Strategia CDI a INCDM
Transcript of Strategia CDI a INCDM
1
2
CUPRINS
A. CONTEXTUL GENERAL
1. SPAŢIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII
2. SPAŢIUL EUROPEAN AL CERCETĂRII
3. CARACTERISTICI ALE MEDIULUI SOCIO-ECONOMIC LA NIVEL NAŢIONAL
4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL INSTITUTELOR NAŢIONALE DE CERCETARE-
DEZVOLTARE – INCD
B. ANALIZA SWOT A I.N.C.D.M.
C. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE ALE STRATEGIEI
1. ORIENTĂRI STRATEGICE
1.1. ACTIVITATEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE
1.2. ACTIVITĂŢI DE INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC
1.3. PROMOVARE ŞI VIZIBILITATE
1.4. RESURSE UMANE
1.5. SISTEM INFORMAŢIONAL ŞI DE COMUNICARE
1.6. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE – DEZVOLTARE
1.7. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII
2. PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE
2.1. STABILIREA PRIORITĂŢILOR DE DEZVOLTARE
2.2. CREŞTEREA VOLUMULUI DE ACTIVITATE
2.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR FINANCIARE
2.4. ATRAGEREA DE FONDURI EXTRABUGETARE
2.5. CREŞTEREA NIVELULUI DE VIZIBILITATE, PRECUM ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA POZIŢIEI
PE PIAŢA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ
2.6. PERFECȚIONAREA RESURSELOR UMANE
2.7. PERFECŢIONAREA INFRASTRUCTURII CDI ŞI SUSŢINEREA TRANSFERULUI
TEHNOLOGIC
2.8. VALORIZAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
D. PLANIFICARE OPERAŢIONALĂ / ANALIZA COSTURILOR / SURSE DE FINANŢARE/PRIORITĂŢI
E. PROGRAM DE MĂSURI ADMINISTRATIVE
3
A. CONTEXTUL GENERAL
1. SPAŢIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII
Spaţiul naţional al cercetării este circumscris de o serie de elemente structural interconectate,
asamblate de autoritatea naţională competenta pentru a funcţiona în maniera coerenta şi sinergica în
scopul de a contribui semnificativ la creşterea competitivităţii, dar şi la realizarea obiectivelor sociale şi
economice ale sectoarelor de dezvoltare ale României.
Cu siguranţă cel mai relevant descriptor al situaţiei actuale, a viziunii de viitor şi asupra
instrumentelor specifice de implemetare o constituie Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare şi
Inovare 2014-2020, adoptată în toamna anului 2014.
Strategia naţională în domeniul CDI, este bazată pe priorităţi de specializare inteligenta, determinate
în conformitate cu metodologia de elaborare a strategiilor regionale de inovare a Comisiei Europene şi
reprezintă o condiţie necesară prealabila pentru finanţarea din fonduri europene structurale şi de investiţii
a obiectivului tematic 1 « Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării» prevăzut în acordul
de parteneriat România – Uniunea Europeană.
Noul ciclu strategic 2014-2020 ţine seama de rezultatele obţinute în ultimile două decenii de reformă
a cercetării şi inovării, ca şi de tendinţele internaţionale, care susţin o ştiinţă mai bine interconectata şi
mai puternic orientată spre impactul practic al rezultatelor sale.
Obiectivele promovate prin Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2020 susţin
realizarea în orizontul 2020 ţintei de 2% din PIB, investiţii publice şi private în cercetare, tinta asumată de
România în contextul Strategiei Europa 2020.Acest obiectiv ambiţios implica o creştere a investiţiilor în
următorii ani.Este decisiv să se continue schimbarea începută în 2013, astfel încât să se creeze un mediu
favorabil şi atractiv pentru investiţiile private în cercetare prin finanţarea cercetării aplicate, precum şi prin
parteneriate public-private intre institutele de cercetare, universităţi şi mediul economic–antreprenorial.
Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari provocări din perioada 2014-2020, iar pentru a realiza acest
obiectiv este necesară o schimbare şi în structură şi comportamentul companiilor, pentru a deveni
adevăraţi promotori ai inovării, pe baza eforturilor proprii de cercetare-dezvoltare.
Strategia Naţională de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 a identificat şi zonele în care
România poate avea contribuţii semnificative şi prin care poate beneficia de rezultatele ştiinţei şi ale
inovării în creşterea competitivităţii.Strategia vizează următoarele categorii de priorităţi:
Priorităţile de specializare inteligenta.
Acestea presupun definirea şi consolidarea unor domenii de competenta ridicată în care exista
avantaje competitive reale sau potenţiale şi care pot contribui semnificativ la PIB.Prin concentrarea de
resurse şi mobilizarea unei mase critice de cercetători, aceste domenii pot asigura, inclusiv în
dimensiunea lor regionala, competitivitatea pe lanţurile de valoare adăugată regionale şi/sau globale.
Domeniile de specializare inteligenta identificate şi susţinute prin Strategia Naţională de Cercetare –
Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 sunt următoarele:
- biochimia;
- tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor;
- spaţiu şi securitate;
- energie, mediu şi schimbări climatice, eco-nano-tehnologii şi materiale avansate.
Priorităţile cu relevanta publică
Vizează investirea de resurse şi de creativitate în domenii în care cercetarea şi dezvoltarea
răspund unor nevoi sociale concrete şi presante. Aceste priorităţi presupun dezvoltarea capacităţii
4
sectorului public de a scana spaţiul tehnologiilor noi şi emergente şi de a solicita soluţii inovatoare de la
operatorii CSI publici şi private. Prin Strategia Naţională de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare 2020 sunt
susţinute următoarele priorităţi cu relevanta publica:
- sănătate, patrimoniu şi identitate culturală;
- tehnologii noi şi emergente.
Cercetarea fundamentală rămâne prioritară în cadrul strategiei lansate de Ministerul Educaţiei
Naţionale. În timp ce în domeniile prioritare anterioare se urmăreşte cu precădere creşterea relevantei şi
impactului activităţilor de cercetare şi inovare pentru dezvoltarea competititva a mediului economic şi
pentru creşterea calităţii vieţii sociale, cercetarea fundamentală stimulează investigarea în domenii de
frontieră ale cunoaşterii ştiinţifice. Sunt vizate atât ştiinţele de bază (matematica, fizică, chimie, ca şi
ştiinţele vieţii, ale naturii şi inginereşti), dar şi disciplinele umaniste şi socio-economice, urmărindu-se
atingerea nivelului de calitate şi vizibilitate propriu standardelor internaţionale pentru producţia stiiintifica.
Strategia Naţională de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 susţine concentrarea
resurselor de cercetare în jurul infrastructurilor majore în care România s-a angajat să investească în
perioada următoare: Laserul de ultra-inalta putere ELI-NP (Extreme Light Infrastructure) şi Centrul
internaţional pentru Cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mari « Danubius»” – Delta Dunării.
Strategia va fi operaţionalizata printr-o serie de instrumente, care include instrumente principale
de implementare, coordonate de Ministerul Educaţiei Naţionale – Activitatea de Cercetare (Planul naţional
de cercetare 2014-2020 (PNCDI 3) şi Axa Prioritara 1 – Cercetare Dezvoltare Tehnologică şi Inovare
pentru susţinerea afacerilor şi competitivitate din Programul Operaţional Competitivitate), programele de
cercetare ale Academiei Romane, planurile sectoriale de cercetare ale ministerelor de ramură şi
componenetele de cercetare – dezvoltare din Programul Operaţional Regional 2014-2020, coordonat de
Ministerul Dezvoltării Regionale, Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 coordonat de Ministerul
Muncii şi Ministerul Educaţiei Naţionale, respectiv Programul Operaţional de Dezvoltare Rurală 2014-
2020, coordonat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale alături de alte politici publice în sprijinul
cercetării din sectoare conexe (competitivitate industrială, financiară, fiscală, de concurenţă, de ajutor de
stat, educaţionala etc.)
Strategia susţine, de asemenea, şi finanţarea clusterelor existente sau în formare, în special în
domeniile de specializare inteligenta şi ale tehnologiilor emergente, cu impact major pentru creşterea
durabilă a competitivităţii economice.
2. SPAŢIUL EUROPEAN AL CERCETĂRII
SPAŢIUL EUROPEAN AL CERCETĂRII (SEC) / EUROPEAN RESEARCH AREA (ERA) - o
inițiativă care își propune să acopere provocările actuale majore și să promoveze UE ca o locație propice
pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică - a fost inițial aprobată în ședința Consiliului
European de la Lisabona, 2000. Principalele obiective ale SEC sunt: promovarea unui sistem al
programelor de cercetare științifică care să cuprindă resursele științifice ale UE într-un mod mai
cuprinzător și cu o abordare multi-națională; îmbunătățirea mobilității cercetătorilor ; generarea de
creștere, competiție şi cooperare în arena cercetării științifice europene, precum și în industrie.
Consensul general a fost că cercetarea desfășurată în țările UE a fost mai puțin competitivă la
nivel european în comparație cu Statele Unite sau Japonia. Europa trebuie să se concentreze către
investițiile în cercetare și să îmbunătățească eficiența și eficacitatea infrastructurii sale publice de
cercetare. Pentru a atinge aceste deziderate, cooperarea între experții europeni este necesară în vederea
rezolvării marilor provocări actuale (precum îmbătrânirea populației, consumul de energie și problemele
de mediu). Competiția este, de asemenea un aspect esențial, care trebuie să atragă cercetători
5
competenți pentru a accesa fonduri și a face din Europa nă un competitor stabil în peisajul global al
cercetării.
Comisarii europeni au propus creșterea bugetului UE pentru cercetare, dezvoltare și inovare
pentru programul Orizont 2020 la 80 mld. €. Statele Membre vor înveşti cca. 3% din PIB în cercetare,
până în anul 2020. Totuși, Consiliul Europei anticipează că AEC va trebui atinsă până în 2014, cu scopul
întaorcerii în cercetare a cheltuielilor de investiții din CD&I. Europa are nevoie să dezvolte și să
îmbunătățească structura actuală a sistemului public de cercetare, asigurând excelența științifică și
colaborarea efectivă dintre cercetare și utilizatorii finali.
În momentul lansării agendei de reformă intitulată “Parteneriat european consolidat în aria
cercetării pentru excelență și creștere“, 5 factori interesați cheie au semnat un Memorandum de
Înțelegere cu CE. Conform Comunicării de mai sus, “cunoașterea reprezintă o monedă în noua
economie”. Ținând cont de starea financiară a Europei, sunt absolut necesare soluții și idei noi și
îmbunătățite de cercetare, precum și susținerea excelenței științifice în regiunile europene. De aceea,
cercetările de nivel mondial și inițiativele de inovare, care reunesc cercetătorii și resursele, sunt esențiale
pentru stabilizarea și securizarea economiei europene, permițând UE să aibă o nouă poziție în noua
ordine mondială.
Priorităţile cheie
CE a recunoscut faptul că, la nivel național, competiţia între instituțiile de cercetare este limitată
în Europa, conducând la o calitate științifică slabă. Cererea de maximizare a valorii din fondurile publice
investite în cercetare este critică și este nevoie de îmbunătățirea practicilor din partea Statelor Membre.
Comunicarea CE menționată mai sus arată că echilibrul dintre următoarele două abordări va face posibilă
o mai bună performanță a cercetării în Statele Membre UE:
analizarea organizațiilor de cercetare și evaluarea calității cercetărilor produse de acestea. Aceasta
include aplicarea procesului de peer-review, acolo unde este aplicabil;
distribuția fondurilor prin apeluri deschise de propuneri, cu speranța că cercetătorii vor fi mai înclinați
să performeze la nivel internațional. Acestea vor fi evaluate de un panel de experți independenți, naționali
și internaționali.
Cooperarea translaționala optimă şi competiţia
Încercările de a rupe barierele actuale ale cooperării pan-europene și competiției continuă să
restricționeze interoperabilitatea și parteneriatul dintre organizațiile naționale și internaționale.
Nivelul colaborării este prea scăzut și uneori incapabil să rezolve provocările sociale și de mediu.
CE a stabilit că aceste condiții trebuie să se schimbe, în consecință Statele Membre trebuie să dezvolte o
cooperare și competiție transfrontalieră mai puternice. Aceasta implică:
aderarea la proiecte cum ar fi agenda Joint Programmes Initiatives - aderarea în comun la mari
provocări prin apeluri sincronizate între Statele Membre. Aceasta va asigura nu numai competiția pan-
europeană, dar trebuie, de asemenea, să sublinieze punctele tari și cele slabe;
revizuirea regulilor finanțărilor naționale pentru dezvoltarea Parteneriatelor publice în cadrul
programului Orizont 2020;
CE a cerut că Statele Membre să implementeze un Forum pentru Strategia Europeană privind Planul
de Acțiune (Roadmap) pentru infrastructuri (ESFRI, care să contureze dezvoltarea și crearea unei
infrastructuri de cercetare europeană mai bună;
statele Membre trebuie să permită accesul transfrontalier și performant la infrastructură lor -
înlăturând barierele pentru a permite un acces mai deschis la infrastructuri / utilizarea Planurilor de
6
Acțiune (roadmaps);
O piaţă a muncii deschisă pentru cercetători
CE face apel la o evaluare a pieței muncii de cercetare în UE, sugerând că aceasta se confruntă
cu câteva probleme, cea mai importantă fiind “lipsa recrutării transparente, deschise și bazate pe merit,
ceea ce face carieră de cercetător mai puțin atractivă și împiedică mobilitatea, egalitatea între sexe și
performanța cercetării“. Alt impediment se referă la politice insuficiente pentru resursele umane. Acestea
sunt uneori în detrimentul calității perspectivelor în carieră pentru tinerii cercetători; aceștia nu reușesc să
recunoască practicile de egalitate a sexelor, nevoile de securitate socială și, uneori, oferă o recunoaștere
slabă a calificării și un transfer inadecvat din mediul academic către cel de afaceri (unul din șase
cercetători din mediul academic are experiență în sectorul privat).
Ca o modalitate de includere a unei abordări mai pozitive a pieței muncii europene pentru
cercetători, CE a stabilit că cercetătorii din afara UE pot avea acces la granturile naționale. Barierele
legale și administrative sunt considerații importante privind cercetătorii străini și non-rezidenți. Inițiative
cum sunt “Banii urmează cercetătorii“ pot ajuta la îndepărtarea barierelor și pot furniza îndrumări pentru
Statele Membre asupra organizării accesului și portabilității granturilor naționale.
Egaliatatea între sexe şi integrarea acestei dimensiuni în cercetare
În ciuda eforturilor de a introduce strategii concentrate pe egalitatea între sexe, nu toate Statele
Membre sau factorii interesați au folosit politici care să le permită să beneficieze de expertiză femeilor
cercetător sau om de știință. Cercetarea europeană suferă de o slabă integrare a femeilor cu aptitudini
excepționale, care rămân slab reprezentate în știință, tehnologie, matematică și inginerie, iar integrarea
dimensiunii egalității între sexe în crearea, evaluarea și implementarea cercetării este încă destul de
limitată. Acest dezechilibru al sexelor este o prioritate cheie a CE.
Lipsa femeilor în poziții de conducere și luare a deciziilor este un alt motiv de preocupare și
datele arată că în 2009 numai 13% dintre conducătorii instituțiilor de educație superioară erau femei, iar
CE caută să schimbe acest lucru prin:
crearea unor politici legale și administrative și stimulente care să sprijine progresul femeilor în
cercetare;
crearea de parteneriate cu agenții finanțatoare, organizații de cercetare și mediul educațional pentru
a schimba această reprezentare inegală a sexelor.
Diseminarea optimă a informaţiei şi transferul de cunoştinţe ştiinţifice
Diseminarea, schimbul și exploatarea cunoșterii științifice sunt cruciale în generarea celei mai
bune cercetări și strategiilor de inovare de la cercetători, instituții de cercetare, companii și publice.
Asigurând accesul la cunoștințele existente, precum și transferul acestora și al dezvoltărilor
viitoare se poate îmbunătăți infrastructura cercetării europene; totuși, accesul liber nu este o ideologie
împărtășită în mod egal de către Statele Membre.
Există o serie de obstacole în calea progresului serviciilor de cercetare electronică, inclusiv a
politicilor pe care statele le folosesc pentru ghidurile de publicitate finanțate prin infrastructurile
electronice de cercetare. În comparație cu SUA, transferul european de cunoștințe este încă indecvat,
legăturile dintre sectoarele public și privat rămân slabe, iar calitatea cunoștințelor produse și transferate
este, de obicei nesatisfăcătoare. Implementarea “accesului liber“ care să furnizeze utilizarea gratuită a
internetului de la și spre datele științifice finanțate și publice este o prioritate pe agenda CE. Trebuie
întărite Inovarea deschisă, legătura dintre cercetători, afaceri și educație (triunghiul cunoașterii) prin
7
Institutul European pentru Inovare și Transfer și, în particular, transferul cunoștințelor de la instituțiile
publice de cercetare și sectorul privat, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
În încercarea de a rezolva problemele legate de liberul acces, CE a schițat o serie de modificări:
statele membre vor fi solicitate să organizeze și să detalieze politicile privind accesul liber la
cunoașterea științifică;
realizarea unor strategii naționale pentru implementarea cu succes a cercetării electronice (e-
infrastructură) și a sistemului de cunoaștere care să furnizeze accesul transnațional la serviciile digitale;
CE va utiliza programul Orizont 2020 pentru a stabili accesul liber la proiecte și a oferi finanțare
pentru accesul liber (ex: apeluri/2015: EINFRA-9-2015: e-Infrastructures for virtual research environments
(VRE); INFRASUPP-4-2015: New professions and skills for e-infrastructures).
3. CARACTERISTICI ALE MEDIULUI SOCIO-ECONOMIC LA NIVEL NAŢIONAL
Prezentarea şi caracterizarea mediului social şi economic al României este un domeniu extrem
de vast atât ca prezentare cât şi pentru analiză.
Din acest considerent acest capitol va fi tratat prin prezentarea unor elemente sintetice din
documentele naţionale deja elaborate.
Unul dintre acestea îl reprezintă STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA
ROMÂNIEI 2013-2020-2030, printre a cărui contribuitor se numără şi subsemnatul.
În conformitate cu acest document, starea actuală a sistemului socio-economic şi a capitalului
natural al României poate fi caracterizată concluziv astfel:
a) capitalul natural
cinci dintre cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei se regăsesc în România: alpin, continental,
panonic, pontic şi de stepa;
varietate echilibrată de forme de relief;
existenta Deltei Dunării, cea mai mare zonă umedă din Europa cu 5050 km2 (din care 4340 km2
în România) cu statut de Biosfera şi Convenţia Ramsar;
zona costieră se întinde pe 245 km lungime, în faţa unui ZEE de peste 29.000 km2;
cea mai mare resursa de apă este Dunărea, cu lungimea de 1075 km în ţară, cu un bazin
colector de 97,8% din suprafaţa ţării;
România este o ţară cu risc seismic ridicat;
61,7% din suprafaţa ţării reprezintă teren agricol, 27% este acoperit de păduri, 3,5% este acoperit
de apele de suprafaţă, 5,77% ocupat cu infrastructura sistemului socio-economic;
România încă poseda rezerve minerale neexploatate de cca 20 miliarde tone;
exista o diversitate uriaşă de ecosisteme agricole, forestiere şi acvatice încă în mare măsură bine
conservate, dar exista şi modificări importante urmare a presiunilor generate de activităţile sociale şi
economice.
b) capitalul fizic (creat de om)
schimbări importante în industria prelucrătoare şi cea agricolă, locul lor fiind luat de construcţii şi
servicii;
creşterea eficienţei resurselor energetic, intensitatea energiei primare a crescut cu 26%;
în domeniul transporturilor restructurări majore s-au produs prin creşterea transporturilor rutiere,
metinerea transportului de persoane pe cale ferată, diminuarea transportului de bunuri;
fragmentarea excesivă a fermelor agricole şi infrasctructura rurala precară;
8
din perspective planificării spaţiale, zonele locuite cunosc un continuu proces de deteriorare a
elementelor tradiţionale şi un proces avansat de racordare la tendinţele dezvoltării moderne durabile;
patrimoniul cultural, în absenţa unui cadru legislativ actualizat şi a a unui inventar al
monumentelor, este dificil de conservat.
c) capitalul uman
situaţia demografică indica un permanent declin;
resursele de muncă (15-64 ani) au scăzut în maniera semnificativă, pe când absolvenţii de studii
superioare au crescut;
migraţia forţei de munca către statele UE se menţine la nivel înalt (peste 2 milioane persoane);
sistemul educaţional şi de formare cunoaşte numeroase ajustări periodice, însă numărul
studenţilor depăşeşte 500.000, din care peste jumătate sunt în facultăţi private;
sistemul public de sănătate este organizat ca un sistem de asigurare social, acoperind prin
asigurări peste 98% din populaţie.
d) capitalul social
numărul organizaţiilor neguvernamentale este în continuă creştere în condiţiile dreptului liber la
asociere;
asociaţiile non profit se implica în activităţile de dezvoltare locală (Agenda 21 etc)
Subliniem în continuare faptul că în prezent fiecare sector economic din România şi-a elaborat şi
adoptat propria strategie pentru perioada 2014-2020.
Având în vedere gama de activităţi dezvoltate până acum şi pentru viitor conducerea I.N.C.D.M.
va consulta în detaliu strategiile altor ministere cu prioritate astfel:
Strategia Naţională de C/D şi Inovare 2014-2020;
Strategia Natioala de Mediu 2014-2020;
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României;
Strategia Naţională a Sectorului Pescăresc.
Aceste strategii acoperă domeniiole de bază ale activităţii de C/D al I.N.C.D.M., iar prevederile
acestor documente pot reprezenta elemetele de fundamentare a diferitelor proiecte specifice.
În conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF), I.N.C.D.M. “Grigore
Antipa” îşi desfăşoară activitatea principală în zona costieră şi în zona economică exclusivă a României la
Marea Neagră.
Se menţionează că zona costieră, în accepţiunea procesului de gestionare integrată a zonei
costiere (ICZM), acoperă atât partea de ape marine de mică adâncime cât şi zona terestră afectată.
În acest context, am introdus în această prezentare o descriere succintă a principalelor activităţi
economice desfăşurate în zona costieră şi marina precum şi elementele de impact şi de risc induse de
acestea ecosistemului marin şi sistemului socio-economic.
Se menţionează că lista a fost elaborate de specialiştii I.N.C.D.M. în cadrul activităţilor ICZM şi
este folosită ca lista de control în pregătirea proiectelor temtice şi a evaluărilor de impact asupra mediului.
Principalele categorii de activităţi economice care structurează profilul economic al zonei
costiere sunt: agricultura, pescuitul, industria, serviciile, transporturile şi turismul. Potenţialul economic al
zonei costiere în general şi potenţialul turistic de atractivitate în special atrag în permanenţă oameni în
căutare de locuri de muncă, mai ales în sectorul servicii, sau oportunităţi de investiţii, mai ales în Zona
Metropolitană Constanta.
Majoritatea populaţiei rurale se afla în zona costieră a judeţului Tulcea şi se confrunta cu
9
procesul de declin demografic. Există planuri şi strategii privind regenerarea şi consolidarea Sulinei ca pol
de dezvoltare socio-economic-cultural, în sprijinul iniţierii unui proces mai larg de revitalizare sustenabila
a zonei nordice costiere.
Populaţia. La nivelul întregii zone costiere distribuţia populaţiei în teritoriu defineşte un ecart
demografic semnificativ intre localităţile din judeţul Tulcea şi cele din judeţul Constantă. Din punct de
vedere al densităţii populaţiei, zona costieră din judeţul Tulcea prezintă o densitate de 6.41 loc/km2, iar
cea din judeţul Constantă de 216,2 loc/km2. Un factor determinant pentru aceste valori este reprezentat
de suprafaţă mare a localităţilor din nord, comparativ cu cele din sud-ul zonei costiere.
La nivelul zonei costiere şi la nivelul întregii regiuni de dezvoltare Sud-Est, Municipiul Constanta
reprezintă cel mai important component dinamizator, caracterizat de o puternică atracţie investiţională, o
tendinţă de creştere a ponderii activităţilor terţiare şi a potenţialului real de dezvoltare în viitor. De
menţionat este faptul că Municipiul Constanta se afla printre primele 10 oraşe din ţară cu un număr de
309.676,9 locuitori.
În zona costieră, 23,6% din populaţie locuieşte în mediul rural, această valoare reflectând
tendinţele de la nivel naţional: ponderea populaţiei urbane este superioară celei rurale. În cele două
judeţe, distribuţia populaţiei arata că 79,9% din populaţia judeţului Constantă locuieşte în zone urbane, în
timp ce în judeţul Tulcea situaţia este inversă, cu 84,8% din populaţie trăind în localităţi rurale.
Din punct de vedere al dinamicii populaţiei, se poate vorbi de o creştere a numărului de locuitori
în zonele centrale ale arealului costier şi o scădere a populaţiei la extremităţile acestuia.
Agricultura constituie o componentă importantă a economiei comunităţilor costiere şi se
bazează pe întinderi mari de terenuri fertile de teren agricol, majoritatea aflat în proprietate privată.
Creşterea animalelor este bine reprezentată şi are o lungă tradiţie în unele localităţi. Binecunoscutele
podgorii Murfatlar şi Medgidia produc o largă varietate de vinuri pentru pieţele naţionale şi internaţionale.
Producţia agricolă şi animaliera este modesta din cauza fragmentarii excesive a terenurilor
agricole şi reticenţa asocierii. Prevederile Planului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Strategiei de
Dezvoltare a Regiunii Sud-Est contracarează printr-o suită de măsuri tendinţele menţionate mai sus,
încercând să faciliteze şi să promoveze asociaţiile agricole şi să reorienteze agricultura spre o abordare
ecologică.
Pescuitul reprezintă una din principalele surse de venit pentru locuitorii din comunităţile rurale,
atât din zona costieră a Deltei Dunării cât şi din partea sudică a ţărmului. Deşi diversificate, totuşi, în
termeni economici, performanţele activităţilor de pescuit sunt mai degrabă modeste. În prezent, în zonă,
activităţile piscicole sunt în dezvoltare, atât în ce priveşte piscicultura de apă sărată (la Constantă şi
Mangalia) cât şi cea de apă dulce (la Ovidiu, Constantă, Sulina, Murighiol şi Jurilovca). De asemenea au
fost desemnate suprafeţe însemnate în lungul coastei pentru creşterea şi exploatarea moluştelor marine.
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul de Pescuit finanţează iniţiative şi proiecte
10
privind dezvoltarea turismului rural, realizarea unei reţele de porturi de pescuit, debarcadere şi
adăposturi, ca şi dezvoltarea durabilă a zonelor piscicole. Reţeaua existenţa de zone de debarcare şi
adăposturi pentru ambarcaţiuni de pescuit este în curs de reabilitare, diversificare şi extindere pentru a
sprijinii, printre altele: pescuitul industrial, micile întreprinzători, turismul şi venituri pentru comunităţile
locale.
Industria este contributorul principal în cadrul economiei costiere şi, din perspectiva acesteia, la
PIB-ul regional şi naţional.
Zona Metropolitană Constantă, Năvodari şi Mangalia sunt localităţile pe raza cărora se afla
principalele concentrări de activităţi industriale. Principalele industrii sunt: petrochimia, industria chimică,
construcţiile, construcţiile navale şi de structuri plutitoare, producţia de energie, industria extractivă,
materiale de construcţii, industria alimentară şi cea textila.
Preocupările şi măsurile pentru conservarea patrimoniului natural şi cultural, expansiunea zonelor
adresate turismului acţionează ca factori de presiune asupra dezvoltărilor industriale şi constituie reale
provocări pentru planificarea şi managementul dezvoltării locale şi zonale. Pe de altă parte, activităţile
industrial tind să interfere din ce în ce mai mult cu expansiunea noilor dezvoltări imobiliare şi turistice. Nu
în ultimul rând, trebuie ţinut seama de riscurile naturale şi tehnologice şi hazardele legate de activităţile
industriale şi amplasarea acestora în arealul costier.
Toate aceste aspecte trebuie luate în considerare de managementul integrat al zonei costiere pe
baza cooperării intersectoriale, interinstituţionale şi teritoriale, formalizate în structura Comitetului
Naţional pentru Zona Costieră. Nu în ultimul rând, Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Programul
Operaţional Sectorial privind Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul de Cooperare Teritorială
prevăd resurse adresate acestei suite de probleme. Presiunile recente ale crizei economice par să scadă
treptat şi, ca urmare, se înregistrează un proces încet de revenire a economiei în zona de coastă.
Sectorul industrial rămâne reprezentativ pentru întreaga zonă de studiu, înscriindu-se în trendul
evolutiv istoric al regiunii, concretizat prin următoarele activităţi principale tradiţionale: construcţia navală,
industria petrochimică, industria materialelor de construcţii, industria alimentară şi industria prelucrătoare
a lemnului.
La nivelul întregii zone costiere, activitatea de servicii concentrează cel mai mare număr de firme
(78%) şi cel mai mare număr de salariaţi (65%). De altfel, comerţul reprezintă o activitate economică
importantă pentru zona de studiu, fiind a treia clasată în rândul activităţilor economice performante. Astfel,
în acest domeniu, 10,5% sunt întreprinderi mici şi mijlocii, 89% microintreprinderi şi 0,5% întreprinderi
mari.
Turismul este una din cele mai importante şi reprezentative activităţi economice în zona
costieră. Coasta românească a Marii Negre este cunoscută ca loc tradiţional de petrecere a concediilor şi
vacantelor de vară pentru romani, de la începutul lunii mai şi până la finele lui septembrie şi chiar
11
începutul lunii octombrie.
Treptat, după 1989, serviciile de turism şi infrastructura de cazare proiectate în perioada
socialistă s-au degradat şi au scăzut în calitate.
Potenţialul turistic al zonei costiere
Zona costieră se suprapune unui teritoriu bogat în resurse turistice, atât naturale, cât şi antropice,
arealul Deltei Dunării (înscrisă în patrimoniul natural UNESCO din anul 1991) constituind una dintre cele
mai importante regiuni turistice la nivel naţional.
Zona litoralului Marii Negre – potenţialul turistic natural se impune atât prin plaja şi apa mării, cât şi prin
resursele balneare, ce conferă litoralului romanesc o paletă largă de motivaţii turistice: odihnă, agrement
sportiv, cura balneara complexă.
Potenţialul turistic antropic este dominat de vestigiile arheologice şi ruinele de cetăţi (Tomis,
Callatis), monumente istorice, de artă şi arhitectură, muzee şi case memoriale.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea VI – Zone cu resurse turistice,
sunt definite UAT-uri cu o concentrare mare de resurse natuale, în care sunt incluse localităţile Mangalia,
Eforie şi Istria din judeţul Constantă şi localităţile Murighiol şi Sfântul Gheorghe din judeţul Tulcea.
Concentrarea mare de resurse antropice se regăseşte în municipiile Constantă, oraşele Techirghiol,
comunele Agigea, Istria din judeţul Constantă şi oraşul Sulina din judeţul Tulcea.
Stadiul actual al dezvoltării turismului
În prezent, în zona de studiu activităţile din turism acoperă o paletă largă, exprimată în diverse
tipuri de turism, cum sunt exemplificate mai jos:
Turismul de odihnă şi recreere – Sulina, Sfântu Gheorghe;
Turismul în natură: Corbu, Vadu, Cap Midia;
Turismul de cura heliomarina – în toate staţiunile de pe litoralul Marii Negre;
Turismul de agrement – în staţiunile din sectorul sudic al zonei costiere;
Turismul de masa – Năvodari, Mamaia, Eforie, Olimp, Mangalia, 2 Mai, Vamă
Veche;
Turismul sportiv – vânătoare sportivă, pescuit sportiv, practicarea sporturilor
nautice;
Turismul rural – cu potenţial ridicat în localităţile Sfântu Gheorghe, Murighiol;
Turismul ştiinţific – prin oportunităţile oferite de Rezervaţia Delta Dunării, dar
şi de rezervaţiile peştera Movile (Mangalia);
Turismul balnear, de întreţinere şi recuperare – Techirghiol, Eforie Nord,
Mangalia, Murighiol;
Ecoturism – Sulina, Sfântu Gheorghe;
12
Turismul de afaceri;
Turismul prilejuit de evenimente;
Turismul de weekend – favorizat de aproprierea fata de litoral a unor centre
urbane importante: Constantă, Brăila, Galaţi, Tulcea, Medgidia, Bucureşti; şi
Turismul viticol.
Începând cu anul 2006 o serie de staţiuni turistice de pe litoralul romanesc au fost clasificate ca
staţiuni de interes naţional. În zona de studiu printre aceastea se regăsesc Mamaia, Eforie, Costineşti,
Jupiter, Mangalia, Neptun-Olimp, Saturn, Mangalia, Techirghiol şi Venus.
Prioritatea şi necesitatea pentru dezvoltare economică şi investiţii în zona de coastă sunt
recunoscute şi exista oportunităţi în multe sectoare, inclusiv turism, porturi şi pescarii. Toate dezvoltările
economice trebuie efectuate într-o manieră care să fie în concordanţă cu principiile Managementului
Integrat al Zonei de Coastă identificate mai sus.
LISTA
activităţilor economice din zona costieră. Impactul şi riscurile induse de acestea ecosistemului marin şi sistemului socio-economic
Denumire activitate/sector
Impact/Riscuri induse în zona costieră
A. Turism şi recreere 1. Eroziunea costieră/intervenţia în dinamica naturală a resurselor de sedimente ale plajei;
2. Poluarea/utilizarea excesivă a sursei de apă/stocurilor de peşti;
3. Pierderea habitatelor prin dezvoltarea necontrolată a activităţilor de turism şi recreere peste capacitatea de suportabilitate a mediului;
4. Poluarea cu deşeuri solide/plastic;
5. Afectarea patrimoniului natural;
B. Agricultură şi industria alimentară
6. Eutrofizarea apelor costiere;
7. Poluarea apei/aerului (nutrienţi, pesticide s.a.);
8. Pierderea habitatelor/vegetaţia terestră/Specii periclitate;
9. Saraturarea terenurilor;
C. Pescuit marin / acvacultura
10. Exploatarea excesivă a stocurilor de peşti;
11. Pierderea habitatelor/Specii periclitate;
12. Poluarea microbiologică a apei;
13. Poluarea cu antibiotice, resturi furajere, metabolice etc.;
14. Evadările din sistemele de creştere (risc de contaminare genetică);
D. Extindere arii rezidenţiale/construcţii/case de vacanţă
15. Expansiunea urbană şi aglomerarea populaţiei în sezon;
16. Pierderea/compromiterea specificului peisajistic;
17. Extracţia resurselor naturale/nisip de plajă;
18. Poluarea apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze s.a.);
19. Pierderea habitatelor/vegetaţiei terestre/Specii periclitate;
20. Dezvoltarea necontrolată a activităţilor de socio-economice peste capacitatea de suportabilitate a mediului zonei costiere (deşeuri solide);
E. Aeroport/transport aerian
21. Poluarea aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, deşeuri solide din surse difuze s.a.);
22. Poluarea fonică;
23. Specii periclitate/pierderi ireversibile de habitate;
F. Porturi maritime/navigaţie
24. Eroziunea costieră/intervenţia în dinamica sedimentelor la nivel regional;
25. Dragajul la cheiuri şi şenale navigabile;
13
26. Damping cu sedimente dragate;
27. Extracţia resurselor naturale/nisip de plaja submersă;
28. Poluarea apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze, s.a.) în arii adiacente;
29. Poluarea datorată transportului maritim;
30. Dezechilibrul ecosistemului prin intruziunea de specii străine prin apele de balast;
31. Pierderea habitatelor/Specii periclitate;
32. Dezvoltarea necontrolată a activităţilor industriale aferente porturilor;
G. Porturi turistice 33. Eroziunea costieră/intervenţie în dinamica sedimentelor la nivel local;
34. Extracţia resurselor naturale/nisip de plajă;
35. Poluarea apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze s.a.);
36. pierderea atractivităţii naturale/peisajul;
37. Poluarea datorată navelor de agrement;
38. Pierderea habitatelor/Specii periclitate;
H. Şantiere navale 39. Poluarea fonică;
40. Poluarea apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze s.a.);
41. Pierderea habitatelor/Specii periclitate;
42. Expansiunea urbană şi aglomerarea populaţiei în zona costieră;
I. Industria manufacturieră
43. Poluarea sonică, a apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze, s.a.) în cursul preoceselor tehnologice;
44. poluarea cu metale grele;
45. Exploatarea excesivă a apei freatice;
J. Industria extractivă/nisip/gaze de şist
46. Eroziunea costieră/intervenţie în dinamica sedimentelor;
47. Extracţia resurselor naturale/nisip de plajă;
48. Poluarea apei/acviferelor/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze s.a.);
49. Exloatarea excesiva a apei freatice;
50. Pierderea habitatelor/Specii periclitate;
51. Expansiunea urbană;
K. Industria energetică nucleară
52. Poluarea apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze s.a.);
53. Exploatarea excesivă a apei;
54. Pierderea habitatelor/Specii periclitate;
55. Depozitarea deşeurilor radioactive;
L. Industria petrochimică/rafinării
56. Poluarea apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze s.a.);
57. Poluarea datorată Transportului maritim al produselor;
58. Pierderea habitatelor/Specii periclitate;
M. Explorări şi exploatări off-shore de petrol şi gaze
59. Poluare fonică (tunuri de aer);
60. Poluarea apei cu lichide de foraj;
61. Poluarea apei cu hidrocarburi;
62. Riscuri de poluări accidentale;
N. Activităţi militare şi de apărare (trageri uscat/mare)
63. Poluarea apei/aerului (hidrocarburi, gaze cu efect de seră, desuri solide din surse difuze s.a.);
64. Poluarea cu radiatitii electromagnetice;
65. Poluarea datorată transportului maritim;
66. Pierderea habitatelor/vegetaţiei terestre/Specii periclitate în timpul aplicaţiilor/tragerilor;
67. Poluarea hidroacustică cu zgomote şi sunete generate de sonarele militare.
4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL INSTITUTELOR NAŢIONALE DE CERCETARE-
14
DEZVOLTARE – INCD
Cadrul legislativ aplicabil Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” este următorul:
Hotărârea de Guvern nr. 253 / 2015 privind înfiinţarea unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniul protecţiei mediului, ecologiei şi dezvoltării durabile prin reorganizarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, precum şi pentru actualizarea datelor de patrimoniu.
Ordonanţa de guvern nr. 57 / 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 324/2003.
Legea nr. 319 / 2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
Legea nr. 206 / 2004 privind bună conduita în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările aduse prin O.G.28/2011.
Hotărârea de guvern nr. 1062 / 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru evaluarea şi clasificarea în vederea certificării a unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare.
Hotărârea de guvern nr. 1265/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare.
Ordonanţa de urgenţă nr. 71 / 2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 6 / 2011.
Hotărârea de guvern nr. 134 / 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, finanţate de la bugetul de stat.
Hotărârea de guvern nr. 1023 / 2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare
Ordonanţa de urgenţă nr. 202 / 2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere aprobată prin Legea 280/2003.
Hotărârea de guvern nr. 546 / 2004 privind aprobarea Metodologiei pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră.
Hotărârea de guvern nr. 546/ 2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbaiere cu modificările şi completările ulterioare.
Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii cu modificările şi completările ulterioare.
Ordonanţa de urgenţă nr. 34 / 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 337/2006.
Contractul colectiv de munca nr. 614 / 2011 la nivelul ramurii cercetare-proiectare pe anii 2010-2015, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu numărul 614/13/4.01.2011.
Ordonanţa de urgenţă nr. 195 / 2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 265/2006.
Ordonanţa nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare.
Hotărârea de guvern nr. 445 / 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului cu modificările şi completările ulterioare.
Ordinul nr. 135 / 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.
Legea nr. 278 / 2013 privind emisiile industriale.
Ordonanţa de urgenţă nr. 23 / 2008 privind pescuitul şi acvacultura cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 317/2009.
Regulamentul (CE) nr. 199/ 2008 publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L60/1 al Consiliului UniuniiEuropene privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor din sectorul pescuitului şi sprijinirea consultantei ştiinţifice cu privire la politică comună în
15
domeniul pescuitului.
B. ANALIZA SWOT A I.N.C.D.M.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM), aflat sub autoritatea Ministerului Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice, a fost creat în anul 1999, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine, înfiinţat în anul 1970. Pentru recunoaşterea tradiţiei şi continuităţii în domeniul oceanologiei româneşti, institutul a fost numit în memoria profesorului Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul şcolii române de ecologie marină. INCDM a fost reorganizat ca institut naţional de C&D în noiembrie 2009 prin H.G. 1442 / 2009 (cu modificări şi completări), subunitate cu personalitate juridică a INCDPM Bucureşti, până în 2015 când, urmare a prevederilor H.G. nr. 253 şi-a recăpătat statutul de instituţie de sine stătătoare.
INCDM are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative şi de dezvoltare tehnologică în domeniul oceanografiei, ingineriei marine şi costiere, biologiei, ecologiei şi protecţiei mediului marin, precum şi al gestionarii resurselor vii la Marea Neagră sau alte zone marine de interes, pentru a răspunde cerinţelor de interes naţional şi internaţional în zona economică exclusivă proprie, precum şi obligaţiilor impuse de aderarea României la convenţiile internaţionale de domeniu.
INCDM asigură şi găzduieşte:
Preşedinţia şi Secretariatul Comitetului Naţional Român de Oceanografie, Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Naţional al Zonei Costiere (MMAP; cf.Legea nr.280/24.06.2003, pentru gospodărirea integrată a zonei costiere);
Centrul de Activitate Regional pentru probleme de mediu din domeniul pescăriilor şi managementul altor resurse marine vii, precum şi alte 5 puncte focale naţionale pe lângă Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării (BSC) (Biodiversitate, Poluare, Poluare din surse de pe uscat, Managementul Integrat al zonei Costiere, Pescărie şi alte resurse marine vii), începând din anul 1994;
Punctul focal pentru Acordul pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona contiguă a Atlanticului de Nord (ACCOBAMS);
Coordonarea activităţilor şi găzduirea Secretariatului Internaţional pentru Europa de Sud-Est (I.S.E.E.) al Asociaţiei Balcanice de Mediu (Balkan Environmental Association - B.EN.A.), precum şi a Centrului de formare-pregătire profesională în domeniul protecţiei mediului (B.EN.A. – INCDM), începând din anul 2002;
Reprezentarea ştiinţifică pe domeniu, a României în organismele internaţionale: UNESCO/COI, CIESM, FAO, CGPM, ICES, CECAF, NATO, GEF/Black Şea, GFCM/BSWG;
Responsabilitatea ştiinţifică naţională pentru Comisia Generală a Pescăriilor pentru Mediterana (GFCM);
Responsabilitatea ştiinţifică a programului naţional de monitoring fizic, chimic şi biologic al mediului marin (cf. HG nr. 253/2015);
Responsabilitatea ştiinţifică naţională pentru implementarea Directivei-Cadru privind Strategia Marină (MSFD) (cf. Legii nr. 6/2011 pentru aprobarea OUG 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin);
Responsabilităţi ştiinţifice naţionale privind colectarea de date pescăreşti şi evaluarea resurselor marine vii (cf. HG nr. 253/2015);
Furnizarea de date spaţiale şi de servicii facilitate de reţea conform HG privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora;
Custodia Rezervaţiei marine 2 Mai – Vama Veche (atestat APM Constantă din 11.06.2004 pentru perioada 2004-2009 şi Convenţia de custodie nr. 306/13.12.2011 pentru 2011-2016);
Centrul Naţional de Date Oceanografice şi de Mediu, înfiinţat în 2007, urmare a hotărârii Consiliului ştiinţific al INCDM, recunoscut de IOC/IODE şi IOC/GOOS.
A. Puncte tari B. Puncte slabe
16
1. Reputaţie recunoscută pe plan naţional şi internaţional; 2. Coexistenţa în cadrul INCDM a trei domenii: oceanografie, ecologie şi resurse marine vii, fapt ce permite o abordare interdisciplinară a cercetării, o mai eficientă utilizare a resurselor şi a infrastructurii, precum şi un mai bun acces la sursele de finanţare; 3. Dotările existente oferă o platformă solidă pentru dezvoltare; 4. Au existat proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii, finanţate prin Programul Operaţional Sectorial; 5. Capacitate managerială competenta şi elastică; 6. Disponibilitate a personalului din cercetare pentru perfecţionare în domenii noi; 7. Pondere importantă a doctorilor şi doctoranzilor în totalul personalului de cercetare (peste 60%); 8. Personalul de cercetare sub 45 de ani reprezintă cca 45% din totalul personalului de cercetare, vârsta medie a acestuia fiind de 44,8 ani; 9. Existensa specializărilor personalului, inclusiv în străinătate, pe domenii restrânse de aprofundare; 10. Existensa de acorduri de cooperare cu instituţii de cercetare reprezentative din sară şi din zona Mării Negre şi Europa; 11. Existenţa unor parteneriate cu institute de cercetare, universităţi, etc.; 12. Existenţa unui sistem de comunicare avansat şi transparent cu terţi (autoritățti, mass-media şi ONG); 13. Parteneriatul INCDM în cadrul Clusterului Maritim; 14. Existenţa unui audit intern eficient şi competent; 15. Realizarea de studii impact, evaluări de mediu pentru cvasitotalitatea industriei off-shore; 16. Întocmirea anuală a Raportului de stare a mediului marin şi costier; 17. Diversitatea surselor de finanţare (MECS/ANCSI, MMAP, MADR, etc.) 18. Existenţa de câţiva ani a unei linii de credit, cale de atenuare a lacunelor financiare generate de susţinerea în avans a unor proiecte.
1. Legătura slabă între cercetare şi agenţii economici ca utilizatori potenţiali de rezultate, transfer tehnologic redus; 2. Sistemul de colectare de date în situ adesea insuficient sau incompatibil cu cerinţele modelelor pentru descrierea fenomenelor; 3. Lipsa suportului instituţional pentru procurarea de echipament din surse bugetare; 4. Obligaţii operaţionale numeroase delegate de autorităţi fără a exista susţinere financiară; 5. Fragmentarea resurselor umane specializate în proiecte mici şi numeroase (ex. în 2015 sunt în derulare 51 de contracte) ; 6. Rezultate slabe şi tendinţa scăderii rezultatelor măsurabile (brevete, produse şi tehnologii noi); 7. Specializări insuficiente ale personalului de cercetare în domenii interdisciplinare; 8. Potenţial insuficient al personalului de cercetare în iniţierea şi gestionarea proiectelor; 9. Valoare adăugată relativ redusă pentru serviciile executate de către INCDM; 10. Acces redus la credite datorită condiţiilor foarte restrictive privind acordarea lor; 11. Pondere relativ scăzută a valorii proiectelor internaţionale (îndeosebi UE/PC) 12. Lipsa cotaţiei ÎŞI pentru periodicul propriu (sau orice altă cotaţie sau indexare)
C. Oportunităţi D. Ameninţări 1. Implementarea Directivei – Cadru privind Strategia Marină şi a Politicilor Maritime Integrate necesită metode de evaluare, un sistem de monitoring integrat al mediului marin, indicatori deja existenţi în cadrul INCDM; 2. Dezvoltarea posibilităţilor pentru domenii de cercetare noi prin proiecte promovate de personalul de cercetare specializat în străinătate sau antrenat în proiecte europene în derulare; 3. Identificarea de noi resurse de gaz şi petrol în Marea Neagră generatoare de oportunităţi pentru studii, bilanţuri de mediu şi evaluări strategice de mediu; 4. Extinderea ZEE a României, generatoare de studii complexe; 5. Perspectiva dezvoltării unor activităţi de cercetare noi în situ împreuna cu alte instituţii din bazinul Mării Negre, folosind infrastructura comună; 6. Posibilitatea pentru cofinanţarea proiectelor PC7 din surse bugetare; 7. Existenţa facilităţilor asigurate de proiecte UE pentru creşterea capacităţii CDI şi o mai bună integrare în ERA; 8. Reconsiderarea interesului pentru problematicile de mediu la Marea Neagră de către CE (desfăşurarea de programe dedicate precum CBC România-Bulgaria, JOP Black Şea); 9. Aplicarea noilor strategii de mediu, inclusiv marin şi costier, impuse de cerinţele UE şi internaţionale; 10. Dezvoltare durabilă planificată în zona costieră şi marină, cu luarea în consideraţie a protecţiei şi conservării ecosistemelor adiacente, precum şi a Planificării Spaţiale; 11. Extinderea ariilor naturale protejate, prin reţeaua Natura 2000; 12. Susţinerea cercetării de mediu şi a resurselor vii marine şi utilizarea rezultatelor în luarea deciziilor pentru dezvoltare durabilă; 13. Existenţa sprijinului comunitar adăugat eforturilor naţionale pentru implementarea directivelor europene; 14. Contacte permanente cu parteneri din zona Marii Negre, în cadrul unor grupuri consultative ale Comisiei Mării Negre, GFCM etc. şi cunoașterea problemelor comune.
1. Alocări bugetare naţionale reduse pentru susţinere instituţională a programelor de cercetare; 2. Lipsa fondurilor bugetare pentru susţinerea proiectelor mari; 3. Intensificarea concurentei neloiale, private şi de stat ; 4. Limitări financiare privind accesul la surse de informare on-line. 5. Inexistenţa unei strategii naţionale privind cercetarea marină, care să atribuie coerenta şi un cadru cooperativ actorilor implicaţi.
17
C . OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE ALE STRATEGIEI 1. ORIENTĂRI STRATEGICE Orientarea strategică a activităţilor desfăşurate de I.N.C.D.M. trebuie abordata într-o manieră cât mai coerenta având în vedere atât diversitatea preocupărilor, necesitatea abordării interdisciplinare dar şi cerinţele multiple de valorificare a rezultatelor. În acest sens, orientarea strategică trebuie să satisfacă valorile unui Program Naţional de cercetare marină, care, generic ar putea fi denumit “ CERCETĂRI ORIENTATE CĂTRE “CREȘTEREA ALBASTRĂ” ÎN SCOPUL DEMONSTRĂRII OPORTUNITĂȚILOR MĂRII NEGRE ȘI VALORIZĂRII ACESTEIA”. Prin dimensiuni şi prin particularităţile geografice, geologice şi ecologice, Marea Neagră întruneşte caracterul de Ecosistem Mare Marine (LME). Ecosistemul Marii Negre este suficient de productiv oferind bunuri şi servicii pentru recreaţie, hrana, farmacologie, minerit şi navigaţie. Impactul utilizării ecosistemului, în special al pescăriilor reprezintă problemă cheie în gestionarea mediului marin. La scară extinsă ecosistemul este afectat de schimbările climatice globale, care influenţează multe aspecte ale biodiversităţii, distribuţiei şi dinamicii resurselor pescăreşti. Efectul acestei presiuni se resimte sub forma următoarelor principale ameninţări care acţionează în mare măsură: poluarea, degradarea habitatelor, reducerea bidiversitatii, supraexploatarea resurselor, eroziunea costieră, transferul de specii etc. Caracterul de mare semiînchisă, un bazin hidrografic uriaş, precum şi particularităţile sale hidrobiologice unice fac din Marea Neagră un ecosistem extrem de sensibil şi expus la aceste ameninţări. Degradarea progresivă a ecosistemului Marii Negre începută în anii ’60 a cunoscut nivele neîntâlnite în alte zone, în special în perioada anilor 1990-1995. Nu puţini specialişti au apreciat ca perpetuarea acestei situaţii ar conduce la o iminentă catastrofa ecologică. În contextul unor importante restructurări şi reaşezări după 1990 ale sistemului economic şi social din ţările bazinului de recepţie a Marii Negre au fost înregistrate schimbări dinamice în componentele ecosistemului marin caracterizat prin uşoare dar continue îmbunătăţiri ale parametrilor fizici şi chimici. În acelaşi timp şi indicatorii biologici au cunoscut ameliorări chiar dacă uneori asimetrice la nivel structural, funcţional şi de productivitate şi se manifeste tendinţe spre noi stări de echilibru la nivelul biodiversităţii şi resurselor marine vii. Pe de altă parte utilizarea mediului marin şi costier cunoaşte o dezvoltare fără precedent, generând sectoare economice dezvoltate pe criterii de minimă durabilitate. Urbanizarea şi extinderea aşezărilor din zona costieră, dezvoltarea activităţilor turistice şi recreative, dezvoltarea industriei, inclusiv de prelucrare, pescuitul şi acvacultura, transportul naval, producţia de energie (incluzând exploatările off-shore), agricultura sunt cele mai importante sectoare ce trebuiesc armonizate, planificate şi gestionate în maniera integrată pe bază de durabilitate. Pe acest fundal, se remarcă o creştere pronunţată a frecvenţei şi amplitudinii fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice a căror efect în multe cazuri este amplificat de impactul intervenţiilor umane în mediul marin şi costier. Totodată, presiunile asupra utilizării terenurilor, asupra cadrului natural şi habitatelor valoroase se confrunta cu nivele fără precedent în anumite secotare ale zonei costiere romaneşti. Prezentată succesiv, starea actuală a ecosistemului marin poate fii asimilată cu o stare de convalescenţă, în care echilibrul este încă fragil, iar orice altă intervenţie adversă majoră poate conduce la efecte dezastruoase. Instrumente europene care circumscriu strategia activităţilor desfăşurate de I.N.C.D.M. Odată cu aderarea la UE a României şi Bulgariei, Marea Neagră a devenit mare comunitară supusă politicilor comune ale Comunităţii Europene.
Recunoaşterea la nivel comunitar a problemelor evocate mai sus s-a materializat într-o serie de
documente strategice care configurează instrumetele pentru implementarea politicilor europene în
18
domeniul marin. Printre acestea evocăm pe cele mai importante:
Iniţiativa GMES (Monitoringul global de mediu şi securitate).
Directiva INSPIRE care cuprinde componenta WISE specializată pentru ape.
Directiva Cadru Apă şi Directiva Moluşte.
Directiva Habitate, Directiva Păsări şi Reţeaua Natura 2000.
Politicile comune pescăreşti (FCP).
Politicile maritime europene inclusiv Planificarea spaţială maritimă.
Directiva Cadru pentru Strategia Mediului Marin.
Directiva ICZM.
Directiva Offshore. Fiecare din instrumentele evocate, conţine şi elemente informaţionale pe care cercetarea marină
este chemată să le asigure în cadrul unei politici comune (Programul Cadru 7, Orizont 2020 etc.) incluse
în Aria europeană de cercetare.
Se poate observa cu uşurinţă ca toate sectoarele economice legate de mediul marin se regăsesc
ca obiect al unor directive speciale.
Obiective generale care definesc strategia activităţilor I.N.C.D.M.
Scopul general al programului îl constituie aprofundarea cunoaşterii mediului marin şi asigurarea fondului de date şi informaţii necesare fundamentării ştiinţifice a deciziilor la nivel naţional, regional şi comunitar pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă a mediului marin prin promovarea unei tematici de cercetare unitare şi interdisciplinare.
Proiectele avute în vedere în cadrul strategiei au menirea să asigure printre altele continuitatea datelor ştiinţifice de care dispune oceanologia românească ca principal instrument de analiză şi evaluare comparativă a tendinţelor de evoluţie a ecosistemului marin.
Bazele de date din domeniile oceanografiei fizice, chimice şi biologice, cele referitoare la resursele vii marine precum şi de morfodinamică costieră acoperă perioada de peste 40 ani, unele depăşind chiar 70 ani.
Strategia urmăreşte de asemenea promovarea de direcţii noi de cercetare marină destinate aprofundării cunoaşterii asupra forţelor care guvernează echilibrul ecosistemului marin la interfaţa indicatorilor de presiune, impact şi stare precum şi a impactului indus de schimbările climatice. Un proiect special este alocat identificării posibilităţilor de producere a toxinelor în cadrul
proceselor de înfloriri algale, activitate cu impact social şi economic major.
Se are în vedere de asemenea găsirea de soluţii şi tehnologii pentru dezvoltare durabilă a
activităţilor relaţionate cu mediul marin, în special a utilizării durabile a resurselor vii şi pentru reducerea
riscurilor de mediu generate de fenomenele naturale de impactul antropogenic şi de schimbările climatice.
Inovarea trebuie să constituie un pilon important al activităţii, în special prin soluţii şi metode din
sfera tehnologiei marine şi a biotehnologiilor
Participare la Programele Europene.
Accesibilitatea la bazele de date reprezintă o cerinţă prioritară a politicilor europene de C/D şi
inovare.
Strategia propusă va susţine procesul naţional de gospodărire integrată a zonei costiere prin
asigurarea seriilor de date istorice, a datelor actualizate şi a datelor achiziţionate în timp real necesare
funcţionării Secretariatului permanent al zonei costiere şi ale Grupurilor de lucru specializate ale acestuia.
O componentă esenţială în procesul de gestionare integrată a zonei costiere îl constituie
asigurarea datelor şi informaţiilor necesare implementării Directivelor europene aplicabile mediului marin
şi costier respectiv: Directiva Cadru Apă, Directiva Cadru strategia mediului marin, Directiva Habitate,
Directiva Moluşte, etc.
În acelaşi timp dezvoltarea durabilă a zonei costiere impune necesitatea elaborării studiilor de
19
impact a activităţilor economice, studii care impun existenţa unor informaţii şi date istorice pentru cele mai
relevante locaţii marine potenţiale pentru aceste tipuri de activităţi.
în final, prin natura să strategia trebuie să constituie un instrument important pentru asigurarea
informaţională a colaborării regionale şi internaţionale vizate fiind în primul rând Convenţia pentru
protecţia Mării Negre împotriva poluării, Acordul pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră şi
Marea Mediterană (GFCM) dar şi Convenţia internaţională pentru reglementarea vânătorii balenelor, etc.
În implementarea acestor aranjamente internaţionale, INCDM a primit responsa-bilităţi concrete
din partea MMDD, care impun realizarea de rapoarte şi evaluări bazate pe cele mai recente date şi
informaţii.
În concluzie rezultatele prevăzute a se obţine prin implementarea proiectelor componente ale
strategiei vor contribui şi la realizarea următoarelor deziderate majore:
valorificarea capacităţii de expertiză ştiinţifică a INCDM în asistarea procesului decizional legat
de protecţia şi dezvoltarea durabilă a mediului marin şi a zonei costiere;
continuarea dezvoltării capacităţii instituţionale a cercetărilor marine româneşti;
asigurarea fondului de informaţii de bază aferente implementării directivelor europene referitoare
la mediul marin;
contribuţii la asigurarea datelor necesare elaborării anuale a Raportului naţional privind starea
mediului marin;
contribuţii la facilitarea implementării gospodăririi integrate a zonei costiere şi la asigurarea
securităţii ecologice a zonei costiere;
dezvoltarea soluţiilor inovative în tehnologiile marine şi transferul către utilizatori;
dezvoltarea cooperării regionale în cadrul acordurilor şi convenţiilor la care România este parte;
asigurarea suportului informaţional pentru participare la proiecte de cercetare ale UE şi creşterea
ratei de succes;
realizarea prevederilor Programului de guvernare 2016-2023 şi integrarea în Uniunea Europeană
a cercetării (ERA).
1.1. ACTIVITATEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE
Activitatea de cercetare – dezvoltare a INCDM vizează în principal, aprofundarea cunoaşterii
stării şi funcţionării ecosistemului marin în scopul protecţiei sale şi al asigurării condițiilor pentru
dezvoltarea durabilă în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră. De asemenea, sunt
vizate9 prioritar, asigurarea suportului ştiinţific pentru implementarea directivelor europene specifice
şi realizarea obligaţiilor naţionale asumate în diferite convenţii internaţionale.
În perioada 2007 – 2011, au fost derulate de către INCDM in total 146 de proiecte iar în perioada
2012-2015 au fost/sunt în derulare 148 de proiecte. În anul 2015 în INCDM sunt în derulare 54 de
proiecte. Sursele de finanțare sunt diferite, utilizând atât fonduri bugetare cât și extrabugetare.
Figura urmatoare prezintă sugestiv, evoluția veniturilor totale realizate și a ponderii fondurilor
alocate de MECS, începând cu anul 1996.
20
Evoluția veniturilor totale realizate în perioada 1996-2014
din care surse MECS (euro)
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
total venituri
MECS
t ot al venit ur i 453746 526446 481467 308766 340437 544077 658094 748595 841307 1120169 1676160 2136668 2066396 1369610 1449173 1754234 1984584 2385973 2578976
MECS 319680 422127 360651 195788 207231 236111 184713 218644 288507 494863 1064695 939529 1067450 710365 811820 784047 656815 661413 954758
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Situația actuală a proiectelor derulate în INCDM se prezintă în felul următor:
- Total fonduri atrase: 10.977.670 lei lei - Numar proiecte: 61 - Surse de finanțare:
o Proiecte C&D realizate din planurile/programele naţionale de cercetare-dezvoltare: 16 proiecte (4.588.101 lei)
o Contracte directe cu terţi: 25 proiecte (2.859.683 lei) o Colaborări naționale: 7 proiecte (2.699.106 lei) o Colaborări europene şi internaţionale: 13 proiecte (830.780 lei)
Graficele de mai jos, prezintă sugestiv ponderea numerică și valorică a fondurilor atrase din
diferite surse de finanțare de către INCDM:
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
C&D P NAT DIRECTE TERTI COLAB.
NATIONALE
COLAB.
EURO+INTERNAT.
lei
Valoarea proiectelor finanțate în anul 2015, pe surse de finanțare
21
25%
26%
41%
8%
C&D P NAT DIRECTE TERTI
COLAB. NATIONALE COLAB. EURO+INTERNAT.
Ponderea fondurilor atrase în anul 2015, pe surse de finanțare
0
5
10
15
20
25
C&D P NAT DIRECTE TERTI COLAB. NATIONALE COLAB.
EURO+INTERNAT.
numar
Numărul proiectelor finanțate în anul 2015, pe surse de finanțare
11%
42%
26%21%
C&D P NAT DIRECTE TERTI
COLAB. NATIONALE COLAB. EURO+INTERNAT.
Ponderea numărului de proiecte atrase în anul 2015, pe surse de finanțare
Domeniile de interes ale activității de C-D&I ale INCDM sunt structurate astfel:
Oceanografie:
Supravegherea evoluţiei multianuale a nivelului mării;
Cercetări privind efectele schimbărilor climatice globale asupra condiţiilor hidrologice locale și regionale;
Evaluarea dinamicii parametrilor fizico-chimici a apelor marine;
Monitorizarea fenomenului de eutrofizare, a poluării mediului marin cu hidrocarburi, pesticide și metale grele;
Estimarea modificărilor previzibile ale stării și funcţionării ecosistemului marin, la nivelul
22
componentei abiotice, modelarea matematică a proceselor;
Gestionarea și actualizarea bazei de date oceanografice, furnizarea de date operative pentru supravegherea estivală a calităţii apelor de îmbăiere și a plajelor turistice;
Asigurarea suportului ştiinţific în implementarea legislaţiei naţionale și europene în domeniul apelor marine. Inginerie costieră
Supravegherea evoluţiei geomorfologiei costiere, a fenomenelor de eroziune/acretiune și elaborarea de măsuri de protecţie/reabilitare;
Cercetări privind starea, evoluţia în timp și eficiența lucrărilor hidrotehnice de protecţie;
Asigurarea suportul ştiinţific pentru implementarea legislaţiei naţionale și internaţionale în domeniul gestionării integrate a zonei costiere (ICZM); delimitarea zonei costiere. Tehnologie marină
Investigaţii subacvatice pentru evaluarea stării lucrărilor hidrotehnice de protecţie;
Proiectarea, experimentarea și introducerea în exploatare de noi echipamente și dispozitive pentru cercetarea oceanografică, de răspuns în caz de poluare marină cu hidrocarburi;
Asigurarea suportului ştiinţific privind răspunsul la poluări accidentale cu hidrocarburi;
Proiectarea și executarea Stației oceanografice de monitorizare în timp real a parametrilor fizici și calității apelor marine în zona de interes turistic. Măsurări și analize fizico-chimice pentru următoarele încercări (laborator specializat): - determinarea nutrienților; - determinarea metalelor grele din sedimente și organisme; - determinarea conţinutului de pesticide organoclorurate din sedimente; - determinarea conţinutului de hidrocarburi poliaromatice din sedimente; - determinarea valorii alimentare din organismele marine; - măsurători și analize pentru utilizarea în proiectele institutului și servicii pentru terţi. Ecologie marină
Cercetări privind starea și tendinţele de evoluţie a componentei biotice a ecosistemului marin;
Cunoaşterea biodiversității marine, a evoluţiei sale, a amenințărilor care o afectează și identificarea măsurilor de conservare;
Integrarea activităților de monitoring fizic, chimic și biologic al apelor marine, monitoringul parametrilor biologici;
Asigurarea suportului ştiinţific pentru implementarea legislaţiei naţionale și europene referitor la ape de îmbăiere și ape pentru creşterea moluştelor marine;
Estimarea modificărilor stării și funcţionării ecosistemului marin, evaluarea tendinţelor de evoluţie și estimarea riscurilor induse acestuia de factorii externi. Radioecologie
Supravegherea radioactivităţii în principalele componente ale ecosistemului marin. Biochimie și Ecofiziologie
Cunoaşterea potenţialului nutritiv al bioresurselor marine;
Cercetări în domeniul valorificării bioresurselor în alimentaţia umană, agricultură și în industria farmaceutică;
Cercetări privind potenţialul toxigen a unor specii de microalge;
Cunoaşterea evoluţiei potenţialului bioterapeutic a lacului Techirghiol. Ihtiologia - Resursele Marine Vii
Evaluarea stării si tendinţelor de evoluţie a resurselor de peşti pelagici și demersali;
23
Cunoaşterea biologiei-etologiei, mărimii și dispersiei efectivelor de delfini, impactul pescuitului industrial;
Cunoaşterea evoluţiei diversităţii ihtiofaunei;
Realizarea de echipamente de pescuit performante;
Cercetări de economie și management pescăresc;
Fundamentarea ştiinţifică a implementării legislaţiilor naţionale în domeniul pescăriilor, alinierea la cerinţele Uniunii Europene. Acvacultura și Reconstrucţia Ecologică
Cercetări și experimentări în domeniul tehnologiilor de cultură a unor organisme marine;
Cercetări de reabilitare ecologică în mediul marin și paramarin (lacuri litorale);
Aprofundarea cercetării ştiinţifice și managementul ariilor marine protejate;
Susţinerea ştiinţifică a promovării ariilor protejate și a includerii în rețeaua ecologică europeană Natura 2000.
Direcțiile prioritare pe arii de dezvoltare sunt :
Aria cercetării ştiinţifice Cunoaşterea forţelor motrice care guvernează starea de echilibru a ecosistemului marin
sub influența indicatorilor de presiune, impact și stare, precum și a acelora determinaţi de schimbările climatice;
Identificarea și testarea unor tehnologii noi pentru dezvoltarea de bunuri și servicii oferite de către ecosistemul marin, îndeosebi pentru valorificarea și a altor resurse vii marine;
Elaborarea de soluţii și tehnologii pentru dezvoltarea durabilă a activităţilor privind mediul marin, în particular, pentru utilizarea sustenabilă a resurselor marine și pentru reducerea riscurilor ambientale datorate fenomenelor naturale precum și impactului schimbărilor antropice și climatice.
Aria cercetării stiințifice are un pronunțat caracter fundamental și exploratoriu, asigurând platforma științifică pe care se dezvoltă aplicații tehnologice, pilot sau studii de caz prevăzute în celelalte arii.
Aria cercetării – dezvoltării operaţionale
Colectarea de date pe termen lung și producerea de date în timp real necesare susţinerii procesului decizional:
o Crearea unei Platforme de cercetare oceanografică multidisciplinară; o Integrarea Centrului National de Date Oceanografice și de Mediu în cadrul
Inițiativelor Pan-Europene specifice: EMODNET, SeaDataNet, Copernicus. Îmbunătățirea sistemului naţional integrat de monitoring fizic, chimic și biologic:
o Dezvoltarea capacităţii de expertiză a LMA prin extinderea ariei de cercetare și optimizarea proceselor de asigurare a calităţii datelor prin modernizarea echipamentului și calificarea personalului de cercetare;
o Ameliorarea capacitaţii de expertiză prin implementarea tehnicilor toxico-genomice pentru evaluarea riscurilor compuşilor chimici;
o Îmbunățatirea preciziei de colectare a probelor și optimizarea procesului de analiză;
o Extinderea domeniilor de măsurare în conformitate cu descriptorii Directivei Cadru Strategia Mediului Marin.
Îmbunătățirea metodelor și instrumentelor pentru supravegherea și evaluarea proceselor costiere:
o Creșterea capacității de supraveghere și prognoză a proceselor costiere prin crearea suportului informațional;
o Îmbunătățirea metodelor de planificare maritimă spațială și a instrumentelor pentru evaluarea vulnerabilității și sprijinirea procesului decizional în zona
24
costieră. Dezvoltarea infrastructurii și metodologiilor Sistemului Național pentru colectarea datelor
de pescuit: o Îmbunătățirea procesului de evaluare a stocurilor de pești demersali și pelagici,
cu utilizarea de tehnici hidroacustice pentru acestea din urmă. Dezvoltarea GIS și a tehnicilor de teledectie pentru supravegherea, analiza și prognoză
în zona costieră: o Îmbunătățirea metodelor pentru cartarea habitatelor utilizând metode noi la
litoralul românesc. Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea radioactivităţii marine.
Aria asistentei tehnice si expertizei
Studii pentru autoritățile locale și naționale în vederea fundamentării științifice a implementării directivelor europene;
Studii suport pentru IMM-uri în vederea elaborării și implementării noilor tehnologii marine;
Studii de impact asupra mediului marin și costier, evaluare adecvata de mediu, etc. Studii pentru managementul ariilor marine protejate.
Aria diseminării, transferului de informaţii si tehnologii și valorizarea cercetării
Înființarea și susținerea funcționării Centrelor de Excelență pentru mediul marin și costier; Funcționarea Centrului Național de Date Oceanografice și de Mediu (CNDOM); Funcționarea Centrului de competențe pentru tehnologii spațiale; Dezvoltarea Centrelor de Perfecţionare pentru profesii de mediu si pescărești; Crearea unei structuri de tip „start-up“ sau „spin-off“ în vederea introducerii pe piață și
valorificării a unor tehnologii, metode, produse sau servicii inovatoare; Elaborarea Raportului anual privind starea mediului marin și costier; Creșterea cotației jurnalului „Cercetări Marine”, având în vedere cerințele actuale tot mai
presante privind accesul comunității științifice la bazele de date bibliometrice și bibliografice.
Preocuparea și implicarea activă a conducerii INCDM va fi de a încuraja și susține lansarea acestora, în scopul conectării instituției la mediul economic.
INCDM va furniza în continuare către administrația publică centrală, regională sau locală tehnologii, servicii / studii strategice sau prospective în domeniile de răspundere de care este responsabil.
1.2. ACTIVITĂŢI DE INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC
Transferul de tehnologie ca proces care desemnează transferul formal către industrie al
descoperirilor rezultând din cercetarea INCDM, în scopul comercializării sub formă de noi produse și/sau
servicii, este un obiectiv strategic privit ca un proces de comunicare care va conduce la introducerea în
practică a rezultatelor cercetării sau a unor informaţii noi. Acest transfer se va produce și prin procese
educaționale, prin literatura știinșifică sau prin contactul direct cu agenții economici interesați.
Obiectul transferului de tehnologie se va referi în principal la noi brevete de invenție, desene și
modele tehnice, formule de fabricaţie, dar și asistență tehnică nebrevetată, de exemplu know-how, planuri
de acțiune, etc.
De altminteri, INCDM a încercat și va încerca și în continuare, crearea de parteneriate în cadrul
competițiilor de proiecte specifice, în care agenții privați să cofinanțeze activitățile de cercetare și să
devină parteneri în procesul de brevetare al noului produs.
O altă cale de transfer o reprezintă crearea de platforme comune pentru efectuarea unor
cercetări de interes cu societăți comerciale interesate și transferul rezultatelor la partener. Promovarea
parteneriatelor între întreprinderi şi institut, ca punţi de legătură care să sprijine colaborarea specialiştilor
25
din domeniul cercetării din sectorul public şi din cel privat, precum și utilizarea unui spin-off care să
comercializeze competenţele sau cunoştinţele din cadrul institutului constituie noi abordări care vor fi
luate în considerare.
Politica actuală de extindere a colaborărilor va continua și se va baza în principal pe:
Participare la consorţiile din cadrul proiectelor europene și a colaborărilor bilaterale;
Cooperare în domenii tematice cu scopul de a realiza parteneriate în cadrul programelor regionale;
Cooperare în scopul creării de reţele de excelență;
Parteneriate pentru implementarea directivelor europene.
Pornind de la responsabilitățile naționale și internaționale, atribuite de către diferite ministere și
asumate de către institut, se va avea în vedere, atragerea de fonduri private care să faciliteze îndeplinirea
acestor sarcini.
În aria asistenței tehnice și expertizei, transferul de tehnologie se va realiza și prin:
Studii pentru autoritățile locale și naționale în vederea fundamentării științifice a implementării directivelor europene;
Studii suport pentru IMM-uri în vederea elaborării și implementării noilor tehnologii marine;
Studii de impact asupra mediului marin și costier, evaluare adecvată de mediu etc.
Studii pentru managementul ariilor marine protejate. Activitatea de cercetare inovativa a I.N.C.D.M. “Grigore Antipa” a fost relativ bine reprezentată până în urmă cu 10-15 ani, axata în principal pe biotehnologie. Nucleul de cercetare s-a diminuat treptat atât prin transferul personalului la Universitatea “Ovidius” sau prin pensionare dar şi prin reducerea surselor de finanţare. Exista totuşi premize pentru relansarea acestor categorii de cercetare având în vedere:
existenta laboratorului de biochimie (având un număr important de acreditate) cu dotări relativ performante;
existenţa unei suprafeţe de teren de peste 5000 m2 din domeniul public al statului aflat în administrarea institutului;
existenţa unui fond de informaţii actualizat şi posibilitatea de recoltare sau testare în natura a unor noi tehnologii;
existenţa unui sistem de bazine cu reţea de apa marină pentru testări şi, în curs de finalizare un sistem de recirculare a apei marine. Desigur trebuie rezolvată cu prioritate selectarea şi angajararea personalului de specialiatate adecvat acestui tip de activitate.
Realist, apreciem că pentru un mediu de timp (3-5 ani) primele rezultate care să deschidă drumul testărilor pilot şi al creării infrastructurii de transfer tehnologic prin spin-offuri sau start-upuri se pot obţine. Un capitol important al activităţii de tranfer tehnologic îl constituie fondul de date al Centrului Naţional de Date Oceanografice şi de Mediu.Creat la iniţiativa I.N.C.D.M. şi recunoscut de Comisia Oceanografică Interguvernamentala, deocamdată Centrul operează datele şi informaţiile generate de departamentele I.N.C.D.M. precum şi cele oferite de proiectele regionale.
În peste cei 5 ani de operare se poate spune că acest centru şi-a semnalat existenta prin mai multe solicitări a diferiţilor utilizatori. Cel mai ilustrativ exemplu îl constituţie solicitarea de către proiectanta a peste 22 de parametrii ai mediului marin necesari proiectării şi exploatării geamandurii de preluare ţiţei a Portului Midia.
Subliniem, în acelaşi timp, ca fondul de date de oceanografie fizică, chimică, biologică şi de morfodinamica litorala a fost utilizat şi este folosit în prezent în proiectarea, execuţia şi monitorizarea eficientei lucrărilor de protecţie civilă costiera.
Este evidentă necesitatea continuării acestor activităţi şi dezvoltarea gamei de parametrii pentru a satisface cerinţele extinse ale sectarelor economice legate de mediul marin.
În concluzie, principalele principalele priorităţi ale vor fi orientate spre:
extinderea şi upgradarea funcţionarii Centrului Naţional de Date Oceanografice şi de Mediu;
funcţionarea Centrului de Competente prin Tehnologii Spaţiale ( înfiinţat în anul 2014);
26
dezvoltarea Centrelor de Perfecţionare pe profesii de mediu şi pescăreşti;
crearea de structuri tip “start-up” şi “spin-off” în vederea introducerii pe piaţă a unor tehnologii, produse şi servicii inovative;
înfiinţarea şi susţinerea funcţionarii altor Centre de Excelenta specifice activităţii. Toate aceste activităţi trebuiesc încurajate, susţinute de conducerea I.N.C.D.M. în scopul unei
conectări mai strânse a instituţiei cu mediul economic. I.N.C.D.M. va furniza în continuare administraţiilor publice centrale şi locale, agenţilor economici
studii strategice în domeniile de responsabilitate.
1.3. PROMOVARE ŞI VIZIBILITATE Pentru creșterea gradului de promovare și a vizibilității INCDM, se va avea în vedere creșterea
numărului și a calității publicațiilor, inclusiv a celor prezentate la conferințe sau la congrese internaționale
pentru creșterea scorului relativ de influență și a citărilor. Pe lângă articolele științifice publicate în reviste
internaționale prestigioase, se va avea în vedere și publicarea de cărți de cercetare, editarea de volume
colective și publicarea de studii ştiinţifice în volume colective, precum și realizarea de studii prospective
și/sau strategice în domeniul științific corespunzător. Se va dezvolta colaborarea cu Balkan
Environmental Association, prin publicarea în Journal of Environmental Protection and Ecology (indexat
în Science Citation Index Extended (SCIE) by THOMSON Scientific and Elsevier Abstracts: Geobase,
EMBiology & SCOPUS), precum și în alte jurnale de specialitate.
Un obiectiv al INCDM este acela de a transforma periodicul „Cercetări Marine / Recherches
Marines” într-un jurnal cotat ÎŞI, având în vedere cerințele actuale tot mai presante privind accesul
comunității științifice la bazele de date bibliometrice și bibliografice. Periodicul va trebui să sufere o serie
de transformări care să ofere oamenilor de știință posibilitatea de a supune propriile contribuții științifice
unor analize cantitative continue ale productivității publicațiilor științifice și de a urmări tendințele și
direcțiile de dezvoltare a domeniilor tehnico-științifice de interes. Crearea bibliotecii digitale a INCDM
(disponibilă, parțial în momentul de față pe website-ul institutului), care va conține toate articolele
publicate în periodicul institutului din 1970 și până în prezent va permite cercetătorilor din întreaga lume
să aibă acces la rezultatele cercetărilor noastre și ale partenerilor noștri.
Diseminarea și popularizarea rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare sunt părți
componente din această și vor constitui o preocupare constantă pentru perioada de referință. Pe lângă
evenimentele obligatorii a se realiza în cadrul proiectelor de cercetare (conferințe, work-shop-uri etc.) se
va continua tradiția organizării simpozionului internațional al INCDM (cea mai recentă ediție a fost
organizată în perioada 29-31 octombrie 2015, sub titulatura Simpozionul Internațional PROTECȚIA
ECOSISTEMULUI MĂRII NEGRE ȘI GESTIONAREA DURABILĂ A ACTIVITĂȚILOR MARITIME.
PROMARE 2015. Ediția a VII-a), dar și al altor evenimente, îndeosebi în legătură cu responsabilitățile
naționale și internaționale pe care le are INCDM. Se va continua organizarea de evenimente ştiinţifice
(simpozioane, workshop-uri, conferințe, etc.) în parteneriat cu alte instituții din țară și străinătate, fie că
evenimente independente, fie ca activități distincte, de diseminare în cadrul unor proiecte de cercetare.
Pagina de Internet a institutului va fi dezvoltată, reprezentând una din căile principale de
diseminare și popularizare a rezultatelor cercetării, utilizând și alte instrumente moderne de comunicare și
diseminare. De asemenea, se vor utiliza noi mijloace de comunicare și diseminare (utilizare pagini de
socializare) ca modalități de creștere a vizibilității.
Comunicarea cu mass-media, în scopul diseminării rezultatelor cercetării dar și al popularizării
acestora reprezintă un alt obiectiv strategic de menținere cel puțin la nivelul anului 2014 (când s-au
înregistrat 45 articole în presa scrisă și online, 11 reportaje/interviuri, 1 apariție într-o emisiune televizată
și 5 știri difuzate la radio, total 62 apariții media).
Parteneriatul stabilit cu Asociația Balcanică de Mediu va permite pe de o parte diseminarea
27
informațiilor cu ocazia diferitelor evenimente științifice organizate de aceasta, dar și publicarea anuală a
rezultatelor cercetărilor, cu posibilitatea publicării unor articole de specialitate în periodicul Journal of
Environmental Protection and Ecology (Science Citation Index Extended - SCIE by THOMSON Scientific
and Elsevier Abstracts: Geobase, EMBiology & SCOPUS).
Se vor întări toate celelalte parteneriate strategice ale institutului, dezvoltate în cadrul unor
proiecte de cercetare naționale sau internaționale și se vor extinde, prin crearea a noi oportunități de
colaborare. În mod special, se va lărgi colaborarea în cadrul Centrului comun de date oceanografice și de
mediu cu Institutul Oceanografic IO-BAS, Varna, Bulgaria.
Se va întări cooperarea cu institutele de cercetare de profil, din țară și străinătate iar crearea
Centrului Internațional pentru Cercetări Avansate Fluvii-Delte-Mări „Danubius“ (proiect-pilot al Strategiei
Dunării a Uniunii Europene, coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe
Biologice și de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină)
va oferi ocazia de cooperare într-un cadru organizat și competitiv.
Prezența institutului în: „Rețeaua Națională de Centre de Cercetare în domeniul Chimiei
Biologice” (creată în cadrul proiectului de infrastructură ESFRI EU-OPENSCREEN), „Rețeaua de
Medicină a Cetaceelor din Marea Neagră” (Black Şea Cetacean Network - creată în 2015 pentru
stabilirea unei rețele colaborative pentru studiul bolilor delfinilor din Marea Neagră), „Rețeaua Națională a
Experților în Cianobacterii” (şi integrarea prin aceasta, a României, în acţiunea internaţională COST
ES1105 - “Cyanobacteria blooms and toxins în water resources: Occurrence, impacts and management” -
CYANOCOST, alături de alte 33 de țări europene), precum și în “Internaţional network of marine science
territories”, din care fac parte instituții din țări precum Argentina, Canada, China, Franța, Germania, Italia,
Mexic, Portugalia, Spania și Vietnam, reprezintă o cale de întărire a cooperării internaționale, în scopul
îmbunătățirii cunoașterii mărilor și oceanelor lumii dar și o modalitate de creștere a vizibilității.
Se va promova printre cercetători necesitatea înscrierii în bazele de date ale experților pentru
evaluarea proiectelor de cercetare naționale și internaționale, în vederea selectării acestora pentru
procesul de evaluare, considerând acest demers ca o modalitate de creștere a vizibilității instituției.
Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public (conform
prevederilor Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public), INCDM are în
componența sa un departament de transfer tehnologic și diseminare. Accesul liber și neîngrădit al
persoanei la orice informații de interes public se realizează prin afișare la sediul insitutului sau în
mijloacele de informare în masă, în publicații proprii (precum jurnalul „Cercetări Marine“), pe pagina de
Internet proprie - www.rmri.ro, comunicate de presă etc.; de asemenea, la cerere, anumite informații pot fi
accesate prin consultarea lor la sediul institutului, în spații special destinate acestui scop (biblioteca).
28
1.4. RESURSE UMANE
A. STRUCTURA DE PERSONAL LA 31 DECEMBRIE 2015
Nr. crt.
Departament/Compartiment
Tot.pers. din care:
SS
CS I
CSII
CS III
CS
A.C.
S.M.
Mc. (lab)
I. Conducere 3 3 2 1 - - - - -
II.
Departament Oceanografie și Inginerie Costieră
16
11
-
3
5
3
-
3
2
III. Laborator măsuratori și analize chimice
9
4
-
2
2
-
-
2
3
IV. Departament Ecologie și Biologie Marină
14
11
2
2
2
3
2
3
-
V.
Departament Resurse Marine Vii 15 11 4 1 2 3 1
3 1
VI.
Departament Transfer Tehnologic și Diseminare
2
2
-
1
-
1
-
-
-
VII.
Departament IT și GIS
2
2
-
-
2
-
-
-
-
VIII.
Compartiment Marketing Management Proiecte
1
1
-
-
1
-
-
-
-
IX.
Compartiment nava/scafandri
10
1
-
-
-
-
-
6
3
Total cercetare 72 46 8 10 14 10 3 17 9
X. Director Economic 1 1 - - - - - - -
XI. Birou ResurseUmane 3 1 - - - - - 2 -
XII. Compartiment Juridic - - - - - - - - -
XII. Compartiment Audit Intern 1 1 - - - - - - -
XIV.. Departament Tehnic 5 1 - - - - - - 4
XV.
Compartiment SSM, PSI, ISCIR 1
1
-
-
-
-
-
-
-
XVI. Departament Economic 3 - - - - - - 2 -
XVII. Compartiment Investiții/ Achiziții 1
1
-
-
-
-
-
-
-
XVIII. Departament Administrativ 8 - - - - - - 5 3
Total auxiliari 23 6 - - - - - 9 7
Total general 95 53 8 10 14 10 3 26 16
TOTAL SALARIAȚI: 95, din care: femei – 45 (47,36%), bărbați – 50 (52,64%)
CERCETĂTORI ATESTAȚI: 42, din care:
o femei – 20 (47,64%), bărbați – 22 (52,36%);
o doctori - 23 (54,76%), doctoranzi - 8 (19,04%);
o CS1: 8 (19,05%), CS2: 10 (23,81%), CS3: 14 (33,33%), CS 10 (23,81)
Personal în cercetare neatestat: 3 persoane, din care: femei – 2 și bărbați – 1
B. VENITURI MEDII LA NIVELUL I.N.C.D.M.
Aşa cum se observa în graficul de mai jos evoluţia veniturilor medii în perioada 1996-2014 a fost
29
ascendenta, aceasta menținându-se şi la nivelul anului 2015, venitul mediu lunar pentru personalul din C/D în perioada 01.01.2015 – 30.09.2015 fiind de 4067 lei/lună
Evoluția caștigului mediu lunar în perioada 1996-2014
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
ca
știg m
ediu
lunar-
euro
73.53 111.4 111.3 97.8 96.69 161.4 162.1 176.8 213.8 252.2 448.9 559.5 626 594 604 643.6 644.7 718.4 943.3
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Venitul mediu lunar pentru personalul din regie în perioada 01.01.2015 – 30.09.2015 a fost de 3.410
lei/lună.
C. SISTEMUL DE EVALUARE A PERSONALULUI
Personalul din C/D, dar şi personalul auxiliar (regie) al I.N.C.D.M. este evaluat anual din punct de
vedere al evoluţiei şi performantei profesionale, scopul principal al evaluării fiind îmbunătăţirea
performantelor angajaţilor pentru atingerea rezultatelor dorite la nivel individual, de echipă şi global.
Prin procesul de evaluare a personalului se măsoară performanţele rezultate, în comparaţie cu
aşteptările ce au fost definite prin obiectivele fixate.
Principalele etape ale procesului de evaluare a personalului sunt:
definirea obiectivelor evaluării performantelor;
stabilirea politicilor de evaluare a performanţelor, a momentelor când se efectuează, periodicitatea acestora şi stabilirea persoanelor cu sarcini şi responsabilităţi în acest domeniu;
stabilirea a ceea ce trebuie şi urmează să se evalueze: rezultatele obţinute, comportamentul angajaţilor sau potenţialul acestora;
determinarea, în prealabil, a celor mai adecvate criteria de evaluare, respectiv a elementelor specifice sau a atributelor care definesc performanţa;
stabilirea standardelor de performanţă, respectiv a nivelului dorit sau aşteptat al acestora;
alegerea metodelor şi tehnicilor de evaluare, avându-se în vedere avantajele şi dezavantajele acestora;
evaluarea propriu-zisă a performantelor;
sintetizarea şi analiza datelor şi informaţiilor obţinute;
30
stabilirea modalităţilor de comunicare a rezultatelor obţinute pentru preîntâmpinarea unor nemulţumiri, a unor rectii de adversitate sau de contestare a rezultatelor şi a deciziilor precum şi pentru evitarea unor eventuale resentimente sau chiar conflicte care pot afecta comportamentul angajaţilor;
identificarea cailor de îmbunătăţire a performantelor şi a viitorului comportament în muncă;
consilierea şi sprijinirea celor cu performanţe slabe în vederea îmbunatăţirii acestora. În evaluarea personalului de folosesc metode şi tehnici diferite de evaluare ( scalele de evaluare
grafice, scalele de evaluare cu paşi multipli, scalele de observare a comportamentului angajaţilor),
acestea fiind adecvate la specificul muncii şi condiţiilor concrete de la locul de muncă şi constituind o
premisă absolut necesară pentru obţinerea de rezultate valide.
Astfel, fiecare angajat va fi evaluat în baza FISEI DE EVALUARE, iar documentele pe care se va
fundamenta evaluarea sunt:
a) documente comune necesare evaluării personalului de C/D şi funcţional din I.N.C.D.M.
fişa postului;
fisa anuală de apreciere;
sancţiuni, dacă acestea există, în baza informaţiilor furnizate de Biroul Resurse Umane;
diplome, atestate, calificări obţinute în perioada de analiza furnizate, de asemenea, de Biroul Resurse
Umane.
b) documente comune necesare evaluării personalului de C/D cu studii superioare din I.N.C.D.M.
formular de evaluare competente;
criterii de evaluare a activităţii ştiinţifice;
fisa de evaluare.
c) documente comune necesare evaluării personalului funcţional cu studii superioare din I.N.C.D.M.
formular de evaluare competente;
fisa de evaluare.
d) documente comune necesare evaluării personalului auxiliar în C/D din I.N.C.D.M.
formular de evaluare competente;
fisa de evaluare.
e) documente comune necesare evaluării personalului funcţional cu studii medii din I.N.C.D.M.
formular de evaluare competente;
fisa de evaluare.
1.5. SISTEM INFORMAŢIONAL ŞI DE COMUNICARE
Introducerea informaticii în toate domeniile de activitate permite controlul proceselor, asigurând
sistematic calitatea produselor, concomitent cu reducerea termenelor şi a costurilor.
Sistemul informaţional este unul dintre sistemele care contribuie la stabilirea şi realizarea
obiectivelor organizaţiei.
Dezvoltarea viitoare a sistemului informaţional şi de comunicare al INCDM se va baza pe următoarele:
Continuarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii informatice, pentru a ridica nivelul dotărilor (în momentul de fata doar 60 % din parcul de calculatoare al insitutului sunt modele noi competitive pentru încă cel puţin 3-4 ani);
Finalizarea procesului de actualizare a licenţelor software (în acest moment exista asigurată licenţierea software pentru antivirus în proporţie de 100% pentru următorii 3 ani, licenţiere sistem de operare 70% şi licenţiere software de tip office în proporţie de 60%);
Asigurarea unor portofolii de aplicaţii software specifice fiecărui domeniu de cercetare (aplicaţii de analiza statistica, aplicaţii de analiza foto-video pentru microscopie, aplicaţii de analiza inginereşti,
31
software specializat de modelare şi prognoza oceanografica, aplicaţii GIS, etc.);
Implementarea unui soluţii software de gestiune a cheltuielilor şi activităţilor aferente proiectelor de cercetare;
Implementarea unui sisteme informatic de management al documentelor, cu scopul scăderii coturilor cu consumabilele de birotica şi pentru inbunatatirea circuilului documentelor în institut;
Implementarea unei aplicaţii de management al resurselor materiale, în vederea urmări într-un mod profesionist a circuitul achiziţiilor, de la momentul solicitării până la plata şi livrare;
Dezvoltarea unui sistem de evaluare rapidă a satisfacţiei clienţilor în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de către insitut;
Dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de securizare a institutului (sistem de supraveghere video, sistem de acces şi pontaj pe bază de cartela);
În vederea optimizării cheltuielilor privind deplasările este necesară implementarea unui sistem de monitorizare GPS al tuturor autovehiculelor, sistem ce poate fi utilizat şi în cazul ambarcaţiunilor;
Dezvoltarea site-lui web a insitutului în vederea creşterii vizibilităţii şi către publicul larg prin realizarea unei secţiuni de informaţii generale despre mediul marin;
Luând în considerare experienta acumulată până în prezent în ceea ce priveşte monitorizarea în timp real a condiţiilor din mediul marin prin intermediul staţiei de la Mamaia se propune evaluarea posibilităţii de extindere a acestui sistem către sudul litoralului, în zonele de interes turistic, şi dezvoltarea unei aplicaţii mobile care să furnizeze informaţii în timp real despre calitatea apei mării (cu posibilitatea de oferire şi de prognoze);
Dezvoltarea pe web site-ul insitutului a unei secţiuni dedicate GIS-ului în care să fie prezentat sub formă de Atlas informaţiile de tip GIS generate în cadrul proiectelor de cercetare;
Creşterea capacităţii sistemului de e-mail instituţional (creşterea gradului de securitate şi a cantităţilor de informaţii transferate prin ataşamente);
Crearea unui sistem propriu de tip cloud în vederea îmbunatăţirii activităţilor de comunicare şi schimb de informaţii în cadrul echipelor de cercetători;
Dezvoltarea unui sistem intern electronic de avizare a lucrărilor de cercetare (în acest fel înglobarea feedback-urilor primite din partea comisiei de avizare de către responsabil vor fi mai uşor de asimilat); 1.6. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE - DEZVOLTARE
Condiţia şi poziţia actuală a INCDM Grigore Antipa în cadrul actual de cercetare de la Marea
Neagră nu a putut fi atinsă fără existenţa unei infrastructuri de cercetare competitivă care să asigure
participarea institutului în diverse consorţii de cercetare naţionale, regionale sau europene.
În prezent dotările institutului pot face faţa tuturor obligaţiilor instituţionale care îi revin statut dar
şi în implementarea diverselor obligaţii aferente la nivel naţional şi prevăzute în legislaţie.
Astfel, plecând de la măsurătorile de bază ale mediului abiotic până la determinări genetice
asupra populaţiilor de micro şi macro organisme, sunt realizate în momentul de faţă prin utilizarea în
comun a infrastructurii CDI a institutului de către departamentele de cercetare.
În prezent institutul este capabil să acopere cele mai exigente cerinţe privind analizele calităţii
apei de mare din punct de vedere al parametrilor fizici, chimici şi biologici.
Prin intermediul Laboratorului de Analiză şi Măsurători sunt acoperiţi toţi parametrii de calitate ai
apei şi sedimentelor marine solicitaţi prin programul de monitoring integrat ai mediului marin. Sunt
executate măsurători în ceea ce priveşte încarcerarea cu nutrienți a apelor marine, sunt executate
măsurători privind încărcarea cu metale grele, pesticide, substanţe organo clorurate sau hidrocarburi a
apelor şi sedimentelor.
Departamentul de Oceanografie foloseşte echipamente de măsurare a calităţii fizice a apelor
mării (temperatura, conductivitate, turbiditate, etc.). Măsurătorile sunt efectuate în cadru expediţiilor pe
mare iar rezultatele obţinute în timp real permit ajustarea adâncimilor de colectare pentru probele de
32
chimie şi biologie. Măsurătorile de-a lungul coastei în ceea ce priveşte evoluţia liniei ţărmului sunt
realizate folosind tehnici de măsurare directă în teren cu ajutorul DGPS-urilor şi staţiilor totale sau mai de
curând apelând la tehnologia AUV-urilor sau a fotografiilor din avion şi teledetecţiei.
În cadrul Departamentului de Ecologie şi Biologie marină sunt efectuate monitorizări privind
starea populaţiilor organismelor vegetale şi animale din planctonul şi bentosul Marii Negre. În vederea
realizării acestor monitorizări sunt folosite echipamente de colectare de probe atât de producţie proprie
(filee şi dragi) cât şi echipamente de prelevare achiziţionate de la diverse firme de specialitate din Europa
(Hydobios şi KC Demnark). Echipamentele oferă posibilitatea colectării de probe conform standardelor
din domeniu precum şi în conformitate cu recomandările metodologiilor acceptate la nivelul bazinului
Marii Negre.
Starea resurselor marine sunt evaluate de către Departamentul de Resurse marine vii care prin
intermediul expediţiilor efectuate cu nava Steaua de Mare stabilesc nivelul capturilor totale admisibile
pentru speciile de peşti de interes comercial. De asemenea în cadrul laboratorului de testare pentru
acvacultura există un sistem de acvacultura cu circuit închis în care se pot realiza experimente privind
aclimatizarea diverselor specii de organisme marine la condiţiile de mediu din Marea Neagră.
Peste toate activităţile enumerate mai sus se suprapune infrastructura logistică a INCDM care
permite efectuarea deplasărilor rin teren a cercetătorilor, fie că vorbim de deplasări de-a lungul litoralului
(maşini de teren şi ATV-uri) sau în zona de mică adâncime a mării (şalupe) sau de-a lungul întregii
platforme continentale româneşti (nava Steaua de Mare).
Unul din punctele forţe în activitatea de cercetare este posibilitatea accesului cercetătorilor la
datele „în situ” folosind infrastructura actuală (navă, măsurători de morfodinamică, observaţii cu
scafandrii, etc.)
1.7. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII INSTITUTULUI NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE MARINA „GRIGORE ANTIPA” (INCDM „Grigore Antipa”) are implementat un sistem de management integrat al calităţii, care este certificat pentru activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului marin, oceanografie, ingineriei marine şi costiere, resurselor marine vii, precum şi activităţi conexe, inclusiv prestări servicii. Calitatea produselor / serviciilor oferite se garantează prin menţinerea sistemului de management integrat al calităţii în conformitate cu cerinţele standardelor de referinţă SR EN ISO 9001:2008-„Sisteme de management al calităţii” (Certificat nr. 30431/C/0001/UK/RO), SR EN 14001:2005-„Sisteme de management de mediu” (Certificat nr. 30431/B/0001UK/RO), OHSAS 18001:2007-„Sistemul de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale” (Certificat nr. 30431/A/0001/UK/RO). Domeniul de aplicare al sistemului de management integrat cuprinde toate activităţile de preluare a comenzilor de la clienţi, analiza cerinţelor clienţilor referitoare la produs / serviciu, aprovizionarea cu materiale consumabile, subcontractarea proiectelor, proiectarea, realizarea proiectelor, îmbunătăţirea continuă a produselor / serviciilor, proceselor şi metodelor de lucru şi organizare, care se desfăşoară în cadrul INCDM „Grigore Antipa”, astfel încât salariatul să fie în siguranţă la locul de muncă şi mediul înconjurător să fie protejat. Excluderile de la cerinţele standardului de referinţă SR EN ISO 9001 : 2008 sunt aplicabile în cazul INCDM „Grigore Antipa”la clauza 7.5.2. Validarea proceselor de producţie şi de furnizare servicii. Excluderea clauzei 7.5.2. nu afectează abilitatea firmei sau responsabilitatea sa de a furniza un produs / serviciu care să satisfacă cerinţele clientului şi ale reglementărilor aplicabile. Sistemul de management integrat Sistemul aplicat în INCDM „Grigore Antipa” este descris în Manualul sistemului de management integrat, fiind prezentată conformitatea acestuia cu cerinţele standardelor de referinţă SR EN ISO 9001:2008, SR EN 14001:2005, OHSAS 18001:2007, pentru care au fost solicitate certificări şi ISO
33
27001:2006, pentru care nu a fost solicitată certificare. Acest manual a fost distribuit angajaţilor INCDM „Grigore Antipa” în vederea comunicării politicii sistemului de management integrat şi spre familiarizarea cu metodele folosite la atingerea conformităţii cu cerinţele standardelor de referinţă. Este uşurată, astfel, implementarea şi menţinerea sistemului de management integrat, fiind asigurate condiţii de continuitate şi posibilităţi de actualizări, ca urmare a schimbărilor în ambientul de lucru. Sunt asigurate, totodată, căi bune de comunicare şi control eficace al calităţii activităţilor şi documentelor care constituie baza sistemului de management integrat. Acest manual este disponibil şi utilizatorilor externi (clienţi, parteneri ş.a.) interesaţi în legătură cu politica sistemului de management integrat a INCDM „Grigore Antipa”, cu sistemul de calitate implementat şi de evaluările privind conformitatea cu cerinţele standardelor de referinţă. Pentru a stabili modul în care cerinţele, aplicabile şi specificate, ale sistemului de management integrat vor fi îndeplinite, INCDM „Grigore Antipa” a elaborat şi utilizează proceduri documentate ale sistemului de management integrat, instrucţiuni de lucru, în scopul asigurării identificării, definirii, controlului, verificării, măsurării, monitorizării şi analizării diferitelor procese ale sistemului de management integrat, privind eficacitatea implementării, punerii în aplicare şi a conformităţii cu standardelor de referinţă SR EN ISO 9001:2008 (17 proceduri), SR EN ISO 14001:2005 (8 proceduri), OHSAS 18001:2007 (8 proceduri) şi ISO 27001:2006 (18 regulamente şi un manual) a rezultatelor sistemului de management integrat în raport cu cerinţele şi îmbunătăţirea continuă. După evaluarea iniţială (Oct. 2013) şi eliberaerea certificatelor, INCDM „Grigore Antipa” parcurge anual un audit de supraveghere, în vederea menţinerii acestora, iar la finele unui ciclu de 3 ani, solicită recertificare. Între cerinţele generale ale managementului INCDM „Grigore Antipa” pot fi enumerate:
identifică procesele necesare sistemului de management integrat şi asigură aplicarea acestora în INCDM „Grigore Antipa”;
determină succesiunea şi interacţiunea acestor procese;
determină criteriile şi metodele necesare pentru a se asigura că atât operarea cât şi controlul proceselor în INCDM „Grigore Antipa”sunt eficace;
asigură disponibilitatea resurselor şi a informaţiilor necesare pentru operarea şi monitorizarea acestor procese;
monitorizează, măsoară şi analizează aceste procese;
implementează acţiunile necesare pentru a obţine rezultatele planificate şi pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor prin procedurile interne. Responsabilitatea stabilirii politicii în domeniul calităţii, mediului şi a strategiei pentru
implementarea prevederilor SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT (SMI) în conformitate cu
standardele adoptate, revin Directorului general.
Politica este aliniată cerinţelor naţionale de domeniu şi respectă legislaţia aflată în vigoare.
Directorul general are autoritatea pentru supravegherea activităţilor de implementare, menţinere
şi îmbunătăţire continuă a SMI.
Directorul general deleagă autoritatea necesară implementării, menţinerii şi îmbunătăţirii continue
a SMI la nivelul responsabililor de proces.
Politica referitoare la calitate, mediu, sănătate în muncă, stabilită de către Directorul general al
INCDM, are ca principale direcţii de acţiune realizarea următoarelor deziderate:
îmbunătăţirea continuuă a calităţii produselor/serviciilor realizate;
reducerea permanentă a pierderilor prin non-calitate, aferente refacerii unor produse/servicii, depăşirii termenelor de realizare datorită modului de organizare a activităţii de execuţie a produselor/serviciilor etc.;
corelarea valorilor interne orientate spre plusvaloare şi a scopurilor interne care ghidează activitatea organizaţiei în realizarea sarcinilor propuse, cu interesul macrosocial de protejare a forţei de muncă şi a mediului;
utilizarea eficientă a resurselor şi a capacităţilor de lucru;
îmbunătăţirea continuuă a proceselor;
identificarea aspectelor de mediu şi sănătate asupra cărora organizaţia are control;
34
prevenirea poluării, menţinerea securităţii şi sănătăţii în muncă;
stabileşte şi analizează obiectivele generale şi specifice de mediu şi sănătate în muncă.
conformitatea cu legislaţia şi reglementările de mediu şi sănătate aplicabile, precum şi alte cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat;
Politica şi strategiile din domeniul integrat al calităţii sunt formulate explicit şi formalizat, astfel
încât să poată fi comunicate tuturor angajaţilor. Acestea au devenit operaţionale în momentul în care
conducerea şi-a dat consimţământul în scris. După implementare, politica şi strategia vor fi revizuite cu
regularitate, pentru a se adapta modificărilor survenite în funcţionarea organizaţiei.
Managementul INCDM „Grigore Antipa” menţine şi îmbunătăţeşte continuu sistemul de
management integrat: calitate, mediu şi sănătate pentru a se asigura că produsele şi serviciile întrunesc
condiţiile de certificare. Având în vedere faptul că INCDM „Grigore Antipa” desfăşoară două activităţi
suport de maximă importanţă pentru cercetare şi valorificare a rezultatelor sale şi anume comunicarea
electronică şi suport IT, cât şi măsurări şi analize dedicate mediului marin, este menţinut în continuare un
sistem suplimentar de proceduri necertificat / nerecertificat, conform standardelor ISO 27001:2006-
„Sisteme de management al securităţii informaţiei”, respectiv SR EN ISO/CEI 17025:2005 – „Cerinţe
generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări” (la care Laboratorul de Măsurări şi
Analize-LMA obţine primul certificat în Oct. 2003, cu recertificare până în 2010), cunoscând efectele
benefice ale acestora.
2. PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE
2.1. STABILIREA PRIORITĂŢILOR DE DEZVOLTARE
Stabilirea priorităților strategice de dezvoltare ale INCDM pentru cercetarea științifică pentru următorii 4 ani se înscriu în cerințele “Planului de dezvoltare instituțională a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” pentru următorii 5 ani (2015-2020), aprobat de Consiliul Științific în 12.06.2015.
Priorități strategice:
• Poziţionarea, pe termen mediu, a INCDM, în topul INCD din România și clasarea programelor de cercetare în topul ierarhiei naționale și regionale ; • Punerea, cel puţin, a fundamentelor esenţiale pentru trecerea, pe termen lung, la posibila redefinire a misiunii asumate de INCDM la categoria „cercetare avansată” și la poziţionarea acestuia în topurile internaţionale. • Redefinirea pe specializări și pe colective/departamente de cercetare a obiectivelor prioritare de cercetare ştiinţifică, expertizare și consultanță în concordanță cu noile dezvoltări şi tendințe manifestate pe plan intern și internațional, precum și cu cerințele Ariei Europene ale Cercetării ; • Dezvoltarea cercetărilor științifice interdisciplinare, prin întărirea colaborării dintre colectivele și departamentele de cercetare, cercetări capabile de ofertă științifică mai complexă, plurivalentă, flexibilă și mai competitivă; • Atragerea unor proiecte / programme de cercetare de mare complexitate, responsabilitate şi prestigiu pentru ca acestea să corespundă standardelor de evaluare interne și internaționale; • Participarea la competiții/licitații atât pentru adjudecarea de proiecte de cercetare naţionale și internaționale, îndeosebi, europene– în calitate de coordonatori sau parteneri; • Îmbunatățirea infrastructurii de cercetare a laboratoarelor prin procurarea de aparatură performantă și mijloace de informatizare, atât din fonduri bugetare (prin atragerea de fonduri structurale) cât şi din veniturile proprii obținute din proiectele de cercetare; • Îndrumarea și elaborarea de teze de doctorat/lucrări de dizertaţie de interes major pentru mediul marin și costier, care să aibă în vedere dezvoltarea durabilă și asigurarea unui suport financiar din partea utilizatorilor rezultatelor cercetării ; • Diseminarea rezultatelor, invențiilor şi inovațiilor realizate de INCDM ca rezultat a activităţii CDI ;
35
• Publicarea rezultatelor activității CDI sub formă de lucrări ştiinţifice originale, în publicații de nivel corespunzător care să ridice INCDM pe un nivel superior de clasificare instituțională ; • Întărirea legăturii dintre cercetători, afaceri și educație (triunghiul cunoașterii) în scopul transferului cunoștințelor de la instituția de cercetare de cercetare către sectorul privat, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; • Imbunătațirea performantelor manageriale si a climatului lucrativ prin implementarea de structuri si proceduri operaționale eficiente și optime pentru facilitarea fluxului informațional, motivarea personalului si asigurarea unui mediu de lucru sigur; • Consolidarea activităților în segmentele de piață unde institutul a devenit actor important, în special pe piața companiilor off-shore; • Încurajarea și dezvoltarea cercetărilor de excelență și a celor inovative, în particular dezvoltarea bazelor logistice pentru cercetările de tehnologie marină și biotehnologii; • Dezvoltarea parteneriatului internațional de excelență și a celor inovative, în particular dezvoltarea studiilor avansate în sistemul Dunăre-Delta Dunări-Marea Neagră, cât și cu universități pentru facilitarea procesului de integrare și întărirea relevanței științifice, cât și cu agenți economici în cadrul clusterelor; Identificarea soluțiilor și a demersurilor pentru achiziționarea unei noi nave de cercetare.
Prezentate sintetic, direcţiile strategice de C/D prioritare pentru perioada 2015 – 2020 grupate
în trei arii specifice de cercetare pentru I.N.C.D.M. sunt următoarele:
Aria cercetării ştiinţifice
Cunoaşterea forţelor motrice care guvernează starea de echilibru a ecosistemului marin sub influența indicatorilor de presiune, impact și stare, precum și a acelora determinaţi de schimbările climatice;
Identificarea și testarea unor tehnologii noi pentru dezvoltarea de bunuri și servicii oferite de către ecosistemul marin;
Elaborarea de soluţii și tehnologii pentru dezvoltarea durabilă a activităţilor privind mediul marin, în particular, pentru utilizarea sustenabilă a resurselor marine și pentru reducerea riscurilor ambientale datorate fenomenelor naturale precum și impactului schimbărilor antropice și climatice.
Aria cercetării ştiinţifice are un pronunţat caracter fundamental şi exploratoriu, asigurând platforma ştiinţifică pe care se dezvoltă aplicaţii tehnologice, pilot sau studii de caz prevăzute în celelalte arii.
Aria cercetării – dezvoltării operaţionale
Colectarea de date pe termen lung și producerea de date în timp real necesare susţinerii procesului decizional:
o Crearea unei Platforme de cercetare oceanografică multidisciplinară; o Integrarea Centrului Naţional de Date Oceanografice și de Mediu în cadrul Inițiativelor
Pan-Europene specifice: EMODNET, SeaDataNet, Copernicus.
Îmbunătățirea sistemului naţional integrat de monitoring fizic, chimic și biologic: o Dezvoltarea capacităţii de expertiză a LMA prin extinderea ariei de cercetare și
optimizarea proceselor de asigurare a calităţii datelor prin modernizarea echipamentului și calificarea personalului de cercetare;
o Ameliorarea capacitaţii de expertiză prin implementarea tehnicilor toxico-genomice pentru evaluarea riscurilor compuşilor chimici;
o Îmbunătăţirea preciziei de colectare a probelor și optimizarea procesului de analiză; o Extinderea domeniilor de măsurare în conformitate cu descriptorii Directivei Cadru
Strategia Mediului Marin.
Îmbunătățirea metodelor și instrumentelor pentru supravegherea și evaluarea proceselor costiere:
o Creșterea capacității de supraveghere și prognoză a proceselor costiere prin crearea suportului informațional;
o Îmbunătățirea metodelor de planificare maritimă spațială și a instrumentelor pentru
36
evaluarea vulnerabilității și sprijinirea procesului decizional în zona costieră.
Dezvoltarea infrastructurii și metodologiilor Sistemului Național pentru colectarea datelor de pescuit:
o Îmbunătățirea procesului de evaluare a stocurilor de pești demersali și pelagici, cu utilizarea de tehnici hidroacustice pentru acestea din urmă.
Dezvoltarea GIS și a tehnicilor de teledectie pentru supravegherea, analiza și prognoză în zona costieră
o Îmbunătățirea metodelor pentru cartarea habitatelor utilizând metode noi la litoralul românesc.
Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea radioactivităţii marine.
Aria asistentei tehnice şi expertizei
Studii pentru autoritățile locale și naționale în vederea fundamentării științifice a implementării directivelor europene;
Studii suport pentru IMM-uri în vederea elaborării și implementării noilor tehnologii marine;
Studii de impact asupra mediului marin și costier, evaluare adecvată de mediu, etc.
Studii pentru managementul ariilor marine protejate. Preocuparea și implicarea activă a conducerii INCDM va fi de a încuraja și susține lansarea
acestora, în scopul conectării instituției la mediul economic. INCDM va furniza în continuare către administrația publică centrală, regională sau locală
tehnologii, servicii / studii strategice sau prospective în domeniile de răspundere de care este responsabil.
2.2. CREŞTEREA VOLUMULUI DE ACTIVITATE
Concepţia managerială privind creşterea volumului de activitate este în mare măsură dependenta o
serie de variabile independente, printre care enumeram:
posibilităţile de realizare ale veniturilor din punct de vedere al disponibilităţii surselor de finanţare;
capacitatea ştiinţifică a resurselor umane de a pregăti propuneri de proiecte corespunzătoare
cerinţelor din pacheţele de informaţii, inclusive
capacitatea resursei umane de a absorbi cheltuielile de personal (cheltuielile să devină eligibile),
inclusiv rezolvarea problemei sistemului de salarizare;
existenţa unui management financiar operaţional la nivel de proiecte capabil să ajusteze în
permanentă cheltuielile în raport cu bugetul proiectului;
posibilitatea temporară de absorbire a ofertei financiare prin folosirea unei mase disponibile de
specialişti relativ bine pregătiţi angajați pe perioade determinate;
gradul de ocupare a personalului cu proiectele în derulare; în prezent I.N.C.D.M. derulează cca
61 de proiecte pe an coorrdonate de 32 de cercetători gradele 3, 2 şi 1, rezultând o rată de 1,9 proiecte
pe om ( cifra deosebit de mare dacă mai adăugăm şi cele 10-25 proiecte/an aflate în diferite faze de
pregătire.
Desigur că volumul de activitate este decisiv influenţat de evoluţia mediului ştiinţific, economic şi
social european/naţional, dar şi de modul în care strategia managerial se adaptează acestor evoluţii în
timp util.
În fig. 1 este prezentată evoluţia veniturilor I.N.C.D.M. în ultimi 19 ani decelate atât pe valori
totale cât şi pe provenite din finanţarea directă a Ministerulului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (Nucleu,
Programe Naţionale, cofinanţări proiecte europene).
Se observă că fractura în tendinţa de creştere a veniturilor din anii 2009 – 2013 este în mare
măsură rezultatul perioadei de criză dar şi a constrângerilor manageriale datorate reorganizării I.N.C.D.M.
ca subunitate a I.N.C.D.P.M.
37
În tabelul de mai jos sunt prezentate veniturile pe principalele surse de finanţare în perioada 2011
– 2014:
Total venituri (lei), din care: 2011 2012 2013 2014
Programe naționale de CD 3.386.848 3.670.254 3.629.911 4.210.461
Contracte directe cu terții 1.235.907 891.617 1.604.379 1.422.895
Colaborări naționale 2.390.718 3.289.583 4.042.248 2.966.629
Colaborări europene și internaționale
554.746 588.223 800.741 2.465.410
TOTAL 7.568.219 8.439.677 10.077.279 11.065.395
În contextul celor prezentate mai sus, putem anticipa cu o oarecare aproximaţie evoluţia valorii şi
compoziţiei veniturilor luând în considerare capacităţile actuale dar şi îmbunatăţirile prefigurate de
orientările strategice în management.
Cert este faptul că proiectările viitoare ale bugetelor de venituri şi cheltuieli, va conta în foarte
mare măsură capacitatea resurselor umane utilizate, valoarea salariilor eligibile dar şi alte categorii de
cheltuieli, deşi acestea au o pondere relativ limitată.
În condiţiile în care sursele de finanţare naţionale (NUCLEU, PN etc.) şi cele europene (PC-7,
Orizont 2020, programe operaţionale), surse care nu prevăd profit, deţin ponderea majoritară, nu se
întrevăd modificări majore ale relaţiei venituri/cheltuieli de personal.
Cum mărirea numărului de persoane angajate, cu pregătire corespunzătoare şi experienţa în
proiecte capabile să absoarbă fondul de salarii ale europene este limitat în timp trebuie să acceptăm
premiza unor creşteri de venituri moderate situate până la 5% pe an.
În ceea ce priveşte structura veniturilor o analiză efectuată recent, evidenţiază pe viitor ponderi
apropiate de cele realizate în ultimi 2-3 ani cu fluctuaţii anuale relativ puţin semnificative.
2.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR FINANCIARE
Strategia Economico-Financiară care este aplicată în INCDM se bazează pe analiza SWOT de mai jos, care evidenţiază punctele tari şi slabe, precum şi oportunităţile şi ameninţările la care este supus sistemul financiar din INCDM:
A. Puncte tari B. Puncte slabe
1. Multitudinea/diversitatea tipurilor de proiecte
instrumentate, permițând accesarea diferselor surse de finanțare;
2. Existența unor competențe distinctive pe mai multe planuri, respectiv capacitatea personalului de abordare polivalentă a tipurilor de activități;
3. Management financiar organizat pe proiecte și activități; 4. Existența personalului cu expertiză și abilități deosebite
în domeniul financiar; 5. Existența mijloacelor informaționale pentru evidențierea
cheltuielilor pe fiecare proiect și tip de activitate.
1. Numărul redus de personal nu permite
specializarea pe domenii înguste (cumul de funcții) și motivarea corespunzătoare;
2. Majoritatea proiectelor impun necesitatea finanțării în avans a cheltuielilor;
3. Lipsa unui cash flow-ului constant.
C. Oportunităţi D. Ameninţări
1. Deschiderea pieței financiare prin creșterea numărului de potențiali investitori străini interesați de litoralul românesc și de bazinul Mării Negre;
2. Creșterea fondurilor aferente interesului UE pentru problematica Mării Negre;
1. Presiunea crescândă a concurenței; 2. Vulnerabilitatea la fluctuațiile mediului de
afaceri; 3. Modificările frecvente ale reglementărilor
legislative;
38
3. Întărirea controlului intern privind legalitatea circuitului valorilor și a gestionării eficiente a fondurilor;
4. Sporirea rolului auditorului intern, ca instrument de control în îndeplinirea clauzelor contractuale financiare ale proiectelor în derulare;
5. Posibilitatea participării la cursuri de perfecționare în domeniul financiar și la întâlniri organizate de Camera Consultanților Fiscali, CCINA, etc.
4. Creşterea lentă, stagnarea sau chiar, recesiunea economiei;
5. Semnarea și decontarea cu întârziere a contractelor;
6. Alocarea prin bugetul ministerului coordonator de sume din ce în ce mai mici pentru cercetări.
7. Valoare redusă a procentului de regie în multe tipuri de proiecte, combinată cu lipsa susținerii financiare bugetare pentru diversele obligații naționale și internaționale
Desigur, obiectivul prioritar al CDI este inovarea şi crearea de valoare adăugată, în contextul realizării obiectivelor ştiinţifice asumate şi încadrării în bugetul proiectelor. Dar, acestea trebuiesc realizate în condiţii de durabilitate financiară, bazată pe:
Situarea cheltuielilor sub venituri;
Identificarea de surse pentru finanţarea în avans (creşterea numărului de contracte economice, linie de credit, etc.)
Pentru eficientizarea şi fluidizarea procesului financiar (angajarea de contracte, depuneri de garanţii, etc) se vor face demersuri pentru obţinerea, cu aprobarea Consiliului de Administraţie, a competentelor de angajare a creditelor şi garanţiilor până la concurenţa sumei de 600.000 lei. Graficul următor prezintă sugestiv, evoluţia productivităţii realizate de INCDM în perioada 1996-2014, pentru a ilustra fundamentarea strategiei financiare propuse.
Evoluția productivității în perioada 1996-2014
0
5000
10000
15000
20000
25000
euro
2637 2673 2831 1904 3180 5197 5624 6720 7233 8493 15099 1886319355 14570 16468 10881 1072110682 10984
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Pentru anii următori I.N.C.D.M. are ca obiective economico-financiare: I.creşterea cifrei de afaceri prin:
participarea cu un număr mai mare de proiecte la competiţiile naţionale, internaţionale, fonduri structurale şi stabilirea unor acorduri de colaborare, de lungă durată cu parteneri naţionali şi internaţionali;
majorarea veniturilor din activităţi conexe activităţii de cercetare – dezvoltare (asistenţa tehnică, consultanta, activităţi de servicii prin contracte încheiate cu agenţi economici);
39
urmărirea în continuare a oportunităţilor de colaborare cu agenţii economici în vederea iniţierii unor acţiuni comune de asigurare a finanţării cercetării în domeniile prioritare;
activităţi de transfer tehnologic şi valorificare a rezultatelor cercetării prin considerarea oportunităţilor de rezolvare a cerinţelor utilizatorilor finali ai cercetării; ÎI.menţinerea cheltuielilor sub venituri prin :
monitorizarea permanentă din punct de vedere economic a activităţii de cercetare la nivel de proiect în scopul încadrării în bugetul proiectului în condiţiile respectării regulilor financiare aplicabile;
perfecţionarea şi dezvoltarea în continuare a sistemului informatic de înregistrare a cheltuielilor pe fiecare proiect în parte şi pe tipuri de cheltuieli;
continuarea identificării şi dimensionării costurilor reale de regie pentru a asigura funcţionarea în parametrii optimi a activităţii generale a institutului
întărirea controlului financiar preventiv;
creşterea gradului de competenţă, profesionalism şi responsabilitate a personalului implicat în utilizarea resurselor financiare; III.Realizarea unei bune gestiuni financiare: Pentru realizarea unei bune gestiuni financiare, conducerea INCD a implementat în anul 2011
sistemul de control intern managerial în scopul asigurării legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii
şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice.
Controlul intern/managerial, în accepţiunea stabilită prin OG 119/1999 privind controlul intern şi
controlul financiar preventiv, cuprinde ansamblul formelor de control exercitate la nivelul institutului,
inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările
legale, în vederea administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace;acesta include, de
asemenea, structurile organizatorice, metode şi proceduri.
Controlul intern/managerial asigura managementului instrumentele şi mijloacele concrete prin
care se poate controla în fiecare moment stadiul îndeplinirii obiectivelor propuse, se pot lua măsuri
corective şi anticipative în cazul în care apar abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport
cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor şi ale altor angajamente
legale încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezulta dintr-o acţiune sau inacţiune în gestionarea
patrimoniului public, inclusiv a fondurilor europene.
INCDM a implementat sistemul de control intern/managerial în anul 2011 în baza reglementarilor
aplicabile în anul 2011 (OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând
standardele de managemt/control intern la entităţile publice), având în vedere obiectivele, mijloacele,
sistemul informaţional şi organizarea, procedurile şi pârghiile de control de care dispunea institutul în acel
moment.
Rolul de coordonator al activităţii de implementare şi dezvoltare a sistemului de control
intern/magerial revine Comisiei de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării
sistemului de control intern/managerial, comisia fiind înfiinţata prin Decizia nr. 3523/02.09.2011.
Evaluarea funcţionalităţii sistemului de control intern managerial la nivelul INCDM „Grigore
Antipa” s-a efectuat având drept temei datele, informaţiile şi constatările consemnate în documentaţia
aferentă autoevaluării sistemului de control intern/ managerial, deţinuta în cadrul institutului, precum şi în
rapoartele de audit intern şi extern. Concluziile activităţii de autoevaluare a sistemului de control intern
managerial au fost consemnate într-un raport înregistrat sub nr. 305/23.01.2015 transmis ministerului
coordonator.
Pe baza rezultatelor autoevaluării, la data de 31 decembrie 2014, sistemul de control intern/
managerial al INCDM „Grigore Antipa” este parţial conform cu standardele cuprinse în Codul controlului
intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice, din cele 25 de
40
standarde de implementat conform OMFP nr.946/2005, republicat, 15 standarde sunt implementate.
Sub îndrumarea Comisiei de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică privind
sistemul de control managerial constituita prin Decizia 3523/02.09.2011, a cărei componentă a fost
actualizata prin Decizia nr. 26/07.02.2014, a fost realizată o inventariere a activităţilor la nivelul institutului.
Aceasta comisie a stabilit că, dintre activităţile inventariate, procedurabile sunt un număr de 29 activităţi.
La data de 31.12.2014, numărul procedurilor formalizate sau în curs de formalizare este 17. Pentru restul
de 12 activităţi au fost stabilite responsabilităţi de întocmire persoanelor competente.
Urmare abrogării OMFP nr.946/2005 şi apariţiei OSG nr. 400/2015, în cadrul INCDM este în curs
reconcilierea sistemului de control intern/managerial cu prevederile noii reglementări.
2.4. ATRAGEREA DE FONDURI EXTRABUGETARE
Activităţile care pot reprezenta venituri extrabugetare, sunt:
Venituri obţinute din contracte de prestări servicii (studii, analize, expertize, etc.);
Venituri provenite din valorificarea brevetelor, produselor şi tehnologiilor obţinute în cadrul proiectelor
dezvoltate în institut;
Venituri obţinute din realizarea şi comercializarea de publicaţii;
Venituri obţinute din sponsorizări.
În cadrul mediului concurenţial actual de pe piaţa serviciilor de mediu şi de tehnologii marine,
institutul este obligat să îşi dezvolte o strategie proprie pentru menţinerea poziţiei actuale pe de o parte şi
lărgirea concomitentă a acesteia. Astfel, demonstrarea continua în mediului privat a beneficiilor serviciilor
de cercetării efectuate în institut şi adoptarea de soluţii inovative pentru atragerea clienţilor va ajuta la
menţinerea acestei poziţii.
În cadrul acestei preocupări, serviciile de evaluare de impact, studiile de specialitate, bilanţuri,
studii adecvate pentru sectorul companiilor off-shore va rămâne preocuparea principal a managementului
institutului
De asemenea este necesară şi elaborarea în cadrul acestei strategii şi a unui plan de
comunicare care să identifice alte sectoare de activitate private care pot beneficia de serviciile de
cercetare oferite de INCDM.
Publicarea pe site-ul web al INCDM al rezultatelor şi colaborărilor realizate cu firmele private în
vederea creşterii vizibilităţii.
Utilizarea în continuare a donaţiilor provenite din mediul privat în cadrul acţiunilor de diseminare a
rezultatelor cercetării, va conduce la întărirea relaţiilor cu mediul privat prin creşterea vizibilităţii acţiunilor
acestor entităţi.
O altă direcţie de cercetare o constituie, creşterea numărului de servicii de cercetare oferite prin
dezvoltarea de domenii noi de cercetare (transfer al tehnologiilor dezvoltate prin intermediul centrului
COSMOMAR, către sectorul privat, etc.), şi în special a domeniilor unice şi de exclusivitate.
Dezvoltarea direcţiei de valorificarea brevetelor de invenţii şi inovaţii sau a tehnologiilor şi
produselor dezvoltate în INCDM. Un astfel de exemplu îl poate constitui dezvoltarea de biotehnologii şi
tehnologii marine.
Editarea unei reviste în care o dată cu creşterea cotaţiei şi vizibilităţii se pot percepe taxe de
publicare (obiectiv pe termen lung), sau realizarea/publicarea de material cu caracter tehnico-ştiinţific de
largă circulaţie plus publicarea de articole de diseminare în alte reviste, publicaţii de circulaţie extinsă,
internaţionale.
Încheierea de protocoale de colaborare cu instituţii de învăţământ superior, în vederea oferirii
posibilităţii studenţilor să realizeze stagii de pregătire voluntare prin intermediul cărora să capete
experienţă de muncă, încât să existe un spaţiu de selecţie a viitorilor angajaţi.
41
2.5. CREŞTEREA NIVELULUI DE VIZIBILITATE, PRECUM ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA POZIŢIEI PE PIAŢA
INTERNĂ ŞI EXTERNĂ
Pornind de la nevoia de a fi competitiv pe piața cercetării ştiinţifice, în calitate de director general
voi avea vedere promovarea în INCDM a unui mecanism de conștientizare a necesității de menținere la
un înalt nivel de competitivitate a cercetătorilor care trebuie să știe ce anume se află în competiție, să
poată dezvolta procese strategice care să combine diferite viziuni și strategii, să poată mobiliza resurse și
capacități şi să poată dezvolta altele noi, să se poată conecta la diferite rețele de cercetare etc.
Cunoștințele acumulate și capitalul intelectual sunt considerate a fi activele „ascunse” ale
INCDM, constituind avantaje competitive în apariția unor noi direcții de cercetare.
Astfel, parteneriatele INCDM cu numeroase instituții de cercetare din țară și străinătate constituie un
avantaj serios care va fi dezvoltat în perioada următoare. Participarea în cadrul spațiului de cercetare al
Uniunii Europene, îndeosebi la Programul Cadru Orizont 2020 (2014-2020 Horizont 2020 - Research and
Innovation Framework Programme) obligă INCDM la menținerea unui grad înalt de competitivitate și la
abord area unor direcții de cercetare cerute la nivel mondial. Participarea în programele de cooperare
bilaterală (derulate în institut până în prezent cu Bulgaria, Grecia, Republica Populară Chineză) va fi
extinsă, în scopul apariției de noi direcții de cercetare și a întăririi colaborării între cercetători.
Aderarea INCDM la Clusterul Maritim Românesc (care are până în prezent 39 de membri din
mediul de afaceri, universitar, de cercetare, ONG-uri și care va contribui la dezvoltarea structurilor de
sprijin al afacerilor de interes național și internațional - ca pol de competitivitate) constituie un avantaj care
va fi folosit în perioada următoare, în scopul identificării unor direcții noi de cercetare în folosul mediului
de afaceri.
Un alt mecanism de îmbunătățire a poziției INCDM este acela creat de numeroasele parteneriate
de colaborare pe care INCDM le are încheiate cu agenți economici, autorități, școli, universități, etc. și
care pot contribui decisiv la identificarea unor noi direcții de cercetare, precum biologia moleculară și
valorificarea principiilor active din organismele marine. Organizarea de workshop-uri exploratorii, în
vederea abordării și promovării unor direcții noi de cercetare, și implicarea doctoranzilor și tinerilor
cercetători în activități științifice de actualitate pe plan internațional.
Implicarea INCDM în activitățile unor organisme internaționale (cum ar fi Comisia Mării Negre,
ACCOBAMS - Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona
contiguă a Atlanticului, GFCM - Comisia Generală a Pescăriilor din Mediterana, Programul IOC/IODE
(Intergovernmental Oceanographic Commission /Internaţional Oceanographic Data and Information
Exchange), MWM Marine Water Monitoring/UNEP United Nations Environment Program, IOC/ODIN
Black Şea (Ocean Data Information Network - Black Şea.), Black Şea GOOS (Global Ocean Observing
System – Black Şea), IOC/ NEAMTWS (Northeast Atlantic, Mediterranean and connecting seas Tsunami
Early Warning and mitigation System), Copernicus, etc), precum și în iniţiativele Pan-Europene
(EMODNET, SeaDataNet) reprezintă o excelentă oportunitate de creștere a nivelului de vizibilitate al
INCDM la nivel internațional. De asemenea, participarea INCDM în CIESM - Comisia Științifică a
Mediteranei, precum și în Grupul de coordonare al Fundației Europene de Știință (Marine Board) dă
posibilitatea cercetătorilor săi de a fi la curent cu noutățile din aria de cercetare europeană.
Nu în ultimul rând, INCDM în calitate de responsabil științific pentru monitoringul fizic, chimic și
biologic al apelor marine/costiere și de supraveghere a eroziunii litorale, este abilitat a propune
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor reglementările de domeniu; INCDM asigură, de asemenea
fundamentarea ştiinţifică a strategiei naționale în domeniul mediului marin și costier, pe baza rezultatelor
activităţilor de CD proprii și a activităților de cooperare regională și internațională. Acesta reprezintă un alt
42
mecanism pentru stimularea apariției de noi direcții de cercetare care să sprijine rezolvarea sarcinilor
menționate anterior, sporind astfel poziția INCDM pe piața internă și externă.
2.6. PERFECȚIONAREA RESURSELOR UMANE
Se vor avea în vedere:
dezvoltarea procesului de specializare pe subdomenii restrânse în paralel cu pregătirea pe domenii interdisciplinare;
susţinerea programelor de pregătire masterala, doctorala şi post-doctorala;
creşterea gradului de uniformitate al nivelului de vizibilitate şi performanţă între diferitele echipe de cercetare, care să asigure o strategie şi o zonă de performanţă bine definite pentru fiecare echipă la nivel internaţional;
dezvoltarea echilibrată a personalului de CD din I.N.C.D.M.;
creşterea gradului de a atrage tineri cu studii superioare (în principal doctorale), obţinute în alte instituţii, ori în străinătate sau cu stagii de pregătire ori cercetare efectuate în străinătate;
introducerea unui sistem de stimulare şi motivare a personalului de CD pentru creşterea gradului de accesibilitate la proiecte noi şi surse de finanţare;
adecvarea raportului numeric între personalul de CD şi personalul auxiliar şi administrative, în favoarea personalului de CD, ca indicator al unei politici de personal adecvată obiectivleor statutare al I.N.C.D.M.;
îmbunătăţirea mecanismului de evaluare a personalului şi de promovare şi stimulare a personalului performant, focalizate pe merit şip e performanţele profesionale reale;
îmbunătăţirea comunicării şi creşterea eficienţei şi disponibilităţii personalului auxiliar şi administrative pentru a asista şi a susţine personalul de CD;
creşterea nivelului de implicare a personalului I.N.C.D.M. în procesul de implementare al deciziilor;
creşterea gradului de satisfacţie a personalului de CD referitoare la sprijinul oferit de aparatul administrative, auxiliar şi tehnic;
aderarea la bunele practici în domeniul managementului instituţional în cercetare la nivel european şi internaţional, prin adoptarea şi implementarea la nivelul regulamentelor interne de funcţionare a unor practici recomandate la nivel european;
2.7. PERFECŢIONAREA INFRASTRUCTURII CDI ŞI SUSŢINEREA TRANSFERULUI TEHNOLOGIC Procesul de perfecţionare a infrastructurii CDI este etapa obligatorie de parcurs după
perfecţionarea personalului din cercetare.
Întărirea capacităţii CDI se va putea face prin asigurarea unui suport de echipamente
performante, cu utilizarea şi mentenanţa acestora în condiţii adecvate. Principalele căi de finanţare pentru
echipamentele care vor fi achiziţionate vor fi reprezentate de către sursele bugetare (în special
Programele Operaţionale), dar şi cele provenite din mediul privat.
Luând în considerare că orice echipament de colectare şi analiza are o perioadă de viaţă bine
definită este necesară urmărirea în permanentă a îmbunatăţirii situaţiei bazei materiale. Astfel
echipamentele trebuie să fie înnoite în permanenţă pentru a permite în principal o eficientizare a costurilor
de exploatare dar şi o creştere a gradului de încredere a rezultatelor obţinute şi o lărgire a numărului de
parametri care pot fi monitorizaţi şi analizaţi.
O altă direcţie în care institutul trebuie să acţioneze în viitorul apropiat este, îmbunătăţirea bazei
logistice prin intermediul căreia se realizează expediţiile pe mare. Şi aici ne referim la nava Steaua de
Mare care în ultimi 34 de ani a servit institutul ca platformă de cercetare pentru colectarea de date pe
43
întreaga platforma continentală. A fost utilizată în nenumărate expediţii, dar o dată cu trecerea timpului
această navă simte nevoia să fie înlocuită cu una nouă care să răspundă exigentelor actuale în ceea ce
priveşte siguranţa navigaţiei în primul rând, siguranţa personalului aflat la bord dar şi o creşterea gradului
de eficientă a cheltuielilor care sunt realizate în cadrul campaniilor de colectare de probe şi extinderea
gamei de parametrii.
De asemenea achiziţia unei nave noi de cercetare cu un deplasament mai mare va permite
executarea de expediţii de colectare mai lungi efectuarea de analize la bord precum şi creşterea gradului
de multidisciplinaritate a expediţiilor prin posibilitatea acomodării la bord a unui număr mai mare de
cercetători şi prelungirii duratei de activitate în condiţii de mare mai agitată.
Astfel prin intermediul surselor de finanţare de tipul POP sau POC este absolut necesar
finalizarea procesului de achiziţie a unei nave noi, proces care a fost început în anul 2014 dar care din
considerente independente de voinţa INCDM nu a putut fi finalizat.
Un astfel de obiectiv, trebuie să fie considerat un obiectiv de interes naţional. Să fie susţinut de
către entităţile coordonatoare ale institutului, pentru asigurarea suportului necesar îndeplinirii obligaţiilor
care revin prin legislaţie INCDM (implementare Directivelor Europene şi legislaţiei naţionale).
De asemenea, nu trebuie să uităm avansul tehnologic în ceea ce priveşte procesul de evaluare şi
prognoza în timp real a mediului marin, care se bazează pe informaţii culese în timp real de
echipamentele aflate în acest moment în dotarea INCDM. Acest sistem, trebuie să fie îmbunătăţit şi
extins, pentru îndeplinirea cerinţelor viitoare. Astfel, sistemul de monitorizare a condiţiilor mediului marin
de la Mamaia trebuie îmbunătăţit prin extinderea cestuia în zona de sud. Sistemul de monitorizare a
nivelului mari trebuie să fie digitalizat în întregime şi dacă este posibil extins prin oferirea posibilităţii de
furnizare de informaţii în ceea ce priveşte nivelul mării în timp real celor interesaţi. Prin intermediu
serviciilor de tip web.
Baza de cercetări experimentale ecofiziologice care există în institut trebuie de asemenea să fie
modernizată pentru a pute face faţă cerinţelor viitoare (conform legislaţiei actuale orice produs chimic de
tip dispersant trebuie testat de către INCDM înainte să fie acceptat în legislaţia naţională).
Tehnicile genomice nu trebuie să fie marginalizate, iar laboratorul existent trebuie adaptat pentru
a putea face faţă noilor nevoi care sunt identificate la nivelul mediului marin.
Nu trebuie uitate acreditările laboratoarelor de analiza din institut care trebuie menţinute şi dacă
este posibil chiar extinse în funcţie de nevoile viitoare ale pieţei.
Relaţiile care au fost stabilite cu clienţii privaţi trebuie menţinute în viitor prin upgradarea
infrastructurii de cercetare care să aibă ca principal obiectiv scăderea costurilor de exploatare şi creşterea
calităţii serviciilor oferite.
Beneficiul transferului tehnologic nu este „o unealtă cu un singur sens de deplasare”, astfel în
România există o întreagă suită de surse de finanţare prin programul POS – CCE prin care diverse
institute au realizat diferite infrastructuri de cercetare la care alte institute au dreptul la acces. În acest
sens se pot aminti doar trei dintre ultimele proiecte finalizate în care INCDM poate utiliza infrastructura în
comun cu alte entităţi. Astfel:
- Proiectul „Infrastructura de tip cloud pentru instituţiile publice din România - ICIPRO”,
implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, poate pune la dispoziţie
infrastructura creată în vederea realizăriide biblioteci virtuale pentru diseminarea de informaţii, se pot
realiza colocări de servere pentru reducerea costurilor de administrare;
- Proiectul “MICROCOSMOS - Laborator de microscopie electronică “, implementat de Institutul
Geologic al României oferă acces la un microscop electronic de ultimă generaţie cu ajutorul căruia
biologii din INCDM pot realiza observaţii detaliate în vederea confirmării identificării noilor specii pătrunse
în bazinul Mării Negre; şi
- Proiectul “LGGA - Laborator de Geologie şi Geofizică Ambientală “, implementat tot de către
44
Institutul Geologic al României, prin intermediul căruia INCDM are acces la echipamente ce cercetere
geologice şi geodezice şi chiar acces la un echipament de tip AUV de ultimă generaţi care permite
realizarea de observaţii aeriene pe suprafeţe mult mai mari.
2.8. VALORIZAREA REZULTATELOR CERCETĂRII Posibilitățile de valorificare a tehnologiilor/expertizei rezultate în urma cercetării întreprinse în
cadrul INCDM pot fi rezumate după cum urmează:
Domeniu expertiză: Resurse marine vii Tehnologii
Tehnologia de cultivare a midiei Mytilus galloprovincialis la litoralul românesc
Tehnologia de cultivare a stridiei Crassostrea gigas la litoralul românesc
Tehnologii de creștere dirijată a păstrăvului curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în apă marină;
Tehnologii pentru producerea, prelucrarea și valorificarea epibiozei marine
Echipamente şi metode de pescuit marin Expertiză/Consultanță
Măsuri de conservare şi management durabil al resurselor marine pescăreşti
Evaluarea resurselor marine viI Domeniu expertiză: Ecologie/microbiologie/biochimie marină Tehnologii • Determinări ale indicatorilor microbiologici în apele Mării Negre din sectorul românesc recomandaţi de Directiva Cadru Apă (2000/60/CEE) şi Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/CEE), precum şi de Grupul Consultativ pentru Monitoringul şi Evaluarea Poluării din cadrul Comisiei Mării Negre; • Determinări ale indicatorilor microbiologici în resursele marine vii (moluște de interes comercial) recomandaţi de Directiva privind calitatea apelor pentru moluște (2006/113/CE) şi Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/CEE); • Studiul prezenţei şi rolului comunităţilor de cianobacterii în zona românească a Mării Negre în contextul schimbărilor climatice globale, incluzând aspecte moleculare şi de toxicitate ; • Studiul biodiversității şi rolului microorganismelor marine în circuitele biogeochimice din Marea Neagră; • Valorificare biotehnologică a resurselor marine. Expertiză/ Consultanță • Studii asupra biodiversității tuturor componentelor ecosistemului marin (fito- și zooplancton, fito- și zoobentos); • Studii asupra parazitologiei și conținutului stomacal la principalele specii de pești de interes comercial de la Marea Neagră; • Dezvoltarea de indicatori pentru caracterizarea stării ecologice a mediului în conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă (2000/60/CEE) și Directivei Cadru Strategia pentru Mediul Marin (2008/56/CEE); • Monitorizarea apelor şi sedimentelor din zonele desemnate recoltării / creşterii moluştelor (Directiva 2006/113/CE privind calitatea apelor pentru moluşte) Domeniu expertiză: Măsurări și analize de laborator Tehnologii • Monitorizarea activităților off-shore și contribuții la elaborarea studiilor de impact; • Evaluarea eficienței și toxicității dispersanților în cazul poluărilor petroliere; • Evaluarea efectelor poluanților asupra componentelor ecosistemului; • Efectuarea de analize calitate ape - agenți economici. Expertiză/Consultanță • Determinări ale indicatorilor recomandaţi de Directiva Cadru Apă (2000/60/CEE) şi Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/CEE), precum şi ale parametrilor fizico-chimici stabiliţi de Grupul
45
Consultativ pentru Monitoringul şi Evaluarea Poluării din cadrul Comisiei Mării Negre (Indicatori generali, Indicatori de eutrofizare, Indicatori de contaminare). Domeniu expertiză: Oceanografie, geomorfologie și dinamică costieră Tehnologii • Management de date și informații oceanografice, cu furnizare de date pentru agenții economici cu activități off-shore (Centrul Național de Date Oceanografice și de Mediu, Centrul de Competență pentru Tehnologii Spațiale - COSMOMAR) • Evaluarea stării mediului marin și costier cu ajutorul tehnologiilor GIS și teledetecției - evaluări de risc/vulnerabilitate costieră; • Servicii de cartare habitate marine și costiere (cartarea habitatelor prin metode specifice GIS, GPS/fotogrametrie, precum și prin utilizarea dronelor) - suport pentru administratorii de arii naturale protejate, autorități locale/naționale; • Investigații hidrografice/măsurători topo-batrimetrice, singlebeam; • Investigații și filmări subacvatice, terestre, aeriene. Expertiză/Consultanță • Studii de geologie și sedimentologie costieră; • Recomandări privind managementul plajei/managementul deșeurilor solide/soluții de protecție costieră, investigarea stării/eficienței structurale și funcționale a construcțiilor de protecție pentru agenți economici și autorități naționale/locale; • Monitoringul eroziunii plajelor și falezelor (aerofotograme/ridicări cu stația totală); • Studii de hidrometrie (hidraulică tehnică) pentru toate corpurile de apă de suprafață (râu/fluviu, lacuri costiere, lagune marine, mare); • Măsurători hidrometrice cu ajutorul curentometrelor hidro-mecanice și ADCP (Advanced Doppler Current Profile); • Studii de hidrometeorologie costieră vizând impactul modificărilor climatice reflectate în variabilitatea nivelului mării; • Studii de validare a imaginilor satelitare; • Studii asupra vegetației costiere prin metode de spectometrie/imagistică (spectometrie în benzi infrared). Domeniu expertiză: Elaborare studii de evaluare a impactului asupra mediului Tehnologii & Expertiză/Consultanță • Întocmire Studii de evaluare adecvată, Studii de evaluare a impactului asupra mediului, Bilanțuri de mediu etc. (elaborator atestat) Domeniu expertiză: Diseminare, educație și formare Tehnologii & Expertiză/Consultanță • Organizare cursuri acreditate de perfecționare în domeniul pescăresc, protecției mediului etc. (cod COR 615201, 921303, 242304, 321131; • Organizare de evenimente științifice (workshop-uri, conferințe etc.) (sală de conferințe 100 locuri, sală workshop - 25 locuri, aparatură multimedia, instalație sunet/traducere simultană, conexiune wi-fi); • Activități de diseminare/vizibilitate proiecte europene: elaborare comunicate de presă, facilitare relații media, elaborare materiale diseminare (postere, pliante etc.); • Asigurarea custodiei Rezervației Marine Vama Veche - 2 Mai (rezervație naturală și sit Natura 2000); • Activități educaționale/Clubul Junior Ranger de la Școala Gimnazială 2 Mai/Școli partenere din județul Constanța; • Găzduire practici studențești; • Îndrumare și găzduire realizare lucrări de licență, dizertație, teze doctorat; • Jurnal periodic “Cercetări marine”; • Acces la Bibliotecă (fond carte cca. 43.000 ex.).
46
D. PLANIFICARE OPERAŢIONALĂ / ANALIZA COSTURILOR / SURSE DE
FINANŢARE/PRIORITĂŢI Activitatea de planificare operaţională urmăreşte facilitarea derulării activităţilor pe perioade scurte sau în timp real. În condiţiile asigurării continuităţii, coerentei decizionale precum şi eficientizării costurilor sunt urmărite în principal următoarele obiective şi priorităţi:
a) Asigurarea fluxului de numerar necesar susţinerii cheltuielilor operaţionale. Unul dintre instrumentele practice şi eficiente pentru realizarea acestui deziderat îl constituie analiza financiară periodica (maxim la 1 lună) a balanţei dintre cheltuieli şi venituri în scopul identificării operative a surselor de finanţare şi/sau eşalonarea cheltuielilor. Având în vedere faptul că unele dintre proiectele europene sau programele operaţionale impun efectuarea cheltuielilor în avans şi decontarea numai a cheltuielilor eligibile, acest mecanism de planificare trebuie dezvoltat şi prin mijloace electronice. Un alt instrument financiar care s-a dovedit util în contextul expus mai sus îl constituie utilizarea liniei de credit ca sursa tampon pentru situaţiile limită. Experienţa de peste 6 ani a demostrat avantajele acestui instrument în condiţiile unor costuri extrem de reduse comparativ cu alte instrumente de creditare. Se are în vedere creşterea cuantumului acestei linii de credit de la 370.000 lei în prezent la nivelul cheltuielilor salariale lunare de aproximativ 600.000 lei.
b) Analiza periodică a cuantumului cheltuielilor de regie şi a surselor de susţinere ale acestora. Evaluarea cuantumului cheltuielilor de regie care includ şi cheltuielile pentru cofinanţări, reprezintă o etapă importantă în procesul decizional operaţional, necesitatea acestuia fiind determinată de:
nevoia ajustării periodice a cheltuielilor de regie, în funcţie de sursele de finanţare a acestora;
complexitatea ajustării periodice a cheltuielilor de regie, având în vedere variabilitatea sistemului de calcul în funcţie de tipul de proiect (procent din cheltuieli salariale, procente din costurile directe ale proiectelor etc.).
Acest mecanism de evaluare va continua în viitor, dar va fi îmbunătăţit prin utilizarea unor metode mai rapide de calcul care să permită evaluarea cel puţin semestrial.
c) Managementul economic al institutului bazat pe managementul financiar şi al resurselor umane proprii fiecărui proiect. Acesta reprezintă instrumentul de bază care poate asigura un control operaţional eficient al încadrării cheltuielilor în bugetul proiectului prin ajustarea acestora. În egală măsură se asigura bazele de date pentru elaborarea rapoartelor financiare şi urmăririi termenelor de execuţie şi predare.
d) Analiza permanentă în scopul diminuării costurilor şi eficientizării cheltuielilor. Domeniul de aplicare al acestui instrument este extrem de vast şi s-a dovedit deosebit de eficient prin efectele cumulative a măsurilor de management operaţional. În viitor se preconizează extinderea aplicării atât în activitatea de teren, pe mare, dar şi în activităţile conexe, astfel:
combinarea expediţiilor cu nava de cercetare pentru scopurile mai multor proiecte;
limitarea utilizării mijloacelor auto proprii prin transportul delegaţilor la aeroportul Otopeni doar în situaţiile când sunt minim trei persoane;
urmărirea şi monitorizarea mai strictă a costurilor de combustibil la ambarcaţiuni şi mijloace auto; introducerea normativelor interne de consum.
E. PROGRAM DE MĂSURI ADMINISTRATIVE Programul de măsuri administrative are ca scop creşterea performantei managementului
administraţiei, ce se va concretiza prin:
modernizarea sistemului informatic care să permită generarea documentelor necesare administrației
institutului;
47
fluidizarea circuitului documentelor şi înregistrarea electronică a documentelor
creşterea gradului de transparentă decizională,pentru însuşirea tuturor factorilor a deciziilor adoptate
de conducere, precum şi actele normative relevante pentru colectiv;
reducerea costurilor administrative, îndeosebi a celor materiale şi a utilităţilor;
întărirea structurilor administrative cu atribuţii în domeniul gestionarii proiectelor cu finanţare
nerambursabilă ce urmează a fi accesate;
revizuirea şi îmbunatăţirea procedurilor operaţionale;
evaluarea şi gestionarea riscurilor pe control intern;
Programul de măsuri administrative va fi focalizat pe următoarele paliere:
Managementul administrativ
1. Managementul resurselor umane
Strategia de personal a INCDM trebuie să se bazeze pe adevărul axiomatic că resursele umane
constituie factorul activ, creativ şi catalizator al activităţii instituţiei. Capacitatea managementului de a
concentra un personal de înaltă calitate - un personal valoros, cu o bună pregătire, dinamic şi receptiv la
schimbare - devine un factor strategic crucial. Ceea ce va susţine institutul este ansamblul competenţelor
pe care le posedă membrii care o compun. De aceea misiunea strategică a managementului resurselor
umane va fi de a atrage şi de a păstra profesionişti valoroşi, de a crea condiţiile necesare pentru
stimularea şi dezvoltarea competenţelor acestora.
În acest sens, se vor urmări:
atragerea şi păstrarea personalului didactic valoros;
crearea unui climat intern favorabil performanţelor înalte, în care oamenii să-şi poată dezvolta şi
valorifica potenţialul de care dispun şi în care meritele, competenţele şi rezultatele bune să fie
recunoscute şi răsplătite corespunzător;
optimizarea structurii organizatorice prin corelarea şi coordonarea judicioasă a activităţilor
didactice, de cercetare şi administrative;
stabilirea clară şi aplicarea transparentă a criteriilor de selecţie, formare şi promovare a
personalului de cercetare şi administrativ;
perfecţionarea continuă a sistemului de promovare a cadrelor didactice, bazată pe competenţă
profesională;
orientarea traiectoriei profesionale a cadrelor tinere, ţinând seama de competenţele profesionale
şi de necesităţile de acoperire a posturilor în perspectivă;
crearea unor condiţii optime pentru cadrele tinere – acces la burse, stagii de documentare şi
sprijin pentru valorificarea rezultatelor cercetării acestora;
realizarea unui raport optim între diversele categorii de personal (cercetători, auxiliar şi
administrativ), astfel încât să se realizeze o încărcătură echitabilă cu sarcini, în conformitate cu
normativele din legislaţia muncii;
proiectarea unei structuri organizatorice care să asigure funcţionalitatea şi bună cooperare între
serviciile şi compartimentele de administraţie şi auxiliare şi evitarea paralelismelor în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu;
identificarea nevoilor de perfecţionare şi organizarea unui sistem de pregătire a personalului
auxiliar şi de administraţie în vederea creşterii calităţii muncii şi în vederea promovării;
eficientizarea activităţii Serviciului Tehnic, în scopul realizării corecte şi la termen a obiectivelor
de investiţii, consolidări şi reparaţii (curente sau capitale);
îmbunătăţirea activităţii de achiziţie, în vederea eliminării suspiciunilor şi a respectării întocmai a
prevederilor legale în materie de achiziţii publice;
48
îmbunătăţirea substanţială a activităţii de administrare a patrimoniului INCDM şi a asigurării
condiţiilor de funcţionare, curăţenie şi igienă.
2. Managementul financiar
Resursele financiare ale INCDM vor proveni din finanţarea de la buget şi/sau din surse extrabugetare.
Finanţarea de la stat implică prioritar:
(a) finanţarea de bază
(b) finanţarea alternativă
Ambele se câştigă pe baze competitive, de aceea implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii
instituţionale va constitui o condiţie esenţială pentru creşterea veniturilor bugetare. Resursele
extrabugetare provenite din granturile de dezvoltare regională, din serviciile inovative şi de consultanţă,
din contractele cu mediul privat trebuie să fie serios revitalizate sau iniţiate.
Sursele de finanţare necesare derulării activităţilor INCDM vor fi:
finanţarea de la buget a activităţii de CDI;
programe de dezvoltare instituţională;
programe de dezvoltare regională;
parteneriate strategice (public/public, public/privat);
contracte de cercetare ( granturi) naţionale şi internaţionale;
contracte de consultanţă/expertiză;
contracte/parteneriate cu instituţii/agenţii de stat;
contracte cu agenţii economici;
sponsorizări;
donaţii.
În condiţiile finanţării activităţii de CDI insuficiente, directorul general se va implica în creşterea
veniturilor INCDM din celelate surse enumerate mai sus.
Pe linia managementului financiar se susţin următoarele:
Repartizarea conform legii a resurselor institutului, astfel încât să se asigure buna funcţionare a
tuturor departamentelor şi programelor de cercetare;
Identificarea cheltuielilor inutile sau supradimensionate şi luarea măsurilor ce se impun pentru
corectarea acestora;
Stabilirea unei strategii în ceea ce priveşte cheltuielile, indiferent de natura lor, astfel încât toate
resursele să fie folosite eficient;
Grija permanentă pentru creşterea veniturilor, în condiţiile legii;
Sprijin administrativ şi financiar pentru organizaţii profesionale nonguvernamentale şi străine
care funcţionează în cadrul institutului, de la cheltuielile administrative (iluminat, telefon, spaţii,
etc) sau finanţarea ocazională, până la sprijinul logistic (prin publicaţii, informaţii, panouri).
3. Managementul bazei materiale
Baza materială a INCDM constituie un obiectiv important, întrucât performanţele institutului
depind de dotarea laboratoarelor, de starea spaţiilor de birouri, de condiţiile de lucru asigurate salariaţilor.
Pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, propunem următoarele obiective:
Consolidarea şi dezvoltarea patrimoniului imobiliar al INCDM, reprezentând spaţii de de
cercetare, prin continuarea atragerii de fonduri din finanţarea complementară, precum şi prin
atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare existente;
Înfiinţarea unui centru de informare şi de documentare pentru personalul din cercetare, cu fonduri
49
obţinute din granturi de cercetare, proiecte de dezvoltare instituţională sau din veniturile
institutului;
Evaluarea şi modernizarea infrastructurii de cercetare, prin dotarea laboratoarelor cu mijloace
care să permită o activitate performantă;
Reabilitarea termică a spaţiilor de lucru, prin derularea de proiecte de auditare energetică a
clădirilor din patrimoniul institutului;
Achiziţionarea urgentă a dotărilor necesare economisirii apei, energiei termice şi electrice;
Renovarea şi dotarea modernă a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea INCDM;
Acordarea unei atenţii sporite alocării şi cheltuirii fondurilor pentru întreținerea bazei materiale.