între
generații s-au acumulat în ultimul timp.
Pentru a face față acestor schimbări am
încercat să iau lucrurile așa cum sunt,
conștientă fiind că nu voi putea niciodată
schimba percepția unei generații față de
valorile la care aceasta se adaptează.
V. Anton: În afară de pregătirea de
pe băncile facultății, ce credeți că îi
trebuie unui student pentru a-și găsi un
loc de muncă imediat după ce termină
studiile ?
M. Luțaș: Consider că studenții
români sunt prea modești. Pentru a reuși
trebuie să fie mai îndrăzneți, în sensul
bun al cuvântului, să aibă un bagaj de
cunoștințe generale și credința că ceea ce
fac este un lucru bun.
V. Anton: Care credeți că sunt
punctele tari și cele slabe ale unui student
al acestei facultăți?
M. Luțaș: Din categoria punctelor
tari aș aminti inteligența și intuiția
privind viitorul iar în cadrul punctelor
slabe aș menționa timpul redus de studiu
la bibliotecă și lipsa inițiativei.
Studentul Economist | mai 2011
pagina 5 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
pagina 6 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
V. Anton: După terminarea
facultății, de ce un student ar trebui să
rămână în România?
M. Luțaș: Un proverb românesc
spune: „cine-i om acasă, e om oriunde”.
Cei care vor să demonstreze cine sunt,
cred, trebuie să o facă într-un mediu plin
de provocări cum este cel al economiei
românești în perioada actuală.
V. Anton: Care sunt planurile
conducerii FSEGA pentru următorii 4-5
ani în legătură cu studenții?
M. Luțaș: Este o întrebare grea!
Dorim ca în următorii
ani să diversificăm
oferta educațională, să
implicăm mai mult
studenții în activități
practice, să creștem atât
numărul de studenți cât
și legăturile cu mediul
de afaceri.
V. Anton: Care sunt gândurile
dumneavoastră pentru studenți și
referitor la această revistă?
M. Luțaș: Pentru studenți: nu lăsați
viața să treacă pe lângă voi, trăiți intens
fiecare moment al studenției. Pentru
revistă: mult noroc și toată admirația
pentru studenții redactori ai acesteia!
Vasile Anton, an I
FaCOOLtatea ta!
În anul 1920 se înființează la Cluj
Academia Comercială, care peste doi ani
îşi va schimba denumirea în Academia de
Înalte Studii Comerciale şi Industriale, ce
avea 39 de studenți . De la 1 ianuarie 1930
instituţia academică
clujeană a avut dreptul
să organizeze şi să
acorde titlul ştiinţific de
doctor în economie. În
septembrie 1940
Academia de Înalte
Studii Comerciale şi Industriale a fost
găzduită la Braşov până în anul 1948. În
1961 se înființează la Cluj
Studentul Economist | mai 2011
pagina 7 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
Facultatea de Ştiinţe Economice care a
funcţionat cu două secţii sau specializări:
Economie politică şi planificare, Evidenţă
contabilă, iar între timp au mai apărut și
alte specializări. După 1990, facultatea se
bucură de o frumoasă dezvoltare, astăzi
find una dintre cele mai prestigioase
instituții din estul Europei. Aproape
13.000 de studenţi, masteranzi şi
doctoranzi beneficează de oferta
educaţională, didactică şi instituţională a
celor 242 de cadre didactice, atât în Cluj-
Napoca, dar şi în cadrul extensiilor de la
Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei.
Pe lângă acest scurt istoric care
probabil te-a plictisit, am să îți prezint
ceea ce ar trebui să te intereseze mult mai
mult: drepturile și obligațiile tale (la
pachet!). Pentru început, ai dreptul să îți
alegi un șef de grupă, serie, an. Dacă ai
nelămuriri, apelează la reprezentantul
tău. Datoria lui este să te ajute! Trebuie să
fii informat de către fiecare profesor
despre materia ce o vei studia,
modalitățile de desfășurare a cursurilor și
seminariilor și bineînțeles despre
modalitatea de evaluare. „Solicită ”
profesorul întrebându-l cât mai multe!
Infomează-te! Intră pe site-ul UBB-ului
(www.ubbcluj.ro), site-ul FSEGA
(www.econ.ubbcluj.ro) sau site-ul
OSE-ului (www.osecluj.ro)! Nu ești
obligat să îți cumperi cărți, dar este
indicat să mai vizitezi bibiloteca, fie a
facultății, fie bibliotecile afiliate.
Beneficiezi de o mulțime de reduceri sau
gratuități dacă ai carnetul de student
vizat, așa că...fugi la secretariat! Ai
posibilitatea să beneficiezi de cămin, poți
merge la sala de sport gratuit și, probabil
cel mai important lucru, poți intra într-o
organizație studențească precum OSE
pentru a fi mai mult decât un student.
Datoria ta este doar una: distrează-te și
construiește-ți viitorul făcând ceea ce îți
place.
Și ca prezentarea să fie cât de cât
completă, am să amintesc și momentele
de pe băncile facultății: licența, masterul
și doctoratul. După ce terminați cu bine
cei trei ani de facultate, vă luați toate
examenele și restanțele, urmează o probă
finală care să ateste că ați terminat acel
ciclu de învățare. Mai exact, în anul III
Studentul Economist | mai 2011
pagina 8 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
trebuie să vă scrieți licența, un proiect de
cercetare cam de 60-80 de pagini, în
funcție de complexitatea subiectului ales
și de indicațiile profesorului coordonator.
Aveți posibilitatea să vă alegeți doi
profesori coordonatori, dar voi știți mai
bine! După ce veți termina lucrarea la
termenul stabilit de facultate, va trebui să
prezentați munca voastră. Asta se va
întâmpla, de regulă, pe la începutul lunii
iulie. După ce ați luat licența cu bine vă
puteți bucura că ați teminat facultatea,
dar, pentru unii, urmează admiterea la
master.
De obicei, la master nu sunt atât de
multe locuri alocate ca la nivelul licență,
deoarece acest ciclul este considerat a fi
de specializare. Masterul durează doi ani
și se finalizează cu o lucrare asemenea
celei de licență, numită dizertație.
În cazul în care nu v-ați săturat de
învățat puteți da admitere la doctorat.
Acesta este de 3 ani ( grație procesului
Bologna!) și presupune o serie de
conferințe, publicarea unor articole de
specialitate etc. Această etapă se încheie
cu o lucrare de doctorat ( minim 200 de
pagini) ce trebuie prezentată în fața
publicului. La ce v-ar folosi titlul de
doctor? În primul rând, un salariu mai
generos, cunoștințe mai multe și ...uși
deschise! Așa că, procesul de învățare
durează aproape toată viața, de aceea,
între aceste etape nu uitați să faceți și
activitățile specifice vârstei!
Vasile Anton, an I
Criza economică în România.
Cauze și manifestări (2008- 2010)
Până în anul 2008, românii erau pe
drumul spre o viaţă mai bună, sau cel
puţin aceasta era impresia generală.
Salariile aveau un nivel mulţumitor,
oamenii aveau posibilitatea să-şi
achiziţioneze diverse lucruri necesare
gospodăriei datorită creditelor oferite
relativ uşor, concediile în străinătate
deveneau o modă. Când criza declanşată
pe teritoriul Statelor Unite a început să îşi
extindă efectele şi pe alte continente,
românii erau încă optimişti că vor fi feriţi
Studentul Economist | mai 2011
pagina 9 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
de acest fenomen ce se auzea de pe
buzele tuturor, fie ei politicieni,
economişti sau muncitori.
În luna octombrie 2008 a fost tras
primul semnal de alarmă ce avertiza că
lucrurile se vor schimba în economia
românească. Bursa de valori s-a închis
înainte de încheierea şedinţei bursiere.
Indicele BET a
înregistrat o scădere
de mai mult de 70%
(sursa www.bvb.ro)
faţă de 2007, ca
urmare a reducerii
încrederii
investitorilor în piaţa
de capital. Valoarea
tranzacţiilor efectuate
a scăzut alarmant
după retragerea de pe
piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a
cumpărătorilor. Efectele crizei s-au
propagat repede şi în economia reală,
însă într-o formă diferită de cum se
întâmpla în restul lumii. În timp ce statele
dezvoltate se confruntau cu o criză
economică, noi ne confruntam cu o serie
de crize, printre care şi una internă, a
sistemului greşit de guvernare. Cum am
ajuns tocmai noi în această situaţie?
Deciziile politice care au adus România în
pragul crizei au fost progresiv luate încă
din anul 1990. Dezindustrializarea
economiei naţionale şi desfiinţarea
exploataţiilor agricole au determinat
scăderea exporturilor, transformând
societatea din
producător în
consumator.
Prin
introducerea cotei
unice de impozitare
şi prin practicarea de
către bănci a unei
rate a dobânzii în
scădere la acordarea
de credite, alături de
relaxarea condiţiilor de creditare, puteau
consuma mai mult atât cei înstăriţi, cât şi
cei mai săraci. Politica de stimulare a
consumului a atras după sine, în mod
normal, instalarea inflaţiei, în condiţiile în
care adaptarea ofertei la cererea de pe
piaţă s-a făcut mai degrabă prin creşterea
Studentul Economist | mai 2011
pagina 10 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
preţurilor decât prin a volumului
producţiei. Din dorinţa de a-şi proteja
membrii de scăderea salarilor reale,
sindicatele au pus presiuni asupra
angajatorilor pentru majorarea salariilor,
uşurând astfel pătrunderea în renumita
„spirală inflaţionistă salarii- preţuri”.
Economia
României era
astfel într-o
perioadă de
creştere
nesănătoasă,
bazată pe
majorări
nejustificate ale
salariilor, posibile datorită emisiunii de
monedă, precum şi pe consumul excesiv.
Agravarea situaţiei a fost
determinată de consumul „pe datorie” al
statului. Într-o perioadă de creştere
economică, aşa cum era considerată cea
de până în anul 2008, pe lângă consumul
creşterii din această perioadă, statul a
apelat şi la capital străin. Deficitul
bugetar era într-o continuă majorare,
ajungând de la 1,2% din PIB în 2004, la
5,7% din PIB în 2008. Această variantă a
fost calea mai uşoară de a obţine
finanţare, spre deosebire de cea în care
avea loc o adaptare a reţelei
instituţionale, în vederea atragerii
fondurilor neramburasbile, încă
neaccesibile, de la UE. Deşi criza
economică izbucnise în lume,
în ţară, iniţial, lucrurile păreau
optimiste datorită faptului că
băncile româneşti nu
achiziţionaseră activele toxice
care aruncau rând pe rând
statele în criză. Nefiind o
economie închisă, acţiunile de
limitare a creditării ale
băncilor străine au dus la declanşarea
problemelor în lanţ manifestate prin
restrângerea activităţii firmelor şi
reducerea investiţiilor în ţară, dar mai
ales în străinătate.
În economia reală, primele afectate
au fost exporturile. De la declanşarea
crizei, din 2008 şi până în 2010,
exporturile de combustibil mineral,
lubrifianţi şi materiale conexe, produse
prelucrate, maşini şi echipamente de
Studentul Economist | mai 2011
pagina 11 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
transport au scăzut cu mai mult de 60%.
În anul 2009 efectele crizei au fost mai
vizibile, datorită reducerii volumului
cererii pe piaţa externă, înregistrându-se
scăderi ale producţiei faţă de anul 2008 în
industria metalurgică cu 35,9% şi în
industria extractivă cu 12%. Spre
deosebire de sfârşitul anului 2008, când
valoarea exporturilor reprezenta jumătate
din cea a importurilor, în anul 2010
diferenţa dintre cele două s-a redus
treptat, menţinându-se totuşi o situaţie
deficitară a contului curent.
Ceea ce a urmat în mod inevitabil,
a fost creşterea ratei şomajului datorată
restrângerii producţiei în domenii
precum industria sau construcţiile. Din
octombrie 2008 şi până în aceiaşi lună din
2010, numărul şomerilor crescuse cu 77%
(cea mai mare rată a şomajului
înregistrându-se în decembrie 2009 –
7,8%), iar valoarea indemnizaţiilor de
şomaj acordate de către stat se triplase. În
consecinţă, românii au ajuns ca din
producători de valoare să devină
consumatori de valoare.
În condiţiile în care deficitul
bugetar era într-o continuă creştere,
pentru echilibrarea situaţiei, guvernul a
ales să acţioneze în ambele direcţii
posibile şi să crească veniturile la bugetul
de stat prin sporirea presiunii fiscale, iar
concomitent să reducă cheltuielile
bugetare. Datele furnizate de Agenţia
Naţională a Oficiului Registrului
Comerţului pun în evidenţă bilanţul
efectelor impozitului forfetar: la finalul
anului 2010, numărul radierilor era cu
44% mai mare decât în decembrie 2008.
Introducerea impozitului forfetar a
reprezentat finalul activităţii unui număr
mare de agenţi economici, în special a
întreprinderilor mici şi mijlocii. Această
măsură luată de guvern nu a făcut decât
să crească rata şomajului, şi în scurt timp
să genereze alte cheltuieli cu plata
indemnizaţiilor pentru şomaj.
Administrarea deficitară a
veniturilor bugetare a făcut ca, deşi
situată în 2008 pe un loc fruntaş privind
gradul de presiune fiscală asupra
persoanelor angajate, Romania să adauge
noi impozite în portofoliul său. Anul 2010
Studentul Economist | mai 2011
a scos la iveală noi surse de venituri
neexploatate până atunci, cum ar fi
dobânzile bancare la depozite, cărora li se
aplică o cotă de impozitare de 16%. A
fost majorată, de asemenea, cota TVA, de
la 19% la 24%, România fiind depăşită la
acest capitol doar de Suedia, Danemarca
şi Ungaria (unde TVA este 25%). Efectul
pe care modificarea l-a avut asupra
nivelului preţurilor a fost vizibil imediat.
Preţul la produsele alimentare a crescut
în 2010 faţă de 2009 cu 6,5%, în timp ce la
produsele nealimentare, acesta a
înregistrat creşteri semnificative pe toată
perioada (7,7% în 2009 faţă de 2008 şi
9,8% în 2010 faţă de 2009). Referitor la
reducerea cheltuielilor, guvernul a decis
diminuarea cuantumului deducerilor
fiscale pentru anumie categorii de
profesionişti, fiind de asemenea scăzute
salariile bugetarilor cu 25%, respectiv
pensiile. Deficienţa acţiunilor desfăşurate
de către guvern este confirmată încă
odată prin împrumutul de 19,95 miliarde
euro accesat de la FMI, împrumut
destinat acoperirii cheltuielilor,
nicidecum investiţiilor. Este evidentă însă
străduinţa guvernului pentru diminuarea
consumului şi echilibrarea deficitului de
cont curent, care se observă făcând
legătura între acţiunile întreprinse,
precum coroborarea creştereii TVA-ului
cu reducerea salariilor şi a pensiilor.
Acţiunea BNR din octombrie 2008 şi până
în mai 2009, de menţinere a ratei de
referinţă a dobânzii la peste 10% cu
scopul atragerii de depozite şi stimulare a
economisirii, în contrapartidă cu
inhibarea creditării, ar putea avea acelaşi
scop. S-a adoptat astfel unul dintre
principiile depăşirii crizelor de
supraconsum, însă acest lucru nu este
suficient în condiţiile în care nu este
eliminată risipa şi nu se realizează
planificări multianuale de investiţii. Criza
din România este una specială, declanşată
de criza mondială şi intensificată de o
perioadă lungă de greşeli administrative.
Ioana Negruț, an III, Statistică și Previziune Economică
Studentul Economist | mai 2011
pagina 12 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
Criza economică din perspectiva
marketinguluiDin perspectiva marketingului, se
pot evidenţia anumite aspecte în ceea ce
priveşte situaţia economică actuală din
România. Criza economică prezentă a
afectat absolut toate laturile vieţii
economice, iar în momentul în care se
face referire la aceasta din punctul de
vedere al Marketingului, se pot evidenţia
modificări notabile ce au apărut cel puţin
în cazul modului de efectuare a studiilor
de piaţă şi al promovării.
În ceea ce priveşte prima
problematică, datorită necesităţii de a
reduce costurile ce sunt suportate la
nivelul companiilor, se poate observa o
tendinţă de îndreptare spre modalităţi de
culegere a informaţiilor tot mai puţin
costisitoare. În acest context, atât la
nivelul ţării noastre, cât şi în toate
celelalte state ce au fost afectate de
recesiune, se observă o utilizare tot mai
puţin frecventă a specialiştilor din
domeniul etnografiei, care să efectueze
observării ale comportamentelor
indivizilor la faţa locului şi prin contactul
direct cu aceştia, preferându-se însă
tehnici ce presupun costuri mai mici.
Aşadar, pentru a diminua plăţile salariale
ce ar fi fost impuse în cazul folosirii unor
astfel de specialişti, agenţii economici
prospectează piaţa prin sondaje de opinie
şi chestionare efectuate prin telefon sau
prin internet şi care oferă, pe lângă
avantajul unor cheltuieli mai reduse şi pe
cel al economiei de timp, întrucât prin
acestea se pot obţine rezultate mult mai
uşor.
Tot din perspectiva acestei laturi,
se acordă o atenţie sporită şi evaluării
schimbărilor ce s-au produs la nivelul
preferinţelor consumatorilor actuali sau
ale celor potenţiali în ceea ce priveşte
bunurile ce vor fi achiziţionate. Tocmai
datorită diminuării veniturilor la nivelul
familiilor, se poate identifica o renunţare
Studentul Economist | mai 2011
pagina 13 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
la anumite produse utilizate în trecut şi
cumpărarea unora ce acum sunt mai
ieftine, precum şi o scădere considerabilă
a bunurilor de lux din coşul zilnic. Dacă
facem referire la cel de-al doilea aspect
menţionat în primul paragraf, se vor
vedea că schimbările nu au întârziat să
apară şi aici. Toţi fiind afectaţi de ce se
întâmplă la nivel macroeconomic sunt
nevoiţi să-şi adapteze activitatea în
conformitate cu acestea. Cel mai uşor se
poate analiza aceasta atitudine a agenţilor
economici prin introducerea în textul
spoturilor publicitare a unor cuvinte care
au ajuns din ce în ce mai mult şi din ce în
ce mai des pe la urechile noastre în ultima
perioadă, probabil din dorinţa
companiilor de a arăta o atitudine
empatică, un fel de solidaritate cu clienţii
greu încercaţi de dificultăţile ce i-au lovit.
Vezi în acest sens bine-cunoscuta
sintagmă: ”preţuri de criză”. Oferirea unor
bonusuri la cumpărare sau a unor
produse ori monstre gratuite, precum şi
afişarea unor reduceri, sunt toate
modalităţi de a atrage atenţia
potenţialilor consumatori. Şi se pare că
acest lucru şi funcţionează, tocmai
datorită că psihicul uman răspunde în
mod pozitiv la stimuli de acest gen, toţi
dorind să facem o afacere bună printr-o
achiziţie. Se speculează şi schimbările
care au avut loc la nivel legislativ având
ca sursă a modificării criza economică şi
necesitatea luării de către autorităţi a
unor măsuri de diminuare a efectelor
sale, aşa cum ar fi creşterea TVA-ului. Tot
în unul din spoturile publicitare care
rulează la televizor auzeam o formulare
de genul : ”noi mâncăm creşterea TVA”. Şi
hipermarket-urile utilizează aceste
modificări ale taxelor ca o posibilă
modalitate de a atrage noi clienţi prin
mesaje prin care informează că doar în
anumite zile sau între anumite intervale
orare îţi dau banii pe care, în mod normal
ar trebui să îi plăteşti în plus ca urmare a
creşterii taxelor, înapoi. Trebuie
menţionat faptul că utilizarea aceloraşi
tehnici din acest spectru nu este aplicată
la acest moment peste tot în lume din
varii motive. În primul rând datorită
faptului că nu toate ţările sunt în acelaşi
Studentul Economist | mai 2011
pagina 14 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
punct al recesiunii economice; apoi se
poate evidenţia că fiecare dintre ele a ales
anumite măsuri a fi utilizate în vederea
combaterii şi înlătutării acesteia. Nu în
ultimul rând, persepectiva este diferită în
colţutile lumii, americanii, spre exemplu,
simţindu-se într-o stare de suprasaturare
datorită faptului că sunt bombardaţi cu
sute de reclame zilnic, acolo fiind
necesară o abordare distinctă.
Se speculează şi faptul că, datorită
micşorării veniturilor, există modificări şi
la nivelul modului de petrecere a
timpului liber. Oamenii au mai puţini
bani, deci vor ieşi mai puţin în oraş, aşa
că probabilitatea de a intra în contact cu
modalităţi de promovare prin afişe,
bannere, împărţire de fluturaşi, spoturi
publicitare în cinematografe, este
diminuat considerabil. Aşa că se vor
investi sume mai mari în spoturi
publicitare la televizor sau alte modalităţi
de promovare prin intermediul
internetului, canale prin care acum
ajunge mai sigur informaţia la piaţa ţintă.
Maria Ruxandra , an II, Marketing
Gazprom şi politica energetică a Rusiei
Ultimele acţiuni de politică externă
ale Moscovei, în special în planul politicii
energetice, au dat de înţeles că Rusia şi-a
schimbat strategia de politică externă,
atât în spaţiul fostelor state sovietice, cât
şi în relaţia cu ceilalţi actori internaţionali
importanţi. Rusia încearcă să îşi
consolideze poziţia, atât în regiune cât şi
la nivel internaţional, transformând
securitatea energetică într-un instrument
de politică externă. Mijlocul prin care
poate acţiona, în acest sens, este
compania Gazprom.
Gazprom este un colos în
domeniul energetic, a 3-a companie din
lume ca şi capitalizare după ExxonMobil
(companie petrolieră) şi General Electric
(pe domeniile industrie, medical şi
financiar), pe care preşedintele Putin a
adus-o sub tutela statului. Conform site-
ului propriu Gazprom, care deţine 14.5%
din producţia mondială de gaze naturale,
84% din consumul de pe teritoriul Rusiei
şi 17% din rezervele cunoscute de gaze
Studentul Economist | mai 2011
pagina 15 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
naturale (însemnănd cea mai mare parte a
rezervelor), acoperind 25 % din consumul
Europei.
Conform lui Alexey Borisovich
Miller, CEO al companiei, în primul
trimestru din 2011 Gazprom a exportat
142,6 miliarde de metri cubi de gaze
naturale către Europa, în creştere cu 9%.
Gazprom în România
Implicarea
Gazprom în România se
face prin două pârghii:
1. Acord semnat cu
Romgaz Mediaş
2. Proiectul South
Stream
Acordul semnat la
mijlocul lui 2009 cu Romgaz (ce asigură
aproximativ jumătate din producţia
românească de gaze naturale, restul fiind
asigurat de Petrom) prevede crearea unei
companii cu acţionariat 50 – 50 % între
cele două, cu scopul de a construi
capacităţi de depozitare de 5-6 miliarde
de metri cubi de gaze, a anunţat Adriean
Videanu, ministrul Economiei, la acea
vreme. Ţara noastră deţine acum
capacităţi de stocare a gazelor de 4
miliarde de metri cubi.
Proiectul South Stream prevede ca,
prin intermediul Romgaz, România să
dezvolte un partenerriat cu Gazprom în
domeniul explorării şi dezvoltării de
zăcăminte de gaze în afara ţării, inclusiv
în Federaţia Rusă.
Perspective
Conform
Programului de
dezvoltare a industriei
gazului până în 2030,
Gazprom va cerceta
geologic regiunile
principale ca Siberia de Vest, Timano-
Peciorsk şi Caspica. După aceasta va
creşte semnificativ rolul regiunilor
Siberiei de Est şi Orientului îndepărtat. În
anii 2011-2020 este preconizată cercetarea
geologică a regiunilor Krasnoiarsk,
Irkutsk şi Saha-Yakutia, insulei Sahalin şi
regiunii Mării Ohotsk. Programul mai sus
menţionat
Studentul Economist | mai 2011
pagina 16 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE
prevede realizarea obiectivului de
asigurare a creşterii depozitelor de gaze
naturale în volum de pînă la 23,5 trilioane
metri cubi şi 3,4 miliarde tone de gaz
condensat şi petrol.
Rusia, datorită rezervelor sale de
gaze naturale deţine o anumită putere pe
plan mondial, ce în următoarea perioadă
se va accentua, chiar dacă, în opinia
noastră, va urma o reaşezare a marilor
centre de putere economică din lume,
datorită luptei pentru controlul
rezervelor de resurse energetice, în
numele libertăţii şi a democraţiei, ce se
duce acum în lume sub formă mascată.
Ana-Maria Udrea
Recenzie la articolului: Inflația în Malaysia
( autori: Ming-Yu Cheng, Hui- Boon Tan)Inflația este cunoscut drept unul
dintre cele două rele principale ale
sistemelor economice din zilele noastre,
alături de șomaj, motiv pentru care acest
fenomen reprezintă obiectul de cercetare
al multor economiști. Deși este un subiect
intens dezbătut, încă nu se cunosc cu
precizie cauzele și manifestările
procesului inflaționist, studiile efectuate
în acest sens dovedind caracteristici
specifice în funcție de aparatul economic
al fiecărei țări.
Un articol apărut în 2002 în
International Journal of Social Economics
atrage atenția asupra acestor diferențe,
mai mult decât atât, studiind ponderea în
care factorii interni și externi participă la
determinarea nivelului inflației. Astfel,
spre exemplu, Statele Unite ale Americii
se caracterizează prin modificarea ratei
inflației la modificarea unor variabile
precum starea bugetului, prețul energiei,
oferta de monedă de pe piață, în cazul
Malaysiei, are o importanță deosebită rata
de schimb, în timp ce în India, predomină
efectul ofertei de monedă M2.
Ceea ce mi-a atras atenția asupra
acestui articol a fost țara luată ca și studiu
de caz: Malaysia, și mai ales situația
diferită prin comparație cu alte state. Spre
deosebire de alte țări, în Malaysia,
presiunea inflaționistă este influențată
într-o mai mare măsură de către factorii
Studentul Economist | mai 2011
pagina 17 secțiunea INTERVIURI
externi, nu de către cei interni, lucru
datorat relațiilor economice accentuate pe
care aceasta le are cu statele membre
ASEAN. Coroborând economia deschisă
cu măsurile pe care guvernul le-a adoptat
în vederea controlării cererii de bunuri și
servicii, se reduce semnificativ impactul
pe care factorii interni îi au asupra
inflației.
Acest control se referă la nivelul
prețurilor ce alcătuiesc coșul bunurilor de
consum. Dintre cele 430 de produse luate
în considerare în calculul indicelui
prețurilor de consum, aproximativ 20%
sunt sub controlul statului în ceea ce
privește nivelul prețurilor. Mai mult
decât atât, ceea ce face calculul inflației
special în Malaysia este faptul că pentru
fiecare dintre cele trei regiuni, Malaysia
Peninsulară, Sabah și Saeawak, indicele
prețului de consum se calculează separat,
urmâd ca apoi, printr-un procedeu de
compunere să fie calculată valoarea
acestuia la nivel național.
Intervalul de timp supus studiului
cuprinde perioada 1973, trimestul 1 și
1997, trimestrul 2, aceasta fiind aleasă
tocmai pentru a surprinde efectele pe care
cele două crize energetice (1973 și 1979) și
invazia Kuveitului de către Irak (1990) le-
au avut asupra economiei. Autorii iau în
considerare unsprezece variabile pentru
elaborarea cercetării și utilizează tehnici
de modelare aparținând seriilor
cronologice.
Concluziile studiului sunt destul
de interesante, ceea ce mă determină să
recomand articolul ”Inflation in
Malaysia” celor pasionați de economie.
Ioana Negruț, anul III, Statistiă şi Previziune Economică
Brokerul în oglindă
Woody Allen afirmă că „un
broker este o persoană care îţi ia toţi
banii şi îi investeşte până când aceştia
dispar ” iar Honore de Balzac nu
consideră un broker aparţinând rasei
umane. Filmele americane îi prezintă ca
persoane lipsite de scrupule, agitate şi
lacome. Dincolo de aceste clişee, ce este
meseria de broker?
Cel mai bine ne poate răspunde
doamna Corina Popa, broker la SSIF
Broker SA din anul 2007.
Studentul Economist | mai 2011
pagina 18 secțiunea INTERVIURI
Diana B. : Ce este un broker?
Corina P. : Brokerul sau agentul de
bursă este o persoană specializată care
îndeplineşte funcţia de intermediere şi
încheie tranzacţii la bursele de acţiuni sau
bursele de mărfuri şi valori în numele
clienţilor şi în conformitate cu dispoziţiile
primite de la aceştia.
Diana B. : De ce aţi
ales acest job?
Corina P: Am ales
acest job deoarece este unul
dinamic, ce necesită o
continuă informare şi
studiu, mereu înveţi ceva
nou . Iar în fuctie de propriile
performanţe poţi avea atât satisfacţii
profesionale cât şi băneşti.
Diana B. : Cum aţi descrie o zi
obişnuită de muncă?
Corina P: O zi obişnuită de muncă
din activitatea unui broker se poate
caracteriza foarte bine printr-un singur
cuvânt “agitație”. Ziua începe cu o
trecere rapidă în revistă a informaţiilor
din mass-media, un studiu al analizelor
oferite de către colegii din departamentul
de analiză; urmează apoi trasarea unei
strategii pentru sedința de tranzacţionare,
contactarea clienţiilor pentru prezentarea
concluziilor şi tranzacţiilor care pot
decurge din aceste concluzii. Pe parcursul
zilei în funcţie de informaţiile noi care
apar, procesul de
contanctare al clienţiilor
şi de generare de
tranzacții continuă, până
la închiderea sedinței de
tranzacţionare. Un aspect
important pe care un
broker îl face pe parcursul unei zile este
căutarea şi contactarea de noi clienți.
Diana B.: Ce sfaturi aţi da unui
tânăr ce îşi doreşte să devină broker?
Corina P: Să conştientizeze de la
început că este un domeniu aparte iar
rezultatele apar mai târziu şi că necesită o
informare continuă. Să fie perseverent şi
să aibă multă încredere în el.
Studentul Economist | mai 2011
pagina 19 secțiunea INTERVIURI
Conducerea Broker Cluj (BRK),
singura societate de intermediere listată
pe Bursa de la Bucureşti (BVB), estimează
pentru anul în curs un profit net de 8,4
milioane lei, cu 40% mai mare decât cel
înregistrat în 2010. Compania se va
concentra şi în acest an pe serviciile
agenţilor delegaţi, în detrimentul
brokerilor clasici. "Conducerea societăţii
îşi propune pentru anul 2011 să continue
procesul de extindere a operaţiunilor de
vânzare prin intermediul agenţilor
delegaţi acordând însă o atenţie deosebită
şi personalului angajat din societate, prin
evaluarea activităţii şi performanţelor
fiecărui salariat în parte", se menţionează
într-un raport al companiei. Broker Cluj
nu are în plan reduceri salariale în 2011,
sumă alocată cheltuielilor cu salariile
urmând să rămână la 2,06 milioane lei.
Anul trecut societatea de intermediere a
avut în medie 87 de angajaţi, salariul
mediu al acestora fiind de 23.600 lei.
Diana Balaban, an I
Interviu student
Fiecare dintre noi avem modele,
idealuri și vise, iar de cele mai multe ori
acestea se pierd sub auspiciile grijilor și
ale provocărilor nedorite. Ca și studenți
cunoaștem diverse modalități de a nu
duce la bun sfârșit unele gânduri
deoarece suntem răpiți de alte multe
tentații care dau un alt sens ( bun sau rău)
vieții. Bineînțeles că, privind la cei din
jurul nostru putem învăța din
performanțele și greșelile lor și putem
adapta unele aspecte plăcute. De aceea,
studentul model prezentat în acest număr
este Victor Trif ( specilizarea finanțe și
bănci), o persoană modestă și dornică de
autodepășire.
V. Anton: Cum ai ajuns la Științe
Economice și de ce ai ales această
facultate?
V. Trif: Cu siguranţă nu din
întâmplare. Spun asta pentru ca am
întâlnit cazuri de studenţi care au ales
Știinţe Economice fie pentru că erau
indecişi, fie ca un plan B, în cazul în care
Studentul Economist | mai 2011
pagina 20 secțiunea INTERVIURI
nu intrau la prima opţiune.Eu am
absolvit Colegiul Economic „D.P.M.” din
Alba Iulia şi încă de atunci mi-am dat
seama că am făcut o alegere bună şi că
îmi place ceea ce studiez. Alegerea
facultăţii a venit ca o consecinţă firească a
bunului mers al lucrurilor din liceu.
V. Anton: De ce specializarea
finanțe și bănci?
V. Trif: Am oscilat destul de mult
între Finanţe şi Bănci, Contabilitate şi
Informatică de Gestiune,
respectiv Statistică şi
Previziune Economică.
După un semestru
aproape încheiat cu
materii de specialitate,
mă declar mulţumit de
alegerea făcută. M-am
îndreptat spre Finanţe şi
Bănci pentru că mă
atrage sectorul bancar, dar şi pentru că e
o specializare complexă, care oferă o
deschidere mai mare către piaţa muncii
după absolvire. Încerc totuşi să-mi
consolidez şi cunoştinţele din cadrul
celorlalte 2 specializări prin opţionalele
alese, pentru că mă gândesc serios ca la
masterat să schimb macazul.
V. Anton: Care este deviza ta?
V. Trif: Dacă ai de gând să faci
ceva, atunci fă-o cât poţi de bine! Pe scurt,
încerc să mă feresc de superficialitate şi
totodată să nu mă victimizez.
V. Anton: Cum ai ajuns să faci
voluntariat, de când și de ce?
V. Trif: Am început
voluntariatul în clasa a V-a la
Palatul Copiilor Alba, la ramura
Ecologie-Turism. Profesoara
care se ocupa de această ramură
venise la şcoala unde învăţam
pentru a face recrutări şi la
momentul acela am auzit doar
ce vroiam, respectiv
turism=excursii. Ulterior am
descoperit şi partea de
voluntariat, respectiv ecologia. Am
activat patru ani şi a fost o experienţă cât
se poate de benefică, pentru că am
devenit mai responsabil, am învăţat cât
Studentul Economist | mai 2011
pagina 21 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
de importantă e respectarea mediului
înconjurător şi nu în ultimul rînd, mi-am
făcut noi prieteni. În fond, la asta se
rezumă caracterul nobil al
voluntariatului, la a face ceva benefic
pentru mediul în care te desfăşori,dar îţi
oferă şi posibilitatea să te dezvolţi ca
individ şi să cunoşti oameni cu
preocupări comune cu ale tale.
V. Anton: Cum reușești să fii
student de 10 și un coleg apreciat? Care
este rețeta pe care o urmezi?
V. Trif: Aş începe cu faptul că sunt
destul de exigent când vine vorba de
mine şi nu-mi plac jumătăţile de măsură.
Nu există o reţetă pe care s-o urmez, dar
pun pasiune, voinţă şi perseverenţă în tot
ceea ce fac. Am învăţat să fac faţă
stresului, dar şi să-mi gestionez timpul
cât mai eficient. De asemenea, îmi place
competiţia şi îmi plac provocările,
experienţe din care să am ceva de învăţat
şi care să mă ţină departe de rutină. În
cadrul organizaţiei încerc să acţionez cât
mai profesionist în proiectele în care ma
implic şi să fiu un bun suport colegilor
nou-intraţi. Anturajul joacă un rol foarte
important, pentru că alături de prietenii
mei mă destind şi tot ei sunt cei care de
multe ori mă inspiră.
V. Anton: Care este visul tău și
unde te vezi peste 5-6 ani?
V. Trif: Sunt un idealist incurabil,
asta poate şi datorită zodiei în care m-am
născut (vărsător). Cu toate acestea, ştiu
foarte bine că „Şi cel mai lung drum
începe tot cu primul pas”, aşa că aplic
politica paşilor mărunţi şi îmi construiesc
obiective cât mai pragmatice, pe care să le
pot realiza. Scopul meu este să devin un
foarte bun profesionist în domeniul pe
care-l studiez, iar peste ani mă văd
devenit un „workaholic”, într-o poziţie cu
responsabilitate şi cu satisfacţii
profesionale pe măsura muncii depuse.
V. Anton: Ce le recomanzi
studenților de la FSEGA?
V. Trif: Nu sunt în măsură să fac
recomandări, dar cred că fiecare trebuie
să conştientizeze că dezvoltarea
personală e la fel de importantă ca cea
Studentul Economist | mai 2011
pagina 22 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
pagina 23 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
profesională, iar asta nu se învaţă în sălile
de curs. Clujul oferă multe posibilităţi în
acest sens, iar anii aceştia sunt cei în care
fiecare trebuie să investească cât mai
multe resurse in propria persoană,
iniţiativa proprie şi prezenţa de spirit
fiind determinante .
Vasile Anton , an I
Cea mai importantă lecţie de viaţă
Fă-ţi o introspecţie adâncă, fii
sincer cu tine şi învaţă-ţi lecţia din
greşelile sau suferinţele anterioare. Nu
lăsa durerea să treacă pe lângă tine fără a-
ţi învăţa lecţia. Nu te lăsa pe tine să fi
suferit degeaba sau să fi îndurat fără rost!
Poţi completa rândurile cu tot felul
de alte aspecte ale vieţii tale, care te-au
marcat şi te-au făcut să te simţi cel mai
necăjit om de pe pământ, lipsit de
speranţă, de voinţă, de încredere în sine.
În loc să te simţi singur, descoperă
în tine cel mai bun prieten pe care-l poţi
avea!
Cel mai
mare eşec
de până
acum
Cea mai
importantă
lecţie de
viaţă
La serviciulactual
La joburileanterioare
În relaţie cufamilia
(mama, tata,fraţi, surori)/noua familie
(soţ/ şoţie,copii)
În relaţie cuprietenii
În relaţie cumine (legat de
pasiuni,spiritualitate,
sănătate)În relaţie cusocietatea,
comunitateadin care fac
parteCea mai importantă lecţie de viaţă
e că ai în tine puterea de a continua chiar
şi în cele mai vitrege condiţii. Găşeşte în
tine răspunsurile pe care le cauţi, priveşte
lumea cu ochii cu care vrei ca ea să te
privească pe tine!
Ana-Maria Udrea
Studentul Economist | mai 2011
pagina 24 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
Diferenţa dintre leaderi şi restul
oamenilor
Sau spune-mi pentru ce te trezeşti
în fiecare dimineaţă sau ce te motivează
să mergi mai departe, ca să-ţi spun dacă
eşti un leader sau nu.
A fi fericit sau a-i face pe ceilalţi
fericiţi, asta e întrebarea. E noua
paradigmă, diferită
ce cea hamletiană.
Şi, de fapt, asta e
întrebarea corectă.
Crezi că
Nelson Mandela,
Martin Luther King
sau Mahatma
Gandhi se gândeau
dimineaţa văzând cât de frumos e cerul
că voiau să se plimbe sau, mai degraba,
voiau să dea ocazia şi altora să se bucure
de el, prin acţiunile şi strădania lor? Până
şi Bill Gates voia oare doar să fie bogat şi
faimos sau voia să ştie că şi-a adus
constribuţia pentru o lume mai bună, în
felul în care s-a priceput el?
Nu vreau să contest calităţile tale
de leader, dar meditează puţin la motorul
care te conduce prin viaţă. Nu înseamnă
că dacă vrei să fii fericit, să ai o casă, o
maşină, 2 copii, un serviciu stabil şi bine
plătit e ceva neînregulă cu tine, cred că e,
de altfel, un mod sănătos de a gândi. Însă
dincolo de asta, te mai gândeşti şi la
binele celorlalţi? Te
gândeşti cum să-ţi faci
familia fericită, cum să-ţi
ajuţi prietenii sau să-ţi faci
cât mai bine treaba la
serviciu, dincolo de nevoile
şi neputinţele personale
(cum ar fi lenea, plictiseala,
deznădejdea)?
A fi leader înseamnă, în viziunea
mea, în primul rând, a şti să te
manageriezi pe tine şi, în al doilea rând, a
fi de folos celorlaţi, fără a aştepta
recunoaştere din partea lor. Un fel de
Maica Tereza. Însă, crede-mă că nu vei
rămâne nerăsplătit! Cred cu tărie că
Studentul Economist | mai 2011
pagina 25 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
oamenii ştiu să aprecieze ajutorul
nesperat sau necerut şi că atunci când văd
un om puternic în faţa lor, dar care e şi
bun cu ei, vor să-l păstreze lângă ei. E ca
şi când stai la plajă şi parcă te molipseşti
de strălucirea soarelui.
Nu trebuie să vrei cu tot
dinadinsul să ieşi în faţă pentru a fi un
leader. Unii vor fi leaderi doar pentru
familia lor sau pentru cercul lor de
prieteni sau de colegi. Consider că toţi
putem fi leaderi pe anumite paliere, dar
nu trebuie să-i forţăm pe oameni ca să ne
vadă aşa. Va veni momentul când ne vor
remarca. Şi până la urmă cred că
recunoaşterea şi aprecierea propriei
persoane trebuie să vină tot din interiorul
nostru.
Aşadar, azi cu ce gând te-ai trezit?
Ce zici, facem împreună lumea mai bună?
Ana Maria Udrea
Articol inspirat din
cartea Leadership Total, de Anthony
Silard, ©2010
Studentul Economist | mai 2011
pagina 26 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
Student FSEGA-provocare?Cu pași grăbiți mă îndrept spre
drumul care la capăt întâlnește o clădire
impunătoare colorată asemenea toamnei,
înalțându-se semeață pe marginea
lacului, în timp ce razele soarelui o
învăluie într-o “ploaie de lumină”.
În timp ce mă apropiam de capătul
drumului, gândul că venise primăvara și
odată cu ea începutul unui nou semestru
de facultate, mă făcu să încetinesc. Acum
realizam cât de repede trecuse timpul
petrecut aici în Cluj, lăsând în urmă
amintirile frumoase din primul an de
facultate, amintiri care începeau să prindă
viață cu fiecare pas pe care îl făceam.
Senzația de a mă reîntoarce în trecut
deveni tot mai puternică, și iată-mă acum
privind cu nostalgie clădirea impunătoare
ale cărei trepte mă îndemnau să pășesc
înlăuntrul ei.
Imaginea acestei clădiri, intitulată
Facultatea de Ştiinţe Economice şi
Gestiunea Afacerilor, îmi este în acest
moment familiară, fiind în cel de-al doilea
an de studiu, numărându-mă și eu
printre studenții acestei instituții de
învățământ. Însă privilegiul de a purta
titlul de “student” nu a existat din
totdeauna și așa cum fiecare basm începe
cu “A fost odată..” și propria istorisire se
va raporta la un trecut care cuprinde în
paginile lui povestea unei tinere care a
avut curajul de a lua o decizie importantă
cu privire la viitorul ei profesional.
Hotărârea mea de a evada din
rutină și de a deschide “cartea trecutului”
era de neînlăturat, iar răspunsul la
întrebarea : “cum am ajuns student și de
ce am ales FSEGA?” se regăsește printre
paginile acestei cărți. Viața fiecăruia
dintre noi și momentele importante ale
acesteia se împletesc împreună formând
povești diferite relatate de fiecare dată
altfel, povești personale în care noi,
studenții, suntem personajele principale
ale propriului nostru univers. Tocmai de
aceea, această întrebare va avea
răspunsuri multiple deoarece nu există
întâmplări asemănătoare, fiecare student
având propria relatare.
Studentul Economist | mai 2011
pagina 27 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
Dând paginile înapoi, mă întorc în
trecut, povestea începând cu aproximativ
trei ani în urmă când noțiunea de “ a fi
student” nu-mi era cunoscută. Eram doar
o adolescentă obișnuită care frecventa
liceul teoretic “Moise Nicoară” din Arad,
încercând să acumulez noi cunoștințe și
să obțin note cât mai mari. Odată cu
ultimul an de liceu au apărut și întrebări
cu privire la cariera mea profesională,
întrebare frecventă la acea vreme pentru
fiecare liceean care urma să susțină
examenul de bacalaureat, un an destul de
încărcat în care majoritatea timpului l-am
petrecut răsfoind manuale, rezolvând
exerciții și cochetând cu ideea de a urma
facultatea de medicină. Această idee am
lăsat-o deoparte atunci când am
descoperit că operațiile matematice și
numerele deveneau tot mai interesante.
Acestei etape i-a urmat o alta, în care am
strâns informații despre ce presupune
sectorul bancar și astfel am decis să
urmez o facultate cu profil economic,
deoarece eram pasionată de acest
domeniu.
Și cum pentru fiecare tânăr vine o
vreme când locul pe care îl numești
“acasă” se schimbă cu un altul, iar
împrejurările ivite duc la o schimbare de
mentalitate, m-am decis că orașul Cluj ar
fi cel mai potrivit pentru a începe un nou
capitol a ceea ce urma să însemne “viața
de student”. Atunci când este vorba
despre viitorul profesional nu mai ții cont
de obstacole, ci pur și simplu alegi
oportunitățiile care ți se ofera, iar
Facultatea de Știinte Economice și
Gestiunea Afacerilor reprezenta pentru
mine o ușă deschisă spre o carieră în
domeniul economic. Astfel decizia finală
era luată, urmând ca în acea vară să vin
personal cu dosarul de admitere.
Îmi amintesc de prima mea vizită
la Cluj, zi în care am parcurs acelaşi drum
care întâlnește în final clădirea scăldată
de soare, doar că emoțiile și nerăbdarea
mă determinau să grăbesc pașii. Și atunci,
exact ca și astăzi, priveam cu uimire
clădirea modern construită contemplând
fiecare aspect interesant al acesteia, în
timp ce urcam treptele care mă
conduceau spre un loc necunoscut în care
Studentul Economist | mai 2011
pagina 28 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
uimirea, bucuria și curiozitatea erau trăite
din plin. Interiorul facultății mi-a lasat o
impresie foarte bună, încercând să
surprind fiecare colțișor pentru a avea
încă vie în minte descrierea vagă a acestui
loc. Timpul petrecut aici a fost destul de
scurt, la plecare aruncând o ultima privire
înapoi, așteptând cu nerăbdare sfârșitul
lui septembrie când primul an de
facultate trebuia să înceapă. Momentul
până la reîntoarcerea mea nu a durat
prea mult. Într-o zi frumoasă de toamnă,
am urcat în
trenul care m-a
condus spre cea
mai interesantă
etapă a vieții
mele, fiind
deplin convinsă
că viitorul va fi
unul plin de noi experiențe, această
călătorie reprezentând un capitol din
poveste pe care trebuia să-l scriu eu
însămi. Iar începutul acestei noi etape
numită “perioada studenției” nu l-aș
schimba pentru nimic în lume. Îmi sunt
întipărite în minte și acum momentele
specifice acesteia: festivitatea începutului
de an, plimbările lungi prin oraș cu
prietenele mele, emoțiile puternice trăite
la primul curs în amfiteatrul uriaș,
primele legături de prietenie care s-au
format, profesorii care ne îndemnau să ne
exprimăm punctul de vedere la seminarii,
primele note obținute, orele târzii
petrecute învățând pentru examenele care
băteau la ușă în ziua următoare și mereu
se întâmpla ca întreaga materie să o lași
pe ultima sută de metri, căni pline de
cafea consumată în exces,
întâlniri, conferințe
studențești, trenul luat în
grabă pentru că îmi doream
cu ardoare să mă reîntorc
acasă .
Aveam să constat
după primul semestru că
această facultate îndeplinea toate
cerințele mele și că decizia de a studia aici
fusese cea mai potrivită pentru a mă
forma din punct de vedere profesional,
dar și de avea parte de toate aceste
experiențe dragi mie. În câteva cuvinte: ce
înseamna să te identifici cu noul rol de
Studentul Economist | mai 2011
student. Iar a fi student nu înseamna doar
a citi printre rânduri pagini întregi pentru
următorul examen, ci de a lua parte la
evenimente sociale, de a-ți face noi
prieteni, de a fi un exemplu pozitiv, a te
afirma, a te implica în programe de
voluntariat, de a trece dincolo de
granițele imposibilului .Toate aceste
aspecte luate împreună, alături de
ambiție, curaj, creativitate și muncă, sunt
caracteristicile pe care mi le-am insușit
odată cu decizia de a alege să studiez la
FSEGA, un capitol pe care nu-l voi uita cu
siguranță și care astăzi încă continuă.
Revenind în prezent sunt mândră
de alegerea făcută, de faptul că sunt o
studentă a acestei instituții și că mi s-a dat
această oportunitate de a îmi urma visul,
dar și de a mă cunoște mai bine și de a
accepta noi provocări.
Andreea Emilia Rus, an II, Finanţe și Bănci.
Legea Educației Naționale – o nouăprovocare?
Noua Lege a Educației
Naționale aprobată de Guvernul
României este unul dintre subiectele de
actualitate dezbătute atât în mass-media,
cât și în cercurile sociale din care facem
parte. În consecință, este bine să fim
informați asupra ei și să nu dăm curs
afimațiilor eronate pe care le-am putea
auzi.
Modificările legii privind
învățământul obligatoriu fac referire la
structura anilor școlari, precum și cea a
examenului de bacalaureat. Astfel,
clasa pregătitoare intră în componența
ciclului primar de învățământ începând
cu anul școlar 2012-2013, iar măsura
introducerii clasei a IX-a în învățământul
gimnazial intră în vigoare începând cu
generația de elevi care începe clasa a V-a
în anul școlar 2011-2012; ciclul primar va
dura 5 ani, cel gimnazial tot 5 ani, iar cel
liceal doar 3 ani. Noua Lege a Educaţiei
introduce obligativitatea învăţământului
de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea
Studentul Economist | mai 2011
pagina 29 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
vârstei de 16 ani a copilului. Prin
introducerea clasei pregătitoare în
învăţământul primar se instituie
învăţământul obligatoriu de la vârsta de
şase ani. Examenul de bacalaureat se va
desfășura după un nou model începând
cu generația de elevi care începe clasa a
IX-a în anul școlar 2012-2013.
Pentru învățământul superior,
Ministerul a pregătit numeroase alte
suprize. Una din ele ar fi prezența
obligatorie a studenților din învățământul
cu frecvența la cursuri, dar din fericire a
fost abrogată. Noua lege a Educației
îngrădește de asemenea dreptul acestora
de a-și exprima părerea vizavi de
deciziile care se iau la nivelul rectoratelor
și consiliilor administrative prin lipsa
celor 25 de procente în decizia modalității
de desemnare a rectorului, precum și în
procesul de desemnare a acestuia
indiferent de modalitatea de alegere, dar
și lipsa celor 25 la sută în Consiliul de
Administrație al universităților. De
asemenea, a fost redus semnificativ
bugetul alocat burselor de merit.
Absolvenții de facultate vor putea
deveni profesori doar după ce au urmat
un masterat didactic de doi ani și
parcurgerea unui stagiu de un an. De
asemenea, noua lege a educației încearcă
să combată nepotismul prin interzicerea
rudelor până la gradul trei să dețină
functii de conducere în universitățile de
stat, în aceleași organisme sau în
organisme aflate în relații directe de
subordonare.
Legea Educației Nationale ne
privește indiferent dacă suntem sau nu
implicați direct în Sistemul Educațional,
dacă suntem majori sau minori, elevi sau
profesori. Toată lumea are tangențe cu
“școala” în diferite situații; astfel, este
imperativ să avem idee despre cadrul
legislativ care ne înconjoară și să îl
respectăm.
Simona Maria Molonfalean, anul II, Finațe și Bănci
Studentul Economist | mai 2011
pagina 30 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
Bobocii nemţi!
Proaspeţi absolvenţi de licee cu
mare prestigiu aşteptăm cu nerăbdare să
ajungem pe băncile facultăţii. Visători,
plini de energie şi cu idei noi, convinşi că
lumea ne aparţine în totalitate aşteptăm
marea schimbare. Eram siguri că nu este
ca în liceu, ştiam
asta de la
prietenii şi
profesorii din
liceu, şi mai
ştiam şi că va veni
o perioadă de
mari schimbări în
viaţa noastră. Aşa
a şi fost. A
început prima zi de facultate!
Entuziasmaţi am ascultat primele
discursuri academice şi , cu sinceritate ne-
am pierdut printre mulţimea de
informaţii care ne era oferită. Aruncându-
ne privirile prin sala plină de boboci, ne-
am recunoscut de la concursurile şi
olimpiadele de germană sau chiar vechii
prieteni. Apoi a urmat socializarea… de
fapt un întreg semestru am tot
socializat…până la sesiune.
În primul semestru am fost foarte
curioşi să vedem muzele, teatrul şi opera,
străzile şi împrejurimile Clujului.
Bineînţeles am cucerit cluburile din Cluj,
am experimentat viaţa de noapte. De abia
atunci am simţit cu adevărat că nu mai
suntem
supravegheaţi de
părinţi, şi ce biiiine
a fost! Încet încet
ne-am obişnuit cu
facultatea, cu
cerinţele
profesorilor şi mai
ales cu orarul!
Am început să ne cunoaştem mai
bine, să formăm prietenii adevărate. Am
făcut excursii, drumeţii, plimbări lungi
prin bătrânul Cluj şi ştim aproape toate
cafenelele din Cluj. Chiar dacă la început
nu ne cunoşteam şi visam cu nostalgie la
orele din liceu, la plimbările prin parc cu
colegii de clasă, acum putem spune că
suntem o familie. Ne cunoaştem, ne
Studentul Economist | mai 2011
pagina 31 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
pagina 32 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
ajutăm şi cel mai importat lucru este că ne
acceptăm așa cum suntem, toţi foarte
diferiţi.
Împreuna am plecat pe un drum al
maturităţii, învăţam să ne descurcăm
singuri, să luam decizii pe care apoi să ni
le asumăm. Vă mulţumesc tuturor pentru
că participaţi la procesul de familiarizare,
un proces ce ne va menţine prietenia
pentru tot restul vieţii!
Ana Ilieş, reprezentanta bobocilor nemţi!
Aventura din vacanță
Ce este Work and Travel? Work and
Travel este un program pentru studenți
prin care aceștia pot să muncească și să
călătorească pe timpul verii în Statele
Unite. Pentru a îndeplini condițiile
trebuie să fii student la zi, în orice an de
studiu. Mediile nu mai conteaza la fel de
mult ca în anii precedenți, contează felul
tău de a te comporta la interviul pentru
ambasadă. Și totuși cum ajungi acolo?
Simplu. În Cluj-Napoca sunt foarte multe
agenții care te pot ajuta cu actele, în
schimbul unei sume de bani, bineînteles.
După ce ai toate actele în regulă, inclusiv
dosarul pentru ambasadă, te prezinți la
București la un interviu cu un Consul
American, îți iei viza, pe urmă biletul de
avion, bagajul, câțiva prieteni și
gata…ești undeva peste ocean, în țara
tuturor posibilităților. Poți alege multe
regiuni de la Ocean City la California, de
la Alaska la Florida.
Odată ajuns acolo totul depinde de
tine, tu îți faci experiența, tu îți faci
prietenii, tu îți faci banii și pozele. Așa-i
că e simplu?
Sunt multe avantaje pentru cei care
aleg să-și petreacă vacanța de vară în
acest mod. Pentru a afla care sunt acelea,
am discutat cu două studente ale
facultății noastre, care au fost vara trecută
în State și care ne-au împărtășit
experiențele lor de peste mări și țări.
“Pentru mine America înseamnă
ocean, plaja, boardwalk, mulți prieteni,
munca pe care o făceam cu plăcere, asta e
Studentul Economist | mai 2011
pagina 33 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
partea din Ocean City. Totodata înseamnă
Casa Albă văzută în timpul unei ploi de vară,
Statuia Libertății, Times Square, multe haine
de firmă, mult M&M’s și mult Dr. Peper. Nu
o să uit niciodata vara trecută. Pentru mine a
fost o provocare pentru că nu am mers ca
majoritatea studenților cu gașca, am mers
singură. Totul a fost palpitant, din momentul
în care m-am urcat pentru prima data în
avion, până când am aterizat
în New York, NJ, și am
așteptat vreo 5 ore ca să vină
cineva să ne ia. A urmat apoi
cunoașterea colegilor mei de
casă (10 la număr), și de acolo
a început distracția dar și
munca. Eu am lucrat ca
housekeeper la un hotel, și
după o lună și ceva de căutări
intense mi-am găsit al doilea
job, la un magazin de tricouri. Am venit
acasă cu destui bani încât să nu-mi pară rău
că am plecat. Am învățat multe lucruri din
experiența asta: am învățat că pot să mă
descurc în cele mai grele situații, am învățat
să mă adaptez la stilul lor de viață, la
mâncarea lor, la unitățile lor de măsură, am
învățat ce înseamnă să faci munca de jos, am
învățat să trăiesc cu 10 oameni necunoscuți
cu caractere diferite, am învățat să înving
dorul celor de acasă. Eu zic că oricine are
ocazia să meargă să nu o rateze, pentru că e o
experiență unică, te schimbă, te ajută să te
dezvolți, chiar și angajatorii ii apreciază pe cei
care au plecat cel puțin o dată pentru că știu
ca ei au ceva în plus față de ceilalți. După ce
vii de acolo vezi lumea cu alți
ochi, o privești dintr-o altă
perspectivă. Și pentru că
aventura trebuie să continue,
vara asta am ales să merg
din nou, să-mi fac noi
cunoștințe, noi experiențe, să
vizitez locuri noi, și să fac
mai mulți bani.” (Lavinia
Lung )
“America, după cum știm cu toții, e
țara tuturor posibilităților, o lume diferită și
fascinantă. Asta m-a determinat în primul
rând să decid să văd cu ochii mei ceea ce până
atunci doar auzisem. Am plecat singură,
convinsă că o să îmi fac prieteni și că o să am
parte de o vară întreagă de distracție. Așa a și
Studentul Economist | mai 2011
pagina 34 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
fost! În America pot să spun că le-am făcut pe
toate: am avut 4 job-uri, am cunsocut oameni
minunați din toate colțurile lumii, mi-am
asimilat cultura americană, am învățat să
zâmbesc încontinuu, m-am descoperit pe
mine, și am călătorit.
Deși am avut probleme cu primul job
și, împreună cu noua mea ( cea mai bună)
prietenă, am decis să mă mut în alt oraș, totul
s-a aranjat mai bine și mai frumos decât aș fi
sperat vreodată. Toate lucrurile s-au rezolvat
de la sine și în final pot spune că am avut
parte de o experiență de neuitat care m-a
ajutat să înțeleg lumea în care trăim și să pot
să o văd dintr-o perspectivă mai amplă.
Vacanța petrecută în America m-a
transformat practic în adult. Toată experiența
a fost încă și mai palpitantă deoarece a fost
urmată de 3 luni petrecute în Paris ca parte a
programului Erasmus.
Acestea sunt doar câteva dintre
motivele pentru care aș recomanda oricărui
student să plece peste ocean. Nu vă mai găsiți
scuze, just go for it! Sunt convinsă că nu o să
regretați, ci din contră, o să vă întoarceți de
acolo îmbogățiți și la propriu și la figurat! “
( Ioana Neamțu)
Așadar, dragii mei, nu mai stați pe
gânduri! Împachetați 3 tricouri și 2
perechi de pantaloni scurți, nu uitați să
luați cu voi o doză de entuziasm și
curiozitate și pornți în aventura tinereții
voastre!
Lavinia Lung , anul II, Marketing.
Ioana Neamțu , anul II, Finanțe și Bănci
Studentul Economist | mai 2011
pagina 35 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT
OSE- organizația facultății tale
CINE
SUNTEM
?
Organizaţia Studenţilor
Economişti
(oameni super-entuziaşti)
CE
FACEM?
reprezentăm interesele studenţilor
din FSEGA
CARE
ESTE
SCOPUL
NOSTRU
?
să compensăm pentru lipsurile
sistemului educaţional românesc
şi să oferim studenţilor un mijloc
de educaţie non-formală
CUM NE
ATINGE
M
SCOPUL?
prin organizarea de şcoli
antreprenoriale, traininguri şi
work-shopuri, concursuri de
lucrări ştiinţifice, competiţii
sportive, proiecte caritabile,
spectacole
CARE SUNT
PROIECTELE
NOASTRE
TRADIŢIONALE
?
“Central European Business
Administration Summer
School”
“Business Smart School”
“Economia pentru Toţi”
“Career Path Lessons”
“Cafeneaua Bancară”
“Bancher pentru o zi”
“New Economic Challenges
International Conference”
“Campionatul Sportiv al
Economiştilor”
“Balul Bobocilor”
Proiect caritabil de Craciun
Proiect caritabil de Paşti
CE NE
PROPUN
EM PE
VIITOR?
organizarea, în continuare, a
proiectelor noastre tradiţionale,
organizarea de noi proiecte,
stabilirea a noi parteneriate şi
colaborări.
Bucuria de a dărui
Studentul Economist | mai 2011
pagina 36 secțiunea TIMP LIBER
„De ce va grăbiți... de ce vă grăbiți
voi, oamenii, să spuneți imediat despre un
lucru că e nebunesc sau înțelept, bun sau
rău?! Ce rost au toate astea? Ați descoperit
cumva cauzele lăuntrice ale unei fapte? Puteți
voi să lămuriți cu precizie motivele pentru
care s-a întâmplat așa, pentru care trebuia să
se întâmple?
Dacă ați face
asta, nu v-ați
mai grăbi
atâta cu
sentințele
voastre.”
Goethe
În
perioada 11-19 aprilie , în incinta
Facultății de Științe Economice și
Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, a
avut loc proiectul de Paște organizat de
OSE, proiect cu tradiție . Ideea centrală a
fost să organizăm o strângere de fonduri
pentru Casa de copii ,,La noi’’, din
municipiul Cluj-Napoca, un centru ce
găzduiește cinsprezece suflete blânde cu
vârsta între 2 și 18 ani.
În această perioadă, iepurașul
jucăuș al OSE-ului împreună cu membrii
organizației, și-au dedicat o parte din
timpul lor pentru cei a căror soartă nu a
fost la fel de darnică
și au ajutat la
strângerea de
fonduri. Studenții au
dovedit că le pasă,
donând bani și
jucării sau
achiziționând
produsele ce au fost
puse în vânzare. Cadrele didactice, de
asemenea, au fost atinse de spiritul pascal
și ne-au ajutat, atât prin donații, cât și
prin încurajări.
Ca și coordonator, acum după ce
proiectul s-a finalizat cu succes, consider
că pentru a face o faptă bună și pentru a
aduce o rază de speranță pe fața unor
Studentul Economist | mai 2011
pagina 37 secțiunea TIMP LIBER
copii nevoiași, o să se găsească mereu
doritori să ajute, oameni care nu pretind
nimic în schimb și se mulțumesc cu
sentimentul înalțător de a dărui fără a
pretinde vreo recompensă.
Vreau să le mulțumesc pe aceasta
cale tuturor celor care mi-au fost alături
în acest proiect, celor ce m-au sprijinit și
m-au sfatuit, oameni fără de care
realizarea lui nu ar fi fost posibilă, dar
mai ales celor care au arătat că le pasă de
semenii lor.
Ioana Neamțu, an II, Finanțe și Bănci
Cum îți ucizi timpul?
A trăi într-un oraș mare și
dezvoltat, așa cum e Cluj-Napoca, îți
poate oferi o serie întreagă de
oportunități, dintre care cele
menționate cel mai des sunt mediul
universitar cu vechime și renume,
precum și cadrul profesional al muncii
extrem de dezvoltat și dinamic. Dar să
nu uităm că deschiderea culturală a
unui astfel de municipiu este
impresionantă și impactul asupra
localnicilor-pe măsură. Numărul de
evenimente ce au loc într-o lună
calendaristică nu ar încăpea nici pe
sfert în agenda nici unuia dintre noi,
informațiile despre ele curg în diferite
medii (reviste, broșuri, online), dar cel
mai greu e să facem o selecție a lor și să
reușim să le identificăm pe cele cu
adevărat interesante. Așadar o încercare
de evidențiere a celor mai interesante
dintre ele o puteți găsi cu anumite detalii
de rigoare în răndurile de mai jos.
Studentul Economist | mai 2011
pagina 38 secțiunea TIMP LIBER
Teatru-cinema-opera
Din trio-ul cinema- teatru- operă
poate că primul dintre ele este cel pe care
studenții îl preferă, considerându-l
oarecum mai apropiat de vârsta și de
modul lor de viață. Câteva din premierele
ce au
loc în
această
perioad
ă sunt :
Extrate
restrul
Paul e aproape la fel de simpatic precum
E.T., 127 de ore care ni-l arată pe James
Franco luptând să supravieţuiască, Apă
pentru elefanţi aduce cel mai tare trio al
săptămânii cinematografice: Robert
Pattinson - Reese Witherspoon -
Cristoph Waltz, dar şi un pachiderm
care ne înmoaie inimile mai tare decât
povestea de dragoste, plus o comedie cu
Owen Wilson cap de afiş în Concediu de
la căsnicie şi un thriller cu o colega de
cameră periculoasă în filmul cu același
nume.
Pentru cei care s-au săturat de
înregistrări și vor să vadă reacțiile
actorilor pe viu, luna aceasta au de unde
alege. Aceasta deoarece pot opta fie
pentru cadrul deja consactrat al
spectacolelor de acest gen au șansa de a
vedea la Teatrul Național “Lucian
Blaga”, pe 8 mai o piesă în premieră
(Slugă la doi stăpâni) de Carlo Goldoni,
traducere de Polixenia Karambi sau Zbor
deasupra unui cuib de cuci de Dale
Wasserman, după romanul omonim al lui
Ken Kesey. Cum știm deja, Clujul oferă
soluții variate, așa că mi-au mai sărit în
ochi două spectacole de dans
contemporan ale Centrului Naţional de
Dans Bucureşti de la Teatrul Maghiar de
Stat, Sala Studio și anume : Pretend we
make you happy (Regia: Andreea Novac)
și Extraterrestrial activity (Regia:
Alexandra Pirici).
Studentul Economist | mai 2011
pagina 39 secțiunea TIMP LIBER
O vizită la Opera Națională Română Cluj-
Napoca ar putea fi foarte inspirată în
zilele de 7-8 mai 2011, întrucât cu ocazia
Zilelor Europene ale Operei, cu sprijinul
Centrului Cultural American Bucureşti,
putem asculta Copii din CORUL
„JUNIOR - VIP” al Liceului de Muzică
„Sigismund Toduţă” Cluj-Napoca în
spectacolul
Sunetul
muzicii. Iar
duminică,
29 mai 2011
ora 20.00,
în cadrul
zilelor
Clujului, la Gala operelor clujene, corurile
şi orchestrele Operei Naţionale Române şi
Operei Maghiare din Cluj-Napoca sunțin
un recital extraordinar.
Nici de festivaluri nu ducem lipsă în această
periaoadă, pe lângă bine-cunoscutul TIFF,
trebuie menționate și TiMAF – Transylvania
International Music & Art Festival și
Festivalul Transeuropa.
În ceea ce privește pasionaţii de
film clujeni au parte de o veste bună.
Competiţia Locală a TIFF 2011, dedicată
atât amatorilor cât şi profesioniştilor
continuă și în acest an. Aceasta are loc în
cadrul celei de-a noua ediţii a
Festivalului Internaţional de
Film Transilvania, iar persoanele care
lucrează, locuiesc sau sunt studenți în
județul Cluj sunt considerate ca fiind
eligibile. Toţi cei
interesaţi pot trimite
până pe data de 15
mai (ultima zi de
recepţionare a
filmelor), filme
pe orice temă, cu
lungimea maximă
de 30 de minute, într-unul din formatele:
MPEG2, AVI sau MOV, cu mențiunea că
acestea trebuie să fie realizate în perioada
7 iunie 2010 – 15 mai 2011 şi să fie
subtitrate sau dublate în limba română.
TiMAF – Transylvania
International Music & Art Festival e un
eveniment aflat la prima ediție și
organizat de Omnipass, Consorțiul
Studentul Economist | mai 2011
pagina 40 secțiunea TIMP LIBER
Organizațiilor Studențești din
Cluj- Napoca, Obsession the Club și Detra
Events, în care cei cu talent artistic la
dans, muzică au oportunitatea de a se
înscrie într-un concurs în care să arate
talentul lor tuturor. Informații
suplimentare pot fi găsite pe pagina de
Facebook, iar cei care adună în acest
mediu de socializare cele mai multe like-
uri, au ocazia de a presta în cadrul
TiMAF si de a intra în cursa pentru
marele premiu de 3000 $.
Festivalul Transeuropa va avea
loc la Cluj între 4-15 mai 2011, fiind un
eveniment al Organizaţiei European
Alternatives. Festivalul Transeuropa este
primul festival transnaţional deopotrivă
cultural, artistic şi politic, cu desfăşurare
simultană în 12 oraşe europene. Acesta
reprezintă ocazia de a discuta şi de pune
în practică diverse forme de acţiune
colectivă, de exprimare artistică şi de
moblizare politică, cu scopul de a lupta
împotriva formelor persistente şi în
dezvoltare ale discriminării şi inegalităţii.
În cadrul său se vor desfășura o serie
întreagă de acțiuni dintre care: O
expoziţie de fotografii şi instalaţii
dedicată modurilor de exprimare ale
homosexualităţii în Europa Centrală şi de
Est, pe data de 7 mai Ecologizarea
Pădurii Făget, alături de studenţi romi,
Erasmus şi internaţionali, pe data de
8 mai. Proiecţia filmului Morgen, eterna
poveste a unei sincere prietenii, cu
personaje ieşite însă din comun: un
imigrant kurd din Turcia în drum spre
familia sa din Germania şi un
bodyguard dintr-un orăşel de graniţă
transilvănean, film premiat cu 4 premii la
Locarno, dintre care valorosul Premiu
Special al Juriului, pe data de 9 mai. O
discuţie privind dubla ipostază în care se
află România, ca şi ţară sursă, dar şi
destinaţie pentru migranţi intra şi
extraeuropeni, pe data de 9 mai. O
lectură publică dedicată modului în care
sunt reprezentaţi romii în literatură, ce se
va desfăşura la Librăria Cărtureşti pe
data de 12 mai. O masă rotundă despre
necesitatea de a accepta şi întelege
specificul economiei postcomuniste în
contextul globalizării şi al ridicării
Studentul Economist | mai 2011
pagina 41 secțiunea TIMP LIBER
economice a Chinei, pe data de 13 mai.
Un social market, urmat de un workshop
privind recrearea spaţiului public urban
prin mijloace artistice, în data de 14 mai.
Toate alături de invitaţi de seamă din
România, Spania, Franţa, Belgia, Olanda,
Marea Britanie, Cehia, Germania şi
Ungaria.
Carte
Câți dintre noi nu simt nevoia să
citească și altceva în afară de cărțile și
manualele de la facultate, dar să simtă în
același timp că aprofundează
materiile studiate acolo și
continuă să-ți
îmbunătățească cunoștințele,
fiind puternic ancorați în
realitatea mediului de
business contemporan?
Probabil mulți s-au
gândit să își înceapă după
terminarea facultății propria
afacere. Și mai mult, sunt
dintre aceștia cu siguranță
unii ce au început să se documenteze
intens în acest sens, cumpărându-și cărți
care te învață despre antreprenoriat. Fac
și eu parte din categoria menționată mai
sus și nu mică mi-a fost mirarea în
momentul în care mi-am dat seama că
multe din soluțiile miraculoase
identificate în cărțile autorilor străini nu
au aplicabilitate practică pe piața
românească. Așadar cartea lui Marius
Ghenea vine la fix să completeze acest
gol. E o carte în care Marius, antreprenor
în serie și business angel cu exit-uri de
succes din afaceri în cele mai variate
domenii, invitat permanent
în emisiunea TV “Arena
Leilor”, inclus în toate
topurile Capital și Forbes
din ultimii ani, vine să
vorbească deschis și să
încerce ca prin puterea
propriului exemplu să îi
învețe pe oameni din
experiența sa.
“Este un proiect de
suflet mai vechi al meu, pe care
mă bucur să reușesc să îl finalizez acum.
Studentul Economist | mai 2011
pagina 42 secțiunea TIMP LIBER
Informațiile din carte sunt, cred eu, utile
pentru orice antreprenor, dar și pentru cei
care se gândesc să urmeze în viitor această
cale sau chiar pentru cei care nu sunt
antreprenori, dar sunt implicași în orice alt
mod în activitățile antreprenoriale din
România. Documentarea pentru carte a
implicat atât cursurile de entrepreneurship pe
care le predau la școli de business executive
MBA (CEU Business School și acum la
Maastricht School of Management) căt și
experiența acumulată în Arena Leilor sau mai
recent in Schoolforstartups dar mai
ales experiența din ultimii aproape
20 ani de activitate antreprenorială
personală.”
Bancuri
De câţi economisti ai
scolii din Chicago e nevoie
pentru a schimba un bec?
De niciunul. Dacă becul
ar fi trebuit schimbat, l-ar fi însurubat
mâna invizibilă a pieţei până acum.
De câţi economisti mainstream e
nevoie pentru a schimba un bec?
De doi, unul să verifice existenţa
becului, si altul pentru a-l schimba.
De câţi economisti
neoconservatori e nevoie să schimbi un
bec?
De niciunul. Dacă guvernul îl va
lăsa în pace se va însuruba singur.
De câţi keynesişti e nevoie pentru
a schimba un
bec?
De toţi.
Pentru că
trebuie să
generezi noi
locuri de muncă,
să încurajezi
consumul...
De câţi guvernatori de bancă
centrală e nevoie pentru a schimba un
bec?
Studentul Economist | mai 2011
Doar de unul. Nu trebuie decât să
ţină becul si întreaga lume se va învârti în
jurul său.
De câţi trotskisti e nevoie pentru
a schimba un bec?
De niciunul, sparge-l!
De câţi marxisti e nevoie pentru a
schimba un bec?
De niciunul. Bulbul de sticlă
conţine în sine sămânţa propriei revoluţii.
De câţi economisti ecologisti e
nevoie pentru a schimba un bec?
De toţi. Unul va însuruba becul, iar
ceilalţi vor redacta studii de impact
asupra mediului.
Maria Ruxandra, an II, marketing
Studentul Economist | mai 2011