SERIA II. ANCL II. No. 294. n cl iti a a treia SAMBATA, 2 NOEMBRE 1896

NUMA RUL 10 BANIABONAIiENTF.LE

i nec') la 11115 ale fle-cirel Inn! QI se plitteaetot-d'a-maus inatate

In Bxeute{tï la Casa Adminigtratleilu jnrlrle dreinätate prin mandate po,tale

tin an :n tari 30 let ; in streinatate 50 let,Sae luni . . . 15 s > > 25

rei lunt . . 8 13Un munir In streinatate 30 bant

MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZA

ßF.DA CTIANo. 3STRADA CLf.à1 ENTEiNo. 3

CNUMARUL 10 BANI

ANIINCIUBILEIn Bucure§ti kid* s prison numai la

AdministratieIn streinatate, d4red b adneNNdnafis 4i la

toate ofleiile de publieitateAnunciad la pag. IV 0.80 b. liais

. . , IQ !. lels s II 8. s s

Inaer>:iile 4i reclamele 8 lei rindul

Ui munir eehii 30 bailADIIINIEiTII!IATIA

No. 3. STRADA CLEMENTE! No. 3.

APARE ZILNIC LA 5 ORE SE;ARA CII CELE DIN URMA §TIRI 25I TELEGRAME ALE ZI:LEI

TEORIE INTERESATA

De cit -va timp pare a se latiin public, strania teorie politica, caazi, guvernele fiind chetnate la pu-tere numal de Rege, an tot -d'o-data drept la un stagiu fix de cltl-va ani.

Cu alte cuvinte, daca guvernelenu se pot perpetua, ele nu se potHic! schimba, pina ce n'aü 1mpli-nit un termen oare -care la putere.De aci consecinta, ca un guvern de§i bun, trebue, dupa un timp, In-laturat, lar un guvern, dei ran,trebue prelungit. Cu acest sistem,nimic neprevazut, nimic neasteptat,nie! o Imprejurare nu mal poatesdruncina monotonia vietel noastreconstitutionale, ast -fel re glementata.Un guvern poate sa -s! permitatotul, fiind sigur ca nu va fi con -cediat, de oare -ce e Inca prea non,lar un altul, plan de viata, IS! vavedea activitatea stirbita, de in-data ce a atins termenul fatal.

E destul a enunta aceasta teo-rie, pentru a intelege cine a scos -ola iveala. Ea nu este de cit o ma-nopera pentru usul guvernelor rese.E dovada cea mal buna ca tnsis1liberali! IS! dan seama de stareain care se gaseste guvernul sor,din momentul ce II legitimeazaast -fel existenta.

'Ca liberalil sa judece ast -tel, elucru firesc ; interesul t! povatu-ieste. Mal ciudat tusa, e sa se ga-seasca oamenl, cari n'an acelasinteres ca si liberalil, §i cari or!de cite ori le vorbest1 de gre §elisacu cari e1 an Intesat anul sor deguvernamtnt, ili raspund cu resem-natiune, ca, raü e cum e, dar caguvernul prea e non pentru ca s!1poata fi alungat.

Mai lutti, teoria care se preconi-seaza ca noua formula a mecanis-mulul nostru constitutional, nu eadevarata ; §i apo!, chiar de ar fiadevarata, total! n'ar putea fi ad-misa, cae! ar conduce la resultatedeplorabile pentru viata si mora -vurile noastre publice.

Nu e adevarata, cae! chiar cineadmite cea ma! mare latitudinepentru Coroana d'a schimba guver-nele, nu se poate Impaca eu o asaaplicatie a perogativel regale. Me-canismul acesta constitutional, tre-

buie manuit de o inteligenta, larnu pus in mistare printr'un resortde orologerie, care ar functiona Inmod automatic si care ne -ar rea -duce, dupa un termen fix §i pen-tru un termen fix, acela§ partid siacelas guvern.

Poporul nostru s'ar semui a-tune! cu ace! turisti englezl, pri-vind cu curiositate si indiferenta,cum defileaza, Inaintea orologiululcatedrale! din Colonia, viste sta -tuete represintind pe ce! doul -spre-zece apostole, cari apar §i reaparfie -care la aceeas! ora fixa.

Crearea unu! fel de septenat nuse poate concepe de cat pentruniste institutiunl neresponsabile, larnu pentru guverne cari cata sa fierCspunzatoare de faptele sor. Parti -dele nu an drept la guvern, eletrebue sa -1 merite ; iar regulatorulotatiunel guvernelor trebue sa se

mite dupa meritele orI derneriteleguvernelor, ear nu dupa consultarea calendarulul.

Sistemul ar fi si deplorabil. Caci,ce ar fi un guvern, care, bun sanrei, ar sti ca are dreptul a detineputerea un timp oare -Care ? Ce ar fio opositiune ce ar sti, pe de oparte, ca chiar daca ar Intrupa as-piratiunjle tare!, n'ar putea grabivenirea el la putere, si pe d'alta,ca, or! cat de apatica ar fi, II vaveni ceasul ? N'am mal avea de catguverne pacatoase, fata eu opozi-tiunl indolente §i neputincioase, siaceasta ar Insemna sfarsitul lupte-lor politice.

Guvernul actual, prin imensita-tea greselilor, fata tot -d'o -data cuextrema lui tinerete, face sa batala ochil tutulor cat de gresit ar fisistemul.

Numa! In cate -va 1un!, el aisbit §i sentimentul religios si sen-timentul national. Mal mari gre-§ell nu are de coulis. Daca dar, pen-tru a -s1 sustine traiul pana la ter-

men, invoaca pretinsul san dreptd'a detine puterea un timp oare-care, se poate intampla ca teorialiberalilor sa nu jasa In totul ade-

varata, si ca dupa ce am vazut peconservator! parasind puterea, nu-

pentru ca statusera capte an!la guvern, sa vedem pe liberal! si-liti s'o paraseasca dei n'au statInca §apte an!.

Tara a dovedit In 1888 ca lu-crurile nu merg In tot -d'a -una dupatipic. Precedentul de la 1888 nueste Inca asa de departat.

C. Hiott.

POTLOOARIILE LUI STATESOU

In scurtul interval de o luna, am prinsin doua rînduri pe ministrul justitiel cu citeo potlogarie, una sub forma de tentativineisbutita, alta îndeplinita.

Cea d'întîl, in asociatie cu cumnatul saúMalla avea de scop exproprierea caselordin str. Fontînel pe un pret colosal, cutoate d imobilul supus alinierei, urma safie pus pe linie conform angajamentululluat de proprietari. Aú încercat asociatil sase disculpe, dar le am rispuns în asa chip§i cu ast -fel de acte oficiale, in cit n'atimal indrasnit sa ridice glasul.

A doua potlogirie a fost destainuita zi-lele trecute de alt ziar. E relativi la intro-ducerea în tara a mobilierululadus din strai-nitate de Statescu ministrul justitiel farilegiuita plata, cu o scutire ne justifi-cati.

Potlogarul, spre a se disculpa, raspundeprin «Voinla Nalionala» ca asemenea scu-tirl s'aú acordat §i d -lui Al. Catargiu cinds'a intors din Petersburg §i d -lui J. Laho-vary cind a parasit legatiunea din Paris.

O 'fi tare in chichite ministrul justitiel,dar si ne dea voe sa '1 raspundem ci nuse prinde desvinovatirea d -sale bazati pe a-semenea exemple.

Favorurile la cari face alusie, se acordamembrilor Corpulul diplomatic cari pentrunecesitelfile 8erviciulus stramuta mobilelesor in alti tari §i apol le readuc in Ro-minia la terminarea misiunel ce aveaü deindeplinit.

Scutirile saú reducerile acordate d -lorLahovary §i Al. Catargiu li se cuveneaúin virtutea posturilor ce ocupase.

Am dori sa §tim în ce categorie era mi-nistrul justitieI?

Ca venea §i d- nealui din streinatate cu ca-te], cu purcel, aceasta o §tim foarte bine,citi acolo a luptat in timpul opozitiel li-berale, de la distania a mincat pîinea ama-ri a lui Pallade. S'a intors in tari ca orace tip care §i -a petrecut iarna la Mentone§i vara in Helvetia §i d -sa este negre §itprmul tip ciruia i se face favoarea de afi scutit de plata taxelor.

Daca ne în §ellm, dad d. Statescu nuera un cilator- amator, ci un ministru al ta-rea In streinatate ce se reintorcea in pa-tria sa, sa ni se spue §i noua pe lingi Cur-tea druia Roi Bobèche a Post acreditat ?

41111114,

0 OREVA DE PREFECTINemnlinmirea prefeciilor.Tntrifllle

d-lui Cantacuziuo. PrimitifSi prefeciil.

Oculta fi-a pus in g£nd sa rästoarne,prin tot felul de inijloace, pe d -nu Sto-lojan de la ministerul de interne.

In afard de neajunsurile ce -i se pre-gatesc in parlament, ministrul Stolojanse vede ameninfat acuti de un scandalin administra f la sa.

Nemultumarea prefeciilorMal multi pre fec f i din fard sunt ne-

mulfumifs in contra d -lui Stolojan, carenu voefte set le lase minet libera in ad-ministrafia judefulut tor.

Acefit prefecfi sunt din aceia cari lu-creazei sub inspirafia comitetelor electo -rate cari, dupa cum se ystie, primesoordine de la Oculta si in special de lad. Gogu Cantacuzino.

Nu se poate numi un subprefect, unpoli f af, cu simpla recomanda f ie a pre-fectulul, fard ca ministrul sle interne sanu faca tot felul de obiecfiunl si sä nuceard sd cunoasca relafiunile sale cudiferitele personalitaft mareante din ju-defe. Ori de cite ori e vorba de numireaunu funcfionar care pare d -lui Stolo-jan a fi agreatul Ocultes, recomandafiu-nea prefectulus reimîne fard efect.

Din aceasta cauza mat muta t pre-fecfs, dupa sfatul d -lui Gogu Cantacu-zino, ameninfa pe ministrul de internecu retragerea sor.

Intrigale d -lui CantacuzinoD. Stolojan a descoperit mai multe

intriga pe cari ît le face colegul saú dela Puante si pentru a evita esplicai iunifi desagramente, in loe sa numeaseatitulan pe la anele prefecturl, ansarcineazá pe inspectoria administrativa ouindeplinirea acestor funcfiunf. Asa s'aint£mplat cu prefectura de Covurluf.

Acunz d. Stolojan e ameninfat dinalta parte. Am spus era cd d. Manolescu, prefectul de Arges, e nemulfumitde numirea d -lut Dobrescu, prefect deIlfov, la Curtea de Apel, si cet si -a datdemisiunea. D. Stolojan, ca sa'l impace,ii a oferit prefectura de Ilfov, dar d.Manolescu, indemnat de Oculta, refusaora -ce post in administra f ie.

Pe de alta parte d. Iulian e suparatpe d. Stolojan cd ofera d -lut Manolescuo prefectura pe care la o propusesedeja.

Pentru a putea limati lucrurile, d.Stolojan, in lipsd de prefecfl, a delegatpe d. Gr. Giani, inspector adminis-trativ, sä fina local de prefect de 11fov,pina la numirea unu titular.

Daca d. Zorild n'ar fi primit, eu oc-re- cari condifiunf, prefectura de Covur-lut, atunes am fi avut pe ambii in-spectora administrativa f immnd local deprefecf s.

Se afirma chiar c4 d. Luca Ionescuva fi insarcinat sa fina locul de pre-feet de Arges, ramas vacant in urmasupdrdrei d -lui Manolescu.

Primaril ili prefectiiPe unde Oculta nu izbuteste sd creeze

dificultafs ministrului de interne cu pre-fecfis, ea face intriga intre acesta dinurma si primarit comunelor urbane deresedinfd, cu chipul acesta se spera ase provoca demisiuns cari sa plictiseas-cd pe d. Stolojan.

Asa, la Feilticeni, primarul Iorgu Ra-du, un amie al « Voin f es» fi al d -lutCantacuzino, e in gâlceava cu prefectul

jode f ulus si -1 ameninfa cu demisiunea.Toate aceste manopere aitt de stop sa

dovedeasc4 nedestoinicia d -lut Stolojanla ministerul de interne si sa inlesneas-cet Oculta mijloacele de a -1 ataca inParlament.

D. Stolojan e foarte amefit de cele cese petrec in jurul sait, si -sa d4 foartebine seama cd toate neajunsurile is leface Oculta.

MITROPOLITUL GHEORGHIAIID

In cercurile colectiviste domneste our& si o minie nespusä in contra Mitro-poli tutu! Gheorghian.

Colectivistil spun cä din toate lovitu-rile pe cari le-au primit In afacereaMitropolitului Ghenadie, cea mal dure-roas& este atitudinea Mitropolitulu! Gheor-ghian, care nu poate fi bannit nid desimpatie pentru c,,nservatori, nid deanimozitate In contra liberalilor.

Ceea-ce infuriaz& mal mutt pe colec-tivistl, este c& Mitropolitul Gheorghiannu numa! cä refuz& sä ia locul Mitro-politulu! Ghenadie, dar nu se sfiestecítusl de putin de a declara tutulor ce-lor cari il viziteazä ca rästurnarea Mi-

tropolitulul Ghenadie este ilegala, casentinta Sinodului este eu des&virsirenulä si ca dacä nu se indrepteaza acestefär& de-legT, Biserica Rominä ramine pen-tru totdeauna necinstitä.

Colectivistii nu pot sä uite faptul caInaltul prelat a dat aprobarea sa pen-tru brosura : «Cum am fast judecat.»

TRIBUNA POLITICAias

Toatä opozitiunea, si conservatoaresi liberala, condamna purtarea guvernu-lu! in chestiunea Mitropolitulul Primat.

Desi faptul acesta e destul de insem-nat, guvernul zice cä nu-1 pasa si o.tine inainte cä dreptatea e eu dlnsnl,cä bine si corect a lucrat.

Hai s& fie ! Spiritul de opozitiune»si «lacomia de putere» ne orbesc penoi...

Guvernul e ìnsä dezaprobat nu numalde opozitiunea declarata, ci si de ele-mente cari nu pot fi bänuite cä dusmä-nesc regimul.

Asa, avem de inregistrat, in priir: ulloc, dezaprobarea fostulul MitropolitPrimat Iosif Gheorghian. VenerabilulPrelat considera ca ilegalä judecata siosindirea pärintelul Ghenadie si-1 pri-veste pe acesta, pina in ziva de azi,drept Capul legal al Bisericel. PärinteleIosif Gheorghian numal de dusmäniecontra liberalilor nu poate fi ins& bannit.

Avem apol ilustri barbati de Stat,retrasl si prin urmare scutitl de or!-cebänuiala de partinire, cum e venerabilulIon Ghica, care de asemenea nu recu-noaste judecarea si osinda si dezaprobäpurtarea stuvernulul.

deifi indestulätor pentru a deschide ochiliinu! guvern cuminte asupra starel spi-ritelor In tara.

Dezaprobarea se ridica nu numal dinsinul opozitiea, nu numal din cercurilenepartinitoare cari star' in afarä dedisputele politice, ci chiar din sinul par-t idulul guvernamental.

Ast-fel printre ce! cari nu aprob&purtarea guvernulu! si considera jude-cata si osinda ca ilegale, avem pe d nil:G. Vernescu, G. Peucescu, G. Mirzescuvice-presedinte al F.enatulul, C. Esarcu,Al. Plagianosi vor ma! fi si alti!.

Toate aceste dovedesc ca nu opozi-tiunea e orbita, ci guvernul.s--

MAGISTRATI SUPUSI

Ministrul Justitiel merge inainte eu co-lectivizarea magistratures amovibile, depar-tind din functie pe eel integri, spre; a des-chide u§ile magistratilor supugf.

Pe d-nu Darascu l'a trimis sä cugete insinul baroului pentru cä a refuzat sa isca-leascä ordonanta redactatd de Vointa Na-ionalä, acum aceeass soarta o are dnulM. Tri§cu, procuror pe litiga TribunalulDoljiu.

Vina acestuia e Insa de o categorie stra-nie, in cil nu §til unde sa o clasifica. Mo-tiv serios de Inlocuire nu exista, din con-trit ; a trebuit dar simulata o Injurie laadresa ministrulua, pentru ca galbenul logo-fat al dreptatel sa poata justifica revocareamagistratulua.

Pentru acest regim de plastografi §i ti-cluitorl de cauza inlocuirel nu eragrea de cladit. In plient unel adrese catreministrul Justitiel din partes procurorululM. Tri§cu, supusiï functionarl al lui Sta-tescu aö introdus o pagina tiparita dinti'unziar, coiitinind o aspra critica a ministruluiJ usti(,iel.

Statescu a acuzat imediat pe procuror cael este autorul acestel fapte... §i l'a revo-cat.

Unui ministru obicinuit sa plastografiezecu ajutorul lui Sarateanu corespondeiitaMitropolitutul Primat,simpla introducerea une! lilrtiute intr';in plie, trebue sa'l fiparut o jucaiie, lesne de Indeplinit.

De aeuin inainte, luati-va precautiuniled-lor magistrati : cind aveti vreun raportde filait niinistrulul dv., nul mal trimitetiprin po§ta, yi dati'1 In mini, ciel cine Lie

ce surprinderl va a§teapta daca nu suntetlIn categoria magistratilor supu$f.

TRIBUNA LITERARA

VODA 1S'I CARCIUMARUL

Era obiceiul in tara noastr& cam panaacum vr'o tres -zecl de ani, ea Vodä sase amestece in toate. El t &ea, el spin-zura, el era aga, tribunal, inaltä Curte.

Daca i se parea O. nu merge binecatare administratie, cherna pe seful e!,si'I mustruluea t'ara sa mal tie seamädespre Vomie ; ba se amesteca adeseachiar unde nu'! fierbea oala, dojenindpe particular! când erar' prea risipitor!sar' prea sgarcitl.

Asa chipul, 'ml istorisea o -data cine -vac& Vodä Caragea, z &rind la plimbare penevasta unu! negustor intr'o caleascätras& de niste telegarl cari mancar' tbc,ar fi dat poruncä sa lie adusa nevastanegustorului in curtea palatului, a dat'ojos din tr &sur& si a ocärit'o zicandu -1:«Nu e de mutra d -tale jupáneasa sacheltuesti paraua fard. chibzueala. Vrels &'t! mufluzestl barbatul ?» Apo1 a tri-mis-o pe jos acasa, Cu ordin ca sa vandacali pan& a doua zi.

Dar asa cum era, li se parea b &tra.-nilor ca era bine, cu toate ca ade -sea cänd venea ceasul set dea Vodädreptatea, se intampla ca Domnitorulsa nu se la intocmal dupa judecata in-teleptulul Imparat Solomon si in loe s&imparta obiectul neíntelegere! in doua,sa'! cam alunece cutitul ma! mult Intr'oparte.

De and ne -am cioplit, Regele sta Inpalatul sAU ocupându -se eu cuminteniedespre politica malta a tare! si lasandfie -c &rul Ministru asa de almintern cumse si cuvine controlul autoritatilor siraspunderea relelor ce se pot intampla.Numai nol fie zis in treacat am ra-mas eu obiceiul din vechime si ne po-menim pana In ziva de asta -zi eu jaibala Suveran s &'! cerem sa se amesteceIn treburile noastre.

0 släbiciune deosebitä avear' ma! a-les Domnitori! din trecut pentru a in-specta, san ma! bine zis a calece auto-ritatile, cum ar face, ba mal bine chiarde cat ar face astäzi un inspector ad-ministrativ. Fära. tambäläü, far& vorbämulta, poruncea Vodä de i se punear'armäsari! la caret& si o pornea peneasteptate la Visterie sar' la Agie, des-chidea casa de fier, rascolea arhiva,cerceta pe slujbasi si apo! pleca mul-tumind sar' injurind, dupa imprejurär!.

Pe la 1863, Vod& Cuza sta intr'o zila fereastra une! odal din palat, fereas-tra care da spre attuala strada Cimpi-neanu, vechia strada *tirbey -Vodä.

Peste drum era tocmal o casa eudoua caturl, jos o cärciuma, sus o ad-ministratie publica ; de era Minister, ju-decätorie, saú casierie, nu am intelesbine, dar n'are nie! o important& acestamänunt.

Mar' ius& cä tot privind de la fe-reasträ, i se oprirä ochil la atea casa,unde precum va spuse! era jos o cir-ciumä, si '1 veni poftä sul Cuza s& seduca s& inspecteze pe slujbasi.

0 porvi rodata, se sui la etajul aldouilea. Cera cheile de la casa de fiergasi casa goala. Ceru registrele. Maic&prea curata, a! fi crezut ca se plimbasepe dinsele o musca eu sägeatä de h3r-tiut& in coad &. Directoral serviciulu!lipsea, intr'un cuvint o arababura In-treagä.

Cáad se lupara Cuza, numal dulcela vorb& nu era. Incepu sa strige, sainjure, s& ameninte pe functionarl c&are s& 'I dea eu capul de peretl, s& '!bage in puscarie, si de fie -care injura-tur& da eu pumnul In mas& si ma! a-les b &tea din picior, de se cutremurapardoseala.

Tocmal cind ajunsese Vod& la cel malmare grad de manie, se deschide usacancelariol si ìnträ un b &iat de la cir-cium& cu minecele de la c &mas& suinese,Cu sortul înainte, cu papuci in picioaresi cu o tav& in mìinl. Pe tava erar' vre-ozece pahare, douä clondire eu vin sialtul eu borvis.

Gata ! gata ! Nu mal batet! din pi-cior. Iat& ocalele, striga b &iatul, asezindtava pe masa, sub nasul Domnitorulul.

Intelegeti c& Vod& r &mese Incremenit.Ce se íntimplase ? Slujbasii avear' o-

biceiul de se racoreaú si el in fie -carezi pe la ceasurile patru, cu cite -va pa-harute de vin aduse de la circium &. Casa nu mal trimit& pe Himen1 jos si pen-tru c& nu schimbar' nie! odata felul bau-ture!, se intelesese slujbasil Cu circiu-marul cä atuncl cind va auzi el sein-nalul bateel din picior, s& trimit& andataclondirile cu vin.

S'a nemerit ca in ziva aceea semnaluls& fie dat de Voda-Cuza.

Cind a aflat Domnitorul rostul venire!baiatulul de la circium &, l'a pufnit risul

E P O C Alaiiffig,3519115271E/11i

si pe dinsul, a plecat fera sa mal bagepe nimeni In puscarie, iar slujbagil adgolit clondirile in sanatatea lui Voda-Cuza.

Dim. ß. Roset.ti.

:`44"- -TE RE,-. lS Ir,

o F: C r 0, e-i

..f N ,P-1,' ` ...,

_. . ^.. . .. . ..

PARAGRAFIA TALENT UL UI

In cneerul natiuniT, capitala regatulul, s'ainaintat de curind Cercul Amicilor Litera -turil ei Artel Romane ». E frumos ça uncere intelectual sa nu unte niclodata ce,lnainte de a fi amie al artelor ei literaturil,este fia al natiunil, cä e compus mal naintede toate de romani, iar nu de artietl, lite -rati sad amatori.

Cercul Amicilor Literaturil ei ArtelorRomane» ne trimete spre publicare urma-toarele :

Lucrärile, In mare parte meritorie, trimisepentru concursul publieat in Iunie trecut cuprivire la Coperta Reviste! Literatura fi Artaromand., negAsindu-se pe deplin corrspunzä-toare dorintelor Cerculnl, aü fost inläturaterli star' la dispositia autorilor lor.

In privinta concursurilor literare se ren-trante te ca ternreuul pentru depunerea manu-scriselor,-46, strada Fatitenel, expira la 15Noemvrie.

Care va se zicä avem aci a face eu untermen fatal -15 Noemvrie : nu se indiceel ora; de sigur ca trebue sa fie plue lamiezul noptit.

Presupuiem lucru foarte posibil, cu toate.starea Infloritoare a literaturil el artel rromane ce Cereul Amicilor nu primeeteppina la 15 Noemvrie miezul noptit niel obutatä literait oral de seama, el ce, toc -mat a doua zi, la 16 Noemvrie la amiaz, sepomeneete eu o lucrare remarcabilesuntaea de frecuente lucrarile remarcabile Inliteratura el artele routine ! tot aea de fre-cuente ca el neglijarea termenelor fatale !

E1 ! ce te fact ?Daca vrea se fie cortsecuent, Cercul

Amicilor Literatiril el Artelor Romane» res -pinge bucata remarcabila, precum Curtilede apel resping un apel tardiv, el adoptespre publicare Humai bucätile slabe caris'ait prezentat la vreme.

In zadar talentatul autor face apel lasentimentele Cerculut », In zadar se seizece n'a.begat de searna termenul. El Italie-pina acelael respuns ca el apelantil igno-rantl dupe termenul fatal la Curteade Ape''

Nu se poate, domnule ; vol fi avenddrentate, n'avem ce'tl face a trecut para -grafia.

Dar, domnilor, sentimentele de ami -citie pentru literatura el artete romane...

Domnule, amieitie... dar One aci ! nuputem : a trecut paragrafia!

Dar, domnilor. talentul mea... socotitl !celelalte lucrar) sunt din cale afarä medio-cre, niete bau tlitatz, niete platitudini... peclnd lucrarea mea e de talent.

§tim ; dar acelea ait venit la vreme ;d -ta al trecut paragrafia!

Talentatul autor eete respins ; iar secre-tarul prezidentulul biuroulul comitetulul re-dactiunil publicatiunil Cerculul Amicilor Li-teraturil Si Artelor romane serie urmetoa-rea nota pentru numërul intuid al re-vistes :

Regretäm ce. In numerul acesta n'ampublicat et o bucate de talent : nu e vinanoasträ ; vina e a d -lui X... care, deei aremult talent, a trecut paragrafia.e

* s0 RECTIFICARE

Afacerea dr.:mel d -lui I. Bacalbaea intrein o noua faze.

In ultimul moment, aflu din sorginte po-ce am fost indus In eroare. Piesa nu

poarta titlul : Fraj!if Assan (moere siste-matice cu abur], Colintina), ci : Frafif Ha-san (cunoscuta firma, Nuvoteuri, Stofe,Broderif, Tesaturf, Fantezif, Panglici, Per -dele, Stamburf, Batiste etc., strada Lipscanl20 a se vedea anunciul amanuntit in A-devarul).

Dace e aea, atit mal bine, el me grebesca face cuvenita rectificare. Care va se zicä,ne -am lemurit: Frafif Hasan !

At,incl, noua drame este chematä la unmare succes de saison, de oare -ce autorulare stofa destule. 1

Se speram ca., deei canavaua FratilorHasan* va fi brodata luxos, dupa modamoderna, cu fesatura de multa fantezie.tiradele el panglicile declamatorie, exactmasurate, nu vor mal fi debitate cu cotuldupe vechia moda.

Nu se etie pina acuna cite perdele adFratii Hasan », dar de sigur, fiind o dra-me de mare sensatie, batistele or sit se eau -te mutt.

Critica nu va putea sa. trateze nuvoteuldramatic ca pe o mardà literarä, dilnd peautor ln stamba.

Atit mal bine.Ion.

Simbätä, 2 Noembrie, d. prof. Nicolas Iorgaf§T va Ineepe curent sali de Istorie la Facul-,tatea de litere. In prelegerea de desehidered-sa va vorbi despre «Cura trebue sa se scrieIstoria.»

*`*

Vineri 1 Noembrie viitor, ora t p. m., Ace-demie Rominä va tine eedintä publica.

Se vor face urmatoarele comunicärTD. N. Ionescu, Comunicar! archeolegice;D. D. C. 011anescu, Despre originea tea-

truite;D. V. A. L'reclria, Comunicärb de documente.

*#*Inaugurarea noului teatru comunal din la§T

s'a aminat iar, pentru ziva de 10 Noembrie.*.

D. Lazar Bädescu va prezinta directiunir Tee-truite Nitional traducerea piesei Iulit" Cezarde Shakespeare.

41111.

iNFOR1IIArir g.iGuvernul a ajuns 'Entr'o stare

de desperare care se poate judecadupa. urmätorul fapt:

D. Sturdza a trimis eri maimulti emisari la d. Fleva pentrua -1 implora sei se impace cu gu-vernul.

Intre emisari este fi d... Dela-vrancea, sad mai bine tocmai d.Delavraneea, care trecfnd pestetoate epitetele de mäscdricï fi sam-sar, a fäcut eri dupa amiazi ovizitä d -lui Fleva.

Nu e nevoe sd adäogàm cd d.Fleva a respins toate propunerilede impäcare cu Oculta.

D. Gr. Lahovari, substitut latribunalul Constanta, a fost trans-ferat in aceiasi calitate la tribu-nalul Teleorman.

D. N. C. Fleva a fost numit sub-stitut la Constanta.

D. Gr. Giani, inspector adminis-trativ, a depus rap.lrtul sari asu-pra anchetei facuta la primaria dinPloesti.

Acest raport spala foarte frumosadministratiunea conlunala si e cilse poate de favorabil d-lui RaduStanian, primarul orasulua.

Inspectorul administrativ sustineca nu s'ari constatat de cit micineregularitati de forma in sarcinaunor functionari inferiori ai cornu-nef ; unul singur din ea, un oare-care Popescu, fiind gasit vinovatpentru un fais In registre, a fostInaintat parchetului ; el a fost iine-diat destituit de primarul Stanian.

Dupa cutn se vede d. Gr. Giania salvat la Ploiesti, ca si la Iasi,situatia guvernului printr'o anchetamodel facuta asupra unei adminis-tratiuni compromise.

0 rniseare in magistratura se vaface in curand.

D. Lilovici, prim procuror pelinga tribunalul Ilfov, a caruia de-misiune n'a f3st inca primita deministrul justitiei, si a carui sanatatenu-I permite sa mai ramina in par-chet, va fi trecut pre:?edinte de tri-bunal.

D. Mladoveanu, prim procuror laPrahova, va fi adus probabil lnaceiasi calitate la Ilfov.

Functionaris comunei Galata, in-locuiti de comisiunea interimara, ariadresat o plingere ministrului de-interne.

In casul cind d. Stolojan nu leva acorda nici o satisfactie, ei `orintenta u1I proces d-lui Nicorescu,presedintele comisiunei interimare,interneindu-se pe articolul din le-gea comunala care acorda acesteicomisiuni dreptul de a face numaiacte de simpla administratiune co-munalä, fara a putea inlocui pefunctionari.

Am anuntat ieri ca. d. Stätescu,minvistrul justitiei, a impus d-luiHamangiu sä dea o desmintire lain f ormalia data de Epoca, cu pri-vire la refusul säü de a face re-chisitiuni afacerea plastogra-fiilor.

,51tirea noasträ s'a confirmat,Vointa de ieri searä insereazäurmätoarea nota

D. procurar Hamangiu ne roagäsa declaräm ca nul s'a propusde nimeni, fi nici o data., a facerechizitorul in afacerea fostuluiMitropolit eu Vointa ; cä afa find,d-sa n'a putut refuza fi nici n'arfc refuzat facerea lui, dupa cumpretinde Epoca ; dacäc d. procurorNiculau a fost, finsa., insärcinatcu redactarea rechizitorului, causaeste foarte fireascä, d-sa find pro-curorul alaturat pe ltnga cabinetul

al d-lui judecator de instructieVasiliu, insarcinat de la inceput cuinstI'uctia acestei afaceri.

Ers dupa amiazi s'a tinut un consiliu de ministri care a dur'at a-proape doua ore.

Consilierii TronuluI s'ari ocupat,între altele, si de difesitele proieetede lega pe cari guvernul le va aducein desbaterea Camenilor in primelezile ale sesiunes.

Generalul Budisteanu, ministrude rasboi, s'a intretinut eri maiInult timp cu generalul Murgescu,comandantul flotilei, asupra imbu-natatirilor de adus flotilei noastrepe mareó Neagra.

D. C. Harnangiu, procuror pelinga t1ibunalul Ilfov, va fi nurnitzilele acestea judecator sindic laP1'ahova, illlocul d-lui Darascu, de-misionat.

Aceasta mutare nu va fi de cîto pedeapsa deghisata ; d-lui Ha-mangiu il se reserva, pina aculn,cit-va timp, un post de membru desediuta la tr'ibunalul Ilfov, iar acumin urina refusului dc: a face rechi-sitiuni in afacerí-a plastografiilorVointei, sacrificarea sa e hotaritasi ea nu e de cit o chestiune detimp.

Ziarele de peste munti ne aduc ur-matoarea stire :

La Sibiri s'a infiintat, sub numelede Concordia o societate corner-ciala romirleascä cu un capital de200.000 coroane (100.000 florin!).

Scopul acestei societati este dea infiinta un mare magazin comer-cial de consum, care sa dea popu-latiei romillesti si inicilor negustoriromini posibilitatea de a-s1 procuraarticolele de consurnatiune de la opravalie romineasca si pe preturacinstite.

EPOCA" LA TULCEAActe de miles. Silueta luI

cea G. Petreseu.

Acte de malteaD. N. Economu, cetätean- alegetor ln Tul-

cea, avea o neintelegere eu primaria oraeu-luz, pentru posesiunea unor objecte. Pre-supus tasa ca e corespondent al Epocelsi ce sub pseudonimul Dies critica aeteleadministratiunel locale el In special ale pri-inaruluT, i s'a inscenat un proces pe calepenala, care venind In apel, onor. Curte deGalatl a statuat se se restitue obiecteleprimeriel, iar Economu si intenteze osebitaactiune pentru pretentiile sale.

Dispositiunea Cartel nefiindu -1 pe placidprimarulul Mircea G. Petrescu, atesta eau-tlud se -el razbune cu ori -ce pret, Inscenea-ze. un act de o extrema rnieelie. Indicindlui Economu pentru predarea obiectelor zivade 25 Octombrie, clad acesta se prezintä,in toc se fie satisfecut in afacerea pentrueare venise, primarul Si adjutorul sed ete-fan D. Theodorof incep In pretoria r -1 insurta pentru etirile el corespondentele ce atrimis (Epocel» In privinta tor, numindu -1bandit el batjocorindu -1 eu cele mal trivialeexpresil ; in urma tot el cheanue. procu-rorul el eu un ciaism revoltator. Mircea in-tervertecte rolurile el reclama ci toateuriile el insultele eu cari dinsul torturasepe Economu, ar fi fest pronuntate de acesta el ca prin consecintä se gasea ultragiat.

Care a fost ansa atitudinea Procurorulul?Magistratul care trebuia se puna la o

parte legäturile ce are cu primarul Mirceael sa. caute a patrunde adeverul, se preo-cupa mai mutt sa geseascä el el un cusurlui Economu care stetea drept, cu minastinga In jos el cea dreaptä la piept, aceas-tä positiune s'a parut procurorulul nostrucl nu -t destul de respectuoase el flaind unmoment cu o privire crunte peEconomu, nräcneete cu putere : jos mina, sunt procu-rorul fi trebue sa fif respectuos cu mine.

Stad In cea vial respectuoasä positiuneeu mina la pept, i se raspunde, dar procu-rorul furios '1 estive graiul tipindu -1 : nuvorbi.

Se poate ca d. procuror Cesar PartenieAntonie In aceasta ocasiune sa fi compläcutamiculul sala, cu care liber este sit conti-nue idilele scusabile etatel tor; nu se per-mite Issa magistratulul el etici era necesarse ne dea tipul lui ni.oe -teaca trecut la re-forme el Civil fiind sa muetrulueasca pe ce-täteni ce toemal ad necesitate de protec-lia sa.

Silueta lai Mircea G. PetrewenPentru ce o se me ocup cu asidiutate

de primarul nostru, trebue sa'1 fac bine eu-noscut, el de aceea m'am decis sä'l dausilueta ; lata -o

Bäeat frumueel, scund el durduliu, gu-vernal 1 -a numit contrar legel primar alTulcea, de ordinar chefueete pina sprezitte el in reperite rtnduri Economu Impreu-nä eu alti), l -ad dus de subtiorl acaaä, spri-jinindu'1 ea se nu i se imprime pe obrazsemnele caracteristice ale pavagelor mo-derne ce ne -a construit ; träsura primerielinhämata cu cal de la pompierie, sta dedimineatä la poarta sa pane pe dupa ora10 11 tlrziu, clad tree toate danfurile, ellordul Major; al Tulcel se urca in ea, pi-cior peste picior, cu tigarea tu gura, par -curge stradele pino la Vointa Tulcea or-ganul sed de publicitate platit prin abona -mente vinate de agentii administrativa, fi-nanciar], ba chier el de ai cler-ului, de adla dejun el apol acesä sa doarmä, cladträsura primäriel care purtase pina aci peprimar dupa diferite interese comunale c elea libera. La 4 p. m. aceeal träsura lapoartä, perintele oraeului picior peste pi-cior el cu proverbiale ligara In diari, detircoale pe cite -va strade sit ciupeascä ni-tica curte, ori joacä bilard cite 4 ore laberarie cu Spiru Triandatilidis, trasura pri-marie) aecepttndu'1 la scarä. Din cind Inclad da el pe la primarie unde semneazñgrabit cite 2 -3 litrtil, apol pleaca avfndtreabä ; de n'are ansa poftä sa mearga a

feI ocupa fotoliu d'asupra caruia ei-tee a-ttrnat mitra In local portretulul M. S. Re-gelul, chiama la berarie cite un functionaral primeriel ei sub irnpresiunea halbelor 'ipretinde sä 'e1 dea deinieiuuea, pe motivce prea s'a invechit ei prea multa pline amincat la primarie ei trebue sa lase loculpentru alti flänrtutzi ce'i recruteaze de prin -tre cepestraril din lalomita, cu cari te tre -ze tI aci par -cä ar fi aduei eu balonul.

Dace ai afacerl la primarie, apol trebuiesä pindesci septämtnb Intregi sä dal ochicu primarul, ori sä'tl resolve atacerea.

Dupa icoana fidela ce 'i -am Mcut, sa poatejudeca in ce hal este administratia comu-nate sub acest Mette, care dace s'a ridicatnumal un mic coltieor a valulul ce ascun-dea desträbelarea, s'a napustit eu o furieturbala asupra cetateanulul bänuit.

Dar Diez a fost prea tolerant eu baieto-iul ce erede a se preumbla In Tulcea caIntr'un sat fera otite ei prin coresponden-tete sale tindea sa Iilesneasea acestut pri-mar o actiune de care mintea sa puerilea test inprehen_.ibilä.

De asta -data, hoterie sä aduc fapte eidovezi ce banditil ei gheeeftaril troue ailla Primaria de Tulcea, va spun la reve-dere d -le Mircea.

Tulceanul-----.EXPORTUL PEZ ROIULUI

Am publicat ei noi dinpreuna eu aproapetoate ziarele,comunicarea societatel SteauaRomina', relativa la o exportare irninentede un vapor lntreg de petrol, fapt carear face sensatie pe toate pietele Enrouez.

Primim asta -zi din partea man vecbiúexportator de petrol, o scrisoare coutinindcite -va tutrebarl, la care suntem rugati saraspunden, dar la cari credem noi ce. ni-meui nu poate mal bine raspunde de cat totsocietatea Steaua Rominie

Eats resumatul serihorez :Domniile tor, declara ca sent gata a in-

cerca un vapor. E Iucru cunoscut ca nu sepoate incarta petrol de ctt in vapoare spe-ciale pentru asemenea transport ; or ase-menea vapoare suet putine la numär, euun tonagiu cunoscut pentru fie -care, ei lutot cazul ele nu tricarce mal putin de citde la 300 la 400 vagoane odata.

Pria urmare, cunosetndu-se lipsa de vagoane, etiind cä directia Cäilor Ferate nu-are de tit doue vagoane pentru petrol ra-finat, iar Societatea Steaua 20, etaindu -secä un tren de märfuri face 15 rile pila laun port dus ei intors, etiinduse ca nuexista niel un reservoriu la niel un port,sunt curios se cinese numele vaporululcare con -irate se aetepte tre], patru innide zile tntr'un port de mare sari Duniiretrausportul petrohilui, cit ar costa acest,transport, ei mal ales dace SoeietateaSteaua are cantitatea de 400 vagoane pe-trol refloat, productiune la care n'a ajuns.

Pe de alta parte, fiind date preturile sc;'.-zute ale petrolulnl Caucazian er armenesc,care ne coucureaze. ei pe noi ei pe eel dinGalicia, fiind data scumpetea transportulul,ei scumpetea pretului titenlul brut cumpe-rat asta -zi de Societatea Steaua, ar fi bineca Societatea se arate eu date certe ei eon -tracte In regulft operatiunea de export,anuntati eu aea mare pomp».

Iu caz contraria, publicul ar fi to dreptsa benueascä cum ce atea comunicare aunul export fantastic, e in strinse legaturacu intentiune emisiunel de actiutil ei obli-gatiunl vuol fie In tara, fie in strainetate,intentinnea publicare In Monitorul Oncial»de la 13 Octombrie 1896, pagina 5351.

Ed unul zice, exploatatorul care ne co-munica aceste observation!, vile cu bucuriedesvoltarea comerciulul ei industriel ratio-nale, dar imi aduc arninte ce paie arumad dat faliment trel societatl de petrol ei ,n'ar fi bine ca pria basme, pria comunicar]fantastice, se. se induca publicul In eroareei sol se smulgit banil publiculul, beni pecari u'avem sa -1 mal vedem.

Societatea Panama, din Francia, tot euasemenea tertipuri ei comunicarf prin ziare,a saräcit o populatiune Intreagä.

EDITIA a 3 ""

(Serviciul Agentlel] Romane)

Berlin, 31 Octombrie.Difesitele ziare se dedali la diferite combi-

natiuni asupra faptuluT de a §ti care va fi mena-brui guvernului care va raspunde la interpela-rea centrulul ln privinta destainuirilor ziarului.Hamburger Nachrichten., §i In ce va consistaacest respuns.

Norddeutsche Allgemeine Zeitung afta dinsorginte buna cä cestiunea nu va fi resolvatade rit dupa Intoarcerea printului de Hohen-lohe.

Depunerea jurämintulul recrutilor trupe-lor garder s'a Meut azi In prezenta Imparatu.lut. AC asistat la aceastä ceremonie Impärätea-sa ai inarele duce Wladimir.

Dupa dir cursul Impäratului, trupele ail stri-gat de trel orb ira In onoarea acestuia.

Berlin, 31 Octombrie.Ieri a fost la Curte un prInz to onoarea ma-

relui duce Wladimir. Aü asistat Majestätile Lor,ambasadorul RusieT, ( -onte Osten- Sacken, baro-nul Marschall §i citi -va generali.

Roma, 31 Octombrie.Don Chisciotte anuntä ce d -nu Makaire a

adus o scrisoare autografa a lut Menelik laadresa Tarulul. Scrisoarea s'a trimis la Peters-bug eu un curier special al Vaticunulul.

Viena, 31 Octombrie.Regina GreeieT, Prineipesa Maria ei merde

duce George Michailovici ali sosit.Berlin, 31 Octombrie.

Bugetul irnperiulul pe 1897 -98 supus Reich

stagulul, se balanseaze en 1,328,000,o 0 marcela venituri §i la rheltnelT.

Cheltuelile ordinare nitrer bugetul precedenteu 24,000.000.

Bugetul ordinar al annate imperiuluT s'amärit eu 6,93x,371 marci, acela al mariner eu3,524,971.

Bugetul extraordinar al marinel este de6,700,000 marci.

AFACERI TURCETTI

Constautinopol, 31 Oclontbrie.D. Pausa, ambasador italian. pleaca azi ln I-

talie lu congedie de cite-va zile pentru aflcerlde famille. .izl va fi primit In audienta de con-gediü de catre Sultan.

Sir Philipp Currie are de gind sä plue mimeint.r'o escursione de cite-va zile la Brussa.

Andienta ce d. de Calice a obtiuut de la Su'-tan Mainte de plecarea sa, a avut un cannelercrt se poate de eurtenitor, nu s'a vorbit de focdo cestiunr politice.

Paris, 31 Octombrie.D. Hañotaux n anuntat consiliuluT de minis-

tri cä; Munir-bey i-a comunicat erl in seris,mäsurile de executiune luate §i primele rosul-tate obtinute, In urina angajamentelor Imite daPoartä in cestiunea armeneascä. Tot! indivi-zil arestati la Constan,inopol ei presupusT ino-centt aunt liberati.

S'a públicat in mod oficial un rlecret in.tin-zêpd in tatreg smperiut reformele celer ¢ca,,elrrovinc(i: din Asia Mica.

Politia din Constantinopol va fi reorganizat.ldupa modelul politieT europene.

D. Hanotaux a adaogat ca negoc,iärile con-tinua cu cea mai mare adi!itate între cabine-tele europene fi la Constanti+opoi, in vederearc,plicarit reformelor deja. obFinute fi peutru aobtins allele cari par inditTensabile in ais-teinta administrativ §i financiar.

CLÉRICALISMUL IN FRANCIA

Paris, 31 OctOminie.

Camera deputatilor. Räspunzlnd la o inter -pelare a d -lui Mirman asupra autorisatiei acon-date Dare -ciror congrese eclesiastice la Reims,d -nu Rambaud raspunde ea va depune un proectfoarte liberal, autorisind pe tnembril íuvätä-n'Intului sa formeze societati de ajutoare mu-tuale si st! tie oare -cari eongrese (aplauso).

D. Darlan declara cä atitudinea unir singarmembru al congresuluT a fost blamabilä. A-cestuia II s'A suprimat leafa §i s'a adresat ocirculant epiecopilor spre a. nu se mar produceasemenea fapte. Guvernul va ,sti sa-§T facidaterie (Aplauso la Centru).

D -nu Bourgeois zice ei clerul a decis sa reourgä la actiune pentra a fave sa cada repu-Mica. Trebuie sa oprim aceastä mi §care.

1) -nu Méline .afirme eti cea mal mare partea faptelor ad fest denaturate. Guvernul nu atueur :jet propaganda elericalä §i politica saeste conforma intereselor. tarir. ( Aplause) D -nuMéline pune cestiunea de incredere ei, peintremal multe ordine de zi presentate, nu pri-me §te de cit pe aces a d -lui Poincarré, careexprima increderea sa In govern.

Priuritatea in favoarea ordinel de zi deposide d -nu Isambert este respinsi eu 307 votancontra 229.

Camera adopta apol ordinea de zi a d -luiPoincarré eu 824 voturl contra 225 (Aplausoprelungite ) :

iWO I°' l

DIN CAPITALI

Moarte srubituia. Muncitorul Floren Parvi,de fel din c:muna Rasuceni, judetul Vlacca,inergand err seara pe kioseaua Mihai Bravul, acizut de o data sia ineetat subit din viata.

Cadavrul lui Parvi a fest transportat la MorgaorasuluT, únde i se va face autopsia pentru ase constata cauzele morti!.

Furst de servitor. D. Aie Bejiu, pro-prietarul magazinulni de coloniale din calcaDorohantilor. fäcind mventarierea märfurilordin magazinul d -sale, a constatat o lipsa de di-feinte märfuri §i ban! cari treceaü peste suolade 2.000 lei.

Luind ïn cereetare de aproape pe oantenitdin serviciul magazinulul s'a descoperit cä au-torul tutulor furturilor de marfurT §i ban! esteun anume Costicä Paraschivescu, tejghetar Inprävalia aguba §alii, care prin iutermel'iullunuThucatar din circiuma vecina, trimetea merfurileSi banib pe cari 'l.sustragoa lu lipsa stapinului,une! amante a s ' Zoe Niculescu, domiciliata instrada Filantropici.

hi urina reclamatiuneT faculä la politie, Pa-rr.schivescu a fost arestat,

Criminal prina. Parchetul judetuluT Ar-ge§ a cerut politic! Capitale! prinderea §i ares-tarea iridividului G. N. Florescu, brutar din co-muna Uda de jos, ace] judet, ineulpat pentrucrime de moor sävir§itä asupra lui Ion Radu.

Agentil politiel de siguranitä prinzindu -I erisears el va fi inaintat azi chiar parchetuluT doArge§.

DIIN .4RIncendlu. L'u incendiu s'a deelarat err pe

dealul BechetuluT (Dorohol) In pädurea Statu -lui, numrtä Buhaiu.

Prinzindu-se repede de veste, eu ajutoareledate de locuitoriT comunelor Invecinate, focala putut fi tins in graba.

DIN STRIIINATATE

Sflrgital tragic al une' favorite.Bedrié Iianum, frumoasa circasiana, '§1-a pier -dut vista In niste conditiuni eu totul tragice.Ea se gatea pentru ca sa mearga la o nuntä ;un vapor special trebuia sä vie ca sa o is dinsuperba villa pe care o locuia pe margiueaBol.

0sphorulu

sciava, aruncä un ehibrit de ceara aprinspe parchet, rochia de gaz lue foe §i pe cind seDrives in oglindä, Bedrio se vazu Incouijuratade flacäri. Inspäimîntatä ea fugi dintr'o cameraIntr'alta armata de sclavele sale, tipind, tero-rizata, din toate puterile.

In stir §it salava sa mime, Kalfa, puta sä ripavestmintele In flacer! dupa Bedrié, care erapeste tot corpul nuunaf o rana. Singur pieptula fost protejat putin de corset si figura räunä-sese neatinsä pentru cä Bedrié prin intentiunei §l ascunsese obrazul In mi(nT.

Superbul par negro, care desfäcut ajnngeapiuä la ell ciele frumoaset, fusese preda tleearilor.

Imediat uonorocita fu transportata In camerael de calcare ei se chiemarä dottori europenT:dar pe dstä ce ace §tia paräsira boluava, sola-vele sale fäcura nr. do medicamente circaziane,cari II facurä alit de raia in tit uenorocita a aexpirat.

EPOCA g

Atxageln atentiunea publiculul asupra ru-briceT din pag. 4 -a Miei anonturL. caresuet menite a Inlesni transactiunlle indivi-duate Fi comerciale.

I'retul exceptional de eftin ce se facepent ru ateste anunturT, este un indemn pen -tru tonta !untes de a se folosi fara mijlo-riree vre -uneT persoane intr'o afacere ca :1u('llirierea utter case, arendarea111teí luoWla, vinzarea nine' trasari.et('.

Tot pentru o maT eftina plate a acestoranuuturi so prescurteaza si cuvintele sprea nu ocupa ma multe rindurT.

PR' 'í1L: pina la 10 pnblicatii30 birlit liuda pentru fie care data,í,,l1 de la 10 in sus 20 ban' liuda.

Acune 20 de anT, Bedrié Hanum era o cele -britate. Eu fusese adusa foarte tinara la Con -stantinopol si oferita SultanuluT Abdul Azis,care o facuse favorita sa. Ea era do asemeneaprotejata a Sultane! -mame.

Dupa moartea stapinulul sad, Bedrié Hanumse marita cu Hafiz pasa, eu care trai in ceamal complecta fericire timp de 18 ani in su-perbe vita Kurulah Ezmé.

Hafiz pasa a murit acum dol ani, si vaduvageneralulul de divizie, foarte frumoasa inca,trüia singura in micul sad palat unde o moartetragica a rapit'o fare de vreme.

Inirndafinnile in Serbia.- Comunica -tiunile eu drutnul de fer sint eu desavirsire in-trerupte in valea MoraveT In urma inundatiu-nilor. Zagazurile sont rapte si pe mai multe

t puneto tirumm-ile sunt nepracticabile ; apele adluat mal inulte podurT. Orasele si satele de peDrina si Morava sunt inundate.

Le Uzica s'aü surpat mal multe case.Sinuciderea anni depat.at socialist.

- Sayttlmier. deputat socialist in camera frau-resa, s'a sinucis er! la Paris, intr'un acces defiigurt

Z 1-:I1F.LE- DE AZI

Timpul releveazä cä Voinfa Nafio-nnTtl de a-seara ocupându-se de discur-sul d-luT Al. Lahovary, numeste «blas-femieu comparatia facutä de fostul mi-nistru de externe intro osinda lui Chris-tos si osinda MitropolituluT Ghenadie.

Blasfemie este In duhul gazetarilor gtt-vernulul, In duhul prihanit al acelora, carinu stint crestinl de cât cu numele si nu at!Attains maretia simbolurilor credintel nóstre.

Probahil pentru sgárietorul de la VointaNafionalñ, Mantuitorul s'a Mutt oat, a su-ferit patimele, a lasat sa fie restignit pecruce, asa de fiorile marulul si fara ca dinaceasta cea mal sublimä tragedie sa iasävr'un invatamónt.

Daca crestinil de parada din partidul li-beral, daca Inchin&toril sf&ntului Parteniesi al archanghelulul Sturdza ar fi priceputfrumusetea eterna a credintel crestinestl,ar fi Inteles c& fiul lui Dumnezeü s'a Meutfiü al omulul si a primit sa fia lovit, bat-jocorit si rAstignit Intre doni tllhari pentruca prill pilda lui sa Malte suferinta, sä Ino-bileze starea de victima si sa ridice panala treptele tronulul Tatalul ceresc pe toilnedreptatitil

Asa at Inteles sute, si sute de ani mi-lioanele si milioanele de fapturl omenestlcare at inghenuchiat si s'aü snterit dinain-tea crucil. Intr'Insa at vazut simbolul supre-matiel dreptatil, siguranta indreptärel ne-dreptatilor. In acest malt Inteles crestinesctoti nedreptatitil, totl desmostenitil, totl a-ceia pe care I! at lovit pizma, ura si tacomia, totl eel carora li se refuz& pe acestpamtnt partea lor de dreptate, stint che-matt sä se asemuiasca D-zeulul-Fiul, careintr'adilts a suferit ca si dinsil ca sa divi-nizeze si s& urce plod la cerurl suferintaomeneasc&.

Se poate ca pentru niste burta-verzl sa-turati, tualtarea celor loviti pe nedrept ped'asupra nelnsemnatelor lor persoane sapara lucru ciudat. Religia cresttnä are altacintare de cit Banca Natioi ala.

Ca un adev&rat crestin, d. Al. Lahovaria putut sa examineze, s& judece si sa In-fiereze osinda Mitropolitulul Ghenadie sublumina universala st eterna care s'a ras-pindit si se raspindeste din vlrful Gol-gotel.

Blasfemia este in mintea scriitorasululcare se pune s& compare viata Mlntuito-ralul cu viata unul muritor ca MitropolitulGhenadie, tar nu In vorba datatoare deviata a fruntas»1ul conservator, care nu acomparat de cit patimirea si durerea Mi-tropolitulul Ghenadie cu aceea a DomnululChristos. In viata si In fapte este blasfemie,nebunie si sacrilegiù sa se compare paca-tosul- st totl citi ne-am näscut din pacat,pacatosl suntem - cu Domnul D-zet ; Insuferiltta ins& si mal ales In patimirea ne-dreptatiei totl ne putem asemut cu Dinsul,cacT asa a voit el In taina lntruparel.

Redactorasul de la Vointa, daca ar fi ti-nut cu orT-ce pret s& arate cu degetul oblasfemie si un sacrilegiü, ar fi facut multmal bine s& caute In sentinta S-tulul Sinodsi ar fi gasit acolo o spurcare a celor sfiutef&r& de precedent.

Mitropolitul Ghenadie a fost invinuit siostndit pentru ar fi tägaduit dogma S-telTreiml si In loc s& fie asvirlit din sinulBisericei unge ereticil n'atl ce cauta, In toesa fie oprit pentru tot-d'auna de la S-tagrijanie, asa zlsti judecatorl 'I-at lasat bra-na sufletulul, 'T-at lasat cuminecatura cuDonulnl nostru Isus Christos si nu l'ad des-point de ctt de cele deserte, de onoruri, dedemnitati si diurne.

Nimic nu dovedeste mal bine ce putins'ari luat In serios Sinodistil si cu ce tonde contedie at invocat S-tul dull In capulsentintel lor, de cit acest fapt monstruos,menit s& ingrozeasca ori-ce suflet cresti-nesc, c& at Ingaduit sa se Impartaseasca side aci mainte cu trupul si singele MIntui-torulul eel ce ar fi defaimat S-ta Treimesi prin urmare si finta divina a Fiulul.

De sigur este o vreme jalnica aceea incare laicul Lahovari este mal patruns despiritul religiel crestine de cit adunareaarchiereilor.

Un singur lucru ne minglie : adunareaarchiereilor a lost otrñvit& de duhul necu-ratulul, pe ctnd mireanul fost ministru eraInsufletit si Iltaltat de dragostea adevarulul,de cultul drept3tel.

ANN

ULTIME IFORMATIUNI

Ashteptilld Inca's cite-va dateeu privire la procesill in-tentat de Mitropolit ( Voin-tei Nationale,» vom da nu-mat mîine o dare de seamila ordonantei lui Yasilill tivom aráta eu acest paDila.jprin ce mij loaee a alt j ll ll fti

guvernul ea sá scape deproeesul de calomnie.

In noua miscare judecatoreascace se va face in curind, va intrasi d. Numa Frumuseanu, din TirguJiu, care solicita de mutt un loc inmagistratura.

De asemenea se vorbeste deschilnbarea presedintelui tribunalu-luT de God, al carui succesor nue inca desemuat.

Galatia ne aduce vestea ca toate staruintele guvernamentalilor dinGalati spre a se empaca cu disi-dentii din localitate s' an zadarnicit.

Disidentii in cap cu d -nü C. Ples-nila, Em. Vulpe si Nenitescu s'aftunit eu partidul conservator in ve-derea viitoarelor alegerl comunalesi vor prezinta o lista comuna.

Intrunirea publica; ce se vainc Duauinicìi la Craiova de par -

tidul couase'vator, promite adin cele inri strülucite.

Din Rucurelt' vor pleca peu -trn a las parte la intrunire dd.Lascar Catargiu, generalul Manu,G. Cantaeuzino, Take Iouescu,G. Pamu, Diseseu, N. Fllipescu,III. Deiliu, Barbu I tlrbey, Iii. Ca-targi, etc.

Din toate pärtile Olteniel s'orvent delegad la Craiova.

Duminieit dup(' intru-nire, va aven loe un mare ban -chet de peste o sut(' de taci-muri.

Presa din Capitalti de toatenuaut ele a Post poftitá la intru-nire Ili la banchet.

D. Gr. Giani, inspector adminis-trativ, a plecat eri seara la T. Se-verin pentru a face o ancheta laprimaria orasulul, in afacerea ote-luluT Orient.

Am anuntat de mull ca pritnarulUzescu tine cu ori-ce pret sa cum-pere acel otel pe suma de 100.000lel si de si ministerul de interne arespins odata votul consiliulul princare se aproba aceasta vinzare, to-tusi primarul a revenit din non,cerìnd cu insistenta cumpararealMinistrul a numit o comisiune corn-pusa din primarul Uzescu, fostulprimar Gr. Constantinescu si ins-pectorul administrativ Gr. Giant,cari sa evalueze acel otel.

ln urma cererei f &cut& de comisiu-nea interimar& a orasulut Galaft, mi-nisterul de interne a numit o comisiunecompus& din un inginer fi un inspec-tor financiar, care sa verifice gestiuneafostulul primar Malaxa.

Serbarile de la Bragadiru a Li-gei Culturale, anuntate pe Sîmbataseara, s'an amînat pe seara de 9Noembrie.

Lupta Jiuluï este titlul untilnon ziar conservator aparut ierI laT. Jiu.

Primul numar se prezinta in con-ditiuni eminente.

II uram izbinda deplina

Prefectul judetului Roman, d.Ernest Virnav, si-a dat itri de-misiunea.

Ministrul de interne a invitatpeprefect sa se intoarca la postul sanpina csnd consiliul de ministri vadecide asupra demisiunei sale.

E acum rindul d-lor Al. Mortunsi Delimarcu sa vie in Capitalapentru a starui sa se primeasea de-misiunea d-lui Virnav.

D. baron Czikànn de Wahlborn,consul austro -ungar la Galati simembru In comisiunea europeanaa Dunaril, a lost inaintat ministrurezident la Peking.

Am vorbit säptäminile trecute des-pre pietrisul furnisat Primäriel de ca-tre cäpitanul Dimitrescu, dar protesta-rile noastre cit si ale altora aä ramasfait" efect.

Afacerea e inchisä, pietrisul s'a pri-mit ca bun cu toatä opunerea serviciu-lul technic, ramiind sä vedem halalsoselelor CapitaleT balastate de catreD-nu Capitan.

Trebuie sä recunoastern ca acest pro-tejat al Primäriel Capitalel are un sto-mac de strut. In armatä a ramas neuitat cu mincarea tïnuluT furnisat, inlntreprinderea iluminatuluT pärtilor mar-ginase ale orasulul, el mänïnca petro-lul ce ar trebui sä arzä la felinare,-ín afacerea pietrisulùT; mäninca o mareparte din balast.

Peste doua saptamini se va in-cheia antre guvernele din Belgradsi BucurestI o conventie privitoarela construirea podului peste Dunlireintre T. Severin si Cladova.

Conform acesteI conventiuni, ehel-tuielile de construire a podului vol'fi suportate de atnbele State inparti egale.

E interesant ca o companie ger-mana a propus deja sa construiascapodul pe columnele ruinate ale po-dului Traían.

D. A. Stolojan, ministrul de interne,a lucrat azi din noü cu sefii de serviciúla intocmirea budgetulul departamentu-lui sail pe exercitiul 1897-1898.

Afacerea cämät;trilor, care trebue savina inaintea sectiunel I-a a tribunalu-luI Ilfov la 6 Noembrie, va fi amanatä.

Fotoliul ministerulul public va fi ocu-pat de d. procuror Hamangiu.

Oculta StolojanIn legatura cu informatiunile nós-

tre eu privire la intrigile pe cariOculta le (face intre d. Stolojan siprefectil sal, gasim si urmatoareleamanunte in Lupta Jiului, organconservator din T.-Jiu :

Unul din acredita f ii oculteï, ziceconfratele nostru, a fost in Cra-iova §i s'a adresat unuia dinprieteniï no§tri, rugindu 'l cu in-sistenfä ca sä 'l ajute a se da oloviturä de grafie d-lui Stolojan.

Frietenul nostru surprins deaceastä destäinuire, l'a întrebat :

Cum?- Foarte lesne, räspunse ocul-

tistul. D-voasträ conservatorii §imai cu seamä d-ta, posedafï do-cumente compromirdtoare pentrúStolojan, documente pe cari presaconservatoarc le-a publicat. ,S'i pen-tru cet suntem in f ormafï cä maiaveri §i alte documente afarä decele publicate, vä rugäm a ni leda pe toate. Este bine ca atît Cra-iova cit noi sä scäpäm de a-cest puroi (cuvîntul e autentic).

cum s'ar petrece lucru-rile, întreabe& prietenul nostru :

Foarte lesne. Dupe& deschi-derea Camerei se va adresa o in-terpelare primului ministru, in-trebîndu-1 dace& presenÎa lui Sto-lójan in guvern nu este o sfidareaduse& cinstei partiduluï, în urmadocumentelor ce s'ar citi în Ca-mere&, cu prilejul aceleiinterpeläri.

Confratele nostru adaoge& apoï:Ni se mai spune cä prefectul

de Dolj este inset' rcinat de ocultaca sä urmäreascä sä descopereqi el tot ce s'ar putea spune insarcina d-lui Stolojan.

CESTIUNEA NATIONALA LA BRUXELLES(Cursul unuT profesor de universit ate)

In cursul sed asupra istoriel moderne,pe care tl face in anal al 2 -lea al faculta -til de filosofie si litere, de la universitateadin Bruxelles, dl. Pergameni, vorbind des -pre desflintarea Ungariel de catre Turcl In1526 la Mohacs, a zis Intre altele urin &toarele :

Unguril nu s'at mal putut ridica de ciddupa tres setole, In lupta necurtnata cuCasa de Austria, pentru a dobtndi visullor nerealisat pina acum : independentaUngariel. De la 1867, de cind s'a Incheiatpactul dualistic (Ausgleich), se vorbeste ia-rasO de -o Ungarie.

«Pretentiunile Ungurilor issa, sunt enor-nie.Inchipuiti -v& ca Unguril, cari ca popo -ratie nel coustituesc In Ungaria de ctt ominoritate de 5 sat 6 milioane fata cu omajoritate de 10 milioane de Romeni si deSlavi, pe linga ca asupresc nationalitatilenemaghiare, dar merg pina acolo, In cit lafie -care renoire de 10 ani a pactulul dua-listic cer desfacerea UngarieT de Austria,pretinztud o unione pur personal& si anumeca numal persoana Regelul sa fie comuna.

Acest lucru ar fi un mare perico' pen-tru linistea si desvoltarea Europei, circite.datet -ce s'ar reabra visul de ipdependen-ta al Ungurilor, ear Austria tear mal avertniel un amestec in Ungaria (adec& n'ar malavea uimic comun cu ea in afama de per-

soana ImparatuluT), ar âncepe atunci Ma-gT4iilril sä oprime In asa mod teribil peRomf.nl si pe Slavi, în eft ar da nastereunul înfrico$at rtïsboiï4 civil.

=De aceea trebue sa cunoastem bine si-tuatia politica a Ungariel si luptele natio-nalitatilor din shall _et, cad azi Ungariapria asuprirea Romtnilor s Slavilor esteobiectul de închietudine a între,gel Europe.

Nu existir azi in Europa o chestiunemai importantii si imi vitalit, ca chestiu-nea natiollt(litatiloF dir} Ungaria=.

«Aceasta parte a cursulul d-lui H. Per-gameni, fiind expuse cu o mare lnsufietiresi elocueut&, a fost viü si tndelung aplau-data. de studentil belgienT.

«Sara»Az( aru primit primul numär al zia-

rulul Sara din Iasi, ziar al partidululconservator.

Sara apare in fie -care zi in forrnatulziarulul nostru. Primul numär se pre-zinta in conditiuni excelente ; articolulde fond e semnat de d. V. G. Tomsa,iár cronica literarä de d. I. L. Caragiale.

* **

Din acest nuurar, care e o garantiea izbindci Beret, reproducern urmatoa-rele stirs :

«Iradr'o conversafie particular&, d -1Gheorghe Morfun, secretar general alministeriulut de interne , a exprirnatdorinfa de a se retrage din înaltut postce ocup&.

«Rolul de a inregistra ordinele mi-nisteriale si de. a pune închéiert pe di-feritele peti f it ale postulant flor . de oslujbet, este mat prejos de inteligenfa ,îicultura d -lut Morfun.

«D -sa dorettte sa îmbra f iseze din noiócariera de avocat, in care stop ar doraset is un post de avocat al Statulutdin Capitala».

* **Din primul articol al d-lui 'l'omsa re-

producem urmaltoarele :«Irltre patru ochi, colectivistul recu-

noaste ca d-1 Sturza . a tradat chestianationalah .ca a l'acut de Os demnitateanoástra de Stat, cand +eu scuzele dinmemorabila intrunire de la Iasi ; cä d-1Pallade este un decrépit, eare nu a lostin stare sä aduca nicT-un serviciu par-tizanilor guvernulul macar, necum par-tiduluT, fara sa compromita cabinetul ;

cä Statescu a ramas tot verde si veni-nos, cum l'a zugravit d-1 Panu, in vie-mea opositiel unite ; cä in sfârsit, ches-tia mitropolitulul.primat este cea malcolosala prostie, pe care a putut'o co-mite un guvern».

A se citi ursuarea fonti' In pa-gina IV.

COMIINICARÌPentru inlesuirea tutulor acelora cari ad

case de Inchiriat si cari cauta case pentruSt. Dumitru. ziarul Epoca a Ili'fiintat In peg,IV o rubric& seecial& sub titlul de : mnehi-riori si arendari. Se aduce la cultostintapubliculul interesat ,-spre a cerceta zilnicaceasta rubric&.

***Pentnt ca publicul sa fie calauzit'si informal

din ziere de tot ca-1 intereseaza, ziarul nostru'a infiintat in pag. 1V rubrica anunturilor mici.

Cititoril sunt rugatl sa dea atentiune acestelrubrice.

*Persoanele cari doresc sä faca un

mac anunf de ori-ce natura, la rubricamicilor anunturi dirt pagina apatra aEpocet, si nu voesc sä se prezinte înpersoana la administratia ziaruluT, sintrugate a trimete textal prjiln 1)4)yt:1si a cere raspuns pun Corespondenfaziarulut (tot din acea rubrica) costul in-serärel anuntulul, - perrtru care se vatrimite la domicilia incasatorul Epocet.

Se mal faceicunosctrt tuturor stabili-mentelor de spectacole a trimete zilnicla adresa administratiel Epocet, afisulde zi, spre a se complecta cu îngrijirerubrica respectiva.

***A. se vedea rubrica speetacole-

lor in pag. IV.POSTA ADMINISTRATIEI

Domnil depozitarl de ziare din provincie,ciad at de trimes costui until abonarnent,garantie sat on -ce alta suma de haul Inafar& de suma .cuvenita din vinzarea ziaru-u Bunt rugatl a trimete acele sumí Inmandate separate.

De asemenea aceia din domnil depozitarlcari at vinzarea In 2 deosebite orase, dea trimete conturile si hanil pentru fie -careoras In parte.

=MMN111101.=

F. 1®TOVAKPROPItIETAItUL MA0:551I\ITI.UI

de

Pia,nuri giare onoarea de a aduce la cunostintaclientilor sol si onor public, ca deja

S'a inutatIn calen Vittorie' No. 72 in fata pasa -ginlni Romin, magasinul sad de pianure simanus!, care pina acur se afta in taleaVittorie' 59 (Hotel Imperial).

'LOMA. STELIANAVOCAT DIN IAIi

S'A STABILIT ÎN BUCURE*TÏCALEA VICTORIEÌ, 132

,,EPOCA" ziar cotidianCUPON

2 PToembrle 1896Ori -orne va tala attest onpon din EPOCA. si 'I va tri-

mite, Bali se va presenta la librarla Carol Mailer,Cale. viotorlet, colt en Pasaglul Romin, are drept launul din premlile din lista de mat Jos.

Cuponul acesta e valabil plod la 5 Noembrie ora Tsears.

Premiile EPOCEI"

In loo de Numai1.50 0.752. 1.2.50 1.258. 1.60

N'ep4rteNcu Petra PolemicePalohologla stilulnt

Viahuiri -4fe.r. Un au de luptaIublre, poestt

Zampreecu Runts, Lume Noud glLume VCChfdIoan Voila eel com-p!' t, volum ilustratintrodus in voltPo veste tri sta, ro-man tradus de D.8tdnoescu

C. Incerodrt orlttoe a-supra Invatltmfntalutnostril primar, ed. IIIngeril lut Rafaelfantezie orlginald inversurt in 8 anteUn nod mijloc pen-tru a preda coplllorlimbs germand,PoezlT (edi4le popn-lera)

Din Inlma (Poesli)Epigramet3tudlT de economiepolitica ç1 ananteCopilul Eyolf (dra-ma in 3 acte) tradu-cere de T. Malorescu

M. Drapoutireecu Critica qttin4iacd qlEmtnesou

Butculescu Marin Religle gi pinata

!!al/dáis B. P.

Copóe Francois

ñlicháiieseu St.

Lieeeou I. loan

Lohmeyer M.

Roman I. N.Radu D. RossettiIdler's N.'Ibsen !i.s

a. 1.

3. 1.50

1.60 0.76

2. 1.

2. 1.

2. 1.

1. 0.762.50 1.252. 1.

4.50 2,25

1. 0.50

1.50 0.7576 0.40

AvisDictionarnl Contimporanilor, urmánd

sa apara in cur:ind, am adresat mal multorpersonae urmatoarea scrisoare :

(Domnzule,=Sub- seinuatul, ocupandu -ma cu intocmirea

uneT lucrar! biografice a Romtnilor cari art ju-cat un rol de frunte in secolul nostru, in po-lítica, literatura, ziaristica, arta, stiinte, carieraarmelor, etc., etc.

Vë rog sa bine -voit! a'mi da intru cat vé pri-vestepe D -v., urmatoarele notite :

1) Numele, pronumele,' tom! si data nasterei.2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile d- voastre,3) Funetiunile ce at! ocupat, eu data lor pre-

cisa, faptele Dv. de arma, campaniile, etc.,4) Titlul serierilor D -v. tiparite, si orT -cari

alte amanunte cari merita sa fie Inregistrate,intr'o lucrare biografica.

Ma singt dator sa precisez ca lucraren aceastapur biografica, exclude cu desavirsire or -ce cri -tice, or -ce apreciare fie in bine fie In red, asu-pra persoanelor si faptelor.

Nadajduesc ca tinind seama de dificultatile ceintimpin pentru adunarea materialulul necesaruno! asemenea lucrar!, veti aven buna vointasa 'ml Inlesnitl munes, trimetIndu -ml prie postamaanuntele ce va cor.

Reinoesc aid interventiunea mea catre publicsi rog atit pe acel cari ad primit asemeneascrisori. cit si pe ace! cari din eroare nu ar fiprimit, se bine- voiasee a'mT trimete de urgentaateste notite biografice.

D. R. Rosetti.Strada Biserica Amze! No. 15

Bnonrel;tl

Bog sitio tot coprinsulDepositul general al fabricel de lo>gonl

Galo, i Riseiiti, Russian AmericanIndia Robber dz C -Hie, din St. Peter-sburg, a pus deja in vinzare anti acestaoloni si Galoti cu Talpa dublá

cu urmatoarele preturi :io>lonl de Dame perechea Lei 7.50

., Rärbaltl ,, 5.50iar.. Galosil mal eftin cu 20 ^/o de cit anul trecut.

Depositul general unde, se'afla de vinzare pen-..tru toata Rominia, Serbia si Bulgaria la

MRí:LE MAGASIN LA SALON"II.IE DLI/IITRESCU

- Proprietar, furnisorul Curte! Regale -Strada Carol I No. 72

- Co/tu/ m.arelul Hotel Dacia\B. Pentru ca a inceput pe pista noastra, a

se vinde si imitatiunT din alte fabricl, care nustint Rusestl, *o. onil nostri anal acesta, poartape fie -care ureche tesut Marca fabricel St. Pe-tersburg.- PASTRATI ADRESA.

Schimb eli vinci clonCUIIIPAB.CIIMP/III CUMPARtot felul de obiecte uzate de aur, argint si pie-tre fine, de brillante diamante, perle, rubino,satire, smarande, etc. Asemenea monezT vechi,decoratiuni comemorative de aur, argint si a-rarna, pietre sculptate, obiecte de arta, pletindpreture mal bune de cit orl -unde. .

La cerero Ine void prezenta la domiciliuld -lor cumparetorl si vinzatori.

BIJOUTERIE & HOROLOGERIEILEON WEISSBLUTU

Bucureltl, - strada Carol I, No. 20Se va muta Calea Victoriei 40

vis -et-vis de Grand Hotel Bulevard.Recomand onor. Public si cunoscutilor meT

ea magazinul metí In tot- deauna e bine asortatCu tot felul de obiecte frumoase, htcrate inaur si argint, eu pietre tine, precmn : brillante,Imante, rubino, salire, smarande, perro. etc.Primeste In schimb ori -ce objecte uzate

Ragni asortiment eu lanturT (nunlitePanter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.

Mare depoú de ceasorniice de aur,argint si metal din cele mai bune fabric! dinElvetia, garantind pentru exactitatea lor.

Mare assortiment cu diferite objecte en-tice, lucrate in aur, argint si pietre vechT, ase-menea si in monezT de aur argint si arama.

Atelier special pentru colnenzi si repa-raturl de bijutierie si ceasornicärie eu prei<nrilecele mal reduse.

M011111

D. Em. Porumbaru AVOCAT,stramutat domi-

ciliul, eu incepere de la Sf. Dimitrie, a.fn strada Regala 16.

1dKA CEKKEZA V O CI'l'

No. 60, -Calea Dndeffti -No. 60,

DR' STERIE N. CIURCUIg Polikang-asse -No. 10. Viena

Consultatiuni cu celebritatile medicate sicu si ecialistil de la facultatea de medicinadin Viena.

4 E P O C A

MICI ANUNTURIPnL la 10 publlcatti 80 ban! tinta pentru fie -Dare data, telde la 10 in acs 20 ban! Inde.

SpoctacoleTeatraf Naltonal. Dutnlnlca a Nuembrie lab se varepresenta pentru a doua oarL Champignob comodle in

3 acte de 1'eydaß tel Desvallleres tradned de Al. Prahov,nu.ripera romand'. Viner! 1 Noembrie se va representsU.Cavalerfamul Tarinesc. (Cavalerie Rustleana) Opera in 2tablourl de G. Targlunl- Tozzettl 11 O. Mena cl. Mualca dePietro Mascagni traductla de Th. Asian at CLminul operacomics intr'un to de Scribe tI MeleevlIIe traductie de Th.Aelan.

Teatruf Hugo. Vinera 1 Nooembrie mare reprecentatieexlreordlnera. In ourind debutul M -11e Naya grand eto[ile

le Paris II al M. 1i M oue Duffaut de le Folie Bergere deParia. Mrs Loopoldl et Droit, cal mat celebri Velocipedistiumoribn excentrtel. In fie -care Joui Representattune High -Lite.

Teatral Llrtc. Deschiderea

Croat 6. StdoIf. Asta -id Vinert 1 Noembrle 189e MareItepresentatlo oxtra- comici.

Ctr.at CeatarStdoIi. In ourind va coal in capitala.

sala Bragaddres. Concert. Peters.

X110ro ¡Va( fessa ta. Orchestra Rubinttosn tel -a incepnt{Iooncertele

eatrul Mecanle (lingo tipografi ca statulut) in Ile areTsears de la ora 8 -11.

lnchirieri l }i arendärine Inehtrlat, casete din strade Pentue No. 180. Dorltorll

se vor adresa: Str. Batt4te1 =15.

ne arendat Mosia Virtoapele de Joe dinjudetul Teleorroan. A se a dresa la d -nu G. Robuacu, Galet!.

Ue Inehlrlat o casa in strada Meretu le, in aproplere detramway electric s1 hala : Tratan, oompusa din 3 camere,

un maton, sala de mfncare, camera do biuroe, pivnita si

curte spatloast, eu prete de 1600 Iel annal. A se adresa la

d. capitan ltómnloeanu Meoetu 14.e nrendat ou inoepere chier de goum motta .lanca

Vom judetul 13rAfla, in tntindere de rece rail po1oaue toatebp

cesb l avind ß arate eu tl{mt7i eera l e a fnd doua mil o cane ri e} K a imat buna. A se odr(ea la d. M. Rachtivau, avocat, BradaFintinel 28, Bucure1tl.

e Arendat eu locepere de la a-ftu Gbeorghe 1899 mo-Utia Ifadescu, din judetul Brada in intiudere de tomemi! patera auto pogoene. A se adresa la d. M. Raclitivan,advocat strada Frumussa 39, Bucureeul

'.Camera mobilatel' lia Frati Ulbrlels strada cet. 1u88:4

hotel Engllch, Calea Victurlel, ou pret lunar de la Otopini la 200 lei.(jotplul Pletel ](!tosca {'odf1, linge Camera ti 'rr1-nbunale.

Cerera §i oferte de servicioru matfnist tlpugraf canté oeupatle in capitale sad in

provtncle. Adresa la administratta !':poca..ion Dumltru Leyer, airada DeleaVoche No. 11 cau-

ta un loe ca gr8dinar.La Librarla Ion Spinu din R. -Barat se cauta un tinar care

sa eunoasca comercia de librarle ti papetarle tel sa fie cin-stit. Dorlterli a se adresa la autistes, librarle.

lin barbet olaltorit in atete de 30 ant (romín accon aositdin Banat) roage pentru un toc de logofat la o motte per-cepo agriculture Il cevlt oomptabilitate, wi la curte, lameara sac ora ce alt servie ti, in capitale set prodlncle.Vorbetete tel serio po Hugli roluinolte inca el nemtette tieirbette. A se adresa. P. 8. Banatianal, strada Covacf hotelnitrite. camera eu No. 15.

Vinzäri si cumpAräri1e atusare lemne din padurea Paecani. Stinjenul, dupaIJ calitate, 65 tel 60 latea. A sv adresa : Str. Batittel 15

n careta nona ICupeßl este de vinzarc cu pret de 2000let. A ce adresa la adm. Epo_a.

e t9usare un loo viran, amura pe cales Rahovel No. 24,Dcult cu strada Artei proprletatea d-nei Maria Al. C. Ni-ivlescu. A se adresa la d. 1115111 A. Raehtivana, advocat,strada Frtmoaa8 No. 28 Loco.

Dne clnaare apre taere adurea de pe motta Oraç!-Pltl-pgaia jud, lllov. Amaturit sa se prezlute sir. Scaunele 46.

Informatiuni utileun Maniste routinat ofera servicllle sale la sotreta dan-

sante ti halurl pentru un honorai-tu modest. S. Iaroslav,Catea Molitor No. 90.

l'ut proaspat (De prima calitate) Se gëselto la 'alita-ria elvetian5 a farmacistului I. Munteanu si Dr. E. Popa,e¢ b lel kiiogramnl dits la domicilie'. Ori -ce oerere se vaface pria carta poltala la farmacia I. Munteanu cales Vie -torleT No. 78.

lin tinte functionar, cauta une sad doua camere mobilete, eu servicial ça' masa. Adresa sub imttalele C. D. C. laadm. Epoca.

O doamna onorabili di leutiunl de piano. A se adresa laadminlstratía Epoca .

Dual L9omnlgoare germane, onere ti modeste, cautaloe ça bone pentru copal mal maricei. Sa prioep tt la eu-sut. A se adresa la adminletratia zlarulul Dreptatea..

O doamnl froncera, prefesoare diplomata, eu 25 ana deexperient8, posedind vele mai aune reromendatiuul de lapenslonate din Germania sl Anglia, predind afara de limbesa materna, limbe engleza ti muztca, cauti a da leetlunt fiela ea acasa fie la domicilia. Maudit proche!. Pret moderar.A se adroaa: d -na P. strada Carol 1, 38, camera 83.

o domnigoard a conservatorulul de canto t' piano diaPraga, doretto a da lectiunl, in aceasta ramura la domielliulsue, ori in (empii, pe pretura destul de covvenablle. Dorito-ril a se adresa strada 13 Septembrfe, No. 15.

Firme reconiandabilePînzari

M11aAllexeu aL CApltnncncn. LCpsoani, dU,

AdreseAdvocat!

Mihall .4. Itachtlt nnuAdoocat

28 Strada Frumoa -a

D. D. Ifonatattt. wtr. BR.ertra :t»tr.ci, 15.Mol( C'., CoraAta 10,Ghika Ioan, Cimpineann, 48.Inncoca Take, Cátunulr4l, 9.5,Maloresou Tito, Meute, 1,Misir B., Fintinel, 20,Pattu G., llomane, 93,Dlseseu C. ColteT, au.

DottoriDr. N. Thomeieca, medic de cñp7r tr.

Italians, 10.D -rut Affirmer'. Calece i'deáre ?tel 22. Boole fn-

terne tel de copia'.Dr. (Ir,'IArann, ooltul atradel Caragheorghevicl tel Bence!

Nationale. Specialist in buele venerice. Consultatinnl 4 -7 p. m.

Schinibàri de adreseD-nul Aleaaudru Laóovary, fost mtnistru, preves-

tette pe toate persoanele cari aß relatlunl sad af:werl eudinsul, ci ou incepere de la B-tul Dunutra a. o., ti-a mu-tat domlclllul in oasele sale din Calea Viutoriel, Nu. 54, d'a-supra pravLllet Dobrusou.

Meditati!Lectinnl de Franceza, Engleza, Germana, Rumina ti piano.

Adresa : H. A. administratia EPOCA..Un student se ofera a medita elevY do eursul primar

tete secundar (matematici),1lnibele germana tel francesa, in areu fanülle sad institut.

A se adresa : df, Verzea, ate. Fintinel, 96.Un studente unfeerattar dorelte a da meditattuni

do cíasele primare ta' gimuaziale. Adresa : Abort Wortmann,2 strada Lipscanl 2.

7 CASA DE SCHI MB

HESRIA & SAMUELBUCURESCi

No. 5 Strada Lipscani No. 5.unlp5rä si vinde efecto publico si face oil-ce

schimb de amuse.Cursul pe ziva de 1 Noembrie, 1896

c:llmp.l

4,0;e Ilenta . . 87 11450.'o e Amortisabila. . . 95boje Obligat. de Stat (Cov. R.) . 10350/o Municipale din 1883 9550 /o , a e 1890 9650 /o Scrisurl Fundar Rurale . 93'1,

Urbane . 896010 a D Ice 1 . 84

Actiunl Banca Nationale. 1765s s Agricola . 126

Dacia Rontlnia asig. 440a S -tea Nationala asig. 465

S -tatea de Coastructiunl . 206Florini valoare Austriaca . 3 10Marci Germane . 1 nBacnol.o Franceze 100

e Italiens, 89 -a rubìe hirtie

1.I

sl4

l il11,

zl

'Ja

2 61'1

Vinti

RLiTT,96

104 'la96939095its

1779229443

al`

2092

10193

2

1225

79

Ifnprimarea Cu maginele dubla- cilindrica, dinf..abrita Albert At Car , Frankenthal ¢i cu carne-tare din fofedersa ds latere Flinsch din Ab-alk-f art AIMtaóet

FOITA ZIARULUÏ EPOCA

1C,';

i.OilIS JACCOLLIOT

MANCATORIL131E FOC

PARTEA C1NCEA

CAPITOLUL 1VExperientele. "Swan i Wasp,,. Pámïnt. cor

ti mare. Lacul

In urma unel impulsinnl Meute, Remabe-rul se inclina putil tu fata.

Cele doua armate cari 11 zäriserä, se o-prisera de o -data paralizate de mirato].Apol oare -cari esclamatiuui ajunserá In moddistinct pana la urechile lui Ionhatan si alelui Ivanovici prin cornetul acustic care cen-tralisa toate sunetele de la pam1ut.

Baton! Baton ! strigaü Americano -Es-panioli, si tâte -va focuri de pue fura.descärcate fu directiunea Remaberului.

lata -ne to legitima aparare ! zise Iva-novic] : el socotese CA Remamberul este unsimplu balon.

Colosul continua evolutiunile sale Indrep-t:ind din ce In ce partea sa d'fuaiuto In sprepamint.

De o-data capitanul IloSu avu un surisstrauiu, diabolic... mina sa apasA repede oclapA specialä... In mod instantaneu un ful-ger puternic cuprinse spatiul pina In linli-tele orizontulul, o detunllllune Inspainlintli-toare se anzi... si apol ninlic ! Pe pämillntulrostogolit, eran trautitl fárä de viata, cadupa un cutremur de pamint, sease sallseapte sute de uamenl... Nid unul nu scä-pase, niel unul nu putea sa istoriseascä eau-zele dezastrulul.

Eveninlentul ne socotit, in neeunoscintaadeväratului motiv, ea o urmare a unelgroaznice futune, complicata, eu traznetesi cutrenlure de pamint.

Remamberul 1s1 reluä apol pozitiunea sanornlall). si se repezi in toatä iuteala decare era capabil, ln directinnea oceanulul

In scurt tinlp monstrul plana deasupraimensei intinderi de apa, care se oglindealinistitä sub razele de aur al unui soareecuatorial.

Aceastä parte a Paciticutul In fata ist-mulul Darien, atinge profunziunile cele niaifucalculabile. Acest loe alesese capitanulpentru a experimenta descinderea sa.

Färä ca sa mal micsoreze iuteala, colo-sul se repezi in ahisul oceanulul si abiaaflat sub apä aripele lui incetara, remase-ra inlobile 111 positinnea orizontala, prote-dejtnd ast-Eel deseinderea colosulul.

Ionhatan Spiers prevazuse tutul.Nimic mal pitoresc si mal miscator de

cit aceastá descindere in tundul marilor.Gratie projectiunilor electrice, Remambe-rul era inconjurat de o puternicA luminacare permiten ochilor sa vada pinä la odistantä de 400 500 de metri Imprejur.Miriade de pesti atrasl de puternica lumi-

nit, alergail In nlasá si fl Insoteau In io-curl.

In scurt timp, Remamberul atinse pro-funziunile nelocuite de animalele marine,un lei de zona itterntediarä un ecuator li-chid.

Cu o adevaratä spaimä, cälatorii din co-los, väzurä cä se oprese de o data pe fun -dul solid al oceanulul.

Intr'un minut, el fard. inconjuratl, asediatide o rniltinie de nlonstri diforml pe cariimaginatiunea tea mal bogata n'ar puteasa -1 creeze.

Dupa tit -va timp de sedere In fundul o-ceanulul, sub impulsiunealul Ionhatan, mon-strul Incepu se se urce la suprafata. Ajunsde asupra oceanului, Remamberul se men -tinca pe valurl, printr'o miscare combinataa aripilor si a celor opt perech] de roate,ale eAror spite late contribuii la marireaiutelel colosulul. Viteza era Inca augmen-tata primi couda enormA a macine] care ser-vea in acelas Limp de elice si de (Arma.

Incercarile eraú fäcute, Remamberul jus-tificase toate previziunile inventatorulul saü.Putea sa destidä pe mare, pe uscat si incer tonte fortele omenestl adunate la unloe. Marea opera era savirsitä, visul cäpi-tanului Rosu se indeplinise.

El bine ! zise Ionhatan lui Ivanuovii -i,care incrucisindu -s1 bratele si ridicimid ca-put cu orgoliu, zise:

Cind vet voi acum, poti realiza si Bel-l'alt vis.,.

Dominatiunea universulni!...Acum nu mal ramine de tit sa-mi titi

cuviutul, cum l'al tinut si d -ta... Unde tre-bue sa mergem ?

Aci ! taspunse Ivanovicl, arättnd eudegetul pe hartä un mare lac din centrulAustraliei.

Bine Imi alai putin de cease Zile, vomfi ajunsl.

Dupa sease zile, soarele era sere apuspria tuasurile Australie] ; deodatä o n'usaneagrä se detasa pe cerul Intunecat pe o-rizont, merglud eu iuteala unui uragan. A-jolis d'asupra laculul Eyreo, ca o pasarerauitä, se lüsA ea o sageata si disparu invaiol i.

Era Remamberul care sosit la Limp dincalatoria sa, fsl alegea ascunzätoarea LI

fondu! laeului Eyreo.(Va urma.)

CONSTANTIN SIMiONESCUDoetorand in inedicilgs

Paris, Boulevard Montparnass, 152, ParisConsultatiun] eu toate celebritatile medi-

cale si cu specialists de la Faciltatea demedicinä din Paris.

'4'81 COKS LEI4 8DE UZINA

1000 kilogramo I -a calitate transportatl la do-miciliü In sacT.

BRIQUETTE.CARBUNI DE PIATRA din minelc

Petro,anl ,i Cardif.('OKS DE TOPIT.Collis DE FERARIE.CoRS :1IARUAT allume pentru sobe pa-

rugine si belgiane.ANTRACIT ENGLEZESC prima cali-

tate pentru sobe Helios.. GIREUTATE GIARANTATA

Expeditia en gros ,i en detail de la Braila,Constanta ,i BucurestI franco la ori -ce gara atailor forate rumine.

DEPOSIT CENTRAL.STRADA SEIMTII VOIVOZI No. 5

TEIEFON No. 274CAIIOL

W. STAADECKER 4Furnisorul M. S. REGELUI 1!

al fermelor »rode!ale Statului ,ii ale. coalelor de agri-

cultura

F ftfrnisorul dome-ttiulaï Coroanei,cial agiicultorilor

frinitrcyï din fard

PLUGURI Universale SACKde otel, ultima constructiune

PLUGURI Polibrazdare SACK"

if

de otel, construite dupa tin noìf sistem flirteavait tagios

SEMANATORE prin împrástierede fer ,i otol

SEMAN ATUARE fil RERDURISack do otel ti americane 911nvalls><

TRIOARE MAYER"de toate mArimile

V lnturAitoare 14 To. 5ORIGINALE CLAYTON

construite din materialul eel mal ales

Grape flexibile Si fixede otel -

Petr® de lVZ®aaràlORIGINALE FRANTUZESTI

din Laferté s; fouarreMort de fer Ruston"PIVE DE POSTAV

Ori -ce tel de unelte qI mastini agricole

Expozi tie permanenteStrada Smîrdan, 12, si Bibescu -VodA 6

TURNATORIA DE FIERE`AB aCA

IIcoMEsys."

ADOLF SALOMONBucure §ti, Fabrica : Strada Vulturului No. 20

Depositul : Str. Doamnet No. 14 Bucuresti

In depozitele fabricel se gäsesc :

Sobe Dieidlinger, parigine, Sobe «Cometul»(interiorul zidit, spacial pentru lemme), Sobe Vulcan( interiorul zidit, pentru carbure), !!mine de bucate,!!Mobile de fier, Incälziri centrale de orI -ce sis-tem : aer cald, apä calda k;i de abur.

- Depozite in provincie : Iati]. la d, Jacques Davidovicï, strada La-pusneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Ana1reescu, tir Fil str. Lipseanl.

,-.,, , .. .... I I

® I A`Mi2taWSaDIIMMt1iftaMitZtriZ: ninil/

PAT bcI s..SOCIETATE ROMtNA DE ASIGURARE I DE REASIGURARE

CAPITAL SOCIAL VXRSAT LEI UN rIILIONSedia' Societatei : Bucuresti, Strada Smirdan No, 15

Societatea aPatriae se recmrtanddt pentrt4

ASIGIII7RARi ASITPRA VIEr1rEipt ntru cas de mom -to, asociatiuni en capital garantat, zestre : (eu Incetarea

platea premieler la moartoa parintelul:)ASIGURARÍ IN CONTRA ACCIDENTELOR

pentru cas de moarte ti de invaliditate. indemnis -re zilrlica.Asigurarea colectiva a lucrAtorilo din stabilimentele industriale

Peutru prospecte a se adresa la Directiune ,i la agentiile din taraRepresentanta generala pentru Bucurestl strada Lip-

scani No. 23 (Hanu eu tel)1111111111111=111116.

f131111111111111

ALAMBICURILE DEROYCARANFILP14IIISt- GALATI

Acest apurat este de o simplicitate ex-tra- ordiaara ,i servono pentru distilareavinulu], mustului de mere, de pere, deprune $i de ori -ce fol de ftvc.te. Cu el se

Ijl ponte distala tescovina, drojdiele de vin1 ' sau ori -ce soja, peccala ,i !lorde, semin-

j! ',..?. ele ,i orrice fel de plante mirositoare.II'jll 4 i Se ponte fabrica tea ulal bula laica,

1 ;1 `:+ shlivita lai ori -re spirturl. Acest aparatr i . este eu nlult superior eazallelor ili Alam-] bleurilor obiltnuit3, pria aceia ca

produce sañ din o singa rlt data gradancerut suù prin rectificare dupa vointa, o_,

spirt reetióeat de o calitate ala buna, eu o economiemal mare de time, de upa @i de eonbustibil.

A se adresa d -lui GEORGES A. CARANFIL, t ,----,,

Gala i. sall la en ii sei acrediia i din diferite ari `;t t' t ti localit.atl. a'4

$ Deponi general Bucnreaei str. Doamnei 27 casa 0/474 '. j ,;_'.Bilcesen.

.ir

ni"! ;

AIAGAZI N U L

HELIOS"21 Strada Doamnel 2l

Sobe americane veritabileSIRIUS. en patent regulator noni

model 1596.aSiriuse suet (te O constructiune

solida ,i elegante, cele mul higienicodied o caldura placuta si temperata du-pa dorinta, care se olitine pria epa -tent- regulator», care le deosebeste decale l'alte produse similare.

Incalzitul se face prin ori -

ce fel de carbuni de piatra.Maiine fi Site sistem celmat

perfectionat pentru lumina incan-descent& de gaz acrian ,i despirt.

Mare asortiment delampi de petrol.

Depozit general :A. RECHENBERG

Bucurescl Str. Doalnuel 21.

PAPI E.R*AYARD efBLAYN:liai ')nuit de l;i: de secol su(ceK proclalltiX superiorit.atea sa

in tratanientul de puturai, iritatilluleìi peptuluìi, i'8ue'tba,durent reumatislmalev sser4nttturi, rani, veirwilturi,turi. Topic excelent contra bätäturilor.

Se afla in toate farmaciilelamnimaramammarALBERT HENGEL S °ESOP

CASA DE CONFIENTÄFondata In Bucuresclîn anul 1853Bucurefti, Strada Carol, No. 37

Recomanda onor. sale clientele cit si p. t. pu-bliculul bogatul sou asortiment de :

Lampi de sistemele cele mal bune $i solido.Macine eu lumina incandescente, arzind eu spirt,i aplicabile la ori -ce lampa de Petrol. Portela -nur1 ,i cristalurl frantuzesti ,i de Bohemia Ma-ine pentru Meut inghetata. Maine pentru M-

eut ut. Maine pentru tocai carne. 1'acimuri deAlpaca pentru musa. Vase sinaltuite indige-ne ,i stremo pentru bucätarib. Ori -ce objecte ue-cesare pentru casa ,i bucatarie. Paturl de fierfit tabla ,i vergele Mobile de fier. Scanne depaie. Colivi] pentru Papagall Si Canari Felinare

t coroane pentru mormiinte. Macine pentru spa-at , stors rufe. Bill de scaldat. Bal do ,ezdt.

Aparate de du,i. Mu,anlale ti Linoleum. Potro-liu iudigen 1 -a calitate decalitru lei 3.50 francola domicilio. Uleid de rapita dublu rafivat.

Petreliu regal in. 5.Atelier pontru reparatie f }i cornons! pen-

tra or! -ce arricole de metal.prompt ii pretura moderate se garanteazä

Bncure §ti. Tipografia EPOCA, Strada Glene!! ei No. 3

k .rte i:'

ATELiER DE LACATUE RIEti pentru

C«:V .04° T lU CT I UN e$+.' D .P'1, U 1 JE 1ß

z. 11AUGStra.d a I.vor, No. Ut) 13ucuretsci

slpeíalita -e fiorïlrie, sere, grikdine ne carnà, pravilioane in lier etc. etc,

efectuiazä tot. felul de iucrarl de fier pentru Binate, precum : Gri-lage, Forti, Balcoane, Usi Ferestre. Marchize, Scärl, Lampa, etc.

11i'imesc comande pentru provincie- Iteri ter! Dlfi.awlr(afrp:ï}. . ,. Y :;;14a',. ;c4.o.; J C`k , ,.

Cu p1etill' 1Ó3,r te recluseMare depozit special

deSOI3Esistem Chuberskyff

precum 1?i d2ferite alte sistemellia:g ïn e de Bu cg,t&rie

Sistem Americanse gAsesc la,

M. SMATNICK.I3UCU11ZESTI, "3$:atl'acQa SOoértlan, 35

,:,:':ú, i;t ..

E. IEOLFFStudi! §i Intreprinderi

BUCURESCI 3. STRADA SF. DUMITRU.-3Cel mai mare deposit de toate articolele technice

Tubus-s de fonte, de fier ari. de plumbFurtahi de cauciuc ,'i de cînepä pentru Vin fi Orádint

Pompe pentru Apa, Vin tri pentru Pdreurà,g- Itobilnete (Ventile) pentru Apä fi Abur '>)

lancine fi A.rbeht toate articolele..Armature de locomobile fi de cazane.

Curele de piele çri ('urele Batata.1llaearale, VOrtQjuri ¢i 'Troliarl

"latine $i. unelte de tot felul.Table de lier, negre pl'iambate, galvani.cate fi de zinc.

Otel turnat englez y'i Bessemer.ATELIER

de reparatie de ori ce fel domalttino

FABRICAde objecte do flor gi alun/ poutre

censtructiuni de case.