STRATEGIA INTEGRAT• PENTRU DEZVOLTARE URBAN• A...
Transcript of STRATEGIA INTEGRAT• PENTRU DEZVOLTARE URBAN• A...
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
479
�) este u�or peste media pentru România (11.507 �), aceasta este semnificativ mai sc�zut� decât
media celor 10 ��ri membre ale Uniunii Europene începând cu 2004 (19.059 �) �i decât media
UE27 (48.428 �).
Þ Schimb�rile demografice, inclusiv îmb�trânirea popula�iei �i migra�ia, sunt deosebit de importante în regiune.
În intervalul 1992-2012, popula�ia Regiunii Vest a sc�zut de la 2.111.947 la 1.828.313
persoane, conform datelor de la recens�minte. R�spunsul la schimb�rile demografice �i, în
special, evolu�ia structurii demografice a regiunii vor reprezenta adev�rate provoc�ri mai ales
pentru furnizarea serviciilor de educa�ie �i s�n�tate, dar �i la nivel de impozitare, sistem de pensii,
servicii financiare, turism �i op�iuni de agrement. Ofertele de for�� de munc� �i de competen�e
în multe domenii sunt limitate de dimensiunea demografic�.
Þ Realizarea unei dezvolt�ri regionale echilibrate �i a unei competitivit��i sporite depinde înc�, în mare m�sur�, de nivelul na�ional, de calitatea �i de stabilitatea mediului juridic �i de crearea unui cadru institu�ional adecvat, iar pe plan local �i regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implica�i în sus�inerea �i implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional.
Strategia pentru Dezvoltare Regional� a Regiunii Vest pentru perioada 2014-2020 are la
baz� informa�iile cuprinse în analiza socio-economic� �i analiza SWOT. Totodat�, în elaborarea
documentului au fost avute în vedere documentele strategice elaborate la nivel european
(Strategia Europa 2020), na�ional (variantele draft ale Acordului de Parteneriat �i ale Strategiei
Na!ionale de Dezvoltare Regional�), precum �i strategiile elaborate la nivel regional, jude�ean �i
local.
Strategia propus� pentru Regiunea Vest în perioada 2014-2020 se bazeaz� pe rezultatele
ob�inute într-o serie de studii care au sus�inut demersul de planificare:
v Studiu regional de transport �i mobilitate;
v Sustenabilitatea � motor al dezvolt�rii în Regiunea Vest;
v Studiu de poten�ial privind dezvoltarea axei Timi�oara-Arad, centrii de polarizare ai
dezvolt�rii în Regiunea Vest;
v Cre�terea impactului utiliz�rii Fondurilor structurale asupra calit��ii vie�ii locuitorilor din Regiunea Vest;
v Servicii pentru cre�terea competitivit��ii �i specializare inteligent� în Regiunea Vest.
Obiectivul general al Strategiei pentru Dezvoltare Regional� pentru perioada 2014-2020:
Regiunii Vest are scopul de a atinge nivelul PIB pe cap de locuitor �i al calit��ii generale a vie�ii
similare cu regiunile puternice, non-capitale din Europa Central�, pân� în 2020.
Pentru a îndeplini acest obiectiv general, Regiunea Vest trebuie s� devin� o regiune:
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
480
Þ mai productiv� - cu o for�� de munc� eficient� �i cu un nivel mai ridicat de inovare, atât în activitatea de produc�ie, cât �i la nivel de servicii. Regiunea trebuie s� ating� un nivel ridicat de investi�ii, un num�r mare de întreprinderi �i de competen�e, pentru a fi capabil� s� concureze la nivel global;
Þ o economie puternic� - cu oameni receptivi �i întreprinderi capabile s� se adapteze rapid la schimb�ri, cu institu�ii �i re�ele de înalt� performan��, care faciliteaz� cre�terea economic� durabil�;
Þ conectat� la nou - unde oamenii sunt educa�i, au competen�e adecvate �i relevante pentru activitatea lor;
Þ un loc pl�cut pentru a locui �i lucra - cu o calitate bun� a mediului natural �i construit, cu acces egal la servicii de înalt� calitate, cu oportunit��i culturale, de agrement, sportive �i civice pentru to�i locuitorii;
Þ coeziv�- cu comunit��i locale puternice, sigure �i favorabile incluziunii �i egalit��ii de �anse.
Atingerea acestui obiectiv general implic� cel pu�in revenirea la evolu�ia PIB �i a
productivit��ii din perioada 2000-2007 �i se bazeaz� pe urm�toarele obiective specifice:
Þ Accentuarea rolului cercet�rii-inov�rii. Acest lucru nu se poate realiza decât dac� exist� o schimbare a vitezelor în modul în care întreg domeniul CDI este configurat �i organizat în cadrul regiunii, în modul în care sprijinul financiar public este furnizat acestor activit��i �i în modul în care organismele publice de dezvoltare sprijin� aceste activit��i. În plus, trebuie creat� o rela�ie din ce în ce mai strâns� cu mediul de afaceri, în vederea transferului rezultatelor CDI în mediul privat.
Þ Concentrare mai clar� asupra IMM-urilor �i investi�iilor directe. Trebuie avut� în vedere trecerea la asisten��, foarte selectiv�, practic� �i financiar� a întreprinderilor din sectoarele-cheie, cu prec�dere la nivelul acelor întreprinderi care au poten�ial de "cre�tere-înalt�". De asemenea, asisten�a pentru mediul privat va avea în vedere pachete de servicii pentru crearea de re�ele de furnizori �i interna�ionalizare. Acest lucru înseamn�, de exemplu, atingerea unor niveluri de investi�ii str�ine directe similare celor din perioada 2000-2007, dar mai puternic axate pe activit��ile de cunoa�tere intensiv�, �i incluzând, unde este posibil, atragerea a cel pu�in câtorva func�ii de cercetare �i dezvoltare tehnologic�, în special în domeniile identificate ca sectoare �smart�.
Þ Îmbun�t��irea nivelului productivit��ii. Cre�terea economiei regionale este dependen�� de doi factori critici: rata de ocupare (num�rul de personae ocupate) �i nivelul productivit��ii (valoarea generat� de fiecare or� lucrat�).
Pentru a cre�te productivitatea la nivel regional, interven�iile pot fi grupate la nivelul
urm�torilor factori cheie:
o aptitudini: orientarea asupra categoriilor de persoane f�r� calificare �i îmbun�t��irea abilit��ilor persoanelor ocupate;
o inovare: cre�terea investi�iilor în cercetare �i dezvoltare a întreprinderilor, în special IMM-uri �i transformarea cât mai multor idei în produse sau servicii noi sau îmbun�t��ite;
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
481
o întreprinderi: cre�terea ratei de formare �i de supravie�uire a întreprinderilor �i crearea unei culturi antreprenoriale începând de la �coal�;
o investi!ii: îmbun�t��irea nivelului de investi�ii în sectorul serviciilor.
Þ Cre�terea conectivit��ii �i mobilit��ii în/din regiune, indiferent c� vorbim despre transport rutier, feroviar, aerian sau naval. Identificarea �i dezvoltarea punctelor multimodale de transport poate contribui la cre�terea competitivit��ii regionale. La nivel intern, trebuie
încurajat� folosirea transportului public în comun în detrimentul ma�inii proprii, precum �i a mijloacelor alternative de transport.
Þ Identificarea ni�elor din turism �i formularea unei oferte turistice agregate. Acest lucru
presupune o abordare serioas� a unui domeniu în care Regiunea Vest a fost în �standby�. Exist� în Regiune un poten�ial de a dezvolta �i sus�ine produsele de ni��, dintre care unele pot fi organizate �i comercializate în mod integrat. Se impune înfiin�area unei organiza�ii formale �i eficiente, regionale de turism, care s�-�i asume toate sarcinile de sprijin în domeniul turismului, inclusiv activit��ile de promovare în �ar�, cât �i în afar�.
Prin caracterul s�u economic, turismul creaz� cererea turistic� � clientela �i oferta
turistic� � produsul turistic. În timp ce oferta are un caracter imobil, unul dintre cei mai
importan�i clien�i pentru care Regiunea Vest poate dezvolta produse turistice este familia,
un segment în cre�tere în termeni de durat� a sejurului �i a volumului încas�rilor.
Þ Îmbun�t��irea indicatorilor de participare, în special în înv���mântul secundar superior �i în înv���mântul ter�iar. Regiunea nu este economic sustenabil� cu valorile prezente ale particip�rii în educa�ie. Sunt necesare noi strategii pentru a se asigura c� toate persoanele considerate în deplin� s�n�tate dobândesc pân� la împlinirea vârstei de 18 ani un set semnificativ de aptitudini profesionale, tehnice sau academice. Un prim pas îl vor reprezenta eforturile pentru a identifica grupurile �int� �i chiar teritoriile vulnerabile sub aspectul particip�rii. Ini�iativele de tip �a doua �ans�" trebuie încurajate.
Þ Cre�terea calit��ii �i accesului la asisten�� medical� eficient� primar� �i în afara mediului spitalicesc, cu prec�dere în etapa de diagnosticare pentru to�i cet��enii regiunii. Acest lucru nu este posibil în lipsa unui proces continu de restructurare �i reconfigurare a sistemului de s�n�tate �i, în special, al infrastructurii de s�n�tate.
Þ Combaterea s�r�ciei �i a excluziunii sociale în regiune. Acest deziderat trebuie s� se bazeze pe cre�tere economic� �i ocuparea for�ei de munc�, dar �i pe o protec�ie social� modern� �i eficient�. În plus, interven�iile în protec�ia social� trebuie s� fie inovative �i s� se combine cu un set extins de politici sociale, inclusiv educa�ie direc�ionat�, asisten�� social�, asigurarea de locuin�e, s�n�tate, politici orientate c�tre familie.
Þ Diminuarea disparit��ilor de dezvoltare. În primul rând vorbim despre disparit��ile existente între ora�ele din Regiunea Vest �i relansarea socio-economic� a centrelor urbane în declin. Accentul se pune pe cre�terea calit��ii spa�iului urban prin utilizarea terenurilor degradate, valorificarea poten�ialului turistic �i cre�terea calit��ii serviciilor publice. Totodat�, exist� diferen�e de dezvoltare între jude�ele regiunii, caz în care trebuie identificat acel optim de dezvoltare bazat pe de-o parte pe tradi�ie, iar pe de alt� parte pe specializarea prezent�. Nu în ultimul rând, vorbim despre disparit��i de dezvoltare pe
rela�ia rural-urban. În rural exist� înc� multe zone cu poten�ial de dezvoltare redus,
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
482
caracterizate printre altele de un nivel sc�zut de dezvoltare a infrastructurii �i a accesului la servicii de calitate �i de un nivel mai ridicat de s�r�cie.
Þ Îmbun�t��irea capacit��ii regionale de "dezvoltare" prin crearea �i îmbun�t��irea constant� a instrumentelor de sprijin a proceselor de dezvoltare în cele mai multe dintre domeniile deja amintite. Un pas poate fi reprezentat de dezvoltarea unor programe de
schimburi inter �i intraregionale. Un alt pas are în vederea dezvoltarea de capacit��i, institu�ii �i mecanisme care s� sprijine sistemul local, jude�ean �i regional în interven�ii integrate.
Strategia cuprins� în Planul pentru Dezvoltare Regional� al Regiunii Vest 2014-2020
identific�, al�turi de punctele forte ale regiunii, �i o serie de constrângeri care trebuie luate în
considerare în planificarea orizontului 2014-2020: globalizarea, emergen�a economiilor asiatice,
cre�terea costurilor de energie, impactul schimb�rilor climatice, precum �i impactul asupra
comunit��ilor care rezult� din activit��ile curente.
În definirea elementelor strategiei s-a avut în vedere identificarea raportului optim între
nevoi �i resurse �i cuprinde un mix de interven�ii, de la investi�ii în infrastructur� la m�suri soft,
propuse de partenerii regionali.
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 2014�
2020, au fost identificate urm�toarele priorit��i de dezvoltare:
a. Cre�terea competitivit��ii regionale prin promovarea inov�rii �i specializ�rii
inteligente;
b. Dezvoltarea unei economii dinamice, bazat� pe cre�terea productivit��ii �i
antreprenoriat;
c. Îmbun�t��irea accesibilit��i �i mobilit��ii într-o regiune conectat� intern �i
interna�ional;
d. Dezvoltarea capitalului uman �i cre�terea calit��ii serviciilor în sectoarele educa�ie,
s�n�tate �i servicii sociale;
e. Promovarea cre�terii sustenabile prin eficien�a utiliz�rii resurselor, energii
regenerabile �i un management proactiv al situa�iilor de risc;
f. Încurajarea dezvolt�rii particularit��ilor specifice comunit��ilor urbane �i rurale;
g. Dezvoltarea capacit��ii administrative regionale.
Aceste priorit��i de dezvoltare pot fi realizate într-un orizont de timp de 8 � 10 ani prin
implementarea de proiecte care s� genereze dezvoltare, continuând ciclul de programare 2007
� 2013, dar cu o concentrare major� a interven�iilor în jurul urm�toarelor aspecte cheie:
v diversificarea bazei economice �i crearea unei culturi antreprenoriale care s� permit� echiparea întreg teritoriului regiunii cu companii puternice;
v transpunerea ideilor rezultate din activitatea de cercetare în produse �i servicii noi sau îmbun�t��ite;
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
483
v dezvoltarea în permanen�� a aptitudinilor / competen�elor popula�iei ca urmare a schimb�rii tiparelor legate de progresele tehnologice;
v îmbun�t��irea constant� a st�rii de s�n�tate a popula�iei �i reducerea excluziunii sociale;
v adaptarea la provoc�rile globale privind schimbarea modului în care sunt produse �i consumate energia �i resursele;
v orientarea �i prioritizarea interven�iilor în func�ie de impactul asupra îmbun�t��iri calit��ii vie�ii cet��enilor;
v reducerea disparit��ilor regionale.
8.4. Analiza�B�ncii�Mondiale�-�Regiunea�Vest�
Regiunea Vest a României î�i dezvolt� strategia de specializare inteligent� cu sprijinul
B�ncii Mondiale. Obiectivul este de a dezvolta o evaluare detaliat� a competitivit��ii �i a
specializ�rii inteligente a produc�torilor de bunuri �i furnizorilor de servicii �i de a identifica
m�suri de politic�, interven�ii �i ni�e de specializare inteligent� care pot sprijini poten�ialul
acestora de cre�tere.
Proiectul de asisten�� tehnic� oferit� de Banca Mondial� include �apte livrabile, care vor
fi utilizate de Agen�ia de Dezvoltare Regional� Vest (ADR Vest) ca input-uri în vederea stabilirii
priorit��ilor de dezvoltare regionale, astfel:
v Evaluarea rezultatelor comerciale
v Evaluare teritorial�: profil, performan�� �i factori de cre�tere
v Evaluarea Economico-Geografic�: provoc�rile dezvolt�rii teritoriale
v Facilitarea comer�ului �i a transportului �i evaluarea infrastructurii logistice
v Competitivitatea firmelor din Regiunea Vest a României: diagnoz�, provoc�ri �i oportunit��i
v Studii de caz din sectorul specializ�rii inteligente.
v Raportul final: Recomand�ri privind politicile
Studiile realizate de Banca Mondial� au condus la elaborarea Raportului Final, intitulat
�România Regiunea Vest � Cre�terea competitivit��ii �i specializarea inteligent��.
Elementele de fundamentare, pe baza c�rora au fost definite priorit��ile de dezvoltare
regional�, se refer� la: cre�terea economic�; dezvoltarea teritorial� în cadrul Regiunii Vest;
atuurile teritoriale; domeniile care prezint� un avantaj competitiv; rolul politicilor orizontale
pentru specializarea inteligent� în regiune; fondurile structurale UE �i alte surse de finan�are.
v Cre�terea în Regiunea Vest este puternic�, antrenat� fiind de un sector activ al întreprinderilor �i de o orientare pronun�at� c�tre exporturi. De la sfâr�itul anilor 1990, regiunea a cunoscut o cre�tere economic� rapid�, care s-a tradus prin cre�terea salariilor, generat� de îmbun�t��irea substan�ial� a productivit��ii. În plus, exist� semne
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
484
importante de activitate antreprenorial� �i Regiunea are una dintre cele mai ridicate concentr�ri de firme �i exportatori din România.
v Dezvoltarea regional! a fost oarecum dezechilibrat�, cu discrepan�e teritoriale semnificative �i o concentrare ridicat� a activit��ii economice �i a exporturilor. Trebuie dep��ite mai multe obstacole pentru ca sistemul de produc�ie din regiune s� treac� la activit��i cu o mai mare valoare ad�ugat� �i pentru a se accelera convergen�a cu cele mai avansate regiuni ale UE.
v Atuurile teritoriale, umane, naturale �i culturale pot fi utilizate pentru a se ob�ine o cre�tere mai sustenabil�. Regiunea Vest beneficiaz� de mai multe puncte forte din
punct de vedere competitiv. Elementele de infrastructur� sunt relativ suficiente �i u�ureaz� accesul la ��rile învecinate. For�a de munc� din regiune este calificat�, mul�umit� sistemului de înv���mânt universitar care este relativ puternic. O
pozi�ionare geografic� favorabil�, un mediu natural curat în mare parte �i obiective culturale �i arheologice neexploatate, ofer� posibilit��i suplimentare de specializare în activit��i care aduc o valoare ad�ugat� mai ridicat�.
v Regiunea prezint� un avantaj comparativ aparent în domeniul auto, textil �i al tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor (TIC) �i un avantaj comparativ latent în domeniul agroalimentar �i al turismului.
Pentru sectorul auto, provocarea principal� �ine de diversificarea c�tre activit��i cu o
valoare ad�ugat� mai ridicat�, ceea ce presupune avansarea pe lan�ul valoric interna�ional.
Sectorul textil trebuie, de asemenea, s� creasc� valoarea ad�ugat� prin construirea
abilit��ilor �i capacit��ilor de care firmele au nevoie pentru a putea demara produc�ia modelelor
sau a m�rcilor proprii.
În cazul sectorului agroalimentar, �inând cont de caracteristicile complexe �i din ce în ce
mai globale ale lan�ului valorii, provoc�rile �in de îmbun�t��irea marketingului la produsele locale
�i stabilirea de conexiuni cu lan�urile mari de distribu�ie.
În TIC - privit în general ca �i competitiv la nivel interna�ional pe parte de dezvoltare de
software, proiectare �i engineering - principala provocare este extinderea setului actual de
activit��i �i a capacit��ii totale de produc�ie.
v Politicile orizontale, adesea apanajul guvernului de la nivel central, sunt necesare
pentru a încuraja specializarea inteligent� în regiune. Patru dintre domeniile de politic� cele mai sensibile sunt comune tuturor sectoarelor: (i) înv���mântul �i formarea (extinderea �i îmbun�t��irea sistemului de �coli profesionale, programe �colare relevante pentru industrie �i formarea de abilit��i antreprenoriale �i de management al afacerilor); (ii) îmbun�t��iri ale infrastructurii locale de transport (rutier �i feroviar); (iii) extinderea accesului la finan�e; �i (iv) cre�terea cadrului institu�ional pentru inovare.
v Fondurile structurale UE �i alte surse pot sprijini ac�iunile orizontale �i specifice pentru sector conform axelor prioritare �i obiectivelor tematice. Fondurile structurale UE disponibile pentru perioada 2014-2020 pot fi utilizate în vederea atingerii de obiective orizontale �i specifice sectorului în conformitate cu strategia de �specializare inteligent�� pentru Regiunea Vest. Disponibilitatea resurselor na�ionale �i mobilizarea finan��rii sectorului privat pot cre�te eficacitatea interven�iilor specifice. Urmând liniile
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
485
directoare ale Comisiei Europene, o serie de obiective tematice, definite prin politica
de Coeziune a UE, sunt considerate relevante pentru Regiunea Vest �i sunt grupate în axe prioritare.
Un aspect esen�ial al studiului efectuat de Banca Mondial� se refer� la definirea
obiectivelor tematice �i a priorit��ilor de investi�ii pentru Regiunea Vest.
Astfel, se consider� c�, din cele unsprezece Obiective Tematice definite de c�tre Comisia
European�, cinci se potrivesc cel mai bine nevoilor de dezvoltare ale Regiunii Vest. Priorit��ile de
investi�ii identificate în urm�toarele subsec�iuni pot fi finan�ate din diverse Fonduri Europene
Structurale �i de Investi�ii (FESI), inclusiv FEDR. În timp ce investi�iile promovate la nivel na�ional,
prin alte programe, pot fi, de asemenea, implementate, aceast� propunere se concentreaz� pe
investi�ii care pot fi finan�ate prin ini�iative regionale.
Þ Obiectivul tematic 1: înt�rirea cercet�rii, dezvolt�rii tehnologice �i inov�rii
Nevoia de înt�rire a cercet�rii, dezvolt�rii tehnologice �i inov�rii este motivat� de
nivelul sc�zut de cheltuieli cu C&D în Regiunea Vest - doar 0,22% din PIB-ul regional în 2010, în
sc�dere de la 0,3% în 2008, comparat cu o medie na�ional� de 0,47%. Chiar dac� exist� o baz� de
cercetare în regiune, leg�tura acesteia cu industria este limitat�. Principalele universit��i locale
au început s� investeasc� în transferul de tehnologie, dar aceste investi�ii se afl� înc� în stadiu
incipient. Este nevoie de investi�ii suplimentare pentru a sprijini cercetarea �i inovarea în rândul
firmelor, pentru a dezvolta leg�turi �i sinergii între firme �i pentru a îmbun�t��i infrastructura de
C&D din regiune.
Sectoarele auto, textile, TIC �i agroalimentar, precum �i alte activit��i, au un poten�ial de
cre�tere �i inovare semnificativ. Materialele eficiente din punct de vedere al resurselor pot fi
utilizate ca �i specializare suplimentar� a regiunii, �inând cont de faptul c� economia de energie
va r�mâne prioritatea UE în viitorul apropiat. Elementele naturale ale regiunii pot, de asemenea,
reprezenta un punct de plecare pentru specializarea în turismul anti-îmb�trânire �i medical. Acest
fapt va necesita investi�ii suplimentare în turismul balneo, în ecoturism �i în turismul activ.
Dezvoltarea de noi clustere de procesare a lemnului sau energia verde pot fi explorate ca op�iune
de deplasare a avantajului comparativ al regiunii c�tre eco-inovare �i activit��i asem�n�toare.
Regiunea Vest necesit� un sistem regional de inovare eficient pentru a cre�te
competitivitatea companiilor locale, mai ales prin îmbun�t��irea capacit��ii acestora de a efectua
activit��i de cercetare �i dezvoltare, ceea ce le-ar permite s� se concentreze mai nou pe activit��i
cu o valoare ad�ugat� mai ridicat�. În plus, atragerea companiilor mari în clustere de inovare
poate conduce la transfer de tehnologie din amonte din lan�ul de furnizare c�tre companii locale
mai mici �i la diversificarea automat� a bazei de produc�ie a regiunii.
Îmbun�t��irea cadrului institu�ional este necesar� pentru a cre�te eficien�a investi�iilor în
cercetare, dezvoltare �i inovare, prin crearea �i consolidarea de institu�ii specializate, cum ar fi
agen�iile regionale de dezvoltare economic� sau agen�iile regionale pentru inovare, care ar putea
gestiona �i extinde proiectele existente asupra clusterelor inovatoare.
Þ Obiectivul tematic 3: Cre�terea competitivit��ii întreprinderilor mici �i mijlocii
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
486
Rolul IMM-urilor este crucial în vederea asigur�rii dezvolt�rii economice a regiunii, mai
ales în zonele aflate la distan�� fa�� de aglomer�rile economice. Analiza efectuat� ca parte a
acestui proiect indic� faptul c� o structur� a pie�ei care include câteva firme lider �i o gam� larg�
de firme mai mici este mai deschis� concuren�ei �i poate maximiza cre�terea produc�iei �i
procentul de angajare.
Întreprinderile mici �i mijlocii din Regiunea Vest au nevoie de sprijin pentru a deveni
competitive. M�surile posibile pentru IMM-uri pot urm�ri îmbun�t��irea productivit��ii muncii �i
a eficacit��ii energetice. În plus, autorit��ile pot ajuta firmele s� acceseze finan��ri, unul dintre
obstacolele principale în calea dezvolt�rii IMM-urilor în România �i în Regiunea Vest. Asemenea
solu�ii pot include crearea de fonduri de investi�ii cu sprijin din finan��ri UE.
Interven�iile planificate prin OT3 pot include, de asemenea, m�suri direc�ionate c�tre
firmele agroalimentare �i pot oferi sprijin indirect pentru o mai bun� utilizare a poten�ialului
agricol local. Institu�iile regionale pentru inovare, cum sunt cele propuse prin OT1, pot cre�te
nivelul de cuno�tin�e �i pot disemina tehnologia în rândul IMM-urilor.
Þ Obiectivul tematic 6: Protec�ia mediului �i promovarea eficien�ei resurselor
Regiunea Vest prezint� un poten�ial turistic semnificativ care trebuie exploatat �i sprijinit
suplimentar. Domeniile de dezvoltare includ turismul balneo, ecoturismul �i turismul activ,
precum �i turismul urban �i de tip MICE.
Obiectivele culturale �i arheologice aflate în aceast� zon� a ��rii trebuie incluse într-un
itinerar tematic integrat �i promovat în mod adecvat. În mod similar, pot fi concepute m�suri de
dezvoltare a sta�iunilor balneo din regiune, împreun� cu proiectele de cercetare de la OT1
concentrate pe tratamentele cu ape termale.
Þ Obiectivul tematic 10: Investi�ii în înv���mânt, abilit��i �i formare continu�
Extinderea disponibilit��ii for�ei de munc� calificate care se poate implica în activit��i de
inovare reprezint� o alt� provocare major� pentru regiune. Timi�oara, �i într-o mai mic� m�sur�
Aradul, sunt singurele ora�e unde aceast� capacitatea este disponibil�, chiar dac� �i aici ea este
limitat�. Absolven�ii de facultate trebuie s� fie mai bine forma�i pentru a putea aplica
cuno�tin�ele tehnice. Firmele adesea au dificult��i în a identifica absolven�i care s� corespund�
nevoilor lor, în parte pentru c� abilit��ile oferite de sistemul de înv���mânt nu trec dincolo de
conceptele teoretice.
Pentru a dezvolta seturi de abilit��i adecvate pentru absolven�i, trebuie îmbun�t��ite
leg�turile dintre industrie �i universit��i. Acest fapt poate fi atins prin parteneriate public-private
cu privire la colabor�rile de C&D sau prin adaptarea programei �colare pentru a r�spunde
nevoilor industriei. În prezent, asemenea proiecte comune sunt disponibile doar pentru companii
mari ca Siemens �i Continental, care au programe �i parteneriate cu universit��ile locale. Aceste
eforturi trebuie m�rite �i ar trebui s� includ� firme locale, inclusiv întreprinderi mici �i mijlocii.
Înv���mântul voca�ional trebuie, de asemenea, extins �i îmbun�t��it pentru a oferi un
num�r suficient de tehnicieni califica�i (mân� de lucru specializat�). Lipsa muncitorilor califica�i
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
487
care s� poat� utiliza ma�inile de ultim� genera�ie limiteaz� poten�ialul de cre�tere a firmelor �i
cre�te costul de produc�ie. Accesul la o gam� mai larg� de for�� de munc� calificat�, combinat cu
absolven�i mai bine ghida�i, ar înt�ri avantajele comparative ale regiunii. În timp ce parteneriatele
între institu�iile de înv���mânt de stat �i particulare, fie pentru formarea ini�ial�, fie pentru
programe de formare continu� pot fi promovate prin parteneriat sub egida Funda�iei Europene
pentru "tiin!� (ESF), investi!iile în infrastructura de înv�!�mânt ar trebui sus!inute prin m�suri
FEDR. Aceste parteneriate pot fi proiecte cu auto-sus!inere, sau parte a unor proiecte integrate
pentru investi!ii în cercetare �i inovare.
Þ Obiectivul tematic 11: Cre�terea capacit�!ii institu!ionale �i o administra!ie public� eficient�
Institu!iile specializate trebuie s� asigure succesul investi!iilor în specializarea
inteligent�. Este nevoie de unul sau mai multe organisme administrative care s� poat� coordona
procesul de implementare a investi!iilor �i care s� poat� supraveghea procesul riguros de
monitorizare �i evaluare. În plus, institu!ii din categoria birourilor de transfer tehnologic pot
sprijini strategia de specializare inteligent� prin promovarea colabor�rii dintre sectorul privat,
universit�!i �i institute de cercetare-dezvoltare (ICD-uri).
8.5. Context�metropolitan�
Municipiul Deva apar!ine categoriei localit��ilor de rangul II, conform criteriilor definite
prin Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na!ional �
Sectiunea a IV-a �Reteaua de localit�!i�. Ca urmare, sunt satisf�cute cerin!ele stipulate prin Legea
351/2001 privind elementele �i nivelul de dotare ale localit�!ilor urbane de rangul II, pentru
categoria municipii re�edin!� de jude!.
Aceste cerin!e se refer� la:
v Popula!ie: de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori;
o zona de influen!�: circa 200.000�500.000 de locuitori
v Raz� de servire: circa 60�80 km
v Accesul la c�ile de comunica!ie:
o acces direct la cel pu!in dou� sisteme majore de c�i de comunica!ie (traseu de
cale ferat� principal�, drumuri na!ionale ce tranziteaz� sau pornesc din acel
loc, eventual aeroport, porturi �i/sau g�ri fluviale)
v Func!iuni economice:
o capacit�!i de produc!ie diversificate din sectorul secundar �i al serviciilor
productive, social-culturale �i informative cu raz� de servire prioritar
jude!ean�
v Nivel de dotare-echipare:
o institu!ii de decizie politic�, administrativ�, juridic� de importan!� jude!ean�:
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
488
o sedii ale administra!iei publice locale; sedii de servicii descentralizate în
teritoriu ale ministerelor �i ale altor organe centrale neguvernamentale; sedii
de partid, de sindicat, sedii ale organiza!iilor neguvernamentale; judec�torii,
tribunale, procuratur�, parchet �i alte institu!ii juridice;
o educa!ie, cercetare �tiin!ific�:
§ institute de înv ! mânt superior sau filiale ale acestora, colegii,
institute sau"filiale"ale"unor"institute"na!ionale"de"cercetare;
o s n tate, asisten! social :
§ spital clinic universitar sau spital general, spitale de specialitate, sta!ie
de salvare jude!ean , asisten! de specialitate (boli cronice, persoane
cu handicap, recuper ri func!ionale, centre psihiatrice), c mine de
b trâni, centre de recuperare, orfelinate etc.;
o cultur :
§ case de cultur cu s li de spectacol, eventual teatre, s li de concert, de
expozi!ie, de conferin!e, s li polivalente, cluburi, muzee, biblioteci,
edituri,tipografii etc.;
o comer!, servicii comerciale prestate popula!iei #i agen!ilor economici:
§ centre comerciale, camere de comer!, centre de afaceri, burse de
valori #i de m rfuri, magazine specializate pentru vânz ri cu ridicata #i cu am nuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de înalt
calitate; posibilit !i de organizare a unor târguri importante;
o turism: hoteluri de 3 stele cu cel pu!in 200 de locuri;
o mass-media: mass-media jude!ean (posturi de radio #i de televiziune),
publica!ii cotidiene sau periodice;
o finan!e, b nci, asigur ri:
§ sucursale sau filiale ale unit !ilor financiar-bancare #i de asigur ri;
o sport, agrement:
§ zone de recreare #i agrement, gr dini zoologice, s li de competi!ii sportive de nivel na!ional/regional, jude!ean, stadioane #i alte dot ri
diversificate pentru petrecerea timpului liber #i sport (s li polivalente,
terenuri de sport, piscine, eventual patinoare artificiale etc.);
o protec!ia"mediului:
§ agen!ii de protec!ie a mediului #i servicii dotate cu echipamente
specifice pentru men!inerea unui mediu de calitate #i a igienei urbane;
o alimentare cu ap #i"canalizare:"re!ele de alimentare cu ap , sistem colector
de canalizare, sta!ie de epurare;
o culte: l ca#uri de cult, episcopii, sedii eparhiale, vicariate, subcentre ale
cultelor autorizate;
o transport/comunica!ii:"g ri, autog ri, transport în comun, centrale telefonice
automate, fax, po#t "etc;
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
489
o ordine,"securitate:"institu!ii"specifice"cerin!elor"la"nivel"jude!ean.
Municipiul Deva - Pol de dezvoltare urban�
Pentru" desemnarea" polilor" de" dezvoltare" au" fost" selectate"municipiile" de" rang" 1" #i" 2.
Deoarece potrivit" legii" 351/2001" exist "81"de"ora#e,"metoda" de" selec!ie" a" fost"mai" riguroas "
pentru"determinarea"ora#elor"care"ar"putea"servi"drept"centre"de"dezvoltare"urban .
Criteriile"de"baz "în"stabilirea"polilor"de"dezvoltare"urban "au"fost:
v poten!ialul"de"dezvoltare"economic ;
v capacitatea de cercetare-dezvoltare" #i" inovare" (universit !i," institute" de" cercet ri,"centre"de"excelen! );
v infrastructur "de"afaceri"adecvat ;
v accesibilitate"(rutier ,"feroviar ,"aerian ,"maritim );
v servicii publice oferite;
v capacitatea"de"asociere"administrativ .
Unul dintre scopurile desemn rii"polilor"de"cre#tere"#i"de"dezvoltare"urban "a"fost"acela"
de a contribui la o dezvoltare"teritorial "echilibrat "a"! rii"#i"pentru"a"evita"cre#terea"disparit !ilor"
interne, investi!iile"vor"fi"concentrate"în"acele"ora#e"care"ac!ioneaz "ca"poli"regionali"#i/"sau"locali"
de" cre#tere" #i" iradiaz "dezvoltare" în" zonele" adiacente," acordând"prioritate"polilor" de" cre#tere"
localiza!i"în"regiunile"#i"jude!ele"cu"un"nivel"de"dezvoltare"mai"sc zut"în"termeni"de"PIB"#i"#omaj.
In acest context, în"perioada"de"programare"2007-2014 cele mai accesate proiecte au fost
acelea de reabilitare a infrastructurii"stradale,"a"drumurilor"#i"pasajelor"din"interiorul"ora#elor."De"
asemenea, de"mare"importan! "au"fost"#i"reabilitarea"#i"modernizarea"parcurilor,"regiunea"având"
un"procentaj"destul"de"redus"pentru"spa!iile"verzi"pe"cap"de"locuitor."
Abordarea policentric� urban�
Conform Legii nr. 351 din 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Na!ional" (PATN)," sec!iunea" IV"Re!eaua"de" localit !i,"pe" lâng "definirea" ierarhiz rii" func!ionale,"
sunt"definite"alte"dou "concepte:
v Re!ea"de"localit !i"- totalitatea"localit !ilor"de"pe"un"teritoriu"(na!ional,"jude!ean,"zon
func!ional ),"ale"c ror"existen! #i"dezvoltare"sunt"caracterizate"printr-un ansamblu de
rela!ii"desf #urate"pe"multiple"planuri"(politico-administrativ, social-cultural, economic
etc)."Re!eaua"de"localit !i"este"constituit "din"localit !i"urbane"#i"localit !i"rurale.
v Sistem urban - sistem"de"localit !i"învecinate"între"care"se"stabilesc"rela!ii"de"cooperare"economic ,"social #i"cultural ,"de"amenajare"a"teritoriului"#i"de"protec!ie"a"mediului,
echipare tehnico-edilitar ,"fiecare"p strându-#i"autonomia"administrativ .
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
490
Rangul unei localit��i reprezint "expresia"importan!ei"actuale"#i"în"perspectiv "imediat "a"
acesteia"în"cadrul"re!elei"din"punct"de"vedere"administrativ, politic, social, economic, cultural etc,
în"raport"cu"dimensiunile"ariei"de"influen! "polarizate"#i"cu"nivelul"de"decizie"pe"care"îl"implic "în"
alocarea de resurse.
Zonele" func!ionale" urbane (FUA - Func�ional Urban Areas) reprezint " cele" mai" mici"
elemente constitutive ale unei"dezvolt ri"policentrice,"fiind"formate"dintr-un"nucleu"urban"#i"aria"
înconjur toare"integrat "din"punct"de"vedere"al"dezvolt rii"economice"(de"exemplu"pia!a"local "
a"for!ei"de"munc ).
În" cadrul" proiectului ESPON 2006 1.1.1. Poten�ial pentru dezvoltarea policentric� în
Europa, ariile"urbane"func!ionale"din"Europa"au"fost"stabilite"fie"pe"baza"defini!iilor"oficiale,"fie"pe"
baza" opiniilor" exper!ilor" (acolo" unde" aceste" defini!ii" nu" exist )," criteriile" luate" în" considerare"
axându-se" pe" bazinul" for!ei" de"munc ," polii" urbani," etc." În" statele" cu" popula!ie" de" peste" 10"
milioane locuitori (deci #i România),"zonele"urbane"func!ionale"au"fost"definite"astfel:"cel"pu!in"
15.000"locuitori"în"centrul"urban"#i"peste"50.000"popula!ia"total "a"FUA.
Zonele metropolitane de cre#tere (Metropolitan European Growth Areas - MEGA) au fost
identificate" în" cadrul" studiului," pe" baza" unei" analize" multicriteriale" care" a" inclus" popula!ia,"
competitivitatea"(prin"produsul"intern"brut/locuitor"#i"localizarea"sediului"primelor"500"companii"
europene),"gradul"de"conectivitate"(num rul"de"c l tori"din"aeroporturi,"precum"#i"un"indicator"
de"accesibilitate"multimodal )"#i"importan!a"cunoa#terii"(nivelul"de"educa!ie"#i"ponderea"ocup rii"
în"activit !ile"de"cercetare-dezvoltare).
În"raportul"final"al"proiectului,"au"fost"identificate"în"România"59"zone"urbane"func!ionale,"
din"care"2"MEGA"(Bucure#ti"#i"Timi#oara),"8"FUA"de"importan! "na!ional "sau"transna!ional "(Cluj-
Napoca,"Ia#i,"Constan!a,"Bra#ov,"Craiova,"Gala!i,"Ploie#ti"#i"Oradea),"#i"alte"49"FUA"de"importan! "
regional #i"local .
Lista zonelor func�ionale (în ordinea descresc�toare a popula�iei FUA) este urm�toarea:
Bucure�ti, la�i, Cluj-Napoca, Timi�oara, Constan�a, Craiova, Gala�i, Bra�ov, Ploie�ti, Br�ila,
Oradea, Bac�u, Arad, Pite�ti, Sibiu, Târgu Mure�, Baia Mare, Buz�u, Satu Mare, Boto�ani, Râmnicu
Vâlcea, Suceava, Piatra Neam�, Drobeta Turnu Severin, Foc�ani, Târgu Jiu, Tulcea. Târgovi�te, Re�i�a,
Bistri�a, Slatina, Hunedoara, Vaslui, C�l�ra�i, Giurgiu, Roman, Deva, Bârlad, Alba lulia, Zal�u,
Sfântu Gheorghe, Turda, Media�, Slobozia, One�ti, Alexandria, Petro�ani, Lugoj, Miercurea Ciuc,
Mangalia, Câmpina, Câmpulung, Odorheiu Secuiesc, Mioveni, S�cele, Voluntari, Codlea, Bal��i
Blaj.
În acela�i proiect, sunt propuse dou� concepte suplimentare : Orizont poten�ial strategic
urban (PUSH - poten�ial Urban Strategic Horizon) �i zonele de integrare poten�ial� (PIA- poten�ial
Integration Areas). PUSH sunt arii cu poten�ial de navetism, incluzând toate localit��ile care pot
fi atinse, în cel pu�in 10% din suprafa��, în 45 minute pornind de la un FUA. PIA sunt cele în care
mai multe zone func�ionale urbane î�i împart între ele cel pu�in o treime din bazinul poten�ial al
for�ei de munc�, considerându-se c� ele pot realiza activit��i comune.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
491
Zonele de integrare poten�ial� identificate de studiul ESPON sunt, în ordinea
descresc�toare a popula�iei: Bucure�ti (cu Voluntari), Gala�i (cu Br�ila), Bra�ov (cu Sfântu
Gheorghe, Codlea, S�cele), Craiova (cu Bal�), Pite�ti (cu Mioveni), C�l�ra�i (transna�ional, cu
Silistra), Media� (cu Blaj), Deva (cu Hunedoara).
Localizarea geografic� �i distan�a dintre centrele urbane trebuie s� fie, de asemenea, un
element important în stabilirea tipurilor de m�suri care pot fi aplicate. Astfel, ora�ele aflate în
vecin�tate, la distan�e relativ mici (Gala�i - Br�ila, Timi�oara - Arad, Deva - Hunedoara, Suceava -
Boto�ani) trebuie s� dezvolte rela�ii economice �i administrative între ele, cu scopul de a promova
complementaritatea �i eficientizarea investi�iilor publice. De exemplu, se pot identifica proiecte
de infrastructur� major� (aeroporturi, poduri, centre logistice) de care pot beneficia ambele
ora�e, sau proiecte de creare a unor leg�turi mai strânse (noi leg�turi interor��ene�ti, sistem
integrat de transport în comun etc).
Popula�ia rural� nu este distribuit� uniform, ci exist� diferen�e semnificative din punctul
de vedere al densit��ii popula�iei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai pu�in
de 50 locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a ��rii, comparativ cu zonele din est �i din sud,
unde predomin� comunele cu densit��i ale popula�iei de 50-100 locuitori/km2.
Astfel, din punct de vedere al densit��ii, se pot identifica trei arii mai populate, respectiv
Muntenia Central�, centrat� pe Bucure�ti, Moldova subcarpatic� (în sens pozi�ional �i nu strict
fizico-geografic), �i centrul Transilvaniei, axat aproximativ pe Valea Mure�ului între Deva �i Târgu
Mure�, dispunând de câteva nuclee în lungul acesteia �i de dou� concentr�ri în imediata
vecin�tate, în jurul ora�elor Cluj-Napoca �i Sibiu.
Abordarea prin poli metropolitani
În cadrul Direc�iei General� Dezvoltare Teritorial� (MDRAP) este elaborat� o nou�
abordare a dimensiunii dezvolt�rii urbane în România, abordare care poate constitui funda�ia
pentru alocarea resurselor în noua perioad� de programare, 2014-2020.
Dac� abordarea anterioar� cuprindea doar 3 tipuri de centre urbane (poli de cre�tere, poli
de dezvoltare �i celelalte centre urbane), aceast� abordare este mai detaliat� �i cuprinde 9 tipuri
de ora�e incluse în dou� mari grupuri: poli metropolitani �i poli urbani/centre urbane.
A. POLI METROPOLITANI
v cu poten�ial interna�ional
v cu poten�ial supraregional
v cu poten�ial regional
v cu poten�ial regional limitat
B. POLI URBANI/CENTRE URBANE
v subregionali cu poten�ial de zone urbane func�ionale
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
492
v cu influen�� zonal�
v cu profil specializat �i influen�� teritorial� difuz�
v de importan�� / influen�� local�
v în vecin�tatea zonelor metropolitane
Criteriile de clasificare a ora�elor în aceste categorii se bazeaz� pe metodologia
anterioar�, dar exist� �i unele îmbun�t��iri. Popula�ia este înc� în continuare unul din indicatorii
cheie, iar polii metropolitani trebuie s� aib�, de regul�, peste 40.000 de locuitori. Al�i indicatori
au în vedere caracteristici cheie ale ora�elor, care sporesc atractivitatea centrelor în raport cu
persoanele care locuiesc în zon�, în regiune, în jude� sau chiar peste grani�ele na�ionale.
Astfel de indicatori includ:
v func�ii administrative cheie prezente în ora� (de exemplu, ora�ul este re�edin�� de jude�, atr�gând oameni care încearc� s�-�i rezolve problemele administrative �i fiscale);
v profilul economic (pentru a determina dac� masa economic� a ora�ului este suficient de puternic� pentru a atrage naveti�ti din zona înconjur�toare);
v accesibilitate (se analizeaz� sistemele de transport �i infrastructura care deserve�te ora�ul);
v prezen�a unor servicii publice esen�iale (de exemplu, universit��i, spitale mari);
v prezen�a centrelor de inovare; pozi�ia geografic� �i distan�a fa�� de alte ora�e, precum �i clasarea din cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Na�ional (Legea 351/2001).
Recunoscând faptul c� o simpl� clasificare a ora�elor nu este suficient� pentru a ajuta
zonele rurale s� devin� mai competitive, mai sustenabile �i mai favorabile integr�rii comunit��ilor
marginalizate, Direc�ia General� Dezvoltare Teritorial� a stabilit �i un profil de investi�ii pentru
toate aceste tipuri de ora�e, încercând s� eviden�ieze o parte din modalit��ile cheie de a spori
rolul �i performan�ele ora�elor în raport cu indicatorii evalua�i. De asemenea, s-a încercat �i o
prioritizare a investi�iilor pe baza impactului anticipat al acestora.
De exemplu, investi�iile din domeniul educa�iei superioare ar avea un impact mai mare
într-un centru universitar consacrat decât într-un ora� mic cu poten�ial regional limitat. În acela�i
mod, investirea în infrastructura de educa�ie public�, cum ar fi �colile primare �i liceele, are mai
mult sens în zonele urbane cu resurse financiare mai limitate (de exemplu, ora�ele din zonele
defavorizate) decât în polii metropolitani consacra�i, care genereaz� suficiente resurse pentru
investi�iile locale.
�
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
493
8.6. Provoc�ri��i�perspective��
Programul strategic al Uniunii Europene, Europa 2020, se construie�te pe baza a trei
obiective: �cre�tere inteligent��, �cre�tere sustenabil�� �i �cre�tere inclusiv��.
Aceste obiective au ca scop abordarea punctelor slabe structurale din economia Europei
expus! crizei, precum �i a provoc!rilor pe termen lung, reducând în acela�i timp diferen�ele
regionale de venit, bog!�ie �i oportunit!�i.
În acest context, de�i Regiunea Vest a României are un PIB pe cap de locuitor mai ridicat
decât media na�ional!, mai este mult de recuperat pân! s! se ating! nivelurile din UE. Regiunea
Vest beneficiaz! de pe urma mai multor puncte forte competitive, pe care le poate folosi pentru
a construi o cale solid! �i sustenabil! c!tre dezvoltarea economic!.
Zona de vest a �!rii posed! suficiente elemente naturale, care sunt într-o anumit! m!sur!
neexploatate. În plus, regiunea este considerat! a avea o popula�ie relativ calificat! datorit!
prezen�ei universit!�ilor de aici. Universit!�ile locale sunt puternice mai ales în urm!toarele
domenii: �tiin�ele naturii, matematic!, informatic!, alimentar, agricultur!, medicin! �i �tiin�e
veterinare. Datorit!, par�ial, acestor avantaje, regiunea a cunoscut o cre�tere economic! rapid!,
care a condus la cre�terea salariilor, prin îmbun!t!�iri semnificative ale productivit!�ii. În plus,
exist! semne importante de activitate antreprenorial! �i Regiunea are una dintre cele mai
ridicate concentr!ri de firme �i exportatori din România. Nu este surprinz!tor faptul c! este a
doua cea mai orientat! c!tre export �i a treia cea mai orientat! c!tre import regiune a �!rii.
În ciuda bunei performan�e din ultimii zece ani, regiunea trebuie s! dep!�easc! o serie de
provoc!ri pentru a se îndrepta spre activit!�i cu valoare ad!ugat! mai ridicat! �i pentru a accelera
procesul de convergen�!. Pot fi men�ionate mai multe provoc�ri.
v În primul rând, beneficiile cre�terii economice �i ale convergen�ei cu Europa nu au fost
distribuite egal în întreaga regiune.
v În al doilea rând, exist! înc! diferen�e intra-regionale din punct de vedere al salariilor,
productivit!�ii �i exporturilor.
v În al treilea rând, activitatea economic! din regiune se concentreaz! în câteva sectoare,
care reprezint! aproape jum!tate din cifra de afaceri �i locurile de munc! din regiune, ceea ce poate conduce la o volatilitate ridicat! a cre�terii valorii ad!ugate �i la o sc!dere brusc! a PIB-ului pe cap de locuitor în cazul unei crize.
v În al patrulea rând, modelul de cre�tere bazat! pe exporturi al acestei regiuni este foarte vulnerabil la situa�ii exogene.
În acest context, politicile de specializare inteligent! apar ca un element cheie de
promovare a dezvolt!rii economice. Aceste politici ar trebui s! urmeze o abordare a cre�terii
bazat! pe cuno�tin�e care:
v utilizeaz! avantajele comparative existente;
v ajut! la dezvoltarea de noi activit!�i în locul unde poate ap!rea un avantaj comparativ semnificativ;
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
494
v promoveaz! o contribu�ie mai ridicat! a factorului cuno�tin�e la cre�terea economic!.
Identificarea avantajului competitiv al regiunii joac! un rol în elaborarea unei strategii de
specializare inteligent!. "ase sectoare-cluster (auto, textile, agroalimentar, TIC, construc�ii �i
turism) au fost alese pentru o analiz! detaliat!, nu pentru c! acestea sunt v!zute ca activit!�i
�câ�tig!toare�, ci datorit! relevan�ei �i poten�ialului acestora pentru economia Regiunii Vest.
Aceast! evaluare a indicat, pe baza informa�iilor disponibile, faptul c! regiunea are un aparent
avantaj competitiv în domeniile auto, textilelor �i TIC, iar domeniul agroalimentar �i turismul au
fost identificate ca �i clustere cu un avantaj competitiv latent. Clusterul de construc�ii, totu�i,
prezint! un avantaj competitiv neclar.
Fiecare dintre aceste sectoare are propriile limit!ri �i elemente specifice, care definesc
provoc!rile care vor caracteriza progresul în viitor spre specializarea inteligent! a regiunii. Pentru
sectorul auto ca întreg, provocarea principal! este diversificarea c!tre activit!�i cu valoare
ad!ugat! mai ridicat!, ceea ce presupune avansarea pe o structur! foarte ierarhic! a lan�ului
interna�ional de valoare.
Pentru sectorul materialelor textile, provocarea este s! creasc! valoarea ad!ugat!
acumulând abilit!�ile �i capacit!�ile pentru ca firmele s! poat! începe s! produc! propria lor
proiectare sau marc!. Pentru sectorul agroalimentar, date fiind caracteristicile complexe, �i din
ce în ce mai mult globale, ale lan�ului de valoare agroalimentar, unde marea parte de inovare (�i
valoare ad!ugat!) este generat! de cump!r!tori, îmbun!t!�irea marketingului produselor locale
�i stabilirea de leg!turi cu lan�urile mari de produc�ie pare s! fie principala provocare pe termen
scurt. Pentru sectorul TIC, care este în general perceput ca un juc!tor competitiv la nivel
interna�ional în domeniul dezvolt!rii de software �i al design-ului �i ingineriei, cea mai mare
provocare este de a-�i extinde întreaga gam! de activit!�i.
În cazul sectorului construc�iilor, provocarea este extinderea utiliz!rii materialelor �i
tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, care, de�i încurajat! de Uniunea
European!, nu este înc! foarte r!spândit! în regiune. Pentru sectorul turismului, o aten�ie sporit!
la nivel politic este esen�ial!, dac! se dore�te ca Regiunea Vest s! profite pe deplin de elementele
sale naturale �i culturale.
În contextul acestor domenii de politici �i construind pe baza avantajelor comparative ale
regiunii, acest raport are o abordare practic! �i prezint! elementele cheie pentru un cadru
strategic de politici de specializare inteligent! pentru Regiunea Vest. Raportul urm!re�te liniile
directoare generale pentru elaborarea instrumentelor ce vor fi finan�ate în perioada 2014-2020
din fonduri structurale ale UE �i din alte resurse.
Modul de elaborare a recomand�rilor de politici prezentate aici urmeaz! liniile directoare
ale Comisiei Europene. În primul rând, au fost identificate obiectivele tematice definite prin
Politica de Coeziune a Comisiei Europene. Acestea sunt:
(1) Înt!rirea cercet!rii, dezvolt!rii tehnologice �i inov!rii;
(3) Cre�terea competitivit!�ii întreprinderilor mici �i mijlocii;
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
495
(6) Protejarea mediului �i promovarea eficien�ei resurselor;
(10) Investi�ii în înv!�!mânt, abilit!�i �i formare continu!;
(11) Cre�terea capacit!�ii institu�ionale �i o administra�ie public! eficient!.
În al doilea rând, dup! gruparea obiectivelor tematice selectate prin axa prioritar!, au fost
identificate priorit!�i specifice de investi�ii.
Pentru a putea atinge obiectivele strategiei UE 2020, aceste priorit��i de investi�ii
urm�resc:
v Cre�terea finan��rii acordate procesului de cercetare, dezvoltare �i inovare din Regiunea Vest (axa prioritar� 1);
v Cre�terea eficien�ei energetice �i a gradului de utilizare a energiei regenerabile în Regiunea Vest (axa prioritar� 2);
v Cre�terea gradului de angajare �i al nivelului de înv���mânt, prin îmbun�t��irea abilit��ilor �i competen�elor necesare pe pia�a muncii (axa prioritar� 15).
În al treilea rând, sunt prezentate 14 ini�iative pilot de competitivitate �i specializare
inteligent! locale, ca exemplificare a felului în care se poate încuraja poten�ialul de cre�tere
local� pe baza obiectivelor �i caracteristicilor Regiunii Vest.
Ini�iativele pilot integrate se refer� la:
v un pol de competitivitate TIC;
v un fond regional de dezvoltare concentrat pe finan�area proiectelor inovatoare în Regiunea Vest;
v transformarea parcurilor industriale �i a zonelor industriale existente în parcuri industriale �i tehnologice regionale;
v un centru regional expozi�ional �i de formare;
v un laborator �i centru de inovare pentru industria auto;
v un laborator �i centru de inovare pentru industria textil�;
v un laborator �i centru de inovare pentru industria de procesare a lemnului;
v pia�� agroalimentar�;
v un laborator acreditat pentru siguran�� alimentar� �i teste veterinare;
v lansarea studiului de fezabilitate pentru evaluarea priorit��ilor regionale pentru irigarea terenurilor;
v un centru de inovare pentru energii verzi �i eficien�� energetic�;
v centru pentru protejarea �i promovarea parcurilor naturale;
v un centru de geo-terapie;
v ini�iativ� pilot pentru dezvoltarea de solu�ii pentru zonele miniere.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
496
Aceste proiecte de investi�ii nu au fost evaluate �i nici avizate de c�tre Banca Mondial�.
Aceast� list� are titlu de exemplu.
Implementarea ini�iativelor prezentate în raport depinde de existen�a unui cadru
institu�ional eficace, care reprezint� cheia pentru cre�terea capacit��ii de inovare, promovarea
poten�ialului local de inovare �i cre�terea competitivit��ii sectorului privat din regiune. Aceste
obiective pot fi atinse doar prin coordonarea dintre autorit��ile locale, regionale �i na�ionale, cu
privire la elaborarea �i implementarea de politici �i în strâns� cooperare cu sectorul privat �i
institu�iile de cercetare.
Acest raport sugereaz� înfiin�area a dou� comitete regionale conduse de Agen�ia pentru
Dezvoltare Regional� (ADR) care ar putea sprijini parteneriate între factorii politici na�ionali �i
locali. Aceast� propunere poate optimiza coordonarea politicilor cu condi�ia s� fie înso�it� de o
simplificare a mecanismelor de cooperare existente.
8.7. Opinia�cet��enilor�
O sintez� comparativ� a ansamblului factorilor care concur� la definirea condi�iilor de trai
ale comunit��ii municipiului Deva, realizat� pe baza r�spunsurilor formulate la setul de întreb�ri
din cadrul cercet�rii sociologice, este urm�toarea:
Dvs. ca cet��ean al ora�ului, cât de mul�umit sunte�i de urm�toarele aspecte, pe o scal� de
la 1 la 5 (unde 1 înseamn� deloc mul�umit �i 5 înseamn� foarte mul�umit)?
Pe baza r�spunsurilor la chestionar a fost realizat� o scal� a mediilor pentru tipurile
principale de domenii de referin!� ale vie!ii comunitare.
Astfel, serviciile utilitare sunt clasate la vârful scalei, cu o medie de 3.8 (pe scala 1-5). La
polul opus se situeaz� resursele umane �i serviciile sociale, care �in de problematica locurilor de
munc� din localitate.
3.8
3.4
3.3
3.2
3.0
2.9
SERVICII UTILITARE
ÎNV���MÂNT �I ACTIVIT��I CULTURALE
DEZVOLTAREA URBAN�
MEDIUL ÎNCONJUR�TOR
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT RUTIER !I FEROVIAR
RESURSE UMANE !I SERVICII SOCIALE
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
497
Concluzii deosebit de utile în procesul de planificare se refer� la opinia cet��enilor
Municipiului Deva privind aspectele generale ale localit��ii din ultimul an.
Pe aceast� baz� se poate verifica dac� este oportun� men�inerea în continuare a trendului
imprimat în ultimul an sau este necesar� o schimbare radical� a modului de abordare de c�tre
Prim�ria Municipiului Deva.
Gândindu-v !la!activit "ile!din!ora#ul!dvs.!din!ultimul!an,!v !rog!s !v !exprima"i!acordul!
sau!dezacordul!cu!privire!la!urm toarele!afirma"ii�
Municipiul Deva este în primul rând apreciat pentru siguran" !(peste dou� treimi au f�cut
aceast� men�iune). Administra"ia! public este apreciat� pozitiv din punct de vedere al
transparen�ei !i activit��ii desf�!urate. La fel, în zona de apreciere figureaz� spa"iile! verzi,!
parcurile!#i!locurile!de!joac !pentru!copii,!via"a!social !a!ora#ului.
Locurile! de! munc !i dezvoltarea! unor! noi! societ "i! comerciale sunt probleme care
afecteaz� aproape toate regiunile ��rii. Locuitorii din Deva se arat� !i ei nemul�umi�i de acest
lucru (82% declar� c� nu au fost create noi locuri de munc�).
M� simt în siguran�� în acest ora�
Am acces u�or la informa�iile publice care m�
intereseaz�
Ac�iunile administra�iei publice locale sunt
transparente, vizibile
Exist� spa�ii verzi, parcuri �i locuri de joac� pentru
copii
Via�a social� a ora�ului s-a îmbun�t��it
Am locuri de agrement �i recreere în care pot s� m�
relaxez
A crescut calitatea serviciilor sociale
Traficul din ora� s-a fluidizat
S-au construit piste pentru biciclete
S-au înfiin�at societ��i comerciale
S-au creat locuri de munc�
77%
76%
69%
68%
64%
62%
58%
54%
49%
39%
17%
23%
23%
31%
32%
36%
37%
42%
45%
52%
61%
82%
Acord Dezacord
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
498
Ave�i o propunere de proiect care poate cre�te calitatea vie�ii în ora�ul în care locui�i?
(întrebare deschis�)
Astfel, propunerile responden�ilor se refer� la urm�toarele aspecte care se consider� c�
au impact asupra calit��ii vie�ii municipiului Deva:
Responden�ii la chestionar au fost ruga�i s� propun� o serie de proiecte considerate de ei
ca fiind importante pentru cre!terea calit��ii vie�ii în localitate.
La categoria altceva au fost indicate proiecte care nu dep�!esc ca procent 1%, fapt pentru
care r�spunsurile au fost listate integral la Anexe. Ceea ce se dore!te în cea mai mare m�sur�
sunt locurile de munc� !i investi�iile care pot duce implicit la crearea de locuri de munc� (cele
dou� categorii însumând 37% dintre r�spunsurile spontane).
Când v� gândi�i la ora�ul în care tr�i�i � în general pute�i spune c� sunte�i�
Evaluarea satisfac�iei generale a cet��enilor fa�� de ora! este urm�toarea:
locurile de munc�
investi�ii
s�n�tatea public�
circula�ia
activit�!i culturale
spa!iile verzi
locurile de parcare
poluarea
siguran�a cet��eanului
de�eurile
cur��enia ora!ului
pod peste linia ferat�
locuri de joac�
asfaltarea drumurilor
altceva
25%
12%
8%
7%
6%
6%
4%
2%
2%
2%
2%
1%
1%
1%
20%
Mul"umit
85%
Nemul"umit
15%
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
499
Deci locuitorii municipiului Deva se declar� mul�umi�i în majoritatea lor (85%) de
localitatea în care tr�iesc.
Datorit� importan�ei deosebite a opiniilor cet��enilor, principalii beneficiari ai proiectelor
care vor fi ini�iate în perioada urm�toare, s-a considerat util� includerea unei selec�ii relevante
privind propunerile formulate cu privire la dezvoltarea viitoare a localit��ii. Pentru asigurarea
caracterului de acurate�e a acestor opinii, acestea sunt redate a!a cum au fost men�ionate de
c�tre responden�i.
Aceste propuneri se refer� la:
Propuneri formulate de cet��eni
Accesarea fondurilor europene
Amenajarea spa�iilor publice/ Organizarea evenimentelor în ora!
Amenajarea blocurilor din cartierul micro 15
Amenajarea mai multor spa�ii verzi
Amenajarea unor centre pentru pensionari
Amenzi pentru cet��enii needucati (gestionarea de!eurilor)
Asfalt�ri de calitate
Asisten�a medical�, !coala, educa�ia tineretului.
Integra�i în societate b�trânii
Asisten�a pensionarilor
Asocia�iile de locatari
Atragerea de investitori pentru a crea locuri de munc�
Baze sportive pentru copii, gratuite
Bazine de inot
Bolnavii gravi s� aiba prioritate
Camine pentru b�trâni
Centru de selectare a de!eurilor
Cinematograf
Competen�a autorit��ilor locale în problemele ora!ului
Construirea unui aeroport !i a unei fabrici de procesare a de!eurilor
Controale ale celor care ne conduc
Controale medicale
Crearea de locuri de munc� - Înfiin�are de firme
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
500
Propuneri formulate de cet��eni
Crearea unui spa�iu pentru petrecerea timpului liber pentru pensionari
Crearea de spa�ii verzi
Cur��enia în ora!
Cur��enie !i paz�
Defri!area pomilor din fa�a blocului
Desfiin�area semafoarelor înfiin�ate în ultimul an
Dezvoltarea înv���mântului !i a spa�iului pentru copii
Dezvoltarea urban�
Educarea tinerilor
Educa�ia popula�iei
Educa�ia popula�iei / Instruire
Eliminarea corup�iei din toate sectoarele de activitate
Exploatarea palatului copiilor
Facilit��i la autorit��ile locale
Finalizare proiect Carrefour
Firm� mare de locuri de munc�
Fluidizarea circula�iei !i mai multe parc�ri
Formalit��ile exagerate privind serviciul de asisten�� social�, s� se ia masuri
Grij� mai mare de oamenii vârstnici !i cei cu dizabilit��i
Implicarea autorit��ilor locale pentru bun�starea cet��enilor
Implicarea tineretului în toate activit��ile
Înfiin�area locurilor de munc�, dezvoltarea cultural�
Înfiin�area zonelor industriale, locuri de munc�
Interesul autorit��ilor locale
Investi�ii majore în zona industrial� a ora!ului
Investi�ii pentru crearea locurilor de munc�
Investitori
Locuri de joac�
Locuri de munc�
Locuri de munc� pentru femei
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
501
Propuneri formulate de cet��eni
Locuri de munc� pentru tineri
Locuri pentru b�trâni, cluburi
Mai mul�i pomi
Mai pu�ine semafoare
Mediu mai pu�in poluat, mai mult bun sim� cu oamenii în spitale
Termocentrala s� fie oprit�
Modernizat orice punct de vedere
O sal� de sport
Oamenii politici s� fie cu inima mai mult la popor decât la ei
Obiectele electronice - s� pun� o pubel� pentru ele
Ordine !i disciplin�
Pagina de net la Prim�rie- expunerea obiectivelor prioritare/fonduri europene, proiecte europene
Parc�ri
Parc�ri supraetajate
Parc�ri subterane
Parcuri
Parcuri, cinematograf
Pasarel� peste calea ferat�
Patrule care s� dea amenzi celor care rup !i arunc�
Pista de pe Stadionul Cetate s� aiba coretan
Piste pentru biciclete dintr-un cap�t în altul
Politicienii s� discute cu oamenii
Problema cultural�
Problema de!eurilor
Problema medical�
Promovarea tinerilor
Protec�ie social� mai bun�
Redresarea sistemului de termoficare
Reducerea polu�rii
Reducerea polu�rii / acces la informa!ie
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
502
Propuneri formulate de cet��eni
Reducerea pre�urilor serviciilor �i alimentelor
Refacerea canaliz�rii
Renovarea cinematografului �i înfiin�area unuia 3D
Repararea trotuarelor
Repara�ii la locurile de joac� în parcuri
S� adune comunitatea
S� fie liniste
S� fie mai mult acces la spitale
S� fie mai mult respect pentru oamenii în vârst�
S� nu se mai fure de c�tre conduc�tori
S� se creeze locuri de munc�
S� se fac� cel pu�in o alimentar� pe strada C�lug�reni
S� se fac� ie�ire din ora� la autostrad�
S� se ocupe mai mult de copiii orfani �i de asisten�ii maternali
S� se termine construirea centrului comercial de la Sântuhalm
S�li de spectacol
Situa�ia str�zilor de peste calea ferat�
Spa�ii verzi
Spectacole
Sta�ii de epurare modernizate
Terminarea autostr�zii Sibiu-Arad
Tineretul s� aibe unde s� lucreze, s� aibe o locuin��
Transparen��
Turismul mai bine pus la punct
Un centru de medicin� naturist�
Unele dintre semafoare s� func�ioneze intermitent noaptea
Unificarea Devei cu Simeria, Hunedoara
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
503
9. COORDONATE�DE�PLANIFICARE�
9.1. Criterii��i�cerin�e�de�planificare�
La elaborarea Strategiei integrate pentru dezvoltarea urban� a municipiului Deva în
perioada 2014÷2023 s-au avut în vedere urm�toarele criterii:
v Respectarea contextului de dezvoltare definit prin Strategia Europa 2020, precum �i prin alte documente strategice la nivel european, na�ional �i regional;
v Satisfacerea nevoilor specifice de dezvoltare ale municipiului Deva, actuale �i viitoare, plecând de la avantajele competitive care ar trebui promovate prin investi�iile viitoare;
v Maximizarea atragerii de fonduri europene �i optimizarea rezultatelor socio-economice
ale investi�iilor planificate;
v Înscrierea viziunii �i misiunii Strategiei 2014-2023 a Municipiului Deva în aria de referin�� a obiectivelor de cre�tere inteligent�, durabil� �i inclusiv� ale Uniunii Europene;
v Formularea obiectivelor strategice în concordan�� cu obiectivele tematice ale Strategiei
Europa 2020;
v Raportarea la experien�a pozitiv� a unor localit��i similare sau de rang superior din Uniunea European�, prin care s� se faciliteze compara�ia �i stabilirea unor �inte viabile, adaptate la condi�iile specifice municipiului Deva;
v Definirea de obiective majore la nivelul conurba�iei Corvina, cu vizarea unor avantaje
competitive cu spectru larg, pe termen mediu �i lung;
v Conexarea permanent� la efectul sinergic rezultat prin identificarea �i implementarea unor proiecte de interes comun cu municipiul Hunedoara;
v Reducerea decalajelor de dezvoltare existente între zona urban� �i cea rural� administrate la nivelul municipiului Deva;
v Satisfacerea integral� a cerin�elor stipulate prin Legea 351/2001 privind elementele �i nivelul de dotare ale localit��ilor urbane de rangul II, cu completarea setului de cerin�e deficitare la nivelul municipiului Deva;
v Definirea elementelor de fundamentare pe baza informa�iilor cuprinse în analiza socio-
economic� �i analiza SWOT;
v Eliminarea/diminuarea aspectelor din categoria �Puncte slabe� eviden�iate prin analizele SWOT elaborate pe domenii specifice de referin��;
v Luarea în considerare a lec�iilor înv��ate din perioada de programare anterioar�.
Referitor la priorit��ile de dezvoltare, acestea au fost stabilite printr-o larg� consultare a
tuturor p�r�ilor interesate, plecând de la nevoile majore de dezvoltare ale municipiului Deva,
aferente urm�toarelor domenii: infrastructur�, competitivitate, resurse umane (inclusiv ocupare
�i incluziune social�), capacitate administrativ� �i dezvoltare teritorial�.
Programele de dezvoltare au fost definite ca o interfa�� de conexare a obiectivelor �i
politicilor strategice cu oportunit��ile oferite de tipurile de investi�ii care vor fi finan�ate prin
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
504
viitoarele programe opera�ionale, plecând de la obiectivele tematice, priorit��ile de investi�ii �i
ac�iunile cheie prev�zute de proiectele de regulamente privind alocarea fondurilor europene în
perioada urm�toare.
Ca urmare a modului de abordare a investi�iilor pentru perioada 2014-2020, stabilit prin
reglement�rile structurilor de coordonare ale procesului de planificare, atât la nivel european,
cât �i la nivel na�ional �i regional, investi�iile propuse spre finan�are r�spund urm�toarelor
cerin�e:
v Sunt programate într-un mod integrat �i complementar, cu luarea în considerare ex-
ante a aspectelor conexe de func�ionare eficient� a facilit��ilor rezultate ca urmare a implement�rii investi�iilor noi;
v Sunt generatoare de cre�tere economic� �i de locuri de munc�;
v Contribuie la atingerea �intelor na�ionale pentru strategia Europa 2020;
v Fructific� poten�ialul economic, social �i geografic al Municipiului;
v R�spund priorit��ilor de dezvoltare teritorial�.
Astfel, pachetul legislativ prezentat de Comisia European� în oct 2011, propune
consolidarea procesului de programare strategic� prin concentrarea fondurilor europene pe 11
obiective tematice (OT), corelate cu priorit��ile Strategiei Europa 2020, pentru a maximiza
impactul politicii în ceea ce prive�te realizarea priorit��ilor europene, respectiv:
OT1. Consolidarea cercet�rii, dezvolt�rii tehnologice �i inov�rii;
OT2. Îmbun�t��irea accesului �i a utiliz�rii �i cre�terea calit��ii tehnologiilor informa�iei
�i comunica�iilor;
OT3. Îmbun�t��irea competitivit��ii întreprinderilor mici �i mijlocii, a sectorului agricol
(în cazul FEADR) �i a sectorului pescuitului �i acvaculturii (pentru FEMP);
OT4. Sprijinirea tranzi�iei c�tre o economie cu consum sc�zut de dioxid de carbon în
toate sectoarele;
OT5. Promovarea adapt�rii la schimb�rile climatice, a prevenirii �i a gestion�rii
riscurilor;
OT6. Protec�ia mediului �i promovarea utiliz�rii eficiente a resurselor;
OT7. Promovarea sistemelor de transport durabile �i eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor re�elelor majore;
OT8. Promovarea ocup�rii for�ei de munc� �i sprijinirea mobilit��ii for�ei de munc�;
OT9. Promovarea incluziunii sociale �i combaterea s�r�ciei;
OT10. Investi�iile în educa�ie, competen�e �i înv��are pe tot parcursul vie�ii;
OT11. Consolidarea capacit��ii institu�ionale �i o administra�ie public� eficient�.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
505
Cu toate c� România �i-a dep��it deja �inta stabilit� prin PND 2007-2013, r�mâne
penultimul stat membru în ceea ce prive�te nivelul mediu PIB/locuitor raportat la UE27.
Ca urmare, obiectivul global al strategiei de dezvoltare a României pentru perioada 2014-
2020 este reprezentat de:
�Reducerea disparit��ilor de dezvoltare social� �i economic� între România �i statele
membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei cre�teri adi�ionale de 15% determinat� de
utilizarea fondurilor europene, având ca �int� atingerea în anul 2022, a unui nivel mediu al
PIB/locuitor de 65% din media UE.�
Propunerile de obiective specifice (OS) au fost strâns corelate cu cele trei tipuri de
obiective tematice propuse de c�tre Comisia European� �i cu priorit��ile Strategiei Europa 2020,
dup� cum urmeaz�:
Þ OS1. Cre�tere inteligent�;
Þ OS2. Cre�tere durabil�;
Þ OS3. Cre�tere favorabil� incluziunii.
Pentru atingerea acestor obiective specifice, România va promova investi�ii ce vor
r�spunde tuturor celor 11 obiective tematice, a�a cum s-a precizat mai sus. La o analiza
preliminar� se poate observa c� niciunul dintre obiectivele tematice propuse de c�tre Comisia
European� nu poate fi exclus, fapt ce va fi relevat, cu siguran��, �i de analizele socio-economice.
Dincolo de obiectivele specifice corelate cu priorit��ile Strategiei Europa 2020, investi�iile
ce urmeaz� a fi finan�ate vor r�spunde urm�toarelor priorit��i tematice (PT) de dezvoltare:
Þ PT1. Cre�terea pe termen lung a competitivit��ii economiei Române�ti;
Þ PT2. Dezvoltarea durabil� a infrastructurii de baz�;
Þ PT3. Adaptarea capitalului uman la provoc�rile unei economii moderne;
Þ PT4. Îmbun�t��irea eficien�ei administra�iei publice.
Acestor priorit��i tematice li se ad�ug� componenta teritorial�, care trebuie urm�rit� ca
o prioritate orizontal�.
Plecând de la aceste repere general acceptabile, procesul de programare va avea rolul de
a selecta un mix optim de priorit��i de investi�ii �i ac�iuni cheie, care s� duc� la atingerea
obiectivelor specifice stabilite.
Strategia pentru Dezvoltare Regional� a Regiunii Vest 2014-2020 reprezint� viziunea
Regiunii Vest privind dezvoltarea regional� �i baza strategic� pentru fundamentarea programelor
de finan�are din fonduri externe/comunitare, na�ionale, regionale �i/sau locale.
Obiectivul general al Regiunii Vest este formulat astfel:
�Regiunea Vest are scopul de a atinge nivelul PIB pe cap de locuitor �i a calit��ii generale
a vie�ii similare cu regiunile puternice, non-capitale din Europa Central� pân� în 2020.�
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
506
Pentru îndeplinirea obiectivului general, Regiunea Vest trebuie s� devin� o regiune:
v mai productiv�;
v o economie puternic�;
v conectat� la nou;
v un loc pl�cut pentru a locui;
v coeziv�.
Atingerea acestui obiectiv general se bazeaz� pe urm�toarele obiective specifice:
v Accentuarea rolului cercet�rii-inov�rii;
v Concentrare mai clar� asupra IMM-urilor �i investi�iilor directe;
v Îmbun�t��irea nivelului productivit��ii;
v Cre�terea conectivit��ii �i mobilit��ii �în� �i �din� regiune;
v Identificarea ni�elor din turism �i formularea unei oferte turistice agregate;
v Îmbun�t��irea indicatorilor de participare în special în înv���mântul secundar superior
�i în înv���mântul ter�iar;
v Cre�terea calit��ii �i a accesului la asisten�� medical� eficient�;
v Combaterea s�r�ciei �i a excluziunii sociale în regiune;
v Diminuarea disparit��ilor de dezvoltare;
v Îmbun�t��irea capacit��ii regionale de "dezvoltare".
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada2014�
2020, au fost identificate urm�toarele priorit��i de dezvoltare, translatate la nivel de axe
prioritare în cadrul documentelor strategice de planificare regional�:
PD1. Cre�terea competitivit��ii regionale prin promovarea inov�rii �i specializ�rii
inteligente;
PD2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazat� pe cre�terea productivit��ii �i
antreprenoriat;
PD3. Îmbun�t��irea accesibilit��i �i mobilit��ii într-o regiune conectat� intern �i
interna�ional;
PD4. Dezvoltarea capitalului uman �i cre�terea calit��ii serviciilor în sectoarele educa�ie,
s�n�tate �i servicii sociale;
PD5. Promovarea cre�terii sustenabile prin optimizarea calit��ii factorilor de mediu,
cre�terea eficien�ei energetice al�turi de valorificarea energiilor regenerabile �i
printr-un management proactiv al situa�iilor de risc;
PD6. Încurajarea dezvolt�rii particularit��ilor specifice comunit��ilor urbane �i rurale;
PD7. Dezvoltarea capacit��ii administrative regionale.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
507
9.2. Oportunit��i�de�finan�are�pentru�Deva�
Obiectivele tematice sunt transpuse în priorit��i de investi�ii specifice pentru fiecare fond
în parte. La nivel european, orientarea strategic� privind utilizarea fondurilor europene este dat�
de Cadrul Strategic Comun (CSC), care acoper� cele cinci mari fonduri europene: Fondul
European pentru Dezvoltare Regional� (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune
(FC), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural� (FEADR) !i Fondul European Maritim !i
pentru Pescuit (FEMP).
Cele cinci fonduri au fost denumite generic �fondurile CSC�. Din punct de vedere strategic,
proiectele de regulamente prev�d faptul c� fondurile CSC vor completa interven�iile na�ionale,
regionale !i locale în implementarea Strategiei Uniunii pentru o cre!tere inteligent�, durabil� !i
incluziv� (Strategia Europa 2020), luând în considerare contextul specific din fiecare stat membru.
Fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai importante
instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparit��ilor regionale, precum !i promovarea
cre!terii economice la nivel regional !i local, consolidarea competitivit��i !i cre!terea ocup�rii
for�ei de munc�, obiective de referin�� la nivelul Uniunii Europene. Îndeplinirea acestor obiective
este posibil� prin asigurarea unui mediu favorabil investi�iilor, înfiin�area de noi companii sau
dezvoltarea celor existente, contribuind semnificativ la crearea de noi locuri de munc� !i
generarea de valoare ad�ugat�.
Conform propunerii Comisiei Europene, aloc�rile na�ionale pentru politica de coeziune
(f�r� FEADR !i FEPAM) vor fi limitate la 2,5% din PIB-ul fiec�rui stat membru pentru perioada
2014-2020, ceea ce va presupune o alocare superioar� fa�� de perioada actual�. Exist� îns� o
serie de propuneri din partea statelor membre net contributoare care pot diminua nivelul
aloc�rilor pentru toate statele membre.
Aloc�rile financiare vor fi diferite în func�ie de tipul de regiune:
v Regiuni mai pu�in dezvoltate � care au PIB/capita sub 75% din media UE27;
v Regiuni în tranzi�ie � care au PIB/capita între 75 !i 90% din media UE27;
v Regiuni mai dezvoltate � care au PIB/capita peste 90% din media UE27.
În acest context, cele 7 regiuni definite la nivelul teritoriului României, mai pu�in regiunea
Bucure!ti-Ilfov, sunt asimilate în continuare în categoria regiunilor mai pu�in dezvoltate.
În conformitate cu propunerile de compromis aprobate la nivelul Consiliului Afaceri
Generale al Uniunii Europene, sunt impuse urm�toarele principii de concentrare a fondurilor:
P1. Alocarea Fondului de Coeziune va reprezenta o treime din alocarea pentru politica de
coeziune;
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
508
P2. Alocarea FEDR va fi orientat� spre primele patru obiective tematice prev�zute în
Regulamentul General în propor�ie minim� de 50% pentru regiunile mai pu�in
dezvoltate;
P3. Alocarea FEDR va fi orientat� spre obiectivul tematic (4) într-o propor�ie minim� de
10% pentru regiunile mai pu�in dezvoltate;
P4. Alocarea FSE va fi orientat� spre patru dintre priorit��ile de investi�ii finan�ate în
cadrul obiectivelor tematice (8)-(10) în propor�ie minim� de 60% pentru regiunile mai
pu�in dezvoltate;
P5. Aloc�rile pentru fondurile structurale (FSE+FEDR) vor fi concentrate pe obiectivele
tematice (8)-(10), între 20-25% pentru regiunile mai pu�in dezvoltate;
În acest context, utilizarea sprijinului structural (fondurile structurale - FSE+FEDR) pentru
perioada 2014-2020 urm�re!te crearea condi�iilor de îmbun�t��ire !i dezvoltare constant� a
mediului de afaceri, având ca obiective principale:
v stimularea competitivit��ii întreprinderilor;
v facilitarea accesului la finan�are;
v crearea unui mediu favorabil cre�rii de noi afaceri !i încurajarea culturii antreprenoriale;
v sprijinirea companiilor de a opera în plan extern !i de a accesa noi pie�e;
v asigurarea unei for�e de munc� calificate !i adaptabile.
M�surile în cadrul acestei provoc�ri vor fi orientate c�tre urm�toarele arii tematice:
Þ cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare;
Þ tehnologia informa�iei �i comunica�iilor;
Þ competitivitatea IMM-urilor, a sectorului agricol �i a sectorului de pescuit �i
acvacultur�;
Cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare.
Interven�iile propuse sunt orientate c�tre:
v sus�inerea inov�rii în cadrul întreprinderilor;
v consolidarea capacit��ilor pentru excelen�� în cercetare �i inovare;
v schimb�ri tehnologice.
În zonele rurale, inovarea �i baza de cunoa�tere vor fi consolidate prin:
v cooperarea între sectoarele agricol, alimentar �i forestier �i al�i actori;
v crearea de clustere �i re�ele, �i utilizarea serviciilor de consultan��.
Tehnologia informa!iei �i comunica!iilor.
Ac�iunile vor fi orientate c�tre:
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
509
v cre�terea capacit��ii întreprinderilor s� dispun� de servicii TIC;
v încurajarea acestora s� utilizeze astfel de servicii.
Competitivitatea IMM-urilor, a sectorului agricol �i a sectorului de pescuit �i
acvacultur�.
Eforturile vor fi orientate c�tre sprijinirea investi�iilor în spiritul antreprenorial, în
exploatarea comercial� a noilor idei �i a rezultatelor cercet�rii, prin:
v furnizarea de servicii de consiliere în domeniul afacerilor;
v sprijinirea dezvolt�rii instrumentelor online.
Interven�iile pentru îmbun�t��irea competitivit��ii sectorului agricol:
v vor ajuta la asigurarea unei produc�ii alimentare viabile în UE;
v vor contribui la crearea �i p�strarea locurilor de munc�;
v vor contribui la cre�terea economic� în zonele rurale.
De asemenea, s-au avut în vedere priorit�!ile propuse spre finan�are în urm�toarea
perioad� prin programele opera!ionale.
9.2.1. Fondurile�structurale�2014���2020��
Pentru a putea avea o privire de ansamblu �i a putea în�elege mecanismul de acordare a
fondurilor �i programelor europene trebuie s� cunoa�tem contextul care le genereaz�. Fondurile
Europene sunt acele instrumente financiare create de Uniunea European� cu scopul de a
dezvolta anumite domenii �i a sprijini ��rile membre în atingerea anumitor standarde de
dezvoltare atât economic�, cât �i social� �i cultural�.
Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai eficient în perioada 2014
� 2020, datorit� simplific�rii structurii institu!ionale. Totodat�, sistemul va fi mai bine coordonat,
fiind stabilite atribu�ii de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere: Ministerul
Fondurilor Europene, Ministerul Dezvolt�rii Regionale �i Administra�iei Publice �i Ministerul
Agriculturii �i Dezvolt�rii Rurale.
Pentru exerci!iul financiar 2014 � 2020, România a reu�it s� ob�in� 39,887 miliarde de
euro, cu 18% mai mult fa�� de suma alocat� în perioada anterioar�. În 2014 � 2020, conform
acordului de parteneriat, liniile de finan�are pentru România vizeaz�:
Ø Dezvoltarea Resurselor Umane
Ø Cre�terea Gradului De Ocupare
Ø Dezvoltarea Regional�
Ø Înt�rirea Capacit��ii Administrative
Ø Cre�terea Competitivit��ii Economice
Ø Dezvoltarea Infrastructurii De Mediu
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
510
Programul Opera�ional Regional (POR) este unul dintre programele prin care România va
putea accesa fondurile europene structurale �i de investi�ii provenite din Fondul European pentru
Dezvoltare Regional� (FEDR), în perioada 2014-2020.
POR 2014�2020 î�i propune ca obiectiv general cre�terea competitivit��ii economice �i
îmbun�t�!irea condi�iilor de via�� ale comunit��ilor locale �i regionale, prin sprijinirea dezvolt�rii
mediului de afaceri, infrastructurii �i serviciilor, pentru dezvoltarea durabil� a regiunilor, astfel
încât acestea s� î�i poat� gestiona în mod eficient resursele �i s� î�i valorifice poten�ialul de
inovare �i de asimilare a progresului tehnologic.
Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o ax� de asisten�� tehnic�), care
au în total o alocare estimat� de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezint�
sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regional� (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro -
contribu�ia na�ional�:
Ø Axa prioritar� 1: Promovarea transferului tehnologic
Ø Axa prioritar� 2: Îmbun�t�!irea competitivit��ii întreprinderilor mici "i mijlocii
Ø Axa prioritar� 3: Sprijinirea tranzi�iei c�tre o economie cu emisii sc�zute de carbon
Ø Axa prioritar� 4: Sprijinirea dezvolt�rii urbane durabile
Ø Axa prioritar� 5: Îmbun�t��irea mediului urban �i conservarea, protec�ia �i valorificarea
durabil� a patrimoniului cultural
Ø Axa prioritar� 6: Îmbun�t��irea infrastructurii rutiere de importan�� regional�
Ø Axa prioritar� 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil� a turismului
Ø Axa prioritar� 8: Dezvoltarea infrastructurii de s�n�tate "i sociale
Ø Axa prioritar� 9: Sprijinirea regener�rii economice �i sociale a comunit��ilor defavorizate
din mediul urban
Ø Axa prioritar� 10: Îmbun�t��irea infrastructurii educa�ionale
Ø Axa prioritar� 11: Extinderea geografic� a sistemului de înregistrare a propriet�!ilor în
cadastru "i cartea funciar�
Ø Axa prioritar� 12: Asisten�� tehnic�
�
Programul Opera!ional Capital Uman (POCU) 2014-2020 stabile�te priorit��ile de
investi�ii, obiectivele �i ac�iunile asumate de c�tre România în domeniul resurselor umane,
continuând investi�iile realizate prin Fondul Social European (FSE) în perioada 2007-2013 �i
contribuind la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014-2020).
Ac�iunile de investi�ii propuse în cadrul POCU au în vedere rezolvarea problemelor legate de
resursa uman� precum:
Ø Rata sc�zut� de ocupare în rândul tinerilor;
Ø Densitate redus� a afacerilor �i oportunit��i limitate de ocupare;
Ø Disparit��i importante legate de accesul �i participarea pe pia�a muncii a anumitor
categorii dezavantajate;
Ø Neconcordan�� între cererea �i oferta de competen�e �i expertiz�.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
511
�
Programul Opera�ional Infrastructur� Mare (POIM) 2014-2020 r�spunde provoc�rilor de
dezvoltare identificate la nivel na�ional în ceea ce prive!te infrastructura !i resursele. Având în
vedere gradul ridicat de corelare !i complementaritate a tipurilor de investi"ii în infrastructur�,
promovarea investi"iilor care adreseaz� nevoile în domeniul infrastructurii !i resurselor au fost
propuse spre finan"are în cadrul unui singur program opera"ional, având ca obiectiv global:
Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie !i prevenirea riscurilor la standarde
europene, în vederea cre�rii premiselor unei cre�teri economice sustenabile, în condi"ii de
protec"ie !i utilizare eficient� a resurselor naturale.
POIM prin intermediul celor 8 axe prioritare propuse atinge 4 domenii esen�iale pentru
dezvoltarea urban� a României:
Ø Infrastructur� de transport;
Ø Protec�ia mediului;
Ø Managementul riscurilor !i adaptarea la schimb�rile climatice;
Ø Energia curat� !i eficien"a energetic�.
Investi"iile dedicate sectorului transport vor fi orientate spre continuarea investi"iilor
demarate în perioada 2007-2013, având ca obiectiv principal definitivarea coridoarelor de pe
re"eaua TEN-T, prin realizarea tronsoanelor lips�, precum !i dezvoltarea !i modernizarea re"elei
na"ionale de drumuri care asigur� conectarea la re"eaua TEN-T !i modernizarea re"elei de c�i
ferate, prin electrificare !i dotarea cu material rulant a sectoarelor construite/reabilitate.
În domeniul mediului, investi"iile preconizate pentru perioada 2014-2020 vor continua
proiectele orientate spre implementare a acquis-ului comunitar în domeniul apei !i apei uzate,
prin continuarea procesului de regionalizare a managementului în acest sector, precum !i cel al
managementului de!eurilor. Adi"ional, va continua procesul de elaborare !i implementare a
planurilor de management � seturi de ac"iuni pentru ariile naturale protejate !i siturile Natura
2000, precum !i cel de decontaminare a siturilor industriale poluate istoric. Referitor la domeniul
schimb�ri climatice, investi"iile preconizate vor fi orientate spre m�suri non-structurale !i
structurale cu rol de preven"ie a principalelor riscuri cu care se confrunt� România, respectiv
inunda"iile, seceta !i eroziunea costier�, acordându-se totodat� aten"ie înt�ririi capacit�"ii de
r�spuns a structurilor cu rol în managementul situa"iilor de urgen"�.
Energia curat� !i eficien"a energetic�, precum !i asigurarea flexibilit�"ii transportului
energiei electrice !i gazelor naturale, reprezint� o prioritate dedicate cu prec�dere sectorului
privat, atât pentru produc�torii !i distribuitorii de energie din resurse regenerabile al c�ror
poten"ial a fost mai pu"in exploatat, cât !i pentru societ�"ile comerciale active în sectorul
industrial, care doresc s� î!i eficientizeze consumul de energie prin cogenerare. Distribu"ia !i
contorizarea inteligent� vor contribui, de asemenea, la îmbun�t�"irea eficien"ei energetice !i
reducerea gazelor cu efect de ser�, contribuind totodat� la atingerea obiectivelor stabilite prin
Strategia Europa 2020 în acest domeniu.
POIM beneficiaz� de o alocare financiar� de cca. 11,8 mld. Euro, din care:
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
512
v 6,94 mld. Euro Fond de Coeziune;
v 2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regional�;
v 2,46 mld. Euro Cofinantare.
PO Competitivitate (POC) 2014-2020 sus�ine investi�ii menite s� r�spund� nevoilor �i
provoc�rilor legate de nivelul redus al competitivit��ii economice, în special în ceea ce prive�te
sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare �i inovare (CDI) �i infrastructura subdezvoltat�
de TIC �i implicit servicii slab dezvoltate, pozi�ionându-se astfel ca un factor generator de
interven�ii orizontale în economie �i societate, de natur� s� antreneze cre�tere �i sustenabilitate.
În acest context, progamul prezint� urm�toarele axe prioritare:
Ø Axa prioritar� 1 �Cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare (CDI) în sprijinul
competitivit��ii economice �i dezvolt�rii afacerilor� prevede urm�toarele priorit��i de
investi�ii:
v Cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare în sprijinul competitivit��ii economice
�i dezvolt�rii afacerilor;
v Tehnologia Informa!iei �i Comunica!iilor (TIC) pentru o economie digital�
competitiv�.
Ø Axa prioritar� 2 �Tehnologia Informa�iei �i Comunica�iilor (TIC) pentru o economie
digitala competitiva� prevede urm�toarele priorit��i de investi�ii:
v Consolidarea aplica!iilor TIC pentru guvernare electronic�, elearning, incluziune
digital�, cultur� online �i e-s�n�tate;
v Dezvoltarea produselor �i serviciilor TIC, a comer!ului electronic �i a cererii de TIC;
v Extinderea conexiunii în band� larg� �i difuzarea re!elelor de mare vitez�, precum �i
sprijinirea adopt�rii tehnologiilor emergente �i a re!elelor pentru economia digital�.
Pachetul financiar total pentru programul opera!ional este stabilit la suma de 1 329 787
234 EUR, ea urmând s� fie asigurat� din urm�toarele linii bugetare specifice:
v EUR 1 080 699 494 (FEDR � Regiuni mai pu!in dezvoltate);
v EUR 249 087 740 (FEDR � Regiuni mai dezvoltate).
�
Programul Opera�ional Capacitate Administrativ� (POCA) 2014-2020 î�i propune s�
consolideze capacitatea administrativ� a autorit�!ilor �i institu!iilor publice de a sus�ine o
economie modern� �i competitiv�, abordând provocarea 5 �Administra�ia �i guvernarea� �i
provocarea 2 �Oamenii �i societatea� din Acordul de Parteneriat al României Programul este
finan!at din Fondul Social European, în cadrul obiectivului tematic nr. 11 �Consolidarea
capacit��ii institu�ionale a autorit��ilor publice �i a p�r�ilor interesate �i eficien�a administra�iei
publice�.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
513
POCA 2014�2020 are rolul de a contribui la crearea unei administra!ii publice moderne,
capabil� s� faciliteze dezvoltarea socio-economic� a !�rii, prin intermediul unor servicii publice,
investi!ii �i reglement�ri de calitate, contribuind la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.
Pentru a putea îndeplini acest rol, administra!ia public� are nevoie de resurse umane
competente �i bine gestionate, un management eficient �i transparent al cheltuielilor publice, o
structur� institu!ional-administrativ� adecvat�, precum �i de proceduri clare, simple �i
predictibile de func!ionare. O astfel de administra!ie trebuie s� fie capabil� s� ofere deciden!ilor
politici instrumentele necesare fundament�rii �i implement�rii unor politici publice în interesul
cet�!enilor.
Alocarea financiar� a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020
este de 553,9 milioane de euro.
Bugetul POCA 2014-2020 este structurat pe 3 axe prioritare, dup� cum urmeaz�:
v Administra!ie public� �i sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiar� de 326,38 de
milioane de euro (59%);
v Administra!ie public� �i sistem judiciar accesibile �i transparente, cu o alocare
financiar� de 18,69 de milioane de euro FSE (33,93%);
v Asisten!� tehnic�, cu o alocare financiar� de 3911 de milioane de euro (7,07%).
�
Programul Opera�ional Asisten!� Tehnic� (POAT) 2014-2020, are drept scop asigurarea
unui proces de implementare eficient� �i eficace a Fondurilor Europene Structurale �i de Investi�ii
în România în conformitate cu principiile �i regulile de parteneriat, programare, evaluare,
comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare �i control, pe baza
responsabilit��ilor împ�r�ite între Statele Membre �i Comisia European�.
Alocarea bugetar� total� pentru POAT 2014-2020, din care se vor acoperi nevoile
orizontale de asisten�� tehnic� identificate pentru sistemul de coordonare, gestionare �i control
al FESI �i pentru beneficiarii acestor fonduri, precum �i nevoile specifice de asisten�� tehnic� ale
sistemului de gestiune �i ale beneficiarilor POAT, Programul Opera�ional Infrastructur� Mare
(POIM)�i Programul Opera�ional Competitivitate (POC), este de 250,77 milioane Euro, din care
212,8 milioane Euro reprezint� finan!are nerambursabil� a Uniunii Europene �i 38,5 milioane
Euro reprezint� contribu!ia na!ional�.
POAT 2014-2020 este proiectat !inând cont de noua arhitectur� a sistemului de
coordonare, gestionare �i control al FESI,respectiv cu patruautorit�!i de management în cadrul
MFE (POIM, POC, POAT �i PO Capital Uman) �i î�i propune s� sprijine cu asisten!� tehnic�
aspectele orizontale pentru toate PO finan�ate din FESI, iar pentru cele trei programe finan�ate
din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC �i POAT), s� acorde asisten!� tehnic�
pentru aspecte specifice implement�rii acestora.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
514
Programul vizeaz� întreg teritoriul României �i este conceput pentru a sprijini dezvoltarea
acvaculturii �i pescuitului din !ara noastr� în perioada 2014-2020. România are o alocare
financiar� de 168,4 milioane euro (la care se adauga 25% contribu�ie na�ional�).
9.2.2. Programe�de�cooperare�teritorial���i�transfrontalier��
Pentru perioada 2014 � 2020, Comisia European� a promovat o politic� de consolidare a
programelor ini!iate în perioadele anterioare atât în domeniul Cercet�rii �i Inov�rii � prin
programul Orizont 2020, în domeniul educa!iei prin Erasmus +, cât �i în politica social� �i a
locurilor de munc�, prin Programul �Program for Employment and Social Innovation� (EaSI).
Programul ORIZONT 2020
Programul Orizont 2020 este cel mai amplu program de Cercetare �i Inovare derulat
vreodat� de Uniunea European�. Acest program promite mai multe inova!ii capitale, descoperiri
�i premiere mondiale, aducând ideile m�re!e din laboratoare pe piat�.
Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii Inov�rii, ini!iativa
emblematic� Europa 2020 ce vizeaz� asigurarea competitivit�!ii globale în Europa.
V�zut ca mijloc de stimulare a cre�terii economice �i de crearea de locuri de munc�
Orizont 2020 beneficiaz� de sus!inerea politic� a liderilor europeni �i a membrilor Parlamentului
European, care au convenit c� investi!ia în cercetare reprezint� o investi!ie în viitorul nostru,
plasând-o în centrul Strategiei Europa 2020 pentru cre�tere economic� inteligent�, sustenabil�
�i favorabil� incluziunii.
Imbinând cercetarea �i inovarea Orizont 2020 contribuie la realizarea acestor obiective,
punând accentul pe excelen!a �tiin!ific�, pe pozi!ia de lider în sectorul industrial �i pe provoc�ri
societale, cu scopul de a asigura capacitatea Europei de a produce �tiin!a de clas� mondial�, de
a elimina barierele din calea inov�rii �i de a facilita colaborarea sectoarelor publice �i private
pentru furnizarea de solu!ii inovative.
Este disponibil� o finan!are de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020), pe
lâng� investi!iile private pe care aceast� finan!are le va atrage.
Structura programului cadru este urm�toarea:
Excelen�� �tiin�ific�:
Cercetarea de frontier� finan�at� de Consiliul European pentru Cercetare (ERC):
o cercetarea de frontier� este deseori primul domeniu pentru care se reduce
finan�area în momente de dificult��i economice. De aceea, prin intermediul
ERC, UE dore�te s� stimuleze nivelul investi�iilor. Excelen�a este aici singurul
criteriu pentru finan�area din partea UE, acordat� cercet�torilor individuali
sau echipelor de cercet�tori:
o finan�are - 13,095 miliarde EUR.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
515
Tehnologii viitoare �i emergente:
o men�inerea abilit��ii de dezvoltare a noilor tehnologii de vârf va ajuta
Europa s�-�i p�streze competitivitatea �i s� creeze noi locuri de munc� de
înalt� calificare;
o finan�are - 2,696 miliarde EUR.
Ac�iunile Marie Sk"odowska-Curie:
o ac�iunile de formare �i dezvoltare a carierei contribuie la evolu#ia unor
cercet�tori renumi�i. Se ofer� sprijin cercet�torilor tineri �i cu experien��
pentru a-�i consolida cariera �i competen�ele prin formare sau perioade de
stagii în alte ��ri sau în sectorul privat. Astfel, ei ob�in noi cuno�tin�e �i
experien�e, care le permit s�-�i dezvolte deplin poten�ialul;
o finan�are - 6,162 miliarde EUR.
Infrastructur� de clas� mondial�:
o achizi#ionarea de echipamente folosite în cercetare care faciliteaz� accesul
la o infrastructur� ultramodern� de ultim� genera�ie pentru a face posibile
ac�iunile de cercetare noi �i fascinante;
o finan�are - 2,488 miliarde EUR.
Pozi�ia de lider în sectorul industrial: investi#ii în tehnologii promi��toare �i strategice,
cum ar fi cele folosite în procesele avansate de fabrica�ie �i în microelectronic�.
Pozi�ia de lider în materie de tehnologii generice �i industriale; sunt sprijinite:
§ tehnologiile revolu#ionare necesare pentru stimularea inov�rii în toate
sectoarele, inclusiv tehnologiile informa#iilor $i comunica#iilor (TIC),
precum si cel spa#ial;
§ nanotehnologiile, materialele avansate, manufacturarea $i procesarea
avansat�, biotehnologia;
§ Finan�are- 13,557 miliarde EUR.
Inovarea în IMM-uri: î�i propune s� creeze o punte de leg�tur� între elementul
central al programului-cadru - sprijin pentru proiecte de cercetare, dezvoltare �i
inovare - precum �i crearea unui ecosistem favorabil pentru inovare �i cre�terea
IMM-urilor.
o Finan�are - cel pu�in 3 miliarde EUR
Accesul la finan#area de risc: acest obiectiv specific va ajuta companiile �i alte tipuri
de organiza�ii implicate în cercetare �i inovare (C & I), pentru a ob�ine un acces mai
u�or, prin intermediul unor instrumente financiare, la credite, garan�ii,
contragaran�ii �i capitaluri proprii.
o Finan�are - 2,842 miliarde EUR
Provoc�rile societale:
UE a identificat �apte provoc�ri prioritare în cazul c�rora investi�iile specifice în cercetare
�i inovare pot avea un impact real în beneficiul cet��enilor:
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
516
S�n�tate, schimb�ri demografice �i bun�stare
Securitate alimentar�, agricultur� �i silvicultur� durabile, cercetare marin� �i
maritim� �i privind apele interioare �i bioeconomie
Surse de energie sigure, ecologice �i eficiente
Transporturi inteligente, ecologice �i integrate
Ac�iuni de combatere a schimb�rilor climatice, de mediu, utilizarea eficient� a
resurselor �i materiilor prime
Europa într-o lume în schimbare � societ��i favorabile incluziunii, inovatoare �i
reflexive
Societ��i sigure � protejarea libert��ii �i securit��ii Europei �i a cet��enilor s�i
o Finan�are � 73.518 miliarde EUR
R�spândirea excelen�ei �i extinderea particip�rii:
o finan�are - 816 milioane EUR.
%tiin�a cu �i pentru societate:
o finan�are - 462 milioane EUR.
%tiin�ele sociale �i umaniste.
Cercetarea nuclear� în beneficiul tuturor cet��enilor:
o finan�are - 1,603 miliarde EUR.
Programul de cooperare INTERACT III
Este un program de cooperare interregional�, care urm�re�te consolidarea capacit��ii
institu�ionale, în special pentru autorit��ile programului de Cooperare Teritorial� European�
(CTE), precum �i cre�terea eficien�ei �i eficacit��ii administra�iilor publice în activit��ile de
cooperare.
Prioritatea de investi�ii în cadrul programului este promovarea schimbului de experien��
cu scopul de a consolida eficacitatea programelor �i ac�iunilor de cooperare teritorial�, precum
�i utilizarea GECT.
CONSOLIDAREA CAPACIT��II INSTITU�IONALE pentru autorit��ile programului de
Cooperare Teritorial� European� (CTE) prin:
identificarea �i transferul de bune practici în domeniul cooper�rii,
mecanisme de cooperare pentru reducerea sarcinilor administrative,
cooperare bazat� pe dovezi în contextul strategic mai larg.
INTERACT sprijin� cooperarea în întreg teritoriul Uniunii Europene, Elve�ia �i Norvegia,
inclusiv la frontierele externe ale Uniunii Europene, pentru o dezvoltare teritorial� integrat� a
tuturor regiunilor. Printr-o cooperare mai eficace se pot atinge obiectivele comune, se pot
aborda provoc�rile comune, precum �i exploatarea poten�ialului comun.
Programul de Cooperare INTERACT III beneficiaz� de o alocare financiar� de 46,344
milioane Euro.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
517
Programul de cooperare interregional� INTERREG EUROPE
Obiectivul strategic general al programului vizeaz� îmbun�t��irea punerii în aplicare a
politicilor �i programelor de dezvoltare regional�, în principal a programelor din cadrul
obiectivului privind investi�iile pentru cre�tere economic� �i a locurilor de munc� �i, dac� este
cazul, a programelor din cadrul obiectivului CTE prin promovarea schimbului de experien�� �i a
înv���rii de noi politici, în rândul actorilor de interes regional. Programul Interreg Europa
beneficiaz� de o alocare financiar� de 426,31 milioane Euro.
Aria de cooperare:
întreg teritoriul UE (28 State Membre);
2 State partenere cu statut special: Norvegia �i Elve�ia.
Axa Prioritar� 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologic� !i inovare
Prioritatea de investitii 1 (a) - îmbun�t��irea infrastructurilor de cercetare �i inovare
(C&I) �i a capacit��ilor pentru a dezvolta excelen�a în materie de C&I �i promovarea
centrelor de competen��, în special a celor de interes european;
Prioritatea de investitii 1 (b) - promovarea investi�iilor în C&I, dezvoltarea de
leg�turi �i sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare �i dezvoltare �i
înv���mântul superior, în special promovarea investi�iilor în dezvoltarea de
produse �i de servicii, transferul de tehnologii, inovarea social�, Eco inovarea �i
aplica�iile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de re�ele �i de grupuri �i
inovarea deschis� prin specializarea inteligent�, precum �i sprijinirea activit��ilor
de cercetare tehnologic� �i aplicat�, liniilor-pilot, ac�iunilor de validare precoce a
produselor, capacit��ilor de produc�ie avansate �i de prim� produc�ie, în special în
domeniul tehnologiilor generice esen�iale �i difuz�rii tehnologiilor de uz general;
Axa prioritar� 2 - Competitivitatea întreprinderilor mici !i mijlocii:
Prioritatea de investitii 3 (d) - sprijinirea capacit��ii IMM-urilor de a cre�te pe
pie�ele regionale, na�ionale �i interna�ionale �i de a se angaja în procesele de
inovare.
Axa prioritar� 3 - Sprijinirea tranzi"iei c�tre o economie cu emisii sc�zute de dioxid de
carbon în toate sectoarele:
Prioritatea de investitii 4 (e) - promovarea unor strategii cu emisii sc�zute de dioxid
de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv
promovarea mobilit��ii urbane multimodale durabile �i a m�surilor de adaptare
relevante pentru atenuare.
Axa prioritar� 4 - Mediu !i utilizarea eficient� a resurselor:
Prioritatea de investitii 6 (c) - conservarea, protejarea, promovarea �i dezvoltarea
patrimoniului natural �i cultural
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
518
Prioritatea de investitii 6 (g) - sprijinirea tranzi�iei industriale c�tre o economie
eficient� din punct de vedere al utiliz�rii resurselor, promovarea unei cre�teri
ecologice, a Eco inov�rii �i a managementului performan�ei de mediu în sectorul
public �i cel privat.
Axa prioritar� 5 � Asisten�� tehnic�
Programul Opera�ional URBACT III
URBACT III utilizeaz� resurse �i cuno�tin�e pentru a consolida capacitatea ora�elor de a
formula strategii �i ac�iuni integrate pentru dezvoltare urban� pe obiectivele tematice ce
corespund provoc�rilor lor.
URBACT nu investe�te direct în dezvoltarea urban� (construc�ia de drumuri sau parcuri
tehnologice). În schimb programul faciliteaz� schimbul �i înv��area între reprezentan�ii ale�i,
ofi�eri �i al�i actori cheie, contribuind la îmbun�t��irea calit��ii procesului de planificare �i
implementare a planurilor urbane integrate �i a programelor na�ionale prin înv��area privind
politicile de dezvoltare urban� durabil�, prin înfiin�area Grupurilor Locale de Sprijin �i formularea
de c�tre acestea a Planurilor Locale de Ac�iune. URBACT are ca �int� un impact indirect asupra
implement�rii programelor opera�ionale na�ionale. Programul Opera�ional URBACT III
beneficiaz� de o alocare financiar� de 96,325 milioane Euro.
Axa Prioritar� 1 - Sprijinirea Dezvolt�rii Urbane Durabile:
Obiectivul specific 1: Îmbun�t��irea capacit��ii ora�elor de a gestiona politicile �i
practicile pentru dezvoltarea urban� durabil� într-o manier� integrat� �i
participativ�;
Obiectivul specific 2: Îmbun�t��irea modului în care sunt elaborate strategiile de
dezvoltare urban� �i planurile de ac�iune în ora�e;
Obiectivul specific 3: Îmbun�t��irea implement�rii planurilor integrate pentru
dezvoltarea urban� durabil�;
Obiectivul specific 4: Cre�terea accesului profesioni�tilor în domeniu �i al actorilor
implica�i în luarea deciziilor la toate nivelurile (UE, na�ional, regional �i local) la
cuno�tin�e �i know-how din cadrul URBACT privind toate aspectele legate de
dezvoltarea urban� în scopul îmbun�t��irii politicilor de dezvoltare urban�.
Axa Prioritar� 2 - Asisten!� tehnic�
URBACT va lucra cu toate tipurile de ora�e din Europa. Ora�ele vor avea oportunitatea de
a utiliza noile instrumente propuse în cadrul Politicii de Coeziune.
În perioada de programare 2014-2020 URBACT III va sus�ine ora�ele europene în schimbul
�i împ�rt��irea experien�elor legate de dezvoltarea urban� durabil�. URBACT III va completa
activitatea Re�elei de Dezvoltare Urban� �i va sus�ine ora�ele în implementarea Articolului 7 al
Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European �i al Consiliului pentru o abordare
integrat� a dezvolt�rii urbane durabile.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
519
Programul de cooperare ESPON 2020
Programul ESPON are drept scop promovarea �i stimularea dimensiunii teritoriale
europene în dezvoltarea �i cooperarea prin furnizarea eviden�elor, a transferului de cuno�tin�e
�i a modului de realizare a politicilor autorit��ilor publice �i a altor actori din domeniul politicilor
publice de la toate nivelurile.
Programul de Cooperare ESPON 2020 beneficiaz� de o alocare financiar� de 48,6 milioane
Euro.
9.2.3. Alte�finan��ri�
Programul ERASMUS+
ERASMUS + este noul program cadru pentru EDUCA�IE, FORMARE PROFESIONAL�,
TINERET �I SPORT. Interesul ridicat din partea UE se reg��este �i în suma alocat� pentru acet
program, cu 40% mai mult decât în perioada anterioar�. Erasmus + include programele: Erasmus,
Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig, Youth In Action �i 4 programe interna�ionale: Erasmus
Mundus, Tempus, Alfa, Edulink !i PROGRAME DE COOPERARE cu "�ri industrializate.
Pentru prima oar�, activit��ile sportive vor fi sus�inute ca piloni pentru cre�terea
incluziunii sociale, lupta împotriva dopajului �i discrimin�rii, promovarea toleran�ei etc.
Granturi SEE �i norvegiene 2014-2021
În noua perioad� de finan"are, 15 "�ri membre ale UE vor beneficia de un total de 2,8 mld.
Euro (1,5 mld. Euro prin intermediul granturilor SEE !i 1,3 mld. Euro prin intermediul granturilor
norvvegiene) pentru reducerea disparit�"ilor sociale !i economice !i pentru consolidarea
rela"iilor bilaterale cu cele trei "�ri donatoare: Islanda, Liechtenstein !i Norvegia. Din alocarea
total�, România poate aceesa un total de 502,5 mil. Euro.
Programele sprijinite, grupate pe sectoare prioritare, sunt urm�toarele :
I. Inovare, Cercetare, Educa�ie �i competitivitate
1. Dezvoltarea afacerilor, inovare !i IMM-uri
2. Cercetare
3. Educa"ie, burse, stagii !i tineri antreprenori
4. Echilibrul condi"ii de munc� � condi"ii de via"�
5. Dialogul social � condi"ii decente de munc� (doar granturile norvegiene)
II. Incluziune social�, angajarea tinerilor �i reducerea s�r�ciei
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
520
6. Provoc�ri europene în domeniul s�n�t�"ii publice
7. Includerea !i emanciparea romilor
8. Copii !i tineri în situa"ii de risc
9. Participarea tinerilor pe pia"a muncii
10. Dezvoltarea local� !i reducerea s�r�ciei
III. Mediu, energie, schimb�ri climatice �i emisii reduse de carbon
11. Mediu !i ecosisteme
12. Energie regenerabil�, eficien"a energetic�, securitatea energetic�
13. Atenuarea schimb�rilor climatice !i adaptarea la acestea
IV. Cultur�, societatea civil�, buna guvernare �i drepturile �i libert��ile fundamentale
14. Antreprenoriatul cultural, patrimoniul cultural !i cooperarea cultural�
15. Societatea civil�
16. Buna guvernare, institu"ii responsabile, transparen"�
17. Drepturile omului - Implementare la nivel na"ional
V. Justi�ie �i afaceri interne
18. Azil !i migra"ie
19. Serviciile corec"ionale !i arestul preventiv
20. Cooperare la nivel interna"ional a Poli"iei !i combaterea criminalit�"ii
21. Eficacitatea !i eficien"a sistemului judiciar, consolidarea statului de drept
22. Violen"a în familie !i bazat� pe gen
23. Prevenirea !i preg�tirea în caz de catastrofe
Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF)
Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility - CEF) este
implementat în baza Regulamentului (UE) nr.1316/2013 al Parlamentului �i Consiliului, !i sprijin�
implementarea proiectelor de interes european, care vizeaz� dezvoltarea !i construc"ia unor
infrastructuri !i servicii noi, precum !i modernizarea infrastructurilor !i serviciilor existente în
sectoarele: transport, telecomunica"ii, energie.
CEF acord� prioritate conexiunilor lips� din sectorul transporturilor vizând accelerarea
investi"iilor în domeniul re"elelor transeuropene, în special în finalizarea coridoarelor de
transport la nivel european !i urm�re!te s� mobilizeze finan"area provenind atât din sectorul
public, cât !i din cel privat.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
521
România are alocat� o sum� de aproximativ 1,234 miliarde Euro pentru investi"ii în
infrastructura de transport, pentru proiectele finan"ate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune,
în acest caz rata de cofinan"are din partea UE putând ajunge pân� la 85% din valoarea total� a
proiectului.
Parteneriat Public-Privat (PPP)
Parteneriatul public-privat a fost reglementat prin Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010
care a suferit modific�ri !i actualiz�ri periodice. Deoarece s-a constatat c� prevederile cuprinse
în lege nu pot fi aplicate, aceasta a fost abrogat� la 26 mai 2016, ca urmare a intr�rii în vigoare a
Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucr�ri �i concesiunile de servicii.
Legea nr. 100 din 19 mai 2016 reglementeaz� modul de atribuire a contractelor de
concesiune de lucr�ri �i a contractelor de concesiune de servicii, regimul juridic aplicabil acestor
contracte, precum �i anumite aspecte specifice în leg�tur� cu executarea acestora.
Procedurile de atribuire prev�zute de prezenta lege se aplic� concesiunilor de lucr�ri sau
concesiunilor de servicii a c�ror valoare, f�r� TVA, este egal� sau mai mare decât pragul valoric
de 23.227.215 lei. Pentru concesiunile de lucr�ri sau concesiunile de servicii a c�ror valoare este
mai mic� decât pragul valoric men"ionat atribuirea se face cu respectarea principiilor generale
prev�zute la art. 2 alin. (2), în condi�iile �i potrivit procedurilor reglementate prin normele
metodologice de aplicare a prevederilor legii.
Legea cuprinde domeniile pe care se poate aplica, except�rile, reguli e participare la
procedura de atribuire, reguli privind atribuirea contractelor de concesiune, reguli privind
executarea contractelor de concesiune !i anexele cu lista activit�"ilor ce fac obiectul lucr�rilor !i
serviciilor.
Prin urmare, în conformitatea cu Legea 100/2016, Municipiul Deva poate derula proiecte
în parteneriat public-privat, pe domeniul economic !i social. Legea nu se aplic� serviciilor de
interes general f�r� caracter economic.
Ajutorul de stat
Schemele de ajutor de stat active sunt stabilite prin HG 807/2014, modificat� !i
completat� prin HG 357/2016 !i HG 332/2014, modificat� !i completat� prin HG 234/2016.
Prin HG 807/2014 este instituit� o schem� de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea
regional� prin sprijinirea realiz�rii investi"iilor de mare anvergur�, cu importante efecte în
economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf. Se acord� sume sub form� de granturi,
de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura activelor corporale !i necorporale,
precum !i cele legate de închirierea construc"iilor aferente investi"iei ini"iale. Se pot emite
acorduri de finan"are în baza acestei scheme pân� la date de 31 decembrie 2020, cu respectarea
legisla"iei în domeniul ajutorului de stat, în limita unui buget limit� anual. Prin HG 357/2016,
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
522
bugetul maxim al schemei a fost majorat la 4.070 milioane lei, echivalentul a aproximativ 925
milioane euro, iar bugetul anual maxim la 638 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ
145 milioane euro.
Obiectivul schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014 îl reprezint�
dezvoltarea regional� prin sprijinirea investi"iilor !i crearea de noi locuri de munc�, acordându-
se sume sub form� de granturi, de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura
costurilor salariale. Bugetul maxim al schemei este de 2.700 milioane lei, echivalentul a
aproximativ 600 milioane euro, iar bugetul maxim anual al schemei este de 450 milioane lei,
respectiv echivalentul a aproape 100 milioane euro. Prin HG 234/2016, se aduc modific�ri !i
complet�ri asupra unor articole !i proceduri stabilite pentru aplicarea acestei scheme.
Coresponden"a între viziunea de dezvoltare, obiectivele strategice !i cele specifice,
formeaz� un sistem interdependent, astfel încât fiecare dintre m�suri poate afecta structura
sistemului, ducând la înt�rirea sau dezechilibrarea acestuia.
În mod similar, coresponden�a între bugetul propriu, programele de finan�are externe
�i obiectivele specifice, respectiv m�surile aferente, creeaz� un mecanism de monitorizare !i
control al rezultatelor, garantând capacitatea de implementare a proiectelor.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
523
10. DEFINIREA�PLANULUI�STRATEGIC�
10.1. Viziunea��i�misiunea�strategic��
Pentru elaborarea viziunii de dezvoltare s-a avut în vedere proiec�ia dezvolt�rii viitoare a
localit��ii prin prisma a�tept�rilor tuturor categoriilor de factori beneficiari �i/sau cu impact direct
asupra direc�iei �i intensit��ii de dezvoltare a ansamblului resurselor umane �i facilit��ilor
opera�ionale prin care se consolideaz� poten�ialul de cre�tere a calit��ii vie�ii în municipiul Deva.
De asemenea, concomitent cu relevan�a viziunii definite, un aspect deosebit de important
a fost reprezentat de consisten�a �i caracterul multidimensional, integrator al acesteia. Astfel,
calitatea vie�ii este un indicator complex, care exprim� percep�ia individului despre existen�a sa
în contextul culturii �i a sistemului de valori în care tr�ie�te.
Conceptul de calitate a vie�ii este considerat cel mai multidisciplinar termen aflat în uzul
curent. Una din defini�iile cuprinz�toare ale acestui termen pleac� de la premisa c� acest concept
nu poate fi separat de elementele care îl determin� �i îl definesc în acela�i timp: bun�starea,
dezvoltarea uman�, capitalul social, calitatea societ��ii, excluziunea/ incluziunea social�, etc.
Astfel, calitatea vie�ii este definit� ca:
�ansamblul elementelor care se refer� la condi�iile fizice, starea economic�, social�,
cultural�, politic�, de s�n�tate etc. în care tr�iesc oamenii, con�inutul �i natura activit��ilor pe
care ace�tia le desf��oar�, caracteristicile rela�iilor �i procesele sociale la care particip�, bunurile
�i serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, stilurile de via��, evaluarea
împrejur�rilor �i rezultatele activit��ilor desf��urate, st�rile subiective de satisfac�ie/
insatisfac�ie, fericire, frustrare etc.�
Viziunea strategic� Deva 2023 este:
�Ne propunem s� fim un reper al eficien�ei, coeren�ei actului
decizional si transparen�ei administrative, s� sus�inem crearea unei
comunit��i active si dinamice, s� atragem investi�ii !i s� gener�m
proiecte de importan�� strategic� pentru ora! si cet��eni, !i toate
acestea s� conduc� la CRE�TEREA CALIT��II VIE�II în MUNICIPIUL
DEVA.�
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
524
Ca urmare, viziunea propus� reprezint� un deziderat ambi�ios, prin care se armonizeaz�
întregul spectru de cerin�e �i condi�ii prin care s� se mobilizeze aspira�iile �i resursele municipiului
spre o dezvoltare integrat� durabil�, inteligent�, competitiv�.
Misiunea prin care s� se materializeze viziunea la nivelul anilor 2023, limita orizontului de
planificare al strategiei actuale, este deosebit de dificil�, �i aceasta poate fi îndeplinit� numai prin
efectul sinergic al implic�rii tuturor factorilor mediului social, economic �i institu�ional ai
municipiului Deva.
Comunit��ile din aria administrativ� a municipiului Deva î�i identific� �i î�i definesc
împreun� drumul de dezvoltare viitoare, orientate spre atingerea performan�ei de a fi cet��eni
ai unei localit��i propspere, atractive pentru a tr�i, a investi �i a munci.
În acest context, rolul administra�iei locale este de a propune �i a asigura cadrul de
armonizare a aspira�iilor �i posibilit��ilor actuale pentru definirea �i, ulterior, punerea în practic�
a planurilor �i strategiilor concepute în parteneriat, de a contribui �i utiliza eficient resursele
financiare �i umane în asistarea comunit��ilor, precum �i de a atrage noi resurse. De aici
imperativul cooper�rii permanente cu to�i cei care pot �i vor s� influen�eze traiectoria ascendent�
a eficien�ei �i performan�ei în drumul nostru spre viitor. Iar toate acestea s� fie realizate în
coondi�ii de transparen�� �i deschidere total�.
Datorit� caracterului dinamic al factorilor �i condi�iilor definitorii la un moment dat pentru
mediul socio-economic, consider�m c� abordarea noastr� privind misiunea viitoare este necesar
s� fie, de asemenea, dinamic�, flexibil�, conexat� puternic la mediul intern �i extern de
manifestare a vie�ii comunit��ii.
Viziunea �i misiunea furnizeaz� cet��enilor, mediului de afaceri, dar �i administra�iei
locale, o proiec�ie clar� despre ceea ce �i când trebuie f�cut, precum �i a modului cum trebuie
gospod�rite resursele existente. Din acest motiv, pentru elaborarea viziunii de dezvoltare au fost
consulta�i to�i factorii implica�i, astfel încât aceasta s� beneficieze de expertiza tuturor
sectoarelor de activitate participante la via�a comunit��ii �i s� se înscrie pe o direc�ie de
dezvoltare novatoare, corect�, viabil� �i performant�.
Misiunea strategic� Deva 2023 este:
�Identificarea dinamic� !i flexibil� a tuturor cerin�elor !i
oportunit��ilor de ac�iuni !i investi�ii inteligente, durabile !i competitive,
prin care s� se maximizeze utilizarea eficient� a întregului poten�ial uman,
economic !i natural de care dispune localitatea la un moment dat, pentru
dezvoltarea unei comunit��i puternice, motivate !i coezive.�
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
525
Oferirea prin viziune a unei r�spuns adecvat aspira�iilor multiple ale comunit��ii �i celor
interesa�i de aspectele economice zonale, prin identificarea �i implementarea unei orient�ri
consim�ite de marea majoritate a acestora, confer� atribute motivatoare �i �anse reale pentru
stabilirea �i îndeplinirea unor obiective viitoare comune.
10.2. Obiectivele�strategice�
Obiectivele strategice prin care se urm�re�te realizarea viziunii generale la orizontul anilor
2020 au fost formulate în concordan�� cu cele 11 obiective tematice ale Strategiei Europa 2020
�i cu documentele programatice ale Regiunii Vest.
Scopul urm�rit a fost asigurarea unei flexibilit��i m�rite pe întreaga perioad� de derulare
a ciclului de programare/implementare a proiectelor de investi�ii definite la nivelul municipiului
Deva. De asemenea, se m�re�te astfel substan�ial capacitatea de reac�ie la
modific�rile/complet�rile efectuate de structurile responsabile la nivel european �i regional, ceea
ce confer� strategiei caracteristicile de dinamism �i reac�ie oportun�, cu utilizarea eficient� a
resursei timp la dispozi�ie pentru promovarea proiectelor adecvate condi�iilor noi rezultate �i
maximizarea �anselor de eligibilitate a acestora.
Strategia integrat� pentru dezvoltare urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023
se axeaz� pe îndeplinirea urm�toarelor obiective strategice:
OS1. Dezvoltarea unei economii moderne, bazat� pe industrii �i tehnologii inovatoare,
performante !i creative, !i pe o for"� de munc� sustenabil� !i de calitate
OS2. Asigurarea unei dezvolt�ri urbane complexe !i integrate, care s� contribuie la
îmbun�t�"irea calit�"ii factorilor de mediu !i a eficien"ei energetice, promovarea
energiilor regenerabile !i managementul proactiv al situa"iilor de risc
OS3. Cre!terea calit�"ii vie"ii cet�"enilor prin asigurarea infrastructurii reziden"iale,
educa"ionale, de s�n�tate, digitale, sportive, a facilit�"ilor socio-culturale !i de agrement
OS4. Asigurarea unei mobilit�"i urbane durabile, prin implementarea unui sistem de transport
accesibil !i sigur, care s� conduc� la o dezvoltare echilibrat� a tuturor modurilor de
transport !i s� sus"in� cre!terea calit�"ii vie"ii cet�"enilor
OS5. Realizarea nodului convergent turistic Deva, prin valorificarea integrat�, inteligent� !i
durabil� a poten"ialului turistic !i cultural, propriu !i zonal
OS6. Modernizarea managementului !i administra"iei publice locale la nivelul standardelor
europene.
Tabelul urm�tor prezint� coresponden�a tematic� a obiectivelor strategice ale Strategiei
integrate pentru dezvoltare urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023 cu axele
prioritare urm�rite prin Strategia pentru Dezvoltare Regional� a Regiunii Vest 2014-2020, cu
men�ionarea obiectivului definit pe fiecare ax� prioritar� �i a obiectivelor tematice adresate de
fiecare obiectiv strategic la nivel de ax� prioritar�.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
52
6
Ta
be
l 1
0.1
. C
ore
spo
nd
en
�a o
bie
ctiv
elo
r st
rate
gic
e a
le S
tra
teg
iei
inte
gra
te p
en
tru
de
zvo
lta
re u
rba
n�
a M
un
icip
iulu
i D
eva
în
pe
rio
ad
a 2
01
4-2
02
3 c
u a
xele
pri
ori
tare
din
Str
ate
gia
pe
ntr
u D
ezv
olt
are
Re
gio
na
l� a
Re
giu
nii
Ve
st 2
01
4-2
02
0
Ob
iect
ive
le s
tra
teg
ice
A
xe
le p
rio
rita
re
Ob
iect
ive
le a
xe
lor
pri
ori
tare
O
bie
ctiv
ele
te
ma
tice
re
lev
an
te
Eu
rop
a 2
02
0
OS
1.
De
zvo
lta
rea
un
ei e
con
om
ii
mo
der
ne,
baz
at�
pe
ind
ust
rii !
i te
hn
olo
gii
ino
va
toa
re,
pe
rfo
rma
nte
!i c
reat
ive,
!i p
e o
fo
r"�
de
mu
nc�
su
sten
abil�
!i d
e ca
litat
e
Axa
pri
ori
tar�
1.
Cre
�te
rea
com
pet
itiv
it��
ii re
gio
na
le p
rin
pro
mo
va
rea
ino
v�ri
i �i s
pec
ializ
�rii
inte
lig
en
te
Cre
area
un
ei c
ult
uri
a in
ov�
rii �
i d
ezvo
ltar
ea s
ecto
relo
r ch
eie
în
Re
giu
ne
a V
est
Ob
iect
iv t
em
ati
c 1
. C
on
solid
area
ce
rcet
�rii,
d
ezvo
lt�r
ii te
hn
olo
gice
�i i
no
v�ri
i;
Ob
iect
iv t
em
ati
c 3
. Îm
bu
n�t
��ir
ea
com
pet
itiv
it��
ii în
trep
rin
der
ilor
mic
i �i m
ijlo
cii.
Axa
pri
ori
tar�
2.
De
zvo
lta
rea
un
ei e
con
om
ii
din
amic
e b
azat
� p
e cr
e�te
rea
pro
du
ctiv
it��
ii �i
a
ntr
ep
ren
ori
at
Reg
iun
ea V
est
s� d
evin
� o
re
giu
ne
dig
ital
�, c
u a
face
ri
pro
du
ctiv
e �i
co
mp
etit
ive
la n
ivel
g
lob
al
Ob
iect
iv t
em
ati
c 2
. Îm
bu
n�t
��ir
ea a
cces
ulu
i �i a
u
tiliz
�rii
�i c
re�t
ere
a ca
lit��
ii te
hn
olo
giilo
r in
form
a�ie
i �i c
om
un
ica�
iilo
r;
Ob
iect
iv t
em
ati
c 3
. Îm
bu
n�t
��ir
ea
com
pet
itiv
it��
ii în
trep
rin
der
ilor
mic
i �i m
ijlo
cii.
Axa
Pri
ori
tar�
4.
Dez
volt
area
cap
ital
ulu
i um
an �
i cr
e�te
rea
calit
��ii
serv
iciil
or
în
sect
oar
ele
edu
ca�i
e, s
�n�t
ate
�i
ser
vici
i so
cial
e.
De
zvo
lta
rea
ca
pit
alu
lui
um
an
din
regi
un
e p
rin
cre
�te
rea
grad
ulu
i d
e o
cup
are
a fo
r�ei
de
mu
nc�
, in
clu
ziu
ne
soci
al�
�i a
cce
s
cres
cut
la e
du
ca�i
e �i
la s
erv
icii
de
s�n
�tat
e �i
so
cial
e d
e ca
litat
e.
Ob
iect
iv t
em
ati
c 8
. P
rom
ova
rea
ocu
p�r
ii fo
r�ei
d
e m
un
c� �
i sp
rijin
irea
mo
bili
t��i
i fo
r�e
i de
mu
nc�
;
Ob
iect
iv t
em
ati
c 9
. P
rom
ov
are
a i
ncl
uzi
un
ii
soci
ale
�i c
om
bat
erea
s�r
�cie
i;
Ob
iect
iv t
em
ati
c 1
0.
Inve
sti�
iile
în e
du
ca�i
e,
com
pet
en�e
�i î
nv�
�are
pe
tot
par
curs
ul v
ie�i
i;
OS
2.
Asi
gura
rea
un
ei d
ezvo
lt�r
i u
rban
e co
mp
lexe
!i i
nte
grat
e, c
are
s� c
on
trib
uie
la îm
bu
n�t
�"ir
ea
calit
�"ii
fact
ori
lor
de
med
iu !
i a
efic
ien
"ei e
ner
geti
ce, p
rom
ova
rea
ener
giilo
r re
gen
erab
ile !
i m
an
ag
em
en
tul p
roa
ctiv
al
situ
a"iil
or
de
risc
Axa
pri
ori
tar�
5.
Pro
mo
vare
a cr
e�te
rii
sust
en
ab
ile
pri
n o
pti
miz
are
a
calit
��ii
fact
ori
lor
de
med
iu,
cre�
tere
a ef
icie
n�e
i en
erge
tice
al
�tu
ri d
e va
lori
fica
rea
en
erg
iilo
r re
ge
ne
rab
ile �
i p
rin
tr-u
n m
an
ag
em
en
t
pro
acti
v al
sit
ua�
iilo
r d
e ri
sc.
Reg
iun
ea V
est
s� d
evin
� o
re
giu
ne
cu u
n m
ediu
nat
ura
l �i
antr
op
ic s
�n�t
os,
cu
un
sti
l de
via�
� b
azat
pe
efic
ien
��
ener
geti
c� �
i cap
abil�
s�
r�sp
un
d�
pro
acti
v la
sit
ua�
iile
de
risc
.
Ob
iect
iv t
em
ati
c 4
: Sp
rijin
irea
tra
nzi
�iei
c�t
re o
ec
on
om
ie c
u e
mis
ii sc
�zu
te d
e d
ioxi
d d
e ca
rbo
n
în t
oat
e se
cto
arel
e;
Ob
iect
ivu
l te
ma
tic
5:
Pro
mo
vare
a ad
apt�
rii l
a sc
him
b�r
ile c
limat
ice,
pre
ven
irea
�i g
esti
on
area
ri
scu
rilo
r;
Ob
iect
ivu
l te
ma
tic
6:
Pro
tec�
ia m
ediu
lui �
i p
rom
ova
rea
uti
liz�r
ii ef
icie
nte
a r
esu
rsel
or.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
52
7
Ob
iect
ive
le s
tra
teg
ice
A
xe
le p
rio
rita
re
Ob
iect
ive
le a
xe
lor
pri
ori
tare
O
bie
ctiv
ele
te
ma
tice
re
lev
an
te
Eu
rop
a 2
02
0
OS3
. C
re!t
erea
cal
it�"
ii vi
e"ii
cet�
"en
ilor
pri
n a
sigu
rare
a in
fras
tru
ctu
rii r
ezid
en"i
ale,
ed
uca
"io
nal
e, d
e s�
n�t
ate,
dig
ital
e,
spo
rtiv
e, a
fac
ilit�
"ilo
r so
cio
-
cult
ura
le !
i de
agre
men
t
Axa
Pri
ori
tar�
4.
Dez
volt
area
cap
ital
ulu
i um
an �
i cr
e�te
rea
calit
��ii
serv
iciil
or
în
sect
oar
ele
edu
ca�i
e, s
�n�t
ate
�i
ser
vici
i so
cial
e.
De
zvo
lta
rea
ca
pit
alu
lui
um
an
din
regi
un
e p
rin
cre
�te
rea
grad
ulu
i d
e o
cup
are
a fo
r�ei
de
mu
nc�
, in
clu
ziu
ne
soci
al�
�i a
cces
cr
esc
ut
la e
du
ca�i
e �i
la s
erv
icii
de
s�n
�tat
e �i
so
cial
e d
e ca
litat
e.
Ob
iect
iv t
em
ati
c 8
. P
rom
ova
rea
ocu
p�r
ii fo
r�ei
d
e m
un
c� �
i sp
rijin
irea
mo
bili
t��i
i fo
r�e
i de
mu
nc�
;
Ob
iect
iv t
em
ati
c 9
. P
rom
ov
are
a i
ncl
uzi
un
ii
soci
ale
�i c
om
bat
erea
s�r
�cie
i;
Ob
iect
iv t
em
ati
c 1
0.
Inve
sti�
iile
în e
du
ca�i
e,
com
pet
en�e
�i î
nv�
�are
pe
tot
par
curs
ul v
ie�i
i;
OS
4.
Asi
gura
rea
un
ei m
ob
ilit�
"i
urb
an
e d
ura
bil
e,
pri
n
imp
lem
en
tare
a u
nu
i si
ste
m d
e
tran
spo
rt a
cces
ibil
!i s
igu
r, c
are
s�
con
du
c� la
o d
ezvo
ltar
e e
chili
bra
t�
a t
utu
ror
mo
du
rilo
r d
e t
ran
spo
rt !
i s�
su
s"in
� cr
e!te
rea
calit
�"ii
vie"
ii ce
t�"e
nilo
r
Axa
pri
ori
tar�
3.
Îmb
un
�t��
irea
acc
esib
ilit�
�i �
i m
ob
ilit�
�ii î
ntr
-o r
eg
iun
e
con
ecta
t� in
tern
�i
inte
rna�
ion
al
Imp
lem
en
tare
a u
nu
i si
ste
m d
e
tran
spo
rt d
ura
bil
�i e
fici
ent,
car
e s�
co
nd
uc�
la o
dez
volt
are
ech
ilib
rat�
a t
utu
ror
mo
du
rilo
r d
e tr
ansp
ort
în c
on
cord
an��
cu
ce
rin
�ele
eco
no
mic
e, s
oci
ale
�i
de
me
diu
.
Ob
iect
iv t
em
ati
c 7
. P
rom
ov
are
a s
iste
me
lor
de
tran
spo
rt d
ura
bile
�i e
limin
area
blo
caje
lor
din
ca
dru
l in
fras
tru
ctu
rilo
r re
�ele
lor
maj
ore
OS
5.
Re
ali
zare
a n
od
ulu
i
con
verg
en
t tu
rist
ic D
ev
a,
pri
n
valo
rifi
care
a in
tegr
at�,
inte
ligen
t�
!i d
ura
bil�
a p
ote
n"i
alu
lui t
uri
stic
!i
cult
ura
l, p
rop
riu
!i z
on
al
Axa
pri
ori
tar�
6:
Încu
raja
rea
dez
volt
�rii
par
ticu
lari
t��i
lor
spec
ific
e co
mu
nit
��ilo
r u
rban
e �i
ru
rale
.
O
bie
ctiv
te
ma
tic
3.
Îmb
un
�t��
irea
co
mp
etit
ivit
��ii
într
epri
nd
erilo
r m
ici �
i mijl
oci
i.
Ob
iect
ivu
l te
ma
tic
6:
Pro
tec�
ia m
ediu
lui �
i p
rom
ova
rea
uti
liz�r
ii ef
icie
nte
a r
esu
rsel
or.
Ob
iect
iv t
em
ati
c 8
. P
rom
ova
rea
ocu
p�r
ii fo
r�ei
d
e m
un
c� �
i sp
rijin
irea
mo
bili
t��i
i fo
r�e
i de
mu
nc�
;
Ob
iect
iv t
em
ati
c 9
. P
rom
ov
are
a i
ncl
uzi
un
ii
soci
ale
�i c
om
bat
erea
s�r
�cie
i;
OS
6.
Mo
de
rniz
are
a
man
agem
entu
lui !
i ad
min
istr
a"ie
i p
ub
lice
lo
cale
la
niv
elu
l
sta
nd
ard
elo
r e
uro
pe
ne
Axa
pri
ori
tar�
7.
Dez
volt
area
cap
acit
��ii
ad
min
istr
ati
ve
re
gio
na
le
Îmb
un
�t��
irea
cap
acit
��ii
inst
itu
�io
nal
e O
bie
ctiv
te
ma
tic
11
. C
on
solid
area
cap
acit
��ii
inst
itu
�io
nal
e �i
o a
dm
inis
tra�
ie p
ub
lic�
efi
cien
t�.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
528
10.3. Principii�de�dezvoltare�durabil��
Apartenen�a la spa�iul economic european ofer� o multitudine de avantaje, dar �i exigen�e sporite în competi�ia acerb� deschis�, arbitrat� de mecanismele flexibile care guverneaz� economia de pia��. Dinamismul f�r� precedent al raportului de for�e, care se stabile�te între principalii actori angrena�i în aceast� competi�ie, confer� exigen�e sporite privind dobândirea �i men�inerea atributului de competitivitate de c�tre ace�tia.
Strategia descrie imaginea pe care o unitate administrativ� teritorial� dore�te s� o aib� în
viitor �i este orientat� c�tre ceea ce vrea s� fac� aceasta. Strategia reprezint� cadrul de referin��
prin care se orienteaz� alegerile referitoare la natura �i direc�ia unei structuri
omogene/eterogene coordonat� în mod unitar, stabile�te o direc�ie unitar� în termeni de
orientare a obiectivelor sale opera�ionale �i furnizeaz� baza aloc�rii resurselor necesare pentru
orientarea dezvolt�rii viitoare c�tre atingerea acestor obiective.
Procesul de planificare strategic� al unei unit��i administrative teritoriale de nivel
municipiu presupune parcurgerea iterativ� a unor etape de analiz� �i fundamentare, în scopul
identific�rii direc�iilor de ac�iune viitoare aferente perioadei de planificare vizate, prin care s� se
armonizeze aspira�iile tuturor factorilor beneficiari �i/sau participan�i direc�i la transpunerea în
practic� a obiectivelor strategice definite, în condi�iile maximiz�rii gradului de atragere �i a
eficien�ei utiliz�rii resurselor aflate la dispozi�ie.
Planificarea strategic� a dezvolt�rii durabile completeaz� aspectele referitoare la
planificarea strategic� cu cerin�ele rezultate din asigurarea conformit��ii cu principiile de dezvoltare durabil� �i echilibrat� stipulate la nivel european �i, ca atare, devenite linii directoare pentru �ara noastr�, respectiv pentru Regiunea Vest.
Din punct de vedere al procesului de planificare, s-a urm�rit ca prin modul de formulare al obiectivelor strategice s� fie vizat� în totalitate �i problematica aferent� dezvolt�rii durabile. De asemenea, ac�iunile orientative detaliaz� �i elemente specifice cu impact asupra dezvolt�rii durabile (Figura 10.1). Men�ion�m c� nu au fost realizate conexiuni cu OS6 (Modernizarea
managementului �i administra�iei publice locale la nivelul standardelor europene) deoarece acestea ar fi fost necesar s� acopere toate cele 10 principii ale dezvolt�rii durabile, ceea ce ar fi condus la sc�derea lizibilit��ii schemei.
Mai mult, perioada de elaborare a Strategiei integrate pentru dezvoltare urban� a
Municipiului Deva în perioada 2014-2023 a coincis cu cea de elaborare a Planului Urbanistic
General. Prin schimbul de idei, comunicarea �i colaborarea permanent� dintre echipele de lucru
aferente celor dou� direc�ii de ac�iune, s-au asigurat condi�iile de tratare unitar�, integrat� �i coerent� a celor dou� documente programatice men�ionate.
Principiile unei politici de amenajare durabil� pentru Europa se refer� la:
v Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvolt�ri socio-
economice echilibrate �i de îmbun�t��ire a competitivit��ii;
v Promovarea încuraj�rii dezvolt�rii generate de func�iunile urbane �i de
îmbun�t��irea rela�iilor dintre ora�e �i sate;
v Promovarea unor condi�ii de accesibilitate mai echilibrate;
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
529
v Facilitarea accesului la informa�ie �i cunoa�tere;
v Reducerea degrad�rii mediului;
v Valorificarea �i protec�ia resurselor �i patrimoniului natural;
v Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
v Dezvoltarea resurselor energetice în men�inerea securit��ii;
v Promovarea unui turism de calitate �i durabil;
v Limitarea preventiv� a efectelor catastrofelor naturale.
P1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvolt�ri socio-economice
echilibrate �i de îmbunat��ire a competitivit��ii
Presupune îmbun�t��irea atractivit��ii, în materie de investi�ii economice, prin
practicarea unei politici active de amenajare a teritoriului, cu asigurarea condi�iilor necesare
implic�rii cet��enilor �i a diverselor grupuri ale societ��ii.
P2. Promovarea încuraj�rii dezvolt�rii generate de func�iunile urbane �i de
îmbun�t��irea rela�iilor dintre ora�e �i sate
Sistemele urbane �i func�iunile urbane trebuie s� fie dezvoltate în a�a fel încât s� fie
înlesnit accesul regiunilor rurale la func�iunile urbane.
Constituirea �i înt�rirea re�elelor de ora�e amelioreaz� complementaritatea între ora�e,
cre�te sinergiile �i economiile, favorizeaz� specializarea �i determin� beneficii prin intermediul
concuren�ei economice, evitând totodat� obstacolele. Parteneriatele ora�-sat au de jucat un rol
din ce în ce mai important, iar condi�iile pentru un parteneriat ora�-sat eficient rezid� într-o mai
bun� colaborare între colectivit��ile teritoriale, pe picior de egalitate.
P3. Promovarea unor condi�ii de accesibilitate mai echilibrate
Realizarea re�elei paneuropene de transport este condi�ia indispensabil� a unei bune
accesibilit��i macro-spa�iale în interiorul continentului european, care trebuie consolidat� în
continuare.
O politic� de amenajare echilibrat� trebuie s� asigure o mai bun� interconexiune a
ora�elor mici �i mijlocii, ca �i a spa�iilor rurale la principalele axe �i centre de transport (c�i ferate,
autostr�zi, aeroporturi, centre intermodale). Datorit� cre�terii permanente a fluxurilor de trafic,
este o necesitate dezvoltarea de strategii integrate care iau în considerare diferitele moduri de
transport �i, în acela�i timp, imperativele amenaj�rii.
P4. Facilitarea accesului la informa�ie �i cunoa�tere
Apari�ia societ��ii informa�ionale este ast�zi fenomenul cel mai semnificativ al
remodel�rii societ��ii globale �i a structurilor sale teritoriale. O aten�ie deosebit� trebuie
acordat� accesului la informa�ie, care este necesar s� nu fie limitat de constrângeri
fizice sau de alt� natur�. De asemenea, ar trebui realizate îmbun�t��iri ale re�elelor de
telecomunica�ii iar tarifele ar trebui s� nu fie prohibitive.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
530
O importan�� deosebit� o are promovarea conexiunilor la nivel na�ional si
regional între furnizorii de informa�ie �i utilizatorii poten�iali ai acesteia, cum ar fi parcurile
tehnologice, institutele de transfer de tehnologie, centrele de cercetare �i de formare.
P5. Reducerea degrad�rii mediului
Problemele de mediu care decurg dintr-o coordonare insuficient� a politicilor sectoriale
sau din deciziile locale trebuie s� fie anticipate �i contracarate.
Din aceast� perspectiv�, politica de amenajare trebuie s� acorde o aten�ie deosebit�
practicilor agricole �i silvicole mai pu�in distrug�toare, promov�rii sistemelor de transport �i de
energie care s� favorizeze mai mult mediul ambiental, regenerarea zonelor urbane degradate �i
reabilitarea acestora, regenerarea mediului din zonele afectate de activit��i industriale poluante
�i de vechile zone militare, ca �i controlul sub-urbaniz�rii.
P6. Valorificarea �i protec�ia resurselor �i patrimoniului natural
Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, dar �i la
atractivitatea regiunilor, la valoarea lor recreativ� �i la calitatea general� a vie�ii.
Acestea trebuie, în consecin��, s� fie protejate �i valorificate.
Strategiile integrate pentru gestiunea resurselor de ap� trebuie s� includ� protec�ia
apelor de suprafa�� �i a apelor subterane, controlul activit��ilor agricole în materie de fertilizare
�i irigare, tratamentul apelor uzate etc. În materie de protec�ie a calit��ii apelor potabile din
pânzele freatice, este esen�ial s� se stabileasc� o coresponden�� între expansiunea re�elelor de
alimentare cu ap� cu cele de eliminare a apelor uzate.
Amenajarea teritoriului are de asemenea ca sarcin� s� contribuie la reconstituirea
re�elelor ecologice. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie identificate diverse elemente
ecologice cum ar fi zonele de proximitate natural�, resursele de ap�, climatele terapeutice,
zonele industriale dezafectate care trebuie amenajate �i tratarea lor prin m�suri adecvate.
P7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare
Valorificarea patrimoniului cultural cre�te atractivitatea regional� �i local� pentru
investitori, turism �i popula�ie, este un factor important de dezvoltare economic� �i contribuie în
mod semnificativ la înt�rirea identit��ii localit��ii.
Amenajarea teritoriului trebuie s� contribuie la gestiunea integrat� a patrimoniului
cultural, ca un proces evolutiv prin care se protejeaz� �i conserv� patrimoniul, luând în
considerare nevoile societ��ii moderne. Includerea în itinerarii culturale a monumentelor �i
urmelor �colilor �i curentelor artistice va conduce la armonizarea creativit��ii în rela�iile spa�iale
dintre arhitectura �i urbanismul modern cu patrimoniul istoric.
Amenajarea teritoriului trebuie s� contribuie la conservarea �i respectarea memoriei
tuturor na�ionalit��ilor �i grupurilor religioase, valorificând un patrimoniu cultural specific.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
531
P8. Dezvoltarea resurselor energetice în men�inerea securit��ii
Amenajarea teritoriului sus�ine promovarea resurselor de energie regenerabile
ca sisteme coerente în teritoriu �i respectuoase cu mediul, cât �i completarea re�elelor de
transport al energiei la nivel paneuropean.
Un element prioritar este reprezentat de utilizarea mai eficace a resurselor energetice �i
a echipamentelor deja disponibile. În acest sens, este necesar s! fie ameliorat! eficacitatea
energetic! a centralelor termice conven�ionale pentru a reduce poluarea atmosferic!. Aceasta
este o ac�iune favorabil! �i în ceea ce prive�te înc!lzirea global!.
P9. Promovarea unui turism de calitate �i durabil
Amenajarea teritoriului trebuie s! aiba în vedere utilizarea ocaziilor de dezvoltare care
decurg din turism, mai ales în cazul regiunilor defavorizate. Vor trebui promovate, cu prioritate,
forme de turism de calitate �i durabil. În acest context, un rol deosebit revine politicilor de
dezvoltare teritorial! �i urban!. O cunoa�tere aprofundat! a ecosistemelor �i locurilor cu
poten�ial turistic este în general necesar!, la fel ca �i utilizarea unor noi instrumente �i proceduri
de ghidaj �i de control public.
P10. Limitarea preventiv� a efectelor catastrofelor naturale
Ar trebui luate m!suri preventive în cadrul amenaj!rii teritoriului cu scopul de a limita
amploarea pagubelor �i a face arm!tura urban! mai pu�in vulnerabil!. Asemenea m!suri privesc,
de exemplu, destina�ia terenurilor �i a construc�iilor.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
53
2
Fig
. 1
0.1
. C
on
exi
un
i st
rate
gic
e î
n a
bo
rda
rea
de
zvo
lt�
rii d
ura
bil
e
OB
IEC
TIV
E S
TR
AT
EG
ICE
(OS
) S
tra
teg
ia i
nte
gra
t�
pe
ntr
u d
ezv
olt
are
urb
an
�
a M
un
icip
iulu
i D
ev
a î
n
pe
rio
ad
a 2
01
4 -
20
23
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
533
10.4. � Domenii�de�interven�ie�prioritare�
Portofoliul de proiecte prev�zut pentru aplicarea Strategiei integrate pentru dezvoltare
urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023 a fost stabilit cu respectarea urm�toarelor
cerin!e:
v S� deserveasc� atingerii scopului aferent viziunii strategice a Municipiului Deva în perspectiva anilor 2023;
v S� utilizeze la poten�ial maxim �i în mod oportun facilit��ile de investi�ii eficiente identificate prin elementele de tipul �Oportunit��ilor� reliefate prin analiza SWOT realizat� pe domenii specifice relevante;
v S� produc� efecte durabile în timp �i s� permit� dezvoltarea /modernizarea facil� �i flexibil�, în perspectiva unor necesit��i suplimentare ap�rute ulterior �i/sau cerin�e noi impuse de noile condi�ii tehnologice eviden�iate pe parcurs;
v S� conduc� la completarea setului de cerin�e deficitare pentru statutul de localitate de
rangul II (Tabelul 10.2);
v S� satisfac� acoperirea unei nevoi actuale reale, stringente, conform rezultatelor de categoria �Puncte slabe� rezultate cu ocazia analizei SWOT;
v S� amelioreze/elimine condi�iile favorizante de manifestare viitoare a unor elemente
de categoria �Amenin��ri� rezultate cu ocazia analizei SWOT;
v S� produc� efecte reale, de maximizare / minimizare (dup� caz) a setului de criterii cantitativi de eficien� defini�i pentru fiecare proiect în parte;
v Consultarea reprezentan�ilor abilita�i ai tuturor unit��ilor administrative teritoriale din aria de responsabilitate a zonei municipale Deva;
v S� vizeze un spectru cât mai larg de beneficiari direc�i/indirec�i ai rezultatelor ob�inute în urma implement�rii proiectului respectiv;
v S� satisfac� restric�iile impuse de respectarea criteriilor de mediu aplicabile �i, dac� este posibil, s� contribuie la poten�area factorilor calitativi de mediu;
v S� se bazeze pe o atitudine anticipativ� �i comprehensiv� privind eviden�ierea ex-ante
a factorilor de risc, cu minimizarea acestora pe cât de mult posibil;
v S� conduc� la completarea setului de valen�e de poten�are a prestigiului municipiului �i crearea unor elemente de specificitate local�.
Pornind de la definirea domeniilor de interven�ie prioritare, setul acestora a fost
completat în continuare cu alte domenii de interven�ie, prin care s� se faciliteze satisfacerea
cerin�elor enun�ate privind stabilirea portofoliului de proiecte vizate prin Strategia integrat�
pentru dezvoltare urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023.
Unul din criteriile avut permanent în vedere la elaborarea acestei strategii se refer� la
maximizarea atragerii de fonduri europene �i optimizarea rezultatelor socio-economice ale
investi�iilor planificate, în condi�iile unei dezvolt�ri durabile.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
534
Acest deziderat presupune oferirea prin Strategie a unor r�spunsuri materializate prin
obiectivele de investi�ii vizate, orientate permanent spre:
v Satisfacerea nevoilor specifice de dezvoltare, actuale �i viitoare;
v Definirea avantajelor competitive de promovat prin investi�iile viitoare;
v Fructificarea poten�ialului economic, social �i geografic al Municipiului;
v Abordarea prin prisma priorit��ilor de dezvoltare teritorial�;
v Maximizarea atragerii de fonduri europene �i optimizarea rezultatelor socio-economice
ale investi�iilor planificate.
De asemenea, consultarea larg� a comunit��ii beneficiare a rezultatelor care se ob�in prin
aplicarea Strategiei �i a speciali�tilor din cadrul mediului socio-economic al municipiului
constituie garan�ia stabilirii unei traiectorii viitoare de dezvoltare prin care setul de cerin�e
explicite este completat cu cel al cerin�elor �i dezideratelor implicite pentru genera�ia actual� �i
perspective pe termen mediu �i lung.
Un instrument deosebit de util în procesul de consultare a fost reprezentat de punerea la
dispozi�ia factorilor interesa�i în elaborarea �i implementarea Strategiei a unor seturi de ac�iuni
orientative, aferente obiectivelor strategice definite, în concordan�� cu obiectivele prioritare la
nivelul structurilor coordonatoare europene, na�ionale �i regionale.
Furnizarea ac�iunilor orientative a avut în vedere satisfacerea urm�toarelor cerin!e:
Informarea larg� asupra oportunit��ilor de finan�are din perioada de programare
vizat�, având în vedere faptul c� ac�iunile orientative sunt generatoare de proiecte;
Definirea unui sistem de referin�� comun, prin care s� se faciliteze comunicarea !i
cooperarea dintre structurile eterogene implicate în etapa de fundamentare a
strategiei;
Asigurarea ex-ante a unui cadru unitar de definire a portofoliului de proiecte;
Acoperirea relativ omogen� cu proiecte a tuturor obiectivelor strategice viitoare
vizate;
Orientarea în timp oportun spre noua modalitate preconizat� de definire a
programelor opera�ionale de finan�are, deoarece perioada de elaborare a strategiei
a corespuns unei perioade de tranzi�ie din acest punct de vedere.
Tabel 10.2. Elementele �i nivelul de dotare al localit��ilor urbane de rangul II cu eviden�ierea elementelor deficitare (Municipiul Deva)
Caracteristica Nivelul de dezvoltare
Popula�ie de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori;
zona de influen��: circa 200.000�500.000 de locuitori
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
535
Caracteristica Nivelul de dezvoltare
Raz� de servire circa 60�80 km;
Accesul la c�ile de
comunica�ie
acces direct la cel pu�in dou� sisteme majore de c�i de comunica�ie
(traseu de cale ferat� principal�, drumuri na�ionale ce tranziteaz� sau
pornesc din acel loc, eventual aeroport, porturi !i/sau g�ri fluviale);
Func�iuni economice
capacit��i de produc�ie diversificate din sectorul secundar !i al serviciilor
productive, social-culturale !i informative cu raz� de servire prioritar
jude�ean�;
Nivel de dotare-
echipare
institu�ii de decizie politic�, administrativ�, juridic� de importan��
jude�ean�;
sedii ale administra�iei publice locale; sedii de servicii descentralizate în
teritoriu ale ministerelor !i ale altor organe centrale neguvernamentale;
sedii de partid, de sindicat, sedii ale organiza�iilor neguvernamentale;
judec�torii, tribunale, procuratur�, parchet !i alte institu�ii juridice;
Educa�ie, cercetare
!tiin�ific�
institute de înv���mânt superior sau filiale ale acestora, colegii, institute
sau filiale ale unor institute na�ionale de cercetare;
S�n�tate, asisten��
social�
spital clinic universitar sau spital general, spitale de specialitate, sta�ie de
salvare jude�ean�, asisten�� de specialitate (boli cronice, persoane cu
handicap, recuper�ri func�ionale, centre psihiatrice), c�mine de b�trâni,
centre de recuperare, orfelinate etc.;
Cultur�
case de cultur� cu s�li de spectacol, eventual teatre, s�li de concert, de
expozi�ie, de conferin�e, s�li polivalente, cluburi, muzee, biblioteci,
edituri,tipografii etc.;
Comer�, servicii
comerciale prestate
popula�iei !i agen�ilor
economici
centre comerciale, camere de comer�, centre de afaceri, burse de valori !i
de m�rfuri, magazine specializate pentru vânz�ri cu ridicata !i cu
am�nuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de înalt�
calitate;
posibilit��i de organizare a unor târguri importante;
Turism hoteluri de 3 stele cu cel pu�in 200 de locuri;
Mass-media mass-media jude�ean� (posturi de radio !i de televiziune), publica�ii
cotidiene sau periodice;
Finan�e, b�nci,
asigur�ri
sucursale sau filiale ale unit��ilor financiar-bancare !i de asigur�ri;
Sport, agrement
zone de recreare !i de agrement, gr�dini zoologice, s�li de competi�ii
sportive de nivel na�ional/ regional, jude�ean, stadioane !i alte dot�ri
diversificate pentru petrecerea timpului liber !i sport (s�li polivalente,
terenuri de sport, piscine, eventual patinoare artificiale etc.);
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
536
Caracteristica Nivelul de dezvoltare
Protec�ia mediului
agen�ii de protec�ie a mediului !i servicii dotate cu echipamente specifice
pentru men�inerea unui mediu de calitate !i a igienei urbane;
alimentare cu ap� !i canalizare: re�ele de alimentare cu ap�, sistem
colector de canalizare, sta�ie de epurare;
Culte l�ca!uri de cult, episcopii, sedii eparhiale, vicariate, subcentre ale cultelor
autorizate
Transport/
comunica�ii
g�ri, autog�ri, transport în comun, centrale telefonice automate, fax,
po!t� etc;
Ordine, securitate institu�ii specifice cerin�elor la nivel jude�ean.
Pentru fiecare obiectiv strategic au fost stabilite domeniile prioritare de interven"ie,
men�ionate în tabelul urm�tor (Tabel 10.3).
Tabel 10.3. Domeniile de interven�ie prioritare ale obiectivelor strategice
Obiectivele strategice Domeniile de interven�ie prioritare
OS1. Dezvoltarea unei
economii moderne, bazat� pe
industrii !i tehnologii
inovatoare, performante !i
creative, !i pe o for"� de
munc� sustenabil� !i de
calitate
Sprijinirea structurilor !i serviciilor suport pentru mediul
de afaceri, prin consolidarea infrastructurii specifice
activit�"ii de cercetare-dezvoltare-inovare !i încurajarea
investi"iilor în domeniu
Încurajarea afacerilor noi !i cre!terea competitivit�"ii
economice a întreprinderilor mici !i mijlocii, prin
modernizarea !i extinderea spa"iului !i dot�rilor specifice,
!i prin sus"inerea unor solu"ii de afaceri !i promovare
inovatoare
Asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea
resurselor umane !i preg�tirea unei for"e de munc�
competitive !i orientate spre nevoi reale ale pie"ei muncii,
care s� conduc� la cre!terea gradului de ocupare a
acesteia
OS2. Asigurarea unei
dezvolt�ri urbane complexe !i
integrate, care s� contribuie la
îmbun�t�"irea calit�"ii
factorilor de mediu !i a
Dezvoltarea, modernizarea !i reabilitarea infrastructurii
de utilit�"i, inclusiv în zonele marginalizate
Îmbun�t�"irea calit�"ii factorilor de mediu, conservarea
biodiversit�"ii !i a patrimoniului natural, managementul
de!eurilor
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
537
Obiectivele strategice Domeniile de interven�ie prioritare
eficien"ei energetice,
promovarea energiilor
regenerabile !i managementul
proactiv al situa"iilor de risc
Cre!terea eficien"ei energetice în cl�dirile reziden"iale,
cl�dirile publice !i sistemele de iluminat public
Managementul situa"iilor de urgen"�
OS3. Cre!terea calit�"ii vie"ii
cet�"enilor prin asigurarea
infrastructurii reziden"iale,
educa"ionale, de s�n�tate,
digitale, sportive, a facilit�"ilor
socio-culturale !i de agrement
Cre!terea accesibilit�"ii, calit�"ii !i infrastructurii
educa"ionale
Asigurarea unor servicii sociale !i de s�n�tate de calitate
!i promovarea incluziunii sociale
Asigurarea infrastructurii necesare pentru cre!terea
nivelului de utilizare a tehnologiei informa"iei în mediul
public !i privat
Dezvoltarea infrastructurii !i ofertei de activit�"i socio-
culturale !i de petrecere a timpului liber
OS4. Asigurarea unei
mobilit�"i urbane durabile,
prin implementarea unui
sistem de transport accesibil !i
sigur, care s� conduc� la o
dezvoltare echilibrat� a
tuturor modurilor de transport
!i s� sus"in� cre!terea calit�"ii
vie"ii cet�"enilor
Reabilitarea !i extinderea infrastructurii pentru asigurarea
cre!terii calit�"ii, eficien"ei !i siguran"ei sistemului de
transport
Cre!terea eficien"ei, accesibilit�"ii !i atractivit�"ii
transportului public
Promovarea !i dezvoltarea sistemelor de transport
alternative !i a intermodalit�"ii, pentru asigurarea unui
mediu s�n�tos !i cre!terea calit�"ii vie"ii cet�"enilor
OS5. Realizarea nodului
convergent turistic Deva, prin
valorificarea integrat�,
inteligent� !i durabil� a
poten"ialului turistic !i
cultural, propriu !i zonal
Conservarea !i valorificarea obiectivelor !i tradi"iilor
locale, istorice, artistice !i culturale
Promovarea patrimoniului turistic local !i regional
OS6. Modernizarea
managementului !i
administra"iei publice locale la
nivelul standardelor europene
Dezvoltarea capacit�"ii institu"ionale !i a competen"elor
resurselor umane, în vederea atingerii unui nivel
european, care s� sprijine realizarea cu succes a
obiectivelor strategice de dezvoltare ale Municipiului
Deva.
Cre!terea eficien"ei activit�"ii administra"iei publice
locale, prin achizi"ia !i utilizarea de echipamente TIC !i
aplica"ii software performante.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
538
Obiectivele strategice �i domeniile de interven�ie prioritare astfel definite faciliteaz�
structurarea portofoliului de proiecte cu respectarea cerin�elor aferente urm�toarelor concepte
vizate de proiectele alocate prin planul strategic:
v C1 - Economie durabil� modern�
v C2 - Smart city
v C3 - Regenerare urban�
v C4 - Transport public inteligent intermodal
v C5 - Servicii sociale echitabile �i dezvoltarea capitalului uman
v C6 - Via�� cotidian� activ� �i echilibrat�
Congruen�a acestor concepte cu obiectivele strategice se realizeaz� conform schemei de
coresponden�� prezentat� în continuare (Tabel 10.4).
Tabel 10.4. Congruen�a conceptelor vizate cu obiectivele strategice
Concepte vizate C1 C2 C3 C4 C5 C6
Obiective strategice
OS1
OS2,OS5
OS6
OS2
OS3,OS4
OS6
OS2, OS4,
OS6
OS4, OS6 OS1
OS3,OS5
OS6
OS3, OS4,
OS5, OS6
Pe pozi�ia superioar� a obiectivelor strategice se situeaz� acele obiective care au un
impact nemijlocit asupra conceptelor vizate. Obiectivul C6, prin modul de definire al acestora,
particip� sau influen�eaz� întregul ansamblu al conceptelor vizate.
Convergen�a conceptelor vizate este direc�ionat� spre un concept unic, integrator, c�ruia
îi este subordonat� strategia viitoare: cre�terea calit��ii vie�ii. Deci noua faz� de dezvoltare va
pune accentul pe conceptul de calitate a vie�ii. Dezvoltarea infrastructurii, a facilit��ilor �i
serviciilor puse la dispozi�ia cet��enilor municipiului Deva vor conduce la configurarea unei
comunit��i dinamice, prospere, cu un nivel de via�� ridicat, comparabil cu cel al marilor ora�e
europene. Acest lucru este posibil numai printr-o economie �i servicii durabile �i moderne, bazate
pe inteligen��, antreprenoriat �i creativitate.
Se ofer� astfel un r�spuns care satisface atât a�tept�rile popula�iei, eviden�iate prin
rezultatele studiului sociologic realizat, cât �i cerin�ele explicite sau implicite ale documentelor
programatice de fundamentare strategic� elaborate la nivel european, na�ional, regional �i
jude�ean.
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
539
PARTEA�III�
�
CALENDARUL�DE�ACTIVIT��I�PENTRU�IMPLEMENTAREA�STRATEGIEI�INTEGRATE�DE�
DEZVOLTARE�URBAN��A�MUNICIPIULUI�DEVA�
STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA
540
11. PORTOFOLIUL�DE�PROIECTE�
Amploarea managementului proiectelor ca modalitate de a sus�ine competi�ia
economic�, de a r�spunde mediului economic în care se manifest� o competi�ie din ce în ce mai
acerb�, a condus la apari�ia unui nou tip de organiza�ie - organiza�ia centrat� pe proiecte. În
cazul unei astfel de organiza�ii, performan�a nu se mai m�soar� dup� criterii tradi�ionale, lipsite
de suportul rezultatelor ob�inute ca urmare a desf��ur�rii unui proces dat, ci în func�ie de
capacitatea acesteia de a se adapta la proiecte �i în func�ie de consisten�a portofoliului de
proiecte.
Valoarea organiza�iei nu se mai m�soar� prin criterii de natura resurselor umane aflate la
dispozi�ie, ci ceea ce conteaz� mai mult este viteza cu care angaja�ii î�i unesc abilit��ile �i
cuno�tin�ele pentru a g�si o solu�ie la o problem� comun�, precum �i viteza cu care, o dat�
rezolvat� problema (o dat� încheiat proiectul), angaja�ii formeaz� combina�ii diferite pentru a
rezolva o nou� problem�.
Afirma�ia c� viitorul apar�ine organiza�iilor orientate pe proiecte nu constituie o
exagerare. Flexibilitatea �i adaptabilitatea care caracterizeaz� acest tip de organiza�ie permit
permanenta regrupare �i reorganizare a resurselor umane �i informa�ionale.
Deci proiectele reprezint� modalitatea prin care organiza�iile se adapteaz� contextelor în
schimbare. Ele sunt punctele de stabilitate în jurul c�rora graviteaz� întregul proces managerial
�i de execu�ie. Pe scurt, Prim�ria Deva î�i propune s� ating� dezideratele unei astfel de organiza�ii.
Portofoliul de proiecte pân� în 2023 cuprinde atât proiecte sectoriale cât �i proiecte
integrate complexe, care acoper� toate domeniile de interven�ie prioritare definite la nivelul
celor �apte obiective strategice vizate de Strategia integrat� pentru dezvoltare urban� a
municipiului Deva în perioada 2014-2023.
Consisten�a portofoliului de proiecte definit a fost asigurat� prin compararea cu analiza
socio-economic�, în condi�iile satisfacerii setului de cerin�e �i criterii de planificare definit
anterior, precum �i ale folosirii tuturor oportunit��ilor de finan�are preconizate în cadrul
programelor opera�ionale pentru perioada de planificare.
Criteriile utilizate pentru ierarhizarea proiectelor au avut în vedere obiectivele strategice,
complexitatea �i impactul poten�ial, elemente aferente politicilor financiare �i de investi�ii,
informa�iile disponibile privind implementarea unor proiecte asem�n�toare, precum �i, nu în
ultimul rând, opiniile formulate de exper�i.
În portofoliul de proiecte al Strategiei au fost incluse proiectele propuse prin Planul de
Mobilitate Urban� Durabil� al Municipiului Deva �i prin Planul de Ac�iune pentru Energie
Durabil! al Municipiului Deva.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
1
OS
1.
De
zvo
lta
rea
un
ei
eco
no
mii
mo
de
rne
, b
aza
t! p
e i
nd
ust
rii
�i t
eh
no
log
ii i
no
va
toa
re,
pe
rfo
rma
nte
�i
cre
ati
ve
, �i
pe
o f
or�
! d
e m
un
c!
sust
en
ab
il!
�i
de
ca
lita
te
DI1
.1. Sp
rijin
irea
str
uct
uri
lor
�i s
ervi
ciilo
r su
po
rt p
entr
u m
ediu
l de
afa
ceri
, pri
n c
on
solid
are
a in
fra
stru
ctu
rii s
pec
ific
e a
ctiv
it�
�ii d
e ce
rcet
are
-
de
zvo
lta
re-i
no
vare
�i î
ncu
raja
rea
inve
sti�
iilo
r în
do
men
iu
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P1
C
entr
u m
ult
ifu
nc�
ion
al p
entr
u s
us�
iner
ea a
face
rilo
r
P2
St
ruct
uri
loca
le p
entr
u s
pri
jinir
ea a
face
rilo
r în
co
mu
na
Arc
hia
- I
ncu
ba
tor
de
afa
ceri
P3
St
ruct
uri
loca
le p
entr
u s
pri
jinir
ea a
face
rilo
r în
co
mu
na
Bâr
cea
Mic
� -
Incu
ba
tor
de
afa
ceri
P4
St
ruct
uri
loca
le p
entr
u s
pri
jinir
ea a
face
rilo
r în
co
mu
na
Cri
stu
r -
Incu
ba
tor
de
afa
ceri
P5
S
tru
ctu
ri lo
cale
pe
ntr
u s
pri
jin
ire
a a
face
rilo
r în
co
mu
na
Sân
tuh
alm
- I
ncu
ba
tor
de
afa
ceri
P6
C
en
tru
pe
ntr
u o
rga
niz
are
a d
e e
ve
nim
en
te
P7
D
ezv
olt
are
pri
n c
rea
tiv
ita
te �
cen
tru
de
cerc
etar
e �i
ino
vare
teh
no
logi
c�
P8
R
ea
liza
rea
Pa
rcu
lui d
e A
face
ri D
ev
a.
P9
R
ealiz
are
a p
erio
dic
� d
e so
nd
aje
de
eval
uar
e a
ten
din
�elo
r �i
nev
oilo
r m
ediu
lui d
e af
acer
i, în
ved
erea
iden
tifi
c�ri
i po
sib
ilit�
�ilo
r o
po
rtu
ne
de
spri
jin a
le a
dm
inis
tra�
iei l
oca
le p
entr
u c
rear
ea d
e c
on
di�
ii p
rop
ice
dez
volt
�rii
acti
vit�
�ilo
r ec
on
om
ice
.
P1
0
Într
epri
nd
ere
virt
ual
� -
Incu
ba
tor
de
afa
ceri
- C
en
tru
de
ce
rce
tare
.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
2
DI1
.2.
Încu
raja
rea
afa
ceri
lor
no
i �i c
re�t
erea
co
mp
etit
ivit
��i
i eco
no
mic
e a
într
epri
nd
erilo
r m
ici �
i mij
loci
i, p
rin
mo
der
niz
are
a �
i e
xti
nd
ere
a
spa
�iu
lui �
i do
t�ri
lor
spec
ific
e, �
i pri
n s
us�
iner
ea u
no
r so
lu�i
i de
afa
ceri
�i p
rom
ova
re in
ova
toa
re
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P1
1
Elab
ora
rea
stu
diu
lui �
Stra
tegi
i pen
tru
co
mp
etit
ivit
ate
in z
on
a ad
min
istr
ativ
� D
eva�
.
P1
2
Rea
lizar
ea
de
mat
eria
le �
i ac�
iun
i pro
mo
�io
nal
e la
niv
el lo
cal,
po
rtal
uri
de
inte
rnet
ded
icat
e, c
u s
cop
ul d
e at
rage
re a
inve
stit
ori
lor
str�
ini.
P1
3
Cre
are
a u
nu
i cen
tru
de
con
sult
an��
pen
tru
sp
rijin
ul I
MM
-uri
lor.
P1
4
Rea
lizar
ea
de
stu
dii
�i c
rear
ea
un
ei b
aze
de
dat
e n
eces
are
dez
volt
�rii
IMM
-uri
lor.
P1
5
Ela
bo
rare
a u
ne
i st
rate
gii
de
mar
keti
ng
pen
tru
mic
ii în
trep
rin
z�to
ri.
P1
6
Imp
lem
enta
rea
un
ui c
entr
u d
e p
rom
ova
re, f
orm
are
�i c
on
sult
an��
în a
face
ri.
P1
7
Org
aniz
area
�i d
iver
sifi
care
a tâ
rgu
rilo
r te
mat
ice
cu a
trag
erea
exp
oza
n�i
lor
din
sp
a�iu
l co
mu
nit
ar.
P1
8
Ela
bo
rare
a u
ne
i st
rate
gii p
rivi
nd
in
tro
du
cere
a si
stem
elo
r d
e co
mer
� el
ectr
on
ic �
i a
sist
eme
lor
pen
tru
rel
a�ii
cu c
lien
�ii
(Cu
sto
mer
R
ela
tio
nsh
ip M
an
ag
em
en
t).
P1
9
Imp
lem
enta
rea
stra
tegi
ei p
rivi
nd
intr
od
uce
rea
sist
eme
lor
de
com
er�
ele
ctro
nic
�i a
sis
tem
elo
r p
entr
u r
ela�
ii cu
clie
n�i
i.
P2
0
Man
agem
entu
l in
form
a�io
nal
în s
pri
jinu
l fir
me
lor
mic
i �i m
ijlo
cii -
Pro
mo
vare
a la
niv
el lo
cal a
ten
din
�elo
r n
oi i
n e
con
om
ia d
e p
ia��
P2
1
Aco
rdar
ea
de
spri
jin,
în c
ola
bo
rare
cu
to
ate
inst
itu
�iile
lo
cale
co
mp
eten
te,
în v
eder
ea i
mp
lem
ent�
rii
stan
dar
del
or
UE
în d
om
eniil
e m
anag
emen
tulu
i cal
it��
ii �i
al p
rote
c�ie
i med
iulu
i.
P2
2
Rea
lizar
ea
de
stu
dii
pri
vin
d f
acili
t��i
le �
i sp
rijin
ul c
are
po
t fi
aco
rdat
e in
vest
ito
rilo
r în
ved
erea
dez
volt
�rii
pie
�ei l
oca
le i
mo
bilia
re.
P2
3
Imp
lem
en
tare
a u
nu
i se
t d
e f
acili
t��i
ofe
rite
in
vest
ito
rilo
r �
elab
ora
rea
un
or
sch
eme
de
stim
ule
nte
pen
tru
in
vest
ito
ri î
n f
un
c�ie
de
ben
efic
iul p
e ca
re a
ce�t
ia l-
ar p
ute
a ad
uce
bu
getu
lui l
oca
l �i d
e n
atu
ra d
om
eniu
lui s
pec
ific
de
acti
vita
te
P2
4
De
zvo
lta
rea
un
ui ce
ntr
u v
irtu
al d
e e
Bu
sin
ess
P2
5
Cre
are
a u
ne
i b
aze
de
da
te i
mo
bil
iare
de
in
tere
s p
ub
lic,
fo
losi
toa
re p
osi
bil
ilo
r in
ve
stit
ori
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
3
P2
6
Cre
are
a u
nu
i ce
ntr
u d
e in
form
are
pe
ntr
u i
nve
stit
ori
si
ela
bo
rare
a u
nu
i G
hid
lo
cal
P2
7
Mas
ter
pla
n p
rivi
nd
po
ten
�ial
ul t
uri
stic
al l
oca
lit��
ilor
apar
�in
�to
are
P2
8
Ce
ntr
u d
e c
ole
cta
re a
pro
du
selo
r le
gu
mic
ole
� c
om
un
a Sâ
ntu
hal
m
P2
9
Rea
lizar
ea
un
ei p
ie�e
agr
oal
imen
tare
în lo
calit
��ile
ap
ar�i
n�t
oar
e.
P3
0
Cre
ster
ea c
om
pet
itiv
it��
ii p
rod
use
lor
agro
alim
en
tare
au
toh
ton
e p
e p
ie�e
le U
E p
rin
cer
tifi
care
a a
cest
ora
la
sta
nd
ard
e e
colo
gic
e c
on
form
e
UE
P3
1
Mo
de
rniz
are
a s
pa
tiil
or
de
de
po
zita
re a
le C
en
tru
lui A
gro
De
va
pri
n im
ple
me
nta
rea
no
ilo
r te
hn
olo
gii
de
de
po
zita
re in
atm
osf
era
co
ntr
ola
ta
a p
rod
use
lor
ag
roa
lim
en
tare
DI1
.3.
Asi
gu
rare
a u
nu
i m
ed
iu p
rop
ice
pe
ntr
u d
ezvo
lta
rea
res
urs
elo
r u
ma
ne
�i p
reg
�ti
rea
un
ei f
or�
e d
e m
un
c� c
om
pet
itiv
e �i
ori
enta
te s
pre
nev
oi r
eale
ale
pie
�ei m
un
cii,
care
s�
co
nd
uc�
la c
re�t
erea
gra
du
lui d
e o
cup
are
a a
cest
eia
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P3
2
Stu
diu
pri
vin
d a
du
l�ii
din
co
mu
nit
��ile
ru
rale
f�r
� o
cup
a�ie
�i c
are
au a
ban
do
nat
�co
ala
�i id
enti
fica
rea
de
m�s
uri
în s
pri
jinu
l ace
sto
ra.
P3
3
Imp
lem
enta
rea
pro
gram
ulu
i pen
tru
ad
ul�
ii d
in c
om
un
it��
ile r
ura
le f
�r�
ocu
pa�
ie �
i car
e a
u a
ban
do
nat
�co
ala.
P3
4
Înfi
in�a
rea
un
ui b
iro
u d
e o
rien
tare
pro
fesi
on
al�
�i in
term
edie
re lo
curi
de
mu
nc�
la n
ivel
mu
nic
ipal
.
P3
5
Pre
g�ti
re, c
alif
icar
e s
i rec
on
vers
ie p
entr
u a
ctiv
it��
i de
turi
sm.
P3
6
Serv
icii
de
calit
ate
în f
orm
area
pro
fesi
on
al�
a �o
mer
ilor,
ad
apta
te la
no
ile c
erin
�e a
le p
ie�e
i mu
nci
i
P3
7
PR
AC
TIC
20
17
� P
rogr
am d
e fo
rmar
e c
om
pet
en�e
an
trep
ren
ori
ale
P3
8
AR
ET
EU
S �
Pro
iect
de
reab
ilita
re a
asi
sten
�ei
med
ical
e în
pat
olo
gia
card
iova
scu
lar�
, p
rin
cre
�ter
ea a
dap
tab
ilit�
�ii
�i c
om
pet
itiv
it��
ii
pe
rso
na
lulu
i d
in s
ect
oru
l m
ed
ica
l
P3
9
Spri
jin p
entr
u d
ezvo
ltar
ea în
v���
mân
tulu
i pro
fesi
on
al in
ved
ere
a in
tegr
�rii
pe
pia
�a m
un
cii
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
4
OS
2. A
sig
ura
rea
un
ei d
ezv
olt
!ri
urb
an
e c
om
ple
xe
�i i
nte
gra
te, c
are
s!
co
ntr
ibu
ie la
îmb
un
!t!
�ire
a c
ali
t!�i
i fa
cto
rilo
r d
e m
ed
iu �
i a
efi
cie
n�e
i
en
erg
eti
ce,
pro
mo
va
rea
en
erg
iilo
r re
ge
ne
rab
ile
�i
ma
na
ge
me
ntu
l p
roa
ctiv
al
situ
a�i
ilo
r d
e r
isc
DI2
.1.
Dez
volt
are
a, m
od
ern
iza
rea
�i r
eab
ilita
rea
infr
ast
ruct
uri
i de
uti
lit�
�i, i
ncl
usi
v în
zo
nel
e m
arg
ina
liza
te
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P4
0
De
zvo
lta
rea
re�
ele
i de
tele
com
un
ica�
ii m
etro
po
litan
e p
rop
rie
mu
nic
ipal
it��
ii
P4
1
Dez
volt
are
a h
�r�i
i eve
nim
ente
lor
în M
un
icip
iul D
eva
(ses
iz�r
i, d
efec
�iu
ni e
tc.)
P4
2
Rea
bili
tare
a si
stem
ulu
i d
e te
rmo
fica
re î
n m
un
icip
iul
De
va,
in v
ede
rea
înd
eplin
irii
stan
dar
del
or
de
me
diu
pri
vin
d e
mis
iile
de
ga
ze s
i
cre�
tere
a ef
icie
nte
i en
erge
tice
a s
iste
mu
lui d
e fu
rniz
are
a ag
entu
lui t
erm
ic
P4
3
Ca
na
liza
re p
luv
iala
si m
od
ern
iza
re S
tr.
Bu
cov
ine
i
P4
4
Ca
na
liza
re S
tr.
Bu
cov
ine
i
P4
5
Alim
en
tare
cu
ap
a si
can
aliz
are
la in
ters
ec�i
a st
r�zi
i g�r
ii cu
�o
seau
a H
un
edo
arei
, Cri
stu
r
P4
6
Lucr
�ri d
e in
terv
en�i
e in
ved
erea
înl�
tur�
rii e
fect
elo
r p
rod
use
de
alu
nec
area
ter
enu
lui l
a b
locu
l 47
-A
lee
a T
eil
or
P4
7
Alim
en
tare
cu
ap
a si
can
aliz
are
inci
nta
I D
ealu
l Cet
��ii
P4
8
Ext
ind
ere
a s
i re
ab
ilit
are
a in
fras
tru
ctu
rii d
e ap
a si
ap
a u
zata
in ju
de�
ul H
un
edo
ara
P4
9
Dez
volt
are
si m
od
ern
izar
e ap
a/ca
nal
în s
ate
apar
�in
�to
are.
P5
0
Alim
en
tare
cu
ap
a �i
can
aliz
are
în lo
calit
atea
Bar
cea
Mic
a
P5
1
Reg
ula
riza
rea
alb
iei p
ârâu
lui a
dia
cen
t St
r. P
rim
�ver
ii
P5
2
Am
en
aj�r
i rig
ole
pen
tru
ap
e p
luvi
ale
in s
atu
l Arc
hia
P5
3
Îmb
un
�t��
irea
in
fras
tru
ctu
rii
fizi
ce �
i a
serv
iciil
or
de
baz
� în
lo
calit
��ile
ap
ar�i
n�t
oar
e, p
rin
dez
volt
are
a �i
rea
bili
tare
a s
iste
mu
lui
de
can
aliz
are
, mo
der
niz
are
dru
mu
ri, m
od
ern
izar
e s
tr�z
i, ex
tin
der
e si
stem
de
alim
en
tare
cu
ap
�
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
5
P5
4
Alim
en
tare
cu
ap
a si
can
aliz
are
pe
pre
lun
gire
a st
r�zi
i Au
rel V
laic
u
P5
5
Ca
na
liza
re S
tr.
Dig
ulu
i -
De
va
P5
6
Ali
me
nta
re c
u a
pa
si c
an
ali
zare
pe
Ale
ea
Ca
sca
de
i
P5
7
Ali
me
nta
re c
u a
pa
si c
an
ali
zare
pe
str
ad
a G
ran
itu
lui,
De
va
P5
8
Ali
me
nta
re c
u a
pa
si c
an
ali
zare
Str
. R
oci
P5
9
Alim
en
tare
a cu
ap
a si
can
aliz
are
pe
pre
lun
gire
a st
r�zi
i Au
rel V
laic
u
P6
0
Ca
na
liza
re S
tr.
Dig
ulu
i -
De
va
P6
1
Reg
ener
area
fiz
ic�,
eco
no
mic
� �i
so
cial
� a
com
un
it��
ii m
argi
nal
izat
e Zo
na
Stre
iulu
i �i c
rear
ea
un
ui C
entr
u d
e zi
de
inte
grar
e/re
inte
grar
e so
cial
�
P6
2
Exti
nd
erea
ser
vici
ilor
pu
blic
e d
e b
az�
pri
n c
rear
ea u
nu
i Cen
tru
de
zi d
e in
tegr
are/
rein
tegr
are
soci
al�
în C
arti
er M
icro
15
P6
3
Exti
nd
erea
ser
vici
ilor
pu
blic
e d
e b
az�
pri
n c
rear
ea u
nu
i Cen
tru
de
zi d
e in
tegr
are/
rein
tegr
are
soci
al�
în C
arti
er G
rigo
resc
u
P6
4
Reg
ener
area
fiz
ic�,
eco
no
mic
� �i
so
cial
� a
com
un
it��
ii m
argi
nal
izat
e Zo
na
C�m
in R
emp
es
DI2
.2.
Îmb
un
�t�
�ire
a c
alit
��i
i fa
cto
rilo
r d
e m
ediu
, co
nse
rva
rea
bio
div
ersi
t��i
i �i a
pa
trim
on
iulu
i na
tura
l, m
an
ag
emen
tul d
e�eu
rilo
r
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P6
5
Sist
em in
tegr
at d
e m
on
ito
riza
re s
i in
form
are
pri
vin
d c
alit
atea
fac
tori
lor
de
med
iu. (
Pan
ou
ri d
e in
form
are
aer,
ap
�, p
olu
an�i
.)
P6
6
Am
en
aja
re izv
or
zon
a B
eja
n
P6
7
Re
gu
lari
zare
cu
rs V
ale
a B
eja
n
P6
8
Rea
lizar
ea
de
per
del
e fo
rest
iere
de
pro
teja
re a
loca
lit��
ilor
apar
�in
�to
are
con
tra
fen
om
enel
or
met
eoro
logi
ce p
eric
ulo
ase
(vân
t, f
urt
un
i)
�i p
en
tru
am
elio
rare
a f
act
ori
lor
de
me
diu
.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
6
P6
9
Îmb
un
�t��
irea
cal
it��
ii m
ediu
lui p
rin
împ
�du
rire
a te
ren
uri
lor
agri
cole
deg
rad
ate
din
loca
lit��
ile a
par
�in
�to
are
.
P7
0
Îmb
un
�t��
irea
ca
lit��
ii fa
cto
rilo
r d
e m
ediu
�i
a
calit
��ii
vie�
ii p
rin
cr
e�te
rea
sup
rafe
�elo
r sp
a�iil
or
verz
i �i
re
ali
zare
a/c
om
ple
tare
a/re
con
di�
ion
are
a d
e al
ei p
ieto
nal
e, p
iste
de
bic
icle
te, a
do
t�ri
lor
de
mo
bili
er u
rban
�i a
locu
rilo
r d
e jo
ac�.
P7
1
Rea
lizar
ea
un
ui s
iste
m in
tegr
at d
e p
rote
c�ie
, co
nse
rvar
e �i
val
ori
fica
re a
bio
div
ersi
t��i
i par
culu
i nat
ura
l P�d
ure
a B
ejan
.
P7
2
Rea
lizar
ea
pro
tec�
iei,
con
serv
�rii
�i v
alo
rifi
c�ri
i bio
div
ersi
t��i
i pri
n r
ealiz
area
de
reîm
p�d
uri
ri a
le z
on
elo
r d
efri
�ate
în m
od
ne
con
tro
lat
din
cad
rul l
oca
lit��
ilor
apar
�in
�to
are
ale
mu
nic
ipiu
lui D
eva
P7
3
Rea
lizar
ea
un
ui
sist
em i
nte
grat
de
edu
ca�i
e, i
nfo
rmar
e �i
co
n�t
ien
tiza
re p
ub
lica
pri
vin
d p
rote
c�ia
�i
într
e�in
erea
ob
iect
ivel
or
�i a
riilo
r p
rote
jate
ale
mu
nic
ipiu
lui
De
va
.
P7
4
Ext
ind
ere
/mo
de
rniz
are
sis
tem
de
co
lect
are
se
lect
iva
.
P7
5
Aso
cia�
ia d
e d
ezvo
ltar
e in
terc
om
un
itar
a -
Sis
tem
in
teg
rat
de
ges
tio
nar
e a
de�
euri
lor
P7
6
Pro
gram
de
sus�
iner
e a
volu
nta
riat
ulu
i pen
tru
ac�
iun
i de
pro
teja
re a
med
iulu
i
P7
7
Am
en
ajar
e p
latf
orm
e su
bte
ran
e p
entr
u c
ole
ctar
e d
e�eu
ri
P7
8
Am
en
aja
re s
cua
r p
e B
d.
22
De
cem
bri
e
P7
9
Am
en
ajar
e gr
�din
� u
rban
� în
zo
na
Bej
an
P8
0
Am
en
ajar
e gr
�din
� u
rban
� în
zo
na
Zam
fire
scu
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
7
DI2
.3.
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erg
etic
e în
cl�
dir
ile r
ezid
en�i
ale
, cl�
dir
ile p
ub
lice
�i s
iste
mel
e d
e ilu
min
at
pu
blic
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P8
1
Sis
tem
in
teg
rat
de
mo
nit
ori
zare
si
ma
na
ge
me
nt
a u
tilit
��ilo
r p
ub
lice
�i r
edu
cere
a co
nsu
mu
rilo
r en
erge
tice
P8
2
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a s
iste
mu
lui d
e ilu
min
at p
ub
lic d
in m
un
icip
iul D
eva
P8
3
Rea
lizar
ea
ilum
inat
ulu
i p
ub
lic î
n u
nel
e p
arcu
ri s
au a
ilu
min
atu
lui
arh
itec
tura
l p
rin
so
lu�i
i e
fici
en
te e
ne
rge
tic
,co
ntr
ol
au
tom
at
asu
pra
tim
pu
lui d
e fu
nc�
ion
are
�i a
lime
nta
rea
din
su
rse
rege
ne
rab
ile -
pa
no
uri
fo
tov
olt
aic
e
P8
4
Ne
t C
ity
P8
5
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a c
l�d
irilo
r în
car
e f
un
c�io
nea
z� C
ole
giu
l Na�
ion
al D
eceb
al d
in s
tr. O
itu
z n
r. 8
, D
ev
a
P8
6
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a c
l�d
irilo
r în
car
e f
un
c�io
nea
z� L
iceu
l de
Art
e �S
igis
mu
nd
To
du
���
din
str
. Cip
rian
Po
rum
bes
cu n
r. 1
, D
eva
P8
7
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e B
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul
De
va
P8
8
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e A
- B
-du
l 1
De
cem
bri
e d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P8
9
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e 7
- A
lee
a P
lop
ilo
r d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P9
0
Cre
�ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e P
3 -
Ale
ea
Mo
�ilo
r d
in M
un
icip
iul D
eva
P9
1
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e 1
3A
- S
tra
da
Mih
ai E
min
esc
u d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P9
2
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e M
1 -
Ale
ea
Cri
zan
tem
elo
r d
in M
un
icip
iul D
eva
P9
3
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e M
2 -
Ale
ea
Cri
zan
tem
elo
r d
in M
un
icip
iul D
eva
P9
4
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e P
5 -
Str
ad
a T
itu
Ma
iore
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P9
5
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e C
- B
-du
l Iu
liu
Ma
niu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P9
6
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e D
- B
-du
l Iu
liu
Ma
niu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P9
7
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e 8
- A
leea
Mo
�ilo
r d
in M
un
icip
iul D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
8
P9
8
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e 2
1 -
Ale
ea
Ju
pit
er
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P9
9
Cre
!ter
ea e
fici
en�e
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
�e 3
4 -
B-d
ul N
ico
lae
B"l
cesc
u d
in M
un
icip
iul D
eva
P1
00
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
FR
E -
Str
ad
a G
eo
rge
En
esc
u d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
01
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
66
- A
lee
a S
tre
iulu
i d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
02
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
3 �
B-d
ul 1
De
cem
bri
e d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
03
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
8 -
B-d
ul D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
04
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
B B
-du
l 1
De
cem
bri
e d
in M
un
icip
iul
De
va
P1
05
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
25
- S
tr. I
on
Cre
ang"
din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P1
06
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
26
- S
tr. I
on
Cre
ang"
din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P1
07
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
M -
B-d
ul D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
08
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
79
- S
tr.
Be
jan
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
09
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
22
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
10
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
23
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
11
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
21
- S
tr. M
are
!al A
vere
scu
din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P1
12
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
N -
B-d
ul D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul
De
va
P1
13
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
61
- A
lee
a S
tre
iulu
i d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
14
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
P1
0 -
B-d
ul D
aci
a d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
15
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
60
- A
lee
a S
tre
iulu
i d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
16
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
15
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
17
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
16
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
18
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
12
- S
tra
da
M.
Em
ine
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
54
9
P1
19
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
14
- S
trad
a Îm
p"r
atu
l Tra
ian
din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P1
20
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
9B
- A
lee
a T
ran
silv
an
iei
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
21
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
80
/1 -
Str
ada
M"r
"!ti
din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P1
22
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
88
- S
tra
da
Ho
rea
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
23
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
76
- S
tra
da
Be
jan
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
24
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
Z2
- S
tra
da
Mih
ai E
min
esc
u d
in M
un
icip
iul D
eva
P1
25
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
56
B -
Str
ad
a M
iha
i E
min
esc
u d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
26
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
E1
1 -
Ale
ea
Cri
nil
or
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
27
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
27
- A
lee
a P
anse
lu�e
lor
din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P1
28
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
45
- A
lee
a C
ri!u
lui d
in M
un
icip
iul D
eva
P1
29
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
A -
B-d
ul N
ico
lae
B"l
cesc
u d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
30
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
D -
Str
ad
a T
itu
Ma
iore
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
31
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
1A
- S
trad
a M
"r"!
ti d
in M
un
icip
iul D
eva
P1
32
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
67
- S
tra
da
Be
jan
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
33
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
30
str
. Min
eru
lui d
in M
un
icip
iul D
eva
P1
34
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
K-
B-d
ul D
ece
ba
l d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
35
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
19
B -
str
. M
. E
min
esc
u d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
36
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
16
- s
tr.
Ho
rea
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
37
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
5 -
B-d
ul 1
De
cem
bri
e d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
38
C
re!t
erea
efi
cien
�ei
ener
geti
ce a
cl"
dir
ilor
rezi
den
�ial
e d
in c
arti
eru
l M
icro
15
(1
0 b
locu
ri c
are
se p
ot
însc
rie
în p
rogr
amu
l d
e r
ea
bil
ita
re
cl"d
iri r
ezid
en�i
ale)
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
0
P1
39
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
cl"
dir
ilor
rezi
den
�ial
e d
in c
arti
eru
l Dac
ia (
7 b
locu
ri c
are
se
po
t în
scri
e în
pro
gram
ul d
e r
eab
ilita
re c
l"d
iri
rezi
den
�ial
e)
P1
40
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
cl"
dir
ilor
rezi
den
�ial
e d
in c
arti
eru
l Go
jdu
- M
"r"!
ti -
Do
rob
an�i
- B
"lce
scu
(9
blo
curi
car
e se
po
t în
scri
e în
p
rogr
amu
l de
reab
ilita
re c
l"d
iri r
ezid
en�i
ale)
P1
41
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
cl"
dir
ilor
rezi
den
�ial
e d
in c
arti
eru
l Pro
gres
u !
i zo
na
Cen
tral
" (7
blo
curi
car
e s
e p
ot
însc
rie
în p
rogr
amu
l d
e re
abili
tare
cl"
dir
i rez
iden
�ial
e)
P1
42
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
51
- A
lee
a C
ri!u
lui d
in M
un
icip
iul D
eva
P1
43
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
25
- S
tra
da
Min
eru
lui d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
44
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
2 -
Str
ada
Gri
vi�e
i din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P1
45
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
29
- A
lee
a T
eil
or
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
46
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
6 -
Ale
ea
Ro
ma
nil
or
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P1
47
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
69
- A
lee
a S
tre
iulu
i d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P1
48
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
4A
- B
-du
l 1
De
cem
bri
e
P1
49
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
C -
B-d
ul 1
De
cem
bri
e
P1
50
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
F -
B-d
ul
1 D
ece
mb
rie
P1
51
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
L5
- S
tr.
Tit
u M
aio
resc
u
P1
52
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
A -
B-d
ul
Iuli
u M
an
iu
P1
53
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
20
, Ale
ea
Ro
man
ilor
P1
54
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
4, A
lee
a R
om
anilo
r
P1
55
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
1A
+1B
, B-d
ul
Iuliu
Ma
niu
P1
56
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
F, B
-du
l 2
2 D
ece
mb
rie
P1
57
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
26
, str
. Min
eru
lui
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
1
P1
58
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
39
, str
. Min
eru
lui
P1
59
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
in�e
E,
str.
Tit
u M
aio
resc
u
P1
60
R
ealiz
are
a p
arcu
lui d
e p
rod
uc�
ie e
ner
gie
foto
volt
aic"
.
P1
61
P
lan
de
ac�i
un
i pen
tru
en
ergi
i du
rab
ile (
PA
ED)
P1
62
C
om
ple
tare
a si
stem
elo
r cl
asic
e d
e în
c"lz
ire
cu s
iste
me
car
e u
tiliz
eaz"
en
ergi
e so
lar"
, en
ergi
e ge
ote
rmal
" sa
u a
lte
sist
eme
P1
63
Îm
bu
n"t
"#ir
ea c
alit
"#ii
vie#
ii $i
sp
ori
rea
m"s
uri
lor
de
pro
tec#
ie a
med
iulu
i în
con
jur"
tor
pri
n u
tiliz
area
de
surs
e d
e en
ergi
e r
eg
en
era
bil
e
P1
64
R
edu
cere
a co
nsu
mu
lui d
e en
ergi
e p
rin
intr
od
uce
rea
de
sist
eme
de
înc"
lzir
e ca
re u
tiliz
eaz"
en
ergi
e al
tern
ativ
"
P1
65
R
eab
ilita
rea
sist
emu
lui d
e ilu
min
at p
ub
lic în
loca
lit"#
ile a
par
#in
"to
are
.
P1
66
R
ea
bil
ita
re C
orp
A p
rin
sch
imb
are
a in
stal
a�ie
i in
teri
oar
e la
Co
legi
ul N
atio
nal
Ion
Min
cu
P1
67
R
eab
ilita
re c
orp
B p
rin
mo
nta
re t
erm
osi
stem
, sch
imb
are
tâm
pl"
rii e
xter
ioar
e si
sch
imb
are
a in
stal
a�iil
or
ele
ctri
ce in
teri
oar
e la
Co
leg
iul Io
n
Min
cu
P1
68
R
eab
ilita
re !
coal
a p
rin
mo
nta
rea
term
osi
ste
m,
sch
imb
are
ta
mp
lari
i e
xte
rio
are
si
sch
imb
are
a i
nst
ala
tiil
or
ele
ctri
ce l
a S
coa
la A
nd
rei
Mu
resa
nu
ap
arti
nat
oar
e C
ole
giu
lui T
ehn
ic E
ner
geti
c �D
rago
mir
Hu
rmu
zesc
u�
P1
69
C
re!t
erea
efi
cien
�ei e
ner
geti
ce !
i mo
den
izar
ea
Cen
tru
lui C
ult
ura
l Dr"
gan
Mu
nte
an
P1
70
R
eab
ilita
rea
!i c
re!t
erea
efi
cien
tei e
ner
geti
ce a
cl"
dir
ilor
Pri
m"r
iei M
un
icip
iulu
i Dev
a
P1
71
R
eab
ilita
rea
!i c
re!t
erea
efi
cien
tei e
ner
geti
ce a
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
�io
nal
e a
Co
legi
ulu
i Teh
nic
En
erge
tic
�Dra
gom
ir H
urm
uze
scu
�, lo
ca�i
a d
in S
trad
a Sc
"ri!
oar
a n
r. 4
(!c
oal
a ge
ner
al")
P1
72
R
eab
ilita
rea
!i c
re!t
erea
efi
cien
tei e
ner
geti
ce a
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
�io
nal
e a
Co
legi
ulu
i Teh
nic
En
erge
tic
�Dra
gom
ir H
urm
uze
scu
�, lo
ca�i
a d
in S
trad
a B
ejan
nr.
8 (
!co
ala
gen
eral
")
P1
73
C
re$t
erea
efi
cien
#ei e
ner
geti
ce a
cl"
dir
ilor
%co
lii g
imn
azia
le A
nd
rei &
agu
na
P1
74
C
rest
ere
a n
ive
lulu
i si
gra
du
lui
de
in
form
are
si
pre
ga
tire
, a
cu
ltu
rii
ma
na
ge
ria
le s
i o
rga
niz
ati
on
ale
(d
ezv
olt
are
a c
ap
ita
lulu
i u
ma
n),
in
do
me
niu
l m
an
ag
em
en
tulu
i e
ne
rge
tic
si u
tiliza
rii
surs
elo
r re
ge
ne
rab
ile
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
2
P1
75
P
rom
ov
are
a m
asu
rilo
r d
e s
po
rire
a c
ap
aci
tati
i d
e a
bso
rbti
e a
em
isii
lor
de
CO
2 p
rin
re
zerv
oa
re n
atu
rale
pri
n c
rest
ere
a s
up
rafe
telo
r d
e
spa
tii
ve
rzi in
zo
na
urb
an
a
P1
76
Im
bu
na
tati
rea
sis
tem
ulu
i d
e m
on
ito
riza
re a
co
nsu
mu
lui d
e e
ne
rgie
la
niv
elu
l co
nsu
ma
toru
lui p
ub
lic
P1
77
C
rest
ere
a g
rad
ulu
i d
e i
nfo
rma
re s
i co
nst
ien
tiza
re a
l co
nsu
ma
tori
lor
fin
ali a
sup
ra n
ece
sita
tii
de
ap
lica
re a
ma
suri
lor
de
im
bu
na
tati
re a
efic
ien
tei e
ner
geti
ce !
i în
cura
jare
a im
plic
"rii
volu
nta
rilo
r în
ace
st g
en d
e ac
�iu
ni
P1
78
D
esf
asu
rare
a a
ctiv
ita
tilo
r d
e in
form
are
si im
pli
care
a c
eta
ten
ilo
r in
im
ple
me
nta
rea
PA
ED
si i
n a
tin
ge
rea
ob
iect
ivu
lui g
en
era
l !i
încu
raja
rea
imp
lic"r
ii vo
lun
tari
lor
în a
cest
gen
de
ac�i
un
i
DI2
.4 M
an
ag
em
en
tul
situ
a�i
ilo
r d
e u
rge
n��
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P1
79
U
tiliz
area
un
ui C
entr
u d
e d
ate
exte
rn p
entr
u a
asi
gura
rec
up
erar
ea in
form
a�iil
or
in c
az d
e d
ezas
tru
P1
80
A
sigu
rare
a u
nei
baz
e te
hn
ice
mo
der
niz
ate
$i a
cap
abili
t"#i
lor
nec
esar
e p
entr
u in
terv
en#i
a o
po
rtu
n"
în s
itu
a#ii
de
urg
en#"
.
P1
81
E
xtin
de
re s
iste
m d
e s
up
rav
eg
he
re v
ide
o u
rba
na
.
P1
82
C
entr
u m
un
icip
al in
tegr
at d
e m
anag
emen
t al
sit
ua�
iilo
r d
e u
rgen
ta.
P1
83
R
ealiz
are
a $i
ech
ipar
ea
celu
lelo
r lo
cale
de
inte
rven
#ie
în s
itu
a#ii
de
urg
en#"
în lo
calit
"#ile
ap
ar#i
n"t
oar
e a
le m
un
icip
iulu
i Dev
a.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
3
Fig
. 1
1.1
. Lo
cali
zare
a p
roie
cte
lor
pri
ori
tare
OS
2
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
4
OS
3.
Cre
�te
rea
ca
lit�
�ii
vie
�ii
cet�
�en
ilo
r p
rin
asi
gu
rare
a in
fra
stru
ctu
rii
rezi
de
n�i
ale
, e
du
ca�i
on
ale
, d
e s
�n
�ta
te,
dig
ita
le,
spo
rtiv
e,
a
faci
lit�
�ilo
r so
cio
-cu
ltu
rale
�i
de
ag
rem
en
t
DI3
.1.
Cre
�ter
ea a
cces
ibili
t��i
i, c
alit
��i
i �i i
nfr
ast
ruct
uri
i ed
uca
�io
na
le
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P1
84
Im
ple
men
tare
a d
e si
stem
e d
e ac
ces
�i m
on
ito
riza
re în
inst
itu
�iile
de
înv�
��m
ânt
din
Mu
nic
ipiu
lui D
eva
P1
85
M
od
ern
iza
re p
ista
de
atl
eti
sm s
i pis
ta d
e s
ari
turi
la
Co
leg
iul N
ati
on
al
Sp
ort
iv C
eta
te -
De
va
P1
86
M
od
ern
iza
rea
ba
zei
spo
rtiv
e d
e l
a C
ole
giu
l Io
n M
incu
De
va
- t
ere
n d
e h
an
db
al
P1
87
A
me
na
jare
te
ren
uri
de
sp
ort
in
in
cin
ta S
colii
Gim
na
zia
le A
nd
rei S
ag
un
a
P1
88
A
me
na
jare
te
ren
de
min
ifo
tba
l C
ole
giu
l N
ati
on
al Sp
ort
iv C
eta
te -
De
va
P1
89
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
la
Lic
eu
l d
e a
rte
Sig
ism
un
d T
od
uta
- l
oca
tia
A-
Str
. C
ipri
an
Po
rum
be
scu
, n
r. 1
P1
90
M
od
ern
iza
re t
ere
n d
e s
po
rt S
coa
la A
nd
rei M
ure
san
u
P1
91
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
in
in
cin
ta C
ole
giu
lui T
eh
nic
Tra
nsi
lva
nia
De
va
P1
92
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
la
Lic
eu
l d
e a
rte
Sig
ism
un
d T
od
uta
- l
oca
tia
B-
Str
. A
vra
m I
an
cu
P1
93
M
od
ern
iza
re t
ere
n s
po
rt l
a L
ice
ul te
ore
tic
Gri
go
re M
ois
il
P1
94
M
od
ern
iza
re t
ere
n s
po
rt C
ole
giu
l T
eh
nic
Tra
nsi
lva
nia
, S
coa
la G
en
era
la E
min
esc
u �
Pe
tofi
P1
95
M
od
ern
izar
e t
eren
sp
ort
la C
ole
giu
l Na�
ion
al P
ed
ago
gic
Re
gin
a M
aria
P1
96
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
, dez
volt
are
a !i
ech
ipar
ea in
fras
tru
ctu
rii e
du
ca"i
on
ale
a in
stit
u"i
ilor
de
înv�
"�m
ânt
P1
97
Îm
bu
n�t
�"ir
ea p
roce
sulu
i ed
uca
"io
nal
pri
n a
sigu
rare
a !i
mo
der
niz
area
baz
ei t
ehn
ico
� m
ater
iale
a in
stit
u"i
ilor
de
înv�
"�m
ânt
din
mu
nic
ipiu
l
De
va
P1
98
M
anag
emen
t in
tegr
at c
u a
cces
la s
iste
me
le d
e m
on
ito
riza
re !
i su
pra
vegh
ere
vid
eo a
le !
colil
or
din
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
5
P1
99
Im
ple
men
tare
a p
rogr
amu
lui d
e îm
bu
n�t
�"ir
e a
calit
�"ii
înv�
"�m
ântu
lui o
blig
ato
riu
!i a
sigu
rare
a ac
cesu
lui l
a ed
uca
"ie
pen
tru
to
"i c
op
iii d
in
me
diu
l ru
ral.
P2
00
Îm
bu
n�t
�"ir
ea c
on
di"
iilo
r în
!co
li, c
re!t
erea
acc
esu
lui
la e
du
ca"i
e ti
mp
uri
e p
rin
ref
acer
ea i
nfr
astr
uct
uri
i ed
uca
"io
nal
e �
con
stru
ire
a d
e
gr�d
ini"
e în
loca
lit�"
ile a
par
"in
�to
are
P2
01
R
eab
ilita
re in
stit
u�i
i de
înv�
��m
ânt.
P2
02
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
cl�
dir
ilor
!i e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
"io
nal
e a
#co
lii G
imn
azia
le A
nd
rei S
agu
na
P2
03
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
�i e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
�io
nal
e an
tep
re�c
ola
re la
Cre
�a D
eva,
Ale
ea
Viit
oru
lui n
r.5
P2
04
R
ea
bil
ita
rea
, m
od
ern
iza
rea
, e
xtin
de
rea
si
ech
ipa
rea
in
fra
stru
ctu
rii
ed
uca
tio
na
le p
resc
ola
re l
a G
rad
init
a c
u p
rog
ram
pre
lun
git
, n
r.2
, D
ev
a,
str.
Sca
riso
ara
P2
05
R
ea
bil
ita
re/r
eco
nv
ers
ie si
e
xtin
de
re
cla
dir
e e
xist
en
ta d
in
De
va
A
l.V
iito
rulu
i,
nr.
9,
in
ve
de
rea
m
od
ern
iza
rii
si
ech
ipa
rii
infr
ast
ruct
uri
i
ed
uca
tio
na
le p
en
tru
ed
uca
tia
tim
pu
rie
pre
sco
lara
, e
xist
en
te
P2
06
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
cl�
dir
ilor
si e
chip
area
in
fras
tru
ctu
rii
edu
ca�i
on
ale
a C
ole
giu
lui
Nat
ion
al P
edag
ogi
c $R
egin
a M
aria
$ (�
coal
a g
en
era
la)
P2
07
R
ea
bil
ita
rea
, m
od
ern
iza
rea
, e
xtin
de
rea
si
ech
ipa
rea
in
fra
stru
ctu
rii
ed
uca
tio
na
le p
resc
ola
re l
a G
rad
init
a c
u p
rog
ram
no
rma
l, n
r.2
, D
ev
a,
Al.
Sa
lca
mil
or
P2
08
C
on
stru
c�ia
�i e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
�io
nal
e an
tep
re�c
ola
re �
i pre
�co
lare
în c
adru
l Co
legi
ulu
i Na�
ion
al P
ed
ago
gic
�Reg
ina
Mar
ia�
P2
09
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
cl�
dir
ilor
�i e
chip
are
a in
fras
tru
ctu
rii e
du
ca�i
on
ale
a Li
ceu
lui d
e A
rte
Sigi
smu
nd
To
du
�� (
�co
ala
gen
eral
�) lo
ca�i
a st
r. A
vra
m I
an
cu n
r.2
1
P2
10
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
cl�
dir
ilor
�i e
chip
area
in
fras
tru
ctu
rii
ed
uca
�io
nal
e a
Co
legi
ulu
i Te
hn
ic E
ner
geti
c �D
rago
mir
Hu
rmu
zesc
u�
� lo
ca�i
a d
in s
tr. S
c�ri
�oar
a n
r. 4
(�c
oal
a ge
ner
al�)
P2
11
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
cl�
dir
ilor
�i e
chip
area
in
fras
tru
ctu
rii
ed
uca
�io
nal
e a
Co
legi
ulu
i Te
hn
ic E
ner
geti
c �D
rago
mir
Hu
rmu
zesc
u�
� lo
ca�i
a d
in s
tr. B
ejan
nr.
8 (
�co
ala
gen
eral
�)
P2
12
R
eab
ilita
rea,
mo
der
niz
area
cl�
dir
ilor
�i e
chip
area
in
fras
tru
ctu
rii
ed
uca
�io
nal
e a
Lice
ulu
i d
e A
rte
Sigi
smu
nd
To
du
��,
loca
�ia
str.
Cip
rian
P
oru
mb
esc
u �
fin
aliz
are
lucr
�ri
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
6
P2
13
C
on
stru
ire
gr�d
ini�
� Zo
na
Ori
zon
t
P2
14
R
eab
ilita
rea
�i e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
�io
nal
e a
Co
legi
ulu
i Teh
nic
Tra
nsi
lvan
ia d
in M
un
icip
iul D
eva
P2
15
R
eab
ilita
rea
�i e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
�io
nal
e a
Lice
ulu
i Teh
no
logi
c G
rigo
re M
ois
il d
in M
un
icip
iul D
eva
DI3
.2.
Asi
gu
rare
a u
no
r se
rvic
ii so
cia
le �
i de
s�n
�ta
te d
e ca
lita
te �
i pro
mo
vare
a in
clu
ziu
nii
soci
ale
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P2
16
C
on
stru
ctii
blo
curi
AN
L.
P2
17
R
ea
bil
ita
re c
en
tru
ad
min
istr
ati
v.
P2
18
S
tra
teg
ie d
e d
ezv
olt
are
pe
ntr
u z
on
ele
de
favo
riza
te G
ojd
u/M
icro
/ N
ico
lae
Gri
go
resc
u in
ve
de
rea
in
teg
rari
i in
zo
na
urb
an
a d
ezv
olt
ata
P2
19
In
fiin
tare
a d
e i
ntr
ep
rin
de
ri s
oci
ale
(p
rote
jate
).
P2
20
R
ea
bil
ita
re s
i e
xtin
de
re c
an
tin
a s
oci
ala
.
P2
21
C
en
tru
de
co
nsi
liere
si s
pri
jin
pt
inse
rtia
so
cia
la s
i re
con
ve
rsia
pro
f. a
pe
rso
an
elo
r a
fla
te in
dif
icu
lta
te.
P2
22
P
rev
en
ire
a p
ara
siri
i ti
mp
uri
i a
sco
lii.
P2
23
P
reg
ati
re p
rofe
sio
na
la p
en
tru
pe
rso
an
e d
efa
vo
riza
te.
P2
24
Im
ple
men
tare
a d
e so
lu"i
i in
ova
tive
pen
tru
eco
no
mia
so
cial
� -
o !
ans�
pen
tru
per
soan
ele
cu d
izab
ilit�
"i in
tele
ctu
ale
P2
25
În
fiin
"are
a !i
do
tare
a u
nu
i cen
tru
de
tip
aft
er-s
cho
ol
P2
26
R
ealiz
are
a d
e C
entr
e d
e sp
rijin
al c
op
iilo
r !i
fam
iliei
în v
eder
ea e
vit�
rii a
ban
do
nu
lui !
cola
r
P2
27
C
rear
ea
de
spat
ii d
e zi
, mo
nit
ori
zate
, pen
tru
b�t
rân
ii af
la�i
în s
itu
a�ii
de
risc
.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
7
P2
28
Im
ple
men
tare
a so
lu"i
ilor
de
pro
mo
vare
a u
nei
so
ciet
�"i i
ncl
usi
ve c
are
s� f
acili
teze
acc
esu
l !i i
nte
grar
ea
pe
pia
"a m
un
cii a
fem
eilo
r d
e et
nie
rr
om
�
P2
29
R
ealiz
are
a ce
ntr
ulu
i so
cial
de
urg
en"�
.
P2
30
R
ea
bil
ita
rea
Ca
nti
ne
i d
e A
juto
r S
oci
al.
P2
31
C
entr
u d
e zi
pen
tru
îngr
ijire
a co
piil
or
în m
un
icip
iul D
eva
P2
32
R
eab
ilita
rea
C�m
inu
lui p
entr
u P
ers
oan
e V
ârst
nic
e
P2
33
R
ea
liza
rea
Ce
ntr
ulu
i b
aln
ea
r D
ev
a
P2
34
Lo
cuin
�e s
oci
ale
mo
du
lare
- 7
2 u
nit
ati
lo
cati
ve
Str
. N
ico
lae
Gri
go
resc
u,
mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P2
35
C
entr
u in
tegr
at d
e in
terv
en"i
e m
edic
o-s
oci
al�
P2
36
C
all
-Ce
nte
r p
entr
u v
ârst
nic
i
P2
37
R
ea
bil
ita
rea
si d
ota
rea
un
ui
cen
tru
de
zi
si a
un
ei u
nit
ati
de
in
gri
jire
la
do
mic
iliu
pe
ntr
u p
ers
oa
ne
va
rstn
ice
P2
38
O
�an
s� la
via
�� d
emn
� p
entr
u v
ârst
nic
ii d
in ju
de�
ul H
un
ed
oar
a
P2
39
P
rin
och
ii s
en
iori
lor
P2
40
C
RE
D �
Cu
no
a�te
re, r
esp
ect,
em
o�i
e, d
�ru
ire
� R
edu
cere
a �i
pre
ven
irea
ab
and
on
ulu
i �co
lar
DI3
.3.
Asi
gu
rare
a in
fra
stru
ctu
rii n
eces
are
pen
tru
cre
�ter
ea n
ivel
ulu
i de
uti
liza
re a
teh
no
log
iei i
nfo
rma
�iei
în m
ediu
l pu
blic
�i p
riv
at
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P2
41
Im
ple
me
nta
rea
un
ei in
fra
stru
ctu
ri d
e a
cce
s p
ub
lic
la I
nte
rne
t (t
ip F
ree
In
tern
et
Acc
es
- Fr
ee
Ho
tSp
ot)
în s
pat
ii p
ub
lice
P2
42
A
pli
cati
i si
so
luti
i d
e a
cce
s la
dic
tio
na
re s
i b
iblio
teci
le
gis
lati
ve
on
lin
e
P2
43
S
iste
m in
form
ati
c g
eo
gra
fic
com
ple
x (d
e t
ip G
IS)
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
8
P2
44
C
rear
ea
de
re"e
le w
irel
ess
(h
ot
spo
t-u
ri)
în z
on
ele
cen
tral
e al
e tu
turo
r lo
calit
�"ilo
r ap
ar"i
n�t
oar
e.
DI3
.4.
Dez
volt
are
a in
fra
stru
ctu
rii �
i ofe
rtei
de
act
ivit
��i
so
cio
-cu
ltu
rale
�i d
e p
etre
cere
a t
imp
ulu
i lib
er
Pro
iect
e:
Nr.
crt
. D
en
um
ire
a p
roie
ctu
lui
P2
45
R
ea
liza
rea
un
ui
Ce
ntr
u d
e p
ract
ica
re a
sp
ort
uri
lor
P2
46
R
ea
me
na
jare
Pia
ta A
gro
ali
me
nta
ra C
iocl
ov
ina
- M
icro
15
P2
47
R
ea
me
na
jare
Pia
ta A
gro
ali
me
nta
ra B
-du
l M
. K
og
aln
ice
an
u -
De
va
P2
48
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Imp
ara
tul T
raia
n
P2
49
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a N
ep
tun
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P2
50
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a N
ep
tun
(va
na
toru
l si
pe
sca
rul)
P2
51
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a M
un
cii (I
TM
) d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P2
52
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a P
aci
i (l
an
ga
Sco
ala
An
dre
i S
ag
un
a
P2
53
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e C
ale
a Z
ara
nd
ulu
i, i
nte
rse
ctie
cu
Str
. M
ara
sti d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P2
54
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Sa
turn
din
Mu
nic
ipiu
l De
va
P2
55
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Min
eru
lui (U
zo B
alc
an
) d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P2
56
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Mih
ai
Em
ine
scu
(M
axx
a)
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P2
57
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a P
atr
iei d
in M
un
icip
iul
De
va
P2
58
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Arc
hia
Bl.
9 d
in M
un
icip
iul D
ev
a
P2
59
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Sca
riso
ara
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P2
60
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a C
on
stru
cto
rilo
r d
in M
un
icip
iul D
ev
a
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
55
9
P2
61
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca in
ca
rtie
r V
iile
No
i -
Str
. M
erc
ur
P2
62
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca in
sa
tul
Sa
ntu
ha
lm
P2
63
Im
bu
n�t
�"ir
ea c
alit
�"ii
vie"
ii în
lo
calit
�"ile
ap
ar"i
n�t
oar
e p
rin
am
enaj
area
per
son
aliz
at�
a ce
ntr
ulu
i civ
ic !
i a u
nu
i sp
a"iu
ver
de
cu f
un
c"iu
ni
com
ple
me
nta
re.
P2
64
Z
on
a d
e a
gre
me
nt
Pa
rcu
l B
eja
n.
P2
65
E
xtin
de
re A
qu
ala
nd
- B
azi
n O
lim
pic
.
P2
66
M
uze
ul O
lim
pic
� g
imn
ast
ica
.
P2
67
R
ea
bil
ita
re s
i M
od
ern
iza
re S
ala
Sp
ort
uri
lor.
P2
68
C
on
stru
ire
Sal�
Po
lival
ent�
P2
69
C
om
ple
x p
en
tru
act
ivit
ati
ext
racu
ricu
lare
pe
ntr
u g
rad
init
e s
i sc
oli
.
P2
70
E
xtin
de
re s
pa
tii v
erz
i, p
arc
uri
si zo
ne
de
ag
rem
en
t.
P2
71
În
fiin
�are
si r
eab
ilita
re d
e p
arcu
ri s
i/cu
lo
curi
de
jo
aca
.
P2
72
C
rear
ea
!i d
ezvo
ltar
ea
baz
ei m
ater
iale
nec
esar
e p
entr
u c
on
solid
area
vie
"ii
cult
ura
le a
lo
cuit
ori
lor
mu
nic
ipiu
lui
Dev
a p
rin
org
an
iza
rea
per
iod
ic�
de
spec
taco
le, c
on
cert
e, p
iese
de
teat
ru, e
xpo
zi"i
i, h
app
enn
ing
-uri
.
P2
73
A
me
na
jare
a !i
do
tare
a d
e p
arcu
ri !
i cen
tre
de
joac
� !i
rec
reer
e p
entr
u c
op
iii d
in lo
calit
�"ile
ap
ar"i
n�t
oar
e.
P2
74
C
on
stru
c"ie
baz
ine
de
îno
t !i
ter
enu
ri d
e sp
ort
mu
ltif
un
c"io
nal
e în
loca
lit�"
ile a
par
"in
�to
are
(pri
n P
rogr
amu
l de
dez
volt
are
al
infr
ast
ruct
uri
i
!i a
un
or
baz
e sp
ort
ive
în m
ediu
l ru
ral O
G.7
/20
06).
P2
75
R
efu
nc"
ion
aliz
are
tere
nu
ri d
e sp
ort
!i c
on
stru
c"ie
ves
tiar
e în
loca
lit�"
ile a
par
"in
�to
are
ale
mu
nic
ipiu
lui D
eva
(pri
n P
rogr
amu
l d
e d
ezv
olt
are
al in
fras
tru
ctu
rii !
i a u
no
r b
aze
spo
rtiv
e în
med
iul r
ura
l OG
.7/2
00
6).
P2
76
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
Co
leg
iul N
ati
on
al P
ed
ag
og
ic R
eg
ina
Ma
ria
- f
ost
Co
leg
iul N
ati
on
al S
ab
in D
rag
oi
P2
77
A
me
na
jare
te
ren
de
sp
ort
Co
leg
iul
Na
tio
na
l D
ece
ba
l
P2
78
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
Co
leg
iul N
ati
on
al S
po
rtiv
- C
eta
te
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
0
P2
79
A
me
na
jare
tre
n s
po
rt l
a S
coa
la G
en
era
la C
rist
ur
P2
80
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
la
Sco
ala
Ge
ne
rala
An
dre
i Sa
gu
na
P2
81
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
Co
leg
iul T
eh
nic
Tra
nsi
lva
nia
P2
82
R
eab
ilita
rea
!i r
efu
nc"
ion
area
sp
a"iu
lui p
ub
lic u
rban
B-d
ul D
acia
!i z
on
a ad
iace
nt�
P2
83
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca p
e A
lee
a A
rma
tei
P2
84
R
ea
bil
ita
re lo
c d
e j
oa
ca p
e A
lee
a R
om
an
ilo
r B
l. 2
2
P2
85
R
ea
bil
ita
re lo
c d
e j
oa
ca p
e B
-du
l Iu
liu
Ma
niu
in
sp
ate
le B
l. B
si
C
P2
86
R
ea
bil
ita
re lo
c d
e j
oa
ca p
e s
tra
da
Cio
clo
vin
a
P2
87
R
ea
bil
ita
re lo
c d
e j
oa
ca p
e S
tr.
Sca
riso
ara
la
ng
a G
rad
init
a n
r. 2
P2
88
A
me
na
jare
te
ren
ska
tep
arc
Zo
na
Ka
ufl
an
d
P2
89
A
me
na
jare
zo
na
re
cre
ere
pe
nsi
on
ari
pe
B-d
ul M
. K
og
aln
ice
an
u
P2
90
A
me
na
jare
zo
na
re
cre
ere
pe
nsi
on
ari
pe
B-d
ul A
l. P
aci
i
P2
91
A
me
na
jare
te
ren
uri
de
sp
ort
cu
ga
zon
sin
teti
c si
imp
rejm
uir
e z
on
a B
eja
n -
mu
nic
ipiu
l D
ev
a
P2
92
A
me
na
jare
te
ren
de
sp
ort
cu
ga
zon
sin
teti
c si
im
pre
jmu
ire
Ale
ea
Pa
nse
lute
lor
- m
un
icip
iul D
ev
a
P2
93
P
od
acc
es
intr
e i
nci
nta
III
si
II C
eta
te D
ev
a
P2
94
A
me
naj
are
loc
de
joac
a p
e St
r. B
. L�u
taru
P2
95
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca p
e S
tr.
D.
Za
mfi
resc
u
P2
96
R
eab
ilita
re t
eren
de
spo
rt v
ân�t
oru
l �i p
esca
rul
P2
97
D
ezv
olt
are
du
rab
ila
in
teg
rata
a M
un
icip
iulu
i D
eva
pri
n r
ea
bilit
are
a s
pa
tiu
lui
pu
bli
c u
rba
n B
- d
ul
De
ceb
al
de
la
in
ters
ect
ia c
u B
-du
l Iu
liu
Ma
niu
pa
na
la
Pia
ta A
rra
s si
B-d
ul
22
De
cem
bri
e d
e l
a P
iata
Vic
tori
ei si
pa
na
la
Pia
ta A
rra
s (i
ncl
usi
v se
nsu
l g
ira
tori
u)
P2
98
R
eg
en
era
rea
urb
an
a a
axu
lui
cen
tra
l d
e a
cce
s in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a,
B-d
ul
22
De
cem
bri
e d
e l
a a
cce
sul
din
DN
7 s
i p
an
a l
a i
nte
rse
ctia
cu
Str
.
Cip
ria
n P
oru
mb
esc
u
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
1
Fig
. 1
1.2
. Lo
cali
zare
a p
roie
cte
lor
pri
ori
tare
OS
3
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
2
OS
4.
Asi
gu
rare
a u
ne
i m
ob
ilit
��i
urb
an
e d
ura
bil
e,
pri
n i
mp
lem
en
tare
a u
nu
i si
ste
m d
e t
ran
spo
rt a
cce
sib
il �
i si
gu
r, c
are
s�
co
nd
uc�
la
o
de
zvo
lta
re e
chil
ibra
t� a
tu
turo
r m
od
uri
lor
de
tra
nsp
ort
�i
s� s
us�
in�
cre
�te
rea
ca
lit�
�ii
vie
�ii
cet�
�en
ilo
r
DI4
.1 �
Rea
bili
tare
a !
i ext
ind
erea
infr
ast
ruct
uri
i pen
tru
asi
gu
rare
a c
re!t
erii
calit
"#i
i, e
fici
en#e
i !i s
igu
ran
#ei s
iste
mu
lui d
e tr
an
spo
rt
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P2
99
R
eab
ilita
rea
�i m
od
ern
izar
ea r
e�el
ei r
uti
ere
urb
ane
pe
urm
!to
are
le a
rte
re d
e c
ircu
la�i
e:
- Z
on
a V
ulc
an
: Str
. G
ran
itu
lui;
Al.
Ca
sca
de
i; S
tr.
Ro
ci;
Str
. C
ozi
a;
Dru
m d
e le
g!
tur!
str
. V
ulc
an
� s
tr.
Co
zie
i
- Z
on
a A
rch
ia:
Str
. P
rin
cip
al!
sa
t A
rch
ia
- Z
on
a S
ân
tuh
alm
: Str
. E
tern
it!
�ii;
Str
. Fe
rmie
rilo
r; S
tr.
Arm
ind
en
ulu
i
- Z
on
a B
îrce
a M
ic!
: M
od
ern
iza
re s
tra
da
Câ
mp
ulu
i
- Z
on
a O
rizo
nt-
Z!
vo
i: S
tr.
Lotu
sulu
i; S
tr.
No
rdu
lui;
Str
. H
ort
en
sie
i; S
tr.
Ze
nit
ulu
i; S
tr.
Vio
rele
lor;
Am
en
aja
re t
rotu
are
pe
str
. Z
!vo
i
- A
lte
zo
ne
:
o
Str
. P
etr
e I
spir
esc
u (
str.
Sa
do
vea
nu
in
22
De
cem
bri
e �
lâng !Direc"ia!Sanitar!Veterinar );!P
relungire!str.!B
rându#ei
o
Se
ns
gir
ato
riu
� E
min
esc
u-M
ine
rulu
i
o Modernizare!prelungire!str.!P
etru!Rare#
o
Mo
de
rniz
are
str
. P
etr
e I
spir
esc
u
o
Mo
de
rniz
are
str
. A
lun
ulu
i
P3
00
A
me
na
jare
sca
ri S
tr.
Pa
ran
gu
lui
P3
01
M
od
ern
iza
re d
rum
acc
es
Ca
pe
la -
Cim
itir
Ca
tolic
din
sa
tul C
rist
ur
P3
02
A
me
na
jare
rig
ola
la
Bl.
82
, A
lee
a S
tre
iulu
i
P3
03
M
od
ern
iza
re s
tra
da
Alu
nu
lui
P3
04
Rea
bilitarea!#i!m
odernizarea
!unor!artere!de!circula"ie!ad
iacente!pen
tru!leg tura!cu!DJ687
.
P3
05
Construirea
!a!trei!p
asaje!peste!calea
!ferat !(proiect!rea
lizat!de!SN
CFR
),!respectiv!2!pasaje!pietonale!#i!unul!auto
.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
3
P3
06
Construirea
!unui!pod!în!continuarea
!str zii!Balata,!pentru!asigu
rarea!leg turii!cu!Cartierul!G
rigo
rescu.!Podul!va!asigura!infr
ast
ructur !pen
tru!
tra
ficu
l a
uto
, cu
bic
icle
ta,
pie
ton
al .
P3
07
Modernizarea
!DJ687
:!Sân
tuhalm!�
Hu
ne
do
ara
� C lan
!km!13+
150
!� 2
2 +
28
1
P3
08
Culoar!trafic!Mure#!Nord
P3
09
R
ea
bilit
are
a in
fra
stru
ctu
rii ru
tie
re p
e c
ori
do
are
le d
ese
rvit
e d
e t
ran
spo
rtu
l pu
blic
P3
10
Crearea
/rea
bilitarea!infrastructurii!rutiere!pen
tru!zonele!de!dezvo
ltare!prev zute!în
!PUG.
P3
11
Rea
lizarea
!unei!leg turi!la!Autostrada!A1,!conform
!variantelor!prezentate!în
!PUG
P3
12
Rea
bilitarea!infrastructurii!rutiere!pe!Calea
!Zaran
dului,!ca!rut !principal !pen
tru!transportul!d
e!marf
P3
13
Amen
ajarea
!de!locuri!parcare/!înc rcare/!desc rcare/!dep
ozitare!m
arf !în
!zona!portului
P3
14
Amen
ajarea
!de!locuri!parcare/!înc rcare/!desc rcare/!dep
ozitare!m
arf !transport!pe!calea!ferat .
P3
15
O
rga
niz
are
a c
ircula"iei!#i!amen
ajare!sens!giratoriu!în
!intersec"ia!Str.!M
ihai!Eminescu!�
Str
. M
ine
rulu
i
P3
16
A
me
na
jare
pa
saj p
ieto
na
l p
est
e D
N la
Va
lea
Ce
rne
i
P3
17
Consolid
area
!sem
naliz rii!rutiere!statice!orizontale!#i!verticale
P3
18
S
tud
iu p
rivi
nd
ide
nti
fica
rea
posibilelor!arii!exclusiv!pietonale!în!M
unicipiul!D
eva
P3
19
Rea
lizare!parc ri!în
!zonele!reziden
"iale.
P3
20
R
ea
me
na
jare
pa
rca
re d
in Z
on
a T
rid
en
t b
loc
2
P3
21
R
ea
me
na
jare
pa
rca
re p
e A
lee
a C
iocl
ovi
na
ad
iace
nta
blo
culu
i 13
A
P3
22
R
ea
me
na
jare
pa
rca
re p
e A
lee
a N
ep
tun
ad
iace
nta
blo
culu
i nr.
37
P3
23
A
me
na
jare
a p
arc
are
Bl.
C,
cart
ier
Pro
gre
sul
P3
24
A
me
na
jare
pa
rca
re A
lee
a P
aci
i
P3
25
A
me
na
jare
pa
rca
re S
tr.
Ce
rne
i
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
4
P3
26
A
me
na
jare
pa
rca
re S
tr.
Sa
lca
milo
r
P3
27
A
me
na
jare
pa
rca
re S
tr.
Gh
. D
oja
, zo
na
Bl.
P3
- 8
0/2
P3
28
A
me
na
jare
pa
rca
re p
e t
ere
nu
l din
P-t
a U
nir
ii n
r. 8
P3
29
Rea
lizare!parcare!cen
tral !zona!Sp
italului!Jude"ea
n!de!Urgen
" .
P3
30
Rea
lizare!parcare!în
!zona!Casei!de!Cultur .
P3
31
R
ea
liza
re p
arc
are
pe!Bd.!D
eceb
al,!zona!str zii!G
eorge!Co#buc.
P3
32
Rea
lizare!parc ri!m
oderne!în!zonele!dintre!blocuri,!inclusiv!în!varianta!Smart!Parking
P3
33
Amen
ajare!parcare!adiacent !aerodromului,!în!colaborare!cu!UAT!Simeria.
P3
34
Revitalizarea
!#i!rep
rofilarea!ae
rodromului,!în!colaborare!cu!UAT!Simeria.
P3
35
Plan!de!organ
izare!a!circula"iei
P3
36
E
xtin
de
rea
sis
tem
ulu
i de
ma
na
ge
me
nt
al t
rafi
culu
i
P3
37
Sistem
e!de!lim
itare!a!accesului!traficului!auto!în
!zonele!pietonale
P3
38
Im
ple
me
nta
rea
un
ui si
ste
m d
e m
an
ag
em
en
t al!parc rilor!cu!plat
P3
39
Im
plemen
tarea!unui!sistem!de!im
punere!a!vitezei!leg
ale!de!circula"ie
P3
40
Integrarea
!în!sistemul!d
e!semaforizare!a!sem
naliz rii!specifice!pen
tru!bicicli#ti,!p
e!coridoarele!pe!care!sunt!prev zute!piste
de
bic
icle
te
P3
41
Im
plemen
tarea!unui!sistem!de!detec"ie!au
tomate!a!trecerii!pe!ro#u
P3
42
Im
plemen
tarea!unui!sistem!de!recunoa#tere!a!numerelor!de!înmatriculare!la!in
tr rile!în
!municipiu
P3
43
Înfiin"are!comisie!teh
nic !pen
tru!problemele!legate!de!sistem
atizarea
!dinam
ic !#i
static !a!circula"iei!în
!Municipiul!D
eva
P3
44
Crearea
!structurii!d
e!ge
stionare!a!serviciilor!de!taxare!a!parc rilor!cu!plat
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
5
DI
4.2
� Cre
tere
a!eficien"e
i,!acc
esibilit#"ii! i!atractivit#"ii!transp
ortului!public
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P3
45
S
tud
ii p
en
tru
de
zvo
lta
rea
ext
ins�
a z
on
ei
de
aco
pe
rire
a t
ran
spo
rtu
lui
pu
blic
urb
an
�i
cre
�te
rea
niv
elu
lui
de
acc
esi
bilit
ate
al
po
pu
la!i
ei
la
ace
st m
od
de
tra
nsp
ort
P3
46
S
tud
iu p
riv
ind
op
ort
un
ita
tea
asi
gu
r�ri
i u
no
r lin
ii d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
care
s�
asi
gu
re l
eg
�tu
ra p
e a
rte
rele
de
cir
cula
!ie
ad
iace
nte
pe
ntr
u
leg
�tu
ra c
u D
J68
7.
P3
47
M
od
ern
iza
rea
sis
tem
ulu
i d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
loca
l p
rin
ach
izit
ion
are
a d
e v
eh
icu
le e
colo
gic
e,
con
stru
ire
de
po
u,
pre
cum
si
a i
nfr
ast
ruct
uri
i
afe
ren
te.
P3
48
E
xtin
de
re t
rase
u d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
loca
l sp
re C
art
ieru
l G
rig
ore
scu
P3
49
Im
ple
me
nta
rea
un
or
lin
ii d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
ele
ctri
c în
zo
na
pre
urb
an
� �
i d
e c
on
exi
un
e c
u M
un
icip
iul
Sim
eri
a �
i H
un
ed
oa
ra (
Stu
diu
de
op
ort
un
ita
te �
i ach
izi!
ia v
eh
icu
lelo
r e
lect
rice
ne
cesa
re p
en
tru
asi
gu
rare
a s
erv
iciu
lui)
P3
50
S
tud
iu d
e o
po
rtu
nit
ate
pri
vin
d a
sig
ura
rea
leg
�tu
rii
cu a
ero
dro
mu
l pri
ntr
-o lin
ie d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
P3
51
Im
ple
me
nta
rea
un
ui si
ste
m d
e m
an
ag
em
en
t a
l tr
an
spo
rtu
lui p
ub
lic
(mo
nit
ori
zare
, g
est
ion
are
, m
en
ten
an
!�)
P3
52
R
eo
rga
niz
are
a/î
nfi
in!a
rea
str
uct
uri
i de
ge
stio
na
re a
se
rvic
iilo
r d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
6
DI
4.3
� P
rom
ova
rea
!i
dez
volt
are
a s
iste
mel
or
de
tra
nsp
ort
alt
ern
ati
ve !
i a
in
term
od
alit
"#i
i, p
entr
u a
sig
ura
rea
un
ui
med
iu s
"n
"to
s !i
cre!
tere
a c
alit
"#i
i vie
#ii c
et"
#en
ilor
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P3
53
E
xtin
de
rea
sp
a!i
ulu
i p
ieto
na
l în
zo
na
urb
an
�
P3
54
A
me
na
jare
zo
n�
pie
ton
al�
Ce
ntr
ul is
tori
c.
P3
55
A
me
na
jare
zo
na
pie
ton
al�
Pia
!a C
et�
!ii �i
zo
na
ad
iace
nt�
.
P3
56
R
eo
rga
niz
are
a s
pa
tiu
lui u
rba
n d
in z
on
a P
ost
a V
ech
e �
Pia
ta V
icto
rie
i � P
arc
I.C
. Bra
tia
nu
si t
ran
sfo
rma
rea
lui i
n z
on
a p
ieto
na
la /
se
mip
ieto
na
la
P3
57
C
on
stru
ire
pis
te p
en
tru
bic
li�t
i �i
a t
rase
elo
r p
ieto
na
le p
e D
N 7
în
Sâ
ntu
ha
lm
P3
58
E
xtin
de
rea
pis
tei p
en
tru
bic
icli
�ti �i
a t
rase
elo
r p
ieto
na
le d
e p
e C
ale
a Z
ara
nd
ulu
i sp
re z
on
a in
du
stri
al�
�i
com
erc
ial�
a M
un
icip
iulu
i De
va
P3
59
C
on
stru
ire
a t
rase
ulu
i pe
ntr
u b
icic
li�t
i pe
Bu
leva
rdu
l D
ece
ba
l, B
d.
22
De
cem
bri
e �
i în
zo
na
ad
iace
nta
P3
60
A
me
na
jare
a p
iste
de
bic
icle
te p
e t
rase
ul D
ev
a-M
aco
n-C
rist
ur
P3
61
C
rea
re p
iste
bic
icle
te p
en
tru
asi
gu
rare
a le
g�
turi
i cu
DH
S �
i a
ero
dro
m
P3
62
C
rea
re/r
ea
bilit
are
/ext
ind
ere
pis
te b
icic
lete
� r
ea
liza
re le
g�
tur�
cu
Sim
eri
a �
i Hu
ne
do
ara
P3
63
S
iste
m a
lte
rna
tiv
de
tra
nsp
ort
pu
blic
ne
po
lua
nt
pe
ntr
u c
et�
!en
i �i
tu
ri�t
i in
Mu
nic
ipiu
l D
eva
(st
ud
iu p
rivi
nd
zo
na
de
im
ple
me
nta
re �
i
rea
liza
rea
de
pis
te d
e b
icic
lete
pe
tra
see
le s
tab
ilit
e).
P3
64
S
pa
!iu
mu
ltif
un
c!io
na
l de
re
cre
ere
, sp
ort
�i e
du
ca!i
e t
imp
uri
e a
bic
icli�t
ilo
r p
en
tru
pro
mo
vare
a s
igu
ran
!ei �
i se
curi
t�!i
i în
tra
fic
� V
elo
Pa
rk
P3
65
A
sig
ura
rea
tra
nsp
ort
ulu
i cu
ve
hic
ule
ele
ctri
ce d
in P
ia!a
Ce
t�!i
i pâ
n�
la
Po
art
a 1
�i P
ia!a
Un
irii
.
P3
66
M
�ri
rea
ca
pa
cit�
!ii d
e t
ran
spo
rt a
te
leca
bin
ei
P3
67
A
me
na
jare
a t
ran
spo
rt e
lect
ric
de
ag
rem
en
t in
zo
ne
le p
ieto
na
le.
P3
68
S
tim
ula
rea
tra
nsp
ort
ulu
i p
riva
t cu
ve
hic
ule
ele
ctri
ce,
pri
n în
fiin
!are
a u
no
r p
un
cte
de
în
c�rc
are
în
Mu
nic
ipiu
l D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
7
P3
69
T
ran
spo
rt p
en
tru
ag
rem
en
t p
e r
âu
l Mu
re�.
Cre
are
a d
e p
iste
de
bic
icle
te p
e a
rte
rele
de
acc
es
în z
on
�
P3
70
A
me
na
jare
a z
on
ei p
ort
ua
re p
e R
âu
l Mu
re�
P3
71
R
ea
liza
rea
un
ui si
ste
m p
ark
-an
d-r
ide
la
in
tra
rea
din
spre
Sim
eri
a
P3
72
R
ea
liza
rea
un
ui si
ste
m p
ark
-an
d-r
ide
la
in
tra
rea
din
spre
Min
tia
�i A
2
P3
73
Im
ple
me
nta
rea
un
ui si
ste
m d
e b
ike
-sh
ari
ng
P3
74
Im
ple
me
nta
rea
un
ui si
ste
m u
nic
, in
teg
rat
de
ta
xare
pe
ntr
u t
ran
spo
rtu
l pu
blic,
bik
e-s
ha
rin
g,
pa
rca
re,
tra
nsp
ort
te
leca
bin
�
P3
75
P
rog
ram
in
teg
rat
de
m�
suri
pe
ntr
u p
rom
ov
are
a e
lect
rom
ob
ilit
�!i
i
P3
76
P
rom
ova
rea
mo
bilit
�!i
i urb
an
e d
ura
bile
în r
ân
du
l ti
ne
rei
ge
ne
ra!i
i
P3
77
C
rea
rea
str
uct
uri
i de
ge
stio
na
re a
sis
tem
elo
r b
ike
-sh
ari
ng
P3
78
C
rea
rea
str
uct
uri
i de
im
ple
me
nta
re �
i mo
nit
ori
zare
a P
lan
ulu
i de
Mo
bilit
ate
Urb
an
� D
ura
bil�
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
8
Fig
. 1
1.3
. Lo
cali
zare
pro
iect
e p
rio
rita
re O
S4
� i
nte
rmo
da
lita
te �
i m
ijlo
ace
de
tra
nsp
ort
alt
ern
ati
ve
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
56
9
Fig
. 1
1.4
. Lo
cali
zare
pro
iect
e p
rio
rita
re O
S4
� t
ran
spo
rt p
ub
lic
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
0
OS
5.
Re
ali
zare
a n
od
ulu
i co
nv
erg
en
t tu
rist
ic D
ev
a,
pri
n v
alo
rifi
care
a i
nte
gra
t�,
inte
lig
en
t� �
i d
ura
bil
� a
po
ten
�ia
lulu
i tu
rist
ic �
i cu
ltu
ral,
pro
pri
u �
i zo
na
l
DI5
.1.
Co
nse
rva
rea
�i
va
lori
fica
rea
ob
iect
ive
lor
�i t
rad
i�ii
lor
loca
le,
isto
rice
, a
rtis
tice
�i
cult
ura
le
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P3
79
R
ea
bil
ita
re c
am
ine
cu
ltu
rale
ale
sa
telo
r a
pa
rtin
ato
are
.
P3
80
P
arc
de
agre
men
t �i
dis
trac
�ii -
Th
esys
Par
k. (
Pro
iect
dez
volt
at în
co
lab
ora
re c
u P
rim
!ria
Mu
nic
ipiu
lui H
un
edo
ara)
P3
81
P
arc
de
ag
rem
en
t -
Alb
ia M
ure
sulu
i.
P3
82
R
ea
bil
ita
rea
zo
ne
i u
rba
ne
D
ea
lul
Ce
tati
i D
ev
a,
mo
nu
me
nt
al
na
turi
i si
is
tori
c cu
v
ala
ore
tu
rist
ica
ri
dic
ata
d
in
mu
nic
ipiu
l D
ev
a
-
Re
fun
c�io
na
liza
rea
In
cin
tei
I
P3
83
R
ea
liza
rea
un
or
dru
mu
ri c
ult
ura
le (
Dru
mu
l b
ise
rici
lor
din
De
va
�i p
roxi
mit
ate
,Dru
mu
l ca
ste
lelo
r si
ce
tati
lor
din
De
va
�i p
roxi
mit
ate
).
P3
84
S
iste
m
inte
gra
t d
e
asig
ura
re a
co
nd
i�iil
or
op
tim
e p
entr
u d
esf!
�ura
rea
acti
vit!
�ilo
r cu
ltu
rale
�i
p!s
trar
ea
spec
ific
ulu
i lo
cal
în z
on
a ad
min
istr
ativ
! D
eva
P3
85
R
egen
erar
ea m
ediu
lui c
ult
ura
l �i a
val
ori
lor
zon
ei a
dm
inis
trat
ive
Dev
a p
rin
rea
bili
tare
a, m
od
ern
izar
ea �
i do
tare
a a
fere
nt!
a a
�ez!
min
telo
r cu
ltu
rale
P3
86
R
eab
ilita
rea
Co
nac
ul B
arcs
ay �
i in
tro
du
cere
a ac
estu
ia în
cir
cuit
ul t
uri
stic
P3
87
R
ea
bil
ita
rea
Tu
rnu
lui d
in c
imit
iru
l o
rto
do
x si
in
tro
du
cere
a a
cest
uia
in
cir
cuit
ul tu
rist
ic
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
1
DI5
.2.
Pro
mo
va
rea
pa
trim
on
iulu
i tu
rist
ic l
oca
l �i
re
gio
na
l
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P3
88
P
ort
al in
form
ati
c d
e p
rom
ov
are
tu
rist
ica
si
info
rma
re m
ete
o
P3
89
P
rom
ov
are
ag
rotu
rism
in
sa
tele
ap
art
ina
toa
re.
P3
90
R
ea
liza
rea
ce
ntr
elo
r d
e p
rom
ov
are
a m
est
esu
gu
rilo
r tr
ad
itio
na
le.
P3
91
El
abo
rare
a st
ud
iulu
i �St
rate
gii p
entr
u c
ult
ura
in z
on
a ad
min
istr
ativ
� D
eva�
.
P3
92
El
abo
rare
a st
ud
iulu
i �St
rate
gii p
entr
u t
uri
sm !
i agr
eme
nt
in z
on
a ad
min
istr
ativ
� D
eva�
.
P3
93
P
rom
ova
rea
si r
eab
ilita
rea
ob
iect
ivel
or
turi
stic
e ju
de"
ene.
(M
arca
re s
i ela
bo
rare
tra
see
tu
rist
ice
)
P3
94
P
rom
ov
are
mu
ltim
ed
ia a
sit
e-u
rilo
r d
e in
tere
s tu
rist
ic.
P3
95
Ed
itar
ea u
nei
bro
!uri
, ti
p p
lian
t, d
e p
op
ula
riza
re a
fac
ilit�
#ilo
r tu
rist
ice
de
care
dis
pu
ne
mu
nic
piu
lDev
a !i
a c
elo
r af
late
în
pro
xim
itat
ea
mu
nic
ipiu
lui.
P3
96
C
re!t
erea
atr
acti
vit�
#ii m
un
icip
iulu
i Dev
a p
rin
org
aniz
area
de
târg
uri
de
man
ufa
ctu
r� d
e ar
t�, p
rom
ova
rea
turi
smu
lui c
ult
ura
l, r
ev
igo
rare
a
iden
tit�
#ii i
sto
rice
a d
iver
selo
r cl
�dir
i/st
r�zi
din
zo
na
isto
ric�
a o
ra!u
lui,
org
aniz
area
de
zile
/ser
b�r
i in
zo
na
isto
ric�
a o
ra!u
lui
P3
97
P
�str
area
tra
di#
iilo
r, o
bic
eiu
rilo
r !i
sco
ater
ea în
evi
den
#� a
mu
ltic
ult
ura
lit�#
ii zo
nei
Dev
a p
rin
org
aniz
are
a u
nu
i Fes
tiva
l cu
linar
si a
l tra
di#
iilo
r m
ino
rit�
#ilo
r d
in D
eva
P3
98
C
rea
rea
bra
nd
ulu
i tu
rist
ic a
l D
ev
ei
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
2
OS
6.
Mo
de
rniz
are
a m
an
ag
em
en
tulu
i �i
ad
min
istr
a�i
ei
pu
bli
ce l
oca
le l
a n
ive
lul
sta
nd
ard
elo
r e
uro
pe
ne
DI6
.1.
De
zvo
lta
rea
ca
pa
cit!
�ii in
stit
u�i
on
ale
�i a
co
mp
ete
n�e
lor
resu
rse
lor
um
an
e, în
ve
de
rea
ati
ng
eri
i u
nu
i n
ive
l e
uro
pe
an
, ca
re s
! s
pri
jin
e
rea
liza
rea
cu
su
cce
s a
ob
iect
ive
lor
stra
teg
ice
de
de
zvo
lta
re a
le M
un
icip
iulu
i D
ev
a
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P3
99
Si
stem
cen
tral
izat
pen
tru
înre
gist
rare
a $i
mo
nit
ori
zare
a se
siz�
rilo
r d
in p
arte
a ce
t��e
nilo
r
P4
00
P
reg�
tire
pro
fesi
on
ala
pen
tru
an
gaja
�ii p
rim
�rie
i
P4
01
În
fiin
�are
co
mis
ie t
ehn
ic�
pen
tru
pro
ble
me
le le
gate
de
sis
tem
atiz
area
din
amic
� $i
sta
tic�
a c
ircu
la�i
ei în
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
P4
02
R
eorg
aniz
area
/în
fiin
�are
a st
ruct
uri
i de
gest
ion
are
a se
rvic
iilo
r d
e tr
ansp
ort
pu
blic
P4
03
C
rea
rea
str
uct
uri
i d
e ge
stio
nar
e a
serv
iciil
or
de
taxa
re a
par
c�ri
lor
cu p
lat�
P4
04
C
rea
rea
str
uct
uri
i d
e g
est
ion
are
a s
iste
me
lor
bik
e-s
ha
rin
g
P4
05
C
rear
ea
stru
ctu
rii d
e im
ple
men
tare
$i m
on
ito
riza
re a
Pla
nu
lui d
e M
ob
ilita
te U
rban
� D
ura
bil�
P4
06
C
arta
de
inve
sti�
ii a
Mu
nic
ipiu
lui D
ev
a
P4
07
D
ezvo
ltar
ea
resu
rsel
or
um
ane
ale
per
son
alu
lui
pri
m�r
iei
mu
nic
ipiu
lui
Dev
a p
rin
cre
are
a d
e p
arte
ner
iate
$i
sch
imb
de
exp
erie
n��
la
niv
el
tran
sna�
ion
al în
do
men
iul r
esu
rsel
or
um
ane,
incl
uzi
un
ii so
cial
e $i
ocu
p�r
ii fo
r�ei
de
mu
nc�
P4
08
C
alit
ate
$i p
erfo
rman
�� în
ad
min
istr
a�ia
pu
blic
� lo
cal�
a M
un
icip
iulu
i De
va, J
ud
e�u
l Hu
ned
oar
a
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
3
DI6
.2.
Cre
�te
rea
efi
cie
n�e
i a
ctiv
it!
�ii
ad
min
istr
a�i
ei
pu
bli
ce l
oca
le,
pri
n a
chiz
i�ia
�i
uti
liza
rea
de
ech
ipa
me
nte
TIC
�i
ap
lica
�ii
soft
wa
re
pe
rfo
rma
nte
Pro
iect
e:
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea
pro
iect
ulu
i
P4
09
A
plic
a�ie
info
rmat
ica
com
ple
ta s
i in
tegr
ata
de
man
agem
ent
al c
on
tro
lulu
i in
tern
/man
ager
ial f
un
c�io
nal
si e
fici
ent
P4
10
R
ealiz
are
a C
entr
ulu
i de
Dat
e al
Pri
m�r
iei
P4
11
V
irtu
aliz
area
sta
�iilo
r d
e lu
cru
uti
lizat
e in
cad
rul P
rim
�rie
i
P4
12
R
ea
liza
rea
sis
tem
ulu
i d
e b
ack
-up
in
form
ati
c ce
ntr
ali
zat
P4
13
M
od
ern
izar
ea
infr
astr
uct
uri
i in
form
atic
e si
de
com
un
icat
ii la
niv
elu
l Pri
m�r
iei
P4
14
Im
ple
men
tare
a so
luti
ei d
e ti
p �
Clo
ud
� d
e m
are
cap
acit
ate
a P
rim
arie
i
P4
15
S
iste
m in
form
ati
c in
teg
rat
de
ma
na
ge
me
nt
a r
esu
rse
lor
ad
min
istr
ati
ei p
ub
lice
(d
e t
ip E
RP
)
P4
16
S
uit
a d
e a
pli
cati
i in
form
ati
ce d
e u
z a
dm
inis
tra
tiv
, fi
na
nci
ar-
con
tab
il,
sala
riza
re,
resu
rse
de
pe
rso
na
l
P4
17
In
teg
rare
a s
iste
mu
lui d
e t
ip E
RP
cu
alt
e s
iste
me
co
ne
xe s
up
ort
P4
18
S
iste
m in
form
ati
c in
teg
rat
pe
ntr
u i
mb
un
ata
tire
a e
fici
en
tei P
oliti
ei
Loca
le
P4
19
Im
ple
me
nta
rea
so
luti
ei u
nit
are
de
se
mn
atu
ra e
lect
ron
ica
P4
20
Im
ple
me
nta
rea
un
ui si
ste
m c
en
tra
l d
e c
ap
tura
a d
ocu
me
nte
lor
P4
21
S
iste
m in
form
ati
c m
od
ern
de
ma
na
ge
me
nt
a d
ocu
me
nte
lor(
tip
DM
S)
P4
22
D
ezv
olt
are
a s
i im
ple
me
nta
rea
Re
gis
tru
lui
Ag
rico
l si
a p
ort
alu
lui in
form
ati
c d
e in
tera
ctiu
ne
cu
ce
tate
nii
P4
23
S
iste
m e
lect
ron
ic d
e m
an
ag
em
en
t a
l a
rhiv
ei fi
zice
P4
24
S
iste
m d
e in
form
are
pu
bli
ca s
i in
tera
ctiu
ne
cu
ce
tate
nii d
e t
ip I
nfo
-Ch
iosc
P4
25
A
do
pta
rea
un
or
serv
icii
de
dic
ate
de
co
mu
nic
are
pe
rso
na
liza
ta c
u c
eta
ten
ii
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
4
P4
26
S
iste
m d
e a
sig
ura
re a
in
tero
pe
rab
ilit
ati
i in
tre
in
stit
uti
i
P4
27
A
pli
cati
e i
nfo
rma
tica
de
re
cun
oa
ste
re v
oca
la a
uto
ma
ta s
i tr
an
scri
ere
a i
nre
gis
tra
rilo
r in
te
xt
P4
28
D
ezv
olt
are
a s
erv
icii
lor
pu
bli
ce e
lect
ron
ice
pe
ntr
u c
eta
ten
i
P4
29
In
terc
on
ect
are
a s
ed
iulu
i P
rim
ari
ei M
un
icip
iulu
i D
ev
a c
u s
iste
me
le e
dilit
are
de
Ma
na
ge
me
nt
al T
rafi
culu
i si
Su
pra
ve
gh
ere
Vid
eo
P4
30
Im
ple
me
nta
rea
sis
tem
ulu
i d
e v
ide
o-c
on
feri
nta
si si
ste
m m
ult
ime
dia
la
se
diu
l P
rim
ari
ei si
la
inst
itu
tiil
e s
ub
ord
on
ate
, in
clu
siv
inte
rfa
tare
a c
u
sist
em
ele
op
era
tori
lor
de
uti
lita
ti
P4
31
Im
ple
me
nta
rea
un
ui si
ste
m i
nte
gra
t d
e t
ip m
an
ag
em
en
t a
l p
roce
selo
r in
stit
uti
on
ale
(BP
M -
Bu
sin
ess
Pro
cce
ss M
an
ag
em
en
t) b
aza
t p
e
serv
icii
ori
en
tate
pe
arh
ite
ctu
ri d
esc
his
e (
SO
A -
Se
rvic
e O
rie
nte
d A
rch
ite
ctu
re)
ne
cesa
r u
nif
orm
iza
rii
si i
nte
r-co
ne
cta
rii
ap
lica
tiil
or
dis
pa
rate
uti
liza
te
P4
32
În
fiin
#are
a ce
ntr
ulu
i de
info
rmar
e u
rban
isti
c�
P4
33
G
his
eu
un
ic s
i in
form
ati
zare
pla
ti t
axe
.
P4
34
S
iste
m in
form
ati
c d
e m
an
ag
em
en
t a
dm
inis
tra
tiv
inte
gra
t.(e
-ad
min
istr
ati
e,
ER
P A
PL,
so
ftw
are
, d
ata
ce
nte
r, P
C-u
ri,
arh
iva
re,
do
cum
en
t
ma
na
ge
me
nt)
P4
35
E
xtin
de
re,
act
ua
liza
re s
i in
teg
rare
cu
se
rvic
iile
co
mu
nit
are
si a
lte
in
stit
uti
i ju
de
ten
e s
i re
gio
na
le.
P4
36
P
latf
orm
a E
- P
CD
N (
Re#
eau
a d
e D
ezvo
ltar
e a
Car
iere
i Po
rfes
ion
ale)
Dev
a
P4
37
Si
stem
de
info
rmar
e !i
co
mu
nic
are
faci
l pen
tru
cet
�#en
i � p
an
ou
ri in
form
ati
ve
De
va
P4
38
Si
stem
de
auto
mat
izar
e a
acti
vit�
�ii P
oli�
iei L
oca
le.
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
5
12. PROIECTE�PRIORITARE.�SURSE�DE�FINAN�ARE�
Du
p�
stab
ilire
a p
ort
ofo
liulu
i d
e p
roie
cte,
a f
ost
an
aliz
at�
pri
ori
tate
a ac
esto
ra,
�in
ând
u-s
e co
nt
de
anal
iza
SWO
T re
aliz
at�
în p
rim
a p
arte
a
etap
ei d
e el
abo
rare
a s
trat
egie
i. În
fu
nc�
ie d
e ac
est
asp
ect,
pre
cum
�i
de
core
la�i
ile c
u a
nve
lop
a b
uge
tar�
a M
un
icip
iulu
i D
ev
a p
e p
eri
oa
da
de
refe
rin
�� a
Str
ateg
iei I
nte
grat
e p
entr
u D
ezvo
ltar
e U
rban
� (2
020
� 2
02
3),
au
rez
ult
at p
roie
ctel
e p
rio
rita
re p
reze
nta
te în
tab
elu
l de
mai
jos.
În t
abel
este
sp
ecif
icat
� va
loar
ea p
roie
ctu
lui,
sta
diu
l de
pre
g�ti
re a
l ace
stu
ia �
i su
rsa
de
fin
an�a
re.
Co
d
pro
iect
De
nu
mir
e p
roie
ct
Va
loa
rea
to
tal�
eli
gib
il�
a p
roie
ctu
lui
(EU
RO
)
Su
rsa
de
fin
an
�are
S
tad
iu p
reg
�ti
re p
roie
ct
P3
47
M
od
ern
iza
rea
sis
tem
ulu
i d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
loca
l
pri
n a
chiz
itio
na
rea
de
ve
hic
ule
eco
log
ice
,
con
stru
ire
de
po
u,
pre
cum
si
a in
fra
stru
ctu
rii
afe
ren
te
20
.00
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
Elab
ora
re t
em�
de
pro
iect
are
P3
54
A
me
naj
are
zon
� p
ieto
nal
� C
entr
ul i
sto
ric.
3
.00
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
În c
urs
de
elab
ora
re P
UZ
�i
DA
LI
P3
58
Ex
tin
der
ea p
iste
i pen
tru
bic
icli�
ti �
i a t
rase
elo
r
pie
ton
ale
de
pe
Ca
lea
Za
ran
du
lui sp
re z
on
a
ind
ust
rial
� �i
co
mer
cial
� a
Mu
nic
ipiu
lui D
eva
5.1
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
Ide
e
P3
59
C
on
stru
irea
tra
seu
lui p
entr
u b
icic
li�ti
pe
Bu
leva
rdu
l
De
ceb
al,
B-d
ul 2
2 D
ecem
bri
e �i
zo
na
adia
cen
t�
1.5
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
Ide
e
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
6
P3
56
R
eo
rga
niz
are
a s
pa
tiu
lui u
rba
n d
in z
on
a P
ost
a
Ve
che
� P
iata
Vic
tori
ei
� P
arc
I.C
. B
rati
an
u s
i
tra
nsf
orm
are
a lu
i in
zo
na
pie
ton
ala
/
sem
ipie
ton
ala
.
3.0
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
Ide
e
P3
55
A
me
na
jare
zo
na
pie
ton
al�
Pia
�a C
et��
ii �i
zo
na
adia
cen
t�
5.0
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
În c
urs
de
elab
ora
re P
UZ
P3
48
E
xtin
de
re t
rase
u d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
loca
l sp
re
Ca
rtie
rul G
rig
ore
scu
1.0
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
Ide
e
P3
57
C
on
stru
ire
pis
te p
entr
u b
icli�
ti �
i a t
rase
elo
r
pie
ton
ale
pe
DN
7 în
Sân
tuh
alm
2.0
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.1
Ide
e
P7
8
Am
en
aja
re s
cua
r p
e B
ule
va
rdu
l 2
2 D
ece
mb
rie
2
50
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.2
Ide
e
P7
9
Am
en
aja
re g
rad
ina
urb
an
a i
n z
on
a B
eja
n
80
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.2
DA
LI e
xist
ent
nec
esit
�
rev
izu
ire
P8
0
Am
en
ajar
e gr
�din
� u
rban
� în
zo
na
Zam
fire
scu
2
50
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.2
Ide
e
P6
1
Reg
ener
area
fiz
ic�,
eco
no
mic
� �i
so
cial
� a
com
un
it��
ii m
argi
nal
izat
e Zo
na
Stre
iulu
i si c
rear
ea
un
ui C
en
tru
de
zi d
e i
nte
gra
re/r
ein
teg
rare
so
cia
la
50
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.3
Ide
e
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
7
P6
2
Exti
nd
erea
ser
vici
ilor
pu
blic
e d
e b
az�
pri
n c
rear
ea
un
ui C
en
tru
de
zi d
e i
nte
gra
re/r
ein
teg
rare
so
cia
lala
în C
arti
er M
icro
15
1.0
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.3
Ide
e
P6
3
Exti
nd
erea
ser
vici
ilor
pu
blic
e d
e b
az�
pri
n c
rear
ea
un
ui C
en
tru
de
zi d
e i
nte
gra
re/r
ein
teg
rare
so
cia
lala
în C
arti
er G
rigo
resc
u
1.0
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.3
Ide
e
P6
4
Reg
ener
area
fiz
ic�,
eco
no
mic
� �i
so
cial
� a
com
un
it��
ii m
argi
nal
izat
e Zo
na
C�m
in R
emp
es
10
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.3
Ide
e
P2
03
R
ea
bil
ita
rea
, m
od
ern
iza
rea
si
ech
ipa
rea
infr
ast
ruct
uri
i e
du
cati
on
ale
an
tep
resc
ola
re l
a C
resa
De
va
, A
l.V
iito
rulu
i, n
r.5
40
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.4
Ide
e
P2
13
C
on
stru
ire
gr�d
ini�
� Zo
na
Ori
zon
t 6
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.4
Ide
e
P2
07
R
ea
bil
ita
rea
, m
od
ern
iza
rea
, e
xtin
de
rea
si e
chip
are
a
infr
ast
ruct
uri
i e
du
cati
on
ale
pre
sco
lare
la
Gra
din
ita
cu p
rog
ram
no
rma
l, n
r.2
, D
ev
a,
Al.
Sa
lca
mil
or
50
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.4
Ide
e
P2
04
R
ea
bil
ita
rea
, m
od
ern
iza
rea
, e
xtin
de
rea
si e
chip
are
a
infr
ast
ruct
uri
i e
du
cati
on
ale
pre
sco
lare
la
Gra
din
ita
cu p
rog
ram
pre
lun
git
, n
r.2
, D
ev
a,
str.
Sca
riso
ara
50
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.4
Ide
e
P2
05
R
ea
bil
ita
re/r
eco
nv
ers
ie s
i e
xtin
de
re c
lad
ire
exi
ste
nta
din
De
va
Al.
Vii
toru
lui,
nr.
9,
in v
ed
ere
a
60
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.4
Ide
e
STRATEG
IA I
NTEG
RAT� P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
� A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
8
mo
de
rniz
ari
i si
ech
ipa
rii in
fra
stru
ctu
rii
ed
uca
tio
na
le p
en
tru
ed
uca
tia
tim
pu
rie
pre
sco
lara
,
exi
ste
nte
P2
14
R
eab
ilita
rea
�i e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
edu
ca�i
on
ale
a C
ole
giu
lui T
eh
nic
Tra
nsi
lvan
ia d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
1.5
00
.00
0,0
0
PO
R
20
14
-20
20
, A
xa
4,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.5
Ide
e
P2
15
R
eab
ilita
rea
�i e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
ed
uca
�io
nal
e a
Lice
ulu
i Teh
no
logi
c G
rigo
re M
ois
il
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
50
0.0
00
,00
P
OR
2
01
4-2
02
0,
Axa
4
,
Pri
ori
tate
a d
e in
vest
i�ie
4.5
Ide
e
Surs
ele
po
sib
ile d
e fi
nan
�are
au
fo
st id
enti
fica
te p
entr
u în
treg
po
rto
foliu
l de
pro
iect
e al
SID
U, a
cest
ea
fiin
d p
reze
nta
te în
tab
elu
l urm
�to
r.
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
� d
e f
ina
n�a
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cum
en
te s
tra
teg
ice
P1
C
entr
u m
ult
ifu
nc�
ion
al p
entr
u s
us�
iner
ea a
face
rilo
r P
rog
ram
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tar�
1 -
Pro
mo
va
rea
tra
nsf
eru
lui
teh
no
log
ic;
P2
St
ruct
uri
loca
le p
en
tru
sp
rijin
ire
a af
acer
ilor
în c
om
un
a A
rch
ia -
In
cub
ato
r
de
afa
ceri
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tar�
1 -
Pro
mo
va
rea
tra
nsf
eru
lui
teh
no
log
ic;
P3
St
ruct
uri
loca
le p
en
tru
sp
rijin
ire
a af
acer
ilor
în c
om
un
a B
ârce
a M
ic�
-
Incu
ba
tor
de
afa
ceri
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tar�
1 -
Pro
mo
va
rea
tra
nsf
eru
lui
teh
no
log
ic;
P4
St
ruct
uri
loca
le p
en
tru
sp
rijin
ire
a af
acer
ilor
în c
om
un
a C
rist
ur
- In
cub
ato
r
de
afa
ceri
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tar�
1 -
Pro
mo
va
rea
tra
nsf
eru
lui
teh
no
log
ic;