Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii 1

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii2 3

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria

alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca

Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii

Europene sau a Guvernului Romaniei.

Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274

Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

CUPRINSINTRODUCERE 5TEST DE AUTOEVALUARE INITIALA 5

I. CadRUl legISlatIv al domeNIUlUI SeCURItatII SI SaNatatII mUNCII IN RomaNIa. PReveNIRea RISCURIloR PRofeSIoNale. 6PREZENTARE 6OBIECTIVE 6ACTE NORMATIVE DE BAZA 6LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 7OBIECTUL SI PRINCIPIILE ACTIVITATII DE PREVENIRE 7PRINCIPIILE DE BAZA ALE PREVENIRII 8AUTORITATI COMPETENTE SI INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU 8CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 10PERICOL. RISC. VATAMARE 11TEHNICI DE PREVENIRE 11ZONELE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC 12ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE 12ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE 14CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCA SI BOLILOR PROFESIONALE 16TEST DE EVALUARE 17

II.maSURI geNeRale de PReveNIRe 18SEMNALIZARE 18ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE 20

III. medICINa mUNCII. SUPRavegheRea SaNatatII lUCRatoRIloR 22

Iv. INStRUIRea 26

v. aCtIUNI IN Caz de URgeNta 26

vI. PRImUl ajUtoR 28TEST DE EVALUARE 35

MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 36Unitatea 1. Riscurile derivate din conditiile de securitate a muncii in functie de procese de productie si sarcini de lucru. 36HARTA CONCEPTUALA 38A. CADERILE 39a. Caderile de la acelasi nivel 39b. Caderile de la inaltime 40c. Caderea de obiecte, materiale, unelte etc. 42B. TAIETURI PROVOCATE DE CUTIT 44C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR 461. MASINI DE TOCAT 482. MASINI DE TRANSAT 493. UTILAJE PENTRU MEZELURI 504. CUTTERE 515. UTILAJE PENTRU INDEPARTAREA STRATULUI DE GRASIME SI/SAU A PIELII 51D. PROIECTAREA DE PARTICULE 52E. CONTACTELE ELECTRICE 53F. INCENDIILE 55G. CONTACTUL CU ANIMALELE 55REZUMAT 56TEST DE EVALUARE 57

MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 58Unitatea 2. Riscurile derivate din conditiile de igiena industriala 58HARTA CONCEPTIALA 59A. AGENTI BIOLOGICI 60B. ZGOMOTUL 61C. AGENTI CHIMICI 62 Gazelerefrigerente 62 Aditiviialimentari 62 Produseledecuratare 62D. VIBRATIILE 62

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii4 5

Sectorul carnii reprezinta o parte importanta a industrieialimentare din Romania, contribuind la dezvoltarea so-cio-economicaaanumitorzoneunde,decelemaimulteori,reprezintasingurulmediudedezvoltaresustenibilsicreatorde noi locuri de munca.

In contextul actualului climat economic, in care orice eve-nimentnegativneprevazutpoateafectaconsiderabilactivi-tateafirmelor,prevenireariscurilorprofesionalesiaproble-melordesanatatelegatedemuncaainceputsadevinaoprioritate, orice accident de munca sau imbolnavire datora-taconditiilordemuncagenerandpierderifinanciare,avandde asemenea si implicatii sociale extrem de importante.

Lunandinconsiderareacesteargumente,sedovedesteafinecesara stabilirea de masuri preventive si planuri de acti-unepentruareducesaueliminariscurileprofesionalespe-cifice. Etapele corespunzatoare atingerii acestui obiectivincepcualegereamodalitatiideorganizareaactivitatiidepreveniresiprotectie,parteafinalafiindplanificarea,adop-tareasimonitorizareamasurilordeprevenireidentificate.

Prezentulmanualdebunepracticiesteuninstrumentpen-tru resursele umane implicate in securitatea si sanatatea muncii, care are rolul de a ajuta la:

Dezvoltareasiraspandireaculturiideprevenireariscurilorprofesionale,

Promovarea celor mai bune practici de prevenire identificate,

Imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din sector.

Deasemeneaobiectivuldidacticalprezentuluimanual isipropunesacontribuieladezvoltareacalitatiiactivitatilordeprevenire desfasurate de companii, prin modalitatea deanaliza a principalelor riscuri de accidentare si imbolna-vire din industria carnii, care consta in tratarea unitara a cauzelor,consecintelorsimasurilordeprevenirespecificefiecaruirisc.

Manualulareintentiadeatransformaprevenireariscurilorprofesionale intr-unaliatstrategic inplanificareasi imple-mentarea politicilor de actiune pentru diminuarea incidentei accidentelordemuncasibolilorprofesionaleprinimbuna-tatireaconditiilordemunca,consecintelepozitivefiindcre-area unui climat de munca sanatos si, implicit, cresterea productivitatii.

Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:

1. Influenta muncii asupra sanatatii:

a)Esteintotdeaunapozitiva.

b) Poate provoca probleme de sanatate.

c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

2. In Romania exista legislatie specifica securitatii si sanatatii muncii care transpune Directiva Europene 89/391/CEE din 1989:

a) Doar pentru anumite sectoare de activitate.

b) Este conceputa dar inca neadoptata.

c) Din 2006.

3. Prevenirea riscurilor profesionale are ca finalitate:

a)Evitareasaureducereariscurilorprofesionale.

b)Evitareaaccidentelorsibolilorprofesionale.

c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

4. Conform principiilor activitatii de prevenire trebuie ca:

a)Lucratoriisabeneficiezedeechipamenteindividualedeprotectie.

b)Masuriledeprotectiecolectivasafieadoptate inainteamasurilor de protectie individuala.

c)Echipamenteleindividualedeprotectiesafiedistribuitedoar laucratorilor care le solicita.

5. Lucratorii au dreptul de a avea reprezentanti in Comi-tetul de Securitatea si Sanatate in Munca?

a) Nu.

b)Da,unulsingur.

c)Da,infunctiedenumarultotaldeangajati.

INtRodUCeRe teSt de aUtoevalUaRe INItIalaCUPRINS E. EXPUNEREA LA TEMPERATURI SCAZUTE 64RezumatRiscuriprivindIgiena 66TEST DE EVALUARE 66

MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 67Unitatea 3. Riscurile ergonomice si psihosociale si riscurile in functie de productie si sarcini de lucru. 67HARTA CONCEPTIALA 691. RISCURILE ERGONOMICE SI PSIHOSOCIALE 70A. CONDITIILE TERMOHIGROMETRICE SI MEDIUL DE LUCRU 70B. EPUIZAREA 70a. Manipularea manuala a incarcaturilor 70b. Pozitiilefortate 71c. Miscarile repetitive 72C. RITMUL DE LUCRU 72

MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 73Unitatea 2. Riscurile in functie de procese de productie si sarcini de lucru 73A. ETAPA DE DESCARCARE SI MANIPULARE 74B. SACRIFICAREA ANIMALELOR: ETAPA DE ASOMARE, STIMULARE, RIDICARE A ANIMALULUI, SANGERARE 74C. ETAPA DE SANGERARE 74D. ETAPA DE JUPUIRE 75E. ETAPA DE JUMULIRE SI DEPLUMARE 75F. ETAPA DE DECORNARE 75G. EVISCERAREA SI TAIEREA IN BUCATI MARI 75H. ETAPA DE TRANSARE SI DEZOSARE 76I. CURATIREA BURTII SI A ORGANELOR INTERNE 76J. ETAPA DE TAIERE SI TOCARE A CARNII 76K. PREPARAREA MEZELURILOR: RECEPTIA MATERIEI PRIME, TAIEREA SI TOCAREA CARNII 77L. PREPARAREA JAMBONULUI SI A CONSERVELOR DE CARNE: RECEPTIA MATERIEI PRIME, ETAPA DE SARARE A CARNII, ETAPA DE SPALARE, ETAPA DE FIERBERE, ETAPA DE DEZOSARE SI TAIERE 78M. ETAPA DE DISTRIBUTIE SI TRANSPORT: INCARCAREA SI DESCARCAREA 78N. ETAPA DE COMERCIALIZARE: CARMANGERII – RECEPTIA MATERIEI PRIME, COMERCIALIZAREA 78REZUMAT 79TEST DE EVALUARE 79

BIBlIogRafIe 80

«««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii6 7

sanatatii si securitatii lucratorilor si stabileste criterii minime pentru protectia acestora.

• directivele europene au caracter obligatoriupentru statele membre, fiecare stat totusi avandlibertateadea leadapta la realitatile interne farainsaaaduceatingereprincipiilordebaza.Aceastaactivitateafostdenumitatranspunere,LegeaSe-curitatiisiSanatatiiinMuncanr.319/2006fiindre-zultatultranspuneriiDirectivei89/391/CEE,din12iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lu-cratorilor la locul de munca.

• Conventiile InternationalealeOrganizatieiInter-nationaleaMuncii (I.L.O.)siOrganizatiaMondia-la a Sanatatii (O.M.S.) au stabilit, de asemenea, referintepentru tendintele si liniiledeactiunealepoliticilor de prevenire.

• Capitolele 1 si 2aleLegii319/2006prezintasco-

pullegii,domeniuldeaplicaresidefinitiiletermeni-lorsiexpresiilorspecifice.

• Capitolul 3, structurat in 7 sectiuni, prezintaobli-gatiileangajatorilorreferitoarela:

- Masurile si activitatilenecesareasigurarii se-curitatii si sanatatii muncii;

- Serviciile de prevenire si protectie;

- Primulajutor,stingereaincendiilor,evacuarealucratorilorsipericolulgravsiiminent;

- Informarealucratorilor;

- Consultarea si participarea lucratorilor;

- Instruirea lucratorilor.

• In Capitolul 4 sunt enumerate responsabilitatile lu-cratorilor in domeniul securitatii si sanatatii muncii.

• Capitolul 5 contineelementegeneraleprivindsu-pravegherea sanatatii, aceasta activitate fiind re-glementataprinHotararea Guvernului Romaniei nr. 355 din 11 aprilie 2007.

• Capitolul 6 prezintanormelegeneraleprivindco-municarea, cercetarea si raportarea evenimente-lor,atataccidentedemunca,catsiboliprofesio-nale.Deasemenea, inacestcapitolsuntdefinitetoatecategoriiledeaccidentedemunca.

• Capitolul 7 contine prevederi despre grupurile

sensibile la riscuri, categoriile de persoane inca-drateinacestgrupsiobligatiaangajatorilorpentruasigurareasecuritatisisanatatiiacestorpersoane.

• Capitolele 8 si 9 enumera infractiunilesicontra-ventiilecorespunzatoarenerespectariiprevederilorLegii319/2006.

• Capitolele 10 si 11 prezinta autoritatile compe-tente si institutiile cu atributii in domeniu, respectiv dispozitiilefinalealelegii.

Reglementerile specifice si detaliate ale principiilor si elementelor din Legea 319/2006 sunt stipulate in Nor-mele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 adop-tate prin HG 1425/2006 cu modificarile si competarile ulterioare.

Strategiaabordariisecuritatiisisanatatiimunciis-amodi-ficatcategoricde la intrarea invigoareaLegii319/2006,principiul general fiind prevenirea riscurilor profesionale,prinidentificareasievaluareaacestorasiadoptareamasu-rilor necesare evitarii sau diminuarii lor, protectia colectiva avand caracter prioritar.

Astfel,angajatoriiauobligatiadeaorganizaactivitatiledeprevenireinbazaevaluariiriscurilorprofesionalesiaplanu-luidepreveniresiprotectie,elaborateinfunctiedecarac-teristicilefiecaruicentrudemunca,locdemunca,postdelucru si lucratori.

LegeaSecuritatiisiSanatatiiinMuncaarecaobiectpromo-vareasecuritatiisisanatatii lucratorilorprindefinireaunorobligatii,responsabilitatisiactivitatiialcarorscopestepre-venirea riscurilor profesionale,acestafiind,dealtfel,siprincipiulprimordialalcadrului juridiccarereglementeazadomeniul SSM.

RaSPUNSURI la teStUl de aUtoevalUaRe INItIala 1.– Raspuns corect: b) Poate provoca probleme de sanatate.

Justificare: munca, prin caracteristicile ei, poate provoca in anumite situatii probleme de sanatate lucratorilor, care in ca-zuriextremepotfiaccidentedemuncasauboliprofesionale.

2.– Raspuns corect: c) Din 2006.

Justificare: inRomania,actelenormativecarereglementea-zadomeniulSecuritatiisiSanatatiiMunciiaufostadoptatein2006:LegeaSecuritatiisiSanatatiiinMuncanr.319din14iulie2006siNormelemetodologicedeaplicareaprevederilorLegiinr.319/2006cumodificarilesicompletarileulterioare.

3.– Raspuns corect: c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

Justificare:LegeaSecuritatiisiSanatatiiinMuncadefinesteprevenireacafiind“ansambluldedispozitiisaumasuriluateoriprevazuteintoateetapeleprocesuluidemunca,inscopulevitariisaudiminuariiriscurilorprofesionale”.Caoconsecin-taaevitariisaudiminuariiriscurilorprofesionaleseconsiderasi evitarea sau diminuarea accidentelor de munca sau a bo-lilorprofesionalecaresuntefectealeriscurilorprofesionale.

4.– Raspuns corect: b) Masurile de protectie colectiva sa fie adoptate inaintea masurilor de protectie individuala.

Justificare:Unuldinprincipiilegeneraledeprevenireeste,conformLegiiSecuritatiisiSanatatiiMuncii:“adoptarea,inmodprioritar,amasurilordeprotectiecolectivafatadema-suriledeprotectieindividuala”.

5.– Raspuns corect: c) Da, in functie de numarul total de an-gajati.

Justificare: Normele metodologice de aplicare a Legii319/2006stabilescdreptullucratorilordeaaveareprezen-tantiinCSSM,precumsinumarulacestorinfunctiedenu-marultotalalangajatilor.

Securitatea si Sanatatea Muncii este un domeniu extrem de important in cadrul politicilor Uniunii Europene avand ca exponent principal Strategia Comunitara privind Se-curitatea si Sanatatea in Munca. Acceptarea Romaniei in Comunitatea Europeana in 2007 a permis transpunerea in legislatia romanaaunui amplu set denormecomunitarededicate Securitatii si Sanatatii in Munca.

Incontinuarevorfiprezentateconcepteledebazaalepre-veniriiriscurilorprofesionale,legislatiaspecificasielemen-tele relationate cu securitatea si sanatatea muncii, insistan-du-se pe relatia stransa dintre munca si sanatate si evolutia eiincontextulschimbarilordinmediuldemunca.

• Cunoasterea cadrului legal al domeniului securita-tii si Sanatatii Muncii.

• Intelegerea conceptelor securitatii si sanatatii in munca: conditii de munca; pericol, risc, vatamare; tehnici de prevenire; accidente de munca si boli profesionale.

• Dezvoltarea obisnuintei de aplicare a cerintelor de-rivate din actele normative specifice securitatii si sanatatii in munca.

AsigurareasecuritatiisisanatatiimunciiobligacompaniilelaasumarearesponsabilitatilorstabilitedeLegea319/2006,printrecelemaiimportantefiind:evaluareariscurilorpentrusecuritateasi sanatatea lucratorilor, identificareasiadop-tarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea riscurilor, supravegherea sanatatii lucratorilor in scopul detectariiprecoce a posibilelor probleme de sanatate determinate de conditiile de munca.

Actelenormativedebazacarereglementeazadomeniulsecuritatii si sanatatii muncii sunt:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319 din 14 iulie 2006;

Normelemetodologicedeaplicarea legiinr.319/2006(HG1425/2006cumodifica-rile si completarile ulterioare).

Aceste acte normative respecta prinicipiile Constitutiei Ro-manieisiCoduluiMunciireferitoarelasecuritateasisana-tatea muncii, precum si principiile Directivelor Europene si ale Conventiilor Internationale:

• Constitutia Romaniei prevede la art. 41, alin.2 dreptullucratorilordeabeneficiademasuridepro-tectiesocialacareincludsiasigurareasecuritatiisisanatatii muncii.

• Codul muncii stipuleazainart. 171 obligatiaana-gajatorilordealuatoatemasurilenecesarepentruaprotejaintegritateafizicasisanatateanagajatilor,asigurandsecuritateasisanatateamuncii.

• Actul Unic European (1987) stabileste, printre altele, principiile politicii sociale (art. 118 A) ale Uniunii Europene care are ca obiect promovarea

Art.5 lit.e), Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca

Prevenire: Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii ris-curilor profesionale;

I. CadRUl legISlatIv al domeNIUlUI SeCURItatII SI SaNatatII mUNCII IN Roma-

NIa. PReveNIRea RISCURIloR PRofeSIoNale.

PRezeNtaRe

oBIeCtIve

aCte NoRmatIve de Baza

legea SeCURItatII SI SaNatatII IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006

oBIeCtUl SI PRINCIPIIle aCtIvItatII de PReveNIRe

«««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii8 9

tiatedealteinstitutii,potrivitlegii,siparticipa,dupacaz,laelaborareaunorastfeldereglementari;

monitorizeazaaplicarealegislatieipebazadatelor,ainformatiilorsiapropunerilortransmisedeinsti-tutiileaflateinsubordinesaucoordonare,precumsi ale celor cu care colaboreaza in desfasurareaactivitatii;

abiliteazapersoanejuridicesifizicepentruaprestaservicii de protectie si prevenire in domeniul securi-tatii si sanatatii in munca;

recunoaste,desemneaza,notificasisupraveghea-za laboratoarede incercari,precumsiorganismedindomeniulsaudecompetenta,inconditiilelegii;

coordoneaza,incolaborarecuMinisterulEducatieisiCercetarii,elaborareaprogramelordecercetarede interes national in domeniul securitatii si sana-tatii in munca;

organizeaza, impreuna cuMinisterul Educatiei siCercetarii,activitateadepregatiregeneralasi/saude specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant;

desfasoara activitati de informare-documentare,potrivitlegii;

avizeazamaterialedeinformaresiinstruire,cumarfisuporturidecurs,brosuri,pliante,afiseelaboratedealtepersoanejuridicesaufizice,insensulasi-gurariiconcordanteimesajelorpecareacestealecontincuprevederilelegislatieiinvigoare;

reprezintastatulinrelatiileinternationaledindome-niul sau de competenta.

2. Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de speci-alitate al administratiei publice centrale, este autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica

Atributii:

coordoneaza activitatea demedicina amuncii lanivel national;

elaboreazasauavizeazareglementaripentrupro-tectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pen-tru promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina muncii;

supravegheazastareadesanatatealucratorilor;

asiguraformareasiperfectionareaprofesionalaindomeniul medicinei muncii;

coordoneaza activitatea de cercetare, declarare,

inregistrare si evidentaabolilor profesionale si acelorlegatedeprofesiune;

autorizeaza/avizeazasi controleazacalitateaser-viciilor medicale acordate lucratorilor la locul de munca;

colaboreaza cu alte institutii implicate in activitaticu impact asupra sanatatii lucratorilor;

indeplinestesialteatributii,conformcompetentelorsaleindomeniu,reglementateprinlegispeciale.

3. Inspectia Muncii reprezinta autoritatea compe-tenta in ceea ce priveste controlul aplicarii le-gislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca

Atributii:

controleazarealizareaprogramelordeprevenireariscurilorprofesionale;

solicita masuratori si determinari, examineazaprobe de produse si de materiale in unitati si in afara acestora, pentru clarificarea unor eveni-mente sau situatii de pericol;

dispunesistareaactivitatiisauscoatereadinfunc-tiuneaechipamentelordemunca,incazulincareconstataostaredepericolgravsiiminentdeac-cidentaresaudeimbolnavireprofesionalasisesi-zeaza,dupacaz,organeledeurmarirepenala;

cerceteaza evenimentele conform competente-lor,avizeazacercetarea,stabilestesauconfirmacaracterul accidentelor;

coordoneaza, in colaborare cu Institutul Natio-nal de Statistica si cu celelalte institutii implicate, dupacaz,sistemulderaportaresievidentaaac-cidentelor de munca si a incidentelor, iar, in co-laborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul deraportareabolilorprofesionalesaulegatedeprofesie;

analizeazaactivitateaserviciilorexterneprevazu-telaart.8alin.(4)sipropuneretragereaabilitarii,dupacaz;

raporteazaMinisteruluiMuncii,SolidaritatiiSoci-ale si Familiei situatiile deosebite care necesita imbunatatireareglementarilordindomeniulsecu-ritatii si sanatatii in munca;

furnizeaza informatiicelor interesatidesprecelemai eficacemijloace de respectare a legislatieidin domeniul securitatii si sanatatii in munca.

PrincipiiledebazaalepreveniriiriscurilorprofesionalesuntprevazuteinLegea319/2006:

1. Evitarea riscurilor

Esteobiectivulprincipalalactiunilordeprevenire,fiindsiceamaieficacemodalitatedeevitareaposibilelorconse-cinte.

2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate

Insituatiileincareriscurileidentificatenupotfievitate,estenecesaraevaluarea lor, identificarea lucratorilor expusi sistabilirea masurilor de prevenire adecvate.

3. Combaterea riscurilor la sursa

4. Adaptarea muncii la om

Inseamnaproiectareaposturilordemunca,alegereaechi-pamentelor de munca, a metodelor de munca si de pro-ductie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritmpredeterminatsiadiminuariiefecteloracestoraasuprasanatatii.

5. Adaptarea la progresul tehnic

Inanumitesituatii,limitariletehnicefacimposibilaevitareaunorriscuriprofesionale.Inacestsens,angajatorultrebuiesatinacontdeevolutiatehnica,inlocuindechipamenteledemuncasauidentificandsolutii tehnicepentrumarireagra-dului de securitate a celor existente.

6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos

Principiul se aplica incepand cu procedurile de lucru, pana laechipamenteledemunca.

7. Planificarea prevenirii

Atingereaobiectivelorsiurmarireasustenabilitatiiactivita-tilordeprevenirenupoatefi facutafaraoplanificaresiomonitorizarecontinuaaindicatoriloracestoractivitati.

8. Adoptare masurilor de protectie colectiva in-aintea celor de protectie individuala

Acestprincipiuconfirmaprioritateaadoptariimasurilorne-cesarecombateriiriscurilorlasursa,fiindevidenteeficientasicaracterulgeneralalacestuitipdemasuri.

9. Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor

Informatiile si instructiunile furnizate lucratorilor (teoreticsipractic)trebuiesafiesuficientesinecesare,astfelincatacestia sa-si poata desfasura sarcinile demunca cunos-cand risicurile la care sunt expusi, consecintele acestora si masurile de prevenire si protectie.

1. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Fa-miliei este autoritatea competenta in dome-niul securitatii si sanatatii in munca

Atributii in domeniu:

elaboreazaproiectedeactenormativeinvedereaimplementarii unitare a strategiei nationale si aacquis-ului comunitar din domeniu;

avizeazareglementarilecuimplicatiiindomeniuini-

Principalele obligatii ale angajatorului Obligatiile lucratorilorSa asigure securitatatea si protectia sanatatii lucratorilor;

Sa previna riscurilor profesionale;

Sa informeze si sa instruiasca lucratorii;

Sa asigure echipamentele individuale de protectie in confor-mitate cu rezultatele evaluarii riscurilor;

Sa consulte si sa permita participarea lucratorilor la discuta-rea tuturor problemelor referitoare la SSM;

Sa garanteze supravegherea sanatatii lucratorilor.

Sa utilizeze corect echipamentele de munca;

Sa utilizeze corect echipamentele individuale de protectie;

Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de protectie ale echipamentelor de lucru si sa utilizeze corect acest dispozitive;

Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar putea consti-tui un potential pericol;

Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei SSM;

Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu de munca sigur si sanatos.

PRINCIPIIle de Baza ale PReveNIRII

aUtoRItatI ComPeteNte SI IN-StItUtII CU atRIBUtII IN domeNIU

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii10 11

Lucratoriidinindustriaalimentara,datoritaactivitatiiprofe-sionalesimediului incareisidesfasoaraacesteactivitati,potfiexpusiriscurilorprofesionalecare,dacanusuntevita-te,potcauzaaccidentedemuncasiboliprofesionale.

Angajatorulareobligatiadealuamasurilenecesareelimi-narii si/sau diminuarii riscurilor. Pe de alta parte, lucratorii auresponsabilitateadeaexploatasiutiliza inmodadec-vatechipamenteledemuncasiechipamenteleindividualede protectie. Promovarea unei atitudini pozitive si a uneimotivatiisuficientepentrudobandireacunostintelorsiobis-nuintelor necesare evitarii riscurilor, va reduce considerabil incidentaaccidentelordemuncasiabolilorprofesionale.

O activitate preventiva adecvata implica cunoasterea tu-turorelementelorsistemuluidemuncasia factorilorcarecaracterizeazaacesteelemente,pentruaputeaastfeliden-tificasipreveniriscurile.Activitateapreventivanupoatefipunctuala,fiindunprocesdinamicdatoritavariabilelorcarecaracterizeazaatatmuncasiconditiiledemunca,catfieca-re lucrator.

Cum s-a mentionat anterior, procesul de munca este ca-racterizatdeanumiteelementesiconditiispecificecarepotfioriginea riscurilorprofesionale.Pentruomaibuna inte-legere, in continuarevor fidefiniti termenii:pericol, risc, vatamare/dauna.

Pericolulpoatefiechivalentcuorigineariscului.Inimagi-nea alaturata pericolele principale sunt cutitul de transare si metoda de lucru.

Insituatiaprezentatainimagine,principalulriscestecelde accidentare prin taiere.

Riscul poate fi evaluat prin combinarea a doua variabilecareilcaracterizeaza:probabilitateaproduceriiluisiseveri-tatea/gravitateaconsecintelor(vatamarilor/daunelor).

Datafiindvarietateaconditiilordemuncacarecaracterizea-zauncentrudemuncasauoactivitateproductiva,actiuniledeprevenireimplicautilizareadetehnicispecialeinfunctiede conditiile demuncapentru care se faceanaliza si pecare se doreste a le imbunatati.

Securitatea muncii - Ansambludetehnicisiproceduri care au drept obiectiv eliminarea sau diminuarea riscurilor de producere a accidentelor de munca.

• Igiena industriala - Ansamblude tehnicidestu-diu,evaluaresimodificareafactorilorderiscfizici,chimicisaubiologicicareafecteazaambientulme-diului de munca, in scopul prevenirii aparitiei bolilor profesionaleinrandullucratorilorexpusi.

• Ergonomia si psihosociologia muncii - Ergono-mia: este disciplina care se ocupa cu studiul con-ditiilordemuncainvederearealizariiuneiadaptarioptimeaomuluilaacestea.Psihosociologiamun-cii:studiazafactoriideriscpsihosocialiderivatidinorganizareamuncii,relatiiledemunca,mediulso-cial al lucratorilor, etc.

• Supravegherea sanatatii lucratorilor - Repre-zinta totalitatea serviciilor medicale care asiguraprevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor

4. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific masurile de imbunatatire a activitatii de securi-tate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu

Definitii

Prevenire - Ansamblu de dispozitii sau masuriluateoriprevazute in toateetapeleprocesuluidemunca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.

Securitate si Sanatate in Munca - Ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scopasigura-reacelormaibuneconditiiindesfasurareaproce-suluidemunca,aparareavietii,integritatiifizicesipsihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoaneparticipante la procesul de munca.

Risc profesional - Probabilitatea ca un eveniment nedoritsaserealizezecuoanumitagravítate, inconditiideutilizaresi/sauexpuneredateintimpulsidincauzaprocesuluidemunca.

Pericol grav si iminent - Situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment.

Accident de munca - Vatamareaviolentaaorga-nismului,precumsiintoxicatiaacutaprofesionala,care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoa-ca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zilecalendaristice,invaliditateorideces.

Echipament individual de protectie - Oriceechi-pamentdestinatafipurtatsaumanuitdeunlucra-tor pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securita-tea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indepli-ni acest obiectiv.

Echipament de munca - Orice masina, aparat, unealtasauinstalatiefolositainmunca.

Evaluarea riscurilor - Studiul sistematic al tuturor aspectelor procesului demunca care pot generaevenimente nedorite, identificarea mijloacelor deeliminare a pericolelor si a masurilor de prevenire si protectie pentru controlul acestor riscuri.

Grupuri sensibile la riscuri - Sunt acei lucratori care, datorita caracteristicilor personale, pot fi

afectatiinmodspecific.Inaceastacategorieintra:femeilegravide,lehuzele,femeilecarealapteaza,tinerii,persoanelecudizabilitati.

Sarcina de munca Mediul inconjurator Organizarea muncii

Conditiiledemuncapotficlasificateintreicategorii:speci-ficesarciniidemunca,specificemediuluiambientalsispe-cificeorganizariimuncii.

Sunt conditii de munca:

a. Caracteristicile generale ale locatiilor, instalatiilor,echipamentelor,produselorsiaaltorutilitatiiexis-tente in centrul de munca.

b. Naturaagentilor fizici, chimici si biologici prezen-ti in mediul de munca, intensitatea, concentratiile sauniveluldeprezentacorespunzatoareacestora.

c. Procedurile de lucru pentru utilizarea sau desfa-surareasarcinilordemunca inprezenta factorilormentionati anterior.

d. Toateacelealtecarcteristicialemuncii, incluzan-du-lepeaceleareferitoare laorganizareamuncii,care pot influenta dimensiunea riscurilor la caresunt expusi lucratorii.

Toateacestecaracteristicidiferadelaunpostdelucrulaaltul, neexistand doua posturi de lucru identice din punct de vedere al conditiilor de munca. De aceea, atunci cand sunt studiate conditiile de munca, prima etapa a prevenirii, trebuiestudiatfiecarepostdelucruinpartepentruadeter-minaexactposibileleriscuriprofesionale.

Pentru a evita ca variabilele din componenta conditilor de muncasaafectezesecuritateasisanatatealucratorilorestenecesaraprevenireariscurilorprofesionale, identificandsicontroland aceste riscuri.

Supraveghereasanatatiilucratorilor

Pericol

Proprietatea sau capacitatea intrínseca prin care un element (materii, materiale, metode de munca, tehnologii, etc.) este susceptibil sa con-duca la materializarea unui eveniment nedorit.

Risc

Probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se realizeze cu o anumita gravítate, in conditii de utilizare si/sau expunere date.

CoNCePte de Baza foloSIte IN domeNIUl SeCURItatII SI SaNatatII

mUNCII

tehNICI de PReveNIReCoNdItII de mUNCa

PeRICol. RISC. vatamaRe

Vatamare/dauna - Consecinta materializarii riscului

Orice caracteristica a muncii care poate avea o influenta seminificativa in generarea de riscuri

pentru securitatea si sanatatea lucratorilor

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii12 13

• Activitatispecificeexploatarilorminieredesuprafa-ta si de subteran.

• Activitatispecificedeforajterestrusidepeplatfor-me maritime.

• Activitaticaresedesfasoarasubapa.

• Activitati in constructii civile, excavatii, lucrari de puturi, terasamente subterane si tuneluri, care implica risc de surpare sau risc de cadere de la inaltime.

• Activitati in industria metalurgica si activitati deconstructii navale.

• Producereagazelorcomprimate,lichefiatesaudi-zolvatesiutilizareamasivaaacestora.

• Activitati careproducconcentratii ridicatedeprafde siliciu.

• Activitati care implica riscuri electrice la inalta ten-siune.

• Activitati de producere a bauturilor distilate si a substantelorinflamabile.

• Activitatidepazasiprotectie.

• Activitaticeimplicariscurideproducereaexplozii-lor,conformHG1058/2006.

2. Prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de actvitatile de prevenire si protectie.

3. Prininfiintareaunuiasaumaimultorserviciiinternede prevenire si protectie.

4. Prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Intoatecazurileprezentatemaisus,angajatorul,lucratoruldesemnat, personalul din componenta serviciilor interne sauexterne,trebuiesaaibapregatireanecesaradesfasu-rariiactivitatilordepreveniresiprotectieconformarticolelor49 si 50 din HG 1425/2006.

Contractareaunui serviciuexternesteobligatoriedoar incazul in care competentele si/sau resursele persoanelorindicatelapunctele1,2si3nusuntsuficienteindepliniriicerintelorlegaledindomeniu.Deasemenea,serviciulex-ternpoateficontractatindiferentdemodalitateainternadeorganizareaactivitatiidepreveniresiprotectie.

Contractareaunuiserviciuexternnu implicasidelegarearesponsabilitatilorangajatoruluiasacumsuntelestipulateinactelenormativecarereglementeazadomeniulsecurita-tiisisanatatiiinmunca,serviciulexternnefiindresponsabilde punerea in practica masurilor sau activitatilor de preve-

niresiprotectiepropuse.Deasemnareadecatreangajatoraunuireprezentantcaresacoordonezerelatiadintreservi-ciulexternsiangajator,saexecutesi/sausamonitorizezeexecutarea activitatilor stabilite de serviciul extern este, de asemenea, necesara.

Documentuldebazaalactivitatiidepreveniresiprotectieeste Planul de prevenire si protectie care se intocmeste inurmaevaluariiriscurilorprofesionale.

Acestatrebuiesacontinacelputinurmatoareleinformatii:

• Denumirea locului de munca/postului de lucru evaluat;

• Riscurileevaluatepentrufiecarelocdemunca/postdelucru;

• Masuritehnicedepreveniresiprotectie;

• Masuriorganizatoricedepreveniresiprotectie;

• Masuriigienico-sanitaredepreveniresiprotectie;

• Masuri de alta natura;

• Actiuniinscopulrealizariimasurii/masurilorpropuse;

• Termenederealizare;

• Persoanele care raspund de realizareamasurii/ma-surilor.

Planuldepreveniresiprotectie trebuiesupusanalizei lu-cratorilorsi/saureprezentantilor lorsaucomitetuluidese-curitate si sanatate inmunca, dupacaz, si trebuie sa fiesemnat de angajator.De asemenea, planul de preveniresiprotectiestasilabazaintocmiriidocumentelornecesareinstruirilorlucratorilor,dinelputandfiextraseatatriscurilecucaractergeneralsimasuriledeprevenire,catsiriscurilespecificefiecaruilocdemunca/postdelucrusimasuriledeprevenireaferenteacestora.

Unorganismextremdeimportantdinstructuradeorgani-zare a actvitatii de prevenire si protectie esteComitetul de securitate si sanatate in munca (CSSM). Conformart. 57 din HG 1425/2006 cumodificarile si completarileulterioare, Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori,inclusivcucapitalstrain,caredesfasoaraactivitatipe teritoriul Romaniei. Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca inunitatilecuunnumarmaimicde50delucratoriinfunctiedenaturaactivitatiisideriscurileidentificate.

Conformart.58alaceluiasiHG,Comitetuldesecuritatesisanatate in munca este constituit din urmatorii membri:

a)angajatorsaureprezentantulsaulegal;

b)reprezentantiaiangajatoruluicuatributiidesecuritatesi sanatate in munca;

profesionalesiabolilorlegatedeprofesie,precumsi mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.Supraveghereasanatatii lucratoriloresteasiguratadecatremediciispecialistideme-dicina muncii.

Zonele cu risc ridicat si specificsuntacelezonedincadrulintreprinderiisi/sauunitatiiincareaufostidentifica-teriscuricepotgeneraaccidentesauboliprofesionalecuconsecintegrave,ireversibile,respectivdecessauinvali-ditate.

Evidentazonelorcuriscridicatsispecifictrebuiesacontina:nominalizareaacestorzoneincadrulintreprinderii

si/sau unitatii;masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru

acestezone.

Stabilireazonelordemuncacuriscridicatsispecificimplica:identificareasievaluareariscurilor/factorilorde

riscdeaccidentaresiimbolnavireprofesionala,precum si a consecintelor actiunii acestora asupra organismului–decessauinvaliditate;

nivelulcantitativalfactorilorderiscincazulimbol-navirilorprofesionale;

duratadeexpunerelaactiunilefactorilorderisc;nivelulmorbiditatiiprinaccidentesiboliprofesio-

nale.

Masuriledeasigurareasecuritatiisisanatatiiinmuncapotfi:tehnice;organizatorice;igienico-sanitare;de alta natura.

Bazatepeevaluareariscuriloracesteatrebuiesafieadaptatezonelordemuncarespective,corespunzatorconditiilordemuncaspecificeunitatii,avizateodataculistazonelorcuriscridicatspecific.

Definitii:• Lucrator-persoanaangajatadecatreunangaja-

tor,potrivitlegii,inclusivstudentii,eleviiinperioadaefectuariistagiuluidepractica,precumsiuceniciisialti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelorcarepresteazaactivitaticasnice.

• Serviciu intern de prevenire si protectie - repre-zintatotalitatearesurselormaterialesiumanealo-catepentruefectuareaactivitatilordepreveniresiprotectie in intreprindere si/sau unitate.

• Comitet de securitate si sanatate in munca - esteorganulparitarconstituitlanivelulangajatoru-lui, in vederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

• Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi spe-cifice in domeniul securitatii si sanatatii lucra-torilor - persoana aleasa, selectata sau desem-nata de lucratori, in conformitate cu prevederilelegale,saiireprezintepeacestiainceeaceprives-teproblemele referitoare laprotectiasecuritatii sisanatatii lucratorilor in munca.

Inconformitatecuart.14dinHG1425/2006cumodificarilesicompletarileulterioare,organizareaactivitatilordepreve-niresiprotectieesterealizatadeangajatorinurmatoarelemoduri:

1. Prinasumareadecatreangajatoraatributiilorpen-trurealizareamasurilorprevazutedelege.Aceastasituatieesteposibiladoar incazulmicrointreprin-derilor si intreprinderilor a caror activitate nu se regasesteinlistadinanexa5aHG1425/2006pre-zentatamaijos,dincareaufostscoaseactivitatilecarenuaulegaturacuindustriaalimentara:

• Activitati cu risc potential de expunere la radiatii ionizante.

• Activitaticuriscpotentialdeexpunerelaagentito-xicisifoartetoxici,inspecialcelecuriscdeexpu-nerelaagenticancerigeni,mutagenisialtiagenticarepericliteazareproducerea.

• Activitati in care sunt implicate substante pericu-loase, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 95/2003privindcontrolulactivitatilorcareprezintapericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.

• Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si 4 deagentibiologici.

• Activitatidefabricare,manipularesiutilizaredeex-plozivi,inclusivarticolepirotehnicesialteprodusecarecontinmateriiexplozive.

Atentie!Angajatorul este obligat:sa aduca la cunostinta tuturor lucrato-

rilor care sunt zonele cu risc ridicat si specific;

sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si a lucratorilor care isi desfasoara activitatea in zonele cu riscridicatsispecificmasurilestabilitein urma evaluarii riscurilor.

Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicatsispecificconstituieoprioritateincadrulplanului de protectie si prevenire!

zoNele CU RISC RIdICat SI SPeCIfIC

oRgaNIzaRea aCtIvItatIloR de PReveNIRe SI PRoteCtIe

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii14 15

unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ame-ninta avutul public si privat;

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a acci-dentatului;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucrato-rului la locul de munca organizat de angajator, si invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizi-ce la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizi-ce la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta per-soana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarci-nilor de munca, pe durata normala de deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lu-crului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul sau materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator, sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamenta-re, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efec-tueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii acti-vitatilor aferente stagiului de practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi: furtuna, viscol, cutremur, inun-datie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare) etc, daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc pre-supunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aflata in inde-plinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

In situatiile mentionate la literele g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditii-le prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare. Accidentele de munca sunt,inmareamajoritateacazurilor,unindicatoraldefici-entelorconditiilordemuncasimanagementuluipreveniriiriscurilorprofesionale.Dinpunctdevederetehnico-pre-ventiv sunt si accidente care nu au drept consecinte va-tamaridepersoane,acesteevenimentefiinddenumiteinlegislatiaspecifica“incidentepericuloase”.

Cercetareaincidentelorpericuloasevafitratatacuaceasiatentiecasiincazulaccidentelordemunca,concluziilesimasurileidentificatefiindvitaleevitariiproduceriiunoreve-nimente similare in viitor.

accident Incident periculos

Altecategoriideafectiunicauzatedeconditiiledemuncasuntsuntbolileprofesionalesibolilelegatedeprofesiune.

c)reprezentantiailucratorilorcuraspunderispecificeindomeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;

d) medicul de medicina a muncii.

Numarulreprezentantilorlucratorilorvafiegalcunumarulformatdinangajatorsaureprezentantulsaulegalsirepre-zentantiiangajatorului, iar lucratoruldesemnatsau repre-zentantul serviciului intern de prevenire si protectie va fisecretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.

ReprezentantiilucratorilorinCSSMsuntalesipentruope-rioada de 2 ani.

Atributiile Comitetului de securitate si sanatate in mun-ca, conform HG 1425/2006 cu modificarile si completa-rile ulterioare, sunt urmatoarele:

a) analizeaza si face propuneri privind politica de securi-tate si sanatate in munca si planul de prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de orga-nizare si functionare;

b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederi-lor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunata-tirii conditiilor de munca;

c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situa-tia constatarii anumitor deficiente;

d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utili-zarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de pro-tectie colectiva si individuala;

e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie, precum si men-tinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia;

f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;

g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind con-ditiile de munca si modul in care isi indeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern;

h) urmareste modul in care se aplica si se respecta re-glementarile legale privind securitatea si sanatatea in mun-ca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;

i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, pre-cum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propu-ne introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;

j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de mun-ca, imbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse

si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii;

k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiu-nilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute;

l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de secu-ritate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator.

Alte reglementarii privind organizarea si functionareaCSSM, precum si obligatiile angajatorului referitoare laCSSM sunt stipulate in capitolul IV al HG 1425/2006 cu modificarilesicompletarileulterioare.

Efectelenegativepecaremuncapecaremuncalepoateaveaasupralucratorilorsemanifestasubdiferiteforme:accidentedemunca,boliprofesionalesaubolilegatedeprofesiune.

Inconformitatecuarticolul30dinLege319/2006,suntcon-siderate accidente de munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea anga-jatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza inde-plinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural - sportive organizate in timpul si din cauza indepli-nirii acestor activitati;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a

Accidentul de munca

“Este vatamarea violenta a organismului, pre-cum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in inde-plinirea indatoririlor de serviciu si care provoa-ca incapacítate temporara de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.”

Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 2006

Incident periculos

“Esteevenimentulidentificabil,cumarfiexplo-zia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportament neadecvat al factoru-luiuman,careunaafectat lucratorii,dararfifost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzatoriarfifostposibilsaproducapagubemateriale.”

Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 2006

aCCIdeNtele de mUNCa SI BolIle PRofeSIoNale

Boala profesionala

“Este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agentinocivifizici,chimicioribiologicicaracte-ristici locului de munca, precum si de solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.”

Boala legata de profesiune

“Este boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.”

Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 2006

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii16 17

social.Repercusiunileasupramediuluidemuncafizicpotficontaminarilecusubstantechimice,agentibiologici,de-gradareasaudistrugereainstalatiilordeclimatizare,etc.Consecintele asupra mediului social pot aprea atat la nivel individual,catsilaniveldegrup.Sepotmanifestatensiuniinterpersonale datorita atribuirii de culpabilitati sau respon-sabilitatii, stres, etc.

Consecinteleaccidentelordemuncasialebolilorprofe-sionalepotficlasificatesiinfunctiedenivelullacareseproduc:a) Individual:victima-suferintafizicasipsihica,incapacitate

temporara sau permanenta de munca, pierdere increderiiinsine,pierderifinanciare,etc;

apropiatiaivictimei(familie,rude)–suferintapsihica,strespsihicdatoratdeteriorariiclimatuluifamilial,etc.

b) Microeconomic(agenteconomic):intarzierisaupier-derideproductie,deteriorarisidistrugerialeechipa-mentelordemunca,posibilecheltuieliderecalificaresaucalificareaforteidemunca,degradareaclimatuluisocial la locul munca, pierderi de contracte, etc.

c) Macroeconomic: cheltuielicuasigurarisocialesicuasistentamedi-

calasaujudiciare,incazulidentificariiraspunderiipenale, etc.

Pierderileeconomicesuntreflectatededouacategoriidecosturi: costuridirecte,incaresuntinclusecelelegatede

asigurari,derefacereaevaluariiriscurilorprofesi-onale;

costuriindirecte,reprezentatedecheltuielileneacoperitedeasigurari,careinfluenteazaatatbugetulpublic,catsiagentuleconomic:cheltuielipentrureparareasauinlocuireaechipamentelorde munca avariate sau distruse, pierderi de timp demunca,posibilepenalitatipentruintarzierilalivrare, etc.

Concluziacelorprezentatemaisusestecatoateactivitatiledeprevenireariscurilorprofesionalesuntdestinateelimi-narii sau reducerii consecintelor enumerate mai sus atat lanivelul lucratorilor,catsialangajatorilorsisocietatii, ingeneral.

Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:1. Legea Securitatii si Sanatatii Muncii prevede obliga-

tii ale lucratorilor?a) Nu, doar drepturi.b) Da, in Capitolul 4.

2. Prevenirea este:a) Ansambluldedispozitii luateoriprevazute in toate

etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau

diminuariiriscurilorprofesionale;b) Ansambluldedispozitiisaumasuri luateoripreva-

zuteintoateetapeleprocesuluidemunca,inscopulevitariiriscurilorprofesionale;

c) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori preva-zute in toate etapele procesului de munca, in sco-pul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.

3. Lucratorii sunt obligati:a) Sautilizezecorectechipamenteledemunca;b) Sautilizezecorectechipamenteleindividualedepro-

tectie;c) Sanudezactivezeelementelesaudispozitivelede

protectiealeechipamentelordelucrusisautilizezecorectacestedispozitive;

d) Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar putea constitui un potential pericol;

e) Saisiinsuseascasisarespecteprevederilelegisla-tiei SSM;

f) Sacooperezecuangajatorullaasigurareaunuime-diudemuncasigursisanatos;

g) Toate variantele sunt corecte.

4. In categoria grupurilor sensibile la riscuri intra:a) Femeile gravide;b) Tinerii;c) Persoanele peste 50 de ani.

5. Zonele din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversi-bile, respectiv deces sau invaliditate sunt denumite:

a) Zonecuriscspecific;b) Zone periculoase;c) Zonele cu risc ridicat si specific.

6. Angajatorul este obligat:a) Sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt

zonelecuriscridicatsispecific;b) Sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de

muncasialucratorilorcareisidesfasoaraactivi-tateainzonelecuriscridicatsispecificmasurilestabilite in urma evaluarii riscurilor;

c) Ambele variante sunt corecte.

7. Documentul de baza al activitatii de prevenire si protectie este:a) Documentarulpentruinstruireaintroductiv-genera-

la;b) Planuldeactiuneincazdepericolgarvsiiminent;c) Planul de prevenire si protectie.

8. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca este constituit din urmatorii membrii:

Pentru ca o afectiune sa fie considerata boala profesio-nala este necesar ca aceasta sa apara in „Tabelul Bolilor Profesionale cu declarare obligatorie” din anexa nr. 22 aHG 1426/2006 cu modificarile si completarile ulterioare,„Normemetodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006”.Deasemenea,silistacategoriilorgeneralealebolilorlegatedeprofesiuneapareinanexanr.23alactuluinormativ amintit mai sus.

Spredeosebiredebolileprofesionale,bolilelegatedeprofesiunenusedeclara,acesteasedispensarizeazamedicalsisecomunicaangajatorilorsubformarapoartelormedicalenenominalizateprivindsanatatealucratorilor,invederealuariimasurilortehnico–organizatoricedenor-malizareaconditiilordemunca.

Exempledebolilegatedeprofesiune:- hipertensiunea arteriala potentiala consecinta a urmato-rilorfactori:zgomot,vibratii,temperaturasiradiatiicaloricecrescute etc. - afectiuni respiratorii cronice nespecificecauzatedepul-beri,gazeiritanteetc.- cardiopatia ischemica cauzatadesolicitaricrescutefizicesipsihiceinprocesulmuncii;- afectiuni musculo – scheletice (lombalgii,cervicoscapu-lalgiietc)cauzatedemicroclimatnefavorabil,vibratii,efortfiziccrescut,posturaincomodas.a.

Declansareasievolutiaacestorcategoriideafectiuniestedeterminatadeoseriedefactori:

Concentratia sau intensitatea agentilor nocivi. Estecantitateasaunivelulagentuluinociv inmediulambiental.

Caracteristicile individuale ale lucratorilor. Fiecare organismestecaracterizatdeanumitevariabilecareildiferentiazadeunaltulsicare,inconsecinta,influen-

teazaposibileleefectealeagentilornocivi.

Expunere simultana sau consecutiva la mai multi agenti nocivi. In cele mai multe situatii, lucratorii suntexpusi lamaimultiagentinocivi,acaror prezenta poate fi simultana sau succesiva,anumiti agenti putandpotenta caracterul nocivalaltoracareinmodnormalarafectafoarteputinsa-natatea.

Accidenteledemuncasibolileprofesionaleauoinfluentanegativaasupraelementelorsistemuluidemunca:execu-tantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca.

Consecinte asupra executantuluiInprocesuldemunca,lucratorulestecaracterizatprinelementelecareildefinesc,atatcafiintaumana,catsicaexecutant al sarcinii de munca. Valorilesicaracteristicilespecificeasociatecelordouaipostaze,potfi:integritateafizicasipsihica,sanatatea,vi-ata,capacitateaafectivasicreativa,respectivcapacitateademunca,abilitati/aptitudinispecifce,etc.Accidenteledemuncasibolileprofesionaleinfluenteazadirectsauindirectambelecategorii,indiferiteplanuri:•psiho-fiziologic:suferintafizica,stres,diminuareasaupierderea capacitatii de munca, invaliditate, deces; •economico-financiar:diminuareaveniturilor,cheltuielipentru asistenta medicala, etc.

Consecinte asupra sarcinii de munca Consecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii de munca sau neindeplinirea ei la timp sau indeplinirea neco-respunzatoare.

Consecinte asupra mijloacelor de productie Infoartemulteaccidentedemuncasepotproduceavariisaudistrugeri,atatalemijloacelordemunca,catsialeproduselorintemediaresaufinite.

Consecinte asupra mediului de munca - fizic si social Ambelecategoriipotfiafectatedeproducereaaccidente-lordemuncasiaparitiabolilorprofesionale,inspecialcel

teSt de evalUaRe INItIala

CoNSeCINte SoCIale SI eCoNomICe ale aCCIdeN-

teloR de mUNCa SI BolIloR PRofeSIoNale

Timpul de expunere.

Este timpul in care lucratrorul este expus agentilor nocivi. Sunt doua situatii generale: cand expunerea este ocazionala sau punctu-ala, doar pe durata indeplinirii anumitor sarcini (exemplul 1); cand expunerea exista pe toata durata zilei de munca (exemplul 2).

Exemplul 1

Operatiuni periodice de curatare a utilajelor, uti-lizand substante chimice periculoase.

Exemplul 2

Expunere la zgomot in cazul operatorilor la linile de imbuteliere sau ambalare.

Exemplu

Deficienta de vitamine favorizeaza intoxicatiacu anumite metale; obezitatea favorizeaza de-pozitarea/retinerea de toxine in organism.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii18 19

a) Angajatorsaureprezentantulsaulegal,reprezen-tantiailucratorilorcuraspunderispecificeindome-niul securitatii si sanatatii lucratorilor, medicul de medicina a muncii;

b) Angajatorsaureprezentantulsaulegal,reprezen-tantiaiangajatoruluicuatributiidesecuritatesisanatateînmunca,reprezentantiailucratorilorcuraspunderispecificeîndomeniulsecuritatiisisana-tatii lucratorilor;

c) Angajator sau reprezentantul sau legal, repre-zentanti ai angajatorului cu atributii de secu-ritate si sanatate in munca, reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, medicul de medicina a muncii.

9. Accidentul de munca este:a) Vatamareaviolentaaorganismului,precumsiin-

toxicatiaacutaprofesionala,careaulocintimpulprocesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

b) Vatamareaviolentaaorganismuluicarearelocintimpul procesului de munca sau in indeplinirea in-datoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporaradecelputin3zilecalendaristice,invalidi-tate sau deces;

c) Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplini-rea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de cel putin 3 zile calen-daristice, invaliditate sau deces;

10. Afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de mun-ca, se numeste:

a) Boalalegatadeprofesiune;b) Boala profesionala.

\

II. maSURI geNeRale de PReveNIRe

SemNalIzaRe

SemNe de aveRtIzaReAvertizeaza un risc sau

pericol, recomanda precautia sau verificarea

modalItatI de SemNalIzaRe

tIPURI de SemNalIzaRe

DEFINITIE

Conform H.G. nr. 971 din 2006 privind ce-rintele minime pentru semnalizarea de se-curitate si/sau de sanatate la locul de mun-ca, semnalizarea de securitate si/sau de sanatate este semnalizarea care se refera la un obiect, o activitate sau o situatie de-terminata si furnizeaza informatii ori cerinte referitoare la securitatea si/sau sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunica-re verbala sau un gest-semnal

SEMNALIZAREA

Semnalizarea este o masura complementara de prevenire a riscurilor care, singura, nu poa-te elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organizatorice.

In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fievitatesaureduseprinmasuritehnicesaudeorganizare a muncii, societatile au obligatia le-gala de a asigura semnalizarea corespunzatoa-re de securitate si sanatate la locul de munca. Modalitateasitipuldesemnalizarevafistabilitadoar in urma evaluarii riscurilor profesionale.

«««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii20 21

avandu-segrijacadimensiunileEIPsasafiepersonalizateastfelincatpurtarealorsanuconstituieundisconfortpent-ruceiceleutilizeaza.

In industria carnii echipamentele individuale de protectiesunt folositepentruaproteja lucratorii impotrivaurmatoa-relor riscuri (cateva exemple):

Caderi de la diferite niveluri

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

Echipamentpentrulucrullainaltime

Caderi de la acelasi nivel

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

Caderi de obiecte, materiale

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Casca de protectie

Invaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-forsat

Lovituri, taieturi datorate uneltelor, obiectelor

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice

Incaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-forsat

OchelarideprotectierezistentilasocuriSorturi de protectie impotriva riscurilor mecanice

Proiectare de particule

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

OchelarideprotectierezisentilasocurisauviziereCasca de protectie

Expunere la temperaturi extreme – lucrul in camere frigorifice sau congelatoare sau in aer liber in timpuliernii si verii

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Imbracaminte de protectie impotriva frigului sauadecvata temperaturilor ridicate, incluzand aici siincaltamintea

Contacte termice

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Manusi de protectie impotriva riscurilor termice

Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor ter-mice (sorturi)

Contacte electrice–incazulinterventiilorsaulucrarilorde mentenanta

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice

Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor elec-trice

OchelarideprotectieContact cu substante iritante, caustice sau corosive

si /sau inhalare de substante nocive

defINItIe

Conformlegislatieicomunitare,echipamenteleindividualedeprotectiereprezintaoricedispozitivsauarticoldestinat

purtariisauutilizariidecatreunindividcamijlocdeprotec-tie impotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sanatate sisiguranta.

Echipamenteleindividualedeprotectiesuntultimabarieraintre persoana si risc, neactionand asupra sursei de risc, ci asupra persoanei expuse si nu elimina riscul, ci doar dimi-nueazaconsecinteleacestuia.IdentificareacategoriilordeEIP necesare activitatilor precum si a caracteristicilor aces-tora va fi facuta in urma evaluarii riscurilor profesionale,

SemNale PeNtRU loCalIzaRea

mateRIaleloR SaU eChIPameNteloR

NeCeSaRe PeNtRU PReveNIRea SI StINgeRea INCeNdIIloR

Ofera informatii cu privire la locul de amplasare a echipamente-lor de stingere a incendiilor

Exemple

SemNe PeNtRU RISCURIle de CADERE, CIOCNIRE SAU LOVIRE

eChIPameNte INdIvIdUale de PRoteCtIe - eIP

Obliga la un comportament sau acti-une specifica sau la purtarea unui anumit echipament individual de protectie

SemNe de oBlIgatIvItate

Exemple

SemNe de INteRdICtIeInterzice un comportament

care ar putea provoca un pericol

Exemple

SemNe de SalvaRe SI aCoRdaRea PRImUlUI

ajUtoR

Ofera informatii cu privire la iesiri de urgenta, prim ajutor sau la dispozitive de salvare

Exemple

Conform art.13, lit. r) si lit. s) din Legea Se-curitatii si Sanatatii in Munca, angajatorul este obligat sa asigure echipamente individuale de protectie si sa acorde echipament individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

Conform art. 23, alin. (1), lit. b) din Legea Securitatii si Sanatatii in Munca, angajatii sunt obligati sa utilizeze corect echipamentul indivi-dual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare.

Conform art. 53 din hotararea guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con-traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-blice, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei neasigu-rarea si nerealizarea conditiilor de intretinere a echipamentului individual de protectie, precum si nepurtarea acestui echipament in cazul in care este corect acordat si in stare de functio-nare sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii decat cele prevazute prin lege.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii22 23

Supravegherea Sanatatii este unul dintre domeniile de actiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa de identificareaimpactuluiconditiilordemuncapentrusanata-tealucratorilor,deevaluareaefecteloradversesaudauna-toare derivate din aceste conditii si de evaluarea masurii in care modalitatile de prevenire adoptate pot sa elimine sau sa reduca riscurile la care este expus lucratorul.

Termenul de supraveghere a sanatatii include o serie de activitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ sivizeazaprevenireariscurilorprofesionale,avandurmatoa-rele obiective:

Cunoasterea starii sanatatii individuale si colecti-ve a lucratorilor;

Corespondenta dintre starea de sanatate indivi-duala si colectiva si expunerea la riscuri profesi-onale;

Adoptarea masurilor preventive necesare pentru controlulriscuriloridentificatesiadaptareaconditii-lordemuncaastfelincatsanuafectezesanatatealucratorilor;

Evaluarea eficacitatii masurilor preventive si de-tectarea situatiilor de risc care au fost insuficientevaluate si controlate.

Caracteristici:

Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care apar-tine Medicinei Muncii, presupune o relatie de interactiune si complementaritatecucelelaltespecialitatitehnicespecificepreveniriiriscurilorprofesionale(securitatesiigienaindus-triala,ergonomiesipsihosociologie).

Supravegherea sanatatii cautasainteleagamaibineim-pactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, sa identificeefecteleadverseasuprasanatatiipentruaevitaevolutia acestora, obiectivul fiind imbunatatirea conditiilorde munca.

EstenecesarcaSupraveghereaSanatatiisafie:

garantata, specifica, confidentiala, etica, pe timpindelungat,saaibauncontinutstabilitsiplanificat;

realizatadepersonaldindomeniulsanitar(medicispecialisti in Medicina Muncii, absolventi ai medici-nei de intreprindere sau asistente medicale specia-lizate)cucompetentatehnica,instruiresipregatireacreditata;

realizatacuresursematerialeadecvate,participa-tiva,gratuita,sistematica,documentata;

efectuata prin intermediul examenelor medicaleindividualeinitiale(inaintedeangajare),periodicespecifice si dupaabsentaprelungita (acordandoatentiespeciala laprotejarea lucratorilor care fac

partedingrupurilesensibile:minorisautineri,per-soaneinvarsta,lucratoareinsarcinatesauaflateinperioadadelehuzie);

dezvoltatacuautorulindicatorilorcarepermiteva-luarea riscurilor profesionale, periodic si la toatenivelurileorganizationale.

Printreactivitatiledesfasurateincadrulsupravegheriisana-tatiitrebuiesubliniataimportantafundamentalaaexamene-lor medicale individuale. Scopul principal al acestora este depistareaprecoceabolilorprofesionalesiaproblemelordesanatatelegatedemuncasievaluareamoduluiincareloculdemuncasepreteazacaracteristicilorindividualealelucrato-rilor,pentruapreveniastfelevolutiaacestorafectiuni.

ConformHGnr.355din2007,existaurmatoareletipurideexamene medicale individuale:

Examenul medical la angajarea in munca

Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabili aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea tem-porarasaupermanentapentruprofesia/functiasi loculdemuncaincare,incalitatedeangajator,doritisaildesemnatipe viitorul lucrator.

Angajatorulsolicitaefectuareaexamenuluimedical laan-gajareainmuncapentru:

• lucratorii care urmeaza a fi angajati cu contractindividual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata;

• lucratorii carora leeste schimbat locul demuncasau care sunt detasati in alte locuri de munca ori pentru executarea altor sarcini de munca decat cele curente;

• lucratoriicareisischimbameseriasauprofesia.

Examenulmedicallaangajaresefinalizeazaprincompleta-readecatremediculdemedicinamunciiafiseideaptitudi-neindouaexemplare:unulpentruangajatorsiunulpentruangajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluziaexamenuluimedicallaangajare:apt,aptconditionat,inapttemporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Mode-lulpentrufisadeaptitudineseregasesteinAnexanr.5laH.G.nr.355/2007cumodificarilesicompletarileulterioare.

Examenul medical de adaptare

Examenulmedicaldeadaptareinmuncaseefectueazala

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

ManusideprotectieimpotrivariscurilorchimiceOchelarideprotectieIncaltamintedeprotectieimpotrivariscurilorchimiceImbracamintedeprotectieimpotrivariscurilorchimiceSemimasti sau masti pentru protectie respiratorie

Expunere la zgomot

Echipamenteindividualedeprotectierecomandate:

Dopuri sau casti pentru protectie auditiva

OrganizatiaMondialaaSanatatii(O.M.S.),defineain1950obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: “promovarea si mentinerea unui nivel inalt de bunastare fizica, mentala si sociala al lucratorilor din toate profesiile, prevenirea oricarui prejudiciu adus sanatatii acestora din cauza conditiilor de munca, protejarea acestora impotriva riscurilor la locul de munca, in activitatile pe care le desfasoara si mentinerea lucratorilor pe posturile de lucru care sunt in concordanta cu abilitatile lor psihologice si fiziologice” sau, mai concis “adaptarea muncii la om si a fiecarui om la locul sau de munca”.

Cadru legal

Codul Muncii

HGnr.355din2007privindsupraveghereasanatatiilucratorilor;

Legeanr.346din2002privindasigurareapentruac-cidentedemuncasiboliprofesionale,cumodificarilesi completarile ulterioare;

Legeanr.46/21.01.2003-Legeadrepturilorpacien-tului;

Ordonantadeurgentanr.96/2003privindprotectiamaternitatii la locurile de munca;

Ordonantadeurgentanr.99din29 iunie2000pri-vindmasurilecepotfiaplicateinperioadelecutem-peraturi extreme pentru protectia persoanelor inca-drate in munca.

Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din dome-niul sanatatii publice

Concepte:

Sanatatea Ocupationala:sepoateintelegecafiindefortulsocietatii si al companiilor pentru prevenirea problemelor de sanatatelegatedemuncasipromovareasanatatii lucrato-rilor. Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale sunt: prevenirea imbolnavirilor profesionale, a accidentelor demunca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca.

Medicina muncii este specialitatea medicalacarestudiazarelatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea muncii lapersoanacareoefectueaza.Esteospecialitatemedicalaextremdevasta,derelatie,careinglobeazacu-nostinte din toate celelalte specialitati medicale. Medicina muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticareasimanage-mentul bolilorprofesionalesiacelorlegatedeprofesiune,aaccidentelor de munca, precum si cu promovarea sanatatii si productivitatii muncitorilor.

Printreactivitatiledesfasurate,inplusfatadesupraveghe-rea sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele:

Identificareapatologiilorrelationatecumunca;

Cercetareaepidemiologica;

Planificarisiinformariprivindsanatatea;

Actiuni de prim ajutor.

III. medICINa mUNCII. SUPRavegheRea SaNatatII

lUCRatoRIloR

Conform art. 7 din HG 355/2007 privind su-pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturorserviciilormedicaleprofilacti-ce necesare pentru supravegherea sanatatii lu-cratorilor,acestianefiindimplicatiînniciunfelîncosturileaferentesupravegheriimedicaleprofi-lacticespecificeriscurilorprofesionale.

Conform art. 39 din HG 355/2007 privind su-pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatii sunt obligati sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sanatatii la locul de munca, conformplanificariiefectuatedecatremediculde medicina muncii cu acordul angajatorului.

Conform art. 53 din hotararea guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con-traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-blice, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei nepre-zentarea angajatilor din unitatile de orice fel la examinarile medicale periodice, programate de angajator in colaborare cu medicul de medicina muncii,potrivitspecificuluifiecaruilocdemun-ca, conform reglementarilor legale in vigoare

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii24 25

indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima lunadelaangajare,siaredreptobiective:

• sa completeze examenul medical la angajareain munca, in conditiile concrete ale noului loc de munca,respectivorganizareafiziologicaamuncii,a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile psihosocialeincadrulcolectivuluidemunca;

• sa determinemodul de adaptare fizico-psihica alnoilor angajati la conditiile demunca si sa stabi-leascarecomandarilenecesareincazuldiagnosti-carii unor probleme de inadaptare.

Examenul medical periodic

Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu decatre toti lucratorii si are drept obiective:

• confirmareasauinfirmarealaperioadedetimpsta-biliteaaptitudiniiinmuncapentruprofesia/functiasiloculdemuncapentrucares-afacutangajareasis-aeliberatfisadeaptitudine;

• depistarea afectiunilor pentru care conditiile demunca specifice lucratorilor examinati sunt con-traindicate;

• diagnosticareabolilorprofesionale;

• diagnosticareabolilorlegatedeprofesie;

• depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori in cadrul aceluiasi loc de munca;

• depistarea bolilor care constituie risc pentru secu-ritatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pen-tru populatia cu care lucratorul vine in contact prin natura activitatii sale.

Frecventaexamenuluimedicalperiodicestestabilitaprinfi-seleintocmiteconformmodeluluiprevazutinAnexanr.1laH.G.nr.355/2007sipoatefimodificatanumailapropune-reamediculuispecialistinmedicinaamuncii,cuinformareaangajatorului.Examenulmedicalperiodicsefinalizeazadeasemenea prin completarea de catre medicul de medicina munciiafiseideaptitudineindouaexemplare:unulpentruangajatorsiunulpentruangajat.

Examenul medical la reluarea activitatii

Examenulmedicallareluareaactivitatiiseefectueazadupaointrerupereaactivitatiideminimum90dezile,pentrumo-tive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in ter-mende7ziledelareluareaactivitatiisiaredreptobiective:

• confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exerci-tarea profesiei/functiei avute anterior sau pentruexercitareauneinoiiprofesii/functiilaloculdemun-ca respectiv;

• stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei saufunctiei,dacaestecazul;

• reorientarea spre un nou loc de munca care sa ii asigurelucratoruluimentinereasanatatiisiacapa-citatii sale de munca.

Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor

FISE privind serviciile medicale profilactice detaliate în functie de expunerea profesionala

PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE A BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)

Fisa 128. Sectorul alimentar

1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii.

2.Personalulcarelucreazanemijlocitlapreparareaalimentelorînbucatariileunitatilordealimen-tatiepublicasicolectiva,înlaboratoaredesemipreparateculinare,decofetarie,deînghetataside bauturi racoritoare.

3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui

4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua

5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva

6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne

7.Personaluldinunitatiledeîmbuteliereaapelormineralesidinfabriciledebauturiracoritoare

8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente ne-ambalate

9. Personalul din fabricile de produse zaharoase

10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate

11.Personaluldinindustriadepanificatie,apastelorfainoase,bauturiloralcoolice

OBS:Continutulsiprevederileacesteifiseseaplicanumaipersoanelorcarevinîncontactdirectcu alimente neambalate

Examen medical la angajare:

a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor)

b) - examen coprobacteriologic

- examen coproparazitologic

- VDRL

Examenul medical periodic:

- examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)

-examencoprobacteriologic-întrimestrulIIsitrimestrulIII

- examen coproparazitologic - anual

- VDRL - anual

Contraindicatii:

- afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);

-boliinfectocontagioaseînevolutiepânalavindecare

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.«««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii26 27

Incadrulfirmei,atatinfunctiededimensiuneasiactivitateasa,catsiaposibileiprezenteaunorpersoanestraine incadrul acesteia, trebuie:

1. saseanalizezeposibilelesituatiideurgenta;

2. sa se adopte masurile necesare privind:

- Evacuareaangajatilor

- Lupta impotriva incendiilor

- Primul ajutor.

In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabi-lirearelatiilorcuserviciileexternefirmei:pentruacordareaprimuluiajutor,aasistenteimedicaledeurgenta,aservi-ciuluidesalvaresi lupta impotriva incendiilor,astfel incatsa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora. Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor umane si materiale pentru punerea in practica a acestor masuri.

1. Evaluarea riscurilor

Inacestdocumentvorfidescriseurmatoarele:

•Amplasamentulcentruluidemunca•Accesul•Activitatiledesfasurateincentruldemunca•Numarulmaximdepersoanecaretrebuieevacuat•Risculdeincendiupentrufiecarezona•Planuldeinterventiepentrupompieri

2. Resursele pentru protectie

Acest document va contine:

•Inventarulresurselorproprii,tehnicesiumane•Planulcentruluidemunca

3. Planul de urgenta

Documentul va cuprinde:

•Clasificareaurgentelor•Activitatilesiresponsabilitatileincazdealarma•Echipasimijloaceledeinterventie

4. Implementare

Inacestcapitolvorfidescriseansambluldemasurinecesa-repentrugarantareaeficacitatiiplanului,incluzandsiexe-cutarea, cel putin o data pe an, a unui exercitiu de simulare auneisituatiideurgenta.

Actiuni in caz de incendiu si masuri de preve-nire a incendiilor in centrele de munca:

Evitarea depozitarii in afara locurilor specialamenajate a unei cantitati de materiale infla-mabile si combustible mai mari decat necesarul zilnic;

Interzicereafumatuluisisemnalizareainterdicti-ei in tot centrul de munca;

Semnalizareasidegajareaiesirilordeurgenta;

Detinereauneiinstalatiielectriceantideflagran-te in zonele unde exista riscul existentei sauaparitieideatmosfereexplozive;

Verificarea si mentinerea instalatiilor electriceizolatesiprotejate;

Eliminareaelectricitatiistaticegeneratadeechi-pamentele de munca (masini-unelte, utilaje, etc);

Instalarea sistemelor de detectie si a alarmelor de incendii;

Afisareaintr-unlocvizibilaplanuluideevacuare;

Plasareadestingatoaresihidrantideincendiuadecvatifiecareiclasedeincendiu,mentenan-taechipamentelorsirealizareadeexercitiipe-riodicedesimularepentruevacuare incazdeincendiu;

Dacaestevorbadeunincendiuinfazaincipien-ta,sevaincearcastingereaacestuiacumijloa-cele disponibile, in coordonare cu lucratorii din zonaincares-adeclansatincendiul;

Utilizarea extinctorului adecvat fiecarui tip deincendiu;

Esteinterzisaasumareariscurilor inutile inca-zulincareincendiulnupoatefistinscumijloaceproprii;

Dacaseaprindeimbracamintea,esteinterzisafuga,lucratorulsevaintindepejossivaincercastingereafoculuiprinrostogolire.

Actiuni in caz de evacuareRealizareaevacuarii rapidsiordonat,conform

planuluideevacuare,evitandu-sealergarea;

Recuperarea obiectelor personale se va facedupaincetareastariideurgentasinuintimpulevacuarii;

Inchiderea tuturor ferestrelor si deconectareaechipamentelorelectricedelasursa;

defINItIeEsteactivitateaprincarelucratoriibeneficiazadeoformareteoreticasipracticasuficientasiadecvataindomeniulse-curitatiisisanatatiimunciiinconformitatecucaracteristicilecentruluidemuncasipostuluidelucru,inspecialsubformadeinformatiisiinstructiunidelucru.

CaRaCteRIStICIInstruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, a datelorsiinformatiilorprivindmediuldemuncasiconditiiledemunca,evidentiindu-sezonelecuriscridicatsispecificprecumsicelelalteriscuriidentificate,consecintelesigravi-tatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate.

Instruirea este un instrument esential pentru implementa-reauneiculturiaprevenirii riscurilorprofesionaleprinfor-mareasi consolidareaunorpractici si obiceiuri siguredemunca si trebuie sa raspunda la necesitatile concrete ale fiecareicompaniidinindustriaalimentara,urmarind:

Respectarealegislatieiexistenteprivindinstruirealu-cratorilor – Capitolul 6 din HG 1425 din 2006 cu modi-ficarilesicompletarileulterioare;

Promovarea si imbunatatirea bunelor practici in mate-rie de securitate si sanatate in munca pentru lucratori;

Informarea lucratorilor in ceea ce priveste ultimeleschimbarinormativesi/sautehnologiceprivindsecuri-tatea si sanatatea in munca.

Angajatorultrebuiesaseasigurecafiecarelucratorvabe-neficiadeoinstruireteoreticasipracticasuficientasiadec-vata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca.

CadRU legalCaracteristicile si periodicitatea activitatii de informare siinstruire precum si continutul de baza al documentarelorde instruire sunt reglementate prin Legea 319/2006 (ca-pitolul 3, sectiunea a 7-a, art. 20 si 21) si HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare (capitolul V, articolele 74 ÷ 100).

Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in muncacuprinde3faze:

- Instruirea introductiv-generala, al careiscopestedeainformalucratoriinouan-gajati despre activitatile specifice intre-prinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de preve-nire si protectie la nivelul intreprinderii si/sauunitatii,ingeneral.

- Instruirealaloculdemunca,caresefacedupainstruireaintroductiv-generalasiarecascopprezentareariscurilorpentruse-curitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si pro-tectielanivelulfiecaruilocdemunca,postdelucrusi/saufiecareifunctiiexercitate.

- Instruirea periodica se executa in scopul reimprospatarii si actualizarii cunostinte-lor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Instruireaperiodicasefacesuplimentarceleiprogramateinurmatoarelecazuri:

candunlucratoralipsitpeste30dezilelucratoare;

cand au aparut modificari ale prevede-rilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului demunca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi ris-curi in unitate;

la reluarea activitatii dupa accident de munca;

la executarea unor lucrari speciale;

laintroducereaunuiechipamentdemun-casauaunormodificarialeechipamen-tului existent;

lamodificareatehnologiilorexistentesauprocedurilor de lucru;

laintroducereaoricareinoitehnologiisaua unor proceduri de lucru.

Masuriledeurgentaincadruluneifirmesepotconside-racafiindansamblulderesursemateriale,umanesideelementeorganizatoricenecesarepentruafacefatauneisituatiideurgenta(incendii,explozii,emisiisaudeversariaccidentale de substante nocive, etc), cu scopul de a con-trolasauminimizaconsecinteleacesteiasideaevitapro-ducereaunuidezastrusauaunuiaccidentgrav.

Masuriledeurgentacaresevor lua incalculdepinddetipul companiei: activitate, marime, numar de angajati,existentaunorcircumstanteagravanteincazulincarearsurveniosituatiedeurgenta.Resurselesiproceduriledeactiunevorfidiferiteintoatecazurile.Acestelucruritrebu-iesafiecompilateintr-undocumentscriscaresenumestePlan de Actiune in caz de Urgenta.

v. aCtIUNI IN Caz de URgeNta

Iv. INStRUIRea

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii28 29

- dacapoatefisuprimatacestpericolfararisc?

-dacada,saofacaelinsusisausanumeascapealtiisaofaca;

-dacanu,sainterzicaaccesulinzonapericuloasa.

PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)

Cercetarea si identificarea riscurilor care persista, pentru a proteja victima si a preveni extinderea accidentarii, repre-zinta prima actiunie a salvatorului, avand ca scop evitarea unei noi accidentari, atat a lui cat si a altor persoane (mar-tori).

In cazul unui acident, salvatorul trebuie sa fie capabil saefectuezeurmatoareleinterventii:

1. faraaseexpuneelinsusi,saidentificeeventu-alele riscuri remanente, care ameninta victima accidentului si/sau mediul lui inconjurator, pre-cum si celelalte persoane expuse la risc.

2. sa actioneze pentru suprimarea sau izolareariscurilor sau sa scoata victima de sub actiunea riscului,faraaseexpuneelinsusilarisc.Pentruaceasta,salvatorul:

a. va hotari actiunile care trebuie reali-zatepentruainlaturariscul;

b. va repera materialele adecvate pen-tru aceasta operatiune;

c. va actiona el insusi sau va determi-na persoanele apte sa actioneze cuaceste materiale, pentru o inlaturare definitivaariscului;

d. atunci cand inlaturarea riscului iden-tificat nu este posibila, salvatorul vaactionaastfel incat saprevinaexpu-nerea oricarei persoane la acel risc.

EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)

Salvatorulvaexaminavictimainaintedeaefectuainterven-tia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect si aobtinerezultatulasteptat.

Pentru aceasta, salvatorul:

va cerceta si va recunoaste, urmand o anumita succesiune, prezentaunuia saumaimultor sem-nnecare indicafaptulcaviatavictimeiesteame-nintata:

sangereazaabundent?

raspundelaintrebari?

respira?

iibateinima?

infunctiedesemnulgasit,salvatorulprefigureazasirezultatulinterventieisale;

incazulincarevictimaprezintamaimultesemne,elisidefinesteordineadeprioritateainterventiilorsiarezultatelorpecareseasteaptasaleobtina;

in cazul existentei mai multor victime, salvatorulvaefectuatriajulacestora,pebazauneiexaminarirapide.

ClaSIfICaRea vICtImeloR Pe URgeNteSunt considerati ca extrema urgenta accidentatii

alecarorfunctiivitalesuntdeteriorate,sianume:

acidentatii cu stop cardio-respirator;

hemoragiimari;

hemoragiileorganelorinterne;

plagile cuhemoragii arterialeundenusepoateaplicagarou(gat,axila)si/sauundeprin pansament compresiv sau compresiu-nemanuala,hemoragianusepoateopri;

accidentatii cuplagi toracicemari, cu tul-burari respiratorii;

traumatisma cranio-cerebrale;

politraumatizatiiinstaredesoc.

In urgenta intai seincadreaza:

accidentatiicaroralis-aaplicatgaroupen-truoprireauneihemoragiiarteriale;

plagileabdominalemari;

accidentatii cu amputatii de membre si cu distrugerimuscularesiosoasemari;

accidentatii in stare de inconstienta.

Urgenta a doua cuprinde:

I. accidentatii cu traumatisme cranio-cere-brale,vertebro-medularesidebazininso-tite de fracturi si de leziuni ale organelorinterne (creier,maduva spinarii, organeledin cavitatea abdominala si din pelvis, etc);

Primulajutoresteunajutortemporaracordatincazdeurgen-ta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioa-resiameliorareasuferintelorpanainmomentul interventieipersonaluluimedicalautorizat.Obligatiadeaasigurasecuri-tateasisanatateaangajatilor,intoateaspectelereferitoarelamunca,revineangajatorului,carevaluatoatemasurileteh-nicesiorganizatoricenecesarepentruasigurareasecuritatiisisanatatiiangajatilor.Inacesteactivitatiintraorganizareasidotarea punctelor de prim ajutor in cadrul unitatii.

Acordareaprimuluiajutorincazdeaccidentsepoaterealiza„in situ”, in timpul transportului persoanei accidentate si ininstalatiilemedicaleabilitateatatincadrulfirmeisauexterne.

Trebuiesubliniatcavafirealizatadoardepersonaluldesem-nat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a,art.10si11dinLegea319/2006)iarinlipsaacestuia,deoricepersoanaaflatalaloculaccidentuluisicarearenotiunidebaza(celedindocumentareledeinstruireperiodica)pri-vind acordarea primului ajutor.

In cadrul procesului de acordare a primului ajutor intra:

Desemnarea personalului responsabil cu acor-darea primului ajutor. Acest personal va primi o instruire adecvata inacordareaprimului ajutor, vafiinnumarsuficientsivadispunedeconditiimaterialecorespunzatoare,tinandu-secontdenumaruldean-gajantidinfirma,activitateafirmei,niveluldetehnolo-gizaresidesistemuldeorganizare.

Organizarea actiunilor specifice situatiilor in care este necesara acordarea primului ajutor. Vorfi re-glementateactiunilepersoanei/persoanelorprezentelaloculproduceriievenimentului,vorfistabiliteresponsa-bilitatile pentru anuntarea serviciului 112, a personalului desemnat pentru acordarea primului ajutor si a servi-ciului intern si/sau externe de prevenire si protectie.

Controlul periodic si revizuirea (daca este cazul) planului de actiune. Planuldeactiunevafiverificatperiodic prin exercitii in fiecare zona a centrului demunca.

Angajatii au obligatia de a-si insusi responsabilitatile corespunzatoare situatiilor in care este necesara acor-darea primului ajutor.

aCtIUNIle SalvatoRUlUI IN CazUl PRodUCeRII UNUI aCCIdeNt

Principaleleactivitatiefectuatedesalvator:

- ANALIZA SITUATIEI;

- PROTEJAREA VICTIMEI;

- EXAMINAREA VICTIMEI;

- ANUNTAREA ACCIDENTULUI;

- ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR;

- SUPRavegheRea vICtImeI.

primaobligatieafiecaruisalvatoresteace-ea da a asigura securitatea victimei, de aeliminaoricecauzaimediatacarearputeaactiona indefavoareaei (evitareauneiex-plozii,electrocutare,strivireetc).

victimavafideplasatadelaloculacciden-tului numai daca pericolul de accidentare continuasaexistesiiiagraveazasituatia.

salvatorultrebuiesaindepartezepersoane-lecare,prinagitatiapecareocreeaza,prinsfaturisauactiuninepotrivite,dauneazasal-varii victimei, instituind un ,,baraj de securi-tate’’ marcatvizibilinjurulvictimei.

pe cat posibil, salvatorul isi alege1-3aju-toare si, printr-o persoana potrivita, anunta accidentul si cere ajutor in interiorul intre-prinderiisiinafaraei.

avandgrija sanu-sipericlitezepropriasa-natate (sa devina din salvator, victima) sal-vatorul trebuie :

-sacunoascareguliledeaplicareaprimuluiajutor;

-sa-sipastrezecalmul;

-sa actioneze energic, eficace si rapid in luareaunor masuri.

aNalIza SItUatIeI

Salvatorul trebuie:

- sa determine natura accidentului:

-interogandmartorii;

-interogandvictima;

-cercetandelementelematerialesemnificative;

-dacamaiexistavreunpericol?

-de surpare;

-de electrocutare;

-deincendiusauexplozie;

-deintoxicatieprintr-ungaztoxicetc.

vI. PRImUl ajUtoR

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii30 31

oricarearfisemnele,vaactionacasicum victima ar avea o fractura, evi-tand sa o deplaseze si respectandtoateeventualeledeformarilanivelul:membruluisuperior,membruluiinferi-or, coloanei vertebrale.

g).Victimapoatesaprezinte:

plagi grave: asezarea victimei intr-opozitieadecvata,ingrijireasegmentu-lui amputat, compresie pentru oprirea sangerariietc;

plagi simple: curatirea si pansareaplagii.

SUPRavegheRea vICtImeI PaNa la SoSI-REA AUTOSANITAREI (AMBULANTEI)Panalasosireaechipeidespecialitate,salvatorul:

va urmari semnalele vitale ale victimei: prezentarespiratiei, a pulsului, starea de constiintei si va supravegheaincontinuareefecteleprimuluiajutoracordat (restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizareafracturilor,pozitiadesigurantaetc);

vaasigurainterventiilenecesaredacasurvinmodi-ficariinstareavictimei;

va nota, pe cat posibil, datele importante privind:

- accidentul;

- evolutia starii victimei;

- alteinformatiidesprevictima.

Lasosireaechipeidespecialistisiaautosanitarei,salva-torul:

- vacomunicamediculuitoateinfor-matiile obtinute despre accident si despre starea victimei si ii preda notele respective;

- va ajuta la transportul victimei in autosanitara si, la solicitarea medi-cului, va insoti ambulanta pana la unitateamedicalaspecializatacareprimeste accidentatul.

eChIPameNte de PRIm ajUtoRDepinzandderiscurileprezenteinfiecareintreprindere,dedimensiunileacesteia,angajatorulesteobligatdeadispu-ne de o trusa de prim ajutor sau o incapere adecvata pentru acordarea primului ajutor.

tRUSa de PRIm ajUtoR

Continutulminim, conformlegislatiei actuale a uneitruse de prim ajutor intr-o intreprindere sunt: foarfe-ce, garou, mausi de exa-minare, atele din material plastic. Fesi din tifon mici5 cm/4-5m, fesi din tifon,vata, hidrofila sterila, leu-coplast, comprese sterile, alcool sanitar, etc.

Cutie din material plastic, etansa, cu colturi rotunjite

Foarfececuvarfuriboante

Garou 50 cm

Deschizatordeguradinmaterialplastic

Dispozitivderespiratieguralagura

Pipa Guedel marimea 4

Pipa Guedel marimea 10

Manusideexaminare,pereche

Paharedeunicafolosinta

Batistedehartiecusolutiedezinfectanta

Atele din material plastic

Fesidintifonmici5cm/4m

Fesidintifonmari10cm/5m

BandajtriunghiularI=80mm

Vatahidrofilasterila,pachetA50g

Acedesiguranta

Leucoplast 5 cm/3 m

Leucoplast 2,5 cm/2,5 m

Alcool sanitar 200 ml

Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10 buc.

Pansament individual 2 cm/6 cm

Pansament cu rivanol 6 cm /10 cm

Plasture 6 cm/50 cm

Creion

II. fracturiledeschise.

III. hemoragiile.

In urgenta a treia sunt considerati accidentatii cu celelalte tipuri de traumatisme.

CLASIFICAREA MAI SUS MENTIONATA NU ESTE AB-SOLUTA

Salvatorii trebuiesaactionezecusange rece,saanalizeze fiecare caz in parte, avand inminte sifaptulcavictimeleinstaregravanupotsolicitaaju-tor,pecandaccidentatiiculeziunimaiusoarecer,ei insisi, ajutor si evacuarea din zona produceriiaccidentului.

In cazuri extreme, cu numar foarte mare de acci-dentati, care depasesc posibilitatile salvatorului, victimele cu stop cardio-respirator se abandonea-za, acordandu-se ajutor celorlalte.

aNUNtaRea aCCIdeNtUlUI

Dupa acordarea primului ajutor, salvatorul va anun-ta accidentul personal sau prin alta persoana.

Pentru aceasta, el:

- vaidentificapecinetrebuiesaanuntesiince ordine;

- va alege, dintre persoanele prezente sidupa criterii prestabilite, persoana cea mai apta pentru a declansa alerta;

- vadapersoaneirespectiveinformatiiper-tinente,pentruaasigurao transmisieefi-cientaamesajuluisivadefinielementelemesajului de alarma pentru a permite aju-toarelorchematesaorganizezeointerven-tiecorespunzatoare;

- vaasiguraaccesulajutoarelorlalocul(lo-curile) accidentului, cat mai aproape de victima.

|PRImUl ajUtoR

Intr-osituatiedeaccident,salvatorultrebuiesafiecapabilsaefectueze interventia (succesiuneamanevrelor)cores-punzatoarestariivictimei.Pentruaceasta,salvatorul:

- va hotari interventia pe care trebuie s-oefectueze pentru a obtine rezultatul as-teptat si pe care a decis-o din examinarea prealabila a victimei;

- vaefectuainterventiahotarata;

- va verifica, supraveghind victima, dacarezultatul asteptat s-a produs si daca sementine pana la preluarea victimei de ca-trepersonalulspecializat.

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a).Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls) sunt necesare:

asezareainpozitiedesiguranta;

acoperirea victimei,alarma;

supravegherea circulatiei, a starii deconstienta, a respiratiei, pana la sosi-rea ajutoarelor medicale.

b).Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima, sunt necesare:

degajarea(eliberarea)cailorrespira-torii;

manevraHeimlich;

respiratie,,guralagura’’sau,,guralanas’’.

c).Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate inima, sunt necesare:

reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie ,,guralagura’’sau,,guralanas’’).

d).Dacavictimasangereazaabundentseaplica:

compresie manuala locala;

pansament compresiv;

compresie manuala la distanta (in zonasubclavicularasauinghinala).

e).Dacavictimaprezintaarsuriprovocatede:

focsaucaldura,sefacespalarepen-truaevitacaarsurilesaprogresezesipentru racorire;

substante chimice, se face spalareabundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea acidului cu baza si in-vers!).

f).Daca victima vorbeste, dar nu poate efectuaanumite miscari:

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii32 33

evalUaRea SeCUNdaRa

Depasitafazaanterioara,sevaanalizacuatentieacciden-tatulpentruidentificareaposibilelorleziuniperegiuniana-tomice.

Cap

cautareadeleziunisisemnedelovituripepieleacapuluisipefata;

observarea existentei unor eventuale hemoragiipegura,nassauurechi;

posibileleziunioculare;

aspectulfetei:palida,transpirata.

Gat

luarea pulsului carotidian;

slabireapresiuniihainelor.

Torace

cautareaposibilelorrani,fracturicostale;

observarearespiratieisiaeventualelordificultatide respiratie.

Abdomen

cautarea posibilelor leziuni exterioare, a dureriiabdominalesiverificareaconsistenteilapalpare.

Membre

observareaposibilelorrani,fracturi,deformariarti-culare la maini si picioare.

Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea pri-mului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a leziuniloraccidentatului/accidentatilor.Interventiiledeprimajutor nu sunt tratamente medicale, sunt doar actiuni de urgentapentrureducereaefectelorleziunilorsistabilizareastarii accidentatului.

TIPURI DE LEZIUNI SI ACTIUNI SPECIFICE DE PRIM AJUTOR

PRImUl ajUtoR IN Caz de hemoRagII

Acestea sunt provocate de ruperea unui vas sangvin siconstau in pierderea de sange ale organismului. Se cla-sifica dupa:

Locul de aparitie: interna (vasuldesangeserupe

in interiorul organismului) si externa (sangele sescurgeinexterior);

Tipul de vas de sange afectat: arteriala(sangelecurgeinjeturiregulatesiesterosuaprins)siveno-asa (sangeleareoculoarerosuinchisasiarelocoscurgerecontinua).

Actiuni de prim ajutor

Hemoragii externe: se plaseaza un pansamentcompresiv(suficientpentruacoperirealeziuniidirectpeleziune(dacanusuntprezenticorpistraini)sisetransporta victima la spital;

Hemoragii interne: se pozitioneaza victima in po-zitieorizontala inclusiv incazul transportului,nusemisca victima in cazul traumatismelor mai sus deumeri,serealizeazaoevaluaregenerala(culoareafetei,mucoaselor,pulsul).

PRImUl ajUtoR IN Caz de fRaCtURI

Sunt leziunileproduseprin rupereaunuiasaumaimultoroasesiseclasificain:

Inchise(osulsaupartedinelnuieselasuprafata);

Deschise (capeteleosuluifracturatiesprinpiele).

Actiuni de prim ajutor

Fracturi inchise: seimobilizeazaarticulatiapedea-suprasidedesuptulleziunii,setransportavictimalaspitalincazulincaresepoaterealizaimobilizareasise solicita ajutor;

Fracturi deschise: se aplica doar un pansament simpluevitandoricepresiunedirectalaloculfractu-rii,seincearcacontrolulhemoragiei,seimobilizezaarticulatiapedeasuprasidedesuptul leziuniisiseridica partea afectata pentru a reduce inflamatia/edemul.

PRImUl ajUtoR IN Caz de aRSURI

Inindustriaalimentarasepotproducearsuricareseclasifi-cainfunctiedeagentultermicinarsuriprodusede:

caldura uscata:termice,electricesichimice;

caldura umeda:apasilichidefierbinti,abur,grasimi.

Actiuni de prim ajutor

partealezatasespalacuaparecesaucualcoolsa-nitar si nu se aplica comprese;

Caieta50depagini

Brosura cu instructiuni de prim ajutor

Rivanol solutie 10/00, 200 ml

Apaoxigenatasauperogen

Alcool iodat 200 ml

Deseori, incazulunuiaccidentdemuncase intamplacamijloaceleoferitedetrusadeprimajutorsanufiesuficientepentruaacordaunprimajutor rapidsieficientpersoaneiaccidentate.

CABINET PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Trebuiesafiecelputinotrusadeprimajutor,unpatsiosursadeapapotabila,vafiamplasatincentruldemuncain aproprierea locurilor de munca si vor avea un acces pen-trubrancarde.Materialuldeprimajutorprezentincabinettrebuie adaptat necesitatilor si riscurilor profesionale pre-zente in intreprinderesi tipurilordeaccidentecaresepotproduce.

Principii generale in situatii de urgenta

In orice accident de munca, persoanele care acorda pri-mulajutoraccidentatuluitrebuieinprimulrandsaactivezesistemuldeurgentaP.a.S.. Acest acronim vine de la trei situatii secventiale:

“P” de PRoteCtIe

Inainte de a actiona, trebuiesaneasiguramca atat lucratorul acci-dentat cat si celelalte persoane care se ga-sesc la locul acciden-tului, nu sunt expusi niciunui pericol. Trebuie

luate masurile necesare pentru protectia accidentatului prin asezareaacestuiaintr-opozitiedesiguranta(mentinandinpozitiedreaptaaxulcap-gat-trunchi)siintr-unlocsigurcarevasisemnanlizatadecvat(inmasuraposibilitatilor).

“a” de aleRtaRe

Odata asigurata securitateapersoanelor, se va anunta pro-ducerea accidentului serviciilor medicale de urgenta (externe,in cazul in care nu exista unserviciu medical intern) indi-candu-le:

Tipul si locul exact unde s-a produs accidentul;

Descrierea cat mai exacta a imprejurarilor acciden-tului;

Numarul ranitilor si stadiul lor de sanatate;

Prezentadefactoricarepotagravaaccidentulsauconsecintele lui;

Tipuldeasistentamedicalasauechipamentespe-cialecarepoatefinecesara(echipamentemedica-le,echipededescarcerare,etc);

Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul;

Oriceinformatiesuplimentarasolicitatadeinterlo-cutor.

Trebuie subliniat ca in functie de precizia informatiei transmise, depinde cantitatea si calitatea mediilor uma-ne si materiale care ajung la locul accidentului.

“S” de SalvaRe

Este vorba de obiec-tivulfinalaleactivita-tilor de prim ajutor in cazulunuiaccident.Pentru realizareasecventei corecte de actiuni este ne-

cesaraoevaluareaaccidentatuluidupacumurmeaza:

Vafirealizatunexamenfizicalranitului;

Vor fi evaluate starea ranitului/ranitilor,analizandu-se situatiile care presupun oamenintare pentru viata lucratorului/lucra-torilor accidentat/accidentati;

Vorfievaluate leziunile in functiedegra-vitate;

Vafiacordatunsprijinpsihologicsiemoti-onal ranitului.

Dupa activarea sistemului P. a. S. incepe evaluarea starii generaleavictimei,pentruastabiliprioritatilesimasurilornecesarefiecaruicaz.

evalUaRea PRImaRa

Se incearca identificareasituatiilorcarepresupunoame-nintarepentruviataaccidentatului.Seanalizeaza,intotdea-una in urmatoarea ordine:

a) Stadiul de constienta:raspunde?,nuraspun-de?,vorbeste?,seplange?

b) Semne vitale: respiratie (proba oglinzii, ob-servarea urcarii si coborarii toracelui) si puls

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii34 35

1. Semnele de obligativitate sunt:

a) Semnedeformatriunghiulara,cupictogramaneagrapefondgalbensimargineneagra(parteagalbenatrebuiesaacoperecelputin50%dinsuprafatapanoului);

b) Semnedeformarotunda,cupictogramaneagrapefondalb,marginesibandadiagonalarosii(partearosietre-buiesaacoperecelputin35%dinsuprafatapanoului);

c) Semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe fond albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului).

2. Semnele de avertizare sunt:

a) Semne de forma triunghiulara, cu pictograma nea-gra pe fond galben si margine neagra (partea gal-bena trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului);

b) Semnedeformarotunda,cupictogramaneagrapefondalb,marginesibandadiagonalarosii(partearosietre-buiesaacoperecelputin35%dinsuprafatapanoului);

c) Semnede formarotunda,cupictogramaalbape fondalbastru (partea albastra trebuie sa acopere cel putin 50%dinsuprafatapanoului).

3. Echipamentele individuale de protectie se acorda:

a) Decatreangajator,lacererealucratorilor;

b) De catre angajator, in functie de evaluarea riscuri-lor profesionale;

c) De catre angajator, la recomandareaComitetului deSecuritate si Sanatate in Munca;

4. Supravegherea sanatatii lucratorilor:

a) Este reglementata prin HG 1425 din 11 octombrie2006cumodificarilesicompletarileulterioare;

b) Nuestereglementatadeniciunactnormativ;

c) Este reglementata prin HG 355 din 11 aprilie 2007.

5. Pentru angajati, examenele medicale de suprave-ghere a sanatatii la locul de munca sunt:

a) Gratuite si voluntare;

b) Gratuite si obligatorii;

c) Cuachitarea integraladinparteaangajatilorsiobliga-torii.

6. Instruirea introductiv-generala are scopul de a:

a) Prezentariscurilepentrusecuritatesisanatateinmun-ca, precum si masurile si activitatile de prevenire si pro-tectielanivelulfiecaruilocdemunca,postdelucrusi/saufiecareifunctiiexercitate;

b) Informa lucratorii nou angajati despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, ris-curile pentru securitate si sanatate in munca, pre-cum si masurile si activitatile de prevenire si protec-tie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general;

c) Informa periodic lucratorii despre activitatile specificeintreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprin-deriisi/sauunitatii,ingeneral;

7. Instruirea periodica al carei scop este reimprospata-rea si actualizarea cunostintelor in domeniul secu-ritatii si sanatatii in munca, se executa suplimentar planificarii:

a) Candunlucratoralipsitpeste30dezilelucratoare;

b) Candauaparutmodificarialeprevederilordesecuritatesi sanatate inmuncaprivindactivitati specificeale lo-cului de munca si/sau postului de lucru sau ale instruc-tiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;

c) La reluarea activitatii dupa accident de munca;

d) Toate variantele sunt corecte.

8. Cerintele minime pentru organizarea si desfasura-rea instruirii:

a) SuntreglementateprinHG355din11aprilie2007;b) Sunt reglementate prin HG 1425 din 11 octombrie

2006 cu modificarile si completarile ulterioare;c) Suntstabilitedeangajator.

9. Planul de Actiune in Caz de Urgenta:

a) Esteprezentatdoarpersonaluluicareareatributiuniincadrul acestui Plan;

b) Este prezentat intregului presonal;c) Esteprezentatdoarsefilorlocurilordemunca.

10. Acordarea primului ajutor va fi facuta:

a) De primul lucrator ajuns la locul accidentului;b) Doar de personale desemnate si instruite in

acordarea primului ajutor;c) Doar de medicii de medicina muncii.

nusespargveziculelesinuseaplicacremesaulo-tiunipezonaarsa;

nuseinlaturahainelecaresuntaderentepepielesiseacoperazonelearsecupansamentsteril;

incazulcomeiseplaseazavictimainpozitiedesi-guranta.

PRIMUL AJUTOR IN HIPOTERMII SI/DEGERATURI

Hiportemiilesidegeraturilepotsaaparainsarciniledelu-crurealizateinconditiitermohigrometriceextreme(muncaincongelatoare,rampedeincarcaredescacareinsezonulrece,faraadispunedeechipamentedeprotectieindividua-laadecvate,etc).Accidentatiiprezintasimptomecaracteri-sticecumarfitegumentereci,respiratiesuperficialasipulsgreu,somnolentacepoateajungepanalacomasirigiditatemusculara.

Actiuni de prim ajutor

indepartareahainelorumede,inghetate;

acoperirea accidentatului cu paturi uscate si incal-zite;

administrareadebauturicalde(esteinterzisaadmi-nistrarea de alcool) la ranitii constienti;

transportarealaspitalapersoanelorinstaredehipo-termiegrava(32-34ºC).

PRImUl ajUtoR IN aleRgII SI INtoXICatII

Insectorulalimentarseutilizeazaunnumarmaredecom-

pusichimici carepotprovoca leziunisauafectiuniperso-nalului care lemanipuleaza sau care se afla in imediataapropiere. Sunt de amintit: agentii frigorifici, pesticidele si produsele fumigene, dioxidul de carbon, PvC-ul si aditivii alimentari.

Toatenoxelechimicesuntcapabilesaprovoaceefectene-gativeasuprasanatatiilucratorilorinconditiileexpuneriilaacestfactorderisc.Efectulnegativasuprasanatatiipoatefiimediat, pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate apa-reaintimp,generandboliprofesionale(intoxicatiicronice).Simptomele sunt variate de la anomalii de comportament, tulburaridigestive,panalaafectiunimuscularesinervoase,depinzandinprimulranddecaleadepatrundereinorga-nismasubstantelorchimice (respiratorie,digestiva, cuta-nata sau parenterala).

Actiunile de prim ajutor sunt diferite, in functie de sta-rea accidentatului:

Pacientul este constient:

se contacteaza la numarul de telefon care vine peambalajulprodusului cucares-a realizat intoxicatia pentru a cere instructiuni in acordarea primului ajutor;

se provoaca voma pacientului (daca toxicul nu este caustic sau spumant) si se transporta accidentatul la spital.

Pacientul este inconstient sau in stare comatoasa

nu se provoaca varsaturi;

seplaseazaaccidentatulinpozitielateraladesigu-ranta.

teSt de evalUaRe

LEZIUNE SIMPTOME RECOMANDARI

LUXATIEDurereInflamatiesiechimozeDeformarearticularasiimpotentafunctionala

Evitarea miscarilorImobilizareaEvacuarea ranitului

ENTORSADurereInflamatie

Criotratament localImobilizareaEvacuarea ranitului

FRACTURADurereInflamatiesiechimozeDeformarearticularasiimpotentafunctionala

Evitarea miscarilorEvaluarea pulsuluiImobilizareamembrului,zoneiafectateEvacuarea ranitului

Exemplu de actiuni de prim ajutor in cazul de luxatie, entorsa si fractura

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii36 37

modUlUl 2Notiuni privind riscurile specifice si

prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne

Unitatea 1Riscurile derivate din conditiile de securitate a muncii in functie de

procese de productie si sarcini de lucru

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii38 39

Caderile se produc atunci cand in mod neasteptat corpul isi pierdeechilibruldatoritaactiuniiproprieisalegreutati.

Caderilereprezintaunuldinriscurilecelmaifrecventintal-nite in sectorul carnii datorita conditiilor speciale in care se desfasoaraactivitateademunca.

Din acest motiv, trebuie sa se acorde o atentie speciala ma-

surilor preventive ce au ca scop evitarea producerii lor la locul de munca.

Caderilepotfidedouatipuri:

• Caderile de la acelasi nivel.

• Caderile de la inaltime.

a. Caderile de la acelasi nivelConsecintelecaderilorde laacelasinivel,desi frecvente,nu sunt de obicei grave, cu exceptia acelor caderi carese produc atunci cand se transporta bucati mari de carne netransatasauinstrumentedetaieresaustrapungeresaucare au loc in apropierea utilajelor.

a. CadeRIle

Sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc.

CaUzele RISCUlUI Apa

Datorita specificului industriei, apa fiind folosita la spalarea materiilor prime, in timpul procesului de cu-ratare/depelare, etc sau pentru asigurarea igienei la locul de munca, prezenta unei umiditati ridicate sau chiar a acumularilor de apa la nivelul pardoselii, este constanta. Apa poate face ca suprafetele de circulatie sa devina alunecoase. In plus, in interiorul camerelor frigorifi-ce si a celor pentru congelare, apa poate sa inghete pe suprafata podelei, formand astfel un strat subtire de gheata, care poate cauza alunecari. Organele interne si resturile.

Organele interne si resturile care cad accidental pe pardoseala in timpul activitatii de sacrificare, cat si sangele, pot face ca in anumite zone, in special in cele din imediata apropiere a utilajelor, suprafata par-doselii sa devina alunecoasa. Impiedicarea de materiale, echipamente de lucru, etc

Lipsa ordinii la locul de munca poate determina depozitarea temporara neautorizata sau abandonarea diverselor materiale sau obiecte utilizate in procesul de productie, in zonele de tranzit, pe caile de acces pietonal, etc, aparand astfel riscul de cadere datorata impiedicarii. De asemenea, partile nesemnalizate ale echipamentelor de munca aflate la nivelul solului, diferentele de nivel nesemnalizate, defecte ale pardoselii, pot fi cauza caderilor la acelasi nivel datorate impiedicarii.

«««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii40 41

Caderile de la acelasi nivel se pot produce in orice etapa a activitatiidemunca,insaafecteazainprincipalurmatoareleactivitati:

• Sacrificarea, in special la sangerarea animaluluicandsescurgcantitatiinsemnatedesange.

• Transarea, in toate etapele sale dar in special in timpuleviscerarii,candorganeleinternesiresturilecad de obicei pe podea.

• Curatarea intestinelor si a burtii. • Taierea animalului in bucati. • Activitatidesfasurate incamere frigorifice, unde

apa,atunci cand ingheatapepodea, formeazaosuprafatafoartealunecoasa.

b. Caderile de la inaltime

Caderile de la inaltime suntmai putin frecvente in acestsector.Consecinteleacestorcaderipotfimaigravedecatceleaferentecaderilordelaacelasinivelpentrucainalti-mea caderii este mai mare.

Caderile de la inaltime se pot produce atunci cand se lu-creazapeplatformevolante.

A. CADERI DE OBIECTE, MATERIALE, UNEL-TE, ETC

Adoptarea si respectarea masurilor preventive trebuie sa faca parte din activitatea zilnica la locul de munca.

Pardoselile. Pardoselile trebuie sa aiba caracteristici speciale: trebuie sa fie anti-alunecare, impermeabile si usor de curatat. Pardoselile trebuie sa aiba unghiul declivitatii orientat catre sistemele de canalizare pentru a directiona catre acestea apa si resturile lichide, facilitand astfel curatarea lor. Se recomanda ca suprafata pardoselilor sa fie usor rugoasa pentru ca aderenta sa fie cat mai ridicata. Imperfectiunile sau degrada-rile pardoselii datorate uzurii trebuie sa fie remediate cat mai curand posibil.

Ordinea si Curatenia Activitatea de curatenie este fundamentala si obligatorie in cadrul tuturor etapelor proce-sului de productie fiind recomandata implementarea unui program de curatenie periodi-ca la locul/postul de munca. De asemenea, este extrem de importanta constientizarea lu-cratorilor privind mentinerea ordinei si curateniei in centrul de munca si la postul de lucru. Pardoseala trebuie sa fie curata frecvent pentru a elimina toate rezidurile, etc. care o pot face alunecoasa. Deseurile organice, a petele de grasime sau ulei, reziduurile periculoase vor fi rapid eliminate. Este necesar a se impune si a se verifica respectarea acestei reguli, ca zona locului/postului de munca sa nu fie depozitate unelte, materiale si obiecte inutile.

Incaltamintea Incaltamintea muncitorilor este extrem de importanta pentru evitarea caderilor. Aceasta trebuie sa inde-plineasca doua functii:

• Sa fie impermeabila si usor de curatat. • Sa fie aderenta.

Incaltamintea recomandata este reprezentata de cizmele de cauciuc (standard EN 347) care indeplinesc conditia de a fi impermeabile si usor de curatat, avand si o talpa ale carei caracteristici le fac a fi indi-cate activitatilor din industria conservelor din fructe si legume. In functie de postul de lucru, ar putea fi necesar, in mod suplimentar, ca aceste cizme sa fie dotate cu varfuri ranforsate iar materialul sa ofere protectie impotriva perforarii. Se va verifica ca incaltamintea sa corespunda normelor UE si se vor res-pecta indicatiile producatorului referitoare la utilizare si depozitare.

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA ACELASI NIVEL

Sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, uti-laje, etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echili-brului (prin alunecare, impiedicare, etc).

CaUzele RISCUlUIDimensiuni inadecvate ale rampelor/platformelor de receptie (inaltime prea mare, spatiu insuficient

raportat la dimensiunile marfurilor, etc).Lipsa semnalizarii zonelor periculoase in spatiile destinate descarcarii/incarcarii materiilor prime/

produselor finite.Deplasarea motostivuitoarelor in apropierea marginilor rampelor/platformelor de receptie/distributie.Transportul si ridicarea de persoane pe furcile motostivuitoarelor sau pe marfa manevrata de acestea.Lipsa ordinii si curateniei in zonele de receptie/distributie sau in vehicule.Scari insuficient iluminate si/sau fara elemente antiderapante.Nerespectarea regulilor privind utilizarea scarilor mobile.

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA INALTIMEPodeaua platformelor trebuie sa aiba orificii mici dimensiuni pentru evacuarea lichidelor si evitarea acumularii acestora

pe podea. Structura platformei trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a suporta greutatea muncitorilor care realizeaza opera-

tiuni pe aceasta. Utilizarea scarilor mobile:

• Inainte de utilizare se va verifica starea tehnica a acesteia, inclusiv a dispozitivelor de fixare. • Se va potrivi inaltimea scarii, se va verifica suprafata de sprijin si se va securiza baza scarii.• Utilizatorul trebuie sa aiba incaltaminte aderenta, asigurand astfel stabilitatea sa. • In cazul utilizarii scarii mobile in apropierea unei usi, aceasta se va lasa deschisa sau va fi si se vor instala

semne de avertizare sau echipamente de protectie (conuri, benzi) pe traseele de deplasare. • Scarile pliante nu se vor utiliza niciodata de doua sau mai multe persoane simultan. • Nu se permite folosirea scarilor pliante improvizate. • Nu se permite folosirea de incaltaminte tip sabot. • Nu se va urca la mai mult de doua trepte de varful scarii.• Urcarea si coborarea se vor cu fata catre scara pastrand-se tot timpul trei puncte de contact (doua maini si un

picior pe scara sau doua picioare si o mana). Niciodata nu se va cobori cu spatele. Orice obiect care trebuie transportat se va agata de corp sau de talie.

• Lucrarile realizate pe scari pliante la o inaltime mai mare de 3,5 metri calculata de la punctul de lucru pana la podea, cu miscari sau eforturi periculoase pentru stabilitatea muncitorului, necesita intotdeauna utilizarea unui echipament de protectie individuala anti-cadere sau adoptarea altor masuri de protectie alternative.

Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de protectie colectiva (garduri, balustrade, borduri, capace/acoperitori armate si fixate peste deschiderile in sol, etc) in zonele in care exista posibilitatea, datorita diferentei de nivel, ca un lucrator sa cada de la o inaltime mai mare de 2 metri;

Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista riscul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate mijloce de pro-tectie;

Balustradele vor avea o inaltime de minimum 90 cm si vor fi concepute si asamblate astfel incat sa nu permita caderea persoanelor sau a obiectelor pe sub si printre ele.

Verificarea periodica a existentei si a starii tehnice a elementelor de protectie impotriva caderilor de la inaltime;Blocarea accesului in zonele de lucru unde diferentele de nivel depasesc 2 metri si lipsesc elementele de protectie co-

lectiva;Accesul la platforme de lucru sau in spatiile de depozitare aflate la inaltime se va face prin intermediul scarilor fixe sau

mobile, asigurate conform procedurilor si respectandu-se limita de incarcare a acestora;Mentinerea curateniei platformelor de lucru pentru a se evita alunecarea, acestea trebuind a avea o suprafata antidera-

panta si o latime minima de 60 cm;Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii42 43

Locurile de munca expuse acestui risc sunt cele care apartin urmatoarelor etape ale fluxului tehnologic:

• Receptie materii prime;• Conditionarerecipientegoale;

• Ambalare;

• Conservare(pasteurizare,sterilizare);

• Depozitare si distributie.

CAUZELE RISCULUIComenzi/semnale gresite, pozitionarea gresita a mijloacelor de transport sau a personalului auxiliar, lipsa

comunicarii, pe timpul descarcarii materiilor prime sau pe timpul incarcarii;Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie,

distributie;Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru;Posibila stivuire defectuoasa al materialelor, materiilor prime, produselor, etc.;Manevrarea gresita a echipamentelor de ridicat si transport (motostivuitoarele, transpaletatii, lifturi,etc.);Lipsa calificarii legatorilor de sarcini, motostivuitoristilor, etc.;Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate, paletilor, etc.;Paletizarea gresita incarcaturii;Functionarea defectuoasa a masinii de paletizare;Supraincarcarea paletilor, benzilor transportoare, a rafturilor depozitelor;Neasigurarea unui spatiu de manevra suficient pentru motostivuitoare, in depozite si/sau in zonele de receptie

si distributie;

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE OBIECTEStabilirea si semnalizarea interdictiei de a merge pe sub sarcinile suspendate;Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectueaza lucrari care pot cauza desprinderi de materiale,

unelte, etc; Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare – descarcare si evitarea stationarii in aceaste zone;Asigurarea stabilitatii stivelor de materii prime si bunuri, strangerea si ancorarea ferma pe rafturi a

elementelor solide si plasarea sarcinilor grele pe rafturile joase, respectiv la baza stivelor;Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute pentru depozitarea bunurilor;Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod corect. A nu se depasi capacitatea maxima de incarcare

a dispozitivelor de ridicat si transport; Verificarea si monitorizarea periodica de catre specialisti a starii echipamentelor de ridicare si acor-

darea unei atentii speciale dispozitivelor de siguranta a carligelor;Efectuarea operatiunilor de intretinere a structurilor/sistemelor de depozitare (rafturi, rack-uri, etc)

cu scopul de a remedia eventualele deficiente, cum ar fi, de exemplu, posibilele deteriorari generate de lovituri la manuirea transpaletilor, motostivuitoarelor, etc.;

Verificarea structurilor/sistemelor de depozitare si a depozitelor:• Suprafata solului, pardoselilor trebuie sa fie stabila, perfect plana, fara denivelari sau dife-

rente de nivel;• Marfa nu trebuie depozitata pe sol blocand caile de acces, zonele si arterele de circulatie si

caile de evacuare; • Nivelul de iluminare recomandat pentru depozite nu trebuie sa fie mai mic de 100 lucsi, iar

pentru rampele de incarcare – descarcare, mai mic de 150 lucsi;• Structura de depozitare trebuie sa fie fixata in solul zonei de depozitare si/sau in pardoseala

prin intermediul unor dispozitive concepute si abilitate in acest scop;Efectuarea verificarii si intretinerii periodice a echipamentelor (motostivuitoare, transpalete, lifturi

pentru marfa, etc.); Respectarea zonelor de siguranta pentru benzi transportoare, aparate de ridicat, instalarea de barie-

re si sisteme de blocare automata pentru instalatiile hidraulice; Instalarea de structuri sau dispozitive de protectie pentru a preven i caderea obiectelor/marfurilor

de pe rafturi;Utilizarea uneltelor adecvate pentru fiecare activitate si interzicerea folosirii acestora in alte scopuri

decat acelea pentru care au fost proiectate; Mentinerea elementelor de actionare (manere, etc) ale echipamentelor/dispozitivelor curate, astfel

incat sa nu fie compromisa buna functionare a acestora;Este interzisa manipularea greutatilor sau a uneltelor cu mainile umede sau impregnate cu grasime

ori cu alte substante alunecoase.

c. Caderea de obiecte, materiale, unelte etc.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii44 45

Avandinvederefrecventaatatdecrescutaaaccidentelordatorate taierii in cadrul sectorului, masurile preventive joa-caunrolfoarteimportant.

Acesteasepot centra fiepe insusi instrumentul de taiat,respectivcutitfiepeutilizatori.

Taieturile provocate de cutit sunt cea mai des intalnita cauzaaaccidentelordinsectorulcarnii.Cutitelesuntinstrumenteledebazafolositeinsector,pre-zenteincadrultuturoractivitatilor.

Pregatireasiprocesareacarniipresupunenecesitateafo-losirii instrumentelor care au ca scop taierea si sectionarea carnii in bucati.

Aceste instrumente trebuie sa fie catmai ascutiteposibilpentruafieficiente.Siinmodlogic,cucatsuntmaiascutite

cutitele cu atat este mai periculoasa manipularea lor.

Taieturile se produc cu precadere la membrele superioare, degete,mainisibrate.Oaltazonacareprezintadease-menea un risc insemnat pentru taiere este abdomenul: o taieturainaceastazonapoatefiextremdepericuloasa.

Taieturile provocate de cutit se pot produce in cadrul orica-reioperatiunicarepresupuneutilizareaacestorasianume:

• La sacrificare;

• La transare, in timpul eviscerarii si taierii animalu-lui in bucati mari;

• La separare;

• La tocarea carniipentruelaborareamezelurilor;

• La manipularea carniiincarmangerii.

Totusi,suntdeasemeneafrecventetaieturileprovocateintimpul operatiunilor de curatare si ascutire a lamelor si in timpul transportarii lor, si de exemplu, la cadere avand in mana un cutit.

B. taIetURI PRovoCate de CUtIt

CaUzele RISCUlUIUtilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor;

Iluminarea inadecvata;

Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de munca datorata monotoniei muncii, oboselii, etc;

Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, cas-ti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare, intepatoare, etc sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau inte-patoare;

Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic;

Coordonarea defectuoasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana;

Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora;

Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana.

maSURI PReveNtIve PeNtRU evItaRea taIetURIloR PRovoCate de CUtItea) La achizitia, intretinerea si curatarea cutitelor:

Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE;

Informarea si instruirea lucratorilor in ceea ce priveste manipularea si intretinerea instrumentelor de taiat;

La momentul achizitiei este necesara asigurarea ca lamele sa fie de buna calitate;

Cutitele sa fie adaptate sarcinii careia le sunt destinate iar manerele acestora sa fie dintr-un material aderent si sa fie prevazute cu un dispozitiv care sa impiedice alunecarea mainii catre lama acestora;

Utilizarea cutitelor in conformitate cu instructiunile producatorului si numai in acele locuri de munca pentru care au fost concepute, precum si evitarea suprasolicitarii acestora;

Asigurarea de spatii adecvate pentru pastrarea cutitelor, interzicandu-se lasarea acestora in alte lo-curi decat cele destinate depozitarii temporare (cutitele/cutterele, dupa utilizare, se vor introduce in suporturi sau teci care acopera complet lama);

Mentinerea curateniei manerelor cutitelor folosite pentru a se evita accidentele de munca provocate de prinderea/manuirea deficitara;

Interzicerea pastrarii temporare a cutitelor in buzunare sau in alte locuri in care pot compromite inte-gritatea fizica a lucratorilor;

Curatarea instrumentelor de taiat se va realiza conform instructiunilor producatorului (lama cutitelor se va curata dinspre interior catre exterior, folosind manusi de protectie);

Cand nu sunt folosite, este obligatorie protejarea partilor taioase ale uneltelor cu: aparatori mobile, cu aparatori retractabile, etc;

Manevrarea obiectelor cu muchii sau parti taioase, intepatoare se va face utilizand echipamente in-dividuale de protectie (manusi, sorturi, incaltaminte din materiale rezistente la taieturi si intepaturi);

b) Echipamente individuale de protectie necesare pentru manipularea cutitelor:

Manusi cu plasa metalica - protejeaza in special degetele si mana in ansamblul ei; sunt produse dintr-o plasa metalica fina care permite miscarile insa protejeaza impotriva taieturilor cu cutitul; cele mai folosite manusi de protectie sunt cele care acopera doar trei degete si cele care acopera intreaga mana si sunt insotite, de obicei, de un maner de plasa metalica sau din material plastic care protejea-za antebratul;

Sorturile din plasa metalica – protejeaza zona abdomenului si partea superioara a piciorului unde o taietura s-ar putea dovedi foarte grava sau chiar mortala.

Cand se produc taieturile datorate mani-pularii cutitelor?

In cadrul operatiunilor de transare.

In cadrul operatiunilor de curatare si as-cutire.

In timpul transportului acestora.

Sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepa-toare sau abrazive, lucratorul suferind o lezi-une datorata unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane,cutite,etc,fiindexcluseloviturileda-torate caderilor de obiecte.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii46 47

Cea mai mare parte a utilajelor si a instrumentelor care se folosesc in industria carnii au ca scop procesarea carniipentrudiferiteletipurideprezentaresidistributialorfinala.Astfel, vom gasi echipamente prevazute pentru a realizaoperatiunile de taiere, tocare, amestecare si producere de mezeluri,ambalare,etichetare,etc.

Aceste procese presupun ca utilajul sa aiba niste caracte-risticispecialepentrua-sirealizafunctiasica,inmajorita-teacazurilor,safiedotateculamecaresataie,elementedepresiunesi/saupartiinmiscare.Acestelucrurilefacpe-riculoaselamanipularesiutilizare.

Orice partemobila a unui utilaj care poate cauza leziunitrebuie safieacoperitasauizolatacudispozitivedesecu-ritate,astfel incat riscurilesafieeliminatesaucontrolate.Leziunileprovocatedepartilemobilealeutilajelorsuntdecelemaimulteori severe: striviri sauamputari aledege-telor,mainilorsaubratelor,orbiresaudeces.Dispozitivelede securitate ale utilajelor sunt esentiale pentru a proteja lucratoriideleziunicarepotfiprevenite.

Partilemobilecarenecestitadispozitivedesecuritateapar-tinurmatoarelortreicategoriidebaza:

Punct de operare. Este punctul in care se executa operatiunilepematerial,taiere,formare,etc.

Transmisia.Sunt sistemele care transmit energianecesara organelor masinii care executa opera-tiunile specifice. In aceasta categorie intra rotiledintate, roti si curele de transmisie, mecanismele biela-manivela, lanturi de transmisie, etc.

Parti mobile. Sunt parti mobile ale masinii, altele decatceleenumeratemaisus,careexecutadife-rite tipuri demiscari in timpul functionariimasinii(mecanisme de alimentare, etc).

Pentru a proteja lucratorii de riscurile derivate din exploa-tareautilajelor,dispozitiveledeprotectietrebuiesaindepli-neasca urmatoarele cerinte minime:

Sa impiedice contactul dintre lucratori si partile pe-riculoase ale utilajelor. Dispozitivele de protectietrebuiesaeliminesausaminimalizezeposibilita-teacalucratoriisaatingasausaintroducamaini-lesauoriceparteacorpului inzonealeutilajelorundeexistaorganedemasiniinmiscare.

Safiesigure,solide,astfelincatsanupoatafiin-departate.

Saprotejezepartilemobilealeutilajelordeobiectecazuteaccidental.

Sa fie proiectate astfel incat sa nu genereze eleinsele riscuri pentru securitatea si sanatatea lucra-torilor.

Sa nu constituie obstacole pentru lucratori in exe-cutarea sarcinilor de munca.

Saofereposibilitatealubrifieriiutilajuluifaraafiin-departate.

Varietatea utilajelor in cadrul sectorului este foartemare.Principalele riscuri pe care le presupun sunt:

Taieturi,provocatedesuprafeteledetaieresiascu-tite, ca de exemplu lamele.

Strapungeri,provocatedesuprafeteascutite.

Lovituri, provocate de partile mobile ale utilajului.

Prinderi intre partile mobile ale utilajului.

Operatiunile in cadrul carora se produc de obicei accidente datorita manipularii utilajelor sunt:

Incadruloperatiuniidesacrificare,intimpultaieriianimalului inbucatimari,undese folosesc lame:risc de taiere.

In cadrul operatiunii de indepartare a coarnelor, unde se folosesc ghilotine: risc de taiere si prin-dere.

Incadruloperatiuniidetransaresidezosare,undesefolosesclamesighilotine:riscdetaieresiprin-dere.

Incadruloperatiuniidetocareacarnii,undesefo-losesc masini de tocat: risc de taiere si prindere.

In cadrul procesului de inlaturare a pielii, unde se folosescutilajedeindepartareastratuluidegrasi-me,careprezintauncilindrucaracteristic:riscdeprindere.

Laelaborareamezelurilor,undesefolosescutila-je pentrumezeluri: risc de lovituri, strapungeri siprinderi.

C. RISCURI deRIvate dIN eXPloataRea UtIlajeloR CaUzele RISCUlUILipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite la ambalarea si

paletizarea produselor finite;

Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucra-tori a echipamentelor de munca (HG 1146/2006);

Realizarea unei miscari reflexe a angajatului/angajatilor in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc;

Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de mentenanta a echipamentelor de munca;

Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristi-cilor constructive sau specificului procesului de productie;

Neatentia in timpul executarii sarcinilor de munca in zonele in care procesul de productie implica utilizarea conveierelor;

Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor;

Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lanti-soare, etc);

Lipsa delimitarii zonelor periculoase din apropierea utilajelor, benzilor transportoare, etc.

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCURILOR DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR

Se recomanda achizitionarea utilajelor/echipamentelor de munca marcate “CE”, sigla care garantea-za conformitatea cu cerintele minime de securitate recomandate de normele europene;

Lucratorii care deservesc utilajele vor beneficia de pregatire specifica, pentru a capata deprinderile necesare exploatarii in conditii de maxima siguranta a acestor utilaje. Instruirea specifica si detaliata este partea cea mai importanta a oricarui program de prevenire a riscurilor derivate din utilizarea masinilor. Instruirea trebuie sa contina:

• Identificarea si descrierea fiecarui risc specific utilajului pentru care se face instruirea;

• Descrierea modului in care dispozitivele de securitate ofera protectie;

• Demonstratii practice ale functionarii sau utilizarii dispozitivelor de protectie;

• Indicatii despre modul si situatiile in care dispozitivele de protectie pot fi indepartate sau dezactivate, precum si de catre cine (de obicei, de catre personalul echipelor de reparatii sau mentenanta);

• Descrierea procedurii care trebuie urmate (ex.:contactarea sefului locului de munca) in ca-zurile defectarii, lipsei sau functionarii inadecvate a dispozitivelor de protectie.«««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii48 49

Dispozitivedediscurisicutite.

Motor.

Principalulriscpecareilprezintamasinadetocatestere-prezentatdetaieturisiamputaridatorateprinderiidegetelorin interiorul surubului catre sistemul de discuri, sau datorate cutitelor.

Accidentele cu masinile de tocat se produc atunci cand se folosestemanapentrua impinge trecereacarnii catreinteriorul utilajului, sau atunci cand se incearca curatarea cutitelorsiadiscurilorintimpulfunctionariimasinii.

Accidentelecareseproducincazulmasinilordetocatsuntgrave si sfarsesc de obicei prin strivirea sau amputareaunui membru.

1. Masini de tocat

Masiniledetocatsuntfolositepentruselectareasitocareacarnii, care poate avea ca destinatie consumul direct sau elaborareademezeluri.

Masiniledetocatsuntformatedin:

Un suport.

Un dozator de alimentare cu unsurub bi-melcat.

Un surub propulsor al carnii care serotesteintredouadiscuriperforate.

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCURILOR DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR

Elementele de protectie si dispozitivele de siguranta vor fi utilizate conform specificatiilor fabrican-tului utilajului;

Copiile in limba romana a manualelor de instructiuni vor fi disponibile pentru fiecare utilaj aflat in ex-ploatare si vor fi pastrate de sefii locurilor de munca in a caror responsabilitate se afla aceste utilaje;

Elementele de protectie si dispozitivele de siguranta vor fi verificate periodic, testandu-se eficacita-tea acestora;

Se vor stabili, respectandu-se specificatiile fabricantilor, programe de mentenanta pentru fiecare utilaj aflat in exploatare, obligatoriu fiind ca lucrarile specifice de mentenanta sa fie realizate de personal calificat si autorizat. Pe timpul mentenantei utilajele vor fi deconectate de la orice sursa de energie, iar elementele mobile periculoase vor fi blocate. De asemenea se va afisa intr-un loc vizibil avertizarea: „ATENTIE, SE LUCREAZA! NU CONECTATI!”;

In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au inceput lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil „ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!”

In cazul utilajelor vechi, intrate in exploatere anterior aparitiei reglementarilor privind introducerea pe piata romaneasca a echipamentelor de munca si a celor care stabilesc cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru echipamentele de munca, se va face evaluarea acestora si se vor adopta masurile tehnice necesare pentru protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori mobile cu blocare automata, aparatori reglabile sau retractabile sau dispozitive electronice de siguranta (sen-zori de miscare, celule fotoelectrice, etc);

Se vor acoperi cu carcase protectoare transmisiile motoarelor si angrenajele actionate mecanic, electric sau manual, in cazul in care acestea nu au fost prevazute de fabricant cu acest element de protectie. In situatia in care aceasta solutie nu poate fi implementata, se va delimita si semnaliza corespunzator zona periculoasa;

Alimentarea salii de sortare cu fructe si legume ce urmeaza a fi prelucrate se va face sub suprave-gherea conducatorului locului de munca, in scopul prevenirii accidentelor;

Intentia de a conecta sau a deconecta instalatia de sortare va fi comunicata de catre mecanicul de intretinere salariatilor care deservesc masina;

Se va urmari ca iluminarea masinilor si a locurilor de munca sa fie suficienta si fara umbre;Partile utilajelor unde exista acest risc vor fi semnalizate, pictograma corespunzatoare riscului ur-

mand a fi afisata in locul cu vizibilitate maxima. Reglarea manuala si orice interventie la utilaje se va face numai dupa oprirea din functiune si deco-

nectarea de la reteaua electrica.

maSURI PReveNtIve la maNIPUlaRea maSINIloR de toCatAchizitionarea masinilor de tocat care au marcajul CE;

La momentul achizitionarii masinii trebuie sa se verifice ca aceasta detine masurile de siguranta ne-cesare pentru a garanta integritatea utilizatorului, ca de exemplu, orificiile discurilor sa nu permita trecerea degetelor, sau ca masina de tocat sa aibe prevazut un sistem de impingere a continutului catre interiorul sau;

Utilizarea dispozitivului de impingere mecanica pentru a facilita trecerea carnii printre cutite;

Nu se vor curata niciodata discurile sau cutitele cu masina de tocat in functiune;

Nu se vor dezactiva niciodata dispozitivele de protectie prevazute de masina de tocat;

Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la corecta utilizare a masinii si riscurile care pot rezul-ta din manipularile gresite ale acesteia;

In caz de avarie utilajul nu se va repara decat de catre personalul specializat si autorizat in acest sens;

Nu se va utiliza decat imbracamintea stransa mai ales la maneci, nu se vor purta bijuterii care s-ar putea agata iar in cazul parului lung, se va purta strans legat la spate.

2. Masini de transat

Masinile de transat sunt utilaje al caror scop este sectionarea buca-tilor de carne si oase.

Exista diverse tipuri de masini de transat, in functiedescopulpen-tru care sunt destinate, insa struc-turadebazaestecomunapentrutoate.

Esteformatadintr-olamadintata,carepoatefiliniarasaucirculara,si caresemiscacuviteza foartemare,realizandefectulsaudeta-ierepesuprafatabucatiidecarne.

Principalul risc la utilizarea lamelor aflatein miscare sunt taieturile si amputarile pro-duse de catre acestea. Natura accidentelor produsedecatrelameestedeobiceifoartegrava,avandinvederecaseproducfrec-vent amputari ale membrelor.

Masiniledetransatsefolosesclanumeroa-se operatiuni din industria carnii:

• La taierea partilor principale ale animalului.

• Lataiereainbucatisiladezosare.

• Laactivitateadincadrulcarmange-riilor, pentru a taia bucati de carne si oase.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii50 51

3. Utilaje pentru mezeluri

Acesteutilajesefolosescpentruaintrodu-ce orice tip de amestec de carne in interi-orulmatelordediferitedimensiunipentruproducereademezeluriproaspete,uscatesaufierte.Opartedinelementelecomunetuturor tipurilor de utilaje pentru productia

demezelurisunt:palnia,dispozitivderi-dicare si rasturnare (optional), ecran de comanda si maneta.

Principalele riscuri pe care le presupune folosireaacestuiechipamentsuntlovitu-rile si prinderile intre piesele mobile ale acestuia.

4. Cuttere

Cutterul este o masina care permite taierea in bucati mai miciacarniisiformareauneipasteimpreunacurestuldeingredientedeadaugatcareulteriorsevafolosilaelabora-reamezelurilor.

Elementele sale principale sunt: cutia de sustinere si pro-tectie a mecanismelor, tamburul unde se toaca carnea si capulcudiferitecutite.

Principalele riscuri pe care le presupune manipularea acestui utilaj sunt loviturile, taieturile si contactele cu ele-mentelemobilealeechipamentului,catsiprinderile.Inplus,acesteutilajesuntfoartezgomotoase.

maSURI PReveNtIve la maNIPUlaRea maSINIloR de taNSatAchizitionarea masinilor de tocat care au marcajul CE;

La momentul achizitionarii masinii trebuie sa se verifice daca aceasta detine masurile de siguranta necesare pentru a garanta integritatea utilizatorului, ca de exemplu, capace de siguranta, carcase de protectie a lamei care sa impiedice atingerea cu mana a acesteia, dispozitive de oprire in caz de urgenta, etc;

Utilizarea unui dispozitiv de impingere mecanica pentru a stimula trecerea carnii printre lame;

Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la corecta utilizare a masinii si riscurile care pot re-zulta din manipularile gresite ale acesteia;

In caz de avarie nu se va reperara decat de catre personalul specializat si autorizat in acest sens;

Nu se va utiliza decat imbracamintea stransa mai ales la maneci, nu se vor purta bijuterii care s-ar putea agata iar in cazul parului lung, se va purta strans legat la spate.

Nu se vor utiliza manusi din plasa metalica in timpul manipularii lamei pentru ca riscul de prindere va creste.

maSURI PReveNtIve la maNIPUlaRea UtIlajeloR PeNtRU mezelURIInainte de a folosi utilajul este necesara cunoastrerea instructiunilor de manipulare oferite de catre

producator;Daca se observa vreo avarie, blocare sau functionare necorespunzatoare a utilajului se va anunta

indata personalul autorizat si calificat in acest sens;Nu se vor modifica sau dezactiva dispozitivele de siguranta prevazute de catre producator la utilajul

pentru mezeluri, de exemplu, dispozitivul de siguranta care deconecteaza utilajul atunci cand palnia este deschisa;

Sistemele si dispozitivele ergonomice existente se vor folosi conform instructiunilor producatorului, de exemplu, utilajul pentru mezeluri poate dispune de o maneta formata din doua parti care se poate regla in functie de statura operatorului si locul unde acesta se afla;

Atunci cand este necesara ridicarea sau coborarea dispozitivului de ridicare a utilajului, trebuie elibe-rat traseul de parcurs al acestuia de orice obstacol, inclusiv de prezenta operatorului;

Atunci cand se inclina palnia pentru a o deschide sau a o inchide este mai bine sa fie apucata doar de o margine, acest lucru va evita prinderea mainilor in aceasta. Nu se va deschide palnia daca s-a activat dispozitivul de ridicare!

Se va folosi intotdeauna imbracamintea stransa pe corp si parul strans legat, nu se vor purta bijuterii care s-ar putea agata de elementele mobile ale utilajului.

maSURI PReveNtIve la maNIPUlaRea CUtteR-eloRInainte de a folosi utilajul este necesara cunoastrerea instructiunilor de manipulare oferite de catre

producator;

Daca se observa vreo avarie, blocare sau functionare necorespunzatoare a utilajului se va anunta indata personalul autorizat si calificat in acest sens;

Nu se vor modifica sau anula dispozitivele de siguranta ale cutter-ului, de exemplu, dispozitivul care opreste automat cutitele cutter-ului daca se va ridica capacul tamburului;

Atunci cand se impune ridicarea sau coborarea dispozitivului de ridicare sau miscarea bratului cilindrului, este necesar ca spatiul din apropierea utilajului sa fie liber de obstacole inclusiv lipsa operatorului pe traseul de parcurs. Nu se vor depozita niciodata obiecte in acea zona;

Se vor folosi carucioarele de transport indicate de producator;

Atunci cand se impune extragerea cutitelor din utilaj, pentru ascutire sau inlocuire, este necesara decuplarea de la reteaua electrica. La aceasta operatiune se vor folosi manusi cu nivel ridicat de protectie pentru taieturi;

Nu se vor folosi niciodata lavete, carpe, etc la curatarea cutitelor;

Se va folosi intotdeauna imbracamintea stransa pe corp si parul strans legat, nu se vor purta bijute-rii care s-ar putea agata de elementele mobile ale utilajului.

5. Utilaje pentru indepartarea stratului de grasime si/sau a pielii

Utilajelepentruindepartareastratuluidegrasimesuntdestinate taierii stratuluidegrasimeaani-malelorinfasiiuniforme.

Acesteasuntformatedintr-unsistemdecilindriicare se rotesc ajutand la deplasarea bucatii de carnepentruaotreceprintr-uncutitcircularaflatpe o masa care serveste drept sprijin.

Combinarea a doua elemente atat de periculoase ca cilindrii si cutitele conduce la producerea de nume-roase accidente. Principalele riscuri pecareleprezintamanipulareauti-lajelor pentru indepartarea stratului degrasimesi/sauapieliisunt:

Taierea si amputarea de-getelorprodusedecutite.

Prinderea si strivirea mai-nii de sistemul de cilindri.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii52 53

Instalatia electrica in industria carnii respectiv in cadrul aba-toarelorsialcarmangeriilortrebuiesaasigurefunctionareaanumeroaseinstalatiisiutilaje.Incazulinstalatiilordecal-durasi frig, cerinteledeenergiesuntmultmai ridicatesipresupunexistentaunorcentrede transformarede inaltatensiune.

Curentul electric, datorita caracteristicilor sale speciale, reprezintaintotdeaunaosursadepericolastfelcatrebuieluate masurile necesare pentru a evita contactele electrice. HG 1146/2006,Anexa 1, punctul 3.3., specifica cerinteleminime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si echipamentelordemuncaelectrice.

Contactele electrice directe in sector se produc de obicei datoritaunorinstalatiifixesaucabluriconductoaresilampiportabilecarenusuntizolatecorespunzator(cabluridesfa-cute,izolatiirupte).

Alte tipuri de contacte electrice directe sunt:

In timpul manipularii cutitelor sau al ciocanelor

electrice,lasacrificareaanimalelor.

Intimpulsacrificariianimalelorcuclestielectrici.

Contactele electrice indirecte se produc de obicei datorita unor erori la sistemul de conductie care lasa sub tensiu-ne in mod accidental parti metalice ale utilajelor (masini de transat, clesti electrici).

Gradul de umiditate ridicat la locul de munca in cadrul sec-torului,utilizareacontinuaaapeisiprocesuldecuratenielacaresesupuntoateinstrumentelesiechipamenteledelucrufavorizeazacontacteleelectricesicrescconductibilitatea.

Ingeneral,acestfactorderiscaparedatoritadefectiunilorde izolaresi/sau intreruperii impamantarii,putandapareaastfel,accidental,tensiuneelectricaincarcasesauinalteparti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune.

Metodeledelucrufolosite,echipamenteledelucrusimate-rialeleelectriceutilizatedecatrelucratori,precumsimen-tenanta acestora ar trebui sa asigure protectia impotrivaacestuifactorderisc.

Acest risc apare in cadrul operatiunilor care implica taierea sau maruntirea oaselor cu masina de transat sau in cadrul operatiunilor de inlaturare a coarnelor in care ar putea apa-rea proiectarea de particule.Acestemici aschii ar puteaajungelapieleinfingandu-seineasiproducandranisauarputeaintrainochi,producandgraveleziunioculare.

Operatiunile in cadrul carora ar putea aparea riscul de pro-iectare de particule sunt:

La taierea in bucati mari, unde se taie animalul in jumatate cumasina de transat sau fierastraul,taindu-seoasecares-arputeasfarama,bucatelemicidineleputandfiproiectate;

La transarea animalelor;

La manipularea carniiincadrulcarmangeriilor,intimpultaierilorbucatilorgrosiere.

maSURI PReveNtIve la maNIPUlaRea UtIlajeloR PeNtRU INdePaRtaRea STRATULUI DE GRASIME SI/SAU A PIELII

Achizitionarea masinilor de tocat care au marcajul CE;

La momentul achizitionarii utilajului trebuie sa se verifice daca aceasta detine masurile de siguranta necesare pentru a garanta integritatea utilizatorului, ca de exemplu, capace de siguranta, protectii pentru cutite si cilindrii care sa impiedice accesul mainilor la acestea, dispozitive de oprire in caz de urgenta, etc;

Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la corecta utilizare a masinii si riscurile care pot rezul-ta din manipularile gresite a acesteia;

Nu se va utiliza decat imbracamintea stransa mai ales la maneci, nu se vor purta bijuterii care s-ar putea prinde intre cilindrii, iar in cazul parului lung, se va purta strans legat la spate.

e. CoNtaCtele eleCtRICe

d. PRoIeCtaRea de PaRtICUle

De amintit:

In prevenirea riscurilor ce rezulta din manipularea de utila-je etapa cea mai importanta este cumpararea sau achizitia acestora.

Asigurati-va ca utilajul indeplineste conditiile de siguranta care sa garanteze integritatea utilizatorului.

Este absolut necesara instruirea lucratorului cu privire la co-recta manipulare a utilajelor si informarea sa cu privire la po-sibilele riscuri pe care le-ar presupune o folosire gresita.

maSURI PReveNtIve PeNtRU evItaRea PRoIeCtaRII de PaRtICUleFolosirea dispozitivelor ca de exemplu ecrane transparente de protectie pe lama utilajului de transat

care vor permite vizualizarea insa vor impiedica expulzarea fragmentelor in fata si/sau in ochi;

Utilizarea ochelarilor de protectie in timpul operatiunilor care ar putea prezenta vreun risc de proiectare de particule;

Ochelarii de protectie trebuie sa aiba marca CE si sa se adapteze la caracteristicile operatorului care ii va folosi.

CaUzele RISCUlUILipsa reviziilor periodice a instalatiilor electrice, cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice;Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla

normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensiune, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate;

Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care in mod normal nu este sub ten-siune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc), prin el trecand “curenti de defect” (curenti care circula pe alte cai decat cele destinate trecerii curentului electric);

Tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) intre care exista o diferenta de potential ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei linii aflate sub ten-siune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care trece un curent electric;

Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune electri-ca in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune;

Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre lucratori necalificati/neautorizati;

Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc neadaptate unui mediu caracterizat de umiditate excesiva;

Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc) la tablourile electrice, intre-rupatoare, prize, etc;

Folosirea prelungitoarelor improvizate, utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/sau a apei;

Utilizarea aparatelor electrice cu mainile umede, operatiuni de mentenanta fara a deconecta de la retea echipamentele alimentate cu energie electrica;

Lipsei semnalizarii tablourilor electrice si a pericolului de electrocutare;Manipularea cablurilor neizolate, prize si conectoare care nu sunt conform standardelor.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii54 55

Riscurilecerezultadincontactulcuanimalelepotfidedi-feritenaturi:

Lovituri, ciocniri si calcari provocate de animale vii.

Lovituri, calcari si prabusiri provocate de animale

moarte si bucati de carne mari in timpul deplasarii lor.

Transmiterea de boli (se va consulta modulul pri-vindriscurileinigiena).

a. Riscurile in cazul contactului cu animale vii

Riscurileincazulcontactuluicuanimaleviiaparinmodevi-dent la locul receptionarii si conducerii acestora.

Risculde incendiu in industriacarniiestefoartescazut inzoneledeproductie,datoritafaptuluicaatatproduselecareintervinincadrulprocesuluideproductiecatsigradulridi-

cat de umiditate ambientala nu contribuie la acesta. Acest risccresteinzonelededepozitarepentrucartoanesialteelemente auxiliare activitatii cotidiene. In plus, riscul de in-cendiu este inevitabil relationat cu existenta unei instalatii electrice importante. maSURI PReveNtIve PeNtRU evItaRea RISCUlUI de CoNtaCt eleCtRIC

a. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice directeTransformatoarele de inalta tensiune trebuie sa fie localizate in afara spatiilor de lucru, avand

acces limitat;Intreaga instalatie de inalta tensiune trebuie sa fie periodic supusa unui program de intretinere,

realizat de catre personal specializat;In caz de avarii, doar personalul specializat va putea avea acces la instalatie;Clestii electrici trebuie sa dispuna de suficiente dispozitive de protectie izolatoare pentru a evita

trecerea curentului electric la operator;Clestii vor fi intotdeauna deconectati pana la momentul utilizarii lor. Se recomanda ca acestia sa

aiba prevazut un intrerupator la maner;Folosirea ciocanelor electrice trebuie sa se faca respectand distanta corespunzatoare de siguran-

ta fata de alti muncitori, evitand posibilele contacte accidentale;La momentul achizitionarii instrumentelor electrice si a utilajelor se recomanda verificarea izola-

tiilor. Acestea trebuie sa se afle in perfecta stare si sa dispuna de sisteme de protectie aditionala, ca de exemplu separarea circuitelor, tensiuni de siguranta, etc;

Toata utilajele trebuie sa detina dispozitive de protectie, ca de exemplu intrerupatoare diferentiate si dispozitive de impamanare.

b. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice indirecteSisteme de protectie Clasa A

Constau in principal in reducerea riscului facand astfel incat contactele sa nu fie periculoase si sa impie-dice contactele simultane intre mase si elementele conductoare. Pentru aceasta se pot folosi mai multe sisteme de protectie:Separarea circuitelor: care constau in separarea circuitelor de utilizare in raport cu sursa de ener-

gie prin intermediul transformatoarelor sau a grupurilor de conversie pastrand impamantate toate conductoarele circuitului de utilizare inclusiv cel neutru;

Folosirea de niveluri mici de tensiuni de siguranta, in mod normal 24 V in acest sector;Separarea partilor active si a maselor accesibile printr-o izolatie de protectie: folosirea unei izolatii

suplimentare functionale (toate partile active ale aparatelor electrice pentru a putea functiona si ca o protectie de baza de contactele directe);

Conexiuni echipotentiale ale maselor: unirea intre ele a tuturor maselor instalatiei ce trebuie pro-tejata si a elementelor conductoare care sunt accesibile pentru a evita aparitia intre acestea, la un moment dat, a diferentelor potential periculoase.

Sisteme de protectie Clasa BConstau in impamantarea directa a maselor sau neutralizarea acestora si in dotarea cu un dispozitiv de taiere automata care sa poata deconecta instalatiile defecte cu scopul de a evita aparitia de tensiuni de contact potential periculoase.

Se impamanteaza masele si dispozitivele de intrerupere in caz de avarie la tensiune;Se neutralizeaza masele si dispozitivele de intrerupere in functie de intensitatea avariei;Se impamanteaza masele si dispozitivele de intrerupere in functie de intensitatea avariei;Folosirea de intrerupatoare diferentiale.

f. INCeNdIIle

g. CoNtaCtUl CU aNImalele

CaUzele RISCUlUIUtilizarea echipamentelor electrice cu deficiente sau degradate;

Instalatie electrica defecta (fire neprotejate, conductori neizolati, etc);

Utilizarea cuptoarelor;

Acumularea de material combustibil.

maSURI PReveNtIve PeNtRU evItaRea INCeNdIIloRInstalatia electrica trebuie revizuita periodic, de catre personalul specializat in acest sens;

In masura posibilitatilor, tablourile electrice trebuie sa se pastreze curate, fara praf;

Trebuie sa se stabileasca planurile de urgenta necesare pentru a face fata in situatia declansarii unui incendiu;

Nu se va fuma in centrul de munca;

Nu se vor bloca iesirile de urgenta;

Se vor urma instructiunile si recomandarile din planul de urgenta si se vor cunoaste planurile de evacuare ale locului de munca;

La locul de munca trebuie sa exista surse de stingere a incendiului corespunzatoare: extinctoare adecvate atat ca numar cat si ca tip de foc, care sa fie supuse unor revizii periodice si care sa se afle in zone vizibile si accesibile;

Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la posibilele situatii care ar putea provoca un incen-diu cat si cu privire la sursele prevazute pentru controlarea si stingerea acestuia, ca de exemplu planurile de urgenta, extinctoarele si modul lor de folosire, etc.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii56 57

1. Sunt cauze ale caderilor la acelasi nivel:

a) Lipsa ordinii si curateniei la locurile de munca;

b) Utilizarea incaltamintei de protectie fara talpa antiderapanta;

c) Iluminatul insuficient.

2. Este permis transportul sau ridicarea persoanelor folosind furcile motostivuitoarelor?

a) Nu;

b) Da;

c) Doarcupermisiuneasefuluiloculuidemunca.

3. Sunt cauze ale caderilor de obiecte, materiale, unelte, etc:

a) Nerespectarea normelor pentru depozitare la in-altime a materiilor prime si materialelor in zone-le de receptie, distributie;

b) Nerespectarea procedurilor si regulilor de mani-pulare a greutatilor, materialelor si echipamen-telor de lucru;

c) Posibila stivuire defectuoasa a materialelor, ma-teriilor prime, produselor, etc.

4. Taieturile cauzate de cutit, pot fi evitate:

a) Prin respectarea procedurilor de lucru;

b) Utilizand echipamentul individual de protectie;

c) Nupotfievitate,suntinerenteprocesuluidemunca.

5. Riscul ce rezulta din contactul cu animalele vii in industria carnii:

a) Lovituri, ciocniri si calcari provenite de la animalele vii;

b) Nu exista;

c) Transmiterea de boli.

6. Este permisa dezactivarea elementelor de protectie sau a dispozitivelor de siguranta si interventia pentru remedierea unui incident pe timpul functionarii utilajelor:

a) Da;

b) Nu;

c) Numaidacasefulloculuidemuncadispuneacestea.

7. Reviziile si reparatiile masinilor si utilajelor pot fi executate:

a) De operatorii respectivelor masini si utilaje;

b) De personal special desemnat si autorizat;

c) Deoricelucratorcarearepregatiretehnica.

8. Defectiunile la instalatia electrica pot fi remediate:

a) Deoricelucratorcareobservadefectiunea;

b) De electricieni autorizati;

c) Desefiilocurilordemunca.

9. Improvizatiile la instalatia electrica:

a) Suntpermisedoarinsituatiiledeurgentacarepotcompromite procesul de productie;

b) Sunt interzise;

c) Suntpermisedoarcuaprobareasefuluiloculuidemunca.

10. Riscul de incendii:

a) Este inevitabil relationat cu existenta unei instalatii electrice importante;

b) Este derivat din acumularea de materiale combustibile;

c) Poate surveni in urma utilizarii cuptoarelor.

Principaleleriscuriprivindsigurantacarepotapareainca-

drulproceselorcaresedesfasoarainindustriacarnii(Aba-toare,Salide transare,Depozite frigorificesau IndustriilePrelucratoare) sunt:

teSt de evalUaRe

RezUmat

maSURI PReveNtIve PeNtRU etaPele de ReCePtIe SI CoNdUCeRe a aNImaleloROperatiunea de receptie a animalelor trebuie sa fie coordonata de catre o singura persoana care

sa gestioneze actiunile celorlalti muncitori;Cunoasterea caracteristicilor comportamentale ale speciilor de animale destinate sacrificarii;Descarcarea animalelor trebuie sa se realizeze in liniste, atragand atentia animalului insa evitand

miscarile bruste care il pot speria si care pot provoca fuga acestuia;Conducerea animalelor trebuie sa se faca in mod ordonat, folosind in caz de necesitate instru-

mente pentru a ghida animalele care se apropie prea mult de lucratori;In locurile de trecere a animalelor trebuie sa existe refugii pentru lucratori care sa le dea posibili-

tatea sa se protejeze de animale;Evitarea atribuirii de sarcini de munca personelor cu hipersensibilitate la intepaturi de insecte, in

zonele unde exista acest factor de risc.

b. Riscuri in cazul contactului cu animale sacrificate

Inceeaceprivesteriscurileincazulcontactuluicuanima-leledejasacrificate,aceasteapotapareainoriceetapaaactivitatii,delasacrificaresipanaladistributie.

Sepotproduceloviricubucatiledecarneagatatepesine,intimpulmiscariibenziitransportatoare.

Acesteloviriinmodnormalnusuntfoarteputernicedatoritafaptuluicavitezabenziiestedeobiceimica.Totusi,potcauzacadereamuncitoruluicepoateaveaconsecintemaigrave.

De asemenea se pot produce prabusiri datorita caderii sau desprinderiibucatilordecarneagatate.Avandinvederedi-mensiuneasigreutateamareaanumitoranimale,strivireapoateprovocaleziuniimportante.

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA LOVITURILOR, CIOCNIRILOR SI a StRIvIRIloR PRovoCate de aNImale

Delimitarea traseului benzii transportoare, reducand viteza acesteia la minim;Delimitarea zonelor de depozitare a bucatilor mari de carne, evitand trecerea lucratorilor in apropie-

rea acestora;Asigurarea agatarii corecte a bucatilor de carne in cuiele corespunzatoare;Instalarea unei cai aeriene de transport proiectate astfel incat sa se impiedice devierea de pe sine a

carucioarelor;Efectuarea reviziilor periodice de intretinere preventiva a sistemelor de transport aerian;Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la pozitia pe care trebuie sa o aiba in raport cu produ-

sele suspendate aflate in miscare, pentru a evita in masura posibilitatilor pozitionarea lor pe traseul acestora.

PRINCIPalele RISCURICaderile de la acelasi nivel si de la inaltime datorita prezentei apei si a resturilor de carne pe podea, folo-

sirea scarilor sau desfasurarea activitatii pe platforme volante;Taieturi provocate de cutite;Prinderi sau alte riscuri relationate cu folosirea echipamentelor de lucru;Proiectarea de particule la taierea sau maruntirea oaselor sau in cadrul procesului de inlaturare a coar-

nelor in cazul vacilor;Contactul electric direct sau indirect. Instalatia electrica din cadrul abatoarelor si carmangeriilor trebuie

sa asigure functionarea a numeroase instalatii si utilaje. In cazul instalatiilor pe cald si frig cerintele de energie sunt mult mai ridicate, astfel ca este necesara existenta de centre de transformare de inalta ten-siune;

Incendiu. Riscul de incendiu in cadrul industriei carnii este foarte scazut, datorita faptului ca atat pro-dusele care intervin in cadrul procesului de productie cat si gradul ridicat de umiditate ambientala nu contribuie la acesta;

Lovituri sau calcari provocate de animale. «««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii58 59

modUlUl 2Notiuni privind riscurile specifice si

prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne

Unitatea 2Riscurile derivate din conditiile

de igiena industriala

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii60 61

Reducerea umiditatii excesive din aer, de pe pereti, acoperisuri, podele;

Stabilireasiexecutareaunuiprogramdecurateniesidezinsectieincentreledemunca;

Utilizareavopseleiantifungicepentruperetisitavane;

Efectuareainspectiilorperiodicepentrudetectareafungilor;

Eliminarea corecta a deseurilor;

Instalarea plaselor de tantari sau capcanelor impo-triva insectelor.

Zgomotulesteunfactorpoluantfoartecomunlatoatelocu-riledemunca,iarsectorulcarniinufaceexceptie.Zgomo-tulprovine inprincipalde lautilajelesiechipamenteledelucruaflateinfunctiune,cadeexemplumasinadetransat,instrumentele de taiat oase, etc. Prin urmare, in cadrul tutu-rorproceselorincaresuntimplicateutilajegeneratoaredezgomotexpunereamuncitorilorvafiinevitabila.

Expunereaprelungitalaniveluridezgomotexcesive,cau-zeaza:

Leziuniauditiveprogresivecarenusemanifestapana la un anumit moment si care pot duce la pier-dereadefinitivaaauzului;

Tulburarile respiratorii,cardiovasculare,digestivesauvizuale;

Tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala;

Scaderea randamentului, dimunuarea nivelului de atentie, a puterii de concentrare si mareste timpul de reactie al individului in fata diversilor stimuli,ceeacefavorizeazacrestereanumaruluideerorisi, prin urmare, a accidentelor.

Dintre acestea amintim:

Procesul de sacrificare, cu legarea animalelor siridicarealorinvedereasacrificarii;

Procesul de transare, cu folosirea instrumentelorde taiat, ca de exemplu a masinii de transat, etc;

Procesul de taiere in bucati mari a animalelor;

Transportul bucatilor mari cu ajutorul sistemelor de transport aerian;

Operatiunile de intretinere a instalatiilor, a motoa-relorcamerelorfrigorifice,etc;

Distributia produselor pe piata.

Contactul direct cu animalele, sau parti din ele, poate re-prezentaocauzaatransmiteriidebolidelaanimallaom.Acesteboli pot fidediverse tipuri, in functiedeanimalulpurtator.

Este importantdeamintit faptulcamuncitoriidinsectorulcarniiseaflainmodconstantincontactdirectcuanimalelesi ca, daca acestea sunt bolnave, pot transmite boala lor muncitorilor.

Din acest motiv, dintre bolile transmise lucratorilor din sec-toramintimtetanosul,antraxul,brucelozasaufebradeMal-ta. De asemenea, este necesar sa se aiba in vedere po-sibilaexpunereaangajateloraflateinstaredegraviditatepentruca,deexempluesteinterzisaexpunereaangajatelorneimunizatelarisculdecontaminarecutoxoplasmagondiicare apare la posturile de lucru ce presupun manipularea carnii crude.

Contaminarea se produce in mod normal accidental, prin ranideschisenevindecatesauprintaieturidecutitintimpulmanipulariisangelui;princontactuldirectalpieliicuorga-neleinternesausangelesaudatoritanerespectariimasuri-lordeigienanecesare.

Etapele procesului de productie in cadrul carora poate avea loc contaminarea sunt in principal:

Sacrificarea,inspecialetapadesangerareaani-malelor.

Toate etapele de transare, in special eviscerarea in cadrulcareiaseintraincontactdirectcuorganeleinternealeanimalelor.Acesteorganeinternesuntin celemaimulte cazuri purtatoare ale agentuluiinfectiosceproduceboala.

Etapadecuratareaburtii,goliresicuratare.

Distributia pe piata.

Unadintrecelemaifrecventeboliprofesionalealeangajati-lordinsectorulcarniiestebruceloza.Aceastaesteoboalatransmisibiladelaanimaleinfectateanterior.Agentulpro-ducator este o bacterie numita Brucelle.

Bruceloza afecteaza atat angajatii din abatoare, carman-gerii, fermecatsimediciiveterinari,adicaoricepersoanacare ar putea intra in contact cu animale bolnave. Transmi-tereaboliiarelocprinmanipulareatesuturilor,asangelui,

aurineisiaaltorfluidealeanimalelorbolnave.Bacteriileproducatoarepatrundinorganismulumanprinintermediulgurii,nasului,ochilorsialeziunilorpielii.Simptomelesuntfebra,frisoane,dureridecapsicorp,slabiciunegenerala.Febraprezintaotendintaoscilanta:urcasiscade.

La aceste simptome se adauga pierderea in greuta-te, pierderea apetitului si o stare de oboseala intensa.

Masuri de prevenire a riscurilor derivate din expunerea la agenti biologici

Ceamaieficientamasuradeprevenireacontami-nariicuagentiibiologiciestecafiecarelucratorserepectecustricteteanormeledeigienapersonala;

Astfel, in zona fiecarui loc de munca trebuie saexisteinstalatiisiarticolepentruasigurareaigieneipersonale:chiuvete,dusuri,dozatoaredesapunurilichidesi/sausolutiidezinfectante.Deasemenea,pentruprotectiasimentinereaigieneipersonalepetimpullucrului,angajatiitrebuiedotaticusorturi/sa-lopete, manusi si incaltaminte usor de curatat (de exemplu,prinspalarecufurtunulchiarsiintimpuldesfasurariiactivitatii);

Oaltabarieraimpotrivacontaminariicuagentibi-ologici o reprezinta echipamentele individuale deprotectie: masti si semimasti pentru protectia apa-ratuluirespirator,manusideprotectie,ochelarideprotectie,etc.ToateechipamenteleindividualedeprotectietrebuiesafiemarcatecusiglaCE.

Altemasurideprevenireacontaminariicuagentibiologici:

Efectuareadecontroalemedicaleperiodice,pen-truadetectaoriceposibilainfectaresauboala;

Informarea angajatilor despre posibilii agenti bio-logiciprezentiinmediuldemunca,modalitatiledecontaminare si consecintele contaminarii. Instrui-reaangajatilorpentruaplicareamasurilordepre-venireacontaminariicuagentibiologici;

Vaccinareaangajatilor(ex.Vaccinantitetanos);

Stabilirea unor proceduri standard de lucru;

Semnalizareariscurilorbiologice;

Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilorinfectioase;

Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente im-permeabile;

Intocmireaunuiprogramdecurateniesiauneiin-tretineri adecvate a sistemelor de ventilatie si/sau climatizare;

Eliminareaapeireziduale(canalededrenaj,etc);

a. ageNtI BIologICI

B. zgomotUl

Sunt microorganismele prezente in mediul de munca capabile de a provoca afectiuni res-piratorii, dermatologice, circulatorii, etc. Riscu-rile profesionale generate de noxele biologice apar in general, la locurile de munca unde sunt prezente animale vii si/sau unde sunt procesa-te materii prime sau produse de origine animala sau vegetala.

Expunereaconstanta laniveluri ridicatedezgomotpoateproducesurzeniedincauzeprofesionale,pierdereadefiniti-va a capacitatii auditive.

Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu-nerea la zgomot

Lamomentulachizitieiutilajeloresteesentialsaseaibainvedereprevenirearisculuideexpunere lazgomot la loculde munca.

Trebuiesaseoptezepentruachizitiautilajuluicelmaiputinzgomotos, adica careemite celmaimic nivel de zgomotsaucaresadetinadispozitivedereducereazgomotului.

Printre alte masuri de aplicat amintim:

Limitareatimpuluidefolosireautilajelorinspecialacelorfoartezgomotoase;

Izolareapecatposibilaoperatiunilorcarepresu-pungenerareadezgomot,pentruaevitaexpune-rea celorlalti muncitori aflati in acelasi spatiu delucru;

Utilizareaunuisistemdelucruprinrotatieincazulmuncitorilorcareisidesfasoaraactivitateainpos-turiincareexpunerealazgomotesteridicata;

Instruirea si informarea muncitorilor cu privire lariscurilepentrusanatatecerezultadinexpunereacontinualazgomot;

Folosirea echipamen-telor individuale de protectie, casti auditi-ve de protectie, atunci cand se manipuleazaunutilajzgomotossauexista o expunere la zgomot.

Dezvoltareaunuipro-gramdemasuri acti-vepentrureducereaniveluluidezgomotconcen-trat pe sursele emisiilor:

• Inlocuirea, in limita posibilitatilor, a echipa-mentelor, utilajelor, etc;

• Instalarea de carcase izolante fonic in situ-atiile in care caracteristicile constructive ale echipamentelor de munca permit aceastasolutie;

• Izolareafonicaazonelor,etc.

Semnalizarea obligativitatii utilizarii echipamen-tuluiindividualdeprotectieimpotrivazgomotului;

Delimitareaposturilordelucrusirestringereaaccesului, in limita posibilitatilor.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii62 63

deexemplumotostivuitoarele,carereprezintasursagene-ratoare de vibratii.

Vibratiilepecareleprimesteoperatorulpotfidedouatipuri:

In sectorul carnii se folosesc diverse produse chimice indiferitescopuri,dintrecareamintimcuratareaechipamen-telor de lucru si a spatiilor de lucru.

Expunerealaagentichimicipoateaveaconsecintenegati-ve asupra sanatatii muncitorilor. Una dintre aceste conse-cinteesteintoxicarea.Existadouagrupurideagentichimicifolositi in sector: gazele refrigerente, aditivii alimentari siprodusele de curatare.

Gazele refrigerente

Suntsubstantechimicecarefacpartedinsistemuldere-frigerarealinieidefrig.UnelegazerefrigerentesuntR-23,R-22sauanhidridacarbonica.Totusi,celcareareoutiliza-re mai extensiva este amoniacul.

Amoniaculprezintaunanumitgraddepericulozitate,pen-trucascaparileincazulacestuigazpotproducemuncitori-lorintoxicatiigrave.Intotdeaunacandsefolosesteamoni-aculcasiagentrefrigerenttrebuiesasaiainconsiderareanumitemasuridesigurantalainstalatiilefrigorifice,cadeexemplu instalarea de detectoare pentru posibilele scapari deamoniaccarevoractionaaltedispozitivecevoropricir-culatiagazului.

De asemenea, trebuie sa se prevada in cadrul instalatiilor refrigerenteechipamenterespiratoriideprotectiepersona-la,cadeexemplumastiantigaz,etc.

Muncitoriicareprezintaungradmairidicatderiscdeintoxi-carecugazerefrigerentesuntceidincadrulpersonaluluideintretineresi cei care isi desfasoaraactivitatea in interiorulcamerelorfrigorifice.Esteimportantcaacestiasafieinstruiticuprivirelamoduldefolosireaechipamentelorrespiratoriideprotectiepersonala,avandinvedereutilizarealorspecifica.

Aditivii alimentari

Aditiviialimentari suntsubstantechimicecareseadaugala carne cu scopul de a o conserva sau de a-i imbunatatii proprietatile in vederea consumului.

Expunerealaacestesubstantepoateaveaefecteadversepentru sanatatea muncitorilor ca de exemplu aparitia de alergiicutanate,dermatite,etc.

Aditiviialimentaricaresefolosesccelmaifrecventsunt:

• Conservantii, pentru marinat, pentru sararea carnii, etc.

• Antioxidantii.

• Stabilizatorii, emulsificatorii, agentii de ingrosare,degelatinizare.

• Nitritii.

• Potentiatoriidegust.

• Emulgatorii.

Produsele de curatare

In industria carnii este frecventa utilizarea produselor decuratare(degresantiisidezinfectantii),prinsistemedepre-siune.Aceastacuratarepoateavealocintrediferiteleeta-pe ale ciclului productiv (de exemplu, in cadrul abatoarelor atuncicandseschimba tipuldeanimalsacrificat),sau lafinalulzileidelucru(situatiefrecventalafabricareaprodu-selor din carne).

Agentiidecuratarecaresefolosescpotfidediferitenaturiinsa toti au in comun un nivel de toxicitate care necesita aplicareaunormasurispecificeladepozitareasimanipula-realor, inclusivasigurareadeechipamenteindividualedeprotectie adecvate.

Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu-nerea la agentii chimici

• Identificareaproduselorchimicelacaresuntexpu-simuncitorii,fiegazerefrigerentefieaditivi.

• Solicitarea producatorului a foii cu datele privindsigurantasicorectaetichetareaproduselor.

• Punerea ladispozitiamuncitorilorafiselorprivindsiguranta,actualizate.

• Reducerea la maxim a nivelurilor acestor agentichimiciinmediulambiental.

• Folosireaechipamentelorindividualedeprotectie,cadeexemplumastisialteechipamenterespirato-riipentruaevitainhalareagazelorrefrigerentesaumanusi si imbracaminte de protectie, pentru a evita contactul cutanat cu aditivii alimentari sau produ-sele de curatare.

• Instruirea si informarea muncitorilor cu privire lariscurilecerezultadinexpunerealaagentiichimicicat si cu privire la bunele practici la locul de munca.

• Sistemededepozita-re adecvate care sa aiba in vedere posi-bilele incompatibilitati ale produselor.

Expunerealavibratiinureprezintaunuldintreriscurilecelemaifrecventedinindustriacarnii.Totusi,esteunriscfoartespecificanumitorposturidelucrusipoateproducemodifi-carialestariidesanatateaoperatorilorincauza.

Expunerea la vibratii este asociata inevitabil cu contactul cu utilajeledediversetipurisaucuvehiculeledetransport,ca

C. ageNtI ChImICI

d. vIBRatIIle Conducereadevehiculedetransport,cumsuntmotostivu-itoarelecaresefolosescpentrutransportulininteriorulde-pozituluiaincarcaturilorgrele,poateconducelaexpunereala acest tip de vibratii;

Expunerea continua la aceste vibratii poate provoca o mare diversitate de efecte asupra sanatatii operatorului, de lausoare ameteli pana la alterari digestive.Totusi, efectelecelemaigravesicelemaicomunesuntceleasupracoloa-nei vertebrale, asupra vertebrelor in special.

Folosirea de instrumente manuale, in special de instru-menteelectricedetaierereprezintasursaunuinivelridicatde vibratii de tip mana-brat.

Expunerea repetata la acest tip de vibratii poate cauzaprobleme la articulatiile extremitatilor superioare si alte simptomecadeexemplusindromuldegetuluialb.

Conducereadevehiculedetransportpoatepresupuneex-punereareiteratalavibratiiaintreguluicorp,datoritainsasi

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii64 65

Bolileprodusedeexpunerealafrig:Bolileprodusedeexpunerealafrigsuntboliceisiauorigineaincombinareamaimultor factori: temperaturi ambi-entalescazute,curenticonstantideaersiprezentaumiditatiicerezultadinactivitatiledecuratare.

Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu-nerea la temperaturi scazute

Muncitorii trebuie sa consume lichide caldepentrua-i ajuta sa recuperezepierderile decaldura;

Respectarea prevederilor „Ordonantei de urgentanr.99din29iunie2000privindma-surilecepotfiaplicateinperioadelecutem-peraturi extreme pentru protectia persoanelor incadrateinmunca”;

Folosireadeechipamenteindividualedepro-tectie adecvate;

Este necesara organizarea de catre com-panie a unor examinarimedicale gratuite aangajatilor;

Masurarea periodica a parametrilor ambien-tali;

Instruireasiinformareamuncitorilorcuprivirela efectele frigului, riscurile sale simasurilepreventive sunt fundamentalepentrupreve-nirea lor;

Realizareapauzelor in locuri incalzitesius-cate si intotdeauna cand se va considera ne-cesar, cu scopul de a recupera pierderile de calduradinorganism;

Planificarea sarcinilor astfel incat timpul deexpunerelafrigsafiecatmairedusposibil;

Gradul de umiditate ambientala in cadrul spa-tiilor de lucru din sector nu trebuie sa depa-seasca 80%;

Instalarea mecanismelor care sa permita o reimprospatareadecvataaaerului,infunctiedezonasinevoileacesteiainceeaceprives-tefrecventasiduratalor;

Folosireaechipamentelordelucrusiaimbra-camintii adecvate, cu caracteristici de imper-meabilitatecaresapermitarealizareasarci-nilor protejand la maxim corpul de nivelul de umiditate;

Instalarea sistemelor adecvate care sa per-mitaorapidaevacuarealichidelor,reducandtimpul de ramanere a acestora in cadrul spa-tiilor de lucru;

Izolarea, inmasuraposibilitatilor,aactivitatiidelucruprincaresegenereazaunnivelridi-cat de umiditate de celelalte activitati;

Astfel,timpuldelucruincadrulcamerelorfri-gorificetrebuiesafie:

• Camere cu temperaturi de la 0ºCla5ºC: timpde lucru– zi de lucrucompletasipauzede10minute lafiecare3ore;

• Camere cu temperaturi de la -6 la -17ºC:timpdelucru–maxim6oresipauzede15minutelafiecareora;

• Camere cu temperaturi de -18ºCsau mai putin: timp de lucru – ma-xim6oresipauzede15minutelafiecare45deminute.

Masuri specifice pentru camerele frigorifice

Camerele frigorifice trebuie sa fie dotatecuunsistemdedetectiecaresasesizezescapariledegazefolositepentruaproducefrig;

Muncitoriicarevorfolosiacestecamerevorfiinstruiticuprivirelamoduldeactiuneincazdescaparidegaze.Inplus,incadrulspatiilorde lucru comune se vor instala panouri cu ex-trase din aceste instructiuni;

In cadrul camerelor cu temperaturi mai mici de0ºCtrebuiesaexiste:

• Unsemnalluminoscaresasemnalize-zeprezentapersoanelorininterior;

• O alarma optica si acustica;

• Topor pentru pompieri;

• Sistemuldeinchiderealusiloraferentecamerelorfrigorificevapermitedeschi-derea acestora din interior si va avea un semnalluminoscaresaindiceprezentapersoanelor in interiorul lor.

Este necesara verificarea periodica a siste-melordesiguranta;

Unfactoresentialpentrusigurantaestepas-trarea camerelor curate si evitarea acumularii resturilor de apa;

Instruirea si informareamuncitorilor cupri-vire la metodologia de lucru in interiorulcamerelor frigorifice cat si cuprivire la uti-lizarea imbracamintii speciale de protectieindividuala.

functionariivehiculului.

In cazul acestui tip de vi-bratii,ceamaiafectatavaficoloana vertebrala.

Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din ex-punerea la vibratii

Lamomentul achizitionarii utilajelor este necesarsaseoptezepentruacelemasinicareemitcelmaiscazutniveldevibratiidintoategameledisponibilepe piata.

Limitarea timpului de manipulare a utilajelor si a vehiculelorcaregenereazavibratii.

Lucrul prin rotatie in cazulmuncitorilor care suntangajati in posturi ce implica folosirea de instru-mente manuale care emit vibratii.

Instruirea si informarea muncitorilor cu privire lariscurilepentrusanatatecerezultadinexpunereacontinua la vibratii.

Ingrijirea si pastrarea caracteristicilor podelei depecailedeacces,evitandcaaceastasafiefoarterugoasasauneregulata,faptcearputeafavorizavibratiilevehiculului.

Corecta intretinere a utilajului, care trebuie supus periodicuneirevizii,etc,cautanddetectareaorica-reianomaliicarearputeafavorizagenerareasaucresterea nivelului de vibratii.

Folosireadescaunecuamortizoareincadrulvehi-culelordetransportcaresaatenuezetransmitereavibratiilor la corpul operatorului.

Instruirea si informarea muncitorilor cu privire lariscurilepecareleprezintapentrusanatateexpu-nerea continua la vibratii.

E. EXPUNEREA LA TEMPERATURI SCAZUTE-Temperaturilescazutereprezintaoconstantapeintregpar-cursul procesului de productie din industria carnii, datorita necesitatii de pastrare a carnii si a produselor din carne la friginvedereaconservariiproprietatilorcarelefacconsu-mabile.

Afectiuniledatoratetemperaturilorscazutesuntde2cate-gorii, in functiedeactiunea temperaturii,directasau indi-recta.Afectiunileprinactiunedirecta, raresiaccidentale,suntdatorate fiesolicitariimecanismelorde termoreglare

locala(degeraturile),fiedepasiriicapacitatiidetermoregla-regenerala(hipotermia).Prinactiuneindirecta,temperatu-rascazutapoatefavorizaasanumiteleafectiuni„afrigore”.Bolile „a frigore” sunt afectiuni favorizate de temperaturascazuta, variatiile bruste de temperatura cu trecerede lacaldlafrig,umiditateacrescutasicurentiideaer.Formeleclinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot aparea rinite, faringite, laringite, bronsite, bronhopeu-mopatii, pneumopatii; la nivelul aparatului cardiovascular suntfavorizateendarteritaobliteranta,cardiopatiaischemi-ca,hipertensiuneaarteriala,etc.

Expunereaincadrulactivitatiimunciilatemperaturiscazutedepindeinprincipalde3factori:

Temperatura aerului: Temperatura ambi-entala la loculdemuncasepastreaza injurul valorii de 12ºC. In cadrul camerelorfrigorificetemperaturilesuntmultmaisca-zute,oscilandintre0ºCsi-22ºC;

Umiditate: Ca urmare a nevoilor din cadrul procesuluideproductie,graduldeumidita-te in cadrul spatiilor de lucru din industria carnii este ridicat. Controlul umiditatii am-bientale este determinant, pe de o parte, pentru a pastra proprietatile si calitatea carnii si pe de alta parte, pentru sanatatea muncitorilor. Umiditatea ambientala provi-ne in principal de la procesele de curatare carepresupunfolosireaunorcantitatimaride apa atat rece cat si calda, de la vaporul folositincadrulanumitoroperatiuni,delalichidelesifluideleceprovindelabucati-le mari de carne transate. Desi umiditatea este prezenta in cadrul tuturor etapelorprocesului de productie, este mai intensa in special in cadrul anumitor procese, ca deexemplu,etapadesangerare,undesefolosesteapaincazulporcinelorsi inca-drultuturoretapelordecuratareaorgane-lor interne si a burtii;

Vitezadecirculatieaaerului.

Expunereamuncitorilor la temperaturi scazutepoatepre-supuneriscuripentrusigurantasisanatateaacestora.Ris-curilesuntcuatatmaiimportantecandacestialucreazaininteriorulcamerelorfrigorifice.Existadouariscuriprincipalecederivadindesfasurareaactivitatiiintr-unmediucufrig:

Inghetareamembrelor:Pierdereacalduriicorpora-le provocate de expunerea la temperaturi exterioa-refoartescazute.Inmodnormalinghetulcareseproduce este partial, afectand in specialmainile,bratelesifata(nasulsiobrajii),caresuntdeobiceizonelecelemaiexpuse.Dacaseprelungesteex-punereamuncitorilorlatemperaturifoartescazuteacest lucrupoatesaconduce lahipotermiesi re-spectivmoarteprininghet.Acestecazurisuntdinfericireaccidenteizolatesiputinfrecvente.

e. eXPUNeRea la temPeRatURI SCazUte

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii66 67

Principaleleriscurirelationatecuigienaindustrialacarearputeaapareaincadrulproceselorcaresedesfasoarainin-dustriacarnii(abatoare,salidetransare,depozitefrigorificesi industria de procesare a carnii) sunt:

• Agentii biologici: contactul direct cu animalele, sauaunorpartidinacestea,poateficauzatrans-miteriidebolidelaanimallaom(zoonoza).

• Zgomotul: provine in principal de la functionareautilajelorsiaechipamentelordelucrucadeexem-plu masinile de transat, masinile de taiate oase, etc.

• Agentii chimici:principaliiagentichimicipecareiiputemintalniinindustriacarniisuntgazeleregri-gerente,aditiviialimentarisiproduseledecuratare.

• Vibratiile:cerezultaatatdinmanipulareaanumitorechipamentedelucrucadeexemplumasiniledetransatcatsidinconducereadevehiculedetrans-port si intretinere (motostivuitoare).

• Expunerea la temperaturi scazute(frig):tempe-raturilescazutesuntoconstantapeintregparcur-sul procesului de productie in industria carnii, dato-rita necesitatii de pastrare a carnii si a produselor dincarnelafrig.

1. In industria carnii riscul de expunere la agenti biolo-gici rezulta din: a) Contactul cu animalele;b) Contactul cu carnea;c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

2. Prima masura pe care trebuie sa o aiba in vedere compania pentru a reduce nivelul de zgomot este:a) Izolarea salilor zgomotoase;b)Punerealadispozitiaangajatiloraunorcastideprotec-tie;c)Achizitionareadeechipamentecucelemaiscazutenive-lurideemitereazgomotului.

3. Pentru gestionarea adecvata a riscului chimic com-pania trebuie:a) Sa puna la dispozitia angajatilor fisele privind sigu-ranta pentru toti agentii chimici folositi;b)Sapunaladispozitiaangajatilorfiseleprivindsigurantapentrutotiagentiichimicifolositiinmodfrecvent;c)Sapuna ladispozitiaangajatilor istoriculfiselorprivindsigurantapentru totiagentiichimicicareau fost folositi incadrul companiei.

4. Referitor la expunerea la vibratii in industria carnii:a) Nu exista un asemenea risc;b)Existarisculdeexpunerelavibratiiaintreguluicorpcerezultadinmanipulareamasinilordetransat;c) Exista riscul de expunere la vibratii a intregului corp ce rezulta din utilizarea motostivuitoarelor.

5. In cadrul tuturor activitatilor in care exista un risc pentru sanatatea si siguranta muncitorilor ca urmare a lucrului cu agenti biologici, angajatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru: a)Ainterzicemuncitorilormancatul,bautulsaufumatul inzoneledelucruincareexistarespectivulrisc;b)Furnizareamuncitoriloraimbracamintiispecialedepro-tectiesauaunuialttipdeechipamentspecial;c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

6. Echipamentele individuale de protectie in cazul lucrului cu aditivi alimentari sunt:a) Ochelarideprotectiesimanusideprotectie;b) Ochelarideprotectie,semimascadeprotectiesimanusi

de protectie;c) Ochelari de protectie, semimasca de protectie, ma-

nusi de protectie.si halat/salopeta de protectie.

7. Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive cauzeaza:a) Leziuni auditive progresive care nu se manifesta

pana la un anumit moment si care pot duce la pier-derea definitiva a auzului;

b) Tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive sau vizuale;

c) Tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala.

8. Expunerea la temperaturi extreme este specifica:a) Zonei de receptie, in perioadele cu temperaturi ex-

treme;b) Camerelor de refrigerare sau congelatoarelor;c) Zonei de procesare.

9. Care este actul normativ care stabileste masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme?a) OUG 99 din 29 iunie 2001;b) HG 1425 din 11 octombrie 2006;c) OUG 99 din 29 iunie 2000.

10. Bolile „a frigore” sunt afectiuni favorizate de:a) Temperaturile scazute;b) Variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald

la frig si invers;

modUlUl 2Notiuni privind riscurile specifice

si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne

Unitatea 3Riscurile ergonomice si psihosociale

si riscurile in functie de procese de productie si sarcini de lucru

RezUmat RISCURI PRIvINd IgIeNa

teSt de evalUaRe

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii68 69

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii70 71

c) Temperaturile ridicate.

Dupacumammaimentionat,temperaturilescazutesuntoconstantape intregparcursulprocesuluideproductiedinindustria carnii. Nu toti muncitorii sunt expusi la temperaturi extremeoperioadadetimpsuficientacataceastasaaibaefecte negative asupra sanatatii lor. Totusi, aproape totimuncitorii sunt expusi anumitor conditii speciale de tempe-raturasiumiditate(conditiitermo-higrometrice).

Acesteconditiitermo-higrometricedesinureprezintaoformadeagresiunedirectacaresaafectezesanatateamuncitorilor,contribuie totusi la crearea unui mediu de lucru deranjant.

Printreconditiile termo-higrometricesiceleprivindmediuldelucruenumeramtreifactoricaresuntcapabilisagene-rezesituatiidedisconfortpentrumuncitori:

a. Temperaturilescazute.

b. Gradul de umiditate ambientala.

c. Mirosurile neplacute.

Mirosurile neplacute

Contactulsimanipulareaanimalelor,catsiaorganelorin-terne ale acestora provoaca emanarea de mirosuri nepla-cute.Apasilichidelerezidualecarenuaufostevacuateintotalitatesicare raman indepozitele rezidualeemanadeasemenea mirosuri neplacute.

Incamereleaferenteoperatiuniideuscareamezelurilorsia jamboanelor, de exemplu, exista un miros intens produs derancezireagrasimilor.

Masuri preventive

Aerisirea si ventilarea spatiilor.

Efectuareadeoperatiuni decuratenieperiodic siregulat,eliminanddepozitarearesturilordelaani-malesiafluideloracumulatepepodeasiainstur-mentelor.

Curatarea si desfundarea regulata a sisteme-lor de evacuare si de canalizare pentru ca lichi-dele sa se elimine in mod corespunzator. ZAREA

Epuizareaapareinmodnormaldatorita:

a. Manipularii manuale a incarcaturilor.

b. Adoptariidepozitiifortate.

c. Miscarilor repetitive.

a. Manipularea manuala a incarcaturilor

Manipulareamanualaaincarcaturilor,fieinmodrepetat,fiedatoritafaptuluicagreutateaacestoranudepasestetreiki-logramepoateconducelaepuizare.Bucatiledecarnecaresemanipuleazaau inmodnormalogreutatemaresisuntvoluminoase,ceeacefacefoartedificilamanipularealor.

Inprezentmajoritateaoperatiunilordemanipularesitrans-portaanimalelorsacrificateestemecanizata.Nuseintam-plaacelasi lucru incazulaltoroperatiuni incadrulcaroragreutatea,desimaimica,semanipuleazainmodcontinuusirepetat,cumestecazulsarciniloraferenteoperatiunilorde transare sau de ambalare.

Totusi,maiexistaanumiteoperatiunicareserealizeazama-nual, necesitand utilizarea fortei fizice a operatorilor, ca deexemplu, procesul de distributie a bucatilor de carne carman-geriilor si transportul incarcaturilor care presupun deplasariscurte.

Operatiunileincadrulcarorasemanipuleazadeobiceiin-carcaturi sunt:

• La sacrificare, in cadrul operatiunii de suspendare aanimalelor.

• Incadruloperatiuniidetransare,intimpulpregatiriibu-catilor mari de carne.

• In cadrul operatiunii de taiere a bucatilor mari de carne, in timpul receptiei acestora.

• Incadrulactivitatilordesfasurateincamerelefrigorifice.

• La distributie, in cadrul operatiunilor de incarcare si descarcare.

Lamanipulareamanualaaincarcaturilorgrelesepotprodu-celeziuniinspeciallaspatesilaarticulatii.IncazulacestuitipderiscesteimportantsaseaibainvederedispozitiileHGnr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sana-tate pentru manipularea manuala a maselorcareprezintariscuripentrulucratori,inspecialdeafectiunidorsolombare.

Masuri preventive

Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselorcareprezintariscuripentrulucratori,inspecialdeafectiunidorsolombare.

Monitorizareasarcinilorcarenecesitaadoptareadepo-zitiiextreme,eforturifiziceconsiderabilesiunritmintensalmiscarilorrepetitive.Combinatiiledintreacestifactori

a. CoNdItIIle teRmohIgRo-metRICe SI medIUl de lUCRU

B. ePUIzaRea

1. RISCURILE ERGONOMICE SI PSIhoSoCIale

agraveazaproblemeledesanatatecarepotaparea.

Aplicareademasuritehnicesiorganizatoricepentruaevitamanipulareamanualaagreutatilorcumarfi:

• Utilizarea motostivuitoarelor, platformelor hidraulicederidicare,benzilortransportoare,etc;

• Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru transportulsimanipulareamanualaagreutatilor:lizemanualesauelectrice,carucioare,transpaleti,rafturirulante, etc.

Utilizareaajutoarelormecanicecandmanipulareama-nualaagreutatilornupoatefievitata;

Trebuie luate in considerare recomandarile pentru ma-nipularea manuala a maselor:

• Sprijinireafermaapicioarelorcutoatatalpapesolsiodeschidereapicioarelorlanivelulsoluluideapro-ximativ 50 cm;

• Sevorflexausorgenunchipentruaridicagreutatea;

• Spatele se va mentine drept;

• Nusevarasucitrunchiulintimpulsustineriigreutatii;

• Sevapastragreutateacatmaiaproapedecorppo-sibil;

• Seprofitaeficientdegreutateacorpuluipentru im-pingereaobiectelorsautragereaacestora;

• Nusevaridicaosarcinagreamaisusdetaliedin-tr-osinguramiscare;

• Se vor tine bratele aproape de corp si cat mai intinse posibil;

• Sevacereajutorulunuicolegatuncicandsarcinaesteextremdegreasaudificildemanipulat.

Divizareagreutatilormanipulate,atuncicandsituatiaopermite, astfel incat sa nu depaseasca limitele reco-mandatedereglementarileinvigoare.

b. Pozitiile fortate

Pozitiilefortateadoptateincadrulactivitatiimunciiinsectorulcarniisuntconditionatedecerinteleactivitatilorderealizat.Inacestsectorselucreazainprincipalstandinpicioare.Pozitiade lucru care predomina sectorul este cea „in picioare nor-mal”urmatadeceade„inpicioareaplecat”.

• Pozitia“inpicioarenormal”estefrecventaincazulsar-cinilorcareserealizeazapeunplandelucruvertical,deexempluincazuloperatiuniidesacrificare,deridica-reaanimaluluidesacrificat,desangerare,etc.Aceastapozitieimplicasuportareauneigreutatistaticeridicate,

carevaproduceinfinalobosealafizicadacaseadoptaoperioadamailungadetimp.

• Pozitia „in picioare aplecat” apare atunci cand se lu-creazapeunplanorizontal.Aceastapozitieraspundein realitate nu unei cerinte a procesului de productie ci unei inaltimi inadecvate a planului de lucru. De exem-plu:atuncicandselucreazalaomasadelucru,peobanda transportatoare, etc.

Efectelecarepotapareainurmaadoptariidepozitiiinadec-vateoperioadalungadetimpsuntfoartevariate,insaafec-teazainprincipalcoloanavertebrala,articulatiilesicircula-tiamembrelor inferioare(poatestimulaaparitiavaricelor).Depunereadeeforturifiziceintimpuladoptariiunorpozitiifortateproduceo suprasolicitaremusculo-scheletica careafecteazainprincipalzonacervicalasilombara.

Masuri preventive

Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor,a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte pozitiifortate;

Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu reglarepeinaltime)cuundesignergonimic,adecvatevitariipozitiilorfortate;

Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea tensiuniimuscularenecesaramentineriiechilibruluiatunci cand este necesar sa se stea mult timp in picioare,mentinandu-seaceeasipozitie;

Asezareauneltelorsialtemijloacedelucrulainde-mana;

Permitereaschimbarilordepozitie(picioaresiase-zat)si repaus in timpul lucrului (scaunesautreptede repaus);

Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu se vor intinde bratele mult si nu se va inclina spatele;

Corpultrebuiesasteainpozitieverticala(preveni-rea problemelor la coloana);

Ordonareazoneidelucrusiadaptareaspatiuluidelucru la necesitati si la dimensinile antropometrice ale lucratorilor;

Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lucratoru-luiincazulsarcinilordelucruexecutatesezand(liniideambalare,etichetare,etc);

Utilizareascaunelorergonomicereglabile(ajustabi-le la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de susti-nere, material, etc);

Utilizarea accesoriilor: genunchiere, banci, platfor-me pentru sprijin, etc;

Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii72 73

c. Miscarile repetitive

In industriacarniieste frecventa realizareademiscari re-petitive,intelegandu-secaataregrupuldemiscaricontinuerealizateintimpulactivitatiimunciicarepresupunactiuneacomunaamuschilor, oaselor, articulatiilor si nervilor uneipartiacorpuluisiprovoacainaceastazonaobosealamus-culara,suprasolicitare,dureresi,infinal,leziune.

Estedeasemeneafrecventainrealizareadesarcinidelu-crurepetate,intelegandu-seprinacesteaoriceactivitatedemunca a carei durata este de cel putin 1 ora, in cadrul care-iasedesfasoaracicluridelucrudecelputin30desecundesisimilarecaefortsimiscareaplicatasauincadrulcaroraserealizeazaaceeasiactiune50%dinciclu.

Zonele corpului care sunt celemai afectate datoritamis-carilor repetitive in industria carnii sunt: umerii, coatele, in-cheieturamainilorsimainile. Incazulmiscarilor repetitivefactoriiderisccaretrebuieavutiinvederesunt:

• Adoptareasipastrareaunorpozitiifortateainche-ieturii mainii sau a umerilor.

• Aplicareauneifortemanualeexcesive.

• Cicluridelucrufoarterepetatecareproducmiscarirapidealeunorgrupurimicidemuschi.

• Perioadedeodihnainsuficiente.

Masuri preventive in cazul suprasolicitarii

Stabilireadepauzesiperioadedeodihna,pentrucaschimbarea pozitiei corpului sa ajute organismul saserecupereze.

Realizareaunuistudiuergonomicprivindposturiledelucru, acestea adaptandu-se capacitatii muncitorilor.

Monitorizareaperiodicasispecificaasanatatiimun-citorilor.

Instruireasiinformareamuncitorilorcuprivirelariscu-rileprivindadoptareadepozitiiincorecte.

Operatiunile de transport si manipulare a bucatilor maridecarnetrebuiesafiepecatposibilmecanizate.Incazulincareooperatiunetrebuiesaserealizezemanual,bucatiledecarnetrebuiesafietransateast-fel incatacesteasaaibaodimensiunesiogreutatemanipulabila.

Personalul trebuie sa fie instruit corect cu privire lametodele de manipulare a incarcaturilor pentru a evi-taposibileleleziunilacoloanavertebrala.Deaseme-nea,trebuiesacunoascacauzeleproduceriileziunilorceaparincazulmiscarilorrepetitive,pentruaactionain consecinta.Astfel, se consideraprejudicioaseur-matoarele activitati:

• Folosirea repetata pe o perioada indelungata detimpainstrumentelorsiechipamentelorcuvibratii.

• Instrumente si sarcini de lucru care necesita rotirea mainii cu miscari ale articulatiilor.

• Aplicareaforteiintr-opozitiefortata.

• Aplicarea presiunii excesive in parti ale mainii, spa-telui,incheieturiimainiisauarticulatiilor.

• Lucrul cu bratele intinse sau ridicate deasupra ca-pului.

• Lucrul avand corpul aplecat catre inainte.

• Ridicareasiimpingereaincarcaturilorgreleintimpulmanipularii lor.

In cadrul acelor operatiuni in care, in mod inevitabil muncitoriisevadobligatisaridice incarcaturisausaefectuezemiscarirepetitive,inafaradelimitareagreu-tatiimaximeaacestora,muncitoriimaipotfolosibrauride protectie lombara, care sustin spatele, evitand ast-felsuprasolicitareasiintinderilemusculare;semaipotstabilipauzelaintervaleadecvatedetimpsausepotvariasarcinilederealizat.

Serecomandaca intimpulperioadelordeodihnasidupa ziua de lucru sa se faca exercitii de relaxaremuscularapentruaintindegrupurilemusculare.

Automatizarea simecanizarea operatiunilor de transport abucatilor mari de carne imbunatatesc in linii mari conditiile de lucruinsector,pentrucafaciliteazadeplasareaacestorafaracamuncitoriisatrebuiascasamanipulezemanual incarca-turile.Aceastaautomatizareseobtinefolosindunsistemdesinecareformeazaoreteaaerianasauuncircuitpecaresetransportabucatilemaridecarneagate.Totusi,acesttipdecircuit, desi are avantajul de a usura transportul animalelor aremareledezavantajca impuneunanumit ritmde lucru,avand in vedere ca este vorba despre un circuit dinamic.

Muncitoriicareopereazabucatilemaridecarneagatatepeintregcircuitulauoperioadadetimplimitatapentrurealiza-reaoperatiunilorcarele-aufostincredintate.

Prinurmare,ritmuldelucruesteimpusdevitezadedepla-sare a bucatilor de carne pe circuitul aerian. Acest ritm de lucruimpuspoateaveaconsecintenegativeasuprasana-tatii muncitorilor, ca de exemplu, stari de anxietate, obo-seala, suprasolicitare datorita incercarii de a mentine ritmul, nervozitate,etc.

Masuri preventive

Stabilireadepauzeperiodicedeodihna.

Adaptareavitezeidedeplasareacircuituluilaca-racteristicile activitatii si la operatori.

C. RItmUl de lUCRU

modUlUl 2Notiuni privind riscurile specifice

si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne

Unitatea 3Riscurile in functie de procese de productie si sarcini de lucru

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii74 75

Masuri preventive

Cutiteletrebuiesaaibamanereaderentesiergo-nomice,adicasaseadaptezebinelamana.

Animalul trebuie sa fieagatat deextremitatile in-ferioare.

Sevorfolosicizmedecauciucaderente.

Transportul cutitelor se va realiza intotdeauna inhuselespecialprevazutepentruaceasta.

Trebuie sa se evite, in masura posibilitatilor, con-tactul cu sangele, pentru a evita contractareadeboliinfectioase.

Riscuri

Taieturilamaini,lafata,lacorpsilapicioareatuncicandsetragepieleadepecorpulanimalului.

Suprasolicitare.

Masuri preventive

Efectuareajupuiriicuanimalulagatat.

Pastrareapozitiilorcorecteintimpuldepuneriiefor-tuluipentrutragereapieliianimalelor.

Luareapauzelorperiodicesiatimpuluideodihna.

Folosirea sorturilor si a manusilor din plasa meta-lica usoara.

Riscuri

Proiectarea de particule.

Arsuri datorita expunerii la temperaturi ridicate in timpul jumulirii.

Prinderea intre elementele de transmisie.

Masuri preventive

Vasele pentru efectuarea operatiunii de jumuliretrebuiesaaibaomarginemaimarede90cm.Incazulincareacestlucrunuesteposibiltrebuiesase prevada bare protectoare in jurul lor.

Trebuiesasefoloseascaochelarideprotectie.

Trebuiesasefoloseascaimbracaminte imperme-abila.

Este obligatorie folosirea de manusi din piele lamanipularea masinii de parlit.

Riscuri

Taieturi la picioare.

Lovituri cu obiecte mobile (foarfece pneumatice)sau imobile (coarne).

Leziuni laochidatoritaproiectariideschijedeossau coarne.

Masuri preventive

Retragereapicioarelordinzonacapuluianimaluluilaefectuareaoperatiunii.

Folosireadeochelari deprotectie cumascame-talica.

Riscuri

Leziuniprodusedecutite,masinidetransatsito-poare.

Intepaturi si taieturi provocate de oase ascutite.

Proiectarea de particule.

Contactulcuagentibiologici.

Caderi datorita alunecarii sau caderea animalelor peste operatori.

Suprasolicitare.

Masuri preventive

Pastrareauneidistanteadecvatedezonadetaiere.

Folosirea manusilor si sorturilor din plasa metalica siafurtunelordinPVC.

Toate instrumentele de taiat ca de exemplu cutitele sitopoareletrebuiesafiefoartebineascutite.

Pila trebuie sa aiba un maner din lemn si un dispo-zitivcaresaimpiedicecalamacutituluisaajungala acesta.

Lamelemasinilordetransattrebuiesafieprotejate.

Folosirea periilor cu maner pentru curatarea cutite-lor, a topoarelor si a masinilor de transat. Nu se vor folosiniciodatacarpesaumaterialedinbumbac.

Contactul cu animalele vii: lovituri, muscaturi, im-pungeri,ciupituri.

Infasuraresiprindere.

Leziuniprovocatedeciocane.

Prinderea extremitatilor corpului la deschidereasauinchidereausilor.

Disconfort termo-higrometric,datoritadesfasurariiactivitatii la exterior.

Masuri preventive

Folosireademanusirezistentelaciupituri.

Efectuareadescarcariiinliniste,evitandsperiereaanimalelor.

Nu se va urca in camionul in care sunt transportate animalele.

Estepreferabilsasefoloseascaciocaneelectrice,culuareamasurilorpreventivecorespunzatoareinvederea evitarii contactelor electrice.

Incazuldispozitivelordestrapungeresevorpastradistantemaimaridecatlungimeaacestorasisevaprotejavarfullorodatafinalizataactivitatea.

Trebuieprevazutesanturilacoridoareledetrecereaanimalelorpentruevacuareagunoiului, incazulvacilor.

Coridoarele inchise trebuie sa aiba prevazute laexterior scarite pentru a evita urcarea animalelor pe acestea.

Usiletrebuiesaaibaprevazutesistemedeinchidere.

Riscuri

Loviturisauimpungeriintimpultaierii.

Taieturisiintepaturicuvarfulinstrumentuluidetaiat.

Leziunisiraniprovocatedepistoalecuglontcaptiv

sauciocanedefoc.

Leziunidatoratecontactuluielectriclasacrificareaprin electrosoc.

Caderi de persoane la acelasi nivel.

Suprasolicitari.

Expunere la umiditate excesiva, disconfort ter-mo-higrometric.

Expunerelazgomot.

Masuri preventive

Varfurileinstrumentelordetaiattrebuiesafieascu-titeinmodcorespunzator.

Inperioadaincarenusefolosescsiintimpultrans-portului partile ascutite ale instrumentului de taiat trebuiesafieacoperitecuhuserezistente.

Nusevadistrageatentiasinicinusevafacemaidificilaoperatiuneadesacrificare.

Pistoalelepentrusacrificaretrebuiesafieinperfecteconditiideutilizare,safiedescarcateatuncicandnusefolosescsisafieincredintatepersonaluluicalificat.

Sevorinstalaprotectoarelaelectroziincazulefec-tuariioperatiuniidesacrificareprinelectrosoc.

Clestiitrebuiesafiepermanentdeconectatiatuncicandnusefolosescsitrebuiesaaibaprevazutunintrerupator la manerul drept.

Sevorfolosicizmesimanusiizolatoarelafolosireaclestilor.

Pastrareasuprafetelorsiacailordetrecerecuratesi libere de orice obstacol.

Folosirea unor incaltari anti-alunecare.

Mecanizarealamaximasarcinilordelucruaferenteetapelor de ridicare si transport a animalelor pentru a evita manipularea manuala a incarcaturilor.

Riscuri

Taieturi la maini, intepaturi provocate de cutite.

Caderi de la acelasi nivel datorita alunecarii produ-sepesuprafetealunecoase.

Contactul cu agenti biologici, care pot transmiteboli la om.

Disconforttermohigrometricdatoratumiditatiiridicate.

a. etaPa de deSCaRCaRe SI maNIPUlaRe

C. etaPa de SaNgeRaRe

d. etaPa de jUPUIRe

e. etaPa de jUmUlIRe SI dePlUmaRe

f. etaPa de deCoRNaRe

g. evISCeRaRea SI taIeRea IN BUCatI maRI

B. SaCRIfICaRea aNI-MALELOR: ETAPA DE ASO-

MARE, STIMULARE, RIDICARE A ANIMALULUI, SANGERARE

Riscuri

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii76 77

Transportulcutitelorsevafaceintotdeaunainhu-seleprevazuteinacestsenssinusevorlasanici-odatainfipteincarne.

Se va evita in masura posibilitatilor contactul con-tinuucuorganele internesi cusangele,pentruaevitacontaminareacuagentibiologici.

Se va stabili un calendar pentru vaccinarea mun-citorilor care au un risc ridicat de contaminare in-fectioasa.

Podeauatrebuiesafieaderentasisasepastrezeintotdeaunacurata,realizandu-seoperatiuniconti-nue de curatare.

Sevorfolosicizmeimpermeabilesianti-alunecare.

Riscuri

Loviturisi taieturiprovocatedecutite,ghilotinesimasini de transat, taieturi provocate de bucati de oase ascutite.

Leziunilaochidatoritaproiectariideaschiideoase.

Caderi de persoane de la acelasi nivel prin alune-care.

Expunerealatemperaturiscazute,avandinvedereca bucatile de carne provin de obicei din camerele frigorifice.

Adoptareadepozitii fortatesi suprasolicitarea, inspecial in cazul operatiunilor de dezosare, undeestenevoiedeunefortfizicridicatpentruscoate-rea oaselor.

Masuri preventive

Sevoradoptaaceleasimasuriaplicatesiincazulmanipularii cutitelor, a topoarelor, a masinilor elec-tricedetransatsiaghilotinelor.Sevorfolosimanu-si si sorturi din plasa metalica.

Sevorfolosicizmedecauciucaderente.

Sevoradoptapozitiicorectedinpunctdevedereergonomicintimpulrealizariiefortuluiaferentope-ratiuniidedezosare,pentruevitareasuprasolicita-rilor.

Sevorfolosiochelarideprotectieincadrulopera-tiunilor de taiere a oaselor pentru evitarea proiec-tarilor.

Podeauasisuprafeteledetranzitsevorpastracu-rate si uscate.

Riscuri

Taieturi datorate manipularii cutitelor.

Suprasolicitaresiadoptaredepozitiiincorecte.

Arsuriintimpulfierberii,lamanipulareaburtii.

Expunerealaagentibiologici.

Disconfort termo-higrometric,datoritaumiditatii ri-dicate.

Mirosuri neplacute.

Lovituri provocate de motostivuitoare si paleti.

Prinderi intre elementele masinilor de curatat burtile.

Masuri preventive

Aceleasi ca cele pentru manipularea cutitelor: ma-nereergonomicesiaderente, transportulcutitelorinhusespeciale.

Indepartarea de motostivuitoare in cadrul punctelor de lucru.

Revizuirea valvelor de siguranta si a tablourilorcare indica temperatura si presiunea.

Folosirea de incaltaminte aderenta.

Folosirea de manusi si sorturi de protectie termica.

Imbracaminteanutrebuiesafielargadarnicipreastransapecorp,pentrucaarputeafavorizaagata-rea acesteia si prinderea ei intre partile mobile ale utilajelor.

Protejarea de elementele mobile ale masinii de cu-ratat burtile.

Implementarea unui calendar de vaccinari si mo-nitorizareasanatatiiinvedereacontrolariigraduluideexpunerelaagentibiologici.

Riscuri

Riscurileaferentemasinilordetocatelicoidale.

Amputari datorate prinderii intre elementele mobile.

Taieturi la maini la montarea, demontarea si cura-tarea cutitelor.

Prinderile intre elementele mobile ale masinii.

Masuri preventive

Protectialadeschidereapalnieideincarcare.

Folosirea periilor pentru curatarea cutitelor.

Efectuareacuratariicutitelorintotdeaunacumasi-na oprita.

Protejareadispozitivelormobilealemasinii.

Riscurile masinilor de taiere

Taieturisiamputarilaretragereacutiteloraflateinfunctiune,lacuratareasischimbarealor.

Prinderile in dintii tamburului.

Masuri preventive

Instalareaunuidispozitivdeoprireautomataama-sinii la ridicarea capacului.

Instalareadediscuridegolireautomata.

Folosirea periilor pentru curatarea cutitelor.

Tamburultrebuiesafiefin,farabavurisaurupturi.

Protejarea transmisiilor.

Riscurile echipamentelor de indepartare a stratului de grasime si a pielii

Taieturi provocate de cutitele compactorului la functionareamasiniiingolsaulaalunecareamainiicucareseapasapebucatadegrasime.

Taieturi provocate de compactor la curatarea acestuia.

Prinderileintrepartilemobilealeechipamentului.

Sistemeledediscuri perforatoare si de cutite aleechipamentului.

Masuri preventive

Instalareauneibenzideplasabilecaresaprotejezecompactorul.

Curatarea cutitelor cu perii.

Acoperirea partilor mobile ale utilajului.

Riscurile utilajelor de taiat grasimea

Taieturisimutilaridatoritamanipulariigresiteacu-titelor.

Prinderile intre partile mobile si compactorul utila-jului.

Masuri preventive

Protejarea de cutite si compactoare.

Acoperirea partilor mobile si ale compactoarelor pentru evitarea contactului direct cu acestea.

Folosirea unei imbracaminti stranse pe corp care saimpiediceagatarea.

Asezonareasiamestecarea.Formareamezelurilor,lega-rea si injectarea lor. Fierberea. Uscarea.

Riscurile utilajelor de fabricat mezeluri

Prinderile.

Loviturile provocate de utilajele cu cilindru basculant.

Intepaturidatorateinstrumentelordeumplutaflateintr-o stare proasta.

Masuri preventive

Echilibrareacorectaacilindrilorbasculantisiinsta-lareadedispozitivede franarecaresa impiedicebascularea violenta.

Nupunetimanainfatapistonuluideumplutpentrua impiedica caderea amestecului.

Nuumpleticuvarfcilindrul.

Guriledispozitivelordeumplutnu trebuiesapre-zinteasperitatisauzonetaioase.

Riscurile autoclavelor pentru fierbere

Arsuridatoratescaparilordevaporisauladeschi-derea capacului vasului cu presiune.

Prinderea mainilor la manipularea capacelor.

Masuri preventive

Instalareadedispozitivedeprinderelacapace.

Nu se va ridica capacul vaselor atata timp cat exis-tapresiuneininterior;inacestsens,sevaverificainainte manometrul.

Revizuireaperiodicaastariivalvelorsiamanome-trului.

h. etaPa de tRaNSaRe SI dezoSaRe

I. CURatIRea BURtII SI a oRgaNeloR INteRNe

j. etaPa de taIeRe SI toCaRe a CaRNII

K. PRePaRaRea MEZELURILOR: RECEPTIA MATERIEI PRIME, TAIEREA

SI toCaRea CaRNII

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii78 79

Riscuri

Expunerealatemperaturiscazutepeintregparcur-sul procesului de productie si in timpul manipularii bucatilordecarne,caresegasescdeasemeneadepozitatelatemperaturiscazute.

Suprasolicitarea, in timpul transportului si deplasa-riiincarcaturilorsiintimpuloperatiuniidedezosare.

Caderile datorate alunecarii pe suprafete alune-coase.

Incamereledeuscare,intimpul„transpirarii”me-zelurilorseformeazaopeliculadegrasimepesu-prafatapodeleicareestealunecoasasicarepoateprovoca caderi.

Ciocniri provocate de motostivuitoare.

Contactulcuagentichimici,cadeexempluaditiviialimentari.

Masuri preventive

Folosirea imbracamintii adecvate de lucru, care sa protejezecorpuldetemperaturilescazute.

Automatizarea tuturor proceselor care presupuntransportul si deplasarea incarcaturilor.

Semnalizareasidelimitareacailordecirculatieafe-rente motostivuitoarelor.

Utilizareade cizme cudispozitive anti-alunecare,pentru a evita caderile prin alunecare.

Instruirea si informarea muncitorilor cu privire laproduselechimicecaresemanipuleazasicupri-vire la riscurile pe care le presupune aceasta ma-nipulare.

Riscuri

Suprasolicitare in timpul manipularii manuale a in-carcaturilor.

Lovituri provocate de obiecte mobile sau imobile.

Ciocniri cu motostivuitoare.

Masuri preventive

Automatizareatuturoroperatiunilorcarepresupunmanipularea sau transportul incarcaturilor.

Folosireadedispozitivecaresaajutelatransport.

Semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie amotostivuitoarelor.

Riscuri

Suprasolicitarea datorita manipularii incarcaturilor.

Expunerealatemperaturiscazute.

Lovituri si taieturi provocate de cutite si lamele ma-sinilor de transat.

Caderi de la acelasi nivel si de la inaltime datorate suprafeteloralunecoase.

Contactulcuagentibiologici, intimpulmanipulariicarnii.

Contactulcuagentichimici,cadeexempluaditiviialimentari.

Adoptareasimentinereaunorpozitiistatice(inpi-cioare normal, in picioare aplecat).

Prinderile, strivirile si taierile provocate de masina de tocat carne.

Disconforttermo-higrometric.

Incendii.

Masuri preventive

Se vor folosimanusi si sorturi cu plasametalica

pentru protejarea de taieturile provocate de cutite si alte lame ascutite.

Sevafolosioimbracamintedelucruimpermeabilasicaresaprotejezedetemperaturilescazute.

Se vor manipula manual doar bucatile de carne cu greutatemica.

Nu se vor curata in mod direct cutitele masinilor detocatcarne,sevorfolosiperii.Nusevorcurataniciodatamasinileintimpulfunctionariilor.

Sevorfolosidispozitivemecanicedeimpingereacarnii in masinile de tocat pentru a evita introduce-rea mainilor.

Se va pastra ordinea si curatenia in cadrul instala-tiilor,efectuandu-seinmodregulatoperatiuniledecuratare.

Se vor intretine in mod corect instalatiile electrice si celefrigorifice,caretrebuiesasesupunareviziilortehniceperiodice.

Principalele riscuri privind ergonomia si psihosociologiacarepotapareaincadrulproceselorcaresedesfasoarainindustriacarnii(abatoare,salidetransat,depozitefrigorifi-ce si industria prelucratoare) sunt:

• Diferiteconditiitermo-higrometrice:

• Expunerea latemperaturiscazute(frig): tempera-turilescazutesuntoconstantapeintregparcursulprocesului de productie din industria carnii, datorita necesitatii de pastrare a carnii si a produselor din carne la frig in vederea conservarii proprietatilorcarelefacconsumabilesivandabile.

• Umiditatea relativ mai mare de 80% in cea mai mare parte a instalatiilor de productie.

• Mirosuri neplacute in cadrul proceselor relationate cuetapadesacrificare.

• Pozitiidelucru:inpicioarenormalsauinpicioareaplecat.Depunereadeeforturifiziceintimpulmen-tineriiunorpozitiifortateproduceosuprasolicitaremusculo-scheleticacareafecteaza inmod funda-mentalzonacervicalasicealombara.

• Suprasolicitarilecerezultadinmanipulareamanu-alaaincarcaturilorsirealizareademiscarirepetiti-ve,pelangaritmuldelucruimpusdesistemeledeproductie in lant, caracteristice de exemplu liniilor deabatorizaresidetransare.

De asemenea, in cadrul acestei unitati se trec in revistasiriscurilecarepotapareaincadrulfiecarui

procesdeproductiesauaferentefiecareisarcinidelucru din industria carnii.

Raspundeti, marcand cu un Xosinguravariantapecareoconsiderati corecta.

1.–In industria carnii durata timpului de lucru in came-rele frigorifice:

a)Nunecesitaadoptareademasuridesiguranta.

b)Nupoatefimaimarede2ore.

c) Timpul de expunere este reglementat in functie de temperatura din cadrul camerelor frigorifice.

2.–Ritmul de lucru in cadrul unui lant de abatorizare:

a)Sepoateadaptacerintelorfiecaruimuncitor.

b) Nu presupune un risc de munca.

c) Are avantajul de a imbunatati deplasarea animalelor insa are dezavantajul de a impune un anumit ritm de lucru.

3.–In ceea ce priveste riscurile ce rezulta din manipula-rea incarcaturilor, in industria carnii putem gasi:

a) Riscurile ce rezulta din manipularea manuala a incar-caturilor, pozitiile fortate si miscarile repetitive.

b)Riscurilecerezultadinmanipulareamanualaaincarca-turilor,epuizareamentalasimiscarilerepetitive.

c)Riscurilecerezultadinepuizareamentala,ritmuldelu-cru si miscarile repetitive.

4.– Se considera masuri preventive pentru evitarea ris-curilor aferente manipularii manuale a incarcaturilor:

a)Stabilireaunorpauzeadecvate.

b)Reducereagreutatiiincarcaturilorcaresemanipuleaza.

c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

5.–Se considera riscuri caracteristice operatiunii de manipulare a burtii si organelor interne:

a) Taieturile datorate manipularii cutitelor.

b)Arsuriledintimpulfierberii,lamanipulareaburtilor.

c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

l. PRePaRaRea jamBoNUlUI SI a CoN-

SERVELOR DE CARNE: RE-CEPTIA MATERIEI PRIME,

ETAPA DE SARARE A CARNII, ETAPA DE SPALARE, ETA-

PA DE FIERBERE, ETAPA DE dezoSaRe SI taIeRe

m. etaPa de dIStRIBUtIe SI TRANSPORT: INCARCAREA SI

deSCaRCaRea

N. etaPa DE COMERCIALIZARE:

CaRmaNgeRII - ReCePtIa MATERIEI PRIME,

ComeRCIalIzaRea

RezUmat

teSt de evalUaRe

«««««

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii80 81

1. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbu-natatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.

2. Legeasecuritatiisisanatatiiinmuncanr.319din14iulie 2006.

3. Normele metodologice de aplicare a legii nr.319/2006(HG1425/2006cumodificarilesicomple-tarile ulterioare).

4. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sa-natate si securitate pentru locul de munca.

5. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de secu-ritate si sanatate pentru locul de munca.

6. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sa-natatesisecuritatepentrufolosireadecatrelucratoriaechipamentelordelucrulaloculdemunca.

7. H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de secu-ritatesisanatatepentruutilizareainmuncadecatrelucratoriaechipamentelordemunca.

8. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatatepentru utilizareade catre lu-cratori aechipamentelor individualedeprotectie lalocul de munca.

9. H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de secu-ritatesisanatatepentruutilizareadecatre lucratoriaechipamentelorindividualedeprotectielaloculdemunca.

10. Directiva89/686/CEEprivindarmonizarealegislatieistatelormembrereferitoarelaechipamenteindividu-ale de protectie.

11. H.G. nr. 809/2005 privind stabilirea cerintelor esen-tialedesecuritatealeechipamentelorindividualedeprotectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata.

12. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori,inspecialdeafectiunialespatelui.

13. H.G. nr. 1051/2006 privind cerintele minime de secu-ritate si sanatate pentru manipularea manuala a ma-selorcareprezintariscuripentrulucratori,inspecialdeafectiunidorsolombare.

14. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate deagentiichimicilaloculdemunca.

15. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilorlegatedeexpunerealaagentichimici,fizicisibiologicilaloculdemunca.

16. H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor mini-medesecuritatesisanatateinmuncapentruasigu-rareaprotectieilucratorilorimpotrivariscurilorlegatedeprezentaagentilorchimici.

17. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru semnalizareadesecuritatesi/sausanatate la loculde munca.

18. H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizareadesecuritatesi/saudesanatatelalo-cul de munca.

19. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pen-tru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfereexplozive.

20. H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucra-torilor care pot fi expusi unui potential risc datoratatmosferelorexplozive.

21. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contrariscurilorlegatedeexpunerealaagentibiolo-gicilaloculdemunca.

22. H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor im-potrivariscurilor legatedeexpunerealaagentibio-logiciinmunca.

23. Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sa-natatesisecuritatereferitoarelariscurilecedecurgdinexpunerealucratorilorlaagentifizici(vibratii).

24. H.G. nr. 1876/2005 privind cerintele minime de secu-

ritatesisanatatereferitoarelaexpunerealucratorilorlariscurilegeneratedevibratii.

25. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de se-curitatesisanatatereferitoarelaexpunerealucrato-rilorlariscurigeneratedeagentifizici(zgomot).

26. H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de secu-ritatesisanatatereferitoarelaexpunerealucratorilorlariscurilegeneratedezgomot.

27. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lu-cratorilorlariscurigeneratedeagentiifizici(campurielectromagnetice).

28. H.G. nr. 1136/2006 privind cerintele minime de secu-ritatesisanatatereferitoarelaexpunerealucratorilorlariscurigeneratedecampurielectromagnetice.

29. FOMENT DEL TREBALL NACIONAL, El ABC de la Promoción de la PrevencióndeRiesgosLaboralesen la Empresa (ABC-ul de Promovare a Prevenirii RiscurilorProfesionaleinCompanie).

30. COMISION DE SALUD PUBLICA, CONSEJO IN-TERTERRITORIAL DEL SISTEMA NACIONAL DE SALUD, JUNTA DE EXTREMADURA, Protocolos de VigilanciaSanitariaEspecífica–AgentesBiológicos(Protocoalespecificedesupraveghereasanatatii–AgentiBiologici).

31. FRATERNIDAD – MUPRESPA, Manual de Preven-cióndeRiesgosLaborales–MataderoseIndustriasCárnicas(ManualdePrevenireaRiscurilorProfesio-nale – Abatoare si Industria Carnii).

32. ASOCIACIÓN DE EMPRESARIOS DEL SUROES-TE DE MADRID, FUNDACIÓN PARA LA PREVEN-CIÓN DE RIESGOS LABORALES – Manual de Buenas Prácticas, Aplicación a la Industria Cárnica (Manual de Bune Practici – Industria Carnii).

33. FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIESGOS LABORALES – Cla-vesparaIntegrarlaVigilanciadelaSaludenlaEm-presas (Indicii pentru IntegrareaSupravegheriiSa-natatii in Companii).

34. UGT, FIAB – Códico de Buenas Prácticas en la In-dustria Alimentaria (Coduri de Bune Practici in Indus-tria Alimentara).

35. ANTONIA FERNANDEZ RAMIREZ – Buenas Prác-ticasPreventivasenlaEmpresaAgroalimentaria.LaCultura Preventiva – noviembre 2010 (Bune Practici in Companiile din Industria Alimentara – Cultura Pre-ventiva – noiembrie 2010).

36. CCAMARAACORUNA–GuíadeBuenasPrácticasAmbientalesenlaIndustriaAlimentaria–2008(Ghidde Bune Practici dpdv Ambiental in Industria Alimen-tara - 2008).

37. PREVALIACGP,ASEPURCEIM–GuíaparalaApli-cación de los Primeros Auxilios en las Empresas (Ghid pentru Aplicarea Masurilor de Prim Ajutor in Companii).

38. CONFEDERACION DE EMPRESARIOS DE NA-VARRA – La Gestión de la Prevención de los Riesgos Laborales deste el Puesto Directivo (Gestionarea Activitatii de Prevenire a Riscurilor Profesionale de catre Manageri).

39. FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIES-GOS LABORALES – Lesiones Músculo – Esqueléti-cas.LesionesporMovimientosRepetitivos(LeziuniMusculo-scheletice. Leziuni Rezultate din MiscariRepetitive).

40. SERVICIO DE PREVENCIÓN DE RIESGOS LA-BORALES – Seguridad en la Manipulación de Productos Químicos Peligrosos (Manipularea inSigurantaaProduselorChimicePericuloase).

41. FUNDACIÓN INTERNACIONAL CARREFOUR – Buenas Prácticas para la Industria de la Carne – Roma 2007 (Bune Practici pentru Industria Carnii – Roma 2007).

42. DIRECCION GENERAL DE RELACIONES LABO-RALES – Manual para la Identicación y Evaluación deRiesgosLaborales.Version3.1.–2006(Manualpentru IdentificareasiEvaluareaRiscurilorProfesi-onale).

43. REGION DE MURCIA, CONSEJO ASESOR REGI-ONAL DE FORMACIÓN PROFESIONAL – Indus-trias Alimentarias (Industria Alimentara).

44. FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIES-GOS LABORALES – Plan de Actuación para la Im-plantación de la Cultura Preventiva en la Industria Agroalimentaria,2005(PlandeActionarepentruIm-plementarea Culturii Preventive in Industria Alimen-

BIBlIogRafIe

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii82 83

tara).

45. PREVALIA CGP, INSTITUTO REGIONAL DE SE-GURIDAD Y SALUD EN EL TRABAJO, FEDE-CARNE,CEIM–RiesgosEspecificosenelSectordel Comercio Minorista de la Carne, Manual de Au-toaprendizaje, 2010 (Riscuri Specifice in Industriacarnii, Manual de Autoevaluare).

46. FEDERACIÓN AGROALIMENTARIA, UGT, IFI SLU – PromocióndeComportamientosSegurosenMataderos de Aves, 2008 (Promovarea unui Com-portamentSigurinAbatoareledePasari).

47. FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIESGOS LABORALES – Detec-ción de la Sobrecarga Física desde la Variable de Género, 2007 (Detectarea Suprasolicitarilor FiziceinFunctiedeGen).

48. MONTSERRAT GARCIA, PILAR JAEN, RUTH CAP-DEVILA – Manual de Coordinación de Actividades Empresariales (Manual de Coordonare a Activitatilor Societatii).

49. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA SALUDENELTRABAJO–LosEfectosdelRuidoenelTrabajo,2005(EfecteleZgomotuluilaLoculdeMunca).

50. FRATERNIDAD – MUPRESPA - Manual de Pre-vencióndeRiesgosLaborales–TrabajoenAlturaAvanzado,2006 (ManualdePrevenireaRiscurilorProfesionale–LucrullaInaltime).

51. UNIVERSIDAD POLITECNICA DE VALENCIA – Tra-bajoenEspaciosConfinados,2008(LucrulinSpatiiInchise).

52. FRATERNIDAD MUPRESPA – Manual de Buenas Prácticas – Factores Psicosociales (Manual de Bune Practici–FactoriPsihosociali).

53. IFADO, FEDERAL INSTITUTE FOR OCCUPATI-ONAL SAFETY AND HEALTH – Prevención de Trastornos Musculoesqueléticos en el Lugar de Trabajo (Prevenirea Afectiunilor Musculo-scheletice la Locul de Munca).

54. OSALAN–LegislaciónsobreSeguridadySaludenelTrabajo,2011(LegislatieinceeacePrivesteSe-curitatea si Sanatatea in Munca).

55. OSALAN – Manual para la Implantación de un Plan de PRL en la Empresa, 2006 (Manual pentru Implementarea unui Plan de SSM in Societate).

56. ELISEO FERRER MUNOZ - Manual de Coordinación de Actividades Empresariales, 2007 (Manual de Coordonare a Activitatilor Societatii).

57. FRATERNIDADMUPRESPA–GuíaPrácticaparalaElaboración del Plan de Movilidad (Ghid Practic pentru Elaborarea unui Plan de Mobilitate).

58. WASHINGTON DEPARTMENT OF LABOR AND INDUSTRIES – Successful Strategies in the FoodProcessing Industry, 2001 (Strategii de Succes inIndustria de Prelucrare a Alimentelor).

Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii84

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de muncaEditat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria AlimentaraContinutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.

© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro