SAMER SOUFI

CE I-AR PUTEA SPUNEFREUD LUT SPTETBERG

47 defilme pentru a ne cunoagtemai bine pe noiingine

I

tfr

CUPRTNS

f . inapoi in viitor. De ce succesul gi egecul tind

si ia proporfii?............... ........................11

2.Marer mahmureali. Eqti cu adevirat

3. Iuana, regina nebunl. Neurogtiinla

iubirii pitimage..... .............20

4. Matilda. De ce incete azd pldcerea? .......................... 3 1

5. Marele jaf al trenului. Cutezanla min(ii Ei gAndirea

divergenti.. ......................... 35

6. Proiect: Vrijitoarea. S[ mori de frici.....................40

7. Legituri primejdioase. Maegtrii disimulirii ......... 44

8. Pariul. Miracolul transformirii imediate

a personalitefii............... ......................... 5i9. The Kovak Box. Mic ghid al emoliilor umane......56

19. Cenugl.reasa. Marele joc al competiliei

genetice universale... .......62

11. 300. Ce nu te omoari te face mai puternic. .........67

12. Regele Leu. Mecanismele invizibile

ale luptei pentru putere. ......................72

t3. Albi-ca-Ziryrda gi cei gapte pitici. Putem face

astfel incAt s[ fim mai fericili? ...........77

SAMER SOUFI

14. O crimi ferpecti. Destinul oamenilor frumogi..82

15. Seven. $i dacl picatele capitale nu sunt

chiar capitale?................. ....................., g6

1 6. Rizboiul nasturilor. Psihologia conflictelor.. ....... 93

lT.Yiala e frumoasi. Relete pentrupistrarea controlului. ....102

18. Talentatul domn RipleyNefericirea invidioqiior. ..................... 106

19. Cidere liberi. De ce ne chinuie micilegreutifi ale viefii de zi cu z1? ................................. It2

20. Casablanca. Ratiunile inimii. ..........119

21. Povegti trlsnite. Dulcea gi primejdioasarlzbunare a ridicdrii degetului mijlociu. ............ 124

22. Pr\nlal mareelor. Puterea cathartic[a cuvAntului asupra emoliilor. ..........131

23. Niciodati si nu spui niciodatl. Biielii riiEi secretul provocirii dorin!ei....... ....137

24. Marea crlpelnitl. Paradoxurile plicerii. ............ | 43

25.Pe drum. Viafa in vitezd. ..................I4926. Viridiana. Ce ne face si fim mai buni?............... I5327. Zorba Grecul. De ce ne simlim fericifi

sau nefericili?.................. .................... 161

28. Atraclie fatali. Artificiile infi delitilii. ................ 1 68

29. l9OO. Lupta pentru putere in societate................ 181

30. Misiunea. Construirea unei karme impotrivavinovifiei... .....................186

3 1. Gladiatorul. Esen{a leadershipului. ..................... i 9 I32. Absolventul. Elixirul dorinlei sexuale................. 1 98

33. Dincolo de limite. Cocktailul dincreierul nostru. ..............204

34-De veghe in lanul de porumb. Cum se face

spilarea creierului.... .....209

Ce i-ar putea spune Freud lui Spielberg

35. Frumugica. De ce siruturile sunt

preludiul iubirii?......... ............-....-......219

36. Conan Barbarul. Farmecul atracliei rmediate-.-224

37. Dumbo. Reputafia pe care o dobindimin propriii nogtri ochi............. .-.........229

38. Rugul vanitl,filor. intre prieteni Ei aliali-............234

39. Fiecare se crede normal. Modele universale

de atraclie... .......---.-.--.....239

40. Ce-gi doresc femeile. Ce aqteapti femeile de

la solii lor gi ei de la ele. .......-....-.-....-246

41. Portocala mecanic[.Imperiul pl[cerii 9i

al durerii. ........................260

42.Tilceretmieilor. Urmeazi-mi gi te voi wma..-.266

43. Lupul de pe Wall Street. De unde vine cu

adevirat motivafia?.. .....271

44. Platoga de metal. Cind iadul sunt ceilalqi' ..--.....277

45. Mai cintl o dati, Sam. Regulile universale ale

seduc!iei...... ...-..'.-...........284

46. 12 oameni fu rioEi. Lupii conformitilii. ... -.........' 304

47. Matrix. De la banal la extraordinar..............'.......310

INDTCE TEMATIC. ...........31s

PROTOG

Vi4u gi cinemato grafiase inspir[ una din alta 9i ar ficu neputinfi si cunoagtem realitatea contemporani fbrlcinema. Cinematografia igi imprumuti subiectele din

evenimente care se petrec in realitate gi, in acelagi timp,

influenfeazl aceastl realitate, ne-o povesteqte tilmicind-ointr-un anumit fel, ne ajut[ s[ inlelegem de ce intdmpl[rile

au un curs al 1or.

in cinematografie au fost abordate aproape toate

temele gi s-a filmat aproape totul. E greu si g[sim aspecte

ale comportamentului uman pe cate cinematografia sd

nu le fi tratat intr-o forml sau alta. Anahza permanenti -prin intermediul cinematografiei - a lucrurilor care se

petrec in societatea noastrl ne permite si luim filmele

drept un punct de pornire pentru a aprofunda studiul com-

portamentului uman, a-l evalua gi a trage invlf[mintevaloroase.

Cartea de faln propune o c[litorie prin comporta-

mentul uman vdzat din intunericul s[lii de cinema.

Pentru a face aceast[ cilltorie, am selectat 47 de filme,

care ilustreaz| drferite aspecte ale acestui comportament,

qi m-am axat asupra unora dintre chestiunile pe care le

ab ordeazb, punAndu-mi intrebiri, precum:

SAMER SOUFI

De ce Morocinosul era mereu suplricios, in vreme ceBucurosul era intotdeauna at6t de voios?

De ce in Frumu;ica,Kit insista cu atita vehemenfdca prietena ei, Vivian, si nu-qi sirute clienfii pe guri?

Neo chiar putea si evite cu adev[rat gl,oailele inMatrix?

De ce voia doamna Robinson s[ se culce cu Ben inAbsolventul?

Existi zombi?Au ftcut bine Rick gi Ilsa cAnd au hot[rAt s[ se

despartl in C as ablanca?De ce era Dumbo atit de timi4 de trist gi de melancolic?Ce i s-a intimplat lui Foster de a ajuns s[ arunce

totul in aer in Cdilqre liberd?De ce Gallagher a cedat atAt de ugor in fala tenta-

tivelor de seduclie ale lui AIex in Atrac{ie fatald?Cum a reugit Isaac s[ le spele creierele biielilor din

sat in De veghe tn lanul de porumb?Ce s-a intAmplat cu adevirat cu cei trei studenfi de la

cinematografie care au dispirut in pidurile dinBurkittsvill e in Proiectul: Vrdjitoarea?

De ce prietenii lui Stu ii spuneau ,,Dr, Sugescu" inMarea mahmureald?

Cinematografia nu este numai o uzini de visuri, cigi o oglindi prin care putem s[ ne identificdm cu per-sonajele, s[ ne emofionim aldturi de ele, si reflectdm lamotivele pentru care ac{ioneazdin felul in.care o fac, sine intrebim dacd noi am face la fel gi si deducem, incele din urmi, cele mai profunde motive care explicipurtarea umani.

Fili bine-veni{i in sala de cinematogral unde puteficunoaste mai bine tumultul vielii omenegti.

10

t. iNepot itt vIIToRDe ce succesul Ei egecul

tind si ia ProPorfii?

inopoi in viitor este o amuzant[ comedie SE care a inre-

gistrat un succes de casi imens, tradus in realizatea unei trilo-

gii, care a fost completati cu inapoi in viitor If (1989) giinapoi

in viitor fil (1990).

Povestea incepe in 1985, intr-un sltuc din California in

care triiegte adolescentul Marty McFly alituri de pirinlii lui,

Lorraine Ei George.

George e un birbat umil, timid gi lipsit de caracte4 care

are o slujbi prost pldtiti, unde mai gi suferl de pe urma batjo-

curii qi umilinlelor la care il supune mereu qefului lui, durul gi

necioplitul Biff.

Acest fanfaron incepuse si il necljeasci 9i si il hir{uiasci

pe sirmanul George inci de pe cAnd cei doi erau copii qi con-

tinuS sd o fac[ gi in urm[totiitteizeci de ani.

AmAndoi ajung si lucfeze pentru aceeaqi firmi, iar Biff

devine geful lui George, mai ales datoritl muncii pe care cel

din urmi a frcut-o in locul lui. Dar George a fost prea spe-

riat ca s[ indrlzneasci si le spunl qefilor mari care era situalia

reali.intr-o bunl zi, Marty, fiul lui George, ii face o viziti prie-

tenului siu Doc, un om de qtiin!6 pe care toati lumea il crede

u

SAMER SOUFI

nebun, dar care, in realitate, este un fel de geniu care a reusitsd construiascd o maqini a timpului.

in timpul vizitei, din cauza unei serii de incidente,Marty cllitoregte in timp cu aceasti invenfie 9i ajunge inanul 1955, an in care tatil gi mama lui nu se cunoscuseriincd. Acum, se vede nevoit si ii faci pe pirinlii lui sd se cu-noascl gi si se cisitoreasci, intrucdt, irt caz contrar,existenla lui n-ar mai fi posibili.

Marty pune la cale un plan pentru ca pirinlii lui s[ se

intilneasci, dar, inainte ca George sd ajungl la locul stabilit,Biff incearci sd abuzeze de Lorraine, viitoarea mami a luiMarty Chiar in clipa aceea sosegte George gi, pentru primadati in viafa lui, indrizneqte s[ il infrunte gi ii cere s6 o lase inpace pe fatd.

Biff reaclioneazdqiincearci. si ii rupi mdna lui George, iarin clipa aceea Lorraine, vrAnd si il ajute pe George, e impinside Biff 9i se pr[buEegte la pimdnt. Faptul il infurie pe George,care, aproape ftri si-gi dea seama, ii di un pumn lui Biff gi ilface knock-out. intre uimire gi admiralie, Lorraine il rispl[tegtepe George.cu o privire tandrl.

Dupi aceastd scenI, Marty revine cu magina timpului inanul 1985. Dar odati intors in timp, tdnirul observi cd lucru-rile s-au schimbat complet. Casa lui este acum mai luxoasd gi

mai mare decAt igi amintea. Pnrintii lui sunt mai tineri Ei maiferici{i. Iar George gi Biff qi-au schimbat rolurile intre ei.

Se dovedegte cd. reatltatul confruntirii dintre George giBiff prin lovitura pe care primul i-a dat-o celui din urmi, l-afbcut pe George si se simti mai sigur pe el.

in acelaqi timp, Biff gi-a pierdut increderea in sine si, in-cepAnd din clipa aceea, a rlmas frri victima preferati ahirluielilor sale.

t2

Ce i-ar putea spune Freud lui Spielberg

Aceste mici schimbiri in psihologia ambelor personaje au

dat nagtere, odati cu trecerea timpului, unor schimbiri mari,

care au modificat complet scenariul viitor al viefilor lor.

in acest nou viitor, se dovedeqte cdL George qi-a pus pe

picioare propria afacere cu magini, care pare si aibi un succes

extraordinar. Iar Biff htcreazb. ca mecanic pentru el gi i se

adreseaz| mereu gefului lui cu ,,domnule McFly'lPoyestea lui George din inapoi in viitor este descrierea

perfecti a efectului sociologic, atent cercetat, al amplificiriidiferenlelor inifiale.

Acest efect explici tendinla prin care personajele de success

tind si aibi qi mai mult succes, precum gi inclinalia celor care

nu reugesc de a se adinci gi mai mult in prdpastie.

Succesul inilial 9i aproape intimplltor al lui George,

atunci cAnd il lovegte pe increzutul Biff, a condilionat restul

povegtii.

Succesul i-a sporit lui George increderea in sine. I-a ridi-cat, in consecinfI, pozilia sociali.

I-a crescut stima de sine.

I-a permis s[ aib[ o pirere mai bunl despre el insuEi'

L-a fbcut s[ simti c[ avea resursele interioare necesare sd

infrunte provo c5,rile.

$i l-a intirit in hotirirea lui de a continua s[ lupte gi si ating[

succesul.

in schimb, eEecul lui Biff atunci cAnd a fost fbcut knock-

out de adversarul lui a contribuit la niruirea increderii pe care

acesta o avea in propria persoani. I-a subminat puterea,

spiritul de inifiativi gi hotirirea. $i astfel, s-a simlit de fiec-

are dati mai pulin capabil gi mai pulin dispus si incerce simai lupte ca si ob$ni succesul.

La fel ca in cazul lui George, succesele noastre ne cultivilncrederea.

$i, ca in situafia lui Bif{, egecul ne scade nivelul de incredere.

t3

SAMER SOUFI

Astfel, un succes atrage dupd sine alte succese, iar un egecprovoaci un gir de esecuri.

Acest fenomen - care consti, practic, in faptul c[ diferenleleini(iale, cauzate de o anume imprejurare, inclusiv de unariscantd, care apar intre membrii care se intrec in cadrulaceluiagi grup, iau propor(ii in funcfie de rezultatul competifieiin urma ac(iunii unei serii de mecanisme care duc la cicluri desuccese si egecuri - a fost demonstrat gi descris, pentru primadati, de citre sociologul Robert K. Menton.

Merton l-a numit ,,efectul Matei'i cu referire la Evangheliadupd Matei, in care se spune povestea unui stipAn bogat careface bilanlul cAgtigurilor oblinute de administratorii lui qidecide si le dea tofi banii celor care au ob{inut cel mai mareprofit. El se justifici spunind: ,Cici celui ce are i se va da gi-iva prisosi, iar de la cel ce nu are, qi ce are i se va lua'l

Aceasti frazd a intrat in istorie ca esenli a efectului socio-logic prin care oamenii care au succes tind sd aibd qi mai multsucces, in vreme ce aceia care egueazi tind si se afunde gi maimult in pripastie, exact cum ne arat[ povestea lui George ininapoi in viitor

intr-o serie de studii, Merton demonstreazi ci oamenilorde gtiinli renumiti li se acord{ o atenfie mai mare, in vreme ce,prin contrast, celor care nu sunt foarte cunoscuti in acelmoment li se acordd o atentie mult mai micd.

Oamenii de gtiinfi deja renumili acapareazi citlrile, arti-colele, fondurile, presa etc. in schimb, chiar dacd au contribufiiegale sau mai importante, oamenilor de gtiinli care nu suntcunoscufi le este mai greu si-gi publice operele in revisteleqtiinlifice de primd mAni, ei au mai multe probleme cAnd vinevorba de finanlare gi, in general, primesc mai pufine aplaazedecdt cercetitorii cunosculi.

Ulterioq s-a demonstrat treptat c[ fenomenul amplificiriidiferenfelor se aplici in majoritatea domeniilor de activitate,

14

Ce \-ar putea spune Freud lui Spielberg

dincolo de cdmpul Etiinlific, 9i apare nu doar prin acliunea

agenlilor externi, care tind s[ ii recompenseze pe cei care au

mai mult succes, dar gi - mai ales - pentru cI succesele 9i

eqecurile modifici nivelul de incredere in sine al celor care le

tr6iesc.

Nivelurile de incredere in sine se schimbi in funclie de

succese qi de eqecuri, promovdnd cicluri recurente, care Yor

duce in rai sau in iad. CAnd aceste niveluri sunt ridicate,

oamenii simt ci au resursele interioare necesare ca si infrunte

cele mai mari provociri. Atunci cAnd increderea in sine este

scizuti are loc fenomenul invers.

Astfel, succesul gi egecul, care erau inifial efecte, vor incepe

si fie cauzele care vor aduce fie mai multe succese, fie mai

multe egecuri.

increderea este cuvAntul-cheie, elementul principal,

SfAntul Graal care va dirija viafa oamenilor intr-un sens ori

intr-altul. Prin urmare, dupl cum a spus Henry Ford: ,,Indi-

ferent de crezi cd poli sau de crezi ci nu po{i, ai dreptate'l

FTSATEHNICA

Titlu origin alz Back to the Future

Jari: SUA

An:1985Gen: comedie SF

Regizor: Robert Zemeckis

Roluri principale: Michael J. Fox (Marty), Christopher

Lloyd (Doc), Crispin Glover (George), Lea Thompson

(Lorraine) giThomas F. Wilson (Biff)

15