Anul XV Numărul 17 (209) 30 noiembrie 2012

Sfântul Apostol Andrei era din ora-şul Betsaida, fecior al unui oarecareIona evreul, fratele lui Petru, cel din-tâi dintre ucenicii lui Hristos. Acestaa fost mai întâi ucenic al lui Ioan în-aintemergătorul şi Botezătorul.Apoidacă a auzit pe dascălul său arătândcu degetul şi zicând: “Iată Mielul luiDumnezeu cel ce ridică păcatullumii”, lăsându-l pe el a urmat dupăHristos.Şi zicând lui Petru: “Aflat-am peIisus cel din Nazaret”, l-a atras spredragostea lui Hristos. Se află şi altele

multe în Sfânta Scriptură despredânsul.Acestuia, după ce a urmat luiHristos, când a fost după înălţareaLui de au luat sorţi apostolul şi aumers care într-o ţară, care într-alta,atunci acestui întâi-chemat i-a căzutsoarta şi a luat Bitinia şi Marea Ne-agră şi părţile Propontidei şi Calce-donul, Bizanţul, Tracia, Macedoniaşi părţile cele ce ajung până la fluviulDunărea, Tesalia, Grecia şi părţileAhaiei, asemenea şi Aminsos, Trape-zunta, Iraclia şi Amastris.

- continuare în pagina 2 -

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul RomânieiSupliment special

Corul Catedralei OrtodoxeRomâne din Vârşeţ a fost prezent,zilele trecute, în comuna Giroc,pentru o întâlnire cu enoriaşii şicorul Bisericii Ortodoxe Românedin Chişoda, precum şi cu mem-brii Coralei Giroceana, condusăde preotul Mircea Sturza. Oaspeţiiau fost primiţi cu multă căldură şiprietenie de către credincioşiichişozeni şi au fost întâmpinaţi depreoţii Traian şi Dragoş Debu-cean, de la Biserica Ortodoxă dinChişoda. Prezenţa oaspeţilor dinSerbia a venit ca răspuns la o vizi-tă efectuată, recent, la Vârşeţ, decătre preotul bisericii chişozene,Traian Debucean, şi Corala Giro-ceana, o formaţie care, deşi tâ-nără, este binecunoscută de-acum

în domeniul muzicii corale reli-gioase, în special, şi al muziciicorale, în general.În fruntea coriştilor de la Cate-drala Ortodoxă Română dinVârşeţ au fost preotul AdrianBoba, preotul administrator alCatedralei, Ionel Bocşan, preşedin-tele Consiliului Parohial OrtodoxRomân din Vârşeţ, preotul IoanBrânzei şi preotul Mircea Mun-teanu, misionari români la bise-rica din Serbia, epitropul TraianTudoran, precum şi CristianBăbuţ şi Mile Cugia, dirijoriiCorului Bisericii OrtodoxeRomâne din Vârşeţ. Acest cor vapurta în viitor numele mareluicompozitor bănăţean Ion Vidu.- continuare în pagina 4 -

Românii din Vârşeţnu sunt uitaţi

Este important pentru românii dinVârşeţ să simtă că cineva este alăturide ei, că nu sunt uitaţi. Când CoralaGiroceana a venit la Vârşeţ a fost o în-tâlnire extraordinară.Acum aceste în-tâlniri fac parte dintr-un calendar deacţiuni de înfrăţire între românii dinSerbia, Ungaria şi România. Datorităfaptului că de mai multe ori, în urmavizitelor reciproce care s-au făcut, amputut constata că formaţiunea CoralaGiroceană îşi desfăşoară activitatea îndeplină armonie cu principiile orto-doxiei comune, atât timp cât ne vaajuta Bunul Dumnezeu vom continuaaceastă colaborare şi, sperăm ca, anulviitor, la o sută de ani de la sfinţireaCatedralei din Vârşeţ, să îi avem înmijlocul nostru şi pe giroceni laaceastă însemnată sărbătoare a bise-ricii noastre şi a românilor din Vârşeţ.Preot Adrian BOBA, administrator al

Catedralei Ortodoxe Române din Vârşeţ

Catedrala Ortodoxă Română din Vârşeţ, cu Hramul “Înălţarera Domnului” Biserica Ortodoxă Română din Chişoda, cu Hramul “Adormirea Maicii Domnului”

Muzica religioasă - liant întreromânii din Giroc şi românii din Vârşeţ

Strânsa colaborare între Corala Giroceana şi Corul Catedralei OrtodoxeRomâne dinVârşeţ a întărit prietenia dintre locuitorii cele două aşezări

Supliment special, paginile I-IV

Întreagă această săptămână a fostmarcată de o atmosferă încărcată deemoţii. La ŞcoalaGimnazială dinGirocşi Chişoda, la orele de istorie, s-a vor-bit despre momentele Marii Uniri.Mândria naţională, bucuria aparte-nenţei la un popor, la un loc binecu-vântat, se învaţă şi se simt dinpruncie. Atunci când sufletele suntpure, nimic nu poate fi artificial, falssau întinat. Clasa I B de la ŞcoalaGimnazială Giroc nu putea să nuacorde Zilei Naţionale cinstea şi res-pectul cuvenite.Pregătită din timp de prof. înv. cicluprimar Daniela Simionese, Sărbătoa-rea Naţională a fost precedată de operioadă numită „România respon-sabilă”, în care învăţăceii au aflat înfiecare zi date şi amănuntedespre înain-taşi glorioşi, precum regii Românieimoderne, poetul nepereche MihaiEminescu, scriitori, sculptori, pictori,oameni de ştiinţă sau sportivi, românidemni, fală pentru naţiune, modelepentru noile generaţii. Concomitent,sub tematica „România mea e colo-rată”, impresiile lor au prins conturîn diverse lucrări pictate. Totul a cul-minat cu primirea, în cadrul sărbăto-ririi Zilei Naţionale, a Diplomelor deRomânaşi, semnate cu titulaturi în

savuros grai arhaic de cinstita jupâ-neasă şi de mai mare staroste al obştiişcolăreşti (a se înţelege învăţătoareaDaniela Simionese şi directorul uni-tăţii de învăţământ girocean, domnulPetrişor Treta). Cu siguranţă, emo-ţiile şi marcarea evenimentului îi vorurmări ani de zile pe copii, iar senti-mentul patriotic îşi va găsi un loc fi-resc în profilul lor moral.Miercuri, elevii clasei a II-a, sub în-drumarea doamnei învăţătoare Zo-rina Ciolac, s-au deplasat la Primăriadin Giroc, unde au susţinut un fru-mos program artistic pe tema Uniriide la 1918.Joi, elevii şi dascălii de la Şcoala Gim-nazială din Giroc şi cei de la Şcoala„Iosif Ciorogariu” din Chişoda auţinut să marcheze aşa cum se cuvinemomentul deosebit de importantpentru noi toţi ca naţiune, ziua de 1decembrie.Elevii s-au reunit în holul şcolii, de-venit neîncăpător, şi au contribuit laun reuşit program cultural-artisticdesfăşurat sub semnul Zilei Naţio-nale. Fanfara condusă de Ionel Pascotasenior a intonat Imnul de stat al Ro-mâniei, „Deşteaptă-te, române”, darşi alte cântece patriotice. La fel, corul

şcolii, dirijat de profesorul MirceaSturza, a impresionat întreaga asis-tenţă, interpretând o serie de melodiicare au adus în prim-plan noţiunilede patriotism, de românism, de na-ţiune. Şi tot despre patriotism a fostvorba şi în poeziile pe care le-au reci-tat unii dintre elevii şcolii sau în me-lodiile interpretate de Loredana Sur.Momentele au fost înălţătoare, copiiidin Giroc şi Chişoda dovedind căsunt buni români.La festivităţile organizate de ZiuaNaţională a participat şi domnul pri-mar al comunei Giroc, dr. Iosif IonelToma, care le-a adresat copiilor salu-tul său cu prilejul acestui importanteveniment din viaţa patriei noastre,făcând urarea de rigoare: „La mulţiani, România!”.Şcolile din Giroc şi Chişoda au ţinutsă marcheze şi într-un alt mod ZiuaNaţională: s-au întrecut într-o com-petiţie de cultură generală, având catematică date şi evenimente impor-tante din istoria României. Concursula fost organizat de profesorul de isto-rie, domnul Liviu Râmneanţu, dom-nul Octavian Gruiţa şi domnulPetrişor Treta. Juriul concursului afost alcătuit din primarul comunei,

dr. Iosif Ionel Toma, directorul ŞcoliiGimnaziale din Giroc, prof. dr. DorinPetrişor Treta, profesorii OctavianGruiţa, Liviu Râmneanţu, MarietaDeneş şi consilierul local NicoletaŞipoş.Răspunsurile elevilor la întrebărilepuse de domnul Liviu Râmneanţu auvenit unul după altul, tinerii fiindfoarte bine pregătiţi, egalitatea păs-trându-se până în finalul concursu-lui. În aceste condiţii, juriul a fostnevoit să recurgă la întrebări debaraj pentru a stabili câştigătoarea.Până la urmă, a învins echipa şcoliidinChişoda,alcătuitădinLarisaCoclea,Denis Magda şi Deian Stanoiev, însăcâştigători au fost, în această minu-nată zi, şi componenţii echipei dinGiroc - Crina Blănariu, DacianFilimon şi Mihai Sănduleac. Meri-tuoşii concurenţi au primit din par-tea Primăriei şi a Consiliului LocalGiroc cupe, diplome şi premii în bani,înmânate cu multă dragoste elevilor decătredomnulprimardr. Iosif IonelToma.A fost o zi în care elevii şi dascălii dinGiroc şi Chişoda au demonstrat căadevărata dragoste de neam şi deţară se naşte încă de pe băncile şcolii.

Comunitatea giroceană a sărbătorit ziua tuturor românilor

2 DIALOG CU CETĂŢENII

- urmare din numărul trecut -La data numirii lui Patachi exista deja otradiţie de cel puţin două decenii deepiscopat unit, ceea ce îi determină înanul 1717, când înfiinţează efectiv epis-copia românilor greco-catolici, să-şi sta-bilească reşedinţa la Făgăraş (25).Împăratul Leopold a hotărât structurilereligioase de stat în strictă manieră im-perială şi nediferenţiată, specifică întrutotul catolicismului, fără a ţine seama depuseurile de românească nostalgienătângă. Un episcopat românesc cupeste un milion de credincioşi virtualiera incomod la culme pentru stările dinArdeal, din care făceau parte şi catoliciiunguri. Secunda Leopoldină din 1701,fără nici o urmare practică pentruromâni, a sporit numărul inamicilorUnirii. Catolicii ardeleni nu doreau nicipe departe convertirea masivă aromânilor, întrucât aceasta constituia unmare pericol pentru unguri ca stăpâni is-torici ai Transilvaniei. Alba Iulia era unfaimos centru catolic unguresc, apăratcu înverşunare de Mártonfi György, iarBiserica Greco-catolică nu era acceptatădecât ca o oarecare confesiune a Bise-ricii Apusene Universale (26). Înfi-inţarea unei episcopii neoerecte trebuiasă treacă în mod obligatoriu pe la unul

din oficiile temute ale Vaticanului – Da-toria Romana (27). Este adevărat că şiPatachi avea patroni puternici la Sfân-tul Scaun – cardinalii Giovanni BaptistaTolomei şi Giovanni Salerni, ambii dinSocietatea Iezuiţilor – însă legământulpolitic dintre maghiari şi austrieci în-clina mai mult balanţa spre polul regni-colarilor (28). Dioceza Unită a luiPatachi, fiind totuşi confirmată şi con-sacrată de Vatican, începe o istorie con-fesională reală.Unirea bisericească în Banat constituieun aspect particular al încercării deracordare confesională la BisericaRomei. Solidaritatea ortodoxă româno-sârbă din secolul XVIII a zădărnicit înmare parte eforturile prozelitiste aleunor misionari aflaţi în solda Romei.Pentru suma de 120 fl. pe an, preotulPetronie Popovici din Timişoara, hiro-tonit în 29 iulie 1735 de episcopul de laMunkács Ştefan Olsawszky, împreunăcu diaconul Vichentie, cutreieră multesate bănăţene pentru a convingeortodocşii să treacă la Unire, fără rezul-tate notabile. (29)Disputa intraortodoxă de la mijloculsecolului XIX între elita bănăţeanăromânească şi ierarhia Bisericii Orto-doxe Sârbe creează condiţii favorabile

răspândirii greco-catolicismului înBanat.În conjunctura tensionată dintreortodocşii sârbi şi români, aceştia dinurmă nu se sfiesc să apeleze la ajutorulepiscopului unit al Oradiei, Samuil Vul-can (30). Demersul pozitiv al ierarhuluigreco-catolic în sprijinirea ortodocşilor,integrat unui curent general de emanci-pare naţională, desigur că nu poate fidisociat de intenţiile subsidiare depropăşire a Unirii în Banat.Începând cu deceniul al IV-lea din seco-lul al XIX-lea chestiunea Unirii înaceastă provincie românească va lua unalt curs prin contactul noii generaţii deintelectuali bănăţeni cu George Bariţiuprin intermediul Gazetei de Transilva-nia şi a Foii pentru minte, inimă şi litera-tură, când centrul de sprijin pentruemanciparea bisericească se mută de laOradea la Braşov (31). Personalitatemarcantă a culturii ardelene, Bariţiuexercită o puternică atracţie în rândulfruntaşilor bănăţeni, dintre care amintimpe Pavel Vasici şi pe Nicolae TincuVelia, care devin simpatizanţi ai greco-catolicismului. (32)

Viorel CHERCIU- va urma -

NOTE

25. Ibidem, p.33.26. Ibidem, p.38.27. Ibidem, p.42.28. Ibidem, p.43.29. Ş. Pop, La trecutul diecezeiCaransebeşului, vol.I, Caransebeş,1932, p.16.30. N. Bocşan, I. Lumperdan, I.A.Pop, Etnie şi confesiune în Transilva-nia (sec. XVIII-XIX), Oradea, Fun-daţia Cele trei Crişuri, 1994, pp.126-136.31. L. Wallner Bărbulescu, Solidari-tate şi alteritate în procesul de consti-tuire a Bisericii greco-catolice înBanat, reflectate într-un manuscrisdin sec al XIX-lea, în Identitate şi al-teritate. Studii de imagologie, vol. II,Cluj-Napoca, Presa UniversitarăClujeană, 1998, p. 259.23. N.T. Velia, Istorioară bisericeascăpolitico-naţională a românilor pestetot, mai ales a celor ortodocşi-orien-tali din Austria şi cu distincţiuneabănăţenilor faţă de pretenţiunile ierar-hice şi politice ale colonilor sârbeştidin Austria, Sibiu, 1865, passim.

Ortodocşii şi uniţii – copărtăşie istorică şi relaţii viciate (4)

- continuare din pagina 1 -

Însă acestea le-aumblat nu aşadegrabă, cum letrecem cu cu-vântul, ci înfiecareţară răbdândmulte împotrivăşi multe lucruricu nevoi, le-a bi-ruit pe toate cuîndemnul şi cuajutorul luiHristos. Dintrecare cetăţi adu-când una la mij-loc, voi lăsa pecelelalte celor cele ştiu. Căci

mergând acesta la Sinope şi propovăduind cu-vântul lui Dumnezeu, a suferit multe necazuri şitorturi de la cei ce locuiau acolo, pentru că aceisălbatici oameni l-au trântit jos şi, apucându-l demâini şi de picioare, l-au tras grăpiş şi cu dinţiil-au scuturat, şi l-au bătut cu lemne şi cu pietre,şi l-au lepădat departe de cetate, dar el iarăşi s-aarătat cu totul întreg şi sănătos de răni, cu harul

Învăţătorului şi Mântuitorului său. Deci, scu-lându-se de acolo a trecut multe cetăţi şi oraşe,precum: Neocezareea, Samosata, la alani, laabasgi, zichii, bosforiţi şi hersoniţi, apoi s-a întorsla Bizanţ şi acolo hirotonind episcop pe Stahie, şicolindând celelalte ţări, a venit la luminatul Os-trov al Peloponesului şi în Paleapatra, primitfiind în gazdă de un om anume Sosie, care boleagreu, l-a tămăduit şi îndată toată cetatea Patre-lor a venit la Hristos.Şi Maximila, femeia proconsulului, fiind vinde-cată de cumplită boală şi dobândind grabnică tă-măduire, a crezut în Hristos, împreună cupreaînţeleptul Stratoclis, fratele proconsululuiEgheat, şi alţii mulţi ce aveau multe feluri de bolis-au tămăduit prin punerea mâinilor apostolului.Pentru aceasta, mâniindu-se Egheat şi prinzândpe apostolul Domnului şi răstignindu-l cu capulîn jos pe o cruce, l-a scos din viaţa aceasta. Pen-tru aceasta, şi el, nedreptul, dreaptă răsplătire aluat de la Dumnezeu, căci căzând într-o râpăînaltă s-a risipit. Iar moaştele apostolului dupăaceea peste multă vreme au fost mutate la Cons-tantinopol, în zilele împăratului Constanţiu, fiulmai-marelui Constantin, prin porunca lui, deMucenicul Artemie. Şi au fost aşezate cu ale luiLuca Evanghelistul şi cu ale lui Timotei în lumi-nata biserică a Sfinţilor Apostoli. (M.S.)

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României3300 nnooiieemmbbrriiee 22001122

Intrarea în Bisericăa Maicii Domnului

Intrarea în Templul legii a Doamnei de Dumnezeu Născă-toarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi atoată lumea. Fiindcă s-a făcut aceasta într-nu chip minunatşi este înainte-mergătoare a marii şi minunatei taine a în-trupării Cuvântului lui Dumnezeu, care avea a se face înlume prin mijlocirea Năs cătoarei de Dumnezeu. Decipraznicul Intrării s-a început din pricina aceasta: Ana cea pu-rurea pome nită, fiindcă mai toată viaţa a petrecut-o stearpă,fără să nască prunc, rugaîmpreună cu bărbatul săuIoachim pe Stăpânul firii,ca să le dăruiască lorprunc, şi făgăduindu-se ca,dacă vor câştiga dorirea,îndată vor afierosi luiDumnezeu pe pruncul celnăscut. Şi aşa a născut peceea ce s-a făcut pricinamântuirii neamului ome-nesc, pe împăcătoarea şiîmprietenitoarea lui Dum-nezeu cu oamenii, pe pri ci -na înnoirii de a doua oară alui Adam cel căzut şi aridicării şi a îndumnezeiriilui, pe Preasfânta Stăpânăde Dumnezeu NăscătoareMaria.Când a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au adus-o înTemplu. Şi plinindu-şi făgăduinţa, au afierosit pe fiica lorlui Dumnezeu celui ce le-a dăruit-o; şi au dat-o pe ea preo -ţilor şi mai ales lui Zaharia, arhiereului celui de atunci.Acesta luând-o pe ea, a adus-o în cele mai dinăuntru aleTemplului, unde numai singur arhiereul o dată pe an intra. Şiaceasta a făcut-o după voinţa lui Dumnezeu Celui ce dupăpuţin avea a Se naşte dintr-însa spre îndreptarea şi mântuirealumii. Deci acolo a rămas Fecioara doisprezece ani, cu rarăcuviinţă, hrănindu-se cu hrană cerească adusă de cătreArhanghelul Gavriil. Învrednicindu-se şi dumnezeieştii ară -tări, până ce s-a apropiat vremea dumnezeieştii Bunei Ves -tiri şi a descoperirilor celor cereşti şi mai presus de fire carei s-au arătat ei. Că a binevoit Dumnezeu a Se întrupa dintr-însa pentru iubirea de oameni, ca să înnoiască de a doua oarălumea cea stricată prin păcat. Atunci Născătoarea de Dum-nezeu, ieşind din Sfintele Sfintelor, a fost dată lui Iosif lo-godnicului, ca acela să-i fie păzitor şi martor al fecioriei eişi ca să slujească, atât la naşterea ei cea mai presus de fire,cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la întoarcerea cea de acolo înpământul lui Israel.

Urmând şi împlinind porunca Mântuitorului nostruIisus Hristos: ,,Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină laMine, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor’’(Matei 19, 14), în zilele de 17 noiembrie - la BisericaOrtodoxă ,,Sf. Dimitrie” din Giroc şi 24 noiembrie -la Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Chi-şoda au avut loc Sfintele Taine ale Spovedaniei şiÎmpărtăşaniei, un nou moment important în baza par-teneriatului ,,Lăsaţi copiii să vină la Mine” dintreŞcoala Gimnazială Giroc şi cele două Biserici Orto-doxe.Această frumoasă şi fructuoasă colaborare dintre Bi-serică şi Şcoală datează de câţiva ani, evenimentulconstând în împărtăşania copiilor de către preoţiiIonel Maftei, Traian Debucean şi Dragoş Debucean.Elevii, însoţiţi de prof. de religie Mi loranca Golban,prof. Mircea Sturza şi înv. Liliana Antal, au partici-

pat într-un număr mare la evenimentele amintite.Nu există imagine mai frumoasă ca aceea a copiiloradunaţi în jurul Potirului Euharistic, împărtăşindu-se,,dintr-o pâine şi dintr-un potir’’, cum spune o fru-moasă rugăciune din rânduiala Liturghiei SfântuluiVasile cel Mare. (V.T.)

Nici copiii nu au uitat că sunt în Post

3DIALOG CU CETĂŢENII

Şedinţa ordinară a Consiliului Local alcomunei Giroc, desfăşurată în ziua de 29noiembrie, a avut pe ordinea de zi 14puncte. Dintre acestea, unul a fost amâ-nat pentru o şedinţă viitoare, şi anumecel care privea aprobarea Regulamentu-lui de organizare şi funcţionare a PoliţieiLocale Giroc.Aşadar, consilierii locali au votat urmă-toarele proiecte: aprobarea utilizării fon-dului excedent bugetar, în sumă de170.500 de lei, ca sursă de finanţare asecţiunii de dezvoltare în anul curent;rectificarea bugetului local pe trimestrulIV, anul 2012; actualizarea Comisiei Lo-cale de Ordine Publică a Comunei Giroc,constituită prin HCL nr. 286/30.11.2011;retragerea dreptului de folosinţă aldoamnei Florentina Scîrţu asupra par-celei înscrise în CF 405555 nr. top405555, în suprafaţă de 319 metri pa-traţi, şi darea acesteia în folosinţă gra-tuită pe durata existenţei locuinţei înfavoarea domnului Ionuţ-BogdanScîrţu; atribuirea în folosinţă gratuită aunui spaţiu către Asociaţia „Sport ClubTătucu Giroc-Chişoda”; aprobarea do-

cumentaţiei de intabulare a De 663 Chi-şoda, în suprafaţă de 3.065 metri patraţi;alocarea sumei de 3.000 de lei AsociaţieiBeneficiarilor de Transplant din Vestpentru organizarea conferinţei anuale abeneficiarilor de transplant, cu sprijinulConsiliului Local al comunei Giroc; cons-tatarea dreptului de proprietate asupraunor imobile; alocarea sumei de 98.000de lei de la bugetul local către AsociaţiaCulturală „Ghiocelul”, pentru organiza-rea manifestărilor cultural-artistice cuocazia Sărbătorilor de Iarnă; atribuireade denumiri unor străzi nou create înPlanul Urbanistic Zonal aprobat prinHCL nr. 109/21.12.2006; scoaterea la li-citaţie publică a unui spaţiu în suprafaţăde 42 de metri patraţi, cu destinaţia deOficiu poştal în localitatea Chişoda învederea închirierii; stabilirea Regula-mentului pentru racordarea locuinţelorcolective, a blocurilor de locuit şi a imo-bilelor cu mai multe apartamente la re-ţeaua de apă şi de canalizare a comuneiGiroc; completarea art. 2 din HCL nr.61/31.10.2012, privind aprobarea unordocumentaţii cadastrale. (V.T.)

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

Toamna este anotimpul în care grădinata are nevoie de cât mai mult ajutor.Specialiştii recomandă o serie de lucrărivitale pentru recoltele din anul următor.Iată câteva dintre acestea, aplicate flo-rilor, pomilor, dar şi solului.

1. Plantarea florilor cu înmulţire prinbulbi. Bulbii de lalele, narcise şi zam-bile vor fi acum îngropaţi în pământ, res-pectând indicaţiile pentru fiecare floareîn parte. De acum şi până la primavară,aceştia nu vor mai fi scoşi din pământsau mutaţi.

2. Se extrag din pământ tuberculii dedalii, bulbii de gladiole şi rizomii decana, apoi se pun la păstrat în locuri ră-coroase şi ferite (beciuri), la temperaturide minim 6 grade, maxim 10 grade petoată perioada iernii. În primăvară vorfi plantaţi în pământ.

3. Se curăţă seminţele de pe florile us-cate. Este bine să alegi exemplarele celemai frumoase şi sănătoase, pentru aavea siguranţa că seminţele sunt de cali-tate şi suficient de mature. Este bine sănotezi cu ajutorul unui beţişor sau alunei panglici acele flori care îţi plac întimpul anului, pentru a le putea recoltaseminţele acum. Nu recolta seminţe depe florile afectate de dăunători.

4. Florile şi planteleafectate de dăunători vorfi smulse cu grijă (cu totcu rădăcini) şi arse pen-tru distrugerea parazi-ţilor şi bacteriilor. Dacăle arunci la gunoi, atuncivei expune alte zone lacontaminare. Crengileuscate din pomii fruc-tiferi vor fi, de aseme-nea, arse.

5. Buruienile vor fi extrase cu tot curădăcină din pământ, pentru a evita re-generarea lor şi în anul următor. Estenevoie de foarte mare atenţie, deoarecemulte buruieni înfloresc şi germineazăîn această perioadă, existând riscul caseminţele acestora să se împrăştie pesol. Având în vedere rezistenţa foartemare a seminţelor de buruieni, esteposibil ca în anul următor să ai şi mai

mult de muncă cu acestea. Şi în cazulburuienilor, arderea este cea mai sigurămetodă de exterminare.

6. Terenul ce urmează a fi cultivat înprimăvară va fi acum săpat, pentruaerisire şi pentru a scoate la suprafaţădăunătorii ce şi-au pregătit cuibul pen-tru iarnă. Este bine ca înainte de săpatsă aşezi un strat de mraniţă sau compostdin anii trecuţi, pentru a ajuta omoge-nizarea acestuia în substrat.

7. Tufele şi plantele căţărătoare vor fitunse pentru a le asigura o dezvoltare şiînflorire cât mai armonioasă anul urmă-tor. Curăţă în primul rând zonele uscatesau afectate, după care defineşte tufaîntr-o formă cât mai simplă şi aerisită.

Citeşte mai mult pe:http://gradina.acasa.ro

Birou agricol,Inspector Maria HANEŞ

Activităţile din grădină în lunile de toamnă (2)

3300 nnooiieemmbbrriiee 22001122

Sprijin pentru producătorii locali de fructe şi legume

Ministerul Agriculturii a lansat, pentru intervalul 26 noiembrie2012 – 18 ianuarie 2013, noi sesiuni de depunere de proiecte pen-tru măsurile 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole”, re-spectiv 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şiforestiere”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Ru-rală.Va fi acordatăprioritate pro-ducătorilor defructe şi le gu -me, care suntîncurajaţi să în-fiinţeze centrede colectare şiprocesare.În vederea con-silierii produ -că torilor locali,Biroul RegionalVest al Unităţii de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Ru-rală organizează şedinţe de lucru în comunele din Regiune re-cunoscute drept bazine legumicole.În paralel, orice persoană interesată este invitată să vizitezesediul din Timişoara al Biroului, str. Andrei Şaguna, nr.3, bl. U5,tel: 0256-232579; 0736 354 194; fax: 0256-232578; e-mail:usr.vest@rndr.ro. Personalul Unităţii de Sprijin va oferi infor-maţii privind condiţiile de eligibilitate a solicitanţilor şi a chel-tuielilor, procedurile de elaborare, depunere şi implementare aunui proiect, dar şi exemple de bune practici din experienţa altorbeneficiari.Cele două măsuri permit realizarea de investiţii pe întreg teri-toriul României, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. Uncentru de colectare şi procesare a fructelor şi legumelor finanţatprin măsura 123 va putea fi astfel amplasat în mediul rural,aproape de exploataţiile agricole ale producătorilor, sau înmediul urban, în apropiere de aglomerările de consumatori.Măsura 123 asigură finanţarea construcţiilor, a liniilor de proce-sare, dar şi a mijloacelor de transport specializate necesareaprovizionării sau desfacerii.Măsura 121 oferă posibilitatea finanţării construcţiei saumo dernizării de sere, înfiinţării plantaţiilor pomicole sau viti-cole, dezvoltării de sisteme de irigaţii, achiziţiei de mijloace detransport specializate.

Programul instituţiilor, farmaciilor şimagazinelor în perioada 1-2 decembrie

Guvernul a decretat ca ziua de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, ocrotitorulRomâniei, să fie liberă, mai ales că ea precede Ziua Naţională. Din aceste conside -rente, orarul principalelor instituţii, a mijloacelor de transport în comun, a maga-zinelor şi farmaciilor se modifică în acest sfârşit de săptămână.Casieria SC Giroceana din Giroc va funcţiona vineri, între orele 9-13, iar sâmbătăşi duminică va fi închisă. Casieria din Chişoda va fi închisă în toate cele trei zile dela sfârşitul săptămânii.Vineri, autobuzele pe rutele Giroc – Timişoara şi retur, respective Chişoda – Timi şoaraşi retur vor circula după orarul de duminică. În următoarele două zile, orarul vafi cel obinşnuit pentru zilele de sfârşit de săptămână.Farmaciile Melagrana şi Aconitum vor fi închise vineri, sâmbătă şi duminică. În schimb, Farmacia Helpnet, de la intersecţia străzii Naturii cu Calea Martirilorva fi deschisă non-stop.Magazinele girocene B&B, de pe strada Gloria, Conria, de pe strada Carpaţi, şiGely Market, de pe strada Trandafirilor, vor funcţiona după programul normal.Poşta este închisă în toate cele trei zile de weekend.

4 DIALOG CU CETĂŢENII3300 nnooiieemmbbrriiee 22001122

La Grădiniţa P.P. Giroc a avut loc, în data de 9noiembrie, implementarea Proiectului educaţional„De la copii la copii”, activitate la care au parti -ci pat educatoarele de la grădiniţele din Ciacova,Cebza, Obad, Macedonia şi Petroman şi domnuldirector profesor Bogdan Seculici, de la Liceul

„Alexandru Mocioni”. Proiectul a fost prezentatde doamnele educatoare Florentina Albu şi Car-men Loghin, de la Grădiniţa din Ciacova. Acestaare ca scop promovarea imaginii celor două gră-diniţe şi a zonelor în care locuiesc copiii, precumşi realizarea unui schimb de experienţă.În cadrul proiectului s-au propus ca obiective: do rinţade a lega prietenii cu alţi copii şi de a cunoaşte oa-meni şi locuri noi; să manifeste o atitudine pozi-

tivă în relaţiile cu copiii dintr-o altă grădiniţa, săcomunice impresii, să realizeze un album cu lu-crări şi poze primite de la grădiniţa parteneră.După ce a fost prezentat programul de activităţi,colegele noastre au vizitat grădiniţa noastră, Gră-

diniţa P.P. Chişoda, ŞcoalaGimnazială Giroc, Şcoala„Iosif Ciorogariu” din Chişoda,sala de sport, fiind îndrumatede dl director profesor dr.Petrişor Dorin Treta şi dna pro-fesor Marieta Denes, director laŞcoala „Iosif Ciorogaru”, dnaIleana Cionca - cadru coordo-nator la Grădiniţa P.P. Chişoda.După vizitarea instituţiilor dincomuna noastră, s-au purtatdiscuţii referitoare la activitateape care o desfăşurăm cu preş-colarii, s-au făcut aprecieri laadresa celor două instituţiipreşcolare.În încheiere, dl director Bog-dan Seculici a adresat mulţu-miri conducerii şcolii noastre şi

felicitări tuturor celor care se implică în asigurareacondiţiilor excelente în care îşi desfăşoară preşco-larii activităţile. Dl director prof. dr. Petrişor DorinTreta a mulţumit Primăriei şi Consiliului Localpentru implicarea în tot ceea ce înseamnă procesde învăţământ şi educaţie în comuna noastră.

Cadru didactic coordonator, Lenuţa TERTECI

Ziua de 16 noiembrie a fostproclamată drept Ziua Interna-ţională a Toleranţei, cu scopulde a mobiliza opinia publică înfavoarea toleranţei şi a educa-ţiei pentru toleranţă. DeclaraţiaPrincipiilor Toleranţei - adop-tată în 1995, la Paris, deUNESCO - defineşte toleranţaca fiind respectul, acceptarea şiaprecierea bogăţiei şi diversită-ţii culturilor, felurilor de expre-sie şi manierelor de exprimarea calităţii de fiinţă umană. Toleranţa este încurajată princunoaşterea, deschiderea spiri-tului, comunicaţie şi libertateagândirii, conştiinţei şi credinţei.Toleranţa este armonia în dife-renţe.Educaţia pentru toleranţă în-seamnă a vedea lumea prin ochii

celuilalt, prin ochii celui singur,izolat, jignit, bolnav, nesigur,vulnerabil. Lecţia pentru tole-ranţă este de fapt o lecţie deviaţă.Toleranţa este mai necesară as-tăzi, în lumea modernă, decâtoricând. Este necesară atât întreindivizi, cât şi în cadrul familieişi al comunităţii. Succesiunea ce se vrea de-acumtradiţională pentru clasa I B de la

Şcoala Gimnazială din Giroc -marcarea celor mai importantezile din calendarul mondial - acuprins şi Ziua Internaţională aToleranţei.

Învăţăceii au surprins şi deaceastă dată, prin mijloacele lorde expresie, specifice vârstei, şianume prin desene, acest senti-ment uman, sentiment complexşi înăl ţător, dar care necesită omatcă din fragedă pruncie, con-turată cu delicateţe de toţi ceicare fac educaţie la modul pro-priu. Şcolarii mei m-au impre-sionat prin căldura cu care ausurprins scene din cotidian: aju-

torarea vârstnicilor, grija pentrubolnavi, asumarea unor sarciniîn familie şi gospodărie pe mă-sura puterilor lor. Ca de obicei,lucrările lor nu au rămas înclasă, ci au poposit pe „sime-zele” galeriei ad-hoc din şcoală:holul de la parter, care a strălucitdin nou de prea plinul sufletescal elevilor clasei I B. De aici la„Îmbrăţişări Gratuite” n-a fostdecât un pas. La început oferiteelevilor şcolii care au ieşi încurte în recreaţia mare, apoi şicelorlalţi dascăli, îmbrăţişărileau ajuns în final şi la părinţii şibunicii din faţa şcolii. Înarmaţicu fly-ere fixate pe piept, micu-ţii au uimit într-un început, apoiau înduioşat, reuşind în cele dinurmă să-i electrizeze pe toţi cuacest simbol, îmbrăţişarea, sim-

bol al respectului, aprecierii şi albunătăţii sufleteşti.Iniţiativa mea se doreşte a fi,prin intermediul sufletului pur alcopiilor mei, un mesaj şi un sem-nal pentru familiile acestora, care– sunt convinsă – îl vor receptacum se cuvine. Astfel, copiii pot fimesagerii unor nobile atitudini şisentimente oriunde s-ar afla, în fa-milie sau în comunitate.

Prof. înv. primar Daniela SIMIONESE

Toleranţa, o lecţie de viaţă

„De la copii la copii”Proiect educaţional între GrădiniţaP.N. Ciacova şi Grădiniţa P.P. Giroc

Învăţarea unei limbi străine presupune, printre altele, şi cunoaştereaobiceiurilor, a tradiţiilor şi a sărbătorilor specifice poporului respectiv.Halloween-ul este o asemenea sărbătoare din spaţiul anglo-saxon, pecare noi, românii, am îmbrăţişat-o imediat după Revoluţia din decem-brie 1989. Desfăşurată mai degrabă sub forma unui carnaval, sărbă-toarea Halloween-ului se petrece de ani buni la şcoala din Chişoda,spre bucuria copiilor, care, an de an, se întrec în a crea costume deo -

sebite sau în aciopli dovleci-lan-ternă. În această“activitate se regă-sesc, desigur, pă-rinţii, care au unaport deosebit în ada „o mână de aju-tor” copiilor. Anulacesta copiii şi-auconfecţionat din timp cutiuţele şi coşuleţele roşii-portocalii şi, întocmaicelor din America sau Anglia, au „colindat”, strigând „Trick or treat!”,un fel de „Ne daţi ori nu ne daţi?” (altfel vă jucăm un renghi!) româ-nesc. Câştigătorii concursurilor, ca de altfel toţi copiii participanţi la pet-recere, au fost răsplătiţi cu multe dulciuri, graţie grijii părinţilor, careau contribuit la asigurarea acestora. Petrecerea de Halloween s-a în-cheiat „în forţă”, cu nelipsita discotecă, în cadrul căreia, timp de câtevaore, copiii au dansat, au ascultat muzica preferată, participând şi la câ-teva întreceri nostime.Seara de Halloween a fost reuşită, copiii au fost fericiţi. Aduc mulţu-miri, pe această cale, cadrelor didactice participante, care, neobosite, caîntotdeauna, au asigurat buna desfăşurare a activităţii: prof. MarietaDeneş, director-adjunct, înv. Gabriela Condrea, prof. Cristina Lupu-Savin, prof. Georgina Ianculescu.

Prof. Gabriela VLASIE

Sfârşitul lunii octombrie a adus o sărbătoare care, deşi împrumu-tată, este un prilej de emoţii şi bucurie pentru toţi copiii.Ca în fiecare an, şi Şcoala Giroc a sărbătorit Halloween-ul, cumăşti şi dovleci. Cu mic, cu mare, costumaţi cât mai inventiv şimai înfricoşător, elevii au sosit pregătiţi pentru distracţie. Cele maipopulare măşti au fost vrăjitoare întunecate, mirese însângerate,zombie, vampiri, prinţese, clovni, omul păianjen şi multe alte per-sonaje fantastice.

La concursul decostume s-au îns -cris 45 de partici-panţi, care s-auprezentat în faţajuriului, acestafiind format dincadre didactice,părinţi şi un re-prezentant al elevilor.Juriul a avut o sarcină foarte dificilă, însă a reuşit să premieze şi săacorde diplome pentru cei mai inspiraţi: gheişă japoneză, răzbu-nătorul, mireasa însângerată, contele Dracula, etc.Al doilea concurs a fost cel de dovleci. Aici, juriul a trebuit săaleagă între 12 dovleci, care mai de care mai ingenios ciopliţi, acor-dând trei premii.Puţin obosiţi, dar foarte veseli, copiii s-au îndreptat spre casă, dupătrei ore de distracţie, pentru a se pregăti de o nouă zi de şcoală.

Prof. Melentina COSTA

Halloween - sărbătoarea măştilor

Supliment special

Corul Catedralei OrtodoxeRomâne din Vârşeţ a fost prezent,zilele trecute, în comuna Giroc,pentru o întâlnire cu enoriaşii şicorul Bisericii Ortodoxe Românedin Chişoda, precum şi cu mem-brii Coralei Giroceana, condusăde preotul Mircea Sturza. Oaspeţiiau fost primiţi cu multă căldură şiprietenie de către credincioşiichişozeni şi au fost întâmpinaţi depreoţii Traian şi Dragoş Debu-cean, de la Biserica Ortodoxă dinChişoda. Prezenţa oaspeţilor dinSerbia a venit ca răspuns la o vizi-tă efectuată, recent, la Vârşeţ, decătre preotul bisericii chişozene,Traian Debucean, şi Corala Giro-ceana, o formaţie care, deşi tâ-nără, este binecunoscută de-acum

în domeniul muzicii corale reli-gioase, în special, şi al muziciicorale, în general.În fruntea coriştilor de la Cate-drala Ortodoxă Română dinVârşeţ au fost preotul AdrianBoba, preotul administrator alCatedralei, Ionel Bocşan, preşedin-tele Consiliului Parohial OrtodoxRomân din Vârşeţ, preotul IoanBrânzei şi preotul Mircea Mun-teanu, misionari români la bise-rica din Serbia, epitropul TraianTudoran, precum şi CristianBăbuţ şi Mile Cugia, dirijoriiCorului Bisericii OrtodoxeRomâne din Vârşeţ. Acest cor vapurta în viitor numele mareluicompozitor bănăţean Ion Vidu.- continuare în pagina 4 -

Românii din Vârşeţnu sunt uitaţi

Este important pentru românii dinVârşeţ să simtă că cineva este alăturide ei, că nu sunt uitaţi. Când CoralaGiroceana a venit la Vârşeţ a fost o în-tâlnire extraordinară.Acum aceste în-tâlniri fac parte dintr-un calendar deacţiuni de înfrăţire între românii dinSerbia, Ungaria şi România. Datorităfaptului că de mai multe ori, în urmavizitelor reciproce care s-au făcut, amputut constata că formaţiunea CoralaGiroceană îşi desfăşoară activitatea îndeplină armonie cu principiile orto-doxiei comune, atât timp cât ne vaajuta Bunul Dumnezeu vom continuaaceastă colaborare şi, sperăm ca, anulviitor, la o sută de ani de la sfinţireaCatedralei din Vârşeţ, să îi avem înmijlocul nostru şi pe giroceni laaceastă însemnată sărbătoare a bise-ricii noastre şi a românilor din Vârşeţ.Preot Adrian BOBA, administrator al

Catedralei Ortodoxe Române din Vârşeţ

Catedrala Ortodoxă Română din Vârşeţ, cu Hramul “Înălţarera Domnului” Biserica Ortodoxă Română din Chişoda, cu Hramul “Adormirea Maicii Domnului”

Muzica religioasă - liant întreromânii din Giroc şi românii din Vârşeţ

Strânsa colaborare între Corala Giroceana şi Corul Catedralei OrtodoxeRomâne dinVârşeţ a întărit prietenia dintre locuitorii cele două aşezări

Pagina II noiembrie 2012SSuupplliimmeenntt ssppeecciiaall

Istoricul Protopopiatului VârşeţAspecte de la întâlnirea dintreromânii din Serbia şi giroceni

Cea mai importantă realizare în luptapentru emanciparea de sub ierarhia sâr-bească dusă de Andrei Şaguna, episcopulArdealului, a fost restaurarea MitropolieiTransilvaniei şi reînfiinţarea EpiscopieiCaransebeşului, lucruri care au dus ladezvoltarea vieţii naţionale bisericeşti şiculturale ale românilor transilvăneni.Episcopia Caransebeşului s-a înfiinţatprin diploma imperială din 8 iulie 1865,care recunoaşte legitimitatea istorică ascaunului episcopal.Mitropolitul Şaguna a preluat conducereaEpiscopiei Caransebeşului până la 15 au-gust 1865, când a fost hirotonit episcopulIoan Popasu. Andrei Şaguna şi episcopulAradului l-au îndrumat pe noul episcopde Caransebeş în privinţa organizării şiconducerii reînfiinţatei episcopii. Cea maiimportantă dintre îndrumări a fost ceareferitoare la şcoala de teologie eparhialăcu sediul la Vârşeţ, care se recomanda a fimutată la Caransebeş, sub stricta supra -veghere a episcopului.După venirea lui Popasu la Caransebeş,protopopiatul Vârşeţ a constituit o priori -tate, mai ales din pricina problemelorlegate de parohiile mixte româno-sârbecare trebuia să intre în procesul de sepa-raţie ierarhică.În 23 septembrie 1865 preotul cărturarNicolae Tincu Velia este numit adminis-trator protopopesc al Vârşeţului. Pro-topopiatul era compus din comune cupopulaţie românească şi sârbească. Prima şi cea mai grea deîndeplinit dintre misiunile sale de protopop era despărţireaierahică. Aceasta trebuia făcută cât mai grabnic, pentru a fisalvate cele câteva mii de suflete din comunele mixte, careerau în pericol de a fi deznaţionalizaţi.Procesul şi aşa anevoios al separării de ierarhia sârbă a fost demulte ori încetinit de încercările de imixtiune şi dezorientărileprovocate de clerul sârb. Astfel, la 15 august 1865, la opt lunidupă declararea despărţirii ierarhice, protopopul sârb alVârşeţului, Filip Trandafirovici, cere preoţilor români taxăpentru episcopul sârb şi birul protopopesc. Cu încredinţareaepiscopului Ioan Popasu, Velia dă preoţilor din protopopiatullui o circulară prin care îi anunţă despre despărţirea ierarhicăşi despre numirea sa ca administrator protopopesc al Vârşeţului.Adevărata activitate în vederea despărţirii ierarhice din co-munele amestecate începe prin circulara din 5 octombrie1865, emisă de episcopul Popasu, prin care se cerea ca toţiromânii din comunele mixte să facă petiţie pentru a cere des-părţirea de sârbi şi formarea lor într-o comună bisericeascădeosebită, supusă episcopiei Caransebeşului, şi să ceară, înacest sens, o comisie de separare. Preoţilor şi învăţătorilor,împreună cu protopopul, li se recomanda să adune actele caresă arate contribuţia românilor la zidirea bisericii şi a şcoliidin comuna respectivă. Românii erau sfătuiţi să evite oriceexces şi să nu asculte făgăduielile sârbeşti, care nu ar fi fostaltceva decât vorbe goale.Dispoziţiile episcopului sunt sunt transmise de protopopulVelia în 10 octombrie 1865, iar în 12 noiembrie 1865 consis-toriul îl anunţă pe acesta că unele comune, ca Alibunar,Oreşniţa, Vlaicovăţ, Jamul Mic şi Marghita Mare au înaintatpetiţia de despărţire.Pe lângă despărţirea ierarhică, protopopul Velia avea şi o altămisiune, mult mai grea. Şi anume, să lupte cu ignoranţa şilipsa de disciplină a subalternilor săi, nemulţumiţi de unelemăsuri luate de Consitoriul diecezan din Caransebeş.Pentru o mai bună administrare şi pentru că nu locuia în vreu -na din parohiile tractului protopopesc încredinţat (era paroh

la Mercina, protopopiatul Oraviţa), Velia a împărţit pro-topopiatul său în trei circumscripţii conduse de câte un locţi-itor protopopesc: Ştefan Popovici, paroh în Straja, s-a îngrijitde comunele Straja, Grebenaţ, Oreşaţ, Găitaş, Voivodinţi,Coştei, Sălciţa, Mesici, Iabuca, Vlaicovăţ şi Râtişor; Alexan-dru Popovici, parohul Fizeşului, a avut în subordine comuneleFizeş, Ramna, Jidovin, Gherteniş, Gătaia şi Morava; IosifGiurcovici, parohul Ghermanului, a avut în administrare co-munele Gherman, Percosova, Butin, Ferendia, Clopodia,Marcovăţ, Srediştea Mică, Jam, Marghita Mare şi Sânt-Ianăş.Învăţământul confesional era una dintre cele mai acute prob-leme ale nou înfiinţatului protopopiat. Clădirile şcolare eraufoarte puţine, personalul didactic nu corespundea noii lui mi-siuni, iar copiii nu frecventau şcoala decât în număr foartemic.La ordinul Consistoriului, Velia dă o circulară, cerând cafiecare învăţător să aibă contract cu comuna bisericească,contract care să fie întărit şi de subscrierea judelui cercual.O situaţie mai specială a fost la Vârşeţ, unde nu era înfiinţatăparohie românească şi nu exista predare în limba română.Încă înainte de începerea anului şcolar din 1866, Velia co-munică episcopului Trandafirovici al Vârşeţului că eleviiromâni de la şcolile din acest oraş vor trebui să înveţe religiaîn limba maternă.Între alte activităţi de susţinere şi organizare a protopopiatu-lui din Vârşeţ se remarcă grija protopopului Velia pentru in-troducerea calendarelor Mitropoliei din Sibiu, a Bibliei înlimba română şi distribuirea periodicelor româneşti.În urma unor neînţelegeri cu conducerea Episcopiei deCaransebeş, Nicolae Tincu Velia este nevoit să-şi părăseascăparohia în care slujea (Mercina) şi să se mute la Vârşeţ. Amurit în 16 octombrie 1967 la Vârşeţ, unde este şi înmor-mântat.După trecerea la cele veşnice a protopopului Velia, Vârşeţulnu a mai avut un protopop titular multă vreme, la conducereaprotopopiatului fiind numiţi administratori protopopeşti, fărăactivitate remarcabilă din punct de vedere administrativ saupastoral.

Pagina IIInoiembrie 2012 SSuupplliimmeenntt ssppeecciiaall

Istoricul Protopopiatului Vârşeţ Aspecte de la întâlnirea dintreromânii din Serbia şi giroceni

În schimb, din punct de vedere juurisdicţional, protopopiatulVârşeţ a avut, în timp, structură diferită. Dacă în 1865cuprindea 27 de parohii, amintite mai sus, ulterior au avutloc modificări hotărâte de Consistoriul Diecezan dinCaransebeş. În anul 1890 protopopiatul cuprindea 23 deparohii (lipseau Oreşaţ, Găitaş, Mesici şi Ramna), în 1891 –25 de parohii (au fost adăugate Lăţunaş şi Marghita Mare),în 1898 – 26 de parohii (sunt adăugate parohiile Jamu Mare,Mesici, Nicolinţu Mare, St. Mihaiu şi nu mai făceau partedin protopopiat Ramna, Jidovin şi Fizeş), în anul 1904 – 27de parohii (a fost adăugată Karlsdorf), iar în anul 1917 exis-tau 29 de parohii (au fost adăugate Dejan şi Oreşaţ).Între anii 1890-1993 administratori protopopeşti au fost An-tonie Popovici, preot în Retişor, urmat de Mihai Juică, preotîn Serdiştea Mică, cel care a început demersurile pentru în-fiinţarea unei parohii româneşti în oraşul Vârşeţ. Preotul Mihai Juică, împreună cu protopopul AntoniePopovici şi preotul Elia Dabiciu, în anul 1893, în urma uneiadunări a românilor din Vârşeţ şi împrejurimi, au semnat unmemoriu ce cuprindea mai multe nemulţumiri. Fruntaşii românilor erau conştienţi că oraşul Vârşeţ, centrulProtopopiatului Vârşeţ, este cel mai în măsură să pună capătdeznaţionalizării românilor şi să nu reprezinte pentru ei o„periferie fără ecuson”.Nemulţumiri au fost generate şi de faptul că protopopul nulocuia în Vârşeţ (situaţie anticanonică). Astfel, comunele dinProtoprezbiteriatul Vârşeţului au fost lăsate în voia sorţii, iarprotopopiatul nu avea sediu şi nici alte posibilităţi desusţinere financiară.În martie anul următor, 1894, arhivele consemnează o nouă„rugare” a românilor pentru înfiinţarea parohiei româneştiîn Vârşeţ, semnată de avocaţii Nicolae Popovici şi PetruZepeneag. Problema a rămas nerezvolvată pentru că, la 9februarie 1896, un grup de intelectuali români cere din nouca sediul protopopiatului să fie la Vârşeţ.Cererea este reînnoită la 18/30 aprilie 1897, în termeni multmai categorici. În urma acestei petiţii, Consistoriul DiecezanCaransebeş cere raport administratorului protopopesc MihaiJuică asupra stării lucrurilor din Vârşeţ. În privinţa înfiinţăriiunei parohii româneşti în Vârşeţ, Mihai Juică atrage atenţiacă, deşi românii doresc acest lucru, de la dorinţă şi până larea lizare este o cale lungă şi grea. În Vârşeţ, circa 260-270 depersoane s-au declarat ca fiind români şi doresc înfiinţareaparohiei. Numărul mic de români face ca înfiinţarea uneiparohii să aducă greutăţi mari, pentru că nu vor putea găsimijloacele necesare zidirii unei bisericii, a unei şcoli, a caseiparohiale şi nici posibilităţi pentru o întreţinere a preotului şia învăţătorului.Mai nimerită, în concepţia preotului Mihai Juică, era mu-tarea sediului protopopesc în localitatea Biserica Albă, unde

românii au primit daune de lasârbi, au şcoala lor proprie,sesie parohială şi sunt în numărde trei ori mai mare decâtromânii din Vârşeţ.A treia cerere a petiţionarilor afost numirea unui proto-prezbiter definitiv la conduce -rea protopopiatului Vârşeţ.Răspunsul administratoruluiprotopopesc este la fel de lipsitde viziune jertfelnică. Dupămotivaţiile economice date delipsa unei donaţii protopopeşti,explicaţia cea mai potrivnicăpentru numirea unui titular estedotaţia parohială.Administratorul protopopescMihai Juică este înlocuit abia înanul 1903, de preotul DavidTerfăloagă, fost paroh în ReşiţaMontană. În urma dispoziţiilor

consistoriale, protopopul Terfăloagă s-a aşezat la Vârşeţ, prinaceasta legând firul rupt prin moartea protopopului TincuVelia. După câteva luni de activitate promiţătoare, a trecutla cele veşnice.A urmat ca administrator protopopesc Ioan Pepa (1904-1906), preot în Buziaş, iar în 1906 s-a numit ca protopoppreotul Traian Oprea, din Moldova Nouă, adevăratul orga-nizator al Protopopiatului Vârşeţ.La începutul anului 1907, protopopul Oprea face un apelpentru construcţia unei biserici şi întemeierea unei parohiiromâneşti la Vârşeţ. Apelul este provocat de conferinţaromânilor din Vârşeţ din 6 ianuarie 1907. Activitatea bisericească a protopopului Traian Oprea şi preo-cuparea de care a dat dovadă pentru înfiinţarea unei parohiila Vârşeţ au făcut ca la data de 5 aprilie 1907, cu actul Con-sistoriului Diecezan din Caransebeş nr. 1.136 B / 1907, să sehotărască sistematizarea unei parohii româneşti în oraşulVârşeţ.Adunarea parohială a hotărât, în 26 iulie 1909, începerea de-mersurilor pentru cumpărarea unei case în care să se asigurelocuinţa protoprezbiterului şi să se zidească o casă de rugă-ciune sau o biserică. Lucrurile au evoluat repede, iar în anul 1910 s-a încheiat uncontract de execuţie a unei biserici cu arhitectul diplomatFerencsik Alader, din Lugoj. Într-un timp foarte scurt, a fostridicată biserica, la care au contribuit creştini din toatecolţurile Banatului istoric. Un mare merit îi revine pro-topopului tractual Traian Oprea şi directorului băncii„Luceafărul”, dr. Petre Ţepeneag.Piatra de temelie a bisericii românilor din Vârşeţ s-a sfinţitîn 9 martie 1911, iar biserica a fost târnosită la 23 mai 1913,prin episcopul Caransebeşului, dr. Miron Cristea, paroh fiindprotoprezbiterul Traian Oprea, iar preşedinte al Comitetuluiparohial, dr. Petre Ţepeneag.Pe palcă sunt trecuţi 80 de ctitori, printre care Banca„Luceafărul”, ilustra familie Mocioni, Banca Orăviţeană, dr.Petre Ţepeneag, dr. Savu Butoarcă, preotul IoanichieNeagoie din Nicolinţ, preotul Avram Corcea şi dr. NicolaeImbroane din Coştei, dr. Aurel Novac, avocat din BisericaAlbă, Găvrilă Mihailov din Sân-Mihai, dr. Mihai Spăriosu.Biserica a fost pictată de prof. Virgil Simionescu, iar sculp-tura a fost efectuată de Nistor şi Iosif Bosioc. Prin aspectulei bizantin, biserica românească din Vârşeţ a fost conside -rată una dintre cele mai frumoase clădiri din oraş.Ca o concluzie, se poate spune că protopopul Nicolae TincuVelia este cel dintâi organizator al Protopopiatului Vârşeţ,dar cel care a consolidat definitiv protopopiatul şi i-a con-ferit prestigiu instituţional a fost protopopul Traian Oprea(1906-1939).

Pagina IV noiembrie 2012SSuupplliimmeenntt ssppeecciiaall

Duminică, 18 noiembrie, la BisericaOrtodoxă din Chişoda s-a petrecutun moment de o înaltă încărcăturăsufletească. Lăcaşul nostru a fostvizitat de corul catedralei BisericiiOrtodoxe Române din Vârşeţ, Ser-bia, cor ce s-a rugat împreună cucredincioşii veniţi la biserică şi carea dat şi răspnsurile la liturghia dinacea zi. Însă corul nu a venit fărăpăstorii spiritualii şi astfel că laliturghia din duminica aceea ne-ambucurat cu toţii de o adevărată rugă-ciune frăţească, întrucât alături depreoţii din Chişoda s-au rugat şi preo ţii de la catedrala româneascădin Vârşeţ, părintele Ioan Brânzei şipărintele Adrian Boba.

A fost un moment deosebit deînălţător când s-au adunat pentrurugăciune şi împreună-slujire preoţiişi corurile de la cele două biserici.Întotdeauna am considerat că rugă-ciunea înălţată către Dumnezeu este

precum vocea unuicopil care Îl strigă peTatăl său. Dacăaceastă voce este lip-sită de credinţă saude putere, este foarteslabă şi uneori chiarşi adierea uşoară aunui gând trecut prinminte o face să piarăşi să se stingă. Dar,dacă această voceeste formată din strigătele mai mul-tor copii, aceasta devine mai puter-nică şi se poate face mai bine auzită.La fel s-a întâmplat şi la biserica dinChişoda, unde, alături de localnici,au venit să înalţe rugăciuni către

Dumnezeu şi româniidin Banatul sârbesc;români a căror inimăs-a încins de emoţiarevenirii pe pământulstrăbunilor şi de ru -găciunea rostită pelocul unde odiniorăstrămoşii se rugaucătre acelaşi Dum-nezeu. Această emo -ţie a revenirii şi aregăsirii neamului afost transmisă şi

credincioşilor din Chişoda, dintrecare unii au avut sentimentul căparcă s-au reîntâlnit cu fraţii pânăodinioară pierduţi.Şi dacă rugăciunea noastră, aromânilor din România, de multe ori

este înmuiată de lunga şedere pepământul strămoşesc, nu în acelaşifel se înalţă şi rugăciunea românilorce trăiesc printre străini. Atuncicând aceştia s-au rugat, ai simţitcum parcă în ruga lor frământareasufletească se împleteşte ca o funiegroasă cu iubirea şi cu dorul deneam şi de ţară. Probabil că dacăvreodată se va stinge şi ultima scân-teie a iubirii de neam în sufletul ul-timului român din România, nu vaînsemna că aceasta s-a pierdut, căcicu siguranţă această scânteie a iu-birii gliei româneşti şi a respectuluifaţă de tricolor se păstrează ca o co-moară vie în sufletele românilor dinpământ străin.A fost o experienţă deosebită, carene-a hrănit atât sufletul, cât şi inima.Nădăjduim că, în viitor, Dumnezeuva face din nou posibilă unirea într-orugăciune fierbinte a românilor depretutindeni.

Preot, Traian DEBUCEANPreot, Dragoş DEBUCEAN

În toamna acestui an, în duminica de 28 octombrie, CoralaGiroceana a fost să cânte la Biserica din Vârşeţ, loc în caream fost întotdeauna întâmpinaţi cu căldură, dragostefrăţească şi cinste. Cu această comunitate de români dinBanatul sârbesc s-a înfiripat o legătură în urmă cu trei ani,cu prilejul participării Coralei Giroceana la o SfântăLiturghie în frumoasa Catedrală din Vârşeţ. Primirea deo -sebită, respectul şi aprecierea activităţii corale pe care odesfăşurăm, precum şi dorinţa arzătoare de a ne afla în mij -locul fraţilor noştri din Serbia, ne-au făcut să revenim şi cualte ocazii în această comunitate,realizând astfel un act de „unire-ncuget şi-n simţiri” între coralanoastră şi corul bisericii dinVârşeţ.Corala Giroceana este compusădin 15 membri, bărbaţi, cu vârsteşi ocupaţii diferite: studenţi, elevi,corişti colaboratori de la altecoruri, oameni simpli, dar care aucalităţi muzicale deosebite şi vocifrumoase, toţi deţinând cunoştinţecel puţin minimale şi experienţăîn domeniu. De asemenea, Coralase bucură de sprijinul şi ajutorulunor profesori dirijori, sub ba -gheta cărora a progresat necontenit. Repertoriul abordateste destul de variat: piese populare, folclorice, din reper-toriul românesc, lucrări din repertoriul clasic universal, luc-rări religioase şi cântările Sfintei Liturghii, toate acesteainterpretate la trei şi patru voci. De asemenea, Corul Bisericii din Vârşeţ a vizitat comunanoastră, participând şi dând răspunsurile corale la BisericaOrtodoxă Chişoda.În vizita noastră din această toamnă, de la Vârşeţ, am fost

însoţiţi şi de părintele Traian Debucean, de la ParohiaChişoda.Slujba de Liturghie din Catedrala Ortodoxă Română dinVârşeţ a fost oficiată de preoţii Adrian Boba, preot parohal Bisericii Ortodoxe Române din Vârşeţ, preotul MirceaMunteanu, preotul Ioan Brânzei, preotul Traian Debucean,preotul paroh al Parohiei Chişoda, şi preotul LonghinMunceanu.La agapa frăţească de după slujbă s-au purtat discuţii des -pre aniversarea de 100 de ani de la sfinţirea Catedralei

Ortodoxe din Vârşeţ, careva avea loc anul viitor, şidespre o posibilă înfrăţirea Coralei Giroceana cuCorul Bise ricii din Vârşeţ.Prin activitatea noastră,putem să spunem că amîmplinit ceea ce spuneaCiprian Porumbescu: „Co -rurile sunt nişte instituţiicu o bază solidă, ce potservi în orişice loc sprefala neamului românesc”.Astfel de vizite, precumcea din luna octombrie aanului 2012, s-au petrecut

şi spre finalul anilor 2010 şi 2011. Mai întâi, Corala Giro-ceana a participat, în 17 octombrie 2010, la invitaţia Arhi-mandritului Longhin Muncean şi a Consiliului Parohial alBisericii Ortodoxe a Românilor din Vârşeţ, la o SfântăLiturghie, pentru ca mai apoi, în 9 octombrie 2011, o partedin Consiliul Bisericii din Vârşeţ, corul bisericii şi un grupde credincioşi să vină la Giroc. Iată că anul acesta s-a pe-trecut un nou episod din această colaborare frăţească din-tre bănăţenii din Giroc şi bănăţenii din Vârşeţ.

Prof. Mircea STURZA

Muzica religioasă - liantîntre românii din Giroc

şi românii din VârşeţStrânsa colaborare între Corala

Giroceana şi Corul Catedralei OrtodoxeRomâne din Vârşeţ a întărit prietenia

dintre locuitorii cele două aşezări

- continuare din pagina 1 -

Preotul Mircea Munteanu este, de un an, mi-sionar la Vârşeţ, misiune pentru care aprimit binecuvântarea Prea Sfinţiei Sale Lu-cian Micu, episcopul Caransebeşului, iarpreotul Ioan Brânzei, pensionar, se află labiserica din Vârşeţ prin binecuvântarea Mi tro-politului Banatului, dr. Nicolae Corneanu, şi,ambii, au primit binecuvântarea Prea Sfinţi-tului Daniil, Patriarhul Serbiei. Corala Giroceana a fost în mai multe rân-duri să cânte la Catedrala Ortodoxă Românăde la Vârşeţ, iar sârbii au răspuns acestorvizite. La sfârşitul slujbei de la Chişoda, oaspeţiisârbi au înmânat preotului Traian De-bucean, parohul bisericii chişozene, daruripe care le-au adus din Serbia cu acest prilej,printre care şi un tablou reprezentând Cate-drala Orto-doxă Românăde la Vârşeţ.Un tablouase mănător afost înmânatşi domnuluiprimar al co-munei Giroc,dr. Iosif IonelToma, cu pri -lejul primiriiacestei dele-gaţii la sediuladministratival comunei, în„Sala Roma -nă”. Primarulcomunei Gi -roc i-a primit cu multă căldură şi prieteniepe oaspeţi. „Iată cum muzica devine liantul care uneştedouă comunităţi, limbajul comun între douăţări vecine şi, mai ales, fiind vorba de muzicabisericească, mijlocul prin care se unescfraţii în Domnul şi fraţii de-o parte şi de altaa graniţei. În această frăţească întâlnire ei auadus mărire şi slavă Dumnezeului nostru,prin cântări şi rugăciuni comune. Doresc sin-cer ca aceste acţiuni, care s-au limitat până înprezent doar la muzică religioasă, să fie ex-tinse la alte manifestări, culturale şi sportive,pentru că la Vârşeţ sunt foarte mulţi românişi e bine să arătăm, nu doar prin vorbe, ciprin acţiuni concrete, prin fapte, că ei nu aufost uitaţi. Ne leagă de Serbia trecutul nostru istoric, iarde românii de acolo ne desparte doar ograniţă care, iată, poate fi lesne trecută, cuma fost şi acum. Prin vizitele reciproce alecelor două coruri s-a întărit prietenia dintrecele două localităţi şi sunt convins că putemface mai mult în acest sens”, a precizat edilullocalităţii Giroc.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Corala Giroceana la Vârşeţ

5DIALOG CU CETĂŢENII 3300 nnooiieemmbbrriiee 22001122

E pentru prima oară când acordurile Fi-larmonicii Banatul din Timişoara au ră-sunat în şcoala noastră şi cu siguranţănu şi pentru ultima dată.Am încheiat parteneriatul cu Filarmo -nica Banatul cu gândul de a prezentacopiilor câteva piese de muzică clasică,pornind de la ideea că muzica trebuie săfacă parte din viaţa noastră de la ovârstă cât mai fragedă. Ma refer, evi-dent, la muzica de calitate, şi care ar fiaceea dacă nu cea clasică, muzică ce arezistat secolelor păstrându-şi pros pe -ţimea mesajului.Chiar dacă nu în fiecare copil zace unposibil viitor muzician, chiar dacă înacel moment, în care ascultă o astfel demuzică, viaţa nu i se schimbă dramaticîn bine, pe undeva, acele clipe i se potîntipări în memorie şi îi vor deschideapetitul de a cere, mai departe, săstudieze un instrument anume sau, purşi simplu, sufletul său să devină muzi-cal şi cu mult mai bun.Copiii din şcoala mea au demonstrat cubrio că acest lucru, şi anume momentulîntâlnirii cu muzica bună, poate fi unulextraordinar de emoţionant. Li s-a cân-tat o sonată de Bach, o piesă de Vivaldi,le-au fost prezentate câteva ghicitorimuzicale, totul în limbajul muzical peînţelesul unor copii cu minţi şi suflete

inocente, care, desigur, au perceputtotul ca pe o joacă melodioasă şi auapreciat-o la adevărată ei valoare. Auaplaudat, au sărit de bucurie, au datfeedback-ul de care orice muzician,orice ar cânta el până la urmă, şi l-ardori din partea publicului său.Trebuie să recunosc că în tot acest de-mers muzical nu aş fi plecat de n-aş fiştiut ce au făcut alţii, cu mulţi ani înain-tea mea, oameni care doreau să demons-treze cum muzica în varianta ei cea maibună şi PURĂ este apreciată nu cupredilecţie, ci în primul rând de copii şiapoi de adulţi.Marele violonist Joshua Bell, însoţit devioara sa inestimabilă Stradivarius, s-aprezentat la metroul din New York înhaine mai mult decât modeste şi a cân-tat, ca de obicei, dumnezeieşte, partiturirenumite. Dintre toţi trecătorii, copiii aufost cei care realmente l-au remarcat şiapreciat, oprindu-se în loc.Adulţii, nu!Dacă din cei 130 de copii care au as-cultat concertul, zece încep să meargăla filarmonică cu părinţii, cinci nu vormai asculta manele, iar unul singur vadori să studieze vioara, atunci pot spunecă am reuşit să schimb câtuşi de puţinlucrurile în bine.

Sorin ERSEGEAN

Muzica ne face mai buni

“Florile girocene”,mândria comunităţiiLa cea de-a şasea ediţie a tradiţionalului Festival-Con-curs „Lada cu zestre”, organizat în fiecare an de cătreCentrul de Cultură şi Arta al Judeţului Timiş şi ConsiliulJudeţean Timiş, Girocul a participat cu formaţii la toatesecţiunile festivalului. Acestor formaţii li s-a alăturat înacest an şi grupul vocal „Flori Girocene”, de la Grădi-niţa P.P. Giroc.

Acest grup pe care l-am pregătit este format din 12 fetiţedin grupa mare „A”: Ana-Rebeca Cora, Maria-TeodoraEnătescu, Daria Ioana Florea, Riana Ioana Fudulu, SofiaMixici, Mălina Mocanu, Daria Mucenic, Ştefania An-dreea Negrea, Sonia Racz, Sara Maria Scridon, IuliaBianca Telbisz, Alexandra Tiritean. Prin această activitate culturală pe care o desfăşor în ca-drul grădiniţei am avut ca obiectiv dezvoltarea dragosteipentru folclor şi tradiţii, astfel încât bogăţiile din „lada cuzestre” a satului nostru să fie duse mai departe cu sfinţe-nie, iar acest lucru se poate realiza începând de la vârstefoarte mici. Copiii au purtat cu drag costumele popularebănăţene, acestea fiind foarte vechi, împrumutate de lapersoane din satul nostru, care le-au păstrat şi care re-prezintă o inestimabilă avere.Doresc să le mulţumesc părinţilor copiilor care s-au imp-licat şi au participat alături de cei mici şi, nu în ultimulrând, juriului care ne-a răsplătit cu Premiul I, astfel căam contribuit şi noi într-o mică măsură la obţinerea Ma-relui Premiu şi a trofeului, demonstrând că „Tot Girocu-i fruncea!”

Educatoare, Lenuţa TERTECI

Pentru elevii Şcolii din Giroctoamna nu aduce doar un nou anşcolar, ci şi o nouă excursie. Dacăanul trecut destinaţia aleasă a fostfrumosul Maramureş, toamna lui2012 a fost dedicată minunatuluiSibiu, poate cel mai bine restauratoraş de la noi din ţară, datorităstatutului său de Capitală Cultu -rală Europeană în 2007.Astfel, vineri dis-de-dimineaţăeram cu toţii prezenţi în autocar,elevi ai claselor V-VIII, dar şicadre didactice – prof. MelentinaCosta, organizator, prof. Alexan-dru Koşa, ghidul nostru, prof.Miloranca Golban şi prof. VioletaLiseţchi - pregătiţi să pornim ladrum. Nici nu ne-am dat seamacum a trecut timpul când am ajunsîn Sibiu.

Obiectivul principal al zilei devineri a fost vizitarea MuzeuluiBruckental. Aşadar, după cazare,ne-am îndreptat spre centruloraşului. Am străbătut în grabăstrăduţele străjuite de căsuţe me-dievale şi ne-am găsit refugiu în in-teriorul minunatului muzeu deartă. Timp de trei ore, am străbă-tut camerele şi am admirat obiectede mobilier păstrate în stare im-pecabilă şi tablouri dintre cele maifrumoase. Colecţia de artă este cuadevărat impresionantă, dar înmomentul de faţă muzeul găz-duieşte şi opere ale celebrului pic-tor Nicolae Grigorescu, inclusivfaimosul tablou “Car cu boi”.Sâmbăta a fost mult mai plină.Prima oprire a fost la Grădina Zo-

ologică din Sibiu. Aceasta ne-a im-presionat prin numărul de animaleadăpostite, dar şi prin suprafaţafoarte mare pe care se întinde. Amavut ocazia să vedem lei, tigrii,urşi, babuini, diverse specii depăsări şi reptile. Totuşi, cel mai im-presionant a fost lacul din incintagrădinii, în mijlocul căruia seînălţa un jet de apă uriaş.Apoi, ne-am îndreptat spreMuzeul Civilizaţiei Tra diţionaleASTRA. Acesta este un fel deMuzeu al satului, de dimensiuniextraordinare, cel mai mare dinţară, întins pe 95 de hectare, undepoţi vedea gospodării aduse dintoate judeţele ţării, mori de vânt şide apă, diverse ustensile utilizateîn mediul rural. Muzeul este atâtde mare, încât în cele două ore pe-trecute în incinta sa ne-a fost im-

posibil să ve demtot ce era devăzut. Dar şiatât de frumos,încât ne-ampro mis cu toţiică vom revenipentru a necon tinua vizita.După masa deprânz, destina -ţia noastră a

fost staţiunea Păltiniş. Deşi soarelestrălucea când am plecat din Sibiu,ajunşi acolo am dat peste primazăpadă din anul acesta. Copiii auînceput să facă bulgări, eram cutoţii luaţi prin surprindere, dar nuşi nemulţumiţi. Printre clănţăni-turi de dinţi şi dârdâieli, se simţeaentuziasmul.Călătoria cu telescaunul până învârful pârtiei a fost lipsită deperipeţii, dar plină de emoţii, ce os-cilau între teamă, nerăbdare şi eu-forie. Odată ajunşi sus, la cota1.700, însă, priveliştea ne-a tăiatrăsuflarea. Norii păreau săformeze o pătură ce proteja valeadin depărtare, iar brazii, acoperiţide o mantie fină de zăpadă, păreaudantelaţi.Pe drumul de întoarcere spre Sibiu

am făcut o ultimă oprire la SchitulPăltiniş, unde este înmormântatfilozoful Constantin Noica.Duminica am rezervat-o pentru astrăbate oraşul pe jos. Am pornitpe drumurile pietruite ale cetăţii.Am admirat turnurile de apărareşi zidurile. Ne-am învârtit prinPiaţa Mare şi am urcat în TurnulSfatului, de unde am putut vedeapână departe în zare, undestrăjuia nemişcat Făgăraşul, şi ampăşit pe Podul Minciunilor. Totuşi, cea mai mare surpriză amavut-o din partea Muzeului deEtnografie Universală „FranzBinder”. Domnul curator ne-avăzut grupul în timp ce ne odih-neam pe bănci şi ne-a invitat săvedem muzeul, vorbindu-ne des -

pre piesa centrală a acestuia: omumie egipteană. Entuziasmaţi,am admirat artefacte adunate dintoate colţurile lumii, iar mumia afost piesa de rezistenţă într-adevăr.Muzeul Binder a fost ultima noas-tră oprire, după care ne-am întorsla autocar şi am pornit spre casă.Cumva, drumul a fost mai lungsau poate am dormit noi maipuţin. Dar, la oprirea de lângăLugoj, am profitat pentru a nejuca „Ţară, ţară, vrem ostaşi”. Când am intrat în Timişoara, dejase lăsase o linişte ciudată pestetoată lumea şi o singură întrebareplutea în aer: Doamna, în februa -rie mergem la Arieşeni, nu?

Andra Maria COSTA

Toamnă sibiană

6 DIALOG CU CETĂŢENII3300 nnooiieemmbbrriiee 22001122

Asociaţia Beneficiarilor de Trans-plant Renal din Vestul României, încolaborare cu Primăria şi ConsiliulLocal Giroc, a organizat o întâlnireprilejuită de împlinirea a doi ani dela înfiinţarea asociaţiei şi trecerea adouă decenii de la debutul primuluiprogram de transplant renal în Ro-mânia, realizat cu sprijin european.La masa rotundă care s-a desfăşuratîn sala de conferinţe a ComplexuluiTrio din Giroc au participat prof. dr.Ovidiu Golea, asistent Dan Ilincariu,dr. Camelia Totolici, dr. Lucian Chiş(Cluj-Napoca), dr. Doina Mihăi-lescu, preotul Cosmin Dan, de la Bi-serica Spitalului Judeţean, şi altecadre medicale, precum şi GheorgheBerinde, din Timişoara, şi MarinGheorghe, din Giroc, fondatorii Aso-ciaţiei Beneficiarilor de TransplantRenal din Vestul României. Reuniunea a fost deschisă printr-orugăciune rostită de preotul CosminDan, după care a luat cuvântul prof.dr. Ovidiu Golea, care a mulţumitPrimăriei şi Consiliului Local Giroc,personal domnului primar Iosif IonelToma, pentru implicarea şi ajutoruldat ca această întâlnire să se desfă-şoare în cele mai bune condiţii. Aumai vorbit dr. Camelia Totolici şiDan Ilincariu, asistent principal alClinicii de Anestezie-Terapie Inten-sivă la Spitalul Clinic Judeţean Ti-mişoara, unul dintre cei cincicoordonatori regionali de transplantdin ţară.S-a amintit că, anul acesta, s-au îm-plinit 20 de ani de la debutul primu-lui program de transplant renalrealizat sub auspiciile unei structurieuropene. La Cluj-Napoca, acestedouă decenii scurse de la primultransplant renal în România au fostmarcate printr-o sesiune ştiinţificădedicată evenimentului, cu particu-parea prof. univ. Mihai Lucan, celcare a efectuat transplantul.În prezent, în Timiş fac dializă 350de persoane din vestul ţării. „Dintreacestea, minim o sută ar putea bene-ficia de transplant, iar 75 dintre elesunt deja testate şi îşi aşteaptă pere-chea. Acestea ar putea beneficia înviitor de rinichi de la donatori aflaţiîn moarte cerebrală. În primă fazăvom relua transplantul renal de ladonatori vii înrudiţi, urmând ca înfaza a doua să trecem la transplantrenal de la donatori aflaţi în moartecerebrală. Avem deja în pregătirepatru perechi de donatori vii înrudiţi,

pe care îi analizăm pentru a fi sigurică ei corespund din toate punctele devedere şi urmează ca în a doua partea lunii ianuarie să facem deja pri-mele intervenţii”, a spus prof. dr.Ovidiu Golea.Luând cuvântul la masa rotundă dela Giroc, dr. Camelia Totolici a pre-cizat: „Mai puţin de 10% dintre pa-cienţii din vestul ţării aflaţi pe listade aşteptare pentru un transplant derinichi au avut şansa unei astfel deintervenţii. Peste 600 de persoane seaflă pe liste pentru a beneficia de untransplant, însă de la începutul anu-lui au avut loc doar 55 de astfel deintervenţii. Restul sunt condamnaţila dializă. Aceasta înseamnă că detrei ori pe săptămână depind de apa-rate, vreme de câte patru ore, aceastafiind singura lor şansă la viaţă”.Drama bolnavilor este cu atât maimare, cu cât sute dintre ei suferă şide alte afecţiuni. Mulţi nu au şansaunui transplant, însă dializa îi ajutăsă supravieţuiască, spun medicii.Viaţa unui pacient care trebuie săfacă dializă depinde şi de bolile aso-ciate pe care le prezintă acesta. Dinpunct de vedere al suplinirii funcţieirenale, dializa întruneşte condiţiilepentru ca rinichii să poată funcţiona,dacă se ţine cont şi de tratamentelecare se asociază – de exemplu, trata-mentul anemiei sau cel al boliiosoase generată de insuficienţa re-nală, pentru care există programe na-ţionale, iar pacienţii pot beneficia deele.Aducând în discuţie numărul mic detransplanturi, Gheorghe Berinde,preşedintele Asociaţiei Beneficiari-lor de Transplant Renal din VestulRomâniei, a spus: „Comparativ cuanul trecut, când au avut loc 32 deoperaţii, anul acesta avem 55 detransplanturi efectuate în întreg ves-

tul ţării, dar lista de aşteptare este ex-traordinar de lungă, aşa încât nouă,ca beneficiari de transplant, ni separe că intervenţiile realizate suntprea puţine. Soluţia ar fi ca şi înaceastă parte a ţării să se reia efec-tuarea de transplanturi renale, deoa-rece sunt mulţi pacienţi care nu sepot deplasa până la centrele de trans-plant din Cluj-Napoca şi Bucureşti”.Marin Gheorghe, un alt beneficiar detransplant de rinichi, consătean de-alnostru, a spus cu acest prilej: „Soţiamea este din Giroc. Sunt girocean de34 de ani şi am muncit ca electrician.Din anul 2000 am făcut dializă, timpde şase ani şi nouă luni. La 1 noiem-brie 2006 am fost supus unui trans-plant de rinichi. Grefa a fosttransplantată de la soţia mea, MariaAna, operaţia efectuându-se la Cluj-Napoca. Am început atunci, potspune, o nouă viaţă. Şansa mi-a ofe-rit-o soţia mea, care a decis să tră-iască doar cu un singur rinichi.Acum sunt pensionar de boală,având diabet de tip II şi fiind depen-dent de insulină”.„Asociaţia noastră are în prezent 300de membri din vestul ţării şi avemacum şi un sediu, prin bunăvoinţadomnului profesor Dorel Săndesc,care ne-a oferit un spaţiu la SpitalulJudeţean Timişoara, unde ne vomafla zilnic, între orele 10-12”, a spusGheorghe Berinde, preşedintele Aso-ciaţiei Beneficiarilor de Transplantdin Vest.La sfârşitul întâlnirii, Asociaţia Be-neficiarilor de Transplant Renal dinVestul României a acordat diplomemedicilor şi altor persoane care aucontribuit la bunul mers al activităţiiacesteia, în cei doi ani scurşi de la în-fiinţare.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

În cadrul unei mese rotunde, au fost marcate două decenii de la primul transplantrenal din România şi doi ani de la înfiinţarea Asociaţiei Beneficiarilor de TransplantRenal din Vestul României. Cu acest prilej s-a precizat că, începând cu luna ianuarie

a anului viitor, va fi reluat transplantul de rinichi la Timişoara

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0733 666478

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie;Octavian GRUIŢA, Gabriel TOMESCU, CodruţaTOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU - cultură;

Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

3300 nnooiieemmbbrriiee 22001122

La coborârea de pe Golden Gate traver-săm zona centrală a oraşului, cu impună-toarele clădiri de până la 30-40 de etajeînălţime, sedii ale unor renumite firme,bănci sau hoteluri, cu numeroşi pietoni înzona marilor magazine de lux, dar şi cuacei homeless (cerşetori fără casă), cemişună în zona centrală sau prin inter-secţii, acoperiţi cu pături sau saci de dor-mit, alături de un mic cărucior în care îşicară toată agoniseala. Trecem pe lângăacest aspect al oraşului, care, culmea, seîntâlneşte doar în centru. Traversăm încontinuare, pe o distanţă apreciabilă,oraşul vechi, parţial în pantă,cu construcţii de două-treietaje, unele mai frumoase caaltele. Străbatem cartierele asia-tice, locuite de japonezi, darmai ales de chinezi, cu micimagazine având inscripţiile înlimbile chineză şi engleză şi cuprezenţa masivă a locuitoriloraparţinând acestei rase. Lacapătul bulevardului pe care-lstrăbatem ajungem la ţărmuloceanului. Faleza este beto-

nată, pe ea este amenajată parcarea pen-tru numeroşii turişti străini sau localnici,amatori de soare, baie sau briza oceanu-lui, aducătoare de aer curat şi proaspăt. Îndepărtare pot fi admirate vapoare ce se în-dreaptă spre Golful San Francisco pentruacostarea în portul San Francisco sauOakland.În drumul spre Golden Gate, străbatemzona litorală cu vile de maximum un etaj,una mai frumoasă ca alta, desprinse parcădintr-o carte de poveşti. Ajungem în Par-cul Lincoln, aşezat la poalele unui deal,unde, într-o construcţie impunătoare în

formă de semicerc, flancată de imensecoloane construite în stil ionic şi corintic,ce are în curtea centrală statuia ,,Gândi-torul” a sculporului francez Rodin, esteamenajat un muzeu. De aici dru-mul nostru continuă, în sfârşit,spre Golden Gate, o construcţieimpunătoare, despre care am vor-bit într-unul din numerele trecute.După vizitarea staţiunii Sausalito,pe înserat, ne întoarcem în SanFrancisco, cu intenţia de a urca înTurnul Coit (Coit Tower), obiectivpe care toţi turiştii ajunşi la SanFrancisco doresc să-l viziteze. Turnul Coit este aşezat în vârfulDealului Telegrafului şi ajungemla el după ce coborâm mai multestrăzi şerpuitoare, cu panta depână la 45-50 de grade. Turnul a fost ridicat până la 70 demetri înălţime, din donaţia făcutăde d-na Lille Hitchcock Coit, ca monu-ment al pompierilor şi important punct devizionare panoramică a oraşului. Interiorul este decorat cu picturi muralerealizate de 25 de artişti, reprezentând

scene din viaţa oraşului. La baza turnului se află un magazin de su-veniruri de unde turiştii îşi pot procura pli-ante, vederi, tricouri, magneţi etc. Până în

vârful turnului se urcă cu ajutorul liftului,iar de acolo se poate admira oraşul în toatedirecţiile.

Prof. Octavian GRUIŢA- va urma -

JJuurrnnaall ddee ccăăllăăttoorriiee CALIFORNIATraversând San Francisco spre parcul Lincoln

Columbofilul girocean Viorel Boar a participat, ală-turi de 180 de crescători de porumbei, găini şi iepuri,la „Cupa Banatului”, ediţia a IV-a, o competiţie cu ca-racter internaţional. Organizatoare a fost AsociaţiaNako din Sânnicolau Mare, la care tânărul crescătorde porumbei din Giroc s-a afiliat anul acesta. În total,au fost expuse peste 1.400 de exemplare de porum-bei, găini şi iepuri.Viorel Boar a participat cu şase exemplare de porum-bei Guşat Horseman, rasa pe care o promovează înRomânia. Primele exemplare de acest fel au fost aduseîn anul 2009, din Olanda, de către crescătorul giro-cean, iar acum a reuşit ca păsări din această rasă săajungă şi la alte trei persoane din România.“Este, astfel, al treilea an în care munca mea este în-cununată de succes, prin recunoaşterea pe plan local avalorii exemplarelor mele”, ne-a spus Viorel Boar,după concurs. Acesta a participat la “Cupa Banatului”cu şase exemplare, trei dintre ele luând punctaj de

exemplare foarte bune, iar celelalte treide exemplare bune.La începutul lunii decembrie, pentruViorel Boar vine cea mai mare provo-care de până acum în calitatea sa decrescător de porumbei. Va participa, cumasculul care a fost premiat la Sânni-colau Mare, la Expoziţia europeană dela Leipzig, din Germania. Modest,Viorel Boar ne spune: “Aşteptările dela expoziţia europeană nu sunt mari.Este prima mea participare la un eveni-ment de o asemenea anvergură, care-icopleşeşte chiar şi pe organizatori. S-adepăşit deja numărul de 90.000 de ex-ponate de iepuri, porumbei şi altepăsări de curte, astfel încât organiza-torii s-au gândit chiar să oprească, înainte de termen,înscrierile pentru participanţii germani. Îmi doresc săam parte de un arbitraj net superior celui din România,unde guşaţii încă nu sunt foarte cunoscuţi, lipsind ast-fel experienţa faţă de aceste păsări. O foaie de arbitrajcuprinde, de asemenea, sugestiile arbitrului în ceea ce

priveşte lucrarea exem-plarelor mai departe, cele lipseşte şi ce deţin ex-ponaţii. Totodată, laLeipzig voi avea prilejulsă observ alte păsări ar-bitrate şi, de ce nu?, săachiziţionez una-douăpăsări care mă vor ajutaîn sezonul următor de re-producere”.Şi pentru că, aşa cum aţiputut afla dintr-un articolpublicat într-unul dinnumerele trecute aleziarului nostru, luiViorel Boar îi place ca

trofeele obţinute să ajungă la persoane importante dinviaţa sa, personală sau de zi cu zi, anul acesta Cupaobţinută la Sânnicolau Mare a ajuns în vitrina pri-marului comunei Giroc, dr. Iosif Ionel Toma, ca semnde mulţumire pentru sprijinul pe care i l-a oferitcolumbofilului nostru. A. BORBELY

Porumbeii lui Viorel Boar,campioni la „Cupa Banatului”Cupa primită la Sânnicolau Mare a ajuns în vitrina

primarului comunei Giroc, dr. Iosif Ionel Toma

8 DIALOG CU CETĂŢENII

DDaarriiaa GGoollbbaann66 aannii,, GGiirroocc

AAddnnaannaa EElleennaa FFiirruu BBăălleeaannuu55,,55 aannii,, CChhiişşooddaa

Desfăşurată cu ocazia Zilelor Reşiţei,Cupa Reşiţa la şah a reunit 67 de jucă-tori din judeţele Timiş, Arad şi CaraşSeverin, putând fi considerată pe dreptcuvânt o Cupă Şahistă a Banatului.Competiţia a fost împărţită în douăsecţiuni, una dedicată juniorilor peste14 ani şi seniorilor, iar cealaltă pentrucopii şi juniori până în 14 ani.Şahiştii giroceni şi-au desfăşurat talen-tele în această a doua secţiune, decanulde vârstă al delegaţiei girocene fiindRobert Matiş, în vârstă de 14 ani. Într-osecţiune cu 33 de concurenţi, 4 dinprimele 6 locuri ale clasamentului gen-eral sunt adjudecate de către Clubul deŞah Giroc! La peste 100 de km de casă,Robert Matiş din Chişoda şi PaulParaschiv din Giroc ocupă locurile I şiII din clasamentul general.

Alexandra Paraschiv (Giroc) se află pelocul IV în clasamentul general şi aveasă fie premiată pentru locul I la fete.Denis Alboni (Chişoda) este situat pelocul VI în clasamentul general, dar îşiadjudecă şi locul I la categoria B12. Încadrul seriei de întreceri desfăşurate laReşiţa în acele trei zile de foc, Deniscompletează colecţia succeselorgirocene cu victoria în turneul generalmixt (seniori şi juniori) de blitz (şah-fulger), ocupând de asemenea locul I laîntrecerea de dezlegări. Singura jucătoare de la Clubul de ŞahGiroc care nu s-a clasat pe primele şaselocuri din clasamentul general - RoxanaPopa, în vârstă de 5 ani – ocupă însălocul I la categoria F8.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Vara şahistă giroceană (5)Cupa Reşiţa la Şah, 30 iunie – 1 iulie 2012

DDaavviidd GGoollbbaann22,,66 aannii,, GGiirroocc

LLuuccaa AAnnddrreeii FFlloorriiaann GGoollbbaann11,,55 aannii,, GGiirroocc

3300 nnooiieemmbbrriiee 22001122

FC Chişoda a încheiat turul campionatuluiLigii a IV-a Timiş cu un egal pe propriulteren, obţinut în faţa revelaţiei de pânăacum a competiţiei, CS Ghiroda, echipănou-promovată din Campionatul Ju -deţean. Cu acest egal, Chişoda a conti nuatseria de jocuri fărăînfrângere începutăîn etapa a opta,atunci când a pier-dut, cu scorul de 2-1, în faţa celor dela Dragşina.Fără Gherman, ac-cidentat, FC Chi -şoda a salvat totuşiun punct, egalândla doi în prelungiri,dintr-o fază fixă,graţie lui Magdaş,care a fructificat cu capul lovitura liberăexecutată de Viţan. Mai mult, gazdele auavut şi şansa golului victoriei, prin Ilie,care a scăpat singur spre gol, dar a fostfaultat din postura de ultima apărător decătre Pop, care a fost eliminat.Primele goluri ale acestui joc s-au marcatrepede, mai întâi Glodean a şutat în mi nu-tul 7 de la 20 de metri, la rădăcina barei,1-0, iar apoi prin Marius Andrei, în minu-tul 15, cu un şut pe sub Sîrbu, care a

egalat pentru oaspeţi.Baranyi, golgeterul celor de la Ghiroda, aînscris în minutul 82, bară-gol din în-toarcere, de la 17 metri, după care colegulsău Ciublea, abia intrat în joc, a irositocazii rarisime. Până la urmă, Chişoda a

egalat şi a încheiatturul cu un rezultatpozitiv.Chişoda a evoluat înaceastă etapă în for-mula: Sârbu – Pet -ruş (Golea), Viţan,Abu-Lebda (Sava),Vereşteanu – Fur-dean (Asol ta nei),Glo dean, Al dea, Ilie– Ber ceanu (Va -sânca), Magdaş.

Trăgând linie după turul campionatului,să spunem că CS Chişoda, vicecampioanasezonului trecut, a avut o evoluţie destulde bună, reuşind să acumuleze 30 depuncte după 17 etape. Chişozenii ocupăpoziţia a şasea în ierarhie, adunând optvictorii, şase rezultate de egalitate şi treiînfrângeri. Formaţia noastră a marcat de47 de ori şi a primit 23 de goluri.

A. BORBELY

CS Giroc a prins podiumulSeriei I a Campionatului

Judeţean Timiş!Girocenii se află la doar două puncte

de primul loc, care aduce promovareaAflat la al doilea sezon în Campionatul Judeţean, Clubul Sportiv Giroca reuşit, după încheierea primei părţi a ediţiei 2012-2013, să se clasezepe locul al treilea, cu 33 de puncte, cu două mai puţin decât ocupanta lo-cului I, Orţişoara, şi la o lungime în spatele ocupantei locului secund,echipa din Sânpetru Mare.Cu 11 victorii şi doar patru înfrângeri (fără nici un rezultat de egalitate),girocenii pot spera, la finalul campionatului, la locul I, cel care i-araduce în acelaşi eşalon cu CS Chişoda, adică Liga a IV-a Timiş. Evolu-ţia băieţilor noştri în primele 15 etape ale competiţiei poate fi catalo-gată drept bună, după ce anul trecut putem spune că au luat „pulsul”acestui eşalon.Cu toate acestea, au existat şi meciuri din care se putea obţine mai mult,iar punctele pierdute atunci au făcut ca zestrea finală să fie puţin maisăracă. Demn de remarcat este faptul că CS Giroc a reuşit să câştige, întur, pe teren propriu, în faţa celor din Sânpetru Mare, echipă clasată pelocul secund. A pierdut, în schimb, la Orţişoara, dar şi în alte trei par-tide cu echipe mai slab cotate.Una peste alta, însă, evoluţia din primele 15 etape a dat un semnal clarcă Girocul se înscrie în lupta pentru promovare. Iar şansele sunt destulde mari pentru a obţine această performanţă, mai ales că în retur vomjuca la Giroc în compania liderului, Cocoşul Orţişoara. Până la reluareacampionatului, fotbaliştii pregătiţi de Oli Trandu vor lua o binemeritatăvacanţă, urmând ca după Sărbătorile de Iarnă să se reia pregătirile.Pentru conformitate, să amintim că în ultimul joc al primei jumătăţi a se-zonului, CS Giroc a învins clar, scor 3-1, echipa din Comloşu Mare.

A. BORBELY

Chişoda, pe locul şase lafinalul turului Ligii a IV-a