SIMBOLISMUL PROF. RA ŢIU BOGDAN LICEUL TEORETIC “BOLYAI FARKAS”
description
Transcript of SIMBOLISMUL PROF. RA ŢIU BOGDAN LICEUL TEORETIC “BOLYAI FARKAS”
SIMBOLISMUL PROF. RAŢIU BOGDAN
LICEUL TEORETIC “BOLYAI FARKAS”
“A numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ţi-o dă un poem, plăcere ce constă în bucuria de a ghici încetul cu încetul, să sugerezi – iată visul nostru! ” - Stephan Mallarmé
CUPRINS
SIMBOLISMUL – DEFINIRE MANIFESTUL LITERAR AL SIMBOLISMULUI PRINCIPII ESTETICE SIMBOLISTE TEHNICI ARTISTICE SIMBOLISTE TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE TEXTE POETICE SIMBOLISTE REPREZENTANŢI EXEMPLIFICARE PICTURI BIBLIOGRAFIE
SIMBOLISMUL. DEFINIRE
Simbolismul (gr. Symbolon = semn de recunoaştere) este un curent literar – artistic de amploare în literatura universală, apărut în Franţa, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi reprezintă o reacţie faţă de impasibilitatea şi impersonalitatea parnasianismului şi faţă de obiectivismul, determinismul naturalist şi retorismul romantic. Este o mişcare literară modernă, cea dintâi şi cea mai
importantă în cadrul unui curent mai larg numit modernism. Apariţia acestei miscări a fost precedată de volumul de poeme
Les Fleurs du Mal (Florile răului) al lui Charles Baudelaire, în 1857.
[1] Parnasianism - (de la periodicul “Le Parnasse contemporain “ ce apare între 1866 - 1876) curent literar ce cultivă o poezie impersonală şi impasibilă, o poezie de rigoare formală, cultivând formele fixe (sonet, rondel). Grupul de poeţi parnasieni Leconte de Lisle, Theofile Gautier, Theodore de Banville, Jose Maria de Heredia sunt adepţii teoriei « arta pentru artă ».
[2] Naturalismul – mişcare literară (1870 – 1880) promovată de Emile Zola, prin se prelungeşte realismul şi se radicalizează. Se accentuează importanţa mediului şi a eredităţii în evoluţia omului şi a comportamentului său social.
MANIFESTUL LITERAR AL SIMBOLISMULUI
Manifestul literar: “Le Symbolisme“de Jean Moréas
publicat în 1886 în “Le Figaro“.
Intre 1885 – 19895 - inovaţii din
creaţia lui Charles Baudelaire, Paul
Verlaine, Arthur Rimbaud, Paul
Verlaine - Arta poetică (1855) Al. Macedonski - teoreticianul simbolismului
românesc: „Arta versului" (1890),
„Poezia viitorului" (1892)
„Logica poeziei" (1880),
Revista “Literatorul”
PRINCIPII ESTETICE SIMBOLISTE
Poezia simbolistă îşi propune a fi o poezie a sensibilităţii pure.
Simbolismul respinge principiul imitaţiei, al mimesis-ului, potrivit căruia opera copiază realitatea.
Accentul se pune pe exprimarea stărilor sufleteşti confuze, nelămurite, transmise pe calea sugestiei.
Stări sufleteşti specific simboliste: singurătate, nevroză, angoasă, spleen (amestec de tristeţe, dezolare, plictiseală profundă), monotonie, depresie, plictis etc..
Predispoziţie pentru stările de reverie şi de visare.
TEHNICI ARTISTICE SIMBOLISTE
Sugestia - principala tehnică folosită pentru exprimarea stărilor confuze. Cuvintele nu comunică direct sentimentul, ci îl sugerează.
Cuvintele devin simboluri implicite (induc starea sufletească, nu o numesc).
Pentru a sugera stările sufleteşti, se face apel la corespondenţe (legături/ analogii) dintre stările poetului şi lumea din jur.
Muzicalitatea – exterioară (realizată prin ritmuri si rime perfecte, prin repetiţia obsedantă a unor sunete şi cuvinte, prin refrene) şi interioară (realizată prin folosirea versului liber, capabil să exprime mişcările intime ale sentimentului poetic).
TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE
Teme: condiţia poetului într-
o societate lipsită de aspiraţii
singurătatea, marea plecare, Iubirea moartea.
Motive: culorile, instrumentele
muzicale, parcul/ grădina, târgul, nevroza, ploaia, amurgul, călătoria, visul / reveria
ETAPELE SIMBOLISMULUI ROMÂNESC
Etapa I – a căutărilor, a experienţelor - Al. Macedonski în revista Literatorul.( Traian Demetrescu, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel )
Etapa a II-A - direcţia pseudosimbolistă din jurul revistei “Viaţă nouă”, condusă de Ovid Densusianu, care cultivă poezia oraşului, în opoziţie cu sămănătorismul obsedat de universul rural
Etapa a III-a - simbolismul exterior - inovaţiile formale aduse de simbolism, mai puţin viziunea poetică, avându-l ca reprezentant pe Ion Minulescu
Etapa a IV-a - simbolismul autentic – de sinteză a temelor şi motivelor, contaminată, însă, de elemente ale altor mişcări literare (expresionismul). George Bacovia
EXEMPLIFICARE CU TEXTE POETICE REPREZENTATIVERONDELUL ROZELOR CE MORALEXANDRU MACEDONSKI
E vremea rozelor ce mor,Mor în grădini, și mor și-n mine --Ș-au fost atât de viață pline,Și azi se sting așa ușor.
În tot, se simte un fior.O jale e în orișicine.E vremea rozelor ce mor --Mor în grădini, și mor și-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător,Curg vălmășaguri de suspine,Și-n marea noapte care vineDuioase-și pleacă fruntea lor... --E vremea rozelor ce mor.
O direcţie estetică nouă - poezia modernă;
Sinteză între tradiţie şi inovaţie;
Pasiune pentru forme, culori şi sunete;
Magician al cuvintelor; inovator al versificaţiei, introduce neologismul;
Romantic (prin structură), clasic, parnasian, simbolist.
Fecioara în Alb - Stefan Petica
Apune soarele pe dealuri
În slava purpurei de sânge
Si rasunând adânc din valuri
Doineste-un glas si parc-ar plânge;
De simti o calda adiere
Trecând pe fruntea ta curata
Ca si o soapta care piere
Sub bolta serei înstelata,
Sa stii ca-i ruga mea senina,
Ca visul noptilor de vara,
Ce se înalta-n umbra lina
În ceasul jertfelor de seara.
ÎN GRĂDINĂ – DIMITRIE ANGHEL
Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde … Ce iertător şi bun ţi-e gândul, în preajma florilor plăpânde!Râd în grămadă: flori de nalbă şi albe flori de mărgărint,De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint,
Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia:Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancoliaSeninului de zare strânsă, şi-n trandafiri cu foi de cearăTrăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară.
Atâtea amintiri uitate cad abăute de-o mireasmă:Parcă-mi arunc-o floare roşă o mână albă de fantasmă,Ş-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger şi se strânge …De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.
Ca nalba de curat odată eram, şi visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint, Şi dulci treceau zilele toate, şi-arar dureri dădeau ocoale … Ah, amintirile-s ca fulgii rămaşi uitaţi în cuiburi goale!
Cand mortii sunt asa departeOVIDIU DENSUŞIANUNu mai gandi la zilele apuseNu mai privi la umbrele ramaseIn urma; sufletele duseIn alta lume-cine stie?-poateNe uita.
Cand mortii sunt asa departeSi cand de la pamant la steleAtata cale ne desparteDurerea-cine stie?-dacaLa cer peste morminte poateSa treaca.
Priveste-n jurul tau-e mareaVietei; pleaca si o-nfruntaImbata-ti ochii-n contemplareaMinunilor ce te asteapta;Traieste, mergi oriunde soartaTe-ndreapta
“Cand mortii sunt asa departe”OVIDIU DENSUŞIANU
ACUARELĂ – ION MINULESCUIn orasu-n care ploua de trei ori pe saptamanaOrasenii, pe trotoare, Merg tinandu-se de mana, Si-n orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana, De sub vechile umbrele, ce suspina Si se-ndoaie, Umede de alta ploaie, Orasenii pe trotoare Par papusi automate, date jos din galantare
In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Nu rasuna pe trotoare Decât pasii celor care merg tinandu-se de mana, Numarand In gând Cadenta picaturilor de ploaie, Ce coboara din umbrele, Din burlane Si din cer Cu puterea unui ser Datator de viata lenta, Monotona, Inutila Si absenta.
In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Un batran si o batrana -- Doua jucarii stricate -- Merg tinandu-se de mana..
REPREZENTANŢI. TEXTE POETICE.
Jean Moréas,
Paul Verlaine
Alexandru Macedonski
Arthur Rimbaud
Decor cu nuferi, Monet, 1918 Dansatoarea pe scenă, Degas, 1878
Impresie, soare-răsare, 1872, Muzeul Marmottan, Paris
Visul, Puvis de Chavannes, 1883, Muzeul Orsay, Paris
BIBLIOGRAFIE Cristea,Ioan; Curentele Artei Moderne, Editura Allfa, Bucureşti ,
2001 Fride R.,Patricia Carrassat şi Marcadé,Isabelle; Curente în
pictură, Editura Aquila, Oradea , 2001 Oprescu, George; Manual de istoria artei, volumul IV (Realismul
si Impresionismul), Editura Universul, Bucureşti, 1945 Molcuţ, Zina; Simbolismul european, Editura Albartos,
Bucureşti, 1983 Petraş,Irina; Teoria Literaturii, Curente literare, figuri de stil,
genuri şi specii literare, metrică şi prozodie, Dicţionar-antologie, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996
Vancea, Z; Creaţia muzicală românească, Secolele XIX-XX., Editura Muzicală, Bucureşti, 1968
Zamfirescu,Ion şi Dolinescu, Margareta; Istoria literaturii universale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973