1..Consideratii generale Spatiile verzi reprezinta teritorii ocupate preponderent cu vegetatie lemnoasa, ierboasa sau floricola careia i se asociaza diferite constructii cu caracter decorativ si/sau utilitar si care indeplinesc numeroase functii printre care cele sanitare, decorative si recreative au un rol important. Totalitatea unitatilor spatiilor verzi dintr-o localitate si de pe langa aceasta reprezinta sistemul de spatii verzi al centrului populat respectiv. Spatiul verde sa refera la pozitia in spatiu nu numai in plan orizontal al vegetatiei. Pentru proiectare, realizare si ingrijire trebuie sa se tina seama si de situatia acestuia in plan vertical. Intinderea unitatilor de spatiu verde poate avea de la cativa zeci de metrii patrati la sute sau mii de ha.

Clasificarea spatiilor verzi:1) Dupa folosinta a)cu acces nelimitat: spatii verzi din orase b)cu acces limitat: spatiile verzi ale institutiilor c) cu destinatie speciala: pepiniere2) Dupa amplasare a)spatii verzi urbane (orasenesti) plantatii stradale b)spatii verzi periurbane(preorasenesti, extravilane) parc national, plantatii de-a lungul unei autostrazi c)urbane si periurbane: gradini botanice. Vegetatia e o componenta a mediului. Pentru ca obiectul disciplinei il constituie mediul. Mediul repr totalitatea componentelor abiotice care constituie suportul material al componentelor biotice carora li se asociaza factorul social, omul. Ca atare mediul se caracterizeaza in timp si spatiu. Dupa interventie med poate fi:-natural -modificat Mediul natural: -parcuri nationaleMediul modificat: -natural cand interventia omului e mai mica -amenajat cand interventia omului este mai mare

_______________________________________2..Mediu=peisajPeisajul (dupa Simords) e o portiune din natura care contine suficiente elemente ce sa permita ochiului sa selecteze, sa accentueze si sa grupeze aceste componente si in plus poate sa imprime anumite stari emotionale.Sistemul= mediul in care elementele naturale se intrepatrund cu cele artificiale care predomina. Ambientul=mediul care se gaseste in imediata apropiere a unui element. Disciplina de spatii verzi se ocupa cu proiectarea, realizarea, ingrijirea si ocrotirea spatiilor verzi. In realizarea spatiilor verzi omul intervine prin introducerea vegetatiei care face legatura intre om si elementele abiotice. Importanta spatiilor verzi este multipla, intotdeauna acordand functia prioritara relaxarii fiintei umane. Proiectarea spatiilor verzi luand in considerare complexitatea fiintei umane. In proiectarea spatiilor verzi trebuie urmarit ca realizarea lor sa trezeasca sentimente celui care le priveste sau le parcurge. Omul e o fiinta: biologica, emotiva, afectiva, sociala, intelectuala.

_________________________________________3..Amenajarea spatiilor verzi de-a lungul timpuluiGradinile din Egipt, China A fost influentata de cond naturale si de evolutia populatiei respective si a posibilitatilor materiale ale respectivei populatii. Se pare ca cele mai vechi gradini au fost amenajate in Egiptul de astazi de-a lungul Nilului. In Egipt spatiile verzi s-au amenajat sub forma unor gradini amenajate in apropierea unor edificii importante si dateaza de acum circa 5000 de ani. Au fost amenajate in stil geometric: in partea centrala -un bazin de forma dreptunghiulara, apoi in jurul lui erau plantate specii floricole iar la periferia gradinii erau plantate specii arboricole. Cele mai vestite gradini au fost in Babilon-Gradinile suspendate, socotite ca una din cele 7 minuni ale lumii. Unii istorici greci spun ca aceste gradini au fost situate pe malul celor 2 rauri. Gradinile erau amenajate pe terasele palatului care avea 4 nivele.

In China gradinile au fost amenajate in stil peisager si se caracterizau prin intinderea mare pe care o aveau. Din China japonezii au preluat arta gradinilor insa au intervenit foarte mult. Datorita spatiilor mici de care dispuneau ei au creat gradinile miniaturale.

_________________________________________4..Gradinile japoneze inspirau pacea, meditatia, impacarea cu sine. Din China japonezii au preluat arta grad insa au intervenit f mult. Dat spatiilor mici de care dispuneau ei au creat gradinile miniaturale.Au fost perioade in care gradinile erau amenajate din materiale inerte in care modul de aranjare a pietrelor, de valurare a nisipului inspirau pace, liniste, putere. La japonezi se poate vorbi despre o perioada cand a fost la mare pret, apa fiind sugerata de valurarea nisipului. In apropierea gradinii era pogoda pentru servirea ceaiului. De la N la S era un curs de apa. In fata pagodei era amenajat un laccu lungimea orientata de la E la V. Amenajarea se facea de-a lungul acestui lac prin podete in zig-zag sau curbate. In apropierea lacurilor existau lampadare confectionate din piatra ce serveau ca loc de rugaciune ori o ofranda catre zei reliefa stare materiala a proprietarului. In jurul locului vegetatia era de talie mica. Si la japonezi pruni considerati vestitorii primaverii erau cultivati in toate gradinile. De la japonezi a ramas asa numitul pas japonez care consta in plantarea unor dale de piatra de forma geometrica sau diferita in peluzele de iarba. Dist dintre 2 dale e 60cm (distanta mas de la un centru al unei dale pana la celalalt centru al dalei) in gradina Daysen-in proiectata de Saomi avea la intrare 2 stanci de dim mici ce reprez paznici gradini, iar in spatele gradinii era o piatra mare seminificand muntii. ________________________________________5..Gradinile din Grecia, Roma La greci datorita formei statale mai democratice au fost amenajate piete in care se gaseau statui a lui Platon, Aristotel. Grecii au stiut f bine sa imbne elementele naturale cu cele artificiale. Grecii au fost aceia care au apreciat ca statuile sunt cel mai bine puse in evidenta cand se proiecteaza pe un plan cu arbori cu frunze de culoare verde-inchis. Pt prima data in perioada imperiului Roman au fost infiintate pepiniere pt cultura florilor. La romani arta gradinilor a cunoscut o mare dezvoltare. Ei au cultivat gradinile cu o anumita destinatie –gradinile „hortus rosaria” -gradina de trandafiri–gradinile hortus topiaria –gradinile hortus viridarium –gradinile hortus pinguis –gradinile hortus pomarium. Grad din jurul palatelor erau sistematizate in 3 zone: -grad de langa terse destinate plimbarilor pietonale marginite de garduri vii –lectica=alei pietruite , veg lemnoase -patul pt vanat. Grad maure au fost amenajate in Pen Iberica unde apa era relativ redusa. Maurii au adus apa din M-tii Pirinei pt a uda gradinile. In gen au predominat elem ale stilului geometric de aceea grad maure purtau numele de generaliff.

6..Gradinile perioadei feudaleAceasta perioada se caract prin impartirea teritoriilor intre mai multe state, razboaie si era o mai mica preocupare pt gradini. Un calugar da indicati referitoare la cultura unor specii valabile si astazi. In gen in partea centrala a Europei nu s-au infiintat gradini deosebite, dar atitudinea pt vegetatie periurbana a fost diferita. In Moscova au fost cultivate sp ornamentale in proportie f mica. In perioada ranasterii pe langa arta, stiinta, cultura si amenaj grad a cunoscut o mare dezvoltare. In Italia gradinile erau amenajate pe terenuri inclinate, in fata palatelor in stil geometric. In apropierea palatului erau amenajate ronduri de flori, gradina era imprejmuita cu vegetatie forestiera. Vegetatia era amplasata in apropierea cladirii formata din ronduri de flori, apoi in planul al 2-lea arbusti si la periferie specii arboricole. In Franta gradinile au fost amenajate pe terenuri plane si in sec al XVII-lea a trait arhitectul, pictorul si gradinarul LeNotre care a proiectat patul de la Verasilles pe o suprafata de 6660ha. In sec xVII-XX specialistii in domaniul arhitecturii, medicii au ajuns la concluzia ca sp verzi intravilane au rol imp si a inceput sa le acorde atentie. In Anglia sp verzi li s-a acordat o mare atentie si datorita cond climatice cat si a formei de proprietate. Termenul de square a fost imprumutat de la englezi._________________________________________7..Spatiile verzi de pe teritoriul tarii noastre In timpul cuceririi romane acestia au adus o serie de sp floricole si lemnoase. Terit tari noastre a prez avantajul ca se afla in zona de trecere din Europa de Est spre V si de la N la S. Astfel negustorii au adus la noi numeroase pl floricole si arboricole. Pana in sec XVIII cele mai multe grad erau amplasate in jurul manastirilor. In sec al XVIII-lea odata cu stilul Brancovenesc se acorda atentie si mod d amenajare a gradinilor≈cu cele din Franta, Germania, Parcul de la Avrig de langa Sibiu. In a 2-a jum a sec XIX cand a inceput in tara noastra sa se dezv capitalismul s-a considerat ca orasele cetatii din Transilv sunt locuri in care se poate infiinta promenada distrugandu-se zidurile de la marginea orasului. La Iasi gradina Copou a fost proiectata in aceeasi perioada, are 4 intranduri si numer alei sinuase. O larga dezv a sp verzi s-a cun si in Cj.In1827s-a infiintat Asoc Parcurilor din Cj._________________________________________ 8..Functionalitatea spatiilor verzi1) Functia sanitara a spatiilor verzi – Se poate evidentia prin mai multe procedee de natura sa creeze conditii cat mai bune de viata. Influenta vegetatiei asupra compozitiei aerului; rolul acestei compozitii a aerului asupra starii de confort a oamenilor. Plantele elimina in proc de fotosinteza O2 si absoarbe CO2. Se consuma odata si jumatate mai mult CO2 decat O2 care il elibereaza. Acest consum variaza in fctie de perioada din zi, de specie, si de perioada din an. O2 produs de catre plante in contact cu aerul se descompune in atomi de O2 negativ si care este mai usor de asimilat. O 2

are rol in oxigenarea centrilor nervosi a aparatului respirator, circulator. In perioada actuala cant de CO2 produsa de autovehicule este imensa. Un automobil consuma in 24 ore o cant de O2

echivalentul a 200-1000 de oameni. Plantele produc ozon in cant mici ce influenteaza pozitiv asupra starii de sanatate a omului. Plantele influenteaza asuora producerii iomilor negativi care: -faciliteaza asimilatia Fe si utiliz acestuia in producerea unor enzime cu Fe. –stimuleaza asimilarea K,O2. –accelereaza oxidarea serotoninei. –contribuie la linistirea sistemului nervos. Plantele produc fitoncide ce au rolul de a distruge virusi, bacterii, bacili. Fitoncidele produse de cvercinee distrug bacilul dezinteriei si altele.

_________________________________________9..Influenta vegetatiei asupra poluarii Poluarea s-a accentuat odata cu dezvoltarea industriei devenind daunatoare. Dintre industr poluante cele mai poluante sunt: ind metalurgica, fabricile de ciment, fabricile de prelucare a pielii, industria de fabricatie a produselor de curatat chimice. Sp cu capacitate diferita de retinere a noxelor. Zgomotele sunt cauze care produc tulburari psihice. Plantele pot influenta direct starea psihica a individului prin intensitatea luminii, calm si forma si culoarea coroanei. Culorile calde sunt culori active. Portocaliul si galbenul sunt cele mai active culori avand o capacitate de stimulare ridicate, verdele este o culoare odihnitoare. Rosu are o capacitate de stimulare mare, dar de scurta durata. Albastrul este o culoare pasiva amintind de intinderea marilor, muntilor.

_________________________________________10...Functia recreativa a spatilor verzi Dorinta oamenilor de a-si petrece o parte din timpul liber in mijlocul naturii, mai ales in padure este de data recenta si s-a dezvoltat pe masura ce actiunile pe care le desfasoara devin tot mai stresante. In 1966 in Franta s-a desfasurat un simpozion destinat activitatii creative. Prin recreare se intelege activitatea pe care o desfasoara omul dupa ce s-a achitat de sarcinile sociale si familiale. Timpul se imparte in: -timp de existenta = timp afectat activitatilor necesare existentei -timp de subzistenta=timp afectat cumpararii alimentelor, pregatirii hranei, timp necesar deplasarii de la serviciu -timp liber=zilnic, sf de sapt, concediu, pensionarii Sarcinile recreerii: 1.Divertisment sau amuzament 2.Relaxare- indeparteaza oboseala 3.evadare- desfasurare pe un plan superior a unor activitati fictive Dezvolatrea personalitatii. Fazele recreerii 1.pregatirea recreerii 2.deplasarea care poate fi facuta pe jos sau cu diferite mijloace de deplasare. Mersul pe jos este sanatos, ieftin. 3.activitati pe „loc” -odihna activa -odihna pasiva 4.intoarcere- Este mai importanta decat faza de deplasare pt ca omul are o incarcatura emotionala mai mare decat la deplasare si de aceea se recomanda ca traseul la intoarcere sa fie mai usor decat la deplasare 5.Reculegerea- Pers trece in revista intreaga activ retinanad aspectele pozitive, dar si unele negative. _________________________________________11..Factorii care influenteaza recreerea 1.fact economici-starea materiala din tara si a persoanei respectiva dar nefiind un factor limitativ2.dezvoltarea tehnica a mijloacelor de transport si informatie. La mijloacele de transport intereseaza viteza, gr de confort si diversitatea mijloacelor de transport. De multe ori reclamele la TV folosesc pe fundal peisaje turistice3.factorul social-populatia din mediul urban prefera sa se recreeze departe de mediul urban, in mediul rural sau in natura. -popul din mediu rural doreste sa se recreeze la orase, sa vada un concert in aer liber -nivelul de pregatire a individului -temperamentul individului -legislatia si climatul politic din tara respectiva.

_________________________________________

12..Turismul -activitate de deplasare pe jos sau cu dif mijl de transport pt ca un individ sa se instruiasca , sa-si imbogateasca cunostintele si care se face in afara localitatii de domiciliu. Alte def ale turismului 1880-Freuler= fen al timpurilor moderne bazat pe cresterea necesit de refacere si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fata de natura, rezultat al dezvoltarii comertului, ind si perfectionarii mijl de transport. Dupa 1960 turismul era def ca ansamblu relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanei in afara localitatii de resedinta atat timp cat deplasarea nu este motivata de activit lucrativa. In 1978 turismul a fost def ca latura a sect economic, unde activit prestata are ca scop organiz si desfas calatoriilor de recreare sau a deplasarii de persoane la dif congrese si reuniuni, incluzand toate nevoile si activitatile necesare satisfacerii tuturor nevoilor turistilor. Clasif turismului A)dupa mod de organiz turismul poate fi:-organizat- toate actvitatile sunt stabilite in prealabil -semiorganizat- numai o parte a serviciilor sunt stabilite anterior -turismul neorganizat- nu se angajeaza nici o activitate anticipata B) dupa durata turismul poate fi: -ocazional-cateva ore -itinerant-in weekend ≤24h -de scurta durata -1-3 zile -de durata medie 4-30 zile -de lunga durata >30 zile C) dupa tara -intervin -reprez %cel mai ridicat ≈ 90% din turisti -international >emitator >receptor D) dupa activit org turismul poate fi -de sejur>se practica o odihna pasiva -balnear >scopul e un tratament -tehnico-stiintific> activit stiintifica se desf in mediu cercetarii, speologie, alpinism -sportiv>practicat in colectiv >individual -de congrese> membr participanti au o anumita perioada de timp rezervata vizitarii unor obiective turistice -turismul de afaceri> in afara orelor de lucru, participantii beneficiaza de scurte deplasari pt vizitarea unor obiective turistice. Activitatea turistica poate fi considerata o industrie pt ca -nu apeleaza la devize, ci devine o sursa de devize -pune in val frumusetile tarii respective :muzee -prez situatia culturala prin organiz unor vizite spectacole - este generatoare de reinvierea unor activitati: restaurator, hotelier, generatoare de noi activitati: ghid in turism, instructor de schi, hipism >>>potentialul tur\/_________________________________________13..Potentialul turistic al tarii noastre (relatat d noi) -relief variat -bogata traditie culturala: mansatiri, cetati, sculpturi, expozitii de pictura -ospitalitatea binecunoscuta

Functia decorativa a spatiilor verzi -veget e decorativa in orice anotimp indiferent sub ce forma se prezinta: veget lemnoasa, pl verzi, flori -decorativa prin varietate in unitatea mediului >naturala >artificiala La campie peisajul e monoton, se schimba acest lucru daca apare o padure sau un palc de arbori. -introd elem surpriza de la un anotimp la altul -aceeasi varietate o prez veg si de-a lungul anilor intr-un fel arata sp de puieti si altfel arata la maturitate-batranete. S-a constatat ca veget prez fc decorativa si ca prin interv omului aceasta functie poate sa sporeasca=fc estetica -prez veget poate avea si alte forme de atractie pt turisti: prez unei anumite faune, prin culori, sunete -este si o fctie sonora a sursurului apelor ce trec prin paduri, cascade sau prin amenajarea apelor in diferite spatii verzi: fantane arteziene sau cazatoare, cascade.

_________________________________________14..Spatiile verzi: stiina si arta Simondo: „pt ca o proiectare sa fie reusita trebuie ales cel mai convenabil sit(loc) care sa sugereze folosintele cele mai adecvate si folosirea intregului sau potential”. Se fol unele principii proprii sau preluate din alte domenii. 1)Principiul functionalitatii (sau al proiectarii organice) O unitate de spatiu verde trebuie proiectata ca sa fie functionala: a)sa fie compatibila si sa permita desfasurarea anumitor activitatii luand in considerare omul b)sa fie decorative, estetice, caci altfel proiectarea nu e facuta pt oameni Ex: intr-o padure de recreere e functionala o alee de 1-2 m latime, marginita de sp arborescente care in timpul orelor insorite asigura functional umbra si d.p.d.v. decorativ jocul de lumini. Nu este o proiectare functionala daca, de ex, pt a ajunge la o mica insula trebuie traversat un podet f ingust de 60-70cm, care poate produce o stare de stres, pt ca nu poate trece decat o singura perosana. 2)pricipiul contabilitatii -pres incadrarea convenabila a sp verde in ambient de ex: nu e compatibil sa amplasam o gradina zoo in centru populat, deoarece mirosul si zgomotele produse de anumite animale deranjeaza locuitorii din vecinatate. Deasemenea nu e bine daca se realizeaza un scuar sau un teren sportiv in apropierea unui spital sau al unei institutii de invatamant. 3)principiul armoniei se realizeaza prin 2 legi: -legea identitatii >folosirea acelorasi elemente-legea asemanarii >unitate in diversitate In ceea ce priveste culorile exista: a)armonia legaturii care presupune ca, culorile sa fie calde si reci b)armonia generalitatii- numai culori calde sau numai culori reci c)armonia contrastelor -se folosesc si culori calde si culori reci, dar fara culori neutre. _________________________________________

15...4)principiul unitatii -unitatea presiune existenta unei subordonari intre comp unui obiect astfel incat sa fie independenti, dar si integrat in sistem. In gen apare o dominanta, careia i se subordoneaza alte componente. Ex: dominanta pote fi o cladire f imp. Unitatea trebuie respectata si se poate realiza prin: ritm, echilibru, consecventa. Ritmul -e tot atat de imp pe cat e de imp ritmul intr-o melodie. Pres repetarea acelorasi comp dupa anumite regului. Ritumul: -simplu >specii arborescente de-a lungul unei strazi -compus >de forma >de culoare >de inaltime -dinamic >de distanta >de inaltime -staticEchilibru -pres ca de o parte si de alta a unei axe de simetrie, obiectele amplasate sa fie identice. Acest echilibru simetric se remarca usor. Frecvent se intalneste echilibrul asimetric si plce mai mult consecventa -trecrea de la un obiect la altul sa fie facuta treptat.

5) Principiul proportionalitatii- a fost avut in vedere din cele mai vechi timpuri sa existe o anumita proportie intre componentele elementelor. DaVinci stabileste ca proportie: lungimea bratelor=inaltimea omului, sau lungimea capului=de 5-6 ori mai mica decat lungimea trunchiului. Modul de amplasare a obiectelor fata de ochiul privitorului -obiectul trebuie privit sub un unghi de 45º -obiectul privit sub un unghi de 27º-se reduc detaliile -obiectul privit sub un unghi de 18º -nu mai apar detaliile

6)principiul armoniei se realizeaza prin 2 legi: -legea identitatii >folosirea acelorasi elemente-legea asemanarii >unitate in diversitate In ceea ce priveste culorile exista: a)armonia legaturii care presupune ca, culorile sa fie calde si reci b)armonia generalitatii- numai culori calde sau numai culori reci c)armonia contrastelor -se folosesc si culori calde si culori reci, dar fara culori neutre.

_________________________________________16..Modularea se poate realiza prin: -conservare, alterare, accentuare, distrugere >nu se admite, pt ca este o degradare a mediului, dar uneori e folositoare la modulareRelieful tarii noastre e apreciat dat succesiunii lui: munti, dealuri, podisuri, campie. Armonia se poate realiza prin imbinarea reusita a elem naturale cu elem artificiale. Ex: intr-o padure de recreare ar fi lipsa de armonie daca am introduce in zona montana partere de trandafiri. Armonia se poate realiza si prin imbinarea simetritatii cu varietatea. 6) principiul economic -s-a considerat ca acest principiu e valabil intr-o anumita perioada de dezvoltare a unei tari. Intr-o economie de piata, pt cei ce proiecteaza spatii verzi, e indicat sa realizeze 2-3 variante diferite. 7) principiul istoric -pres ca in proiectarea si realizarea sa se aiba in vedere ceea ce au facut si inaintasii nostrii8) principiul flexibilitatii -proiectarea si realizarea trebuie facuta astfel incat sa nu se distruga unitatea teritoriului. Respectand principiul proportionalitatii obiectele sp verzi se proiecteaza luand in considerare anumite proportii.Unele sunt proiectate la scara individual (banci, alei) si la scara monumentala (terenurile sportive)

_________________________________________17..Stiluri folosite in spatii verziPrin stil se intelege totalitatea particularitatilor caracteristice unei epoci, constructii, legata de o anumita perioada istorica si stabilita in fctie de cond geografice si de fact sociali. In sp verzi prin stil se intelege modul in care sunt imbinate elem naturale cu cele artificiale: Factorii -elem majore >forme (relieful) >trasaturi (precipitatii, caldura, temperatura) -elemente minore >forte(vant, rad solara, eroziune) De-a lungul perioadelor istorice s-au evidentiat elem apartinand mai multor stiluri. De-a lungul perioadelor istorice se pot remarca stilurile: 1)geometric -linii drepte 2)gradinile chinojaponeze, englezesti, in care interventiile arificiale sunt evidente. 3)peisager 4)mixt Stilul geometric -elem acestui stil au aparut din cele mai vechi timpuri. Gradinile romane la care specializarea a fost bine precizata se caract prin elem ale acestui stil. Mai tarziu(sec VII-VIII) in pen Iberica au aparut deasemenea gradini organizate in acesat stil. In per renasterii in Italia si Franta s-a practicat realizarea gradinilor in stil geometric. Cele mai reusite gradini in stil geometric au fost realizate de Le Notre. Aceste gradini au inspirat si pe altii. Acest stil mai e den si stil clasic francez. Caract stil geom: 1-dominanta e reprezentata printr-oi constructie sau edificiu situata in centru sau la cotele cele mai inalte 2-aleea imparte planul in 2 cu echilibru simetric sau asimetric. 3-diferenta de nivel e corectata prin prez scarilor monumentale. Apa e fol sub forma de apa curgatoare cu malurile regularizate, rectilinii, sub forma de apa statatoare, apa tasnitoare ori sub forma de cascada. In apropierea palatului vegetatia e repr de sp floricole. Pe masura ce ne indepartam de dominanta sp floricole se inlocuiesc cu arbusti, iar apoi cu sp arborescente. Sp sunt amplasate a.i. sa se proiecteze pe fundalul verde a spatiului arborescent. _________________________________________18..Stilul peisager nr gradinilor si a parcurilor in stil geometric a inceput sa scada dupa moartea lui LeNotre din urm cauze: -teritoriile din Anglia erau mult mai intinse si se pretau la dispunerea veget de talie mare, cu peluze intinse -reactii impotriva rigiditatii stilului geometric si au inceput sa se proiecteze in stil peisager. Elementele stilului peisager: -veget repr mai putin prin specii floricole, predominand specii arbustive si arborescente locale, totusi sp lemnoase erau dupa inaltime, sp de talie mare ocupand periferia parcului de accea nu se facea o delimitare precisa. Apa era folositoare in special sub forma statatoare (iazuri, helestee) cu maluri neregularizate, nebetonate. Apa curgatoare era folosita sub forme de mici cascade. Diferentele de nivel se faceau prin alei ce urmareau curbele de nivel. Ele schimbau directia, locul de schimbare facandu-se in prez unui obstacol natural.

Stilul mixt Datorita cresteri numerice a pop oraselor terenurile erau tot mai scumpe si nevoia de petrecere a timpului liber in natura se accentua. De accea arhitectii peisagisti au incercat si au reusit sa imbine elem ale stilului geometric cu elem ale stilului peisager. Elem stilului mixt -alei inguste sinuase

_________________________________________

19..Genul peisajului Se intelege modul in care se realizeaza un peisaj si influenta acestuia asupra starii fizice. S-a convenit ca peisajele sa fie proiectate in 2 genuri de baza: 1)genul major >grandios >veselie, bucurie2)genul minor >linistit(calmant) >visator (romantic)3)genul maiestuos pres suprafete mari de teren, prez apelor curgatoare. Veget e reprez de sp de mar I folosindu-se si sp arbustive pt a evidentia inaltimile. Sunt preferate specille cu coroana columnara sau conica. 4) genul bucurie -se recomanda culori calde si in rest ca mai sus5)genul linistit asocierea sp cu aceeasi forma a coroanei, armonia culorilor 6)genul romantic prezenta ruinelor, prez sp cu ramuri pendule, cu coroana franjurata, cursuri de apa linistite, folosirea anumitor statui, cu poteci in pas japonez. _________________________________________20..Caract si proiectarea sp verzi urbaneAmplasarea spatiilor verzi in centrele populate.Sp verzi e pot amplasa sub forma de pete, fasii.Ca pete-avantaje :-suprafaţa mai mare de unde rezulta o sistematizare mai buna in unitatea respectiva, funcţii sanitare si recreative sunt îndeplinite mai binedezavantaje-teritorii întinse nu apar repartizate uniform si ca atare efectul este limitat. Sub forma de fasii Fâşiile pot fi dispuse radial(concentric). Acest mod de amplasare are avantajul ca aceste fasii se continua in afara perimetrului construibil astfel incit spatiile pariurbane pot fi considerate plămâni ai oraşelor.Dezavantaje : in general fâşiile nu au latimi prea mari de-a lungul strazilor ca atare sistematizarea teritoriului nu ofera mai multe variante dar in ambient efectul benefic se simte mai putin. Capete si fasii avantaje: suprafata spatiului verde pe cap de locuitor difer aparerile fiind impartite. Ex: in ultimile propuneri se prevede pentru localitati cu 20000 locuitori ca suprafata de spatiu verde sa fie de 11 m2. pentru centrele populate cu 20000-50000 locuitori suprafata ideala este de 12 m2 de locitor, pentru localitati cu peste 50000 locuitori suprafata este de 13 m2.

_________________________________________21...PARCURILE Sunt cele mai mari unitati de spatiu verde cu suprafete mai mari de 20 ha. De aceea normativele recomanda sa se amenajeze parcuri in localitati cu peste 30000 locuitori, socotind ca 10% din populatie viziteaza concomitent. Alegera va urmari ca teritoriu sa aiba si suprafete plane dar si inclinate pentru partii, saniute stilul practicat in general fiind mixt. In partea centrala a parcului e recomandebil stilul geometric, iar la periferie se adoprta elemente ale stilului peisager. SECTOARELE PARCULUI Sectorul pentru plimbare: construit din alei rectilinii ce pot fi parcurse concomitent de mai multi pietoni. Se folosesc elemente decorative: statui, postere, jocuri de apa chiar spatii exotice. Sectorul destinat odihnei active: se recomande amplasarea in apropierea intrarilor principale dat izolat de sectorul odihnei pasive. In afara terenurilor sportive trebuie neaparat o suprafata destinata jocurilor neorganizate. In acest sector vegetatia este reprezentata de specii arborescente co coroana conica, columnara, nu cu ramuri pendule. Sectorul destinat activitatilor culturale: se amplaseaza in apropierea intrarii principale dar izolat de sectorul sportiv. Se recomanda o scena pentru spectacole, ringuri de dans,un teatru verde. Sectorul expozitional: amplasat in apropierea unei intrari secundare pentru ca atunci cand se schimba caracterul expozitiei oamenii din parc sa nu fie deranjati. Sectorul destinat copiilor: consta intr-o suprafata relativ intinsa, amplasata in apropierea sectorului sportiv Sectorul destinat odihnei pasive este situat spre periferie. Proportia de specii floricole in parcuri este de 2-3 % vegetatia lemnoasa + gazon 6,5-7,5% restul de 33-23% reprezinta constructiile aleile, oglinzile de apa.

_________________________________________22... GRADINILE OCUPA SUPRAFATA DE 3-20 ha presupune situarea lor la 1 km una fata de alta ai distanta de la una la alta sa fie strabauta in 15-20 min. Particularitati: -gradinile au 3-4-5 ha -pot avea o singura intrare -nr lor cat mai mic pt a fi linistite -gradinile se izoleaza de ambient prin perdele de arbori si arbusti ai aerul sa nu fie poluat -stilul adoptat este geometric sau mixt -sa aiba sectoare pentru activitati culturale -dupa durata se deosebesc

_________________________________________23...Amenajarea spatiilor verzi pt copii Studiile psihologilor au aratat ca timpul liber al copiilor de la gradinita, creste il petrec in natura pana la 90% vara, si 33% iarna. Sp verzi pt copii pot fi amenajate ca unitati de sine statatoare sau integrate in alte unitati de sp verzi. In sp verzi destinate copiilor se recomanda: ca teritoriile sa fie amenajate in functie de varste: -pana la 3ani -de la 3 la 6ani -6-12 ani Aceasta separare a teritoriilor pe categorii de varste se poate realiza prin modul de dispunere a vegetatiei. In functie de varsta copiilor amenajarile vor fi diferite din punct de vedere al dispozitivelor folosite. In situatia in care se amenajeaza inafara centrului popular teritorii destinate recreeri copiilor(tabere) se recomanda ca respectivele cladiri sa fie departate unele de altele pt ca in cazul unor epidemii sa fie indepartat riscul imbolnavirii intregii colectivitati. Ca veget se recomanda folosirea sp arbustive si arborescente de mar III. Pt a nu crea complexe copiilor de inaltimi relativ mici, pe de o parte, daca acestia s-ar compara cu exemplarere de marI. Pe de alta parte se vor alege specii care sa nu aiba fructe cu gust neplacut, fructe care sa pateze, sp arbustive vor fi alese astfel incat sa aiba o per cat mai lunga de inflorire si sp care sa nu aiba ghimpi. Ca sp floricole se vor alege specii cu un timp indelungat cu flori. Obiectivele pricipale pentru proiectarea sp verzi pt copii: -terenurile de sport vor fi grupate in jurul terenului de fotbal, dar separate intre ele pe cat de varsta. -amenajarea unor locuri pt jocuri linistite (sah, table) -amenajarea spatiilor pt cultura plantelor. In padure de recreere se folosesc materiale simple.

_________________________________________

24...Spatiile verzi din zonele rezidentialeIn aceste zone se recomanda un nr realtiv redus de specii, 2-3 dominante si cateva care sa aduca varietate in uniformitate. Sa se evite sp de mar I pt ca la varsta exploatarii apar probleme dificile in legatura cu taierea arborilor fara sa strice ambientul.

Caracterizarea si proiectarea sp verzi periurbane Padurile de recreere - paduri de agrementSe mai folosesc notiunile de paduri parc prin care se intelege o suprafata ocupata cu vegetatie lemnoasa in care interventia omului e mai pronuntata. Parc-padure-interventia omului e si mai evidenta. Intensitatea interventiei e det de posibilitatile materiale ale tarii respective sau ale zonei respective. Tendinte in evolutia turismului de la sf de saptamana: -tendinta este de a creste timpul petrecut in natura; -sporirea gradului de solicitare psihica si fizica ceea ce presupune o crestere a complexitatii activitatilor care obosesc atat fizic cat si psihic. -cresterea nivelului general de instruire a populatiei privind efectele benefice de petrecere a timpului liber in zone cu poluare fonica si fizica minima -cresterea numerica a oraselor si a populatiei in aceste orase, populatie venita din mediul rural obisnuita sa petreaca mai mult timp in natura. -inmultirea si modernizarea retelei de drumuri -imbunatatirea calitatii serviciilor -reducerea zilelor lucratoare din saptamana.Studiile facute pe plan mondial precizeaza ca nr celor care participa la traficul la sf saptamanii e de: - 50% din cea a Elvetiei, 45% a Frantei, 35% a Germaniei,30% a Poloniei,25% a Bulgariei, 20%din cea a Romaniei. Ca urmare a acestei preferintei si a lipsei padurii in unele tari sau a numarului mare a populatiei in alte tari, limitarea pad de recreere nu mai e o conditie esentiala, dat vitezei sporita a mijloacelor de transport. La noi cu instructiunile de amenajare a pad din 1990 s-a incercat sa se faca o zonare a acestora si in scop recreativ. De asemenea pot fi amenajate ca pad de recreere pad din jurul statiunilor balneo-climaterice, padurile din jurul ospiciilor, banzile de pad in suprafata de pana la 50 ha situate in jurul hotelurilor, motelurilor, paduri in suprafata de pana la 50 ha situate la o distanta de 2 km de la limita perimetrului construibil din zona de campie sau de colina, padurile situate de-a lungul cailor de circulatie de interes turistic, pad de interes cinegetic, si padurile incluse in parcurile nationale. _________________________________________25...Criterii de selectie a padurilor de recreere-accesibilitatea >sa se poata ajunge cu dif mijloace de transport, iar traseul sa fie agreabil; -calitatea drumurilor -forma terenului prezinta importanta mai ales in zonele cu relief accidentat. Vor fi preferate terenurile care sa permita amenajari atractive pe tot parcursul anului. In zonele cu relief accidentat, atunci cand se urmareste amenajarea pârtiilor de săniuţe, de schi, de bob, se aleg expozitii umbrite. Daca se urmareste instalarea de corturi vor fi preferate expoziile estice. Pt amenajare plajelor destinate bailor sunt preferate expozitiile sudice deoarece multi turisti vin dupa-amiaza in zonele respective. -expozitia versantilor: va fi evitata treimea inferioara a versantilor si vaile inguste; nu sunt preferate nici treimea superioara sau platourile de pe versanti deoarece viteza maselor de aer e mai mare. E indicata treimea mijlocie a versantilor pt amenajare sp pt corturi, constructii. -prez apei curgatoare sau statatoare -prez apei potabile

_________________________________________

26...Capacitatea de primire a pad de recreere -pt amenajarea pad de recreere se prefera suprafete cu vegetatie instalata deja. -compozitia pad e cea amestecata; -din pct de vedere a varstei se considera ca pot fi amenajate pad a caror varsata depaseste jumatatea ciclului de productie. In suprafete cu vegetatie de varsta mica pe langa detariorarile aduse padurii, turistii nici nu vor sa parcurga astfel de suprafete datorita inaltimii reduse, desimii. -consistenta e de preferat 0.6-0.7 adica sa existe luminisuri. In arboretele cu consistenta 0.7-0.8 solul se usuca mai repede in urma precipitatiilor fiind mai usor de parcurs. Sistematiz pad de recreere de intindere mareAmenajarea pad de recreere nu trebuie inteleasa ca o interventie evidenta in modul de amenajare, deoarece s-a constatat ca cei mai multi oameni prefera sa-si petreaca timpul liber in pad cat mai nat. Atunci cand padurile au suprafete de sute de ha ele se sistematizeaza in 3 zone: -zona de primire si sedere repr 15-20% din intinderea padurii; ea poate fi intr-o singura portiune sau in mai multe teritorii; trebuie sa aiba o accesibilitate buna, trebuie sa aiba locuri de liniste, locuri pt servirea picnicurilor, sa aiba vetre de foc. Vetrele de foc se fac in cavitati de 30-40 cm, si se captusesc cu caramida. In multe tari se pot procura carbuni in zona unde se gasesc vetrele. Vegetatia trebuie sa fie construita din exemplare care sa implementeze linistea. Pot fi amenajate terenuri sportive cu conditia sa nu se taie exemplarele arborescente, in luminisuri. -zona pt plimbare repr 75-80%. Se recomanda ca in aceasta zona sa se traseze poteci, sa se confectioneze banci din lemn din loc in loc, iar in zonele cu precipitatii abundente in unele perioade ale anului, pot fi amplasate constructii care sa fereasca de ploaie. -zona de regen repr 5% din supraf tot a pad; aici accesul turistilor e nedorit pt ca sa se poata asigura regen nat sau artificiala. _________________________________________

27...Sistematizarea padurilor de recreere de intindere micaAmenajarea padurilor se face ca o padure parc. Daca nu se poate face o astfel de amenajare se amenajeaza ca padure de plimbare. Iara daca nici aceasta nu se poate realiza, atunci se amenajeaza ca padure naturala. In leg cu dotarile, in padurea de recreere, ele se pot grupa in 2 categorii: -echipamente de baza -echipamente specializate Echip de baza constau in trasarea si mentinerea cailor de circulatie: potecile. Acestea trebuie sa aiba o latime de 80-100cm, sa porneasca si sa revina in acelasi loc. Traseul potecilor sa aiba lungimi diferite care sa fie mentionate la inceputul traseului. Pt a nu deveni monotone e recomandabil ca aleele sa nu fie mai lungi de 300m. Potecile vor fi fie numerotate fie vor avea un nume. Neaparat potecile vor fi marginite de rigole mai ales cand ele se traseaza la baza unui teren inclinat. De obicei potecile sunt trasate si nivelate. Aleile au o latime de 1.20 - 1.50m sau multiplu. Uneori in zona de campie aleile pot fi trasate partial pe liniile de litiera pt a limita patrunderea vehiculelor in padure. _________________________________________...Parcarile pt ca turistii sa nu patrunda cu automobilele in padure e necesar ca marginea drumurilor forestiere sa fie prevazute cu bare, pe de alta parte e necesara amenajarea de parcari sub forma de pinten sau de ciorchine. Parcarile sub forma de pinten prez avantajul ca masinile sunt protejate de soare. S-a constatat ca parcarea unor autoturisme printre exemplarele varstnice nu aduc prejudicii acestora. Cand parcarile se fac la marginea padurii e bine ca locul de parcare sa fie delimitat de un gard viu. Dintre echipamentele specializate fac parte parcurile pt vanat si arboretumurile. Parcurile pt vanat sunt teritorii rel intinse in care se aduc specii de vanat; teritoriile respective sunt imprejmuite cu plasa de sarma si intrarea se face la una sau 2 porti. Scopul acestor parcuri e de a prezenta animalele turistilor si de a-i face sa inteleaga importanta lor in ecosistemul padure. Arboretum-urile sunt asociatii de plante lemnoase locale avand rol decorativ. Pt a fi cu adevarat decorative este bine ca suprafata atribuita unui exemplar sa fie suficient de mare astfel incat exemplarele sa nu se stanjeneasca. In mod obligatoriu speciile vor fi etichetate. _________________________________________28...Mijloace de orientare si informareInformarea se poate face in alte teritorii decat cele ale padurii de recreere. Orientarea se face in padurea de recreere. Pt ca sa fie eficienta semnalizarea (orientarea) trebuie sa fie evidenta pt a fi observata de turist, la o inaltime de 1,5-2m. In padurea de recreere se poate recurge si la trasarea unor alei destinate nevazatorilor, alei prevazute cu bare avand anumite semne. Pt paduri de recreere sunt indicate potecile sportive. Pistele pt calarie nuj trebuie sa traverseze aleile sau potecile pietonale, pot insa sa fie paralele cu acestea oferind o priveliste frumoasa pt cei ce parcurg potecile.

Parcuri nationale au fost constituite datorita disparitiei unor specii de flora sau fauna, pt formele de relief f frumoase. Parcurile nationale fac parte din cat 2-a, trebuie sa aiba cel putin 1000ha. Parcurile nationale au 3 zone: -zona periferica >aici sunt admise sate, inclusiv desfasurarea unor activitati industriale nepoluante -zona tampon >teritoriile din aceasta zona sunt destinate actvitatilor turistice -zona rezervatiilor integrale care sunt integrate in cat I in care accesul turistilor e nedorit sau daca e admis accesul se face numai pe jos si supravegheati de paznici. La noi: Parcul National Retezat, Parcul National Piatra Craiului, Pacul Natural Vanatori de la Piatra Neamt, Parcul National Calimani(tinde sa se extinda), Parcul National Padis(Bihor)Parcurile nationale nu sunt limitate ca marime si nici nu trebuie sa fie teritorii cu medii naturale. Ele sunt caracteristice tarilor care nu mai beneficiaza de paduri care sa constituie parcuri nationale. Cuprinde 3 zone: -zona exterioara -zona de calm si liniste -zona interzisa(rezervata)

_________________________________________29...Alegerea speciilor pt spatiile verzi Alegerea sp depinde de nat speciilor, de marimea exemplarelor, timpul din zi cand sunt maxime noxele, viteza curentilor de aer. E necesar ca atunci cand se pune problema amenajarii spatiilor din apropierea zonelor industriale este bine sa se experimenteze cat mai multe specii si sa elimine specille putin rezistente. In regiunea de munte sunt preferate masivele opace intelegand prin masiv opac masivul cu coroane rare care permit instalarea des sub arboret. In reg de campie sunt preferate masivele compacte care au coroana deasa pt a asigura umbrirea. In sp verzi urbane varsta exemplarelor e mult mai mica deact in padure. In leg cu rapiditatea de crestere la sp verzi urbane se adopta specii cu crestere rapida urmand apoi instalarea de specii cu crestere inceata. Un alt criteriu de alegere tine seama de forma si marimea frunzelor._________________________________________

30...Subiecte posibile Grupul de arbori-def Cuprinde un nr de exemplare. E recomandat sa fie constituit dintr-o specie din 4-5 exemplare in cazul unor grupuri mici si din mai multe specii in cazul grupurilo mari care sunt mai decorative, prez o imunitate mai mare la boli, creaza varietate in uniformitate Garduri vii -scop, realizare, intretinere. Sunt plantatii f dese de specii arbustive sau arborescente care se mentin la o anumita inaltime: garduri vii f mici=0.5m cu Ti, mahonie, garduri mici de talie mica= 0.5-1m, garduri vii inalte=1-3m si garduri vii f inalte >3m. Scopul este: -decorativ, cand se folosesc specii decorative prin frunze, flori, fructe, si care sunt amplasate pt a fi observate usor. -de camuflare, cand se amplaseaza pt a masca unele obiective insestetice; ele pot fi dispuse in mai multe randuri de inaltimi diferite, iar gardul din fata sa aiba ramificatii de jos. -garduri vii pt protejare au rol de a limita accesul spre anumite obiective, ele se realizeaza din sp numeroase, ramificate, cu ghimpi si tepi. Ca realizare se pot realiza garduri vii pe 1-2 -3 randuri. Cele mai indicate sunt cele pe 2 randuri in care plantarea se face pe o adacime de 30-35cm. Acestea pe 2 randuri se inchid intre ele, exemplarele au destul spatiu de nutritie si efectul e mai rapid. Daca se iau 3 randuri exista riscul ca randul din mijloc dat insificientei luminii si spatiului de nutritie poate ramane mai mic decat randurile marginale. Gardurile vii netunse sunt recomandate in paduri de recreere si cand adoptam stilul geometric. Tunderea gardului viu trebuie facuta de 2 ori pe an (inainte de inceperea vegetatiei si a 2-a dupa ce se termina cresterea anuala) si se recomanda ca tunderea urmatoare sa se faca cu un cm deasupra cele precedente. _________________________________________

Cuprins1..Consideratii generale Clasificarea spatiilor verzi:2..Mediu Peisajul Sistemul Ambientul3..Amenajarea spatiilor verzi de-a lungul timpuluiGradinile din Egipt, China4..Gradinile japoneze 5..Gradinile din Grecia, Roma 6..Gradinile perioadei feudale7..Spatiile verzi de pe teritoriul tarii noastre 8..Functionalitatea spatiilor verzi1) Functia sanitara a spatiilor verzi 9..Influenta vegetatiei asupra poluarii 10...Functia recreativa a spatilor verzi Sarcinile recreerii Fazele recreerii 11..Factorii care influenteaza recreerea 12..Turismul Clasif turismului 13..Potentialul turistic al tarii noastre (relatat d noi) Functia decorativa a spatiilor verzi 14..Spatiile verzi: stiina si arta 1)Principiul functionalitatii 2)pricipiul contabilitatii 3)principiul armoniei 15...4)principiul unitatii Ritmul Echilibru 5) Principiul proportionalitatii 6)principiul armoniei 16..Modularea se poate realiza prin: 6) principiul economic 7) principiul istoric 8) principiul flexibilitatii 17..Stiluri folosite in spatii verziStilul geometric 18..Stilul peisager Stilul mixt 19..Genul peisajului 20..Caract si proiectarea sp verzi urbane21...PARCURILE 22... GRADINILE 23...Amenajarea spatiilor verzi pt copii24...Spatiile verzi din zonele rezidentialeCaracterizarea si proiectarea sp verzi periurbane Padurile de recreere Parc-padure25...Criterii de selectie a padurilor de recreere26...Capacitatea de primire a pad de recreere Sistematiz pad de recreere de intindere mare27...Sistematizarea padurilor de recreere de intindere mica...Parcarile 28...Mijloace de orientare si informareParcuri nationale 29...Alegerea speciilor pt spatiile verzi 30...Subiecte posibile