Combaterea corupției în România. Măsuri pentru accelerarea ...
Strategia Actualizata a Guvernului Privind Accelerarea Reformei in Administratia Publica
-
Upload
alexandru-buliga-stefanescu -
Category
Documents
-
view
16 -
download
0
Transcript of Strategia Actualizata a Guvernului Privind Accelerarea Reformei in Administratia Publica
CUPRINS
GUVERNUL ROMANIEI
MINISTERUL ADMINISTRAIEI I INTERNELOR
STRATEGIA ACTUALIZATA A GUVERNULUI
privind
ACCELERAREA REFORMEI IN ADMINISTRAIA PUBLICA
BUCURESTI 2004
HOTRREA GUVERNULUI ROMANIEI
pentru aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului Romaniei privind accelerarea reformei n administraia public
ART. 1 - Se aprob Strategia actualizata a Guvernului privind accelerarea reformei n administraia public, prevzut n anexa care face parte integrant din prezenta hotrre.
ART. 2 - Finanarea aciunilor prevzute n strategia menionat la art. 1 se va efectua n limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu aceast destinaie.
ART. 3 - Strategia prevzut la art. 1 se actualizeaz anual, prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraiei si Internelor.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NSTASE
Contrasemneaz:
Ministrul administraiei si internelor,
Ioan Rus
Ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Eugen Bejinariu
CUPRINS
1.Consideraii generale
4
2.Scopul strategic si principiile reformei5
2.1Scopul strategic5
2.2Principiile reformei
5
3.Grupurile tinta si durata strategiei
6
4.Obiectivele generale si prioritatile reformei6
4.1Obiective generale6
4.2Prioritile reformei
7
5.Analiza diagnostic a sectorului administratiei publice8
5.1Analiza diagnostic in domeniul functiei publice9
5.2Analiza diagnostic in domeniul administratiei publice locale12
5.3Analiza diagnostic in domeniul administratiei publice centrale procesul de formulare a politicilor publice
13
6.Obiective specifice si directii de actiune ale strategiei de reforma15
6.1In domeniul functiei publice15
6.2In domeniul administratiei publice locale20
6.3In domeniul administratiei publice centrale procesul de formulare a politicilor publice
25
7.Managementul procesului de reforma26
7.1Riscurile si conditiile esentiale pentru implementarea strategiei de reforma a administratiei publice26
7.2Schema institutionala a procesului de reforma27
7.3Mecanismul de monitorizare a implementarii strategiei de reforma a administratiei publice
31
8.Planul de actiune
32
Anexe
1. Consideraii generale Sistemul politic din Romnia a suferit schimbri profunde de la nceputul procesului de reform, n 1990. Dei a constituit un capitol distinct n toate programele de guvernare de pn acum, reforma administraiei nu a reprezentat o prioritate, dimpotriv, metodele centraliste s-au perpetuat n mare msur, iar schimbrile ateptate au fost mult prea lente i fragmentate.
Pentru perioada de nceput a fost obligatoriu ca guvernul s se concentreze asupra problemelor reformei economice, dar mai trziu, a devenit evident c aplicarea acesteia este imposibil fr o reform profund a administraiei publice, ceea ce, de altfel, explic i ntrzierile sau disfuncionalitile produse n aplicarea reformei economice.
n anul 2001, s-a elaborat i s-a aprobat prin HG. nr. 1006/2001 Strategia Guvernului privind Accelerarea Reformei in Administratia Publica.
ns, numeroasele motive derivate din modernizarea structural i funcional a administraiei publice din Romnia, ct i din necesitatea functionarii mai eficiente a sistemului administraiei n procesul de aderare la Uniunea European a impus un proces de actualizare a strategiei de accelerare a Reformei Administraiei Publice.
In perioada 2001 2003 au fost realizate o serie de progrese in reforma administratiei publice privind crearea cadrului legislative si institutional in domeniul functiei publice. Au fost create institutii noi pentru dinamizarea procesului de reforma, fapt evidentiat si in Raportul de tara al Comisiei Uniunii Europene pentru anul 2003.Principiile care au stat la baza elaborrii prezentei strategii au fost:
dezbaterea public (vezi anexa 1);
prioritizarea aciunilor pe baza analizelor diagnostic realizate;
abordarea integrat a problematicii reformei;
luarea deciziilor politice bazate pe analize tehnice i aplicarea metodei scenariului.
Respectarea acestor principii n elaborarea strategiei actualizate a creat premisele elaborrii unei strategii realiste, pragmatice i sustenabile pentru susinerea proceselor de reform a funciei publice, de continuare a procesului de descentralizare i deconcentrare i de mbuntire a formulrilor politicilor publice.
Prin elaborarea acestei strategii, Guvernul Romaniei isi asuma angajamentul continuarii procesului de reforma in administratia publica, raspunzandu-se astfel cerintelor unei societati democratice si cresterii capacitatii administrative a institutiilor publice.
2. Scopul strategic si principiile reformei
2.1 Scopul strategic
Modernizarea i adaptarea administraiei publice tinand seama de realitile economiei i societii romaneti pentru a se apropia cat mai mult de standardele si rezultatele operationale ale sectorului public si administratiei publice din tarile Uniunii Europene.
Administratia publica din Romania trebuie sa adopte si sa implementeze valorile administrative care definesc spatiul administrativ european: transparenta, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea si eficienta. Aceste valori trebuie sa se regaseasca in institutiile si procesele administrative la toate nivelurile, iar aplicarea lor trebuie sa fie verificata de un sistem de control independent.
Incorporarea in modelul sectorului public si al administratiei publice romanesti a sistemelor manageriale si a capacitatii necesare pentru ca acesta sa fie functional, sa produca rezultatele asteptate si sa furnizeze servicii publice de calitate.
2.2 Principiile reformei Separarea nivelului politic al administratiei de nivelurile executive/manageriale
Transparenta si asumarea raspunderii;
Delegarea eficace a autoritatii si responsabilitatilor catre nivelurile inferioare si agentiile subordonate (principiul subsidiaritatii);
Autonomia decizionala si financiara
Incluziunea sociala si organizarea participarii actorilor principali (societatea civila, comunitatea de afaceri si cetatenii) la elaborarea politicilor centrale si locale si la implementarea descentralizata a politicilor
3. Grupurile tinta si durata strategiei
Grupurile int ale strategiei sunt personalul si structurile din cadrul administraiei publice centrale i locale. Pentru ca reforma n acest domeniu s aib succes este necesar ca grupurile int s i exprime sprijinul i angajamentul n recunoaterea necesitii schimbrilor i n implementarea acestor schimbri.
Durata strategiei: 2004 2006
4. Obiective generale si prioritati
4.1 Obiective generale Restructurarea profund a administraiei publice centrale i locale; Apropierea administraiei publice de cetean
Profesionalizarea functiei publice
Descentralizarea serviciilor publice i consolidarea autonomiei locale administrative i financiar Imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice, a actului decizional la nivel central, si cresterea transparentei acestui proces Eficientizarea administraiei publice
Informatizarea administraiei publice centrale i locale4.2 Prioritile reformei
In acord cu cerintele impuse de procesul de modernizare al administratiei publice si al integrarii europene se au n vedere urmtoarele prioritati: reforma funciei publice va asigura crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic prin implementarea unui cadru legislativ unitar si coerent si dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane si de instruire profesionala, prin deplinul angajament al ministerelor, agentiilor si al altor organisme guvernamentale.
reforma administraiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare prin care trebuie sa se asigure :
imbunatatirea managementului serviciilor publice la nivel local si cresterea calitatii acestora;
alocare coerenta a responsabilitatilor, resurselor financiare si drepturilor legate de serviciile oferite.
imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice prin crearea sistemelor de coordonare si a capacitatii de management a structurilor guvernamentale
n afara celor trei prioriti menionate, reforma administraiei publice va avea in vedere de asemenea, accelerarea procesului de informatizare la nivelul intregului sistem administrativ, precum si simplificarea procedurilor administrative.
5. Analiza diagnostic a sectorului administratiei publice
Cu toate ca, in perioada 2001 2003 au fost desfasurate o serie de actiuni concrete in plan legislativ si institutional in domeniul reformei (vezi anexa 2), care s-au axat in principal pe crearea cadrului legislativ si institutional necesar realizarii obiectivelor generale de reforma a administratiei publice, analizele tehnice elaborate de expertii romani, cu sprijinul unor specialisti straini, au scos in evidenta urmatoarele aspecte:
Pana acum, schimbarile din sistemul administrativ au fost determinate in special de factori externi (restrictii financiare, etc). Astfel, logica interna a functionarii administratiei publice a dovedit tot mai multa lipsa de consecventa, iar analiza si fundamentarea politicilor publice a fost inadecvata sau chiar a lipsit, ceea ce a condus la o diminuare a capacitatii administrative necesare pentru implementarea politicilor sau aplicarea prevederilor legale. n destule cazuri, autoritatea a fost folosita excesiv, reformele au fost implementate ierarhic, iar functionarii publici au fost considerati mai degraba obiecte decat subiecte ale reformei, generndu-se astlel disfuncionaliti n managementul resurselor umane. Ministerele sunt preocupate foarte mult de activitati administrative curente, acestea avand mai ales rol de reglementare, iar agenda politica nu reflecta intotdeauna problemele esentiale ale administratiei publice. Elaborarea politicilor, care este rolul principal al Guvernului, are o importanta secundara si nu este sustinuta de o analiza tehnica. De asemenea, mecanismele de coordonare sunt slab dezvoltate, ceea ce duce la o lipsa de coerenta a procesului decizional. Activitatile angajatilor din sectorul public nu sunt planificate adecvat, nu se bazeaza pe programe pe termen lung, nu exista o continuitate a actiunilor, problemele curente sunt rezolvate ad-hoc. Lipsa unui sistem integrat intre procesul de formare initiala si continua a functionarilor publici si planul de cariera al acestora a condus la neatractivitate a sectorului public pentru tineri.5.1 Analiza diagnostic in domeniul functiei publice
In prezent, institutiile responsabile in reforma functiei publice sunt:
Agentia Nationala a Functionarilor Publici - pentru managementul functiei publice; Institutul National de Administratie - pentru formarea continua a functionarilor publici. Pe langa Institutul National de Administratie, in prezent, formarea continua este asigurata de centrele regionale, facultati si centre de formare continua din invatamantul superior, scoli si centre de formare apartinand ministerelor si altor organe centrale si organizatii neguvernamentale si institutii private.Ca urmare a monitorizrii procesului de implementare a legislaiei din domeniul funciei publice si al formarii continue a functionarilor publici, dar i a evoluiei managementului funciei publice si formarii continue la nivel european, au fost constatate unele probleme n dezvoltarea funciei publice. Au fost reinute, att probleme de ordin legislativ, ct i unele probleme privind gestionarea funciei publice. Acestea au impus, n anul 2003, modificarea cadrului legislativ i ntrirea rolului Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici. Prin Legea nr.161/2003 a fost mbuntit de asemenea, regimul juridic al incompatibilitilor i conflictului de interese aplicabil funcionarilor publici. De asemenea, au fost adoptate acte normative care sa completeze legislatia (organizarea carierei, organizarea comisiilor de disciplina si paritare, dosarul profesional, codul de conduita al funcionarilor publici, etc.).
a. Situaia salariailor din administraia public
Cu toate progresele inregistrate, situaia actual este complex pentru c n prezent exist mai multe acte normative care reglementeaz regimul juridic aplicabil personalului din administraia public. Acest fapt denota o insuficienta reglementare integrata a managementului personalului din administratia publica astfel; Personalului contractual din serviciile publice, inclusiv celui din administraia public, i se stabilesc, prin prevederile noului Cod al Muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, obligaii i drepturi similare cu cele ale funcionarilor publici, mai puin n domeniul interdiciilor i incompatibilitilor. Aceasta situatie releva urmatoarele:
Statutul funcionarilor publici nu se aplic dect celor 110 000 de funcionari publici, efectele pe care reforma le va induce asupra intregului sector public, mai ales n ceea ce privete salarizarea, neputand fi cuantificate;
Actualmente nici o structur nu centralizeaz informaiile privind totalitatea salariailor din sectorul public;
n absena unei baze de date satisfctoare, pn n prezent, nu s-a realizat nici un studiu complex cu privire la masa salarial care sa evalueze, de exemplu diferenele de salarii ntre sectorul public i cel privat
b. Capacitatea instituional actual a Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici si a Institutului National de Administratie
Cele doua institutii, dispun in prezent de resurse materiale si umane limitate avand in vedere complexitatea activitatilor curente si cerintele procesului de reforma care le revin. Astfel, in ceea pe privete cadrul instituional al formarii, acesta se compune n prezent, din instituii fie nou create (INA, centrele regionale Timioara i Constana), fie lipsite de resurse materiale i financiare (centrele Sibiu, Cluj, Iai, care beneficiaz de spaii reduse destinate formarii), fie cu profil mai puin adaptat la formarea aplicat (universiti).
Baza de date privind funciile publice i funcionarii publici, gestionata de ANFP, nu ofer suficiente informaii, cu privire la funcionarii publici.
Problemele referitoare la baza de date sunt legate in principal de:
lipsa softului capabil s gestioneze i s ofere informaii complexe n timp real sau cu decalaje mai mici de 15 zile;
slaba implicare a autoritilor i instituiilor publice care au obligaia de a transmite Ageniei datele privind funciile publice i funcionarii publici;
dezvoltare redusa a sistemului informaional integrat la nivelul administraiei publice.
c. Sistemul de salarizare
Pn n prezent nu a fost adoptat un sistem de salarizare specific funcionarilor publici, utilizndu-se, de regul, anual, reglementri tranzitorii. Salarizarea actual a funcionarilor publici este inconsistent, discreionar i lipsit de transparen.Acesta se caracterizeaza prin:
- Nivelul sczut al salariilor funcionarilor publici
Potrivit datelor transmise Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici de autoritile i instituiile publice la sfritul anului 2003, 49% din numrul total al funcionarilor publici aveau salariile de baz cuprinse ntre 2.600.000 (aprox. 65 EURO) i 4.000.000 (aprox. 100 EURO) lei, in conditiile in care salariul minim pe economie era de 2.500.000 lei. De asemenea, 64,81% din numrul total al funcionarilor publici aveau salariul de baz pn la 5.000.000 lei (aprox. 125 EURO).
Salariile funcionarilor publici au sczut n raport cu alte categorii de personal bugetar, iar indexrile salariale nu au putut ine pasul cu rata inflaiei.
- Lipsa unor instrumente de motivare alternative, care alturi de un regim sever al incompatibilitilor i restriciilor impuse funcionarilor publici, precum i de nivelul sczut al salariilor conduc la creterea numrului cazurilor de corupie din administraia public i crearea unei imagini negative a corpului funcionarilor publici si la neatractivitatea functiei publice pentru specialisti si tineri.
- Lipsa transparenei cu privire la veniturile salariale ale unor categorii de funcionari publici prin utilizarea inadecvat a sistemului de stimulente. Existena diferitelor forme de venituri salariale suplimentare (stimulente) pentru unele autoriti i instituii publice au ca urmare aparitia unor discriminari intre funcionarii publici apartinand diferitelor autoritati si institutii publice.
Datorit nivelului sczut de salarizare din sistemul public, asistm la o migraie de personal calificat din administraia public spre sectorul privat. - Inexistena unor compensaii, care s in cont de nivelul cheltuielilor suplimentare pentru un nivel de trai decent in marile orae (indemnizaia de reziden), in raport cu alte localitati.
d. Sistemul de recrutare, promovare si evaluare
Actualul sistem de management al functiei publice nu asigura pe deplin integritatea privind recrutarea, promovarea si evaluarea functiei publice. O abordare corespunzatoare in acest sens, ar trebui sa conduca la promovarea neutralitatii politice si la cresterea transparentei in cadrul procesului.
In acest sens s-au constatat urmatoarele:
multitudinea de concursuri pentru ocuparea functiilor publice organizate la nivelul administratiei centrale si locale, in absenta unui concurs national;
insuficienta personalului specializat in recrutare, promovare si evaluare;
insuficienta practica in domeniul procedurilor si mecanismelor moderne in procesul de recrutare, evaluare si promovare al functionarilor publici;
insuficienta aplicare a indicatorilor de performanta in procesul de evaluare a functionarilor publici.
e. Formarea continua a funcionarilor publici
In prezent, capacitile de formare acopera aproximativ 22.000 participani/an, n timp ce numrul funcionarilor publici este de aproximativ 110.000, fr a lua in calcul celelalte categorii de personal din administraia public.
Potrivit unei evaluri fcute de Institutul Naional de Administraie, cheltuielile de formare, doar pentru funcionarii publici aflai sub incidena Statutului funcionarilor publici, aplicand cerintele Legii 161/2003 (7 zile-om/an) se cifreaza la 27,72 milioane EURO pe an.
Alte dificulti identificate n cadrul procesului de formare sunt legate de:
absena unei reele structurate a furnizorilor de formare in domeniul administraiei public;
insuficienta finanare a formarii continue in administratia publica;
absena relatiei directe ntre formarea funcionarilor publici i dezvoltarea carierei acestora;
lipsa unui sistem standard privind furnizarea si atribuirea programelor de formare continua care creaza, in situatia actuala, importante diferente organizationale si operationale intre acesti furnizori;
absena unui sistem extern de monitorizare si evaluare a calitii procesului de formare.
5.2 Analiza diagnostic in domeniul administratiei publice locale
In conformitate cu Constitutia revizuita si adoptata in 2003 Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. n acelai timp, actul fundamental consider Consiliul Judeean drept "autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale i oreneti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean" (Art. 122/1).
n decursul ultimului deceniu, Romnia a fcut pai importani in planul descentralizarii financiare (vezi anexa 3), dar procesul de implementare a acestei politici a ntmpinat multe probleme datorit absenei unei strategii nationale a descentralizarii. n cadrul acestui proces au putut fi identificate trei cicluri. n primul ciclu (1991-1994) au fost iniiate schimbri importante n structura i finanarea autoritilor locale, care au inclus i introducerea sistemului de taxe i impozite locale. n ciclul al doilea al politicii de reform (1998-2000) s-au fcut noi pai pentru realizarea descentralizrii administrative i financiare. n acest sens, pe baza noii legislaii privind finanele autoritilor publice locale a crescut nu numai partea din PIB afectata bugetelor locale, dar i proporia corespunztoare a cheltuielilor locale din totalul cheltuielilor publice (ntre 1998-2001 procentul din PIB a crescut de la 3,6 la 6,5% i cheltuielile locale au crescut de la 14,4 la 26,6%). n timpul celui de al treilea ciclu (2001 pana in prezent) noile legi au adoptat i stabilit noi reguli pentru anumite funcii ale autoritilor locale, in special privind serviciile/utilitile publice.
Tendine de centralizare i de descentralizare au existat n acest interval. Cteva prevederi legale noi au ntrit controlul autoritilor centrale asupra funciilor autoritilor locale, n timp ce altele au acionat n direcia descentralizrii. n iulie 2003, o lege nou privind finanele publice locale a abrogat-o pe prima, avnd prevederi corelate cu cele ale Legii Finanelor Publice nr. 500/2002 (armonizat cu prevederile Reglementrilor Consiliului Europei (CEE) nr. 1605/2002) i au crescut procentul din impozitul pe venit aplicat individual (IPP) care se aloc autoritilor publice locale.
Echilibrarea este o alta problema importanta in domeniul finantelor publice locale ce trebuie luata in considerare. Acest lucru se realizeaza prin utilizarea unei formule ce redistribuie veniturile jurisdictiilor mai prospere catre cele mai sarace. Dificultatea consta in a mentine transparenta sistemului si in a stimula jurisdictiile locale pentru a-si fructifica propriile surse de venit.
Analizele efectuate au scos in evidenta urmatoarele disfunctionalitati si aspecte negative inregistrate in derularea procesului de descentralizare si deconcentrare, precum si in functionarea serviciilor descentralizate si deconcentrate:
Capacitate limitata a administratiei publice locale de a organiza eficient oferta de servicii;
Posibilitati limitate de planificare i previziune financiar la nivel local datorita persistentei mecanismelor de control direct i a deciziilor discreionare, din partea autoritatilor centrale;
Preponderenta alocarilor cu destinatie precisa limiteaza libertatea de decizie a autoritatilor locale;
Lipsa claritatii si predictibilitatii in transferul platilor;
Incertitudinea aspectelor legate de formula alocarii acestor transferuri;
Competente transferate neinsotite de un transfer echivalent de resurse financiare si autoritate de management inadecvata, discretionara la nivel local;
Capacitate limitata de generare a veniturilor la toate nivelurile;
Lipsa consensului intre nivelurile de administratie cu privire la chestiuni legate de finante publice si obiectivele majore in general; Mecanismele de echilibrare existente nu asigura echitatea sistemului;
Transferul incomplet de proprietate este un obstacol in gestionarea efectiva a patrimoniului colectivitatilor locale;
Insuficienta instruire specializata pentru autoritatile locale privind gestiunea financiar si managementul serviciilor publice descentralizate;
Inregistrarea unui decalaj intre competentele decizionale transferate catre autoritatile locale si resursele alocate in vederea sustinerii acestora.
5.3 Analiza diagnostic in domeniul administratiei publice centrale procesul de formulare a politicilor publice
ncepnd cu anul 2000, au avut loc mai multe reorganizri ale Guvernului, care au vizat creterea eficienei actului de guvernare, incluznd aici i o serie de msuri privind mbuntirea procesului de formulare a politicilor publice. Ultima, care a avut loc n luna iunie 2003, a condus la reducerea numrului de ministere i agenii subordonate. De asemenea, a avut loc o reorganizare a Consiliului Guvernamental pentru monitorizarea reformei administraiei publice n iulie 2003 pentru eficientizarea aplicrii msurilor de reform la nivel central.
In martie 2000, Parlamentul a aprobat Legea nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative. Aceasta a fost susinut printr-o ordonan de urgen a guvernului pentru stabilirea unor msuri privind reorganizarea i funcionarea SGG ( O.U.G. nr.292/2000) i printr-o Lege privind organizarea i funcionarea Guvernului Romniei i a ministerelor ( Legea nr. 90/2001).Actul normativ care reglementeaz n mod direct procedura decizional ncepnd cu modul de elaborare a unui proiect de act normativ i terminnd cu edinele guvernului - este Hotrrea Guvernului nr.555/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre aprobare Guvernului.
Prin H.G. nr.747/2003 pentru organizarea i funcionarea SGG, au fost aduse modificri cadrului de funcionare a acestei instituii.
In acelai timp, prin Ordinul nr. 278/22.07.2002 al ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, s-a constituit un grup de experi pentru monitorizarea reformei administraiei n interiorul ministerului.
Principalul responsabil n ceea privete coordonarea procesului de formulare a politicilor publice, la nivelul administraiei publice centrale, este Secretariatul General al Guvernului. Acesta funcioneaz ca structur n aparatul de lucru al Guvernului, cu personalitate juridic, avnd, de asemenea, rolul de a asigura derularea operaiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice i tehnice ale activitii Guvernului.
Urmare a modificrii cadrului legislativ referitor la organizarea SGG, a fost nfiinat Unitatea de Politici Publice care are ca principal misiune ntrirea capacitii Guvernului de coordonare a procesului de formulare, implementare i monitorizare a politicilor publice la nivel central.n prezent, Unitatea de Politici Publice, ca structur nou creat, nu dispune de resurse umane si materiale suficiente pentru a acoperi amploarea cerinelor derivate din reformarea de substan a actualului sistem de formulare a politicilor publice.
Principalele deficiene constatate n funcionarea sistemului actual de formulare a politicilor publice sunt:
Insuficient rigurozitate n stabilirea prioritilor strategice ale guvernului i ordonarea agendei acestuia n funcie de coninutul politicilor publice:
Grad redus de eficien n organizarea sedinelor de guvern;
Capacitatea limitat a Secretariatului General al Guvernului de a coordona procesul de implementare a politicilor guvernamentale.
b. Lipsa unui mecanism standard de formulare a politicilor publice generale i sectoriale:
Fundamentare limitat din punct de vedere tehnic a propunerilor de decizii referitoare la politicile publice naintate spre aprobare Guvernului (in general exist o estimare a bugetului dar nu i studii privind impactul social i economic);
Lipsa testrii propunerilor de politici publice n cadrul unor faze pilot inainte de aplicarea la nivel national.
c. Coordonarea interministerial limitat n procesul de elaborare a politicilor publice si a actelor normative.
d. Grad redus de transparen n procesul de formulare i implementare a politicilor publice:
Deficiene de comunicare n procesul de formulare a politicilor publice la nivel central i local;
Lipsa evalurilor n etapele de dezvoltare a fazelor pilot i de implementare a politicilor publice.6. Obiective specifice si directii de actiune ale reformei
Realizarea obiectivelor specifice functiei publice, inclusiv cele referitoare la formarea continua a functionarilor publici, creaza premisele realizarii obiectivelor legate de reforma administratiei publice centrale si locale, prin cresterea capacitatii administrative prin componenta de resurse umane.
6.1 In domeniul functiei publice
Obiectivele specifice referitoare la functia publica vor asigura dezvoltarea resurselor umane, in mod evident componenta cheie a reformei. Acestea, vor constitui, de asemenea, suportul pentru aplicarea masurilor de reforma pe termen lung.
pe termen scurt dezvoltarea managementului schimbarii si
pe termen lung stabilizarea si consolidarea sistemului functiei publice.
De asemenea, pentru asigurarea coerentei reformei pe termen scurt si lung, in cadrul strategiei, se face distinctie intre masurile ce implica managementul resurselor umane si dezvoltarea resurselor umane:
Managementul politic al reformei administratiei publice
Managementul resurselor umaneDezvoltarea resurselor umane
Termen scurt
Strategii de management a schimbariiDezvoltarea capacitatii de formulare a politicilor publice prin intarirea rolului inaltilor functionari publici si a functionairlor publici de conducereImplementarea prevederilor legale privind cariera functionarilor publici de conducere Dezvoltarea carierei inaltilor functionarilor publici
dezvoltarea de programe de formare specializata pentru inaltii functionari publici
Functionari publici de conducere
dezvoltarea oportunitatilor privind cariera pentru functionarii publici de conducere prin schema tinerilor profesionisti (YPS)
dezvoltarea unui sistem de formare a functionarilor publici de conducere
Termen lung
Strategii de stabilizare si consolidareManagementul resurselor umane din cadrul administratiei publice
(ANFP)Formarea functionarilor publici
(INA)
Obiectiv 1: Dezvoltarea i implementarea unui sistem de recrutare, evaluare i promovare bazat pe merit si competenta n funcia publicmbuntirea sistemului de recrutare, evaluare i promovare se bazeaz pe urmtoarele:
monitorizarea i gestionarea eficient a concursurilor organizate pentru ocuparea funciilor publice, astfel nct comisiile de concurs i de soluionare a contestaiilor s funcioneze pe baza principiului neutralitii, imparialitii i transparenei, ca activitate curent a Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici.
standardizarea procedurilor i asigurarea unei practici unitare prin:
elaborarea unor ghiduri practice, care s ofere instrumente i tehnici necesare n procesul de recrutare, evaluare i promovare a funcionarilor publici. O atenie deosebit va fi acordat dezvoltrii carierei n funcia public, precum i modalitilor de motivare a funcionarilor publici.
centralizarea i publicarea funciilor publice vacante pe pagina de web a Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici n vederea creterii transparenei procesului de recrutare i a asigurrii egalitii de anse;
reducerea numrului de concursuri prin promovarea concursurilor interministeriale i interjudeene pentru ocuparea funciilor publice vacante; instruirea responsabililor de gestionarea resurselor umane, precum i a funcionarilor publici care particip n cadrul comisiilor de concurs sau de soluionare a contestaiilor;
stabilirea cadrului general privind competenele necesare exercitrii funciilor publice.
evaluarea modului de aplicare a prevederilor legale, constatarea eventualelor deficiene ale sistemului de recrutare i promovare, precum i mbuntirea legislaiei secundare.
Obiectiv 2: Crearea i implementarea unui sistem unitar de salarizare a funcionarilor publici motivant, simplu i transparent care s reflecte importana i rezultatele activitii depuse, care s permit atragerea i meninerea funcionarilor publici competeniPentru crearea unui sistem de salarizare unitar sunt necesare:
realizarea unui studiu comparativ privind salarizarea funcionarilor publici n statele membre ale Uniunii Europene i n statele n curs de aderare, precum i o analiz privind diferenele salariale existente ntre funcii similare din sectorul public i sectorul privat;
elaborarea unei metodologii de evaluare a posturilor i evaluarea propriu-zis a acestora;
elaborarea legii privind sistemul unitar de salarizare a funcionarilor publici
implementarea legii privind sistemul unitar de salarizare a funcionarilor publici, astfel nct, n mod gradual, pn n 2007 s creasc atractivitatea carierei n funcia public.
Obiectiv 3: Dezvoltarea capacitii instituionale a Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici de a elabora, implementa, monitoriza i coordona aplicarea politicilor privind managementul resurselor umane n sistemul funciei publice
Pentru realizarea acestui obiectiv, pe termen scurt, se impune o evaluare obiectiv a activitii i a necesarului de personal, astfel nct s fie stabilite cele mai bune soluii pentru eficientizarea activitii Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici. n vederea creterii calitii serviciilor oferite de Agenie, pe baza soluiilor identificate, vor putea fi luate urmtoarele msuri, precum:
mbuntirea structurii organizatorice a ageniei; suplimentarea realist a numrului de posturi n raport de complexitatea i volumul de activitate, innd cont de posibilitatea de absorbie a personalului; stabilirea profilelor profesionale pentru noile posturi i recrutarea noilor funcionari publici conform cerinelor stabilite; elaborarea unui manual intern care s asigure eficientizarea i simplificarea procedurilor interne i asimilarea rapid a noilor angajai.Obiectiv 4: Modernizarea managementului resurselor umane, prin:
dezvoltarea capacitii de planificare a resurselor umane, ca urmare a:
elaborrii unor instruciuni cadru privind ntocmirea planului de ocupare a funciilor publice;
instruirii personalului Ageniei i a responsabililor compartimentelor de resurse umane din cadrul autoritilor i instituiilor publice cu privire la gestionarea previzional de personal;
elaborrii anuale a planului de ocupare a funciilor publice.
dezvoltarea sistemului informaional integrat, ca urmare a:
analizrii actualului sistem informaional i stabilirea specificaiilor tehnice ale programului bazei de date astfel nct acesta s poat produce analize i rapoarte complexe care s permit evaluri calitative i cantitative ale sistemului funciei publice;
dezvoltrii unui sistem tranzitoriu privind evidena funciilor publice i a funcionarilor publici; stabilirii sistemului de colectare a informaiilor pentru baze de date; stabilirii formatului standard al evidenei funciilor publice i al funcionarilor publici; elaborrii specificaiilor tehnice pentru un sistem informaional integrat de gestiune a resurselor umane; crerii i dezvoltrii noii structuri IT a sistemului informaional integrat de gestiune a resurselor umane, innd cont de evoluiile din domeniul IT i din domeniul managementului resurselor umane. promovarea standardelor de conduit pentru funcionari publici, prin:
elaborarea ghidului privind conduita funcionarilor publici; instruirea personalului din cadrul compartimentelor de resurse umane privind aplicarea normelor de conduit; reflectarea n raportul anual al managementului funciei publice i al funcionarilor publici a numrului i obiectului sesizrilor privind cazurile de nclcare a normelor de conduit profesional, a cauzelor i consecinelor nerespectrii normelor de conduit, evidenierea cazurilor n care funcionarilor publici li s-a cerut s acioneze sub presiunea factorului politic, a recomandrilor propuse, precum i autoritile sau instituiile publice care nu au respectat recomandrile. Promovarea transparentei in sistemul functiei publice realizarea i publicarea de rapoarte anuale privind percepia funcionarilor publici de ctre beneficiarii serviciilor furnizate, pe baza unor sondaje i chestionare periodice;
publicarea anual a raportului privind managementul funciei publice i al funcionarilor publici;
realizarea i publicarea trimestrial a buletinului informativ al Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici;
realizarea de reuniuni trimestriale cu participarea principalilor actori n domeniul funciei publice. Completarea cadrului legislativ al funciei publice identificarea si corectarea neconcordantelor si insuficientelor legislative privind functia publica privind mobilitatea functionarilor publici;
implementarea mecanismelor de monitorizare a modului de aplicare a legislatiei in vigoare;
analiza oportunitatii realizarii unui dispozitiv de tipul Observatorului funciilor publice (fr a se crea totui o nou autoritate administrativ), permind o mai bun cunoatere a ceea ce exist n ansamblul sectorului public;
realizarea unei evidente unitare a tuturor angajatilor din sectorul public. Crearea unei functii publice moderne si eficiente se bazeaza pe competentele resurselor umane in ansamblu. Formarea continua a functionarilor publici urmeaza linia generala a demersului de schimbare intr-un sistem, si anume, actiunea asupra factorilor decisivi. Astfel, au fost identificate urmatoarele obiective specifice privind formarea continua a functionarilor publici, in corelatie cu grupurile tinta strategice identificate (vezi anexa 4).
Obiectiv 5: Dezvoltarea unui corp de manageri publici profesioniti si a competenelor necesare sprijinirii procesului de reform i a celui de integrare n UE prin: Formarea specializat a nalilor funcionari publici (INA);
Formarea specializat a corpului viitorilor manageri, prin permanentizarea actualei schemei a Tinerilor Profesioniti (INA);
Formarea specializat a funcionarilor de conducere (Universiti partenere i INA); Perfecionarea profesional a funcionarilor publici cu atribuii specifice n domeniul reformei i integrrii europene (centrul de formare continu pentru administraia central, centrele regionale, colile din ministere).
Obiectiv 6: Consolidarea capacitii Institutului Naional de Administraie n vederea asigurrii implementrii componentelor strategice ale formrii continue a funcionarilor publici prin:
Dezvoltarea mecanismelor instituionale legate de implementarea, monitorizarea i evaluarea procesului unitar de formare continu;
Dezvoltarea mecanismelor instituionale de coordonare ntre actorii formrii continue;
Dezvoltarea capacitii instituionale de a asigura realizarea activitilor de formare prevzute, la standarde calitative de nivel european;
Crearea unor standarde unitare privind procesul de formare (INA n colaborare cu partenerii i experi internaionali implicai n derularea programelor institutului);
Crearea unei reele de parteneri la nivel naional care s funcioneze pe baza standardelor mai sus menionate;
Conectarea INA i a reelei de formare la reele similare existente pe plan european si internaional, precum i dezvoltarea de noi parteneriate bilaterale i multilaterale; Creterea capacitilor logistice ale INA;
Dezvoltarea centrelor de formare continu;
Crearea mai multor reele la nivel regional (antene judeene), n jurul centelor regionale.
n ce privete obiectivul 5, legat strict de procesul de formare continua, msurile necesare se contureaz pe baza relaiei: grupuri int strategice programe de formare continua furnizori de formare.
n plan numeric i pentru delimitarea orizontului de timp necesar (de ncadrat n orizontul de timp al stategiei: 2004-2006), relaia de mai sus trebuie s se reflecte fidel n relaia: numr participani durata programelor de formare continua capaciti de formare continua, aceasta n condiiile urmtoarelor constrngeri: numrul de funcionari publici, pe categorii, nu variaz n mod semnificativ; capacitile de formare continua dispun de o posibilitate de cretere limitat; durata programelor de formare este reglementatat de cadrul legal. De asemenea, aceast relaie trebuie s in cont de constrngerile legale (nalii funcionari publici i cei de conducere, rencadrai n aceste poziii conform legii 161/2003, trebuie s urmeze programe de specializare la INA/ programe post-universitare de minim un an/doctorat, n urmtorii 3 ani, pentru a-i pstra poziiile actuale), i evident de constrngerile bugetare (unde trebuie s acioneze cu precdere principiul proporionalitii).
6.2 In domeniul administratiei publice locale
Pozitia beneficiarilor reformei, exprimata n limitele legii, reprezint o surs valoroas de informaie pentru autoritatile, de la nivel central si local, referitor la prestarea serviciilor publice, prin furnizarea feedback-ului asupra eficacitatii i inadvertenelor acestora. Procesul de apropiere a administratiei de cetateni i sensibilizarii guvernului fata de nevoile locale este reflectat prin elemente politico-structurale, precum descentralizarea i deconcentrarea administraiei publice.
La nivel strategic, importanta tuturor acestor elemente consta n redefinirea obiectivelor vizavi de calitatea si eficacitatea serviciilor furnizate.
Continuarea procesului de descentralizare si deconcentrare trebuie privita prin proiectarea unor masuri pe termen scurt, in primul rand, care sa pregateasca suportul unui cadru coerent pentru derularea unui proces pe termen lung.
Obiectivele administratiei publiceObiectivele cetenilorObiectivele sectorului privat
managementul politic al reformei administratiei publice
Pe termen scurt
Strategii de schimbare a managementului procesuluiDefinirea cadrului general al descentralizrii
Reglementarea serviciilor descentralizate
Rolul prefectului in gestionarea serviciilor deconcentratePolitici transparente i
guvernare deschis Facilitarea dialogului si parteneriatului public- privat
Schitarea unor noi structuri pentru dialog i schimburi de informatii
Pe termen lung
Strategii de stabilizareDezvoltarea capacitatii de gestiune local i la nivel regional
Crearea unui sistem de finantare articulat intre nivelul central si localRespectarea drepturilor cetenilor
Crearea unor sisteme pentru standardele, monitorizarea i reglementarea serviciilorPermanentizarea forumului economic public-privat
Dezvoltarea unor structuri institutionale pentru dialogul din sectorul public- privat
Ca un raspuns adecvat la problemele identificate la nivelul sistemului administratiei publice din Romania in domeniul descentralizarii si deconcentrarii serviciilor publice, au fost identificate urmatoarele obiective specifice:
Obiectiv 1: Crearea unui cadru adecvat al descentralizarii/deconcentrarii
Intr-o prima etapa, Strategia intentioneaza a identifica schimbarile de politici necesare imbunatatirii sistemului de furnizare a serviciilor publice descentralizate si deconcentrate. Pe baza directiilor analitice si conceptuale dezvoltate in cadrul strategiei pot fi elaborate solutii alternative care sa conduca la imbunatatirea procesului in diferite sectoare si domenii. In final, in cadrul procesului de descentralizare, noul sistem si relatiile intre structurile responsabile pot fi redefinite, evidentiindu-se:
Stabilirea mecanismelor necesare pentru coordonarea implementarii strategiei;
Crearea unor mecanisme necesare asigurarii comunicarii directiilor principale de actiune catre societatea civila si catre alti beneficiari ai procesului de descentralizare;
Infiintarea grupurilor de lucru pe componentele esentiale ale strategiei;
Adoptarea legii descentralizarii care va asigura coerenta cadrului de descentralizare;
Elaborarea unui sistem de indicatori de masurare a performantelor derularii procesului de descentralizare.
Obiectiv 2: Clarificarea competentelor la diferitele niveluri si structuri ale administratiei publiceIn cadrul reformei administratiei publice, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice trebuie sa fie tratate ca procese complementare. In fiecare din sectoarele si domeniile in care se desfasoara aceste procese, trebuie sa fie realizata o distributie rationala a responsabilitatilor pentru a imbunatati utilizarea resurselor, calitatea serviciilor oferite si orientarea catre cererile beneficiarilor. Obiectivele amintite mai sus pot fi realizate in conditiile desfasurarii unei activitati analitice si conceptuale bazate pe strategii sectoriale agreate de comun acord cu beneficiarii. In acest sens se va urmari:
Crearea grupurilor specifice de lucru pentru elaborarea strategiilor sectoriale;
Stabilirea de structuri de implementare la nivel central si local cu responsabilitati si relatii bine definite;
Coordonarea si armonizarea strategiilor sectoriale;
Stabilirea unui sistem standard de masurare a performantelor serviciilor descentralizate. Obiectiv 3: Intarirea autonomiei financiare a autoritatilor localePentru implementarea masurilor prioritare din cadrul reformei, trebuie sa fie intarita autonomia locala si capacitatea de management prin cresterea cuantumului veniturilor proprii la nivel local si prin intarirea predictibilitatii sistemului de alocare. Trebuie sa fie stabilite reguli si proceduri stricte de alocare, si trebuie revizuite periodic mecanismele de echilibrare, astfel incat sa garanteze un nivel mimim al serviciilor in conformitate cu standardele nationale. O autonomie financiara crescuta trebuie sa fie insotita de constrangeri bugetare severe, de o transparenta sporita si o mai buna aplicare a reglementarilor privind utilizarea resurselor si raportarea, totodata se va urmari:
Cresterea ponderii veniturilor proprii la nivelul administratiilor locale la peste 50%;
Introducerea sistemului de calcul bazat pe alocarea subventiilor operationale;
Proceduri si reguli stricte pentru derularea finantarilor pentru investitii;
Imbunatatirea sistemului de predictibilitate a alocarilor de la nivel central;
Imbunatatirea sistemului de echilibrare a distributiei resurselor pe orizontala;
Imbunatatirea sistemului de management al bugetului si de raportare la nivel local.
Obiectiv 4: Redefinirea competentelor prefectilorPentru cresterea coerentei reformei administratiei publice, institutia si competentele prefectului sunt necesar a fi redefinite. Trebuie sa fie clar definite rolul acestora in coordonarea serviciilor deconcentrate, resursele si mijloacele de care dispun. In acelasi timp, este necesara o crestere a competentelor profesionale a prefectilor, astfel incat, incepand cu 2006, acestia sa devina inalti functionari publici. Un program de pregatire specializata va asigura atingerea acestui obiectiv. Realizarea acestuia presupune:
Definirea atributiilor prefectului privind serviciile deconcentrate printr-o lege organica;
Dezvoltarea unor programe de pregatire specializata a prefectilor.
Obiectiv 5: Crearea capacitatii, instrumentelor si procedurilor necesare implementarii strategieiIn implementarea strategiei o atentie speciala trebuie acordata pregatirii specializate a personalului implicat in implementarea reformei. Trebuie intarite cunostintele lor despre procesul de descentralizare si deconcentrare, despre noile responsabilitati si relatii intre diferitele structuri si organisme, despre monitorizarea procesului de implementare, astfel incat aplicarea masurilor de reforma sa conduca la o mai buna calitate a serviciilor oferite. In paralel cu implementarea etapelor reformei, cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor la nivelul structurilor locale trebuie avuta in vedere:
Elaborarea unui sistem standard de proceduri si norme care sa sprijine implementarea Strategiei
Intarirea capacitatii autoritatilor locale in gestionarea si furnizarea noilor servicii descentralizate;
Pregatirea resurselor umane necesare sustinerii procesului de descentralizare/deconcentrare. Etapele procesului de descentralizare sunt reflectate in schema de mai jos.
6.3 In domeniul administratiei publice centrale procesul de formulare a politicilor publice
Reforma administraiei publice reprezint o component esenial a strategiei generale de ntrire a capacitii manageriale la nivelul Guvernului necesar pentru a se atinge obiectivele i standardele ateptate n exercitarea actului de guvernare, prioritare pentru aderarea la UE. Strategiile politice au nevoie de a identifica prioritile majore, obiectivele cheie, resursele necesare, indicatorii de progres i responsabilitile aferente. Astfel se va urmari:Obiectiv 1: Intarirea capacitatii de guvernare la nivel central si local pentru sustinerea procesului de formulare a politicilor publice
Definirea clara a statutului, pozitiei si relatiilor existente intre structurile implicate in procesul de reforma si de formulare a politicilor publice
Intarirea capacitatii Unitatii de Politici Publice.
Obiectiv 2: Dezvoltarea rolului inaltilor functionari publici in procesul de formulare a politicilor publice
Definirea clara a atributiilor inaltilor functionari publici in procesul de formulare a politicilor publice; Asigurarea pregatirii specializate in domeniul formularii politicilor publice a inaltilor functionari si a personalului implicat in acest proces.Obiectiv 3: Imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice va avea in vedere:
Elaborarea unui proiect de act normativ care sa reglementeze un sistem standard de formulare a politicilor publice la nivel central si local;
Dezvoltarea unui mecanism privind evaluarea impactului politicilor publice asupra mediului economico-social; Crearea unui mecanism de monitorizare unitar privind implementarea politicilor publice la nivel central si local; Pregatire specializata a personalului implicat in procesul de formulare a politicilor publice. Obiectiv 4: Dezvoltarea caracterului transversal in formularea politicilor publice la nivel central si local prin:
crearea unor mecanisme interministeriale, judeene i inter-judeene pentru coordonarea elaborrii i implementrii politicilor publice la nivel central si local; definirea clar a rolului prefectului n formularea i aplicarea politicilor publice nationale la nivelul comunitatilor locale.7. Managementul procesului de reforma
7.1 Riscurile si conditiile esentiale pentru implementarea strategiei de reforma a administratiei publiceUn aspect important legat de reforma administraiei publice o constituie managementul reformei n procesul de aplicare a acesteia n practic.
Un risc important n realizarea reformei administraiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, rmnnd astfel puin timp pentru a cuta noi soluii la disfuncionalitile aprute.
n consecin, pentru ca reforma administraiei publice s aib succes este necesar ca un numr mare de grupuri int, (n particular persoane cheie de la nivele de conducere i decizie) s-i exprime sprijinul i angajamentul n recunoaterea necesitii schimbrilor i n implementarea acestor schimbri.
Bazndu-ne pe modelul dezvoltrii integrate a organizaiilor, putem identifica patru factori de blocaj n implementarea strategiei actualizate: strategici (complexitatea decizionala), structurali (birocratia specifica oricarui sistem, mijloace umane si financiare limitate, dimensiunea si complexitatea), culturali (teama de risc, traditia continuitatii, schimbarea mentalitatii) si comportamentali (absenta stimularilor individuale, neintelegerea obiectivelor finale, demotivare si frustrari, comportamentele de asteptare).
Administratia publica nu poate fi reformata intr-un timp scurt. Este un proces pe termen lung, care trebuie sa fie implementat de mai multe guverne consecutive, intr-un mediu dificil, competitiv si in continua schimbare. De aceea, este nevoie de obtinerea unui consens in plan politic in ceea ce priveste cerintele pentru realizarea intregului proces de reforma, prin:
Diseminarea pe scara larga a informatiilor privind reforma si incurajarea participarii cetatenilor, a societatii civile, a mediului de afaceri, a functionarilor publici la realizarea reformei, printr-un schimb democratic de opinii in legatura cu desfasurarea acestui proces; Fundamentarea reformei pe baza unei analize profesioniste a stadiului actual, a activitatii si performantelor administratiei publice, precum si pe baza evaluarii periodice a consecintelor activitatilor finalizate;
Folosirea experientelor in domeniul reformei administratiei publice din alte state, in special din statele membre UE si din tarile candidate, meninnd totodat elementele istorice si culturale ale administraiei publice romaneti;
Abordarea reformei in mod global: nici o schimbare izolata sau partiala nu trebuie realizata, daca nu a fost conceputa ca parte integranta si organica a intregii strategii de reforma;
Considerarea reformei ca un proces deschis: componentele strategiei de reforma vor fi actualizate si adaptate schimbarilor din mediul extern, dar si transformarii altor componente ale reformei, pentru a folosi in cel mai bun mod experienta acumulata in timpul implementarii;
Stabilirea prioritatilor strategice: pentru fiecare etapa este stabilit un numar limitat de obiective prioritare, asupra caroa se va indrepta intreaga atentie si pentru care vor fi alocate fondurile necesare. Acestea trebuie sa fie acele schimbari care determina progresul reformei in ansamblul sau si conditioneaza sau influenteaza toate celelalte transformari;
Asigurarea continuitatii functionarii administratiei publice, astfel incat aceasta sa isi indeplineasca functiile in timpul reorganizarii, descentralizarii, etc.;
Coordonarea si managementul intregii reforme dintr-un punct unic, la cel mai inalt nivel al Guvernului, pentru a asigura coerenta implementarii strategiei.7.2 Schema institutionala a procesului de reforma in administratia publica
In cadrul procesului de reforma, principalii actori implicati in coordonarea, implementarea si monitorizarea masurilor prevazute sunt:
Primul Ministru va avea rolul de a indruma reforma de ansamblu a Guvernului, dar va delega sarcinile specifice catre toti ministrii responsabili;
Intregul proces al reformei administratiei publice va fi coordonat de ministrul administratiei si internelor; Fiecare ministru trebuie sa prezinte o declaratie de intentie privind orientarile strategice pentru ministerul pe care il conduce, care poate fi actualizata periodic;
Consiliul Superior pentru Reforma Administraiei Publice, Coordonarea Politicilor Publice i Ajustare Structural va analiza strategiile sectoriale, pentru fiecare minister in parte sau in ansamblu, si va face sugestii catre ministere si recomandari catre Primul Ministru;
Trei ministri au un rol special in procesul de reform: Ministrul Administratiei si Internelor, Ministrul Finantelor Publice si Ministrul pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului; Diferenta fata de alte ministere este ca, acestea au o responsabilitate generala pentru anumite aspecte esentiale ale intregii administratii publice, dar si o responsabilitate specifica pentru sectorul pe care il reprezinta;
La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor actori implicati in procesul de reforma sub directa autoritate a ministrului sunt: Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice, directie in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, asigura suportul tehnic si monitorizarea intregului proces de reforma. De asemenea, aceasta structura asigura impreuna cu Unitatea pentru Politici Publice secretariatul Consiliului Guvernamental, punand in practica deciziile acestuia; Institutul National de Administratie impreuna cu centrele regionale este responsabil cu formarea continua a functionarilor publici din administratia publica centrala si locala;
Agentia Nationala a Functionarilor Publici, este responsabila pentru managementul functiei publice. Grupurile de monitorizare a reformei administratiei publice din judete si ministere coordonate de Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice. Aceste grupuri constituie o retea nationala a modernizatorilor reprezentand o interfata intre administratia publica centrala si locala, intre nivelul politic si aparatul tehnic din administratia publica. Ministrul Finantelor Publice trebuie sa elaboreze (i) un nou sistem bugetar orientat catre programe si performante, care sa sprijine un management eficace al performantelor in intreaga administratie publica, (ii) procese de executie a bugetului mai flexibile si transparente si (iii) tehnici contabile care sa permita atat contabilizarea activelor, cat si a fluxurilor bugetare.
Ministrul pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului trebuie sa pregateasca reforma sistematica, pe termen lung, a managementului elaborarii politicilor, al analizei si evaluarii politicilor si al procesului decizional central;
n cadrul Secretariatului General al Guvernului, a fost constituit recent Unitatea de Politici Publice a crei misiune este de ntrire a capacittii Guvernului de coordonare a procesului de formulare, implementare i monitorizare a politicilor publice, asigurnd rolul de interfa ntre diferitele instituii cu rol determinant n domeniul formulrii politicilor publice.
7.3 Mecanismul de monitorizare a implementarii strategiei de reforma a administratiei publiceConceptul de Plan de monitorizare a performantelor (PMP) reprezinta unul din cele mai importante aspecte ale procesului de reforma a politicilor publice, aici fiind incluse de asemenea politicile de descentralizare si cea privind managementul functiei publice (vezi anexa 5). Acesta este axat pe doua directii importante: eficacitatea administrativa si capacitatea de a elabora si implementa politici consistente si coerente in domeniul administratiei publice.
In urma dezbaterilor publice care au avut loc in cadrul Forumului national pe tema procesului de descentralizare sau reforma functiei publice, in cazul introducerii si utilizarii unui anumit sistem de monitorizare a performantelor procesului, au fost reliefate urmatoarele:
necesitatea utilizarii unui sistem dual de monitorizare a performantelor desfasurarii procesului de reforma, unul intern (asigurat de instituiile administraiei publice) i unul extern (implicnd societatea civil, asociatiile autoritatilor locale si alti beneficiari directi sau indirecti ai procesului de reforma), care s asigure transparena, neutralitatea si independenta ntregului proces; monitorizarea interna sa fie asigurata de catre: UCRAP i grupurile de monitorizare a reformei administraiei publice de la nivelul ministerelor i judeelor, pe cele trei componenete impreuna cu ANFP in domeniul functiei publice si UPP in domeniul formularii politicilor publice la nivel central si local;
monitorizarea externa sa fie asigurata de organisme independente;
pentru atingerea scopurilor pentru care au fost create, cele dou sisteme de monitorizare trebuie s fie compatibile prin indicatorii utilizai, astfel impunandu-se necesitatea asigurarii unei permanente comunicari intre cele doua parti.
Argumentele care justifica utilizarea acestui dublu sistem de monitorizare sunt:
1) sistemul intern de monitorizare care asigur feed-back-ul necesar pe tot parcursul derulrii procesului de descentralizare, indica Guvernului, care este principalul responsabil n faa cetenilor de calitatea serviciilor oferite acestora, si pentru implementarea procesului de reforma. Acest sistem permite s fie prentmpine eventualele disfuncionaliti i mbuntirea derularii aciunilor in timpul procesului;
2) sistemul extern de monitorizare asigur independen i neutralitate n monitorizarea procesului de descentralizare, precum si o transparenta reala a derularii procesului.
n cadrul Programrii Multianuale Phare 2004-2006, aflat n procedurile de avizare de ctre Comisia European, UCRAP a prevzut activiti prin care s se asigure formarea specialistilor n domeniul monitorizrii, att interne, ct i externe, dar i aciuni concrete pentru stabilirea celor dou sisteme (vezi anexa 6).
8. Planul de actiune
Obiecctive specificeActiuni preconizateRezultate asteptateIndicatoriTermenResponsabiliResurse
Mii euro
A. In domeniul functiei publice
A.1 Crearea i implementarea unui sistem de recrutare, evaluare i promovare bazat pe merit n funcia public
A.2 A.2 Crearea i implementarea unui sistem unitar de salarizare a funcionarilor publici
A.3 Dezvoltarea capacitii instituionale a Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici de a elabora, implementa, monitoriza i coordona aplicarea politicilor privind managementul resurselor umane n sistemul funciei publice
A.4 Modernizarea managementului resurselor umane
1.1. monitorizarea i gestionarea eficient a concursurilor organizate pentru ocuparea funciilor publice
1.2 standardizarea procedurilor i asigurarea unei practici unitare, prin:
1.2. 1.2.1 elaborarea unor ghiduri practice
1.2.2 centralizarea i publicarea funciilor publice vacante pe pagina de web a Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici
1.2.3 instruirea responsabililor de gestionarea resurselor umane, precum i a funcionarilor publici care particip n cadrul comisiilor de concurs sau de soluionare a contestaiilor;
1.2.4 stabilirea cadrului general privind competenele necesare exercitrii funciilor publice
1.2.5 promovarea concursurilor interministeriale i interjudeene pentru ocuparea funciilor publice vacante;
1.2.6. Organizarea de seminarii n vederea:
- implementrii celor mai bune practici cu privire la recrutare, promovare i evaluare;
- identificrii punctelor slabe ale cadrului legislativ;
- formulrii de recomandri pentru mbuntirea cadrului legislativ n domeniu
1.2.7.Modificarea i completarea cadrului legislativ pe baza punctelor slabe identificate i a propunerilor formulate
2.1. Realizarea unui studiu comparativ privind salarizarea funcionarilor publici n statele membre ale Uniunii Europene i n statele n curs de aderare, precum i analizarea diferenelor salariale ntre sectorul privat i sectorul public
2.2. Elaborarea mai multor opiuni privind sistemul de salarizare i estimarea costurilor financiare
2.3. Consultarea partenerilor de dialog social
2.4. Elaborarea proiectului legii privind sistemul unitar de salarizare a funcionarilor publici
2.5 Elaborarea unei metodologii de evaluare a posturilor
2.6.Evaluarea posturilor
2.7. Implementarea sistemului unitar de salarizare a funcionarilor publici
3.1 Evaluarea capacitii instituionale a Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici
3.2. mbuntirea structurii organizatorice a Ageniei i suplimentarea numrului de posturi
3.3. Stabilirea profilelor profesionale pentru noile posturi i recrutarea noilor funcionari publici conform cerinelor stabilite
3.4.Elaborarea manualului de proceduri interne a ANFP
3.5.Introducerea managementului calitii
4.1 Dezvoltarea capacitii de planificare a resurselor umane
4.1.1. Elaborarea instruciuni cadru privind ntocmirea planului de ocupare a funciilor publice
4.1.2. Instruirea personalului Ageniei i a responsabililor compartimentelor de resurse umane din autoritii i instituii publice privind aplicarea metodologiei cadru pentru ntocmirea planului de ocupare a funciilor publice
4.1.3. Elaborarea proiectului planului de ocupare a funciilor publice pentru anul 2005 pe baza propunerilor autoritilor i instituiilor publice
4.2. Dezvoltarea sistemului informaional integrat
4.2.1. Analiza actualului sistem informaional i stabilirea specificaiilor tehnice ale programului bazei de date astfel nct acesta s poat produce analize i rapoarte complexe care s permit evaluri calitative i cantitative ale sistemului funciei publice
4.2.2. Dezvoltarea unui sistem tranzitoriu privind evidena funciilor publice i a funcionarilor publici
4.2.3. Stabilirea sistemului de colectare a informaiilor pentru baze de date4.2.4. Stabilirea formatului standard al evidenei funciilor publice i al funcionarilor publici
4.2.5. Elaborarea specificaiilor tehnice pentru un sistem informaional integrat de gestiune a resurselor umane
4.2.6. Crearea i dezvoltarea noii structuri IT a sistemului informaional integrat de gestiune a resurselor umane
4.3. Promovarea standardelor de conduit pentru funcionarii publici
4.3.1. Elaborarea ghidului privind conduita funcionarilor publici
4.3.2. Instruirea personalului din cadrul compartimentelor de resurse umane privind aplicarea Codului de conduit
4.3.3. publicarea numrului i obiectului sesizrilor privind cazurile de nclcare a normelor de conduit profesional, a cauzelor i consecinelor nerespectrii normelor de conduit, evidenierea cazurilor n care funcionarilor publici li s-a cerut s acioneze sub presiunea factorului politic, a recomandrilor propuse, precum i autoritile sau instituiile publice care nu au respectat recomandrile
4.4.Promovarea transparentei in sistemul functiei publice
4.4.1. Realizarea i publicarea de rapoarte privind perceperea funcionarilor publici de ctre beneficiarii serviciilor furnizate
4.4.2. Publicarea anual a raportului privind managementul funciei publice i al funcionarilor publici
4.4.3. Realizarea i publicarea trimestrial a buletinului informativ al Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici
4.4.4. Realizarea de reuniuni trimestriale cu participarea principalilor actori n domeniul funciei publice
4.4.5. Dezoltarea cooperarii cu institutii europene similare, precum si de noi parteneriate bilaterale i multilaterale comisiile de concurs i comisiile de soluionare a contestaiilor funcioneaz pe baza principiului neutralitii, imparialitii i transparenei
mbuntirea instrumentelor i tehnicilor de recrutare, promovare i evaluare
creterea transparenei procesului de recrutare i a asigurrii egalitii de anse
asigurarea unei practici unitare
recrutarea i promovarea funcionarilor publici pe baza evalurii competenelor
reducerea numrului de concursuri i creterea competitivitii
implicarea actorilor cheie n managementul funciei publice, asigurarea transparenei i realizarea unei practici unitare
mbuntirea cadrului legislativ privind recrutarea i promovarea concursurilor identificarea celor mai bune practici n domeniul salarial;
identificarea nivelului salarial pentru funcii similare estimarea costurilor implicate de sistemul de salarizare i gsirea celor mai bune soluii realizarea dialogului cu partenerii de dialog social i a transparenei decizionale sistem unitar de salarizare a funcionarilor publici motivant, simplu i transparent care s reflecte importana i rezultatul activitii depuse, s permit atragerea i meninerea funcionarilor publici competeni stabilirea procedurii i criteriilor de evaluare a posturilor ierarhizarea posturilor creterea atractivitii funciei publice stabilirea celor mai bune soluii pentru eficientizarea activitii Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici asigurarea capacitii instituionale a Ageniei
recrutarea unor funcionari publici competeni, conform necesitilor ANFP
mbuntirea serviciilor oferite de Agenia Naional a Funcionarilor Publici mbuntirea serviciilor oferite de Agenia Naional a Funcionarilor Publici mbuntirea capacitii de planificare a resurselor umane
pregtirea personalului responsabil de ntocmirea planului de ocupare a funciilor publice
Previzionarea cheltuielilor bugetare pentru funcionarii publici pentru anul 2005 evaluarea sistemului informaional i stabilirea unor soluii
furnizarea datelor necesare gestionrii eficiente a funciilor publice i a funcionarilor publici
standardizarea informaiilor cuprinse n baza de date
standardizarea procedurilor de raportare i a informaiilor cuprinse n baza de date
dezvoltarea sistemului integrat de gestiune a funciilor i funcionarilor publici
eficientizarea managementului resurselor umane aplicarea unitar a standardelor de conduit
aplicarea unitar a standardelor de conduit.
asigurarea transparenei modului de aplicare a normelor de conduit evaluarea imaginii corpului funcionarilor publici
reflectarea progreselor i dificultilor din domeniu
reflectarea principalelor activiti n domeniul managementului funciei publice i al funcionarilor publici
asigurarea procesului de transparen decizional i o mai bun comunicare interinstituional identificarea celor mai bune practici privnd transparebtan numrul sesizrilor privind activitatea comisiilor
-procese verbale privind desfurarea concursului
dou ghiduri publicate
pagina web ANFP actualizat
numrul persoanelor care au accesat baza de date privind funciile publice vacante
numrul sesizrilor privind nclcarea prevederilor legale
numrul de funcionari publici instruii
instruciuni aprobate prin ordin al preedintelui ANFP
numrul concursurilor, numrul candidailor, costurile de organizare a concursului
numr seminarii organizate, numr participani.
modificarea i completarea H.G.nr.1209/2003
studiu realizat, analiz realizat
stabilirea unei variante optime
numr de ntlniri realizate;
proiectul legii aprobat de guvern i transmis Parlamentului spre adoptare
metodologia aprobat prin ordin al preedintelui ANFP
numrul posturilor evaluate, raportat la numrul total al posturilor
numrul candidailor la concurile organizate pentru intrarea n corpul funcionarilor publici, salarizarea funcionarilor publici similar cu salarizarea angajailor n sistemul privat
raport de evaluare
soluii optime pe termen scurt, mediu i lung Hotrre de Guvern aprobat
numrul funcionarilor publici recrutai
manual elaborat
certificare conform standardelor de calitate
Instruciuni cadru aprobate prin ordin al preedintelui ANFP
Numr Seminarii/ateliere de lucru organizate, numr de participani
Proiectul planului de ocupare pentru 2005
specificaii tehnice stabilite
baza de date actualizat
gradul de standardizare a informaiilor
proiect de Hotrre a Guvernului elaborat
specificaiile tehnice aprobate
rapoarte privind progresele realizate, numrul utilizatorilor instruii, numr echipamente IT achiziionate, soft instalat
ghid publicat
numr seminarii/ateliere de lucru organizate, numr de funcionari publici participani
raportul anual al managementului funciei publice i al funcionarilor publici
gradul de mulumire al beneficiarilor, determinat prin sondaje i chestionare
raport anual publicat
Buletin trimestrial publicat
Site-ul ANFP actualizat
prima reuniune desfurat pn la data de 30.11.2004
numar de parteneriate
Permanent
01.12.2004
01.05.2004, permanent
trimestrial
31.09.2004
01.06.2005
01.04.2005
01.11.2005
01.04.2004
15.05.2004
15.06.2004
30.06.2004
01.11.2004
01.06.2005
31.12.2006
01.04.2004
01.06.2004
01.11.2004
01.04.2005
01.03.2006
01.05.2004
01.07.2004
anual, pn la data de 01.09.2004
01.03.2004
ncepnd cu 01.06.2005
31.03.2005
31.05.2005
01.03.2005
01.11.2006
01.05.2005
31.12.2005
anual, ncepnd cu anul 2005
bi-anual
anual, pn la data de 1 martie
01.09.2004 30.11.2004;
anual
trimestrial
ANFP
toate ministerele i instituiile
ANFP
ANFP, autoriti i instituii publice
ANFP
ANFP
ANFP, autoriti i instituii publice
ANFP
MAI, ANFP
ANFP
ANFP, MFP
ANFP
ANFP, MAI, MFP
ANFP
ANFP, MFP, autoriti i instituii publice
ANFP, autoriti i instituii publice
evaluator extern independent
MAI, MFP, ANFP
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP, MAI, MFP, autoriti i instituii publice
ANFP, MAI, MCTI,
autoriti i instituii publice colaboratori externi
ANFP, MCTI, colaboratori externi
ANFP, MAI, MCTI, colaboratori externi
ANFP, MAI, MCTI, colaboratori externi
ANFP, MCTI colaboratori externi
ANFP, MCTI colaboratori externi
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP
ANFP450
850
2000
150
3750
50
1000
A.5 Dezvoltarea unui corp de manageri publici profesionisti si a competenelor necesare sprijinirii procesului de reform i a celui de integrare n UE
5.1 Formarea specializat a nalilor funcionari publici (INA)
5.2 Formarea specializat a corpului de elit al viitorilor manageri, prin permanentizarea actualei schemei a Tineri Profesioniti (INA)
5.3 Formarea specializat a funcionarilor de conducere actuali (Universiti partenere i INA)
100 inalti functionari publici formati prin programe de specializare de un an dedicate acestei categorii
150 Tineri progesionisti formati prin programe de specializare cu durata de doi ani (tineri absolventi), respectiv de un an (tineri functionari publici)
3000 functionari publici actuali (top management) formati prin programe de specializare de un an; 9000 functionari publici actuali (middle management) formati prin programe de specializare de trei luniAnual, incepand cu 2004
(Bi) anual
Mai 2007
(absolvire)INA
INA
INA, Universitatile partnere174,8/an
2440/an
5362,8
/an
A.6 Consolidarea capacitilor Institutului Naional de Administraie n vederea asigurrii implementrii componentelor strategice ale formrii continue a funcionarilor publici
5.4 Perfecionarea profesional a funcionarilor publici cu atribuii specifice n domeniul reformei i integrrii europene :
5.4.1 organizarea de programe de perfecionare pe tematici legate de implementarea procesului de reform i de problematica integrrii europene;
5.4.2 adaptarea/inserarea de module de formare cu astfel de tematici n programele de specializare dedicate nalilor funcionari i funcionarilor publici de conducere.
6.1 Dezvoltarea mecanismelor instituionale legate de implementarea, monitorizarea i evaluarea procesului unitar de formare continu;
6.2 Dezvoltarea mecanismelor instituionale de coordonare ntre actorii formrii continue. 30.000 functionari publici formati prin programe de perfectionare de scurta durata
Module adaptate prioritatilor de formare legate de procesul de reforma si integrare europeana
Parteneriate strategice intre principalii actori ai formarii continue vizand recunoasterea reciproca a rolului fiecaruia si utilizarea de standarde comune
Grupuri de lucru formate din experti si reprezentanti ai fiecarei institutii, reunite periodicIn fiecare an
Sept. 2004
Sept.2004
Semestrial incepand cu sept. 2004INA
INA, centrele regionale, colile din ministere
INA, universitati
INA, universitati, alti actori ai formarii continue a functionarilor publici din Romania5940/an
6.3 Dezvoltarea capacitii INA de a asigura realizarea activitilor de formare prevzute, la standarde calitative de nivel european;
6.4 Crearea unor standarde unitare privind procesul de formare;
6.5 Crearea/consolidarea unei reele de parteneri la nivel naional care s funcioneze pe baza standardelor mai sus menionate
6.6 Conectarea INA i a reelei de formare la reele similare existente pe plan european i internaional, precum i dezvoltarea de noi parteneriate bilaterale i multilaterale programe de formare a formatorilor si responsabililor de programe si activitati de formare
baza de date experti
echipe de formatori mixte (Romania si UE) stabile
mobilitati profesionale ale expertilor si responsabililor de formare
proceduri standard de evaluare si atestare a formatorilor
sistem unitar de admitere prin concurs
programe pedagogice unitare
criterii standard calitative si cantitative privind materialele pedagogice
proceduri standard de evaluare a programelor de formare si a participantilor
Retea nationala de furnizori de formare in parteneriat
crearea unor grupuri tematice de lucru ntre experi
participarea organizarea de evenimente tiinifice n parteneriatAnual, incepand cu 2004
Mai 2004
Sept.2005
Anual, incepand cu 2004
Sept.2004
Aprilie 2004
Sept.2004
Iunie 2004
Aprilie 2004
Sept.2004
Trimestrial, incepand cu 2004
Trimestrial, incepand cu 2004INA n colaborare cu partenerii din Romania si UE10/an
50
6.7 Creterea capacitilor logistice ale INA;
6.8 Dezvoltarea centrelor de formare continu;
10.7 Extinderea reelei de parteneri naionali i internaionali;
10.8 Crearea mai multor reele la nivel regional (antene judeene), n jurul centelor regionale. studiu fezabilitate Pipera
constructie campus in locatia din sos.Pipera
sedii reamenajate/extinse
baza materiala (inclusiv documentara) consolidata si modernizata
formatori si responsabili formare competenti si stabili
crearea unui sistem de comunicare n reea (intranet) INA-centre
faciliti de nvmnt la distan prin utilizarea noilor tehnologii de informare i comunicare
Acorduri si parteneriate bilaterale si multilaterale; programe cu finantare externa
Antene judetene functionale, in parteneriat cu autoritatile locale/institutiile de formare locale
Feb.2005
Dec.2006
Martie 2005
Sept.2005
Sept.2005
Sept.2005
Martie 2006
Anual
Dec.2006
INA
INA
Centrele regionale
INA
Centrele regionale
INA
Centrele regionale
50
5000
400
400
10.9 Crearea cadrului legislativ pentru functionarea sistemului national de formare a functionarilor publici Hotarare de Guvern privind reglementarea cadrului de functionare a sistemului formarii continue a functionarilor publici din RomaniaMartie 2005
INA (propunere)
B. In domeniul descentralizarii
B.1 Crearea unui cadru adecvat al descentralizarii/deconcentrarii
B.2 Clarificarea competentelor la diferitele niveluri si structuri ale administratiei publice1. Definirea mecanismelor si structurilor necesare coordonarii derularii procesului
1.1 Elaborarea legii cadru a descentralizarii
1.2 Operationalizarea Comitetul tehnic inter-ministerial, care va fi responsabil cu:
realizarea unor studii analitice, conceptuale si orientate pe politici sectoriale care vor avea ca rezultat acorduri cu privire la descentralizarea/deconcentrarea serviciilor si finantelor publice si
integrarea diverselor rezultate si strategii intr-un cadru coerent1. 3 Definirea sectoarelor si grupurilor de lucru pe problematici
1.4 Operationalizarea grupurilor de lucru
Grupurile de lucru vor desfasura o activitate analitica si orientata pe politici sectoriale pentru a elabora solutii la problemele aduse in discutie. Aceasta actiune va avea ca rezultat acorduri asupra propunerilor legate de functiile descentralizarii/deconcentrarii
1.5 Coordonarea elaborarii proiectelor de politici a grupurilor de lucru
1.6 Elaborarea si implementarea sistemelor de monitorizare a procesului de descentralizare
1.7 Elaborarea Legii descentralizarii
O noua lege va crea un cadru adecvat pentru descentralizarea si furnizarea serviciilor publice. Legea va clarifica atribuirea functiilor si relatia dintre nivelurile si unitatile administratiei publice. (de asemenea partea 2-3 din PAL)
1.7.1 Elaborarea proiectului asupra Legii Descentralizarii
1.7.2 Dezbatere publica asupra proiectului Legii Descentralizarii
1.7.3 Aprobarea Legii Descentralizarii
1. Dezvoltarea politicilor sectoriale privind descentralizarea.
1.1 Initierea unei analize cuprinzatoare a repartizarii functiilor la diferitele niveluri ale administratiei centrale si locale, pentru a stabili rolurile si responsabilitatile corespunzatoare fiecarui tip de autoritate locala, rolul prefectilor si corelarea finantarii cu functiile fiecaruia. Aceasta va cuprinde urmatoarele sectoare: drumuri, alimentare cu apa si salubrizare, sanatate, educatie pre-universitara, energie ( incalzire), asistenta sociala, siguranta publica si constructii de locuinte (PAL 1)
1.2 Derularea unor proiecte pilot incluzand negocierile, identificarea resurselor si transferul efectiv al competentelor la nivel local conform mecanismelor si procedurilor standard stabilite, inainte de generalizarea sistemului propus;
1.3 Finalizarea analizei complexe a rolurilor i repartizrii funciilor pentru fiecare nivel administrativ, n mod satisfctor pentru Banca Mondial, incluznd opiuni pentru reforma administraiei locale n sectoarele relevante.
Integrarea principalelor recomandri n cadrul legal modificat - LLPA, LLPF, LLT i legile organice ale sectoarelor relevante.(PAL 2)
1.4 Implementarea funciilor revizuite, a repartizrii cheltuielilor i finanrii pentru sectoarele analizate. Acestea trebuie s includ criterii clare pentru acordare de fonduri cu destinaie special i fonduri speciale de investiii.
Legea cadru a descentralizarii
Comitetul tehnic inter-ministerial infiintat
Sectoare incluse in planul de implementare privind descentralizarea
Planul de implementare dispune de surse de finantare adecvate Definirea directiilor strategice si agenda de lucru a grupurilor de lucru Grupuri de lucru operationale
Acord asupra agendei de lucru
Grupurile elaboreaza propuneri de politici privind descentralizarea
Rezultate acceptate de catre toate partile implicate
Informare publica in legatura cu acest proces sisteme de monitorizare (intern si extern)
rapoarte periodice de monitorizare
Claritate in atributii functionale si jurisdictii in cadrul tuturor nivelelurilor de Guvernare, in special la nivelul administratiei locale. Inlaturarea mandatelor nefondate, corectarea dezechilibrelor verticale si rationalizarea acordurilor de finantare existente. Proiectul Legii Descentralizarii Dezbatere publica
Procese participatorii imbunatatite
Dialog interguvernamental imbunatatit si reforme ale administratiei locale Legea a fost aprobata
Strategii de descentralizare/deconcentrare pentru diverse sectoare
Solutii pentru problemele legate de finantarea interguvernamentala si locala
Finalizarea elaborarii instrumentelor Transfer efectiv de competente la nivelul unor unitati pilot (judet/localiate/serviciu) pentru a testa legislatia secundara elaborate Repartizri funcionale i a responsabilitilor clar definite ntre toate nivelurile administrative, n special nivelurile administraiei locale Eliminarea responsabilitilor nefinanate, corectarea dezechilibrelor verticale i raionalizarea sistemelor de finanare existente.Aprilie 2004
Aprilie 2004
Mai 2006
Aprilie 2004
Martie 2005
Octombrie 2005
Iunie 2005
Iunie 2006
Septembrie 2005
Decembrie, 2005
Iunie, 2006
Octombrie 2005
Mai, 2004
Septembrie 2005
Decembrie, 2005
Decembrie, 2006
MAI
Guvernul
Guvern, SGG, MAI
Guvernul
MAI
MAI, Ministerele implicate
MAI, Ministerele implicate
Guvernul
MAI
MAI
Guvern
MAI, MFP, Ministere implicate
MAI si MFP, Ministere implicateMAI si MFP
MAI si MFP
MAI si MFP
2. Reforma sectorului Educatie
2.1 Clarificarea competentelor si a drepturilor de luare a deciziei in concordanta cu reforma finantarii sectorului Educatie. 2.2 Stabilirea mecanismelor si beneficiilor care decurg din rationalizarea structurilor institutionale si a serviciilor 3. Reforma sectorului Sanatate 3.1 Definirea competentelor descentralizate sau deconcentrate si drepturile de a lua decizii in concordanta cu reforma finantarii sectorului Sanatate 3.2 Stabilirea mecanismelor si beneficiilor care decurg din rationalizarea structurilor institutionale si a serviciilor 3.3 Stabilirea mecanismelor si avantajelor integrarii prevenirii, reabilitarii si structurii serviciilor sociale la nivel local
4. Reforma sectorului asistentei sociale 4.1 Definirea competentelor descentralizate si deconcentrate si drepturile de a lua decizii in concordanta cu reforma finantelor locale 4.2 Stabilirea mecanismelor si a stimulentelor pentru integrarea serviciilor sociale si a altor servicii oferite la nivel local 5. Reforma secorului privind alimentarea cu apa si salubritate
5.1 Revizuirea si imbunatatirea reglementarilor privind tarifele practicate
5.2 Revizuirea si diminuarea subventiilor pentru consumatori
5.3 Imbunatatirea reglementarilor privind contractele cu sectorul privat
5.4 Actualizarea standardelor de calitate legate de alimentarea cu apa si salubritate
6. Reforma sectorului energetic (termoficare)
6.1 Analiza si imbunatatirea legislatiei privind tarifele practicate
6.2 Analizarea si diminuarea subventiei pentru consumatori
6.3 Imbunatatirea reglementarii parteneriatelor cu sectorul privat
6.4 Actualizarea de standarde de calitate cu privire la furnizarea energiei termice catre consumatori
7. Servicii pentru situatii de urgenta7.1 Integrarea serviciilor pentru situatii de urgenta7.2 Elaborarea unui model organizational si administrativ
7.3 Elaborarea unui proiect de finantare a serviciilor pentru situatii de urgenta
7.4 Elaborarea unor standarde de calitate legate de serviciile integrate pentru situatii de urgenta
Servicii mai bune
Proceduri noi de lucru (inclusiv detalii asupra responsabilitatilor si relatiilor)
Responsabilitate marita
O structura institutionala si a serviciilor mai rationala
Costuri unitare mai scazute
Servicii imbunatatite Servicii mai bune
O structura institutionala si a serviciilor mai rationala
Proceduri noi de lucru (inclusiv detalii asupra responsabilitatilor si relatiilor) Responsabilitate marita O mai buna ingrijire a pacientilor
O mai buna prevenire si reabilitare
O structura institutionala si a serviciilor mai rationala
Costuri unitare mai mici Servicii imbunatatite Economii la costuri prin prevenire si reabilitare
Institutionalizare redusa O orientare mai mult spre cerere Servicii mai bune
O structura institutionala si a serviciilor mai rationala
Proceduri noi de lucru (inclusiv detalii asupra responsabilitatilor si relatiilor) Responsabilitate marita Reducerea costului prin prevenire si reabilitare
Institutionare mai mica Orientare mai mare catre cerere Rationalitate mai mare privind relatia furnizori - consumatori
Responsabilitate ridicata din partea furnizorilor
Eficienta costului serviciilor imbunatatita
Calitatea serviciului imbunatatita
Mai multe investitii Facilitarea accesului la imprumuturi pentru investitii O mai buna atribuire asubventiilor
Disciplina marita privind achitarea obligatiilor O mai buna colectare a taxelor Cresterea eficientei costului
Orientarea mai mare catre cerere
Servicii imbunatatite
Calitatea serviciilor furnizate consumatorilor imbunatatita Proceduri noi de lucru (inclusiv detalii asupra responsabilitatilor si relatiilor) Servicii imbunatatite O mai buna alocare a subventiilor
Cresterea disciplinei in privinta platilor
O mai buna colectare a taxelor si impozitelor O mai mare acoperire a costurilor prin incasari Cresterea eficacitatii costurilor
O orientare mai mult spre cerere Servicii imbunatatite
Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite cetatenilor Proceduri noi de lucru (inclusiv detalii asupra responsabilitatilor si relatiilor) Responsabilitate marita Proceduri noi de lucru (inclusiv detalii asupra responsabilitatilor si relatiilor) Servicii imbunatatite O mai buna cooperare a unitatilor implicate O disponibilitate mai mare de cooperare Servicii imbunatatite Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite cetatenilorSeptembrie 2006
Decembrie 2006
Iulie 2006
Septembrie 2006
Decembrie 2006
Septembrie
2006
Decembrie 2006
Decembrie
2005
Decembrie 2005
Septembrie 2005
Iunie 2005
Octombrie 2005
Septembrie 2005
Septembrie 2005Septembrie 2006
Martie 2006
Septembrie 2006
Septembrie 2006
Decembrie 2006
MECT
MECT, MFP,
MAI
MECT, MFP,
MAI
MS
MS, MPF,
MAI
MS, MFP,
MAI
MS, MMSSF, MFP, MAI
MMSSF
MMSSF, MFP,
MAI
MMSSF,
MAI
MAI, MAPAM, ANRSC
MAI, MAPAM
MAI, MAPAM, MFP
MAI, MAPAM, ANRSC
MAI, MAPAM, ANRSC
MAI, ANRSC, MFP
MAI, MFP
MAI, ANRSC
MAI, ANRSC
MAI, MS
MAI, MS
MAI, MS
MAI, MS
B.3 Intarirea autonomiei financiare a autoritatilor locale1. Imbunatatirea procesului de bugetare local
1.1 Reducerea restrictiilor de la nivel central asupra posibilitatii administratiei locale de a-si cheltui propriile venituri si blocarea grant-urilor
1.2 Analizarea reglementarilor privitoare la Trezorerie si la conturile bancare proprii ale administratiilor locale
2. Creterea veniturilor proprii i clarificarea problemelor legate de proprietatea public.
2.1