:!!tl!t:,@ t4.,-. SUMAR

Editoriol1 - Invitafie in viitor

Aurel Cdrdqel

Prozd SF5 - Stalia viselor

Liaiu Surugiu33 - Bucnregti

Ooidiu Vitnn45 - Dincolo de fereastrd

Florin Purluca51 - Ionia, ucenica

Daniel Timariu65 -Aparatul de multiplicatparadoxuri

Aurel Caragel59 - Newton Park

Gwrldrin Florindore

Medqlion78 - Cioburi

SimonqWdddresnu79 - Depanatorul

Simona Vldddreanu

Fqntostic82 - Strigoiul

Dan Ninoitr

Science89 - Cu pruden{d, despreInteligenla Artifi ciald

Cristinn Ronrftn

Dicfionor de Autori SF92 - Felix Aderca

Aurel Cdrdsel

-$ Revisto CSF

Anul l, nr. L/2O!9Colecf io Science -Fiction

lssN - 2668-1.862Editqtd de:

PAVCON M.O. Grup SRL

Editor: Constantin D. Pavel - redactia@colectiasf.roRedactor-qef: Aurel Cdrigel - redactorsef@colectiasf.ro

Redactori : Anamaria Borlan, Florin Purluca,Daniel Timariu, Florin Giurci, George Sauciuc,

Boris Velimirovici, Dodo NitiDesign & Grafic6: Andrei Nicolescu

Coperta: Andrei Nicolescu

Abonamente si Comenzi:www.colectiasf .ro / www.pavcon.ro

031.100.80.70 I 0727 .77.80.06

CSF 1.1

i:iiniitil,T,i :.rnlPnlat*

lnvitotie in viitor,

de Aurel Cdrdgel

A scrie din nou despre literatura SF, in acest minunat gi

straniu context cultural, in care gtiinfa gi aliatul ei, tehnica, autransformat mediul social intr-un mod atit de profund gi deviolent, incAt un om obignuit, trditor la mijlocul secolului alXX-lea, ar considera cd ne gisim intr-o epoci aflaid dincolo decele mai indrdznele vise ale scriitorilor din acest domeniu, poatereprezenta un act de curaj. Sau, pur gi simplu, un gest care su-bliniazd o lipsd acuti de subiecte interesante, despre care amputea, eventual, discuta.

$i totugi... Pentru ci existi :untotuqi pe marginea ciruia m-amhotirAt sd brodez textr,rl pe care-l citili. Iar acest totugi, acest

pretexf este rezervat revistei de science-fiction.D.p.d.v. cronologic, istoricul literar al acestei perioade ar

putea distinge trei etape in care revistele romAnegti de profilau apirut, au evoluat gi, in fine, au dispirut de pe scena lite-rari.

Prima etapi vizeaz6, sine-qua-non, perioada comunistS,care s-a dovedit extrem de restrictivd in privinfa publicafiilorc1e orice fel (nu numai science-fiction). O singurd revistd, ,,Co-lecfia de Povestiri $tiinfifico-Fantastice" a reusit, in ciuda uni-citifii ei, si men{ind gi chiar sd dezvolte interesul tinerei gene-rafii din acea vreme fald de psihologia viitorului.

Cea de-a doua etapi se raporteazi la deceniul postrevolu-

[ionar, care a precedat intrarea societifii in noul mileniu: inf-

CSF 1.1

zine, fanzine, prozine si reviste firi numdr au invadat scena,majoritatea la fel de efemere ca si insectele efemeride, de lacare provine denumire a (vezi ,,Stting" ,,,Star Trafic SF", ,,Atlan-tida",,,Jurnalul SF", ,,Artticipalia - Colecfia de Povestiri $tiin-fifico-Fantastice",,,Planetar SF",,,Omicron satelit",,,BibliotecaNova", ,,Paradox",,,Nova 5"5", ,,Bfain", ,,Aergistal" r ,,SfiTlx",,,Cronaut", ,,Sigma",,,Sfeno ++", ,,Nebuloasa 15", ,,467", ,,An-targ SF", ,,Android", ,,Quasar" s.a.).

Cea de-a treia se intinde de-a lungul primelor doud deceniidin mileniul al III-lea Ei are in centrul atentiei, cu precidere,revistele digitale. Nu chiar atAt de multe precum cele dinainte,insi, in mod evident, mai consistente literar si mai longevive.O enumerare nu ar putea sd fie decAt partiald, dar.e bine sd fiefdcutS: ,,Sfera online", ,,Nautilus", ,,Gazeta SF", ,,Helion on-line", ,,Pro-Scris", ,,Fantastica" r ,,Argos", ,,Galileo online,,,,,Fictiuni.ro" etc.

Privind retrospectiv, se poate afirma, cel pufin in privinfaultimelor doui etape cronologice, cd lectorul romAn de litera-furd science-fiction are nevoie de reviste de gen. Asta ca sd numai pomenim si multimea de bloguri de profil care, pAnd laun punct, contin si ele ceva din structura unei reviste. Aceastdnevoie a infuit-o, foarte bine, maestrul Adrian Rogoz, pdrinteleCp$fl care scria intr-un miniatural,,Editorial", publicat pe co-perta primului num6r al revistei (vd mai amintili, voi, vechiicititori de SF ai acelor vremuri minunate, de nuvela,,Meteori-tul de aur" a lui Octavian Sava?): ,,in cadrul scestei colectii, slcdrei prim numdr a apdrut, uor fi editate pouestiri, nuaele sau rotnfinecu cq.r acter gtiinlifico-fant astic. ur mdr ind fut amphr ile exf r aor dinar eale eroilor care, tnuingftnd mii de dificultali, cuceresc culmile inscce-sibile, pdtnLndtn sdhncul aulcanilor, plutesc pe munti de gheatd sauzboard pe naae interstelare, cititorii nostri aor trdi aldturi de ei, aorcunoaste mdretia idealurilor creatortre gi puteren gLndirii unlnne.colectinnonstrd are drept scop sd cultiaeln cititorii sdi drngostenfntnde gtiinfd, curajul si perseaerenta necesnrd oricdror mari tnfdptuiri.',

, *i-mryJ csF 1.1

Au trecut peste sase decenii de la publicarea acestor idei siputem sd afirmim, fdri nicio indoiali, cd ele nu s-au schimbatdcloc, deoarece tAn5ra generafie de azi (cu toate gadgeturileclectronice care au nhvilit peste ea, pare-se chiar din acelescrieri de anticipatie promovate de Adrian Rogoz) nu este curnult diferit5 de cea a anului 1955: preadolescenfii, adolescenliigi tinerii din 2019 manifesti aceeagi apetenfi pentru visare,pentru aventura in stare puri gi pentru cunoagterea lumii incare triiesc; isi doresc la fel de mult si cildtoreascd, si-gi schim-be mediul in care trdiesc gi si identifice metode noi de a-gi ajutasemenii intru rafiune. $i, mai ales, vor sd c5lStoreasci in spafiu,pcntru cd - nu-i aqa? - trdiesc intr-o lume in care s,tiinfa T teh-rrica au ficut posibil acest lucru mai mult decAt oricAnd. In ur-rndtorii 3-4 an| chinezii anunfd revenirea omului pe Lund, iarla orizontul anilor 2030 americanii sperd la realizarea incepu-tului colonizdrii Planetei Rogii. Pentru prima misiune privatdpre Marte s-au inscris, la preselectie, mai mult de 150.000 decloritori de pe intreg globul, ceea ce subliniazS, o datd in plus,faptul cd adolescenlii de azi art, cu adevirat, la ce si viseze.Ifin rAndurile lor vor fi selectali, fird indoiali, astronau(ii vii-torului apropiat. Iar la infiptuirea acestui vis ne propunem sd

intindern gi noi o mAni de ajutor. Noi, adici revista ColecfiaScience'Fiction (CSF), pe care o finefi acum in mAini si alecirei rAnduri vd pregdtili sd le citifi chiar acum.

Cum putem sd o facem?Simplu: oferindu-vi visuri despre acel viitor, mai apropiat

sau mai indepdrtaf in care voi, adullii de mAine, veli locui gi

veli lucra pe planetele Sistemului Solar; in care veli contribui,asa cum scria A. Rogoz, la marile infdptuiri ale speciei umane

- vefi invinge majoritatea bolilor umane, vefi ajuta la prelun-girea viefii pAni dincolo de pragul unui veac, vefi umple 9i ul-timele pete albe de pe harta geografici a Terrei, vefi eradicasirdcia si foametea si, mai ales, veti contribui fundamental lacliminuarea treptatS, dar constant5, a celui mai mare flagel careroade civilizalia umani - rdzboiul.

CSF 1.1

Iar visurile acestea dorim sd le adunim chiar din minlilevoastre, pline de dinamism gi de creativitate. Vd propunem orevistd in care voi inqivd sd avefi posibilitatea de a vi conturaviitorul, prin textele SF care asteapti si le scrieti, prin graficagi pictura ce vd agteaptd in spa{iul interstelar, in fine, prin toateideile (minunate, fdri indoial5) pe care le putefi aqezain pagi-nile eL conturAnd chipul unei lumi mai bune decit cea in care autrdit bunicii gi phrinlii vogtri. Nu va fi cen mai bund dintre lumileposibile, asa cum visa filosoful Wilhelm von Leibni z, dar va fi,in mod limpede, o lume mult mai rationali, intrucAt stiinla vaajunge si dirijeze cea mai mare parte din viala societdtii.

Vd invitdm, deci, dragi cititori, si figi cei maibunilocuitori aicelei maibune dintre lumile posibile, spre care vd promitem si viconducem cu acest Nautilus al revistelor de science-fictionromAnegti - CSF. Vd chemdm sd construiti, aldturi de noi, onavi minunatS, care sd ne transporte intr-o lume minunati. Olume cum numai in viitor puteli gdsi. Pentru cd viitorul nu esteinci pdtat de nimic. Pentru cd in viitor, nimic rdu nu a avut locsd se intAmple.

0o

zO

'g

013U

d

5

CSF 1.1 CSF 1.1

.. a:,a:a,:aa.a::tll.//1ltltit il.a:aaa:=:a . .='i :':v

i,,iiii',I i 74:BtrlOZ4...$F

Stotio Viselor

de Liaiu Surugiu

Eleanor igi setase telefonul sd rispundi in orice situafie, aga

ci Jeffrey nu se miri sd fie conectafi in timp ce ea dormea. Su-lrase de trei ori la rAnd g1, cum device-ul era Pe silenfios, seta-

lca realizase legdtura ffu6 a o trezi.Se maiintAmplase qi altidatd- Ella petrecea mult timp imer-

sati in subcongtient -, insi Jeff rcfuzase continuarea apelului.I)e data aceasta nu reugi sd inchidd, cel pufin nu inainte sivad6, st6ncn.

Femeia visa un cAmp albastru-instelat, in mijlocul ciruia se

;rfla ea, cu spatele. Putea fi cerul, oricum el percepea totultlintr-o perspectivd neutrd. Eleanor purta o robd cu mAnecilargi ce ii dezgoliserd bralele albe pAni la jumdtate, aga cum letinea in sus, intr-un gest hieratic.

Deasupra plutea stdnca, un asteroid de culoarea antracitu-lr-ri. Ceea ce ficea ca dimensiunea si-i poati fi apreciati eral.rptul cd pe partea inferioari, in direclia brafelor ei, totemul.rvea prins un copil"

in clipa urmitoare, Jeff simfi cum inima i-o ia razna. Pe

::lfrncd era fiica lui, in vArstd de gapte ani.Apoi, chipul copilului se schimbd. Lisa pdrea cu cel pufin

ztrce ani mai mare gi asta i se pdru straniu. Ntt uisdm decftt chi-

lttrri sau amestecuri de chipuri pe care le-nm mni udzut, gAndi Jeff.Iar fata aceea nu sem[na cu nimic din ceea ce intAlnise. Era ab-solut noui. Cu toate acestea, nu putea fi decAt fiica sa din vii-

tor, fiindci avea semnul pe obraz. Ceea ce inseantnd cd nici elr t7-frrtrebui sd o pot aedea.

Intrerupse legdtura si chemd imediat dronnader.ul. Magind-ria opri silenfios in fafa balconului, iar el siri direct in carling5.

- Sector IV, strada-verticald A2, m.10! comandi cu glastremurat.

Emofia il copleqise. Eleanor nu trebuia sd continue. Era atreisprezecea zi!

- Sector IV, partea opusi a Stafiei! se auzi pilotul automat.Traseu ideal: 9 km. Traseu real: 14 km. Ambuteiaje 9i devieri:T.Duratd estimatd: douizeci de minute.

- Dubleazdviteza, ceru. Cod de autoritate zero-unu prin-cipal.

Apoi, ca si nu mai piardi timp cu identificarea, isi lipi depiept scanerul. In ciuda ernotiei, doud bdtii de inimi furd deajuns pentru a i se recunoaste amprenta. Dronuaderul porniin vitezi prin tunelul aglomerat.

Cu toate ci nu zburd prin cercul exterior, care era cel mailung, dar si cel mai liber, gi degi pe cercul mediu sistemul opride cAteva ori traficul pe strdzile verticale special pentrrr ef JeffreyLandis, comandorul Staliei SpalialeAmerica, ajunse prea tArziu.

Polifigtii din sectorul IV executaserd ordinele Ei strada fu-sese invadati de dronnadere albastre, cu picioroangele lor ar-ticulate luminAnd portocaliu gi intermitent. Intraserd la nr. 10,ins5, dupi cum igi didu seama in tirnp ce parca, destinul seimplinise.

Cobori din carlingi si, tremurAnd, deschise capacul de petarga prinsd lAngd balcon.

Cu un geamdt, igi retrase privirea de parc[ ar fi intAlnit oalta, mult mai puternicd. Insd nu erau decAt doui pleoape subcare impietriseri ochii ei.

Se gAndi la Lis4 cineva trebuia s-o ia de la scoali. Apoi igiaminti ci sunase deja de pe drum.

- La ce ord s-a intAmplat? intrebi, dupi ce, in sfArsit, iiatinse obrajii frumosi, dar livizi.

CSF 1.1 [lSF 1,1

Erau prea reci. Robolii medicali stabiliserd, desigur, mo-mentul decesului cu eroare de un minut.

- in urmd cu o ord, domnule! rdspunse polilistul. Am ex-

tras cadavrul intrucAt exista pericol de explozie. Genigtii auoprit in ultima clipi sistemul de alimentare al edificiului.

Se adunase toati lumea de pe strada-verticall A2. Oameniistiteau dincolo de benzile luminoase, ugor inclinafi, de parcllr fi dat din cap cu mirare 9i ar fi rdmas asa, cu tofii, aplecalisple stAnga.

- Imposibil, zise Jeffrey, incercAnd s5-si controleze gesturile.Irnposibil! Am vorbit cu sotia mea in urmi cu un sfert de or5!

- Domnule?

- Am sr-rnat-o... gi am intratin visul ei. Acum un sfert de ordr;otia mea incd mai visa!

Zece ani mai tarziuPrezent,2056

PdmAntul apirea la fiecare doud minute in dreptul hublou-Ir ri, iar el igi aqezase fotoliul la o distanfi astfel incAt si-l vadil,crfect incadrat in cristal. La 67.000 de kilometri de scoarla te-n.strd mr mai exista noapte pentru Stalia Spalial5 America. Sin-g,urele clipe de intuneric total erau cele patruzeci de minute der'clipsi solari la zece ore, cAt dura o revolulie completd in jurulglobului.

Cu o razd de 3.500 metri gi treizeci de rotalii pe or5, SSA ob-tirrea forla centrifugi pentru a da celor de ia bord senzafia unei

liravitalii terestre. Cornpartimentele rezidenliale erau situate

Pc cercul exterior, unde peste cinci mii de oameni pdgeau cur.ilpile in afard gi capul spre centru. Asta in vreme ce axul con-{inea sondele spafiale Yarkovsky gi, mai nou, fabricile in care

sc construiau, nemaifiind nevoie sd le aduch de acasi.Acasd.".

Jeffrey Landis privi spre hublou, prinzAnd din nou apariliaPimAntului, cu oceanele sale albastre brdzdate de dungile albeale norilor si reflexiile lor argintii. Apoi apdru emisfera aus-trald, neagri ca noaptea, de parcd planeta Ei-ar fi schimbat axa,iar intunericul ar fi venit dinspre sud spre nord.

Sutana Pelerinului se rotea in aceiagi nori de culoarea chih-limbarului, vechi de decenii, provocali de praful meteoritilor.Nu mai erau doui milioane de tone pe an care si innegreascdzhpada munfilor inalti ori regiunile polare. Pulberea cAntdreadeja insutit 9i nu mai avea timp si se depuni. Cidea continuuin emisfera sudicd, acolo unde doud suvoaie cenusii, brntele luiVenus, se infigurau ca spiralele unei galaxii rosu-intunecate.

Reveni la raportul de pe display. Renuntd sd citeasch si, ime-diat ce se lisi pe spate in fotoliu, programul trecu pe lecturiautomati:

- La putin timp dupd ce s-n depdsit limita de doudsprezece zile,echipajul a intrnt in panicd si a cerut reaenirea de urgentd sub 67 .000de kilometri. A fost primul zbor fdra probleme din ultimii doudzecigi trei de ani. Consiliul SSA a hotdrdt Tn unanimitste cs sceasta sd

fie limita de timp tn care o naad cu echipaj uman...Inchise ochii, obosit, si asculti aga pind la finalul documen-

tului.

- Continud si rulezi rapoartele in ordine inversd, rosti incet.Programul igi regli tonul dupi al lui gi trecu la urmdtorul:

- Raport 2312055: Naua a trecut de OrbitaV si a oprit in punctgeostalionar, ls 70.000 kilometri de Terrn. Primele nopfi au trecut

fdrd incidente. in fiecnre dimineafd, Ia aprinderen luminiiJor, s-a cot.t-

statat cd toti membrii echipajului donniserd, ca de obicei. Totuqi, ana-liza bazei de date a rtrdtat cd, deqi substsntele hipnogene au fost maiperformante decftt cele din trecut, astronaulii su naut de fiecare dntdun somn fdrd" aise, dominat de unde cerebrale de tip Delta.

Se ridicd din fotoliu gi porni spre hublou. Pe m5sur6 ce seapropia, PdmAntul, pAnd atunci perfectincadrat, piru ci se de-pirteazd, micgorAndu-se dincolo de cristal.

CSF 1.1 CSF 1.1

- Actiuitaten din ziun n treisprezeceL continui programul insnrdind, n fost haotica gi pAna seara au izbucnit primele scte de...

Un semnal acustic ii intrerupse gAndurile, dar gi raportul.lieveni la pupitru.

- Comandor Landis, se auzi vocea ofiferului de cart, avemo avertizare de asteroizi in cAmpul4-Y-4. Timp estimat, 30 derninute.

- Luafi misurile necesare! zise.Ofilerul ezitX o clipX. Evident ci Etia ce mdsuri sX ia gi, de

l'.rpt, acestea erau supervizate de computerul central al SSA.Mai era ceva.

- Domnule, avem un om in zonX.Nu piruse deloc, pAni atunci, cd urma si fie o zi in care si

se intAmple nltcean. Verificd in program numele ofilerului decart. in clipa aceea inch nu stia ci aveau sd petreacd impreundrr zi foarte lungi.

- Vershery zise, cine a autorizat zborwl? apoi se gAndi ci nurnai conta. Aducefi-l inapoi! ordond.

- Asta incercim, domnule! rdspunse ofilerul. Doar c6... a

lrornit direct spre formaliunea de asteroizi.

+++Lisa Landis primise alerta in acelagi timp cu dispeceratul.

Avea aceeasi conexiune la sistemul de detecfie al Stafiei, dar,spre deosebire de ofiferii de carf nu pierduse timpul cu verifi-trirri. IJrcase in monopter gi plecase direct in zona 4-V-4.

,,kebuie sd uorbim!"- ii reveni in minte vocea lui. ,,Ai note dincc in ce mni mici ln scosld!"

,,Poflte cd e o iluzie... Ponte cd, ?n realitate, eu md fac din ce ?n ce

tttrli mere.",,Lisn... te ?nleleg perfect."Asta era problema. El infelegea totdeauna perfect.,,Cei din jurul tdu nu sunt perfecli, tatd! Astatnseamnd cd nu ne

intelegi deloc. Pe mine, una, cel pulin, eu asa simt, cd nu mdtnlelegi!"