SIMISNA - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009

Strategia de dezvoltare a comunei Şimişna, noiembrie 2008

2

Documentul „Strategia de dezvoltare a comunei Şimişna pentru perioada 2009-2013” a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea intercomunitară în zona de nord-est a judeŃului Sălaj” finanŃat prin programul Phare 2005, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraŃiei la nivel local III – IV. Proiectul a fost implementat de Consiliul Local al comunei Rus în parteneriat cu alte opt Consilii Locale: Băbeni, Gîlgău, Ileanda, Letca, Lozna, Poiana Blenchii, Simişna, Zalha şi cu InstituŃia Prefectului Sălaj, şi s-a derulat în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009.

© Copyright Comuna Şimişna 2008

Toate drepturile rezervate.

Acest material se distribuie gratuit.

Consultant extern:

(www.ages.ro)

Echipa operaŃională (în ordine alfabetică):

Bujor Liliana - Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, consultant

Csengeri Zsolt - Agenda Setting, expert finanŃe şi programe UE

Dan Sebastian Radu - expert financiar

Dezsö Iuliana - Agenda Setting, team leader - expert facilitare proces

Gaidoş Anca - expert dezvoltare comunitară

Glatz Beata - Agenda Setting, sociolog

Varga Maria - Agenda Setting, expert proiecte

Corectura - Gorcea Amelia, Centru de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală

Coperta - Busuioc Aurelian, designer

Poze - Bande Viorelia Angela

Noiembrie, 2008


3

CUPRINS

Abrevieri şi termeni folosiŃi .................................................................................. 4

CAPITOLUL I. ARGUMENTARE........................................................................... 8

1.1. Introducere ................................................................................................ 8

1.2 Metodologia de implementare ............................................................... 10

CAPITOLUL II. ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ............................................. 19

2.1. Cadrul natural ......................................................................................... 19

2.2 ActivităŃi economice............................................................................... 25

2.3. PopulaŃia.................................................................................................. 28

2.4 Echiparea teritoriului - infrastructura.................................................... 31

2.5 Sistemul de educaŃie şi învăŃământ ...................................................... 33

2.6 Cultura ...................................................................................................... 34

2.7 Sănătatea .................................................................................................. 34

2.8 AdministraŃia publică şi organizaŃiile neguvernamentale.................. 36

CAPITOLUL 3. ANALIZA SWOT........................................................................ 37

CAPITOLUL IV - VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE ................................. 41

CAPITOLUL V. PARTENERIAT.......................................................................... 57

CAPITOLUL 6. PLANIFICAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR ............... 61

6.1 Planul de investiŃii ................................................................................... 61

6.2 Planificarea financiară ............................................................................ 63

ANEXA A. FIŞE DE PROIECT............................................................................. 71


4

Abrevieri şi termeni folosiŃi

ADI – AsociaŃie de Dezvoltare Intercomunitară

Structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinŃate

de unităŃile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor

proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în

comun a unor servicii publice.

AFCN – AdministraŃia Fondului Cultural NaŃional

AFCN este o instituŃie publică autonomă creată în anul 2005 pentru a oferi

finanŃări nerambursabile proiectelor culturale.

Axa – Axă Prioritară

Una dintre priorităŃile selecŃionate aplicate în cadrul programelor

operaŃionale în vederea realizării obiectivelor de care aparŃin.

CSNR – Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă

Documentul de referinŃă pentru programarea instrumentelor structurale,

asigurând conformitatea intervenŃiilor între nivelul comunitar şi programul

naŃional.

GAL – Grup de AcŃiune Locală

Grupurile de acŃiune locală sunt parteneriate public-private alcătuite din

reprezentaŃii sectoarelor public (1. AdministraŃii publice locale şi judeŃene,

servicii publice), privat (comercial, financiar, agricol, întreprinzători, servicii


5

comunitare) şi societate civilă (organizaŃii non profit, persoane fizice)

reprezentative la nivel de microregiune.

FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Fondul Structural care sprijină regiunile mai puŃin dezvoltate, prin finanŃarea

de investiŃii în sectorul productiv, infrastructură, educaŃie, sănătate,

dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii.

FSE – Fondul Social European

Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină

măsuri de ocupare a forŃei de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane.

FS – Fondurile structurale

Instrumente financiare (FEDR,FSE) prin care Uniunea Europeană

acŃionează pentru eliminarea disparităŃilor economice şi sociale între

regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

LEADER

Este denumirea axei patru din cele patru axe prioritare tematice cuprinse în

Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală. Axa Leader are ca obiectiv

general demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală în mediul

rural.

PND – Planul NaŃional de Dezvoltare

Documentul de planificare strategică şi programare financiară, care are ca

scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a Ńării

POR – Programul OperaŃional Regional

Obiectivul general al POR este sprijinirea dezvoltării economice, sociale, de

infrastructură echilibrate teritorial. POR se adresează celor 8 regiuni de

dezvoltare ale României. JudeŃul Sălaj, inclusiv comunele componente ale


6

microregiunii Valea Someşului se află în Regiunea de Dezvoltare Nord-

Vest, alături de judeŃele: Bihor, BistriŃa-Năsăud, Cluj, Maramureş şi Satu

Mare.

POS CCE – Programul OperaŃional Sectorial Creşterea

CompetitivităŃii Economice

Obiectivul general al programului îl constituie creşterea productivităŃii

întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faŃă de

productivitatea medie la nivelul Uniunii.

POS DRU – Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane

Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman şi

creşterea competitivităŃii, prin corelarea educaŃiei şi învăŃării pe tot parcursul

vieŃii cu piaŃa muncii.

POS Mediu – Programul OperaŃional Sectorial de Mediu

Obiectivul general al programului constă în reducerea decalajului existent

între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu

atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

POS Transport – Programul OperaŃional Sectorial de Transport

Obiectivul general al programului constă în promovarea unui sistem de

transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiŃii

de siguranŃă a persoanelor şi bunurilor.


7

POS DCA – Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii

Administrative

Obiectivul general al programului este acela de a contribui la crearea unei

administraŃii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-

economic al societăŃii româneşti.

PNDR – Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală

Obiectivul general al programului este creşterea competitivităŃii sectoarelor

agro-alimentar şi forestier, îmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural,

îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale,

demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală.

Măsură

Mijlocul prin care se implementează o prioritate/axă de dezvoltare. în

programele europene. Ordinea ierarhică folosită în documentele de

programare: Un program are mai multe axe, axele au mai multe măsuri, iar

măsurile mai multe submăsuri.

În prezentul document măsurile sunt trecute prescurtat, specificându-se

documentul operaŃional de care aparŃin şi numărul măsurii. De exemplu

PNDR - Măsura 3.2.2, se referă la Programul NaŃional pentru Dezvoltare

Rurală, Axa 3 - Calitatea vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei

rurale, 3.2. Măsura - ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale, submăsura

3.2.2. - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază

pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii

rurale)


8

CAPITOLUL I. ARGUMENTARE

1.1. Introducere

Planificarea strategică este un proces structurat şi ghidat prin care actorii

cheie ai unei comunităŃi decid asupra dezvoltării ei. Pentru multe din

comunităŃile rurale din România planificarea strategică reprezintă în primul

rând o schimbare de paradigmă: trecerea de la sistemul centralizat de

împărŃire a resurselor, de la aşteptarea fatalistă a unei intervenŃii benefice

din exteriorul comunităŃii, la un prim exerciŃiu de auto-determinare. O

administraŃie locală cu viziune proprie de dezvoltare pe termen mediu şi

lung a comunei pe care o serveşte, este o administraŃie care crede că sursa

rezolvării problemelor locale şi creşterii nivelului de trai este chiar acolo, în

comunitate.

Suntem bucuroşi să vă prezentăm planul strategic de dezvoltare al comunei

Şimişna, semnalând prin acest document intenŃiile administraŃiei locale de a

promova şi susŃine dezvoltarea economică şi socială a comunităŃii.

ExistenŃa palpabilă a unei strategii care conturează şi ghidează viitorul

comunei Şimişna poate fi interpretată ca o dovadă a voinŃei comunităŃii de a

se îndrepta către o direcŃie cunoscută şi dorită.

Procesul de elaborare a strategiei nu a fost însă nici uşor, nici simplu. A

presupus o serie de consultări cu membrii comunităŃii, analize de context şi

proiecŃii de dezvoltare. Documentul final cuprinde şase capitole şi

însumează atât munca depusă de membrii comunităŃii cât şi expertiza

specialiştilor din echipa Agenda Setting. Strategia prezentată oferă direcŃiile

de dezvoltare a comunei Şimişna pe următorii cinci ani, motivaŃiile pentru

care a făcut aceste alegeri, dar şi instrumentele concrete prin care poate să

ajungă acolo unde şi-a propus.

Cu toate că diferitele capitole ale acestui document sunt strâns legate între

ele, ele pot fi citite şi separat. Pentru cine este interesat să afle profilul

comunităŃii, capitolul de analiză socio-economică oferă informaŃii statistice şi

interpretări ale stării de fapt a comunei în anul 2008. Cine doreşte să vadă


9

care sunt elementele care stau la baza alegerii obiectivelor strategiei pe

următorii cinci ani, va găsi răspuns citind capitolul de analiza SWOT. Cel

care cunoaşte bine comunitatea, sau doreşte să îşi facă o imagine despre

planurile de viitor la nivel de comună, va putea citi capitolul referitor la

viziune şi obiective strategice de dezvoltare, care cuprinde măsurile şi

acŃiunile ce vor fi întreprinse. Capitolul cu portofoliul de proiecte se poate

utiliza de către cei care doresc iniŃierea unui proiect.

Planul strategic de dezvoltare a comunei Şimişna este un document care

reflectă aspiraŃiile membrilor comunităŃii, ancorate în contextul naŃional şi

european, având astfel şanse reale de realizare. Îi dorim administraŃiei

locale puterea de a-l transpune în realitate şi de a demonstra succesul unui

proces de schimbare a comunităŃii, iniŃiat din interiorul ei.

Echipa Agenda Setting


10

1.2 Metodologia de implementare

Context

Strategia de dezvoltare a comunei Şimişna s-a realizat în cadrul proiectului

„Dezvoltarea Intercomunitară în zona de nord-est a judeŃului Sălaj” finanŃat

prin programul Phare 2005, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea

administraŃiei la nivel local III – IV, implementat de Consiliul Local al

comunei Rus în parteneriat cu alte 8 consilii locale: Băbeni, Lozna, Letca,

Ileanda, Şimişna, Gîlgău, Zalha, Poiana Blenchii şi cu InstituŃia Prefectului

Sălaj, şi derulat în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009.

Obiectivul proiectului a fost dezvoltarea parteneriatului la nivelul

comunităŃilor rurale din microregiunea Văii Someşului, compus din

comunele Băbeni, Lozna, Letca, Ileanda, Gîlgău, Poiana Blenchii, Rus,

Şimişna şi Zalha, din judeŃul Sălaj, pentru accesarea în viitor a fondurilor

europene.

Principalele activităŃi ale proiectului au fost: constituirea AsociaŃiei de

dezvoltare intercomunitară a Văii Someşului din judeŃul Sălaj şi dotarea

sediului acesteia cu echipament şi tehnică de calcul, mobilier şi birotică,

formarea agenŃilor de dezvoltare comunitară (facilitatori) pentru întocmirea

strategiilor locale şi microregionale, întocmirea strategiilor locale şi a

strategiei microregionale în Valea Someşului Sălaj.

Prezentul document este rezultatul acestui proiect, alături de strategiile de

dezvoltare durabilă ale celorlalte opt comune componente ale microregiunii

şi de strategia microregiunii, per ansamblu.

Perioada de desfăşurare

Procesul de planificare strategică s-a desfăşurat în perioada octombrie –

noiembrie 2008 şi a fost asistată de firma de consultanŃă Agenda Setting.


11

Principii de lucru

Scopul propus a fost acela de a elabora un document strategic, cu potenŃial

ridicat de implementare la nivel de comună, realist, scris pe înŃelesul

comunităŃii şi, în acelaşi timp, care să provoace la inspiraŃie şi motivare. În

plus, s-a Ńinut cont de nevoile de dezvoltare ale comunelor componente şi a

microregiunii. Principiile care au stat la baza construirii strategiei comunei

Şimişna au fost:

- Participare: factorii locali interesaŃi au fost consultaŃi şi implicaŃi în

elaborarea strategiei.

- Fezabilitate: s-au promovat acŃiuni şi dezbateri care să ducă la o

strategie realistă, care va putea fi aplicată şi implementată.

- Abordare integrată: s-a Ńinut cont de cadrul de programare privind

strategiile existente la nivel naŃional, judeŃean, sectorial şi de

cooperare.

- Transfer de cunoştinŃe: dincolo de documentele strategice

elaborate, pe parcursul conlucrării cu membrii comunităŃii consultanŃii

au pus accent pe înŃelegerea etapelor parcurse şi pe transferul de

cunoştinŃe privind gândirea strategică, cu scopul de a creşte şansele

de asumare şi implementare ulterioară a strategiei elaborate.

Etapele de lucru

1. Informarea comunităŃii despre procesul de planificare strategică

Într-o primă etapă a avut loc o întâlnire cu reprezentanŃii microregiunii, la

care au participat reprezentanŃi atât din Şimişna, cât şi din celelalte opt

comunităŃi implicate în proiect. În cadrul întâlnirii s-au prezentat etapele de

lucru care urmau a fi îndeplinite, rolul şi responsabilităŃile părŃilor implicate,

rezultatele aşteptate, încadrarea activităŃilor în timp şi principiile de lucru

utilizate, cu accent pe abordarea participativă.

De asemenea, s-au identificat factorii interesaŃi şi modalităŃile de

comunicare şi implicare a acestora în activităŃile viitoare.


12

Tot în această etapă au fost pregătite şi împărŃite afişe în toate satele

comunei pentru a încuraja implicarea cetăŃenilor în proces.

2. Documentare prealabilă

Această etapă a cuprins două activităŃi majore.

Pe de o parte, s-au cules date primare la nivelul comunei Şimişna (unităŃile

de învăŃământ, agenŃi turistici, firme şi serviciile administraŃiei publice locale,

pentru a putea realiza un profil al comunităŃii cu informaŃii şi indicatori legaŃi

de populaŃie, economie, infrastructură, mediu, educaŃie şi sănătate. O

sinteză a acestor date se regăseşte în capitolul doi al documentului. Aceste

date au stat la baza analizei mediului intern al localităŃii.

Pe de altă parte, firma de consultanŃă a analizat documentele de

programare existente la nivel naŃional, regional, judeŃean şi sectorial (Planul

NaŃional de Dezvoltare a României pe perioada 2007-2013; Cadrul

Strategic NaŃional de ReferinŃă pentru 2007-2013; Planul NaŃional pentru

Dezvoltare Rurală 2007-2013; Programul OperaŃional Regional 2007-2013;

Programele OperaŃionale Sectoriale pentru perioada 2007-2013; Planul de

Dezvoltare Regională Nord-Vest 2007-2013, Planul de Dezvoltare JudeŃean

Sălaj 2007-2013).

Această etapă de culegere a datelor a făcut posibilă stabilirea unor ipoteze

de dezvoltare strategică convergente şi integrate, care, după ce au fost

discutate şi verificate, au fost incluse în documentul final de strategie,

capitolul care descrie obiectivele strategice de dezvoltare şi măsurile

aferente acestora.

3. Implicarea comunităŃii în procesul de planificare

În total au avut loc cinci întâlniri de planificare pentru analiza situaŃiei,

elaborarea viziunii, a obiectivelor strategice şi a proiectelor aferente

acestora.


13

Trei dintre întâlniri au fost organizate în comuna Şimişna (cele care vizau

strategia locală), iar celelalte două la Rus (cele care vizau strategia

microregiunii).

Într-o primă întâlnire s-a prezentat conceptul de planificare strategică,

beneficiile şi oportunitatea unui astfel de demers la nivel de comună. În

cadrul aceleiaşi întâlniri s-a făcut analiza mediului intern şi extern, precum

oportunităŃile şi ameninŃările (folosind metoda SWOT) pe domenii. În cea de

a doua întâlnire s-au cules elemente de viziune din partea celor prezenŃi.

Cea de a doua întâlnire a avut loc la nivel de microregiune. În cadrul acestei

întâlniri s-a întocmit analiza situaŃiei la nivel de microregiune, pentru domenii

următoare: infrastructură, economie, educaŃie, social, cultură, administraŃie

publică. Cu această ocazie comunele componente ale microregiunii,

inclusiv Şimişna au avut şansa de a cunoaşte problemele şi atuurile

celorlalte comune, identificând puncte tari şi puncte slabe comune, cu

potenŃial de rezolvare la nivel intercomunitar. Tot în cadrul acestei întâlniri s-

au listat elementele de viziune. Aceste informaŃii au ajutat Şimişna să

identifice şi să planifice obiectivele strategice de dezvoltare pentru următorii

cinci ani.

Cea de a treia şi a patra întâlnire au avut loc din nou la nivel local. În cadrul

acesteia s-au prezentat rezultatele întâlnirii la nivel de microregiune, s-a

reanalizat viziunea de dezvoltare şi s-au ales domeniile de dezvoltare

strategice majore, pe care va trebui să marşeze comuna în perioada de

programare 2009-2013. S-a luat fiecare domeniu în parte şi s-au listat

posibilele măsuri şi acŃiuni pe care responsabilii diferitelor domenii vor trebui

să le întreprindă pentru realizarea obiectivelor strategice majore. La a patra

întâlnire discuŃia a continuat cu elaborarea măsurilor şi acŃiunilor.

Cea de a cincia întâlnire a avut loc din nou la nivel microregional, cu

participarea tuturor comunelor implicate în acest proces concertat de

planificare strategică. Rolul acestei întâlniri a fost acela de a identifica

obiectivele strategice de dezvoltare la nivel de microregiune şi de a găsi

măsurile şi acŃiunile care pot fi abordate în parteneriat de două sau mai

multe comune, pentru economie de resurse şi maximizare de impact.


14

Toate cele patru întâlniri au fost pregătite, moderate şi documentate de

echipa de consultanŃă externă.

4. Analiza datelor de către specialişti

În cadrul acestei etape, echipa de specialişti a analizat datele culese, a

definitivat profilul comunităŃii, a transpus în scris viziunea şi obiectivele de

dezvoltare propuse de membrii comunităŃii, au formulat direcŃii strategice

compatibile cu documentele de programare la nivel judeŃean, naŃional şi

sectorial. Tot în cadrul acestei etape s-a făcut coroborarea diferitelor măsuri

pentru integritate şi sustenabilitate şi s-a verificat logica strategiilor alese.

5. Definitivarea strategiei

Ultima etapă a elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Şimişna a fost

redactarea documentului final.

ConŃinutul documentului de strategie

Documentul final de strategie cuprinde 6 capitole, însumează atât munca

depusă de membrii comunităŃii, cât şi expertiza specialiştilor care au lucrat

la elaborarea documentului de strategie în cadrul unui proces de planificare

strategică.

Capitolele acestui document sunt legate între ele, iar toate împreună dau

direcŃia de dezvoltare a comunei pe următorii cinci ani, modul în care

comuna a ales să ajungă acolo şi motivaŃiile pentru care a făcut aceste

alegeri.

Cu toate că diferitele capitole ale acestui document sunt strâns legate între

ele, ele pot fi citite şi separat. Dacă cineva este curios să afle profilul

comunităŃii, o va putea face citind analiza socio-economică. Cineva care

doreşte să vadă cum se percep membrii comunităŃii din Şimişna şi care

sunt elementele care stau la baza alegerii obiectivelor strategiei pe următorii


15

cinci ani, va găsi răspuns citind analiza SWOT şi viziunea de dezvoltare.

Cel care cunoştea bine comunitatea, sau doreşte să îşi facă o imagine

despre planurile de viitor la nivel de comună, va putea citi capitolul referitor

la viziune şi obiective strategice de dezvoltare, care cuprind măsurile şi

acŃiunile care vor fi întreprinse. Nivelul cel mai detaliat, cuprins în portofoliul

de proiecte, se poate utiliza ori de câte ori se doreşte iniŃierea unui proiect.

Capitolul 1, Metodologia de implementare, conŃine contextul în care s-a

elaborat prezentul document, precum şi procesul de lucru urmat, cu

descrierea etapelor principale de lucru.

Capitolul 2, Analiza socio-economică, prezintă caracteristicile comunei

Şimişna din punctul de vedere al cadrului natural, activităŃilor economice,

populaŃiei, infrastructurii, sistemului de educaŃie şi învăŃământ, cultură,

sănătate şi asistenŃă socială şi administraŃie publică.

Scopul acestei descrieri este acela de a da ajuta administraŃia publică

locală în luarea deciziilor bazate pe informaŃii concrete, şi de a oferi o

imagine de ansamblu asupra comunei, pentru cei care nu o cunosc încă.

Datele acestui capitol au stat la baza analizei SWOT.

Capitolul 3, Analiza SWOT, cuprinde o analiză a mediului intern şi extern

al comunei Şimişna. Mediul intern este analizat pe două axe: puncte tari, pe

care va trebui să se bazeze în implementarea acŃiunilor în viitor şi punctele

slabe, pe care va trebui să le elimine astfel încât să nu îngrădească

dezvoltarea comunei. Mediul extern al analizei SWOT se referă, pe de o

parte, la oportunităŃile pe care comuna Şimişna le poate exploata şi atrage

pentru a creşte şansele de îndeplinire a obiectivelor stabilite şi la

obstacolele, ameninŃările de care să Ńină cont şi să fie pregătită să le

contracareze.

În timp ce capitolul anterior se bazează pe date faptice şi statistice, analiza

SWOT, având la bază opiniile şi percepŃiile localnicilor, reprezintă o imagine


16

despre cum văd factorii interesaŃi din Şimişna propria comunitate. Scopul

acestui capitol este să redăm comprehensiv diagnosticul comunei şi pentru

a face mai uşor înŃelese obiectivele de dezvoltare propuse, modul lor de

abordare şi alegerea celor mai facile căi de a pune în practică măsurile de

dezvoltare propuse, atât cele ofensive, bazate pe puncte tari şi oportunităŃi,

cât şi cele defensive, bazate pe puncte slabe şi ameninŃări.

Capitolul 4, Viziune şi obiective strategice, cuprinde viziunea spre care

tinde comunitatea în viitor, precum şi obiectivele strategice mari pe care se

va axa în următorii cinci ani pentru a aduce viziunea cât mai aproape de

realitate. Obiectivele strategice sunt dezvoltate pe două nivele: fiecare

obiectiv strategic cuprinde măsuri, iar măsurile conŃin propuneri de acŃiuni.

Unul din conceptele cheie ale capitolului este cel de obiectiv strategic,

înŃelegând prin ei direcŃia şi Ńinta spre care trebuie direcŃionate resursele şi

eforturile. Numărul acestor obiective strategice este limitat. Ideal ar fi ca o

localitate să poată acorda atenŃie egală tuturor domeniilor de dezvoltare.

Realitatea însă ne constrânge să ne concentrăm pe anumite domenii,

datorită resurselor limitate. De aceea alegerea strategiilor de dezvoltare

este esenŃa unui proces de planificare strategică locală, şi nu numai.

Termenii de măsuri şi obiective specifice sunt folosite ca sinonime în acest

document. Aceştia reprezintă operaŃionalizarea obiectivelor strategice,

adică listarea rezultatelor aşteptate, care odată atinse vor duce la

îndeplinirea obiectivelor strategice.

Cel de al treilea termen des utilizat acŃiuni, se referă la activităŃi concrete

sau set de activităŃi ce vor trebui întreprinse pentru ca măsurile să devină

realitate.

Acest capitol este strâns legat de portofoliul de proiecte inclus în document,

ca anexă.

Scopul acestui capitol este de a prezenta logica intervenŃiei într-o imagine

unitară, argumentată şi uşor de urmărit pentru orice cititor.


17

Capitolul 5, Parteneriate, este un concept tratat separat având în vedere

importanŃa sa în implementarea strategiei. În acest capitol sunt numiŃi

potenŃiali parteneri, pe care comuna îi va putea aborda, pentru

implementarea proiectelor vizate.

Rolul acestui capitol este de a atrage atenŃia asupra importanŃei promovării

şi lucrului în parteneriat, fie că este vorba despre parteneriate între instituŃiile

din comună, parteneriate cu alte localităŃi sau cu organizaŃii similare din

afara comunei.

Capitolul 6, Planificarea implementării proiectelor, cu subcapitolele a.

planul de investiŃii şi b. planificarea financiară.

Planul de investiŃii cuprinde într-un tabel uşor de urmărit investiŃiile/acŃiunile

minimale care ar trebui realizate în următorii cinci ani de comună. Tabelul

este structurat pe măsuri şi proiectele aferente acestora. În acest tabel sunt

doar titlurile de proiect şi numărul acestora. Titlurile de proiect sunt

dezvoltate în cadrul portofoliului de proiecte, din Anexa A.

Acest tabel va sta la baza elaborării planurilor de acŃiune şi a planurilor de

monitorizare anuale privind implementarea strategiei.

În subcapitolul referitor la planificarea financiară se găseşte o analiză a

bugetului administraŃiei publice locale, evidenŃiind veniturile şi tipurile de

cheltuieli efectuate de comună în trecut. Analiza ne dă o imagine despre

necesarul financiar şi felul în care trebuie gândite planificările financiare pe

viitor.

Anexa A, Portofoliul de proiecte, cuprinde fişele de proiect propuse.

Pentru atingerea într-un final a obiectivelor strategice, proiectele care

urmează să fie puse în practică nu trebuie să se limiteze doar la aceste fişe

de proiect. Fişele de proiect conŃin justificarea problemei de bază, aşa cum

a reieşit ea din analiza datelor şi formularea măsurilor, precum şi obiectivul

propus pentru rezolvarea nevoii respective. În fişele de proiect sunt înşirate

activităŃile esenŃiale, de bază care vor trebui întreprinse. Tot din fişa de


18

proiect reies responsabilii de proiect şi potenŃialii parteneri care ar putea fi

interesaŃi şi cooptaŃi în elaborarea şi implementarea proiectelor.

Ultima parte a fişei de proiect conŃine suma orientativă pentru costurile

proiectului propus şi posibila sursă de finanŃare a proiectului, acolo unde

este cazul. În alegerea posibilelor surse de finanŃare s-au avut în vedere

atât sursele de finanŃare existente, cât şi cele previzionate pe anii viitori.

Fişele de proiect conŃin de asemenea un interval de timp recomandat

pentru a fi implementate, unde s-a Ńinut cont atât de logica internă a

strategiei de acŃiune (relaŃia de cauzalitate între diferitele investiŃii), cât şi de

oportunităŃile şi constrângerile date de programele de finanŃare externe.

Scopul acestor fişe de proiect este să uşureze munca echipei de

implementare a strategiei atunci când doresc să depună proiectul, sau

doresc să dezvolte parteneriate cu alte instituŃii locale sau din afara

localităŃii.


19

CAPITOLUL II. ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ

2.1. Cadrul natural

Aşezare

Comuna Şimişna,

situată în partea de

nord-est a judeŃului

Sălaj pe valea râului cu

acelaşi nume, aparŃine

subunităŃii Dealurilor

Clujului şi Dejului din

Podişul Someşan.

Teritoriul administrativ al

comunei ocupă o suprafaŃă de 45,23 km2 şi se extinde în zona colinară a

Dealurilor Şimişna - Gârbou. Comuna este alcătuită din două sate: Şimişna,

sat reşedinŃă de comună, situat la circa 83 de km faŃă de municipiul Zalău,

iar în sud, satul Hăşmaş.

Localitatea Şimişna este străbătută de drumul judeŃean Dj108S, prin care

se face legătura spre vest cu oraşul Zalău, iar prin intermediul drumului

naŃional DN1C (de pe partea dreaptă a Someşului) spre nordul Ńării. Din

punct de vedere administrativ, localitatea este mărginită de comunele Zalha

şi Bobâlna la sud, Vad şi Gâlgâu la est şi de Rus şi Zalha în vest.

Cea mai veche menŃiune documentară a satului Şimişna datează din anul

1314, când aşezarea era cunoscută sub denumirea de Kissemesnye, iar

Hăşmaşul a fost atestat documentar în anul 1325, sub denumirea de villa

Hagmaş.

Aşezările omeneşti sunt amplasate exclusiv pe văi, au tendinŃe de răsfirare

în depresiuni sau de alungire pe cursul văilor, fapt care le diferenŃiază de

aşezările din compartimentul vestic, respectiv al Podişului Boiului.


20

Relief

Comuna Şimişna este aşezată la

sud de Someş, în mica

depresiune intracolinară a

dealurilor Şimişna-Gârbou -

subunitate a Podişului Someşan.

Localitatea s-a dezvoltat pe valea

Şimişnei între Dealurile Pietrosul,

Cacovei şi Bobâlna, fiind

înconjurată de înălŃimi cuprinse între 450 şi 600 m.

SuprafaŃa teritoriului comunei este de aproximativ 55 km2. Situată de-a

lungul pârâului Şimişna şi pe văile afluenŃilor săi, comuna are forma tipică

de aşezare rurală liniară, unde casele şi gospodăriile sunt dispuse pe

terasele văilor şi a conurilor sedimentare.

Relieful comunei este predominant deluros. ExpoziŃia versanŃilor pe direcŃie

est-vest a determinat ca reŃeaua hidrografică locală să îşi adune apele

convergent, spre valea Şimişnei. Dealurile şi versanŃii ocupă aproximativ

80% din suprafaŃa întregului teritoriu. Altitudinile dealurilor au valori cuprinse

între 350 şi 600 m, (specific reliefului de la sud de Someş). Înclinarea

pantelor este mare - între 10°-30°, ceea ce reliefează o energie de relief

marcată în peisaj de numeroase ravene şi rupturi de pantă.

Lunca văii Şimişna traversează teritoriul comunei prin centru, pe direcŃia

sud-nord, împărŃind localitatea în două părŃi aproximativ egale. Terasele

situate de o parte şi cealaltă a văii Şimişna sunt slab individualizate,

prezintă uşoare ondulări, iar lăŃimea lor variază între 50 şi 600 m. Raportat

la relieful comunei, sectorul de luncă reprezintă 10% din suprafaŃa teritoriul.

Restul de 10% din relief revine: văilor pârâurilor cu debite de apă temporare

sau chiar secate; suprafeŃelor de teren accidentate sau terenurilor

degradate.

UnităŃile de relief care încadrează comuna, de la nord la sud şi pe partea

stângă a Şimişnei, sunt: Dealurile Florii şi Dâmbu Mare cu altitudini de 448

m, Râpa Şimişnii 611,7 m; Dealul Fântânii 493m; Valea Mânăstirii şi Vârful


21

Obârşiei 552,2 m; Valea Ceaca şi Valea Şimişnei la sud de satul Hăşmaş;

iar pe partea dreaptă între Valea Târgului şi Valea OiŃei se află Dealul RoŃii

cu altitudinea de 487,5 m, Dealul Şindilii 600,3 m şi łiglia 571m şi Dealul

Cioanchii 434,8m. Aceste unităŃi deluroase sunt despărŃite de văi al căror

debit de apă este temporar, excepŃie face Valea Mânăstirii care are curs de

apă permanent.

Clima

Comuna Şimişna are un climat temperat-continental moderat, cu o uşoară

influenŃă a climatului maritim-polar din nord. Caracterizarea climei pe

teritoriul Şimişnei, a fost realizată pe baza datelor meteorologice înregistrate

la staŃiile Dej - Ocna Dej.

Vânturile sunt mult influenŃate de culoarul larg al Someşului, ce permite

canalizarea cursurilor de aer de-a lungul lui.. Ca urmare, clima localităŃii

este blândă, sănătoasă, localitatea este apărată de vânt, iar grindina cade

foarte rar. Predomină vânturile din direcŃia nord-vest care aduc precipitaŃii,

dar şi cele de nord-est care se resimt mai mult în anotimpul rece.

Temperatura medie anuală este de 8-10°C. Temperaturile cele mai scăzute

se înregistrează în luna ianuarie, iar cele mai ridicate în luna iulie.

Temperatura maximă a fost şi de +38°C, iar temperatura minimă poate

scădea uneori până la -35°C.

PrecipitaŃiile atmosferice sunt repartizate inegal în cursul unui an, cele mai

multe cad în lunile de primăvară şi vară. Cantitatea medie de precipitaŃii

este de 700 mm anual, dar, pe culmile mai înalte se pot înregistra şi 800

mm.

ReŃeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrologic, comuna Şimişna aparŃine bazinului de

recepŃie al Someşului, râu ce curge la cca. 2 km de hotarul comunei, în

partea de nord. ReŃeaua hidrografică permanentă şi temporară aferentă

comunei Şimişna este tributară Someşului.


22

Pe cuprinsul satului nu curg râuri semnificative, singurul curs de apă

important fiind Valea Şimişnei, cu un debit fluctuant (efect al reŃelei

hidrografice cu scurgere temporară). În arealul satului se găsesc

numeroase pârâiaşe şi izvoare (localizate în ravene), din care: unele au

debit de apă în tot cursul anului; iar altele pot seca în verile mai secetoase.

Dintre cele mai importante pârâiaşe şi ravene, amintim văile: pârâului

Merilor, LupoiŃii, Târgului, Pirloagelor, Cionchii, Crâstii etc., care se varsă

toate în Valea Şimişnii. Numai Valea Mănăstirii are apă permanentă în

sectorul mijlociu şi inferior. Împreună cu numeroasele izvoare şi fântâni cu

apă potabilă, acestea satisfac nevoile locuitorilor pe tot parcursul anului.

Solurile

În arealul deluros al Dealurilor Clujului şi Dejului solurile brune-podzolice

sunt dominante. Acestora li se alătură şi solurile podzolice argiloiluviale şi

soluri brune-podzolice fiind prezente pe areale restrânse, numai acolo unde

altitudinile reliefului depăşesc 600 m.

Solurile aluviale sau protosolurile sunt specifice luncilor tuturor râurilor, fiind

influenŃate în procesul de formare de frecvenŃa regimul de inundare. Sunt

răspândire de-a lungul râurilor, cu precădere în cursul mijlociu şi inferior al

acestora.

În comuna Şimişna, solurile aluviale mediu humificate şi care oferă condiŃii

deosebit de prielnice culturii plantelor se găsesc în luncile râurilor. Fiind uşor

de lucrat, fertilizat şi irigat, terenurile din lunca văilor dau cele mai bune şi

mari producŃii de cereale şi plante furajere. Având în vedere mărimea

bazinului hidrografic şi faptul că majoritatea versanŃilor sunt despăduriŃi,

lunca văii Şimişna este adesea inundată. Fenomenul eroziunii fluviale se

manifestă cu putere, multe terenuri agricole fertile odinioară, se transformă

în întinderi de nisip şi pietriş neproductiv în cazul inundaŃiilor sau a viiturilor.

În comuna Şimişna, solurile erodate sau degradate sunt legate de eroziune

accelerată, producerea alunecărilor de teren şi a intervenŃiei antropice.

Solurile degradate se găsesc în petice izolate, fiind reprezentative


23

terenurilor accidentate în urma alunecărilor sau torenŃialităŃii, fiind prezente

în areale restrânse pe văile afluenŃilor Şimişnei.

Resurse ale subsolului nu s-au descoperit pe teritoriul comunei.

VegetaŃia, flora şi fauna

Flora şi fauna sunt specifice

regiunilor de deal şi luncă.

VegetaŃia este alcătuită din

păduri de foioase formate din cer,

stejar, fag, plop tremurător,

carpen şi ulm. Pădurea ocupă o

suprafaŃă aproximativă de 575

ha. din teritoriul comunei.

VegetaŃia specifică arealului comunei Şimişna aparŃine etajului pădurilor de

foioase, cu următoarele subetaje şi specii:

- Subetajul pădurilor colinare de fag şi carpen sau carpino-făgete (Fagus

silvatica, F. typica, F. moesica) care s-au dezvoltat pe soluri mai sărace în

humus - pe înălŃimile ce depăşesc 550-600 m.

- Subetajul de gorun şi gorun cu carpen (Quercus petraea, Q, dalechampi,

Q. policarpa schur, Sp. Carpinetum) pe versanŃii însoriŃi şi cu altitudini de

până la 500 m. Tot acestui subetaj îi aparŃin şi pădurile de şleau cu gorun şi

specii de amestec (carpen - carpinus, tei - Tilia cordata, T. tomentosa,

frasin, arŃar).

Pomicultura este bine reprezentată în regiune de livezile de pomi fructiferi,

în special a mărului, iar soiurile de măr ionatan şi gustav sunt

reprezentative.

Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: mamiferele, cu o largă

răspândire în teritoriu, oferă o variată gamă de specii ca: veveriŃa, vulpea,

lupul, mistreŃul, bursucul. La limita inferioară a pădurilor se întâlnesc

rozătoarele şi iepurii, iar la limita superioară, jderul, dihorul, pârşul de stejar,

cerbul, lupul şi chiar ursul. şi mai rar pisica sălbatică şi râsul. Comuna este


24

bine cunoscută şi pentru potenŃialul său cinegetic, fiind un teritoriu de

vânătoare mult îndrăgit de vânătorii sportivi.


25

2.2 ActivităŃi economice Economia comunei Şimişna este preponderent agrară, cu sectorul

zootehnic bine dezvoltat.

Agricultura

SuprafaŃa comunei este 4.523 ha, din care: 228 ha intravilan şi 4.924 ha în

extravilan. Structura suprafeŃei agricole ocupă 90,87% din suprafaŃa totală a

comunei şi este structurată după cum urmează: 1.024 ha suprafaŃă arabilă;

703 ha fâneŃe; 1.195 ha păşuni, 1.188 păduri. Pe teritoriul comunei nu

există livezi suficient de mari pentru a fi luate în evidenŃe statistice.

Sursă: Registrul Agricol al Comunei Şimişna, 2007

În ceea ce priveşte plantele de cultură, locul principal îl ocupă cerealele,

iar pe suprafeŃe reduse plantele furajere. Cultura cea mai răspândită este

porumbul, cu o producŃie anuală medie de 896 tone. SuprafeŃe mai mici

sunt ocupate de culturi de ovăz (14 tone) şi de grâu (30 tone). Totodată,

24%

5%

16%

22%

28% suprafaŃă arabilă

făneŃe

păşuni

păduri

necultivat

Structura suprafeŃei agricole


26

producŃia de legume este semnificativă, media anuală de producŃie fiind

172 tone.

Creşterea animalelor este a

doua ramură importantă a

agriculturii practicate în localitate.

CetăŃenii comunei deŃin în

gospodăriile lor 1.385 porcine,

1.385 ovine, 225 bovine vaci şi

418 cabaline.

Industrie

La nivelul comunei Şimişna industria este slab reprezentată, funcŃionând un

singur atelier de prelucrare a lemnului prefabricat, care are 2 angajaŃi.

Servicii

Serviciile prestate la nivelul comunei Şimişna se restrâng comerŃul cu

amănuntul şi la serviciile unui dispensar veterinar.

ActivităŃile turistice lipsesc în totalitate în comuna Şimişna. Nu există

infrastructură turistică (locuri de cazare, nici servicii prestate persoanelor

sosite în comună) care să satisfacă cerinŃele vizitatorilor.

Comuna Şimişna nu beneficiază de elemente naturale sau antropice

valoroase destinate fondului turistic, deşi peisajele Dealurilor Şimişnei spre

culoarul Someşului sunt unice prin frumuseŃe, putând fi incluse într-un

circuit turistic al zonei.

Participarea populaŃiei la activitatea economică

În anul 2008, la nivelul comunei o singură persoană beneficia de ajutor de

şomaj, iar 49 de persoane au fost înregistrate ca fiind fără loc de muncă.

O pondere foarte ridicată o au pensionarii: 47,9% (602 de persoane) din

populaŃia totală a comunei sunt pensionate.


27

Structura profesională a populaŃiei reflectă atât gradul de dezvoltare

economică al comunei, cât şi ocupaŃiile locuitorilor din această localitate. În

anul 2006, din totalul populaŃiei, numai 51 de locuitori erau salariaŃi.

Structura profesională a salariaŃilor se prezintă astfel:

Sursă: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj, 2006

Numărul locurilor de muncă în comună este redus, iar 45 dintre localnici fac

naveta în oraşele apropiate comunei: Baia Mare, Zalău, Dej, în timp ce

aproximativ 225 de persoane sunt plecate la muncă în străinătate.

29%

16%

22%

33% comert

administratia publica

invatamant

sanatate si asistenta sociala

Structura profesională a locuitorilor


28

2.3. PopulaŃia

Din punct de vedere administrativ comuna Şimişna este compusă din două

sate: Şimişna şi Hăşmaş. Până în anul 2002 Şimişna şi Haşmaş au

aparŃinut comunei Rus, din acest considerent nu deŃinem date statistice

despre comună, înainte de anul 2002.

PopulaŃia totală a comunei (în momentul de faŃă) numără 1.258 de

locuitori, din care:

- 921 de locuitori în reşedinŃa de comună, Şimişna – 73,21% din

populaŃia totală a comunei;

- 337 de locuitori în satul Haşmaş – 26,79% din populaŃia totală a

comunei.

Sursă: Recensământul populaŃiei, 2002

În anul 2007, la nivelul comunei au existat 531 gospodării, cea ce înseamnă

că, în medie, o familie este alcătuită din 2,73 persoane.

Principalele tendinŃe demografice (populaŃia totală, natalitatea şi

mortalitatea, numărul de căsătorii) sunt prezentate în tabelul următor.

PopulaŃia totală/natalitatea/mortalitatea/numărul de căsătorii

Ponderea populaŃiei pe sate

Şimişna73%

Haşmaş27%


29

în perioada 1992 - 2007

2002 2006 2007

Numărul total al locuitorilor comunei 1476 1328 1258

Numărul naşterilor înregistrate * 11 3

Numărul deceselor înregistrate 23 29 20

Numărul căsătoriilor 8 9 7

Sursă: Recensământul populaŃiei din 2002, DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj, 2006, EvidenŃe ale Primăriei Şimişna 2007

* Lipsă date

În perioada 2002-2007 populaŃia comunei a înregistrat o scădere continuă,

în anul 2007 populaŃia a scăzut cu 17% faŃă de anul 2002. Scăderea

populaŃiei are la bază două cauze esenŃiale: spor natural negativ, respectiv

număr mare de decese (20) şi număr mic de naşteri (3), şi spor de migraŃie

negativ, respectiv numărul persoanelor care părăsesc comuna este mai

mare decât numărul persoanelor care vin în comună. În anul 2006, 31 de

persoane au părăsit comuna şi 23 de persoane au sosit în comună, soldul

migratori fiind negativ.

Din datele de la Compartimentul de AsistenŃă Socială al Primăriei Şimişna,

reiese că mai mult de o treime din populaŃia comunei depăşeşte vârsta de

60 de ani (43%), un procent cu mult mai mare faŃă de media pe Ńară (19-

20%) şi, de asemenea, semnificativ mai mare faŃă de populaŃia tânără (sub

18 ani). TendinŃa este deocamdată de creştere a populaŃiei vârstnice în

defavoarea populaŃiei tinere. Ponderea populaŃiei cu vârsta sub 24 ani este

redusă (20%). PopulaŃia sub vârsta de 45 de ani reprezintă 47% din

populaŃia totală.


30

Ponderea populaŃiei pe sexe este relativ egală. Din punctul de vedere al

apartenenŃei etnice, populaŃia comunei Şimişna este majoritar română

(92,2%), restul populaŃiei fiind de etnie roma. În perioada 2002-2007,

ponderea populaŃiei de etnie romă a crescut de la 5,1% la 7,8%.

În anul 2007, structura populaŃiei din punctul de vedere al apartenenŃei

confesionale se prezintă astfel: 81,2% ortodocşi şi 18,8% neoprotestanŃi

(baptişti, adventişti, penticostali etc.).

Structura populaŃiei pe sexe

femei51,7%

bărbaŃi48,3% sub 14

11%peste 75

13%

25-4527% 46-60

17%

15-249% 61-75

23%

Structura populaŃiei pe grupe de vârstă


31

2.4 Echiparea teritoriului - infrastructura

Drum şi transport

Comuna Şimişna este străbătută de şoseaua judeŃeană Dj108S, care se

intersectează cu Dj109e pe partea dreaptă a comunei Rus, cu care se

învecinează spre nord.

Lungimea reŃelei de drumuri judeŃene care traversează comuna este de

11 km. În ultimii trei ani nu s-au executat lucrări de întreŃinere a carosabilului

şi nu există proiecte aprobate sau în curs de derulare care ar viza

reabilitarea acestora.

Pe teritoriul comunei nu există reŃea

de drumuri comunale, fiind doar

uliŃe al căror traseu urmăreşte cursul

văilor de apă.

În comună nu este asigurat accesul

la calea ferată, cea mai apropiată

gară CFR fiind la 7 km distanŃă, în comuna Rus.

În ultimii ani, o pondere semnificativă a transportului de persoane este

asigurată de autobuze şi microbuze private. Prin comuna Şimişna circulă

microbuze de trei ori pe zi, pe ruta Zalha-Zalău.

2,9% dintre gospodăriile locale deŃin autoturisme, ceea ce înseamnă că 34

de persoane au maşini proprietate personală şi numai 1,4% au căruŃe.

DistribuŃia autoturismelor şi a căruŃelor pe sate

Sat Număr autoturisme Număr căruŃe

Şimişna 29 12

Hăşmaş 8 5

Sursă: EvidenŃe ale Primăriei Şimişna, 2008


32

Infrastructura tehnico-edilitară

Comuna Şimişna nu beneficiază de alimentare cu apă potabilă din

conducte comune, de sistem de canalizare şi de alimentare cu gaz metan.

Apa potabilă este asigurată de izvoarele captate în curtea gospodăriilor.

80% dintre gospodării au introdusă apa în casă, având astfel apă potabilă la

robinet, iar până la sfârşitul anului 2010 încă 3 gospodării au această

intenŃie.

Comuna Şimişna nu este racordată la un sistem funcŃional de epurare a

apelor uzate menajere sau industriale. Există servicii organizate de

salubritate la nivel de comună. Colectarea deşeurilor se face o dată pe

săptămână, iar pentru depozitare există un spaŃiu special destinat

depunerilor, stabilit de către Primărie.

Nu există conducte de gaz metan în comună, principala sursă de încălzire

a locuitorilor fiind reprezentată de masa lemnoasă a pădurii.

Toate gospodăriile din comuna Şimişna sunt racordate la reŃeaua electrică

SC Electrica SA. Străzile comunei sunt iluminate.

Există trei furnizori de servicii de telecomunicaŃii: Romtelecom SA, Orange

România şi Cosmote România. Gradul de acoperire al acestora în comună

este bun; cea mai slabă acoperire o are reŃeaua Orange.

La Punctul de Acces Public la

InformaŃie (PAPI) localnicii au

acces la internet. În afară de

acest punct de informare, numai

două instituŃii (primăria şi şcoala)

au acces direct la internet.

În comună nu există spaŃii verzi

amenajate.

SiguranŃa locuitorilor este asigurată de un poliŃist. Nu există servicii de

pompieri în localitate, cea mai apropiată unitate de pompieri se află în

comuna Ileanda.


33

2.5 Sistemul de educaŃie şi învăŃământ

În ambele sate ale comunei există grădiniŃă şi şcoală primară, şcoală

gimnazială funcŃionând în Şimişna, centrul de comună. Numărul copiilor

preşcolari şi al elevilor este redat în tabel

Număr copii preşcolari şi elevi (în anul 2008)

InstituŃii Sat Numărul elevilor înscrişi

GrădiniŃa Şimişna 20

GrădiniŃe GrădiniŃa Hăşmaş

10

Şcoală primară Şcoala primară din Hăşmaş 7

Şcoală gimnazială

Şcoala gimnazială din Şimişna 72

Sursă: EvidenŃa Şcolii din Şimişna, 2008

În anul 2008, 30 de copii preşcolari frecventează grădiniŃa şi 79 de elevi

şcoala primară şi gimnazială, nefiind înregistrate cazuri de repetenŃă şi

abandon şcolar.

Numărul personalului didactic care îşi desfăşoară activitatea în cele două

grădiniŃe şi cele două şcoli (primară şi gimnazială) este 11, la care se

adăugă personalul auxiliar. Raportând numărul personalului didactic la

numărul copiilor preşcolari şi al elevilor rezultă ca la 9,9 elevi revine un

profesor, învăŃător sau educator.

Numărul cadrelor didactice în anul 2008

Localnici Navetişti

Total

Nr. educatori 0 2 2

Nr. învăŃători 2 1 3

Nr. profesori 5 1 6

Nr. personal aux. ½ normă 0 ½ normă

Sursă: EvidenŃa Şcolii Şimişna, 2008


34

Şcoala din Şimişna a obŃinut rezultate bune la olimpiade şi concursuri la

materiile română, matematică şi limbi străine. În anul 2008, 34 elevi au

participat la diferite olimpiade, obŃinând premii şi menŃiuni.

2.6 Cultura

În comuna Şimişa există două

cămine culturale, care nu sunt

modernizate, starea lor fiind

precară. Nu se poate vorbi de o

viaŃă culturală activă în Şimişna,

activităŃile culturale limitându-se

la serbările şcolare.

2.7 Sănătatea

În comuna Şimişna nu există dispensar uman, serviciile de sănătate fiind

asigurate de un medic primar, care vine odată pe săptămână în comună.

Bolile cele mai frecvente în rândul populaŃiei locale sunt prezentate de

graficele ce urmează:

Sursă: EvidenŃe ale medicului de familie, 2008

malfor-maŃii

congeni-tale15%

bronşită cronică

85%

Bolile cele mai frecvente la copii


35

48

99

73

17

12

0 20 40 60 80 100

sub 15

între 16-30

între 31-60

între 61-90

peste 90

Sursă: EvidenŃe ale medicului de familie, 2008

În anul 2007 au existat 12 cazuri de ajutor social, iar în anul 2008 11 cazuri.

Numărul ajutoarelor de încălzire acordate a scăzut de la 383 în anul 2007,

la 341 în 2008.

Un număr de 18 copii au cel puŃin un părinte plecat în străinătate la muncă.

Numărul copiilor cu ambii părinŃi plecaŃi în străinătate s-a triplat în anul

2008.

Numărul persoanelor cu handicap este relativ scăzut (10 persoane). La

nivel de comună sunt angajaŃi 7 îngrijitori personali.

Numărul persoanelor cu handicap

2007 2008

Nr. persoane cu handicap gr. I. 10 11

Nr. îngrijitori personali 8 7

Sursă: Birou de AsistenŃă Socială, 2008

Bolile cele mai frecvente la adulŃi


36

2.8 AdministraŃia publică şi organizaŃiile neguvernamentale

În cadrul administraŃiei publice îşi desfăşoară activitatea două persoane cu

studii superioare, în domeniul ştiinŃelor juridice şi finanŃe-bănci. În prezent,

alte trei persoane sunt înscrise la studii universitare în domeniul

administraŃiei publice.

În perioada 2004-2008, angajaŃi ai Primăriei şi consilieri au participat la 8

cursuri de instruire cu următoarele tematici: „Primarul-vector al

administraŃiei”, asistenŃă socială, management agricol, contabilitate,

utilizarea calculatorului, atribuŃii de stare civilă, program din cadrul

proiectului ,,Economia bazată pe cunoaştere”.

În ultimi trei ani, în comuna Şimişna nu au fost implementate sau

coordonate proiecte finanŃate din resurse proprii, cu fonduri locale sau

externe

Denumire studiu de fezabilitate

Numele firmei care a elaborat documentul

Data elaborării

Reabilitarea Căminului Cultural din localitatea Şimişna SC AsconstrucŃii SRL iulie 2008

Reabilitarea Căminului Cultural din localitatea Hăşmaş Sc AsconstrucŃii SRL iulie 2008

Dispensar Sanitar Uman Sc Miniproconstruct SRL ianuarie 2008

Sectorul non-guvernamental este reprezentat de biserici, în comună nefiind

înregistrate organizaŃii non-profit.


37

CAPITOLUL 3. ANALIZA SWOT

ECONOMIE

Puncte tari Puncte slabe

- existenŃa la nivelul comunei a 3 societăŃi comerciale, care oferă locuri de muncă localnicilor

- zona în care este amplasată

comunitatea este frumoasă, relief variatul variat.

- există un efectiv crescut de animale, şi păşuni pentru creşterea acestora

- există fructe de pădure în împrejurimi, care asigură venit sezonier unei părŃi din populaŃie

- existenŃa unui fond substanŃial de material lemnos, care ar putea fi valorificat

- la nivel de comună există floră nepoluată (foarte bună pentru producŃia de miere de albine)

- există utilaje agricole suficiente pentru prelucrarea pământului

- lipsa investitorilor care să creeze locuri de muncă la nivel local

- Lipsa unei agenŃii bancare,

- o mare parte a terenurilor agricole sunt nelucrate din cauza lipsei forŃei de muncă şi a rentabilităŃii scăzute

- lipsa spiritului antreprenorial la nivel de comună

- comuna nu este atractivă pentru populaŃia tânără

OportunităŃi AmeninŃări

- oportunităŃi de finanŃare pentru dezvoltarea fermelor de animale, reabilitarea infrastructurii dedicate dezvoltării mediului rural cuprinse în PNDR

- depopularea satelor caracteristică la nivel naŃional, este valabilă şi în cazul comunei Şimişna

- legislaŃia stufoasă referitoare l accesarea fondurilor europene

EDUCAłIE


- 2 şcoli recent modernizate asigură infrastructura necesară derulării procesului de educaŃie

- cadrele didactice care predau la nivel

- lipsa unui spaŃiu amenajat pentru petrecerea timpului liber al copiilor şi tinerilor (de exemplu parc de joacă)

- lipsa unui teren de sport amenajat în


38

de comună sunt, în cea mai mare parte, calificate şi titulare pe post

- cadrele didactice sunt localnici, ceea ce asigură o mai mare implicare a acestora în viaŃa şcolii

- bază materială a şcolii din centrul de comună Şimişna este foarte bună

- şcoala organizează multe activităŃi extraşcolare care implică elevii (există o staŃie radio internă, periodic este editată revista şcolii)

- există laboratoare bine dotate, de fizică, chimie, biologie, informatică (2)

- în comună există o sală de sport acoperită, unde se pot desfăşura activităŃi sportive şi pe timp de iarnă

aer liber

- lipsa motivării financiare a cadrelor didactice tinere de a îmbrăŃişa cariera de profesor

- transportul elevilor la şcoală nu este rezolvat - lipsă mijloc de transport pentru elevii care stau mai departe de şcoală (de exemplu, de la Hăşmaş şi capătul Şimişnei copiii au de parcurs 15 km)


- având în vedere dotările şcolii şi calitatea serviciilor educaŃionale, se pot atrage pe viitor copiii din localităŃile învecinate

- participarea la proiecte care implică schimburi de experienŃă şi cursuri pentru cadrele didactice, care ar motiva şi ar creşte nivelul de competenŃă al acestora

- legislaŃie stufoasă pentru accesarea fondurilor destinate educaŃiei

- depopularea satelor din cauza îmbătrânirii şi migraŃiei populaŃiei active în străinătate, ceea ce va duce în timp la scăderea numărului de elevi.

CULTURĂ ŞI TINERET


- la nivel de comună există două cămine culturale

- există spaŃiu unde ar putea funcŃiona o bibliotecă (în prezent neamenajată încă)

- există două legende care ar putea fi promovate: Valea Mănăstirii şi Legenda Uriaşilor

- comuna are tradiŃii locale (de exemplu, jocul la şură, care nu se mai

- căminele culturale sunt nemodernizate şi nefuncŃionale

- biblioteca comunală este neamenajată

- tineretul şi adulŃii nu mai citesc


39

practică în prezent)

- au fost găsite urme arheologice în zonă


ASISTENłĂ SOCIALĂ ŞI SĂNĂTATE


- comunitatea de romi din comunitate este integrată în comunitate

- există dispensar veterinar

- lipsa locurilor de muncă pentru populaŃia activă. Singurele locuri de muncă sunt la şcoală, magazine şi administraŃia publică locală

- populaŃie îmbătrânită

- lipsa dispensarului uman în comună

- lipsa unui medic şi asistent permanent

- lipsa unei farmacii


- din anul 2008, a scăzut numărul minim de pacienŃi înscrişi la medicul de familie, de la 2000 la 1000

- condiŃiile de trai în mediul rural nu atrag medicii sau personalul calificat în domeniul sănătăŃii

INFRASTRUCTURĂ


- clădirea Primăriei este proaspăt modernizată

- în comună sunt accesibile serviciile de cablu TV, telefonie fixă şi mobilă

- drumul judeŃean care face legătura cu reşedinŃa judeŃului (Zalău) este asfaltat

- serviciu de salubrizare al comunei este funcŃional

- nu există acces la internet în satul Hăşmas

- lipsa canalizării pe întreg teritoriul comunei

- lipsa reŃelei de apă potabilă

- lipsa gazului

- lipsa trotuarelor

- uliŃe nemodernizate – aproximativ 25 km sunt drumuri de pământ sau pietruite


40


- existenŃa drumului 109A – care face legătura cu judeŃul Cluj (impracticabil în prezent din cauza lipsei de modernizare)

- număr mic de locuitori (sub 2000) (ceea ce are ca efect îngreunarea accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii)

- legislaŃie stufoasă cu privire la accesarea fondurilor


41

CAPITOLUL IV - VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

VIZIUNEA PENTRU 2013

Comuna Şimişna se doreşte a fi o comună care dispune de o infrastructură

solidă (drumuri reabilitate, sistem de apă şi apă uzată, alimentare cu gaz), o

economie locală bazată pe resurse proprii şi activităŃi agricole performante.

Şimişna viitorului va avea multiple şi puternice relaŃii de colaborare cu

localităŃi, instituŃii şi organizaŃii din Ńară şi străinătate, şi va reprezenta, în

ceea ce priveşte învăŃământul şi cultura, un pilon de dezvoltare al

Microregiunii din care face parte. capitolele.

ELEMENTE DE VIZIUNE PENTRU 2013

- 4 pensiuni turistice funcŃionale în comună

- Casă de bătrâni clubul pensionarilor

- Zonă de agrement

- Parc pentru copii

- Comună înfrăŃită cu alte localităŃi din Ńară şi străinătate

- Oameni împăcaŃi cu sine şi cu aproapele

- Cantină şi locuinŃă socială pentru romi

- Dispensar uman

- Apă, gaz, canalizare în cele două sate

- UliŃe modernizate

- Aducerea investitorilor în comună

- ForŃă de muncă tânără

- 4-5 ferme de animale

- 4-5 crescătorii de albine

- Centru şcolar

- Centru de prelucrare, fabrică de conserve


42

Viz

iune

Comuna Şimişna se doreşte a fi o comună care dispune de o infrastructură solidă (drumuri reabilitate, sistem de apă şi apă uzată, alimentare cu gaz), o economie locală

bazată pe resurse proprii şi activităŃi agricole performante.

Şimişna viitorului va avea multiple şi puternice relaŃii de colaborare cu localităŃi, instituŃii şi organizaŃii din Ńară şi străinătate, şi va reprezenta, în ceea ce priveşte învăŃământul şi

cultura, un pilon de dezvoltare al Microregiunii din care face parte. capitolele.

Obi

ectiv

e

stra

tegi

ce

A. Dezvoltarea economiei locale

bazată pe resurse proprii şi

agricultură

B. Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii

de bază

C. Creşterea calităŃii vieŃii prin servicii

educaŃionale, medicale, sociale şi culturale de calitate

D. Dezvoltarea capacităŃii

instituŃionale a administraŃiei publice locale

Dom

enii

de in

terv

enŃie

A/1. Reorganizarea

suprafeŃelor agricole pentru o

activitate eficientă

A/2. Organizarea activităŃilor agricole ale

localnicilor în unităŃi

performante

A/3 Dezvoltarea agroturismului şi

a serviciilor conexe

A/4. Formare şi instruire,

calificare şi recalificare

pentru întreprinzători,

angajaŃi şi şomeri

B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere

B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă

şi apă uzată

B/3. Dezvoltarea infrastructurii de

furnizare a gazului metan

B/4. AcŃiuni de securizare şi

protejare a cursurilor de apă

B/5. Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii

educaŃionale şi culturale

B/6. Dezvoltarea infrastructurii sociale

şi medicale

C/1. Creşterea calităŃii actului educativ prin

dezvoltarea de parteneriate cu

instituŃii din Ńară şi /sau străinătate

C/2. Dezvoltare de servicii sociale

pentru persoanele vârstnice

C/3. Dezvoltarea serviciilor ce vizează probleme legate de

minorităŃi, dependenŃi social

C/4. Promovarea tradiŃiilor şi a

moştenirii culturale şi istorice

D/1. Dezvoltarea de parteneriate şi

colaborări, interne şi internaŃionale

D/2. Creşterea eficienŃei activităŃii

administraŃiei publice locale

D/3. Dezvoltarea unui sistem de promovare a

comunei


43

OBIECTIV STRATEGIC A. Dezvoltarea economiei locale bazată pe resurse

proprii şi a agriculturii

Justificare

Economia locala este principalul instrument de dezvoltare a comunei în

viitor. Obiectivul de dezvoltare a economiei pentru perioada 2009 – 2013

vizează o eficientizare a activităŃilor agricole, valorificarea resurselor

naturale şi umane de care dispune comuna şi dezvoltarea acestora din

urmă.

Măsura A/1. Reorganizarea suprafeŃelor agricole pentru o activitate eficientă

Descrierea măsurii

Una din problemele majore în agricultura din România este divizarea

terenurilor în suprafeŃe mici, neproductive. De multe ori, terenurile

retrocedate, deşi însumează o suprafaŃă acceptabilă, sunt la o distanŃă

considerabilă una de alta, ceea ce nu permite practicarea unei agriculturi

performante.

Reorganizarea suprafeŃelor agricole este un prim pas pentru a creşte

şansele micilor producători.

Beneficiari

- Producătorii agricoli din comună

AcŃiuni

Analiza posibilităŃilor de reorganizare a suprafeŃelor agricole de pe teritoriul

comunei, promovarea acestei acŃiuni, reorganizarea propriu-zisă.

Măsura A/2. Organizarea activităŃilor agricole ale localnicilor în unităŃi

performante

Descrierea măsurii

Agricultura de subzistenŃă este practicată şi astăzi pe marea parte a

suprafeŃelor agricole. Locuitorii din satele româneşti al căror unic venit


44

provine din agricultură, nu renunŃă la această formă de exploatare a

pământului din mai multe motive: lipsa unei viziuni care să ofere perspectiva

unor venituri mai mari, experienŃele negative din trecut când pământurile au

fost incluse în cooperative agricole şi, nu în ultimul rând, obişnuinŃa de a

lucra pământul propriu, chiar dacă randamentul este mult mai slab.

Această măsură vizează reducerea numărului de producători care practică

agricultura de subzistenŃă şi trecerea la asociaŃii agricole sau, în cazul

creşterii animalelor, la ferme. În Şimişna, creşterea animalelor este o

activitate tradiŃională, dar mulŃi dintre persoanele vârstnice nu o mai pot

practica.

Beneficiari

- Producătorii agricoli din comună

- Locuitorii

- AdministraŃia locală

- Viitoarele asociaŃii agricole

AcŃiuni

Mediatizarea oportunităŃii de organizare în asociaŃii agricole, prezentarea

avantajelor, organizarea unor schimburi de experienŃă cu asociaŃii şi ferme

care funcŃionează eficient în alte zone ale Ńării, iniŃierea înfiinŃării unei

asociaŃii agricole pilot, analiza oportunităŃilor privind productivitatea

diferitelor cereale, legume etc. astfel încât să se treacă la cultivarea durabilă

a plantelor care dau cel mai mare randament.

Măsura A/3. Dezvoltarea agroturismului şi a serviciilor conexe

Descrierea măsurii

Deşi agroturismul este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a

comunei Şimişna, lipseşte experienŃa localnicilor în ceea ce priveşte

serviciile care pot fi oferite turiştilor. Actualmente, serviciile agroturistice

conexe lipsesc. Cu toate acestea, zona Şimişnăi poate exploata frumuseŃile

dealurilor de până la 600 m înălŃime şi, cu puŃină ingeniozitate, poate

dezvolta servicii conexe atractive pentru turişti (vânătoare, motocross etc).


45

Beneficiari

- Locuitorii


- Turiştii, vizitatorii

AcŃiuni

Identificarea valorilor locale (naturale şi tradiŃionale) care ar putea fi

exploatate în interes turistic, inventarierea lor, identificarea celor care ar

putea fi exploatate în context agroturistic, sprijinirea înfiinŃării a 2-3 pensiuni

agroturistice, contribuirea la înfiinŃarea Centrului de Informare Turistică

Locală din microregiune şi promovarea prin intermediul acesteia (şi nu

numai) a comunei şi a valorilor locale; înfiinŃarea unei zone de agrement cu

ştrand etc.

Măsura A/4. Formare şi instruire, calificare şi recalificare pentru întreprinzători,

angajaŃi şi şomeri

Descrierea măsurii

Dezvoltarea economică a zonei, respectiv creşterea calităŃii vieŃii în zonă,

presupune funcŃionarea unor unităŃi economice care să aducă venituri la

bugetul local. Lipsa de cunoştinŃe specifice gestionării şi conducerii unei

afaceri, precum şi birocraŃia legislativă şi fiscală din România îi

descurajează pe cei care vor să iniŃieze activităŃi economice. Programele

educative structurate, propuse sub această măsură, vor juca un rol

hotărâtor în formarea atitudinilor şi abilităŃilor şi culturii antreprenoriale atât

în comuna Şimişna, cât şi la nivelul microregiunii Valea Someşului, care vor

contribui ulterior la creşterea economiei locale.

Beneficiari

- Locuitorii


- Întreprinzătorii locali


46

AcŃiuni

Având în vedere că această măsură se regăseşte şi în strategia altor

comunităŃi, respectiv în strategia microregiunii, acŃiunile vor fi mai eficiente

dacă vor fi iniŃiate şi derulate la nivel microregional. Acest lucru va fi benefic

atât din punct de vedere financiar, cât şi din punctul de vedere al eficienŃei şi

al schimburilor de experienŃă.

OBIECTIV STRATEGIC B. Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii de bază

Justificare

Dezvoltarea comunei este strâns legată de infrastructura existentă, aceasta

constituind un avantaj competitiv pentru atragerea de noi investitori şi

dezvoltarea de noi afaceri locale. Prin acest obiectiv, comuna îşi propune

creşterea confortului edilitar, pentru a ajunge comparativ cu zonele urbane

apropiate.

Măsura B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere

Descrierea măsurii

UliŃele, drumurile forestiere şi cele de legătură de pe suprafeŃele agricole

sunt în stare proastă şi necesită reabilitare. Prin această măsură e vizată

reabilitarea drumurilor critice pentru a facilita accesul locuitorilor comunei şi

a viitorilor vizitatori/turişti

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AgenŃi economici


- Vizitatori/turişti

- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte localităŃi


47

AcŃiuni

Realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de finanŃare,

implementarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a căilor de

circulaŃie.

Măsura B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

Descriere

LocalităŃile comunei Şimişna nu dispun de un sistem centralizat de

alimentare cu apă potabilă.. 80% dintre gospodării se aprovizionează cu

apă din surse proprii, din fântâni, apa acestora necorespunzând cu normele

în vigoare. ReŃeaua de apă potabilă este extrem de utilă în vederea

dezvoltării unităŃilor economice de pe raza comunei. Evacuarea apelor

uzate se realizează prin latrine în sistem uscat sau fose septice cu

evacuarea acesteia în subteran. Acest fapt produce efecte de poluare, mai

ales a pânzei freatice. Dezvoltarea economică a localităŃii impune realizarea

unei reŃele de canalizare şi a unei staŃii de epurare a apelor uzate.

Beneficiari


- AgenŃi economici




AcŃiuni

Analiza gradului în care populaŃia doreşte aceste servicii şi este dispusă să

se implice financiar, realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea

proiectelor de finanŃare, implementarea proiectelor privind introducerea

reŃelei de apă şi introducerea reŃelei de canalizare în toate gospodăriile

comunei, construirea staŃiilor de epurare a apelor uzate, implementarea

unui program de conştientizare a cetăŃenilor cu privire la necesitatea

racordării la reŃeaua edilitară pentru eliminarea expunerii la poluare şi agenŃi

patogeni; constituirea serviciului de colectare a taxelor pentru consumul de

apă.


48

Măsura B/3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan

Descriere

Principala sursă de încălzire a locuitorilor comunei Şimişna o reprezintă

masa lemnoasă. Având în vedere că în apropiere de comuna Rus (la mai

puŃin de 10 km) trece o magistrală de gaz metan, extinderea acesteia către

localităŃile comunei Şimişna (în colaborare cu comuna Rus) şi zonele de

interes economic s-ar putea face la costuri mult mai mici decât în cazul altor

comune şi ar contribui semnificativ la reducerea consumului de combustibil

lemnos.

În acelaşi timp, administraŃia locală trebuie să se preocupe activ de găsirea

şi implementarea unor soluŃii care să asigure suportabilitatea costurilor cu

energia pentru populaŃie, iar apelarea la energii regenerabile va fi o direcŃie

de exploatat în următoarea perioadă.

Beneficiari


- AgenŃi economici




AcŃiuni

În cadrul acestei măsuri sunt vizate acŃiuni de extindere a conductei de gaz

metan şi completare a surselor de încălzire pentru clădirile publice cu

energii regenerabile. AcŃiunile includ: (1) analiza gradului în care populaŃia

doreşte serviciile de alimentare cu gaz metan şi este dispusă să se implice

financiar, realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de

finanŃare, implementarea proiectelor de extindere a conductelor de gaz,

extinderea/realizarea contractelor de concesiune pentru managementul

serviciilor; (2) analiza oportunităŃilor de completare a surselor de încălzire cu

energii regenerabile în cazul clădirilor publice, realizarea studiilor de

fezabilitate, identificarea surselor de finanŃare şi pregătirea dosarelor pentru

obŃinerea finanŃării.


49

Măsura B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă

Descriere

În perioadele cu ploi abundente, nivelul canalelor colectoare creşte, apele

aduc reziduuri care se depun şi care creează blocaje pe cursurile de apă,

rezultând inundaŃii. Această măsură vizează intervenŃii asupra văilor,

îndiguirea şi amenajarea cursului râurilor astfel încât să se evite

producerea, chiar temporară, a inundaŃiilor.

Beneficiari


- AgenŃi economici



AcŃiuni

Realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de finanŃare,

implementarea proiectelor de îndiguire şi amenajare a cursului apelor.

Măsura B/5. Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii educaŃionale şi culturale

Descrierea măsurii

ÎnvăŃământul la nivelul comunei Şimişna este de bună calitate, fiind un

punct tare menŃionat în analizei SWOT a domeniilor. Numărul profesorilor

raportat la elevi este de 1 profesor la aproximativ 10 elevi. Prin urmare,

suportul tehnic este cel care trebuie îmbunătăŃit.

Beneficiari

- Şcolile din comună

- Profesorii şi elevii

- Tinerii din Şimişna

AcŃiuni

Identificarea nevoilor la nivelul şcolii din Şimişna, atragerea fondurilor pentru

finanŃarea lucrărilor de amenajare, realizarea lucrărilor, modernizarea

terenurilor de sport de lângă şcoală, asigurarea condiŃiilor propice pentru

dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă a tinerilor.


50

Măsura B/6. Dezvoltarea infrastructurii sociale şi medicale

Descrierea măsurii

Această măsură pleacă de la nevoia crescândă de îngrijire a locuitorilor

vârstnici, reprezentând un procent însemnat din populaŃia comunei

(aproape 50%). Din ansamblul populaŃiei vârstnice, se pot remarca unele

grupe cu risc crescut: persoanele foarte în vârstă (80 - 90 de ani), vârstnicii

care trăiesc singuri sau care nu au copii, bătrânii cu afecŃiuni sau

handicapuri grave, cupluri în vârstă, dintre care unul sau ambii sunt grav

bolnavi, femeile în vârstă. Se apreciază că după 65 de ani (începutul vârstei

a treia), 50% dintre bătrâni au nevoie de îngrijiri medicale, ambulatorii sau

spitaliceşti iar comuna nu oferă în acest moment servicii medicale decât o

dată pe săptămână. Măsura se va adresa cu prioritate nevoilor acestor

categorii de vârstă.

Beneficiari

- persoane cu vârsta peste 60 ani, dar şi altele care au nevoie de asistenŃă

socială şi medicală

- copii acestora, care pot merge la şcoală sau la muncă liniştiŃi că părinŃii lor

sunt în siguranŃă

AcŃiuni

Dezvoltarea serviciului medical permanent, cu medic disponibil 7 zile pe

săptămână, dotarea unui dispensar uman (studiul de fezabilitate este

realizat).

OBIECTIV STRATEGIC C. Creşterea calităŃii vieŃii prin servicii educaŃionale,

medicale, sociale şi culturale de calitate

Justificare

Pregătirea tinerilor, sănătatea şi demnitatea oamenilor, respectiv identitatea

locală sunt aspecte care determină viitorul comunei. Copiii care primesc o

educaŃie de calitate vor putea face faŃă cu succes noilor provocări în faŃa

cărora sunt puse comunităŃile rurale..


51

Locuitorii care pot conta pe servicii medicale şi sociale de calitate îşi

organizează mai uşor viaŃa lor şi a familiei, respectiv pot acorda mai mare

atenŃie dezvoltării comunei, păstrării tradiŃiilor şi identităŃii culturale.

Acestea din urmă, aşa cum arată numeroasele exemple din Ńară şi

străinătate, pot contribui foarte mult la înflorirea comunei, în special în

cazurile în care sunt coroborate cu acŃiuni de dezvoltare a agroturismului.

Măsura C/1. Creşterea calităŃii actului educativ prin dezvoltarea de parteneriate

cu instituŃii din Ńară şi/sau străinătate

Descrierea măsurii

ÎnvăŃământul la nivelul comunei Şimişna este una de bună calitate, fiind un

punct tare menŃionat în analizei SWOT a domeniilor. Alături de profesori

calificaŃi, infrastructură adecvată, un plus poate fi dezvoltarea unei viziuni

mai largi, cunoaşterea mai multor perspective şi a mai multor nivele de

dezvoltare, cu toate aspectele pozitive şi negative. Odată văzute şi

experimentate toate aceste aspecte, oamenii pot recunoaşte mai uşor,

respectiv oportunităŃile personale şi ale comunităŃii care ar putea fi

exploatate.

Beneficiari

- copii de vârstă şcolară

- profesorii de la şcoală

- comunitatea locală

AcŃiuni

Dezvoltarea mai multor parteneriate cu instituŃii din diverse localităŃi, din Ńară

şi din străinătate, care să permită schimbul de informaŃii în mod curent,

organizarea de schimburi de experienŃă, activităŃi şcolare şi culturale

comune.

Formarea cadrelor pentru dezvoltarea capacităŃii de administrare a

parteneriatelor, a cunoştinŃelor legate de elaborarea şi managementul de

proiecte în parteneriat.


52

ObŃinerea unor finanŃări mai mici pentru organizarea schimburilor de

experienŃă.

Măsura C/2. Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice

Descrierea măsurii

Dreptul la o viaŃă decentă şi siguranŃa vieŃii sunt două aspecte

fundamentale pentru liniştea oricărui locuitor al unei comunităŃi.

Din nefericire, aproape toate comunităŃile din microregiunea „Valea

Someşului” se confruntă cu problema îmbătrânirii populaŃiei (în Şimişna

populaŃia vârstnică reprezintă aproape 50% din totalul locuitorilor), care este

corelată cu lipsa serviciilor destinate persoanelor de vârsta a treia. Tinerii

plecând din comunităŃile rurale, nu-şi mai pot îngrijii părinŃii/rudele, care

ajung în situaŃii deosebit de grele.

Beneficiari

- persoane cu vârsta peste 60 ani, dar şi altele care au nevoie de asistenŃă

socială şi medicală

- rudele acestora

AcŃiuni

Dezvoltarea serviciului de asistenŃă medicală la domiciliu, sub coordonarea

Bisericii Ortodoxe, sprijinită de Primărie. Elaborarea şi derularea unor

proiecte specifice domeniului social, care să susŃină financiar activitatea de

asistenŃă socială la domiciliu.

Măsura C/3. Dezvoltarea serviciilor ce vizează problemele minorităŃilor roma şi a

categoriilor dependenŃe de asistenŃă socială

Descrierea măsurii

Problemele persoanelor dependente de asistenŃă socială, inclusiv

minoritatea romă care se integrează mai greu în comunitate, sunt aspecte

cu care se confruntă multe comunităŃi, atât rurale cât şi urbane. CondiŃiile de

trai, respectiv gradul de acceptabilitate sunt doar două dintre problemele

care influenŃează atitudinea acestor grupuri faŃă de comunitate şi invers.


53

Un grup sensibil îl reprezintă copiii şi tinerii romi, a căror integrare în

comunitate ar fi mai uşoară şi durabilă prin dezvoltarea unor servicii

adecvate.

Beneficiari

- comunitatea romă

- dependenŃii sociali

AcŃiuni

Realizarea unui centru de zi pentru copiii romi, unde aceştia ar avea condiŃii

propice pentru studiu, petrecerea timpului liber şi pentru a fi scoşi din mediul

lor obişnuit.

ActivităŃi ce vizează implicarea persoanelor dependente de asistenŃă

socială în acŃiuni de utilitate publică.

Măsura C/4. Promovarea tradiŃiilor şi a moştenirii culturale şi istorice

Descrierea măsurii

Manifestările populare, tezaurul folcloric, evenimentele sărbătorite de toată

comunitatea constituie partea imaterială a culturii locale, care conferă

identitate şi specific local. Acestea au un potenŃial foarte mare pentru

atragerea vizitatorilor sau turiştilor şi păstrează viu sentimentul de

apartenenŃă la comunitate.

Beneficiari


- Vizitatori

- Turişti

- Copiii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte părŃi dar care se

întorc periodic în comună

AcŃiuni

Organizarea unor evenimente culturale periodice (anuale, sezonale) şi

implicarea fiilor satului în viaŃa comunităŃii, re-descoperirea tezaurului

folcloric local prin inventarierea cântecelor vechi, elaborarea monografiei

comunei, inventarierea legendelor locale.


54

OBIECTIV STRATEGIC D. Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a administraŃiei

publice locale

Justificare

Şimişna este o comună tânără, care trebuie să facă faŃă competiŃiei pentru

fonduri şi resurse cu alte comunităŃi de dimensiuni mai mari, cu experienŃă

mai semnificativă în acest sens. Pentru ca rezultatele acestei competiŃii să

fie cele dorite de şimişneni, APL trebuie să depună toate eforturile pentru a-

şi dezvolta capacitatea instituŃională în vederea atragerii şi administrării

eficiente a fondurilor, promovării cu succes a comunei în exteriorul

microregiunii, respectiv creşterii calităŃii serviciilor proprii.

Măsura D/1. Dezvoltarea de parteneriate şi colaborări, interne şi internaŃionale

Descrierea măsurii

Având în vedere dimensiunile mici ale comunei şi numărul mic de locuitori,

Şimişna nu poate intra singură în competiŃia pentru fonduri şi resurse,

datorită criteriilor minime care trebuiesc satisfăcute. Ca urmare, este foarte

important ca Şimişna să dezvolte legături de colaborare puternice cu

comunele din microregiune, respectiv parteneriate durabile cu administraŃii

publice, instituŃii şi organizaŃii din Ńară şi din străinătate, fapt care ar creşte

credibilitatea şi capacitatea comunei.

Beneficiari

- APL

- Partenerii

- Microregiune „Valea Someşului”

AcŃiuni

Identificarea şi contactarea unor potenŃiali parteneri şi colaboratori;

implementarea unor activităŃi de întărire a relaŃiilor de colaborare existente;

pregătirea APL pentru administrarea pe termen lung a parteneriatelor.


55

Măsura D/2. Creşterea eficienŃei activităŃii administraŃiei publice locale

Descrierea măsurii

Această măsură îşi propune perfecŃionarea acŃiunilor administraŃiei locale,

astfel încât să facă faŃă provocărilor actuale: atragerea de fonduri pentru

realizarea şi administrarea investiŃiilor în infrastructura de bază,

administrarea tehnică a proiectelor susŃinute din fonduri guvernamentale şi

europene, trecerea la utilizarea eficientă a sistemelor de comunicare

moderne etc.

Este o măsură de dezvoltare instituŃională, care are ca beneficiar direct

aparatul administrativ, dar de ale cărei rezultate vor beneficia în final

locuitorii comunei.

Beneficiari



- AgenŃi economici

- Vizitatori

AcŃiuni

Realizarea unui parteneriat cu o organizaŃie având expertiză în dezvoltare

instituŃională pentru administraŃia publică, elaborarea unui proiect care să

includă acŃiuni de diagnostic şi implementare de măsuri de dezvoltare,

realizarea dosarului de finanŃare şi obŃinerea finanŃării pentru proiectul de

dezvoltare instituŃională, dotarea cu echipamente şi tehnologii care să

eficientizeze activitatea administraŃiei în relaŃie cu cetăŃenii, instruirea

personalului, expunerea consilierilor locali la o serie de bune practici în

administraŃia locală prin schimb de vizite şi prezentări.

Măsura D/3. Dezvoltarea unui sistem de promovare a comunei

Descrierea măsurii

Datorită faptului că Şimişna este o comună nouă, sunt binevenite măsuri de

promovare a ei în regiune şi în Ńară. Resursele pentru promovarea comunei


56

sunt mici (dacă nu aproape nule), ca urmare trebuie identificate metodele

cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Fără o prezentare şi promovare a comunei, a zonelor din împrejurimi, nu se

poate vorbi în mod realist de atragerea investitorilor sau a turiştilor. Zona

nefiind cunoscută, nu poate fi o destinaŃie pentru vizitatori.

Beneficiari



- AgenŃi economici

- Vizitatori

AcŃiuni

Elaborarea unui plan sau a unei strategii de promovare a comunei;

inventarierea resurselor şi valorilor, respectiv aranjarea lor într-o formă

prezentabilă, în scris şi în formă electronică; realizarea unei pagini web

conectate la pagina web a microregiunii şi la site-urile instituŃiilor mai

importante: prefectură, consiliul judeŃean etc.


57

CAPITOLUL V. PARTENERIAT

Dezvoltarea economică şi socială a unei comune nu este un demers solitar

al unei instituŃii, fie ea administraŃia publică locală. Strategia de dezvoltare

conturează direcŃia de urmat şi măsurile propuse pentru următorii cinci ani

cu recomandări precise privind priorităŃile pe care ar trebui să se

concentreze comunitatea.

Obiectivele şi proiectele pentru operaŃionalizarea lor au fost incluse în

strategie plecând de la probabilitatea de realizare a lor şi având ca

responsabil principal administraŃia locală. Aceasta trebuie să aibă voinŃa

politică şi capacitatea instituŃională pentru a duce la îndeplinire măsurile de

dezvoltare a comunei.

Succesul îndeplinirii planului strategic rezidă însă şi în atragerea şi

implicarea actorilor locali sau regionali care au interes şi/sau expertiză în

domeniile descrise de strategie. AdministraŃia locală are nevoie de parteneri

instituŃionali pentru a implementa proiectele din domeniul economic, social,

cultural, educaŃional. Motivele sunt atât de natură pragmatică, cât şi de

natură emoŃională..

Anvergura unui proces de dezvoltare strategică depăşeşte puterea unei

singure instituŃii. Nu se poate aştepta din partea administraŃiei locale să aibă

expertiză în toate domeniile necesar a fi abordate şi dezvoltate la nivelul

unei comunităŃi. În cazul comunei Şimişna, măsurile de dezvoltare includ

programe de educaŃie antreprenorială, reconversie profesională, dezvoltare

de parteneriate şcolare, servicii sociale pentru vârstnici sau dezvoltarea

agroturismului. Realizarea cu succes a unor proiecte specifice fiecărui

domeniu se poate face prin implicarea în derularea lor a unor

organizaŃii/instituŃii sau chiar firme care au deja experienŃă şi/sau capacitate

de implementare. Şcoala, organizaŃiile neguvernamentale, instituŃiile de

calificare profesională, sunt potenŃiali parteneri ai administraŃiei locale, care

aduc expertiză, resurse şi timp pentru realizarea unor proiecte de interes

comun.


58

Lucrul în parteneriat aduce eficienŃă şi are un efect sinergic. Realizarea

unor obiective comune prin folosirea unor resurse existente şi urmărirea

unor metodologii deja testate, economiseşte timp şi conduce la rezultate

mai bune. Colaborarea pentru rezolvarea unor probleme existente la nivelul

comunităŃii, resimŃite de mai mulŃi actori locali, este o cale directă, cu efect

multiplicator pentru îndeplinirea obiectivelor acestora.

Dezvoltarea sustenabilă a unei comunităŃi se asigură numai cu implicarea

celor care beneficiază de ea. Atragerea celor afectaŃi de o problemă în a

participa cu idei de soluŃionare, în luarea deciziilor, chiar în implementarea

soluŃiei, conferă o mai mare durabilitate a rezultatelor obŃinute. Nu numai

administraŃia locală va fi responsabilă pentru întreŃinerea rezultatelor, ci toŃi

cei care au contribuit la obŃinerea lor. De exemplu, serviciul de îngrijire

pentru vârstnici, chiar dacă va avea fondurile necesare demarării lui, îşi va

asigura mult mai uşor continuitatea atragerea în implementare a bisericii

sau a unei asociaŃii locale a beneficiarilor.

Recomandăm aşadar abordarea în parteneriat a implementării strategiei şi

depunerea de către administraŃia locală a unor eforturi constante de

identificare şi atragere a partenerilor care aduc plus valoare în

implementarea proiectelor.

În fişele de proiect sunt sugerate o serie de organizaŃii şi instituŃii care pot fi

considerate ca potenŃiali parteneri ai administraŃiei locale pentru dezvoltarea

şi implementarea respectivului proiect. Aceste propuneri nu sunt

exhaustive, ci doar indicative. AdministraŃia locală va analiza, de la caz la

caz, fezabilitatea şi relevanŃa fiecărui parteneriat în sine, va căuta şi alte

organizaŃii potenŃial partenere şi va face demersurile de încheiere a

parteneriatului celui mai potrivit proiectului.

Aria de căutare a potenŃialilor parteneri nu are graniŃă teritorială. Aceştia pot

fi identificaŃi atât în rândul organizaŃiilor şi instituŃiilor locale, dar şi la nivel

regional, naŃional sau chiar internaŃional. Participarea reprezentanŃilor

administraŃiei locale la evenimente naŃionale sau internaŃionale, vizitele de

studiu sau schimburile de experienŃă în alte zone ale Ńării sau în Europa,


59

înscrierile în asociaŃii sau grupuri de discuŃii pe internet sunt tot atâtea căi

prin care pot fi găsiŃi parteneri care să aducă plus valoare la implementarea

strategiei.

Sintetizăm tipurile de organizaŃii recomandate prin acest document strategic

a fi luate în considerare ca parteneri în realizarea proiectelor subsumate

strategiei. O serie de asociaŃii locale nu există în acest moment formalizate,

însă credem că organizarea comunităŃii în astfel de structuri poate aduce

eficienŃă în rezolvarea problemelor locale.

PotenŃiali parteneri Domeniu strategic Aspecte cheie

Local Extern comunităŃii

A. Dezvoltarea economiei locale bazată pe resurse proprii şi a agriculturii

Investitori

IMM

Productivitate în agricultură

AsociaŃie agricolă

AsociaŃie a agricultorilor

AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului

UniversităŃi cu specific agricol

InstituŃii cu expertiză în agricultură (OJCA)

AsociaŃii/Consilii judeŃene ale IMM

ONG cu activitate în domeniul zootehnie sau agricultură

B Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii de bază

Drumuri

Sisteme alimentare apă şi canalizare

Resurse energetice

Regularizare cursuri de apă

Infrastructură educaŃională, socială şi medicală

Consiliul civic – reprezentanŃi ai comunităŃii

AsociaŃie a utilizatorilor


AsociaŃii ale comunelor

Consiliul JudeŃean Sălaj

ONG cu expertiză în resurse energetice regenerabile

ONG/instituŃii pentru protecŃia mediului

APM Sălaj

C. Creşterea calităŃii vieŃii prin servicii educaŃionale, medicale, sociale şi culturale de

Parteneriate şcolare

Servicii sociale

Servicii medicale de calitate

Şcolile

Consiliu al copiilor/tinerilor/ părinŃilor

Biserica

Şcoli din Ńară şi străinătate

ONG cu activităŃi pentru copii şi tineri

ONG-uri cu activităŃi în


60

calitate

domeniul social,

ONG-uri din domeniul cultural


D . Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a administraŃiei publice locale

AdministraŃie publică

Fonduri structurale

Parteneriate

Promovare

Consiliul civic – reprezentanŃi ai comunităŃii

Şcoala


AsociaŃii ale comunelor

Consiliul JudeŃean Sălaj

Prefectura JudeŃului Sălaj

ONG cu expertiză în dezvoltare instituŃională

Specialişti IT


61

CAPITOLUL 6. PLANIFICAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR

6.1 Planul de investiŃii

Proiecte propuse pentru perioada 2009 – 2013, pe domenii de

intervenŃie

DOMENIUL DE INTERVENłIE NR. PERIOADA SUMA

(EUR) TITLU PROIECT

- 1 2009 - 2013 500

AsociaŃia de Monitorizare şi SusŃinere a Implementării Strategiei comunei Şimişna – AMSIS

A/1. Reorganizarea suprafeŃelor agricole pentru o activitate eficientă

2 2009 - 2013 Organizarea eficientă a terenurilor agricole şi a căilor de acces

3 2009 - 2010 2.000 AsociaŃia agricolă Şimişna A/2. Organizarea activităŃilor agricole ale localnicilor în unităŃi performante

4 2009 - 2013 Fermă zootehnică (vaci) pilot

A/3 Dezvoltarea agroturismului şi a serviciilor conexe

5 2009 - 2010 Zonă de agrement cu ştrand

A/4. Formare şi instruire, calificare şi recalificare pentru întreprinzători, angajaŃi şi şomeri

Promovarea antreprenoriatului (proiect la nivel microregional)

B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere 6 2009 - 2013

Realizarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea drumurilor comunale, modernizarea uliŃelor, respectiv a drumurilor forestiere


62

7 2009 - 2013

Reabilitarea drumurilor comunale, modernizarea uliŃe şi a drumurilor forestiere de pe teritoriul comunei Şimişna

8 2009

Elaborarea studiului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi a infrastructurii de apă uzată

B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

9 2010 - 2013 Realizarea reŃelei de apă potabilă si canalizare în comuna Şimişna

B/3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan

10 2009 - 2013 Gaz metan în comuna Şimişna

B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă

11 2009 - 2013 Regularizarea cursului râului Şimişna

12 2009-2010 9.000 „Mens Sana in Corpore Sano”

B/5. Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii educaŃionale şi culturale 13 2009-2010 10.000 Laboratoare dotate –

performanŃe ridicate

14 2009 - 2013 ÎnfiinŃarea unui dispensar uman în Şimişna, cu personal permanent

B/6. Dezvoltarea infrastructurii sociale şi medicale

ÎnfiinŃarea unui centru de ocrotire pentru vârstnici (proiect la nivel microregional – centru pentru vârstnici la Mănăstirea „Sfânta Maria”)

C/1. Creşterea calităŃii actului educaŃional prin dezvoltarea de parteneriate cu instituŃii din Ńară şi/sau străinătate

15 2009 - 2010 1.500 Parteneriate pentru viitorul copiilor noştri

C/2. Dezvoltare de servicii sociale pentru persoanele vârstnice

16 2009 - 2010 8.000 AsistenŃă la domiciliu pentru vârstnicii din comuna Şimişna

C/3. Dezvoltarea serviciilor ce vizează probleme legate de minorităŃi şi dependenŃii

17 2009 - 2013 Centru de zi pentru copii romi


63

de asistenŃă socială

C/4. Promovarea tradiŃiilor şi a moştenirii culturale şi istorice

18 2009 - 2013 Produse şi valori tradiŃionale şimişnene

D/1. Dezvoltarea de parteneriate şi colaborări interne şi internaŃionale

19 2009 - 2013 ÎnfrăŃiri pentru dezvoltare

D/2. Creşterea eficienŃei activităŃii administraŃiei publice locale

20 APL Şimişna – administraŃie performantă (Proiect similar şi la nivel microregional)

D/3. Dezvoltarea unui sistem de promovare a comunei

21 2009 - 2011 10.000 Pagina web şi reŃele interconectate

6.2 Planificarea financiară

6.2.1 Venituri

VENITURILE PRIMĂRIEI SIMIŞNA PENTRU ANUL în 2008 (în mii RON)

Venituri 2008 Suma Pondere

Total Venituri 1.334,00 100,00%

Venituri proprii 328,50 24,63%

Sume defalcate din TVA 962,50 72,15%

OperaŃiuni financiare 10,00 1,04%

SubvenŃii de la alte nivele ale administraŃiei publice 33,00 2,47%

Alte venituri 0,00 0,00%

O scurtă analiza a structurii veniturilor totale ale Primăriei ne relevă o

pondere ridicată a altor venituri în afara celor proprii, acestea din urmă

având doar o pondere de 24,63% în totalul veniturilor obŃinute în 2008.

SubvenŃiile primite de la alte nivele ale administraŃiei publice sunt


64

reprezentate de subvenŃii de la bugetul de stat pentru finanŃarea cheltuielilor

de capital ale unităŃilor de învăŃământ preuniversitar (20 mii RON); pe lângă

acestea se mai regăsesc subvenŃii de la bugetul de stat reprezentând sprijin

financiar pentru constituirea familiei (11,50 mii RON) şi subvenŃii de la

bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetele locale.

VENITURILE PROPRII ALE PRIMĂRIEI SIMIŞNA PENTRU ANUL 2008

(în mii RON)

Venituri proprii 2008 2008 Pondere

Total venituri proprii (I+II) 328,50 100,00%

I. Venituri fiscale 321,50 97,87%

1. Impozit pe venit, profit şi câştiguri de capital de la P.F. 212,00 64,54%

2. Impozite şi taxe pe proprietate 83,00 25,27%

2.1. Impozit pe clădiri 26,00 7,91%

2.2. Impozit pe terenuri 55,00 16,74%

2.3. Taxe judiciare de timbru 2,00 0,61%

2.4. Alte impozite şi taxe pe proprietate 0,00 0,00%

3. Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii 8,50 2,59%

3.1. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor 8,50 2,59%

4. Alte taxe si impozite fiscale 18,00 5,48%

II. Venituri nefiscale 7,00 2,13%

1. Venituri nefiscale 7,00 2,13%

2. Amenzi penalităŃi 0,00 0,00%

3. Venituri din capital din vânzarea unor bunuri aparŃinând domeniului privat

0,00 0,00%


65

Structura veniturilor proprii ale Primăriei SIMIŞNA pentru anul 2008

Structura pe articole de cheltuieli 2008

64,54%

25,27%

2,59%

5,48%

2,13%

1. Impozit pe venit, profit sicastiguri de capital

2. Impozite si taxe peproprietate

3. Impozite si taxe pe bunurisi servicii

4. Alte taxe si impozite fiscale

5. Venituri din concesiuni siinchirieri

În cadrul structurii veniturilor proprii cea mai mare pondere o au veniturile

din impozitele pe venit, profit şi câştiguri de capital de la persoane fizice,

marea majoritate reprezentând sume alocate de Consiliul JudeŃean pentru

echilibrarea bugetelor locale. Impozitele şi taxele pe proprietate provin în

majoritate din impozitarea terenurilor, urmate de veniturile din impozitele pe

clădiri. O altă sursă de venit a Primăriei este constituită din taxa pe utilizarea

bunurilor sau a utilizării bunurilor, majoritatea acestora reprezentând bunuri

de capital destinate activităŃilor economice.

Veniturile nefiscale sunt reprezentate de venituri din proprietate (venituri din

concesiuni şi închirieri), precum şi din venituri din amenzi şi penalităŃi.

6.2.2 Cheltuieli

Structura cheltuielilor Primăriei SIMIŞNA conform clasificării din bugetul de

venituri şi cheltuieli este prezentată în tabelul următor:


66

Total cheltuieli 2008 Suma Pondere

Total cheltuieli (I+II+III) 1.334,00 100,00%

I. Cheltuieli curente 1.195,00 89,58%

1. Cheltuieli de personal 833,70 62,50%

2. Bunuri şi servicii 238,95 17,91%

3. Dobânzi 0,00 0,00%

4. Transferuri intre unităŃi ale administraŃiei publice 62,05 4,65%

5. Asistenta sociala 55,30 4,15%

6.Alte cheltuieli 5,00 0,37%

II. Cheltuieli de capital 139,00 10,42%

1. Active nefinanciare 139,00 10,42%

III. OperaŃiuni financiare 0,00 0,00%

1. Rambursări de credite Interne 0,00 0,00%

INVESTIłII 0,00 0,00%

Cea mai mare pondere în cadrul structurii cheltuielilor Primăriei o deŃin

cheltuielile cu personalul (62,50%). În cadrul cheltuielilor cu personalul,

ponderea ce mai mare o au cheltuielile cu personalul din învăŃământ (429

mii RON), urmat de cheltuielile cu personalul care prestează serviciile

publice generale (256,55 mii RON), serviciile de asistenŃă socială (82 mii

RON) şi de alte categorii de personal.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt reprezentate de cheltuielile cu

serviciile publice generale, precum şi cele legate de drumuri şi poduri.

Conform bugetului local, structura cheltuielilor se prezintă după cum urmează:

Structura pe articole de cheltuieli Suma Pondere

TOTAL 1.334,00 100,00%

I. Servicii publice generale 508,85 38,14%

1.1. AutorităŃi publice şi acŃiuni externe 490.85 36,80%

1.2. Alte servicii publice generale 15,00 1,12%


67

1.3. Transferuri intre unităŃi ale administraŃiei publice locale 3,00 0,22%

II. Ordine publica si siguranŃa naŃionala 3,50 0,26%

III. Cheltuieli Social Culturale 690.60 51,77%

3.1. ÎnvăŃământ 04,60 37,83%

3.1.1. Cheltuieli cu Personalul 429,00 32,16%

3.1.2. Bunuri si Servicii 37,10 2,78%

3.1.3. Burse - 0,00%

3.1.4. Cheltuieli de Capital ÎnvăŃământ preşcolar şi primar

38,50 2,89%

3.2. Sănătate - 0,00%

3.3. Cultura, recreere, religie 65,50 4,91%

3.4. Asigurări si asistenta sociala 120,50 9,03%

3.4.1. Cheltuieli de personal 82,00 6,15%

3.4.2. Ajutoare sociala 38,50 2,89%

IV. Servicii şi dezvoltare publica 100,05 7,50%

4.1. LocuinŃe, servicii şi dezvoltare publica 40,00 3,00%

4.2. ProtecŃia mediului 60,05 4,50%

V. AcŃiuni economice 31,00 2,32%

5.1. AcŃiuni generale economice 2,00 0,15%

5.2. Transporturi 29,00 2,17%

5.3. Alte activităŃi economice - 0,00%

VI. InvestiŃii - 0,00%

În cadrul structurii cheltuielilor pe articole de cheltuieli, ponderea cea mai

mare o au cheltuielile pentru învăŃământ (incluzând cheltuielile cu salariile

personalului de învăŃământ şi cele de administrare şi întreŃinere a unităŃilor

de învăŃământ preşcolare şi de învăŃământ primar), urmate de cheltuielile cu

serviciile publice generale şi cele de dezvoltare publică (iluminat public şi

electrificări rurale, alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice şi alte servicii

în domeniul locuinŃelor şi dezvoltării comunale).


68

Cheltuielile cu ajutoarele sociale includ cheltuielile cu salariile personalului

aferent acestor servicii, precum şi cheltuieli cu privire la asistenŃa socială

legată de invaliditate, de familie şi copii, precum şi asistenŃa legată de

prevenirea excluziunii sociale. Prin buget, cea mai mare sumă este alocată

asistenŃei sociale legate de invaliditate.

Cheltuielile cu transporturi includ cheltuielile de întreŃinere şi reparare a

drumurilor şi podurilor comunale.

În cadrul articolului de cheltuieli Cultură, recreere, religie, se regăsesc

cheltuieli legate de servicii culturale, biblioteci comunale, întreŃinerea

căminelor culturale, susŃinerea cultelor religioase etc.

Mai există o serie de articole de cheltuieli care au o pondere redusă în

cadrul structurii totale a cheltuielilor Primăriei, ca de exemplu, cheltuieli

privind ordinea publică, tranzacŃii privind datoria publică etc.

Structura pe articole de cheltuieli 2008

51.77%

7.50%2.32%

38.14%

0.26%

0.00% I. Servicii publice generale

II. Ordine publica si sigurantanationala

III. Cheltuieli Social Culturale

IV. Servicii si dezvoltarepublica

V. Actiuni Economice

INVESTITII

Analiza cheltuielilor şi veniturilor Primăriei Simişna, ne relevă un buget

echilibrat, cu surse de venituri proprii (24,63%) şi cheltuieli de capital

destinate susŃinerii activităŃilor publice. Totodată, din datele prezentate

rezultă că Primăria nu are angajate credite, prin urmare nu are grad de

îndatorare şi nici nu este implicată în proiecte de investiŃii.

Structura echilibrată a bugetului permite instituŃiei implicarea în proiecte de

investiŃii publice destinate dezvoltării comunităŃii locale.


69

Dezvoltarea comunităŃii locale va contribui la îmbunătăŃirea nivelului de trai

a locuitorilor din zonă şi va determina indirect şi o creştere a veniturilor

proprii ale Primăriei.

Implicarea în proiecte de investiŃii publice trebuie să constituie o prioritate

pentru Primărie în vederea sporirii veniturilor proprii. Prioritare vor trebui să

fie proiectele ce vizează investiŃiile în infrastructură.

În vederea finanŃării acestor investiŃii, conform legii bugetare, Primăria se va

putea angaja în contractarea unor credite al căror efort bugetar să nu

depăşească 30% din veniturile proprii. Având în vedere nivelul redus al

veniturilor proprii, pentru a-şi putea finanŃa proiectele de investiŃii publice

este recomandabil ca Primăria să acceseze fonduri europene cu

componentă financiară nerambursabilă. Fondurile europene disponibile în

acest moment pentru investiŃii în infrastructură în mediul rural prevăd o

componentă financiară nerambursabilă de până la 100% din valoarea

eligibilă a proiectelor, astfel încât autorităŃile publice locale vor trebuie să

asigure cofinanŃare doar pentru cheltuielile neeligibile ale proiectului.

Pentru finanŃarea părŃii neeligibile a proiectelor autorităŃile publice locale pot

recurge în ordine la următoarele surse:

- sume atrase de la Consiliul JudeŃean sau de la bugetul statului;

- încheierea de parteneriate publice private (PPP). În vederea atragerii

de investiŃii în zonă, autorităŃile publice locale pot încheia

parteneriate publice private cu investitori privaŃi, care să asigure

finanŃarea componentei neeligibile a proiectelor;

- contractarea de împrumuturi bancare pentru plata cheltuielilor

neeligibile ale unui proiect. În această situaŃie gradul de îndatorare

nu poate depăşi 30% din veniturile proprii ale Primăriei. De exemplu,

veniturile proprii ale Primăriei au fost în cursul anului 2007 de

328.500 RON, ceea ce înseamnă că Primăria poate contracta un

credit în valoare de 703.929 RON, a cărui dobândă să nu


70

depăşească 98.550 RON/an (Simularea s-a făcut pentru un credit în

RON, cu o perioadă de graŃie de 1 an şi dobândă de 14%/an);

- veniturile proprii ale Primăriei. Având în vedere nivelul redus al

veniturilor proprii ale Primăriei, în vederea asigurării cofinanŃării

recomandăm creşterea veniturilor proprii ale Primăriei prin:

• creşterea bazei de impozitare;

• îmbunătăŃirea gradului de colectare a taxelor şi

impozitelor;

• diversificarea veniturilor proprii ale Primăriei.


71

ANEXA A. FIŞE DE PROIECT

Fişă de proiect nr. 1 Domeniu de intervenŃie - Titlul proiectului AsociaŃia de Monitorizare şi SusŃinere a Implementării Strategiei comunei Şimişna - AMSIS Problema de bază (justificarea nevoii) Strategia realizată nu este în sine decât un document scris, care va rămâne în sertar dacă implementarea lui nu este monitorizată şi susŃinută de comunitate. Implementarea ei trebuie să fie coordonată şi monitorizată permanent de reprezentanŃii factorilor interesaŃi. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei asociaŃii formate din factori interesaŃi ai comunităŃii care va monitoriza şi susŃine implementarea strategiei Principale activităŃi Organizarea unei şedinŃe facilitate pentru prezentarea ideii şi selectarea persoanelor interesate să facă parte din AsociaŃie; ÎnfiinŃarea asociaŃiei şi numirea directorului; Monitorizarea implementării strategiei şi susŃinerea acesteia prin acŃiuni şi proiecte ce vizează sprijinirea implementării eficiente a acesteia; Elaborarea de proiecte de interes pentru comunitate. Responsabil proiect Primăria Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) - factorii interesaŃi: Şcolile, AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului, ONG-uri etc.

Buget aproximat (Euro) 500

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri locale din partea factorilor interesaŃi, membrii AsociaŃiei nou înfiinŃate

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013


72

Fişă de proiect nr. 2 Domeniu de intervenŃie A/1. Reorganizarea suprafeŃelor agricole pentru o activitate eficientă Titlul proiectului Organizarea eficientă a terenurilor agricole şi a căilor de acces Problema de bază (justificarea nevoii) FărâmiŃarea terenurilor agricole, lipsa organizării drumurilor de hotar, terenuri cu culturi diferite, fără a fi comasate. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Reorganizarea eficientă a terenurilor şi a drumurilor de acces Principale activităŃi Stabilirea la nivel de comună a rutelor căilor de acces (drumuri de hotar) la terenurile agricole şi a modului de delimitare cu semne vizibile a acestora; Sistematizarea drumurilor de hotar pentru a reduce fărâmiŃarea terenurilor şi stabilirea unui sistem de acces facil si eficient; Comasarea terenurilor pe sole cu culturi similare pentru a putea efectua lucrări de bază şi de întreŃinere specifice fiecărei culturi. Responsabil proiect Primăria Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare -



73

Fişă de proiect nr. 3 Domeniu de intervenŃie A/2. Organizarea activităŃilor agricole ale localnicilor în unităŃi performante Titlul proiectului AsociaŃia agricolă Şimişna Problema de bază (justificarea nevoii) FărâmiŃarea terenurilor agricole, îmbătrânirea populaŃiei care astfel nu mai face poate lucra pământul, agricultură de subzistenŃă – nedurabilă; Lipsa încrederii/reticenŃa populaŃiei în ceea ce priveşte organizarea muncilor agricole în asociaŃii. În comuna Şimişna creşterea animalelor este o activitate tradiŃională, existând un număr important de capete de animale. Dar, populaŃia îmbătrâneşte şi scade numărul celor care se mai pot ocupa de creşterea animalelor. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole pilot Principale activităŃi IniŃierea unei campanii de informare a populaŃiei asupra avantajelor formării de asociaŃii agricole şi asupra dezavantajelor pe termen lung a continuării activităŃilor agricole de subzistenŃă; Organizarea unor schimburi de experienŃă la asociaŃii agricole model (ex. Comuna Petreşti, judeŃul Satu Mare – asociaŃie agricolă care lucrează peste 300 ha teren şi care administrează o fermă de faci cu peste 1600 capete) cu participarea proprietarilor de terenuri mai mari din Şimişna şi strângerea datelor şi informaŃiilor necesare pentru realizarea unei asociaŃii agricole pilot în comuna Şimişna; ObŃinerea sprijinului unor specialişti din partea unor organizaŃii sau instituŃii de specialitate (OJCA, Heiffer Cluj etc.) în vederea acordării de consultanŃă pentru demararea procedurii de înfiinŃare a asociaŃiei agricole şi în stabilirea obiectivelor şi metodelor de lucru; ÎnfiinŃarea asociaŃiei cu un număr redus de proprietari de teren; Analizarea oportunităŃilor privind tipurile de produse agricole care pot fi comercializate în regiune; Contractarea unor fonduri nerambursabile pentru modernizarea parcului de utilaje agricole ale asociaŃiei şi pentru dobândirea de cunoştinŃe privind tehnicile moderne practicate în agricultură; Aplicarea cunoştinŃelor; Mediatizarea rezultatelor obŃinute la nivel de asociaŃie după primul an de activitate şi atragerea de noi membrii pentru extinderea şi automat eficientizarea activităŃii agricole la nivel de comună. Responsabil proiect Proprietar de teren agricol – întreprinzător

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Proprietarii de teren agricol de pe raza comunei Şimişna


74

Buget aproximat (Euro) 2.000 – schimburi de experienŃă, consultanŃă, înfiinŃare asociaŃie

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Pentru modernizarea parcului de utilaje: PNDR Măsura 1.2.1, Modernizarea exploataŃiilor agricole Pentru formare în domeniul agricol: PNDR Măsura 1.1.1,„Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinŃe”



75

Fişă de proiect nr. 4 Domeniu de intervenŃie A/2. Organizarea activităŃilor agricole ale localnicilor în unităŃi performante Titlul proiectului Fermă zootehnică (vaci) pilot Problema de bază (justificarea nevoii) FărâmiŃarea terenurilor agricole, îmbătrânirea populaŃiei care astfel nu mai face poate lucra pământul, agricultură de subzistenŃă – nedurabilă. Lipsa încrederii/reticenŃa populaŃiei în ceea ce priveşte organizarea muncilor agricole în asociaŃii. În comuna Şimişna creşterea animalelor este o activitate tradiŃională. Numărul capetelor de animale este considerabil. Dar,. populaŃia îmbătrâneşte şi scade numărul celor care se mai pot ocupa de creşterea animalelor Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei ferme zootehnice pilot Principale activităŃi Atragerea unui investitor sau iniŃierea afacerii de către o persoană din localitate sau din microregiune; Accesarea de fonduri pentru înfiinŃarea şi amenajare fermei zootehnice; Încheierea de contracte cu furnizorii de servicii turistice pentru asigurarea unor produse lactate şi cărnoase pentru evenimentele cu număr mare de participanŃi; Încheierea unei colaborări cu unitatea de prelucrare a laptelui – comuna Rus; Mediatizarea rezultatelor obŃinute la nivel de fermă după primul an de activitate şi extinderea producŃiei. Responsabil proiect Întreprinzător particular



Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Pentru amenajarea fermei zootehnice: PNDR Măsura 1.2.1, Modernizarea exploataŃiilor agricole



76

Fişă de proiect nr. 5 Domeniu de intervenŃie A/3 Dezvoltarea agroturismului şi a serviciilor conexe Titlul proiectului Zonă de agrement cu ştrand Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa serviciilor conexe în turism. Agroturismul se doreşte a fi la nivel microregional o ramură dezvoltată, care să ofere o alternativă la agricultură. Agroturismul presupune însă nu numai cazare şi masă pentru vizitatori/turişti, dar şi posibilităŃi de petrecere a timpului liber. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei zone de agrement cu ştrand pe raza comunei Şimişna Principale activităŃi Realizarea studiilor pentru amenajarea zonei; Realizarea lucrărilor de amenajare şi construire bazin de înot; Amenajarea împrejurimilor; Darea în funcŃiune; Mediatizarea ofertei de recreere prin diverse metode: afişe, pagini web, Centrul Local de Informare turistică (ce se va înfiinŃa la nivel microregional) etc. Responsabil proiect Întreprinzător particular



Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii



77

Fişă de proiect nr. 6

Domeniu de intervenŃie B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere Titlul proiectului Realizarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea drumurilor comunale, modernizarea uliŃelor, respectiv a drumurilor forestiere

de fezabilitate pentru modernizarea uliŃelor, respectiv a drumurilor Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa studiilor privind oportunitatea şi costurile aferente reabilitării/modernizării drumurilor menŃionate mai sus, necesare pentru contractarea unei finanŃări, sau iniŃierea includerii costurilor de reabilitare în buget Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor menŃionate Principale activităŃi Alocarea de fonduri din bugetul local sau contractarea unor fonduri nerambursabile pentru realizarea studiilor (fonduri guvernamentale); Contractarea unei firme de specialitate pentru realizarea studiilor; Elaborarea studiilor de fezabilitate. Responsabil proiect Primăria Comunei Şimişna



Posibilă sursă de finanŃare Bugetul local Fonduri guvernamentale



78


Domeniu de intervenŃie B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere Titlul proiectului Reabilitarea drumurilor, modernizarea uliŃelor şi a drumurilor forestiere de pe teritoriul comunei Şimişna Problema de bază (justificarea nevoii) Starea precară a infrastructurii de drum comunal/uliŃe/drumuri forestiere pe teritoriul comunei Şimişna Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Reabilitarea drumurilor comunale, a uliŃelor şi a drumurilor forestiere Principale activităŃi Contractarea fondurilor (semnarea contractului de grant); Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor comunale RecepŃia şi inaugurarea drumurilor reabilitate. (activităŃi de mediatizare). Responsabil proiect Primăria Comunei Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)


Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.



79

Fişă de proiect nr. 8 Domeniu de intervenŃie B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată Titlul proiectului Elaborarea studiului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi a infrastructurii de apă uzată Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa unui studiu privind oportunitatea şi costurile realizării unei reŃele de apă potabilă şi canalizare în comuna Şimişna. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Elaborarea planului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în comuna Şimişna Principale activităŃi ObŃinerea surselor de finanŃare pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi apă uzată; Derularea licitaŃiei pentru contractarea unei firme de specialitate în vederea realizării studiilor de fezabilitate; Elaborarea studiilor de fezabilitate. Responsabil proiect Primăria Comunei Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: realizarea proiectului în parteneriat cu comuna Rus, proiect depus şi implementat de AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară.

Buget aproximat (Euro)

Posibilă sursă de finanŃare Bugetul local, iar ulterior prin rambursare: PNDR – Axa 3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Perioada de implementare propusă 2009


80

Fişă de proiect nr. 9 Domeniu de intervenŃie B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată Titlul proiectului Realizarea reŃelei de apă potabilă si canalizare în comuna Şimişna Problema de bază (justificarea nevoii) Nu există sistem de furnizare a apei potabile, nici sistem de canalizare în comuna Şimişna. Totuşi, 80% dintre gospodării au apă potabilă în casă (prin fântâni, izvoare). Un sistem de alimentare cu apă potabilă (inclusiv staŃie de tratare), respectiv un sistem de canalizare cu staŃie de epurare (chiar dacă ar fi vorba de unul neconvenŃional), ar ridica standardul de viata şi ar asigura condiŃiile minime necesare pentru a face mai atractivă viaŃa din comună. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă, respectiv a infrastructurii de apă uzată în comuna Şimişna Principale activităŃi Realizarea şi obŃinerea tuturor anexelor aferente cererii de finanŃare (studiu de fezabilitate, lista gospodăriilor care au depus la Primărie adeziunea de racordare la reŃeaua ce se va crea, Avizul tehnico economic din partea Consiliului JudeŃean, ); Depunerea proiectului spre finanŃare în cadrul PNDR; Realizarea proiectului tehnic; Derularea licitaŃiei publice şi contractarea furnizorului de lucrări; Implementarea lucrărilor de realizare a reŃelei de alimentare cu apă şi canalizare; Dezvoltarea unui program de întreŃinere şi monitorizare. Responsabil proiect Primăria Comunei Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: realizarea proiectului în parteneriat cu comuna Rus, proiect depus şi implementat de AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară.

Buget aprox. (Euro)




81


Domeniu de intervenŃie B/3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan Titlul proiectului Gaz metan în comuna Şimişna Problema de bază (justificarea nevoii) În Şimişna principala sursă de încălzire a locuitorilor o reprezintă masa lemnoasă. Comuna fiind mică, introducerea gazului metan necesită suportul localnicilor şi colaborare cu comunele din microregiune. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Introducerea gazului metan în comuna Şimişna Principale activităŃi Analiză/Studiu privind dorinŃa şi disponibilitatea locuitorilor din comunele microregiunii de a se racorda la reŃeaua de furnizare a gazului metan, respectiv de a se implica financiar in susŃinerea acestuia; Încheierea de parteneriate cu comune învecinate pentru a creşte fezabilitatea proiectului; AchiziŃia serviciului de realizare a studiilor de fezabilitate; Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de introducere a gazului metan; Testare şi mediatizare. Responsabil proiect Primăria Comunei Şimişna Recomandare: În cazul în care aplicantul ar fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, cresc şansele de obŃinere a fondurilor din PNDR Axa 3.2.2, precum şi sumele care pot fi accesate.

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Comune partenere din microregiune





82

Fişă de proiect nr. 11 Domeniu de intervenŃie B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă Titlul proiectului Regularizarea cursului râului Şimişna Problema de bază (justificarea nevoii) În zonele aparŃinătoare comunei Şimişna (şi nu numai) au loc inundaŃii frecvente. Acest lucru se datorează lipsei regularizării văii, ceea ce duce la modificări frecvente a locaŃiei albiei râului. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Regularizarea văii Şimişnei Principale activităŃi Realizarea studiilor necesare; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor. Responsabil proiect Primăria Comunei Şimişna



Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii PNDR – Axa 1.2.5 ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii



83


Domeniu de intervenŃie B/5. Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii educaŃionale şi culturale Titlul proiectului „Mens Sana in Corpore Sano” Problema de bază (justificarea nevoii) SpaŃiile sportive din administrarea şcolii nu mai asigură condiŃii propice pentru desfăşurarea de competiŃii de handbal şi volei pentru tinerii de la şcoală Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Reamenajarea spaŃiilor anexe şcolii din Şimişna pentru activităŃi ce vizează dezvoltarea fizică a elevilor Principale activităŃi Elaborarea planurilor de reabilitare a terenurilor de handbal şi volei; Contractarea unui furnizor de lucrări de reabilitare a spaŃiilor sportive din preajma şcolii; Realizarea lucrărilor. Responsabil proiect Şcoala Generală Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Şimişna

Buget aproximat (Euro) 9.000

Posibilă sursă de finanŃare Cancelaria primului ministru – programe de finanŃare

Perioada de implementare propusă 2009-2010


84


Domeniu de intervenŃie B/5. Dezvoltarea/Reabilitarea infrastructurii educaŃionale şi culturale Titlul proiectului Laboratoare dotate – performanŃe ridicate Problema de bază (justificarea nevoii) La şcoala din Şimişna, jumătate din elevi au rezultate bune la olimpiadele şcolare. ParŃial, şcoala este dotată cu cele necesare, există cadre calificate, însă mai există unele domenii neacoperite, pentru aprofundarea cărora ar fi nevoie de o dotare adecvată: fizica, chimia şi limbile moderne. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dotarea laboratoarelor de fizică şi chimie, respectiv amenajarea laboratorului de limbi moderne. Principale activităŃi Elaborarea planurilor de amenajare şi dotare a laboratoarelor; Organizarea licitaŃiei pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a laboratorului fonic de limbi moderne (dacă este cazul); Contractarea unui furnizor pentru lucrările de amenajare a laboratorului de limbi moderne; Efectuarea lucrărilor; Organizarea licitaŃiei pentru achiziŃionarea echipamentelor şi aparaturii adecvate pentru laboratorul de fizică – chimie (dacă este cazul); Contractarea unui furnizor de echipamente şi aparate de laborator; Realizarea achiziŃiei. Responsabil proiect Şcoala Generală Şimişna


Buget aproximat (Euro) 10.000

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri guvernamentale – proiecte finanŃate de Guvern, prin Ministerul EducaŃiei şi Cercetării (Realizarea planurilor de amenajare şi dotare se poate efectua din surse proprii.)

Perioada de implementare propusă 2009-2010


85

Fişă de proiect nr. 14 Domeniu de intervenŃie B/6. Dezvoltarea infrastructurii sociale şi medicale Titlul proiectului ÎnfiinŃarea unui dispensar uman în Şimişna, cu personal permanent Problema de bază (justificarea nevoii) Dispensar exista numai în comuna Rus, deplasarea în timpul iernii fiind de multe ori greoaie. Din cauza dimensiunii mici a comunei Şimişna (sub 2000 locuitori), atragerea unui cadru medical pentru a furniza servicii medicale în mod permanent este dificil. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui dispensar medical cu cadru permanent Principale activităŃi Identificarea unei locaŃii potrivite pentru amenajarea dispensarului; Identificarea prin diverse căi (mediatizare prin intermediul internetului, contacte directe cu tineri, cadre medical de la Baia Mare sau Dej) a unor cadre medicale dispuse să asigure servicii medicale permanente în comună; Identificarea nevoilor şi a aşteptărilor acestora, respectiv realizarea demersurilor pentru a le satisface; Ofertarea postului celor interesaŃi; Amenajarea dispensarului şi dotarea cu echipament medical de bază; Asigurarea unei locuinŃe pentru cadrul medical; Demararea serviciilor medicale. Acest proiect poate fi complementar sau poate fi înlocuit cu proiectul ce se doreşte a fi realizat în comuna Rus: Dispensarul medical mobil. O colaborare strânsă între cele două comune ar putea creşte considerabil calitatea serviciilor medicale în ambele cazuri. Astfel, şansele de a atrage cadre medicale specializate în acest al doilea caz, cresc considerabil. Responsabil proiect Primăria Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) (Primăria Rus – cazul 2)


Posibilă sursă de finanŃare Surse proprii



86

Fişă de proiect nr. 15 Domeniu de intervenŃie C/1. Creşterea calităŃii actului educativ prin dezvoltarea de parteneriate cu instituŃii din Ńară şi/sau străinătate Titlul proiectului Parteneriate pentru viitorul copiilor noştri Problema de bază (justificarea nevoii) Tineretul din comuna Şimişna va fi cel care va decide în viitor soarta comunei. Pentru ca ei să fie cetăŃeni activi şi dornici de a păstra moştenirea primită, trebuie să aibă un orizont de cunoaştere larg, care să le permită identificarea şi aprecierea valorilor locale. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea de parteneriate durabile şi puternice pentru şcolile din Şimişna Principale activităŃi Participarea profesorilor la seminarii, conferinŃe organizate la nivel regional, naŃional, internaŃional, pentru a dezvolta relaŃii cu reprezentanŃii instituŃiile similare; Identificarea potenŃialilor parteneri strategici în funcŃie de interesele şi obiectivele instituŃiilor contactate; Dezvoltarea unui plan de acŃiune ce vizează lărgirea orizontului de cunoaştere a elevilor prin: schimburi de experienŃă ale profesorilor şi elevilor, cursuri comune, cursuri prin internet etc. Responsabil proiect Şcoala Generală din Şimişna


Buget aproximat (Euro) 1.500 (pentru dezvoltarea relaŃiilor)

Posibilă sursă de finanŃare Surse proprii Program Grundtvig şi Comenius



87


Domeniu de intervenŃie C/2. Dezvoltare de servicii sociale pentru persoanele vârstnice Titlul proiectului AsistenŃă la domiciliu pentru vârstnicii din comuna Şimişna Problema de bază (justificarea nevoii) În comuna Şimişna, asemenea altor comune din microregiunea „Valea Someşului”, numărul persoanelor vârstnice este în creştere. MulŃi dintre ei ar avea nevoie de un sprijin în ceea ce priveşte asigurarea zilnică a alimentelor sau a medicamentelor, respectiv servicii de medicină primară: luarea tensiunii etc. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea serviciului de asistenŃă la domiciliu Principale activităŃi Întocmirea unei baze de date cu vârstnicii care ar avea nevoie de sprijin la domiciliu; Identificarea persoanelor care s-ar oferi să presteze serviciul de îngrijire la domiciliu; Pregătirea noilor asistenŃi; Elaborarea unui program/repartizarea asistenŃilor la beneficiarii din baza de date; Demararea furnizării serviciului de asistenŃă la domiciliu. Responsabil proiect Biserica Ortodoxă


Buget aproximat (Euro) 8.000 în primul an

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii şi susŃinere din partea Primăriei sau Fonduri/sprijin material de la organizaŃii neguvernamentale active în domeniul social (Caritas, biserici etc)



88

Fişă de proiect nr. 17 Domeniu de intervenŃie C/3.. Dezvoltarea serviciilor ce vizează problemele minorităŃii roma Titlul proiectului Centru de zi pentru copii romi Problema de bază (justificarea nevoii) Ponderea populaŃiei rome este în creştere în comuna Şimişna. CondiŃiile lor de trai sunt precare, copii romi trăiesc în condiŃii nepotrivite, uneori duc lipsa alimentelor de bază. Din cauza abandonului şcolar, creşte riscul neintegrării în societate. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui centru de zi pentru copiii romi de vârstă şcolară Principale activităŃi Realizarea studiului de fezabilitate pentru amenajarea unei clădiri cu destinaŃia unui centru de zi; Realizarea proiectului tehnic; Derularea licitaŃiei şi contractarea unui furnizor de lucrări pentru amenajarea centrului; Finalizarea şi preluarea lucrării; Angajarea şi formarea personalului; Asigurarea serviciilor specifice pentru copii romi de vârstă şcolară: masă servită, sprijin la învăŃare etc. Responsabil proiect Primăria Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Biserica Ortodoxă


Posibilă sursă de finanŃare POR Axa 3.2 Reabilitarea/Modernizarea/Dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale



89


Domeniu de intervenŃie C/4. Promovarea tradiŃiilor şi a moştenirii culturale şi istorice Titlul proiectului Produse şi valori tradiŃionale şimişnene Problema de bază (justificarea nevoii) Având în vedere că agroturismul se doreşte a fi dezvoltat la nivel de microregiune, Şimişna trebuie să profite din plin de acest aspect. Însă turismul nu înseamnă numai locuri de cazare şi de servire a mesei, ci înseamnă şi servicii conexe (călărit, vânătoare, plimbări etc.), respectiv cunoaşterea tradiŃiilor locale. Produsele tradiŃionale pot fi oferite turiştilor sub formă de cadou sau pot fi comercializate aducând astfel un venit producătorilor locali. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Identificarea şi promovarea valorilor şi produselor tradiŃionale şimişnene Principale activităŃi Cercetarea şi strângerea informaŃiilor legate de produse şi obiceiuri tradiŃionale din zonă; Organizarea unui concurs pentru elevi, finalizat cu premierea celor mai interesante tradiŃii (produse/obiceiuri/legende) culese de aceştia; Strângerea şi prelucrarea acestora într-o broşură care se va multiplica; Organizarea unor întâlniri de lucru cu participarea profesorilor, consilierilor si altor persoane interesate, pentru stabilirea celor mai atractive dintre valorile tradiŃionale culese, care apoi să fie promovate pe materialele informative ce vor fi publicate despre Şimişna (inclusiv pagina web a comunei); Alegerea unui produs, a unui obicei şi a unei legende tradiŃionale, care să fie emblematice pentru Şimişna. Responsabil proiect Şcoala Generală Şimişna



Posibilă sursă de finanŃare -



90

Fişă de proiect nr. 19 Domeniu de intervenŃie D/1. Dezvoltarea de parteneriate şi colaborări interne şi internaŃionale Titlul proiectului ÎnfrăŃiri pentru dezvoltare Problema de bază (justificarea nevoii) Comuna Şimişna nu are dezvoltate legături puternice cu alte comunităŃi din Ńară sau străinătate. Aceste legături pornesc, de obicei, ca şi legături culturale, educaŃionale, ele putându-se dezvolta în viitor, ajungându-se chiar şi la legături economice. Până în momentul de faŃă au fost unele încercări, dar nu s-au creat legături durabile. Având în vedere dimensiunile comunei (sub 2000 locuitori), capacităŃile financiare şi perspectivele demografice locale, putem aprecia că numai prin forŃe proprii va fi greu pentru comuna Şimişna să gestioneze dezvoltări spectaculoase. Ca urmare, colaborarea cu parteneri puternici ar fi un demers esenŃial. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea de colaborări/parteneriate/înfrăŃiri cu comunităŃi/instituŃii/organizaŃii din Ńară sau/şi străinătate. Principale activităŃi Deschiderea prin intermediul paginii web a comunei a intenŃiei de a dezvolta legături de parteneriat/înfrăŃire cu alte comunităŃi; Realizarea unei baze de date cu potenŃialii colaboratori: primării, organizaŃii şi instituŃii suport (USAMV, Heiffer Cluj etc), prin căutare pe internet, prin intermediul profesorilor de la şcoală care au legături cu şcoli din alte comunităŃi, prin intermediul ADI – care poate facilita astfel de legături; Contactarea acestor entităŃi a căror activitate/viziune/obiective sunt similare sau complementare cu cele ale comunei Şimişna (în domeniul cultural, educaŃie-sport, economic etc.); IniŃierea unor întâlniri şi discuŃii privind posibilităŃile de colaborare; Formalizarea relaŃiilor funcŃionale prin semnarea unor protocoale de colaborare/parteneriat; Elaborarea planului de colaborare pe diverse domenii. Responsabil proiect Primăria Şimişna Şcoala Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) ADI „Valea Someşului”, Comunele membre


Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii sau Unele activităŃi se regăsesc în proiectele enumerate anterior, ele fiind astfel finanŃate în cadrul acestora.



91

Fişă de proiect nr. 21 Domeniu de intervenŃie D/3. Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a administraŃiei publice locale Titlul proiectului Pagina îşi reŃele interconectate Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa unui instrument pentru promovarea zonei, respectiv pentru o conectivitate cu instituŃiile de interes şi datele furnizate de aceştia. Cei care ar dori sa afle informaŃii despre zonă (investitori, turişti) nu au acces la acestea, decât dacă vin personal în comună. Pentru date de interes local, nu există acces la bazele de date ale unor instituŃii precum Consiliu JudeŃean, Prefectură, Spital JudeŃean etc. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea unui sistem de conexiune prin internet la diverse instituŃii şi realizarea paginii web a comunei Şimişna Principale activităŃi Contractarea unei firme de specialitate pentru dezvoltarea sistemului de conectare cu instituŃiile de interes, respectiv pentru realizarea paginii web a comunei şi interconectarea cu pagina AsociaŃiei de Dezvoltare Intercomunitară; Implementarea sistemului şi punerea în funcŃiune; Strângerea datelor despre comuna Şimişna ce vor fi încărcate pe internet; Realizarea paginii web a comunei şi interconectarea cu site-urile comunelor din microregiune, respectiv cu pagina web a ADI; Eficientizarea paginii din punctul de vedere al utilizării motoarelor de căutare; ÎntreŃinerea şi actualizarea paginii web;. Monitorizarea accesării paginii. Responsabil proiect Primăria Comunei Şimişna

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Aplicantul ar putea fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, iar parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.

Buget aproximat (Euro) 10.000 la nivel local (inclusiv echipamente)/100.000 la nivel microregional

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii sau POS CCE – Axa/DMI 3.2.2 Dezvoltarea şi creşterea eficienŃei serviciilor publice electronice


SIMISNA - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009

Documents

Transcript of SIMISNA - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009