Structura economica
-
Upload
daniela-barbaros -
Category
Science
-
view
76 -
download
1
Transcript of Structura economica
![Page 1: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/2.jpg)
participarea populaţiei la o activitate economică
numai o parte a populaţiei unei ţări este economic activă
![Page 3: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/3.jpg)
Structura socio-economică a populației
Resurse umane
Populația activă
Ocupată Neocupată
Populația
inactivă
![Page 4: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/4.jpg)
Populaţia activă propriu-zisă
populaţia care desfăşoară o activitate economică retribuita, cât şi populaţia aflată în căutarea unui loc de muncă, incluzând salariaţii, muncitorii independenţi, dar şi şomerii sau tinerii în căutarea primului loc de muncă, pentru că şi unii şi ceilalţi sunt potenţial activi.
![Page 5: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/5.jpg)
Populaţia inactivă (întreţinută)
cuprinde persoanele care nu au atins încă vârsta adultă sau care sunt în curs de formare, ca de exemplu, studenţii şi militarii în termen, femeile casnice, pensionarii, rentierii.
![Page 6: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/6.jpg)
Rata generală de activitate
Ra = Pa / P × 100, unde Pa – populaţia activă, P – populaţia totală
Raportul dintre populaţia inactivă şi populaţia în vârstă de muncă este cunoscut sub numele de indice de dependenţă al unei anumite populaţii şi este cu atât mai mare, cu cât societatea este mai puţin capabilă să creeze locuri de muncă şi cu cât sunt mai importante proporţional grupele de vârstă tânără şi vârstnică.
![Page 7: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/7.jpg)
indicele de dependenţă
La nivel mondial, se situează la valoarea de 62,6 %, dar cu mari diferenţe între statele în curs de dezvoltare (66,7 %) unde sarcina de întreţinere care revine activilor este considerabilă, și statele dezvoltate (50,1 %), unde proporţia celor întreţinuţi de activi este mai mică.
![Page 8: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/9.jpg)
Rata de activitate
Populaţia activă reprezintă, în conformitate cu datele Organizaţiei Internaţionale a Muncii, 46,7 % din populaţia totală a Globului, ceea ce la nivelul anului 2010, corespunde cu 3223 milioane de persoane, în timp ce populaţia inactivă cuprinde 53,3 % din total.
![Page 10: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/10.jpg)
În ţările dezvoltate, rata de activitate este variabilă menţinându-se în general ridicată, în jur de 50%, respectiv de 40% în Franţa, Belgia, S.U.A. sau Australia, de 45% în statele Europei Centrale, şi de 50% în Japonia.
În statele subdezvoltate, rata de activitate înregistrează valori reduse nedepăşind 25-30% în Africa de Nord şi Orientului Mijlociu, 30% în statele sud-americane şi 35-40% în Africa tropicală.
![Page 11: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/11.jpg)
CAUZE
1. Disparităţile înregistrate în structura pe grupe de vârste. În statele slab dezvoltate, populaţia de vârstă activă este mai puţin numeroasă decât în statele dezvoltate, consecinţă a natalităţii ridicate, respectiv a ponderii ridicate a persoanelor tinere.
![Page 12: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/12.jpg)
CAUZE
2. Nivelul mai înalt de dezvoltare care creează în statele dezvoltate cerinţe mai mari de forţă de muncă şi servicii.
![Page 13: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/13.jpg)
CAUZE
3. Nivelul morbidităţii este mult mai ridicat în statele slab dezvoltate, impunând o frecvenţă mai mare a incapacităţii de muncă.
![Page 14: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/14.jpg)
CAUZE
4. Slaba utilizare a forţei de muncă feminine din statele în curs de dezvoltare, în special în statele islamice.
![Page 15: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/15.jpg)
Rata de activitate masculină
înregistra valori cuprinse între 50 şi 63%, cu variaţii relativ restrânse pe regiuni;
valoarea maximă se regăseşte în Asia de Est de 63,5%, iar valoarea minimă de 50,4%, în Africa.
![Page 16: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/16.jpg)
Rata de activitate masculină
În statele dezvoltate, rata de activitate este, în general, superioară valorii de 52%, respectiv 53% în Canada, 54% în Franţa şi Elveţia, 56% în S.U.A., 58% în Suedia, 60% în Japonia. În ţările subdezvoltate, rata de activitate masculină coboară sub 52%, respectiv 51% în Egipt şi Senegal, 49% în Nigeria, 45% în Iran, 43% în Mexic.
![Page 17: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/17.jpg)
Rata de activitate feminină
factori culturali, de statutul femeii în societate, de tradiţie sau religie.
factorii demografici, precum nupţialitatea, fertilitatea, influenţează, de asemenea, rata de activitate feminină, existând o corelaţie între ciclul de viaţă familială şi tipul ratelor de activitate.
La nivel mondial, rata de activitate feminină – 32 %
![Page 18: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/18.jpg)
Rata de activitate feminină
1. tipul sud-asiatic (indian)21% India, Indonezia, Bangladesh, Pakistan. rata de activitate înregistrează un maxim la
vârsta de 35-40 de ani după care se reduce. Gradul de participare a femeilor la activitatea
economică este foarte redusă, cea mai mare parte a acestora făcând parte din populaţia „inactivă".
![Page 19: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/19.jpg)
Rata de activitate feminină
2. tipul latino-american. între 8 şi 24%. maximum între 20 şi 24 de ani după care
diminuează rapid. Deşi intrarea în viaţa activă se face de
timpuriu, factori economici dar şi culturali (tradiţia) determină o participare relativ redusă a femeilor la activitatea economică.
Este specific statelor din continentul sud-american (Brazilia, Argentina, Columbia, Chile).
![Page 20: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/20.jpg)
Rata de activitate feminină
3. tipul arab. nordul Africii şi Asia de Sud-Vest cele mai scăzute rate de activitate feminină,
cu valori cuprinse între 4 şi 18%. Rata de activitate înregistrează un maximum
în jurul vârstei de 20-24 de ani după care se diminuează.
religia rămâne factorul determinant care influenţează activitatea feminină.
![Page 21: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/21.jpg)
Rata de activitate feminină
4. tipul vest-european. 34%, care înregistrează un maximum la
grupa de vârstă de 20-24 de ani.Rata de participare a femeilor se menţine
ridicată până la căsătorie şi naşterea primului copil, după care urmează o retragere temporară din activitate.
După câţiva ani, are loc fenomenul de reîntoarcere în viaţa activă, rata de activitate menţinându-se ridicată până la 60 de 64 ani.
![Page 22: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/22.jpg)
Rata de activitate feminină
5. tipul est-european. rata de activitate depăşind 46%. Aceasta se menţine la un nivel ridicat în toată
perioada activă de la 15 la 60 ani, cu un maximum între 35 şi 40 de ani.
![Page 23: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/23.jpg)
Rata de activitate feminină
6. tipul est-asiatic. aproximativ 50%, în cadrul statelor din Asia
de Est remarcându-se China, cu valori ce depăşesc 70%.
Intrarea în viaţa activă se produce de timpuriu, curba de activitate înregistrând o amplitudine maximă la grupa 14-20 ani, iar nivelul ratei de activitate se menţine ridicat până la vârsta de 50 ani, după care scade accentuat.
![Page 24: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/24.jpg)
Şomajul
Neconcordanţa între oferta demografică şi cererea de forţa de muncă
Cele mai multe curente de gândire economică văd în şomaj un fenomen absolut normal
Când rata şomajului, respectiv raportul între numărul şomerilor şi numărul total al activilor, nu depăşeşte 3%, este considerata normală, această valoare indicând o bună folosire a forţei de muncă.
![Page 25: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/25.jpg)
Șomer
să fii lipsit de un loc de muncă remunerat; să fii apt de muncă; să fii în căutarea unui loc de muncă; această căutare să fie una activă în sensul
acceptării oricărei oferte compatibile cu nivelul profesional.
Astfel, un individ care refuză orice ofertă sau nu caută de lucru nu poate fi considerat şomer.
![Page 26: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/26.jpg)
Tipuri de șomaj
a. şomajul general, care afectează toate tipurile de activităţi şi apare în perioadele decriză economică, de exemplu, în S.U.A., în timpul marii recesiuni din anii 1930 circa14% din populaţia activă nu avea loc de muncă.
![Page 27: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/27.jpg)
Tipuri de șomaj
b. şomajul temporar, care afectează un anume sector al populaţiei în anumite perioade ale anului; în general, se referă la ocupaţii dependente de starea vremii(climă), cum ar fi turismul, agricultura şi construcţiile.
![Page 28: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/28.jpg)
Tipuri de șomaj
с. şomajul structural, care afectează anumite activităţi industriale şi este determinat de scăderea cererii pe piaţă a anumitor bunuri sau produse.
![Page 29: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/29.jpg)
Tipuri de șomaj
d. şomajul mascat este un termen ce caracterizează situaţia în care lipsa locurilor de muncă nu figurează în statistici. Muncitorii în acest caz, fie nu lucrează la întreaga capacitate, fie lucrează în regim de tip „timp parţial". Această situaţie caracteriza multe state fost socialiste.
![Page 30: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/30.jpg)
Statele dezvoltate prezintă rate mai reduse ale şomajului, acestea situându-se în general, în jur de 10% (Australia 10,5%, S.U.A. 6,6%, Austria 5,8%, Suedia 2,7%, Japonia 2,1%, Elveţia 1,3%, Luxemburg 1,3%).
![Page 31: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/31.jpg)
Structura populaţiei în funcţie de activitatea economică
![Page 32: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/32.jpg)
![Page 33: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/33.jpg)
![Page 34: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/34.jpg)
![Page 35: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/35.jpg)
Agricultură Industrie Sectorul serviciilor
1990 33 30 37
2000 50 11 39
2008 33 13 54
Structura populaţiei Republicii Moldova, pe sectoare de activitate
![Page 36: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/36.jpg)
![Page 37: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/37.jpg)
Evoluţia ratei de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste, %
![Page 38: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/38.jpg)
![Page 39: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/39.jpg)
Distribuţia persoanelor ocupate după grupe de ocupaţii, sexe şi medii
![Page 40: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/40.jpg)
Evoluţia ratei şomajului
![Page 41: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/41.jpg)
Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei
![Page 42: Structura economica](https://reader035.fdocument.pub/reader035/viewer/2022062216/55cef3f8bb61ebc53d8b4772/html5/thumbnails/42.jpg)