Septembrie-Octombrie 2008

53

description

Vama - Publicație periodică a serviciului vamal

Transcript of Septembrie-Octombrie 2008

Page 1: Septembrie-Octombrie 2008
Page 2: Septembrie-Octombrie 2008

Cupr

ins/

Сод

ерж

ание

: Tema numărului: „Ghieul unic”

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA».Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированноеРегистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290.Главный редактор: Татьяна СмешнаяЖурналисты: Ольга Коларь, Татьяна МихайловаМенеджер по рекламе: Ксения СэкэрянуРедакционная коллегия: Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи,Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки, Петру Балан, Владислав Швец, Ион Магу.Дизайн: Николай ВербицкийАдрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70

Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice».– публикации на коммерческой основе.Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодательЖурнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

Отчеты:Обновление таможенной инфраструктуры стр. 35-36

Отрасль:Несладкие проблемы свеклосахарной отрасли преодолимыстр. 39-41

События:История не знает границстр. 42-44

Dezvoltarea colaborării eficiente între vamă şi sectorul privatpag. 45

Postul vamal Tudora: condiţii de nivel europeanpag. 46

A 16-a Spartachiadă a lucrătorilor vamalipag. 47

Colaborarea Internationala:Experienţa vamală a Finlandei pag. 48

Vizita de lucru în Moldova a delegaţiei autorităţii vamale românepag. 49

Визит украинских коллегстр. 50

Statistica:Perceperea drepturilor de import-export pag. 51

Consultant Vamalpag. 52

Интервью номера:Александру Морэреску: «В любой ситуации закон - превыше всего»стр. 3-5

Tema numărului:„Ghişeul unic” - realizări şi perspectivepag. 6-9

При внедрении «единого окна» мы, в отличие от других стран, пошли по более радикальному путистр. 10-12

«Единое окно»- быстрое прохождение границыстр. 13-15

«Единое окно»в международной торговле стр. 16-17

Reguli:Determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în baza contractelor de leasingpag. 18-19

Admiterea temporară conform sistemului ATApag. 20-23

Больше стабильности на валютномрынкестр. 24-26

Comentarii:Serviciul Vamal propune modificarea legislaţiei vamalepag. 27-29

Regimul vamal de perfecţionare activăpag. 30-33

Page 3: Septembrie-Octombrie 2008

2 3

RAPORTS

Page 4: Septembrie-Octombrie 2008

2 3

RAPORTS

нтервью с начальником Управ-ления внутренней безопасности Та-моженной службы Александру Морэ-реску.

- Господин Морэреску, когда вы заня-ли нынешнюю должность?

- Мне предложили возглавить Управление внутренней безопасно-сти в июле 2007 года. На тот момент Управление уже существовало. Прав-да, то, что мне досталось в наслед-ство, не очень-то обрадовало. Сразу же пришлось практически на 90% менять личный состав структуры. В основном, на работу были приглаше-ны люди из министерства внутрен-них дел, Центра по борьбе с эконо-мическими преступлениями и кор-рупцией. В этом плане, в первую оче-редь, была поставлена задача набрать в штат подготовленных оперативных сотрудников, которые с первых же дней были готовы выполнять задачи, поставленные перед ними. - Каковы основные функции вашего управления?

- Безусловно, это предупреждение и пресечение коррупции и других преступных проявлений в таможен-ных органах. Кроме этого, в нашей компетенции выявление нарушений дисциплинарного характера. Это если в нескольких словах…

- Управления внутренней безопас-ности существуют почти во всех военизированных структурах мира. И практически повсеместно к этим подразделениям - не самое благо-склонное отношение: люди боятся

таких сотрудников. А у нас это при-сутствует?

- К сожалению, мы не являемся ис-ключением из «правил». С одной стороны, это хорошо, что нас боят-ся. Хотя, по сути, и не должны. Ведь, службы, аналогичные нашей, как та-ковые созданы для обеспечения пра-вового поля для деятельности тамо-женных сотрудников. По большему счету, мы своими действиями стара-емся помочь коллегам. Хотя, к сожа-лению, некоторыми это восприни-мается совсем наоборот. В правовых основах, которые определяют нашу деятельность, ого-ворено, что мы должны предосте-речь личный состав от преступных проявлений. Я хочу подчеркнуть, что сегодня уже действует концепция внутренней безопасности, утверж-денная генеральным директором. Так вот, этот документ направлен на обеспечение личной безопасности таможенных сотрудников. И даже в случаях, когда преступным посяга-тельствам или опасности подверже-ны не только они, но и члены их се-мей. В документе предусмотрен ряд мероприятий, действий, которые мы вправе применить в случае возник-новения таких условий. К приме-ру, обеспечение личным табельным оружием тех сотрудников, которым оно не положено по штату, обмен до-кументов, изменение места работы и даже жительства. Это в наших силах. И это несмотря на то, что республи-ка-то у нас небольшая. И поверьте, если речь зайдет о реальной угрозе жизни или здоровью наших сотруд-ников, мы докажем свою состоятель-ность. Ведь жизнь любого таможен-

ника, как, собственно, каждого чело-века - бесценна.

- В общем, задача состоит не только в предупреждении сотрудников от не-правомерных действий, но еще и в их защите?

- Я бы сместил акценты. В первую очередь, это защита, и уже потом все остальное. Поймите, если мы не сможем создать нормальные усло-вия деятельности, в том числе право-вые, таможенники будут очень уязви-мы. Потому что негативное влияние внешнего фактора на таможенные органы очень высоко. Этот, так на-зываемый внешний фактор, име-ет разные проявления. Нужно при-знать, что это интересы коррумпи-рованных элементов из различных департаментов, министерств, других государственных органов, и, конечно же, частных структур. Ведь когда со-вершается какое-то таможенное или экономическое преступление, «це-почка» очень внушительна, а схема довольно сложна. - И управлению удается выявлять данные схемы или это все-таки не ваша работа?

- Управление внутренней безопас-ности обязано обладать всеми дан-ными о криминальной обстановке в нашей сфере деятельности. Но, к ве-ликому сожалению, мы не в состоя-нии покрыть все те негативные про-явления, которые имеют место. На то есть целый ряд объективных и субъ-ективных факторов. Прежде всего, это численная ограниченность лич-ного состав, высокая нагрузка в рабо-

«В любой ситуации закон -

превыше всего»

Александру Морэреску:

И

Интервью номера

3

Page 5: Septembrie-Octombrie 2008

4 5

RAPORTS

те. Да и о том, что эти самые схемы становятся все более изощренными, знают все. Но как бы там ни было, мы ста-раемся обращать внимание на более тяжкие преступления, в частности, коррупционного, экономического характера. То есть те, которые име-ют более тяжкие последствия на на-циональном уровне. Ведь ни для кого не секрет, что сегодня таможня обе-спечивает большую доходную часть бюджета страны. Хочу пояснить: на-пример, один сотрудник таможни взял взятку в размере 50 леев. Да, это очень плохо, но сравнить его с теми, которые являются членами преступ-ной группы и наносят миллионный ущерб, никак нельзя. В этой ситуа-ции нужно понимать, что мы обра-тим, в первую очередь, внимание на более тяжкие преступления. Хотя и реагируем в каждом отдельном слу-чае, документируем их и, естествен-но, предлагаем наказать виновных.

- Вы сказали, что численность ваших подчиненных ограничена. Сколько же человек работают в управлении?

- Сегодня их 15. Но тут я бы хотел рассказать о том, что из себя пред-ставляет управление. Если взять с точки зрения положений специаль-ного регламента, безусловно, это оперативное подразделение с харак-тером контрразведывательной дея-тельности. Как бы громко это ни звучало, по сути, целям и задачам наше управ-ление является контрразведыватель-ным. Ведь наша основная задача - выявление внутреннего и внешнего

негативных факторов. Это говорит о том, что мы должны работать на опе-режение, а это и есть контрразведка. В этом случае хотелось бы от-метить, что, работая в этом направ-лении, мы не всегда можем сказать, какой из этих факторов внутренний или внешний - более влиятелен и значим. Хотя зачастую имеет место их слияние. И эта тенденция очень опасна.

- Все то, о чем вы говорите, наталки-вает на мысль о каких-то особых ка-чествах ваших подчиненных…

- Изначально каждому новому со-труднику управления я говорю, что в нашей сфере могут работать люди, наделенные высоким чувством па-триотизма и моралью. Если этих двух составляющих нет, то и гово-рить не о чем. Нужно понимать, что кроме юридического права привлечь кого-то к ответственности, мы, преж-де всего, должны иметь моральное право сделать это. А что такое мо-ральное право? Это полная чистота. Я понимаю, что это звучит как-то не-реально в нашем обществе. Но я не откажусь от своих слов никогда. И если бы сотрудниками моего управления были люди с другими понятиями, то они не работали бы здесь. Не будем прятаться за палец и признаем, что на сегодняшний день феномен коррупции очень масшта-бен. Поэтому нужно обладать боль-шим мужеством для того, чтобы бо-роться с этим «уродством». Не каж-дый способен взять на себя такую от-ветственность, нагрузку. Я не преуве-личиваю, но в Управлении внутрен-

ней безопасности работают люди именно с такими качествами. Я готов поручиться за каждого из них.

- И как же вы их находите или новые сотрудники проходят какую-то спе-циальную подготовку? - Я уже говорил, что большинство моих нынешних подчиненных - быв-шие сотрудники МВД, Центра по борьбе с экономическими престу-плениями и коррупцией и др. госор-ганов. Так что они изначально об-ладают определенными навыками оперативной работы. Но, исходя из специфики нашей деятельности, не-достаточно быть профессионалом в этом направлении, нужно быть еще и порядочным человеком. Конечно, я их всех знаю, и личные довери-тельные отношения играют немало-важную роль. Я стараюсь поставить подчиненного в такие условия, что-бы ему было, скажем так, стыдно со-вершить какое-либо незаконное дей-ствие. И чтобы этот шаг он расцени-вал как предательство по отноше-нию к своим коллегам. Давайте посмотрим и с другой стороны. Я возглавляю Управление больше года. За это время кто-то слышал о том, что сотрудники вну-тренней безопасности замешаны в чем-то незаконном? Нет. А если бы нарушения имели место быть, то поверьте, этим бы воспользовались. Ведь когда преступные элементы чувствуют, что их «прижимают», они будут искать наши слабые сторо-ны, ждать хоть малейшего просчета. Поэтому мы не вправе себе этого по-зволить. А вообще, я уверен в своих сотрудниках. Кто бы осмелился гово-рить такое? Только человек, уверен-ный в своей команде. Выше мы коснулись вопроса от-ношения к нам остальных коллег по таможне. Да, оно не всегда позитив-но. И отчасти мы понимаем почему. В основном, в Управлении работа-ют бывшие полицейские, а у поли-цейских, по роду деятельности, всег-да присутствует «обвинительный уклончик». И в определенных усло-виях это не совсем плохо. Особенно сегодня, и особенно в плане борьбы с коррупцией. Когда-нибудь, когда мы перейдем в другую фазу разви-тия, то есть уровень коррупции бу-дет ниже, наверняка и взаимоотно-шения станут другими. Пока же я

Интервью номера

4

Page 6: Septembrie-Octombrie 2008

4 5

RAPORTS

полностью разделяю позицию теле-персонажа Жиглова, который сказал, что вор должен сидеть в тюрьме, и никого не должно волновать, как он туда попадет. Но конечно же, в лю-бой ситуации закон остается превы-ше всего.

- Господин Морэреску, хотя об этом вслух и не говорят, в любом случае, есть «особые» методы сбора данных. Я имею в виду информаторов… - Тут особо скрывать нечего. Прак-тически все наши сотрудники изна-чально имели определенные каналы получения информации. И конечно, этот «потенциал» они по мере воз-можности используют и сегодня. По-мимо этого, есть и другие источни-ки. К примеру, публикации в газетах, репортажи на телевидении и радио. Конечно, безоговорочно принимать эти данные мы не можем. Каждая ин-формация, которая к нам поступает, проверяется и перепроверяется. Она должна получить подтверждение хотя бы еще из одного источника, вообще неприближенного к перво-му. Это общепринятая практика. Мы же не можем дезинформировать ру-ководство, себя. Эффективно ли мы применяем информацию? Не мне судить, но ду-маю, что да. Возьмем хотя бы стати-стику этого года. За восемь месяцев 2008 года 132 сотрудника были на-казаны в дисциплинарном порядке, в том числе, около 90% - за коррупци-онное поведение. Помимо этого, 23 таможенника были уволены, а восемь материалов передано в прокуратуру для расследования в уголовном по-

рядке. Тут я бы хотел отметить наше сотрудничество с другими государ-ственными органами. Например, со-вместно с ЦБЭПК и МВД было про-ведено шесть задержаний сотрудни-ков таможни во время получения взя-ток. Предупреждая ваш вопрос, ска-жу, что их размер очень разный: от 400 леев и выше.

- Но в этом мире все стоит денег, в том числе, и информация. У Тамо-женной службы есть специальный счет для финансирования оператив-ной деятельности?

- Конечно. И это законно. Если воз-никает необходимость, то мы можем воспользоваться средствами специ-ального назначения. Хотя, если чест-но, за последний год, сколько я здесь работаю, мы не истратили ни одно-го бана данного счета: большинство информаторов сотрудничают с нами на безвозмездной основе.

- О каком деле вы бы хотели расска-зать, как о самом сложном, значи-мом?

- Самый значительный случай, кото-рый мы выявили, - это дело с чипа-ми. В нем фигурирует более 20 со-трудников таможенных органов. По этому факту уже возбуждено уголов-ное дело. Имен пока называть не буду: в интересах следствия. Но это была отработанная до мелочей схема, ко-торая долго не давала сбой.

- А правда, что управление составляет досье на каждого сотрудника, активно использует специальные средства?

- Я бывший полицейский, я еще и бывший прокурор. Поэтому в сво-ей нынешней должности я не могу позволить себе и не собираюсь на-рушать законодательство Молдовы. Если закон мне позволяет приме-нять специальные средства, напри-мер, прослушивания, я применю их с соблюдением соответствующей процедуры. Если же на то нет необ-ходимого разрешения, то я этого ни-когда не сделаю, и своим сотрудни-кам не позволю. На что направлена наша деятельность? Чтобы не толь-ко выявить нарушения, установить лицо, которое занимается преступ-ной деятельностью, а чтобы, в конце концов, оно предстало перед судом и понесло наказание. И если процесс документирования будет нарушен на начальном этапе, подозреваемый не дойдет до суда. А если это и слу-чится, то доказательства, которые были собраны с нарушениями про-цессуальных или оперативных тре-бований, лопнут, как мыльный пу-зырь. И это будет правильно. Так что зачем идти на такие меры? Чтобы ускорить процесс? Да, время ценно. Но в нашем случае в обязательном порядке должен пре-валировать закон. Что касается досье. Если кто-то считает, что на каждого сотрудника обязательно должно быть «заведено дело», то он глубоко заблуждается. Досье у нас заводится только на тех таможенников, которые представля-ют оперативный интерес, то есть, это лицо подозревается в незакон-ных действиях. И все…

- Каким вы бы хотели видеть Управ-ление внутренней безопасности, скажем, через два года?

- Прежде всего, сделаю все возмож-ное, чтобы существенно вырос про-фессиональный уровень моих под-чиненных. Да и увеличить числен-ность личного состава было бы не-плохо, улучшить материально-тех-ническое обеспечение. Поверьте, это не просто мечты, а вполне до-стижимые цели. Руководство Тамо-женной службы оказывает нам осо-бое внимание. Думаю, всем понят-но, почему.

Татьяна СмешнаяКсения Сэкэряну

Интервью номера

5

Page 7: Septembrie-Octombrie 2008

6 7

SINGLE WINDOW În prezent termenul „ghişeu unic” este unul din cele mai des întîlnite în contextul implementării unor proceduri recunoscute în întreaga lume ca fiind progresiste şi efective. Astfel, acest ter-men este utilizat în diferite domenii de activitate atît a instituţiilor de stat, cît şi a celor private. Englezii utilizează cu acelaşi sens termenul „single window”, ruşii -„единое окно”. Dacă vorbim de activitatea vamală în Republica Moldova, am putea afirma că în prezent ea este indivizibil legată de „ghişeul unic”. Efectuînd o analiză retrospectivă a istoriei stabilirii şi dezvoltării organelor vamale în ultimele două decenii, iar îm-preună cu ele şi a altor servicii de control amplasate în punctele de trecere a fron-tierei de stat, ne amintim cum de la un „vagonaş”, o bară improvizată şi un regi-stru, treptat, zonele de control vamal din punctele de trecere a frontierei de stat au devenit asemenea unor mici orăşele cu o infrastructură modernă, construcţii şi cu un flux de transport şi persoane bine or-ganizat. După cum se ştie, în ultimii ani în comerţul mondial poate fi urmărită o creştere intensivă, legată de diversifica-rea legăturilor economice la nivel mon-dial, creşterea ritmurilor de producere, majorarea asortimentului de mărfuri, precum şi de dezvoltarea legăturilor lo-gistice – căile de livrare a mărfurilor de la producători la intermediari şi la consu-matori devin tot mai efective. În aceste condiţii faţă de organele vamale sunt înaintate cerinţe tot mai înal-te. Deoarece ele reprezintă o structură a statului cu posibilităţi de reglementare legală, trebuie nu numai să corespundă ritmurilor crescînde ale schimbului de mărfuri, dar şi să contribuie prin toate

mijloacele posibile la simplificarea admi-nistrării acestuia. Totodată, nu trebuie să uităm şi de aspectul de ocrotire a drep-tului activităţii vamale. Odată cu intensificarea traficului de mărfuri şi persoane a apărut necesitatea stabilirii unei scheme tehnologice gene-rale, care ar permite trecerea mai rapidă a transportului, mărfurilor şi persoane-lor peste frontiera de stat, ridicînd, to-todată, nivelul eficienţei controlului de frontieră. Anume reieşind din acestea şi alte considerente orientate spre a con-tribui la facilitarea comerţului, a apărut necesitatea de a depune toate eforturi-le pentru a implementa principiul „ghi-şeului unic” atît în punctele de trecere a frontierei de stat, cît şi în cadrul posturi-lor vamale interne. Pînă nu demult persoana care trecea frontiera de stat trebuia (după caz) să ac-ceseze mai multe servicii (veterinar, fito-sanitar, ecologic, vamal, grăniceri, AM-TAI, epidemiologic), ceea ce necesita o perioadă îndelungată (nejustificată) de timp. Pe lîngă acest fapt, accesarea unui număr mare de organe facilita sporirea fenomenului de coruptibilitate. De ase-menea, persoanele care treceau frontiera erau dezorientate şi nu ştiau care din ser-vicii a abuzat de drepturile sale. Astfel, Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 09.08.2000 „Cu privire la interacţiu-nea serviciilor, reglementarea percepe-rii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova”, cu implementarea bonului unic de plată şi a sistemului in-formaţional FRONTIERA a devenit deja o treaptă depăşită în organizarea controa-lelor la frontieră care, în varianta ei actua-lă, nu mai corespunde cerinţelor înainta-te faţă de un punct internaţional modern de trecere a frontierei de stat. La moment,

în cadrul Serviciului Vamal se realizează un lucru de analiză a prevederilor acestei hotărîri de guvern, cu scopul modificării Regulamentului tehnologic general de in-teracţiune a organelor de control. În spe-cial se vor menţine prevederile referitoare la alte puncte de trecere a frontierei decît punctele de trecere auto. Nu e de mirare faptul că implemen-tarea „ghişeului unic” a devenit în scurt timp una din priorităţile Serviciului Va-mal fiind inclusă în Planul de Acţiuni al Serviciului Vamal al Republicii Moldo-va pentru implementarea în anul 2007 a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Totodată, implementarea „ghişeului unic” s-a încadrat şi în măsurile necesa-re de întreprins în contextul aderării Re-publicii Moldova la Convenţia internaţi-onală privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiată la Ge-neva la 21 octombrie 1982, care preve-de posibilitatea transmiterii parţiale (sau complete) a competenţelor altor servicii (organe) - organelor vamale şi grănice-reşti sau amplasarea acestora în interio-rul ţării. Măsurile de implementare a practi-cilor internaţionale cu privire la fluidiza-rea traficului şi simplificarea proceduri-lor de control în punctele de trecere la frontiera de stat au fost iniţiate de către Serviciul Vamal şi susţinute de conduce-rea republicii şi datorită corespunderii lor principiilor stipulate în „Standarde-le-Cadru privind securizarea şi facilita-rea comerţului mondial”, aprobate de Organizaţia mondială a vămilor (iunie 2005), avînd continuitatea în Hotărî-rea Guvernului nr. 590 din 28.05.2007 (punctul 5 al Planului de implementare a Standardelor). De asemenea, aceleaşi principii au fost reflectate şi în:

„Ghişeul unic” - realizări şi perspectiveAlexandru Munteanu,consultant la Secţia regimuri vamale

Page 8: Septembrie-Octombrie 2008

6 7

SINGLE WINDOW- Recomandarea nr. 33 a ONU din iunie 2005 „Referitor la crearea meca-nismului „ghişeului unic” pentru îmbu-nătăţirea schimbului de informaţii între organizaţiile comerciale şi instituţiile de stat”, prevederile căreia s-au oglindit în Ordinul Serviciului Vamal nr. 131-din 23 aprilie 2007 „cu privire la aprobarea conceptului „ghişeului unic”.- Planul Preliminar de Ţară al Repu-blicii Moldova în cadrul Programului SUA “Provocările Mileniului”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 32 din 11.01.2007 şi implementat în baza Or-dinului Serviciului Vamal nr. 116-o din 02.04.2007. În fond, atît necesitatea elaborării acestor acte normative (naţionale), cît şi executarea măsurilor, prevăzute pentru implementarea standardelor nominaliza-te, se explică prin faptul, că sistemul pre-cedent de control şi de încasare a dreptu-rilor de import, taxelor şi altor plăţi, era ineficient şi se caracteriza prin mai multe dezavantaje cum ar fi:- staţionarea succesivă a participantu-lui la trafic la fiecare reprezentant al or-ganului de control autorizat să încaseze plăţi şi taxe;- generarea unei circulaţii haotice a persoanelor în punctul de trecere datori-tă amplasării organelor de control în tot perimetrul acestuia;- favorizarea aglomerării nejustificate în incinta punctului de trecere cu impli-caţii directe asupra securităţii personalu-lui şi a participanţilor la trafic;- caracterul formal al controlului spe-cializat care se efectua în lipsa unei infra-structuri necesare la frontieră, reducîn-du-se doar la examinarea documentelor;- generarea blocajelor de trafic;- favorizarea apariţiei unor factori ge-neratori de corupţie.

În viziunea Serviciului Vamal, expu-să în ordinul său nr.131-o din 23.04.2007 „Cu privire la aprobarea conceptului „ghişeului unic” la trecerea frontierei şi vămuirea mărfurilor”, urmează a se accepta modelul de funcţionare a „ghi-şeului unic” expus în graficul de mai jos, propus şi în Recomandarea nr. 33 (ECE/TRADE/352) din iulie 2005 a Organizaţiei Naţiunilor Unite: Astfel, conform acestui model, or-ganul vamal primeşte informaţia necesa-ră de la persoana (juridică sau fizică) care trece mărfurile peste frontieră, o prelu-crează cu ajutorul unui program infor-maţional electronic şi o transmite (per-mite accesul) după necesitate organului respectiv. Plăţile necesare de preluat la frontieră, de asemenea, sunt prelevate de organul vamal în baza unui „bon unic” şi transferate la contul respectiv (în ca-zul efectuării unor plăţi anticipate orga-nul vamal va verifica soldul disponibil în baza informaţiei prezentate în formă electronică de organul auxiliar respec-tiv). La rîndul lor, serviciile „auxiliare”, amplasate în interiorul ţării, recepţio-nează informaţia transmisă şi asigură or-ganul vamal cu suport informaţional din domeniul respectiv. Aceste servicii vor efectua celelalte proceduri necesare (prelevarea probelor, efectuarea expertizelor ş.a.) anterioare punerii mărfurilor de către organul va-mal în liberă circulaţie. Varianta „ghişeului unic” propusă de Serviciul Vamal şi acceptată de con-ducerea ţării va permite după implemen-tare unificarea (comasarea) mai multor servicii acordate de diferite organe la un singur (cîteva) organ/e ce activează la frontieră. Astfel în cazul preluării atri-buţiilor altor organe de către unul sin-gur, se va reduce numărul de persoane

angajate în cadrul efectuării controlului mărfurilor şi a mijloacelor de transport la frontieră. Implementarea „ghişeului unic” cu reducerea organelor de control are scopul de a contribui la simplifica-rea procedurilor de trecere a frontierei şi vămuire a mărfurilor, de a micşora sub-stanţial coeficientul de coruptibilitate în cadrul organelor antrenate în prestarea serviciilor la frontieră şi de a spori res-pectiv transparenţa activităţii acestora. De asemenea, odată cu unificarea (co-masarea) a mai multor servicii acordate de diferite organe la un singur (cîteva) organ/e ce activează la frontieră, va fi posibilă o repartizare mai eficientă şi ra-ţională a resurselor (inclusiv umane), se va exclude dublarea controalelor şi se va micşora timpul de aşteptare la efectuarea procedurilor de trecere a frontierei şi vă-muire a mărfurilor. Toate acestea, la rîn-dul lor, se vor reflecta benefic, atît asupra dezvoltării comerţului de mărfuri între Republica Moldova şi alte state, dezvol-tării turismului ş.a., creînd o imagine po-zitivă a ţării pe plan internaţional, cît şi asupra sporirii securităţii statului. Scopul creării „ghişeului unic” con-stă în accelerarea şi simplificarea fluxuri-lor de informaţie între agenţii economici şi organele de stat, fapt care oferă un cîş-tig esenţial tuturor participanţilor la co-merţul exterior. Astfel, în plan teoretic „ghişeul unic” poate fi determinat ca un sistem ce permite agenţilor economici de a prezenta informaţia unui singur organ pentru a face faţă tuturor cerinţelor nor-mative faţă de operaţiile de import sau export. În sens practic „ghişeul unic” repre-zintă „un canal unic”, fizic sau electronic destinat prezentării şi prelucrării tuturor datelor şi documentelor, necesare pentru vămuirea mărfurilor. Acest „canal” este gestionat de un singur organ, care infor-mează instituţiile respective şi/sau con-duce cu mecanismele complexe de con-trol. Ca măsură de facilitare a comerţu-lui „ghişeul unic” permite transporta-torului şi declarantului să depună spre examinare toate datele necesare pentru a determina admisibilitatea bunurilor în-tr-un format standardizat, o singură dată tuturor autorităţilor de control la un sin-gur portal, reprezentînd un pas înainte în modernizarea controlului la trecerea frontierei de stat în beneficiul partici-pantului la trafic, îmbunătăţind imagi-nea ţării prin “prima impresie” pe care şi-o formează la intrarea în Republica Moldova cetăţeanul străin.

Tema numărului

Page 9: Septembrie-Octombrie 2008

8 9

SINGLE WINDOW Totodată, crearea ghişeelor unice în punctele de trecere a frontierei de stat a presupus încadrarea în această măsură a tuturor ministerelor şi serviciilor, care au avut sau au pînă în prezent reprezen-tanţe aflate în subordine, amplasate în aceste puncte de trecere, în scopul armo-nizării legislaţiei care prevede activitatea şi atribuţiile lor la frontieră. Necesitatea revizuirii legislaţiei a fost stabilită din considerentele de a per-mite crearea unui „ghişeu unic” unde persoana care trece frontiera ar prezen-ta toate documentele referitor la marfă şi la mijloacele de transport şi după aceas-ta, într-un timp cît mai scurt, tot la acest ghişeu aceste documente (deja perfecta-te) să-i fie restituite. Tot în acest context a apărut şi necesitatea revizuirii număru-lui serviciilor (organelor) de la frontieră care vor activa în baza principiului unic. Astfel, în scopul implementării „ghişeului unic”, Guvernul a emis dis-poziţia nr.88-d din 28.09.2007, referitor la simplificarea procedurii de perfectare a actelor vamale în punctele de trecere (auto) a frontierei de stat şi la reducerea numărului organelor de control amplasa-te în aceste puncte, precum şi a racordă-rii legislaţiei naţionale la standardele in-ternaţionale. Prima etapă a modificărilor efectuate în legislaţie pentru implementarea „ghi-şeului unic” a fost modificarea actelor le-gislative referitor la atribuţiile la frontieră a organelor de control. Iar cea de a doua

etapă a fost concretizarea acestor compe-tenţe, la nivel de hotărîri de guvern. Începînd cu luna februarie curent, au fost desfăşurate o serie de şedinţe de lucru cu participarea reprezentanţi-lor serviciilor de control de stat la fron-tieră (Serviciul Sanitaro-epidemiologic, Serviciul veterinar, Serviciul fitosanitar, Inspectoratul Ecologic, Serviciul Grăni-ceri, Serviciul epidemiologic), în rezulta-tul cărora s-a definitivat: lista hotărîrilor Guvernului şi a actelor departamenta-le care urmează a fi modificate; tipuri-le şi cuantumurile taxelor care urmează a fi preluate la frontieră (o serie de taxe urmează a fi anulate – de exemplu, taxa pentru dezinfectare a autoturismelor); a fost elaborat planul de acţiuni concrete de modificare a legislaţiei în vederea im-plementării principiului „ghişeul unic”. În rezultatul tuturor analizelor efectuate a fost elaborat şi înaintat spre aprobare în modul stabilit Planul de acţiuni pen-tru implementarea principiului „ghişeul unic” la punctele de trecere auto a fron-tierei de stat. Planul a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2503-80 din 17 martie 2008 şi prevede un complex de măsuri care urmează a fi realizate în ve-derea implementării eficiente a „princi-piului unic” în Republica Moldova. E de menţionat faptul, că Planul este preconi-zat pentru executarea de către mai mul-te instituţii de stat şi conţine atît măsuri cu termen scurt de realizare (30 – 90 de zile), cît şi unele activităţi de perspecti-

vă, care vor fi desfăşurate în viitor, după aprobarea suplimentară a unor acte nor-mative, inclusiv la nivel de hotărîre a Guvernului. Astfel, în vederea implementării principului „ghişeul unic” la trecerea frontierei de stat, Serviciul Vamal a par-ticipat la elaborarea Legii nr. 102-XVI din 16.05.2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (intrată în vigoare pe data de 10.09.2008 – după trei luni de la data publicării), care pre-vede preluarea de către organele vamale a unor competenţe de la alte organe de control amplasate anterior în punctele de trecere a frontierei de stat. De asemenea, Serviciul Vamal a participat la elaborarea Hotărîrii Gu-vernului cu privire la optimizarea mo-dului de trecere a frontierei de stat de că-tre mijloacele de transport auto cu măr-furi şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative, publicat în Moni-torul Oficial nr.178 din 26.09.2008. Referitor la Capitolul 2 al Planului de acţiuni pentru implementarea princi-piului „ghişeul unic” la punctele de tre-cere auto a frontierei de stat (Transmite-rea unor funcţii de control al mărfurilor şi mijloacelor de transport în punctele de trecere auto a frontierei de stat), în baza Hotărîrii Guvernului nr. 153 din 14.02.2008 Privind dizolvarea Întreprin-derii de Stat “Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional”, au fost întreprinse mai multe măsuri cum ar fi:

Tema numărului

Page 10: Septembrie-Octombrie 2008

8 9

SINGLE WINDOW

- desfăşurarea cursului de instruire „Exercitarea funcţiilor publice în dome-niul traficului auto la punctele de trecere a frontierei de stat” pentru colaboratorii Serviciului Vamal; - preluarea funcţiilor de control al transportului auto internaţional de măr-furi şi pasageri în punctele de trecere a frontierei de stat; - semnarea Acordului de colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Gospo-dăriei Drumurilor cu referire la transmi-terea funcţiilor de control în scopul im-plementării conceptului „ghişeu unic”. Conform acestui Acord au fost transmise Serviciului Vamal un set de autorizaţii în vederea excluderii barie-relor administrative, simplificării pro-cedurilor vamale şi reducerii timpului de staţionare a transportului auto. Con-comitent, Serviciul Vamal a solicitat Mi-nisterului Transporturilor şi Gospodări-ei Drumurilor asistenţă informaţională (inclusiv instruirea personalului) şi teh-nică în vederea implementării „ghişeului unic”. De asemenea, ţinînd cont de faptul că prin Hotărîrea Guvernului nr.1479 din 26.12.2007, intrată în vigoare la 28.12.2007, a fost modificată structura Ministerului Ecologiei şi Resurselor Na-turale excluzîndu-se Serviciul ecologic specializat, în competenţa căruia intra

perceperea plăţilor ecologice la frontie-ră, Serviciul Vamal a preluat perceperea acestor plăţi în baza ordinului Serviciului Vamal nr.144-o din 08.04.2008, coordo-nat cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Ulterior, prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 pentru modifica-rea şi completarea unor acte legislative, intrată în vigoare la 30.05.2008 şi prin Legea nr. 102-XVI din 16.05.2008 pen-tru modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost efectuate modificări şi completări care au trecut competenţa perceperii plăţilor ecologice de la Servi-ciului ecologic specializat la organele va-male. Totodată, prin modificările efectu-ate a devenit posibilă perceperea acestor plăţi pînă la plasarea mărfurilor în regim vamal de import, astfel excluzîndu-se in-comoditatea pentru agenţii economici de a le achita pînă la sau la momentul tre-cerii frontierei de stat. Acest fapt produ-cea şi unele confuzii, deoarece, în cazul în care mărfurile urmau să fie vămuite la organele vamale din interiorul ţării, or-ganele vamale de la frontieră nu puteau şti cu certitudine dacă acestea vor fi pla-sate în regim vamal de import sau în altă destinaţie vamală ce nu necesită achita-rea plăţilor ecologice. Odată cu prelua-rea competenţei perceperii plăţilor eco-logice de către organele vamale, practic a fost exclusă posibilitatea neachitării

acestora, majorîndu-se astfel esenţial su-mele încasate. În prezent, organele vamale au pre-luat deja o parte din atribuţiile altor or-gane ce activau la frontieră. Astfel, din toate organele de control care activau în punctele de trecere a frontierei de stat, cu excepţia subdiviziunilor Serviciului Grăniceri, în prezent încă mai activează (temporar) serviciul fitosanitar şi servici-ul veterinar. Atribuţiile la frontieră a ce-lorlalte au fost preluate integral sau par-ţial de către organele vamale sau trecute în interiorul ţării. Este incontestabil faptul că crearea ghişeelor unice la frontieră este un pas înainte în dezvoltarea atît a sistemului va-mal, cît şi a ţării în întregime. Totodată, este cert şi faptul că, în prezent, este ne-cesar de a dubla eforturile tuturor insti-tuţiilor antrenate în cadrul creării „ghi-şeului unic” pentru a duce la un bun sfîr-şit cele începute. În special e necesar de a crea un sistem informaţional unic prin care se va menţine o legătură continuă şi interactivă între instituţiile menţionate precum şi crearea unui sistem (scheme) de interacţiune între ele bazat pe prin-cipiile Convenţiei internaţionale privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiate la Geneva la 21 oc-tombrie 1982, la care Republica Moldova posibil că va adera în viitorul apropiat.

Tema numărului

Page 11: Septembrie-Octombrie 2008

10 11

SINGLE WINDOW- Какая из международных структур рекомендовала внедрить на границе систему «единого окна»?

- В целом, идея внедрения этой но-вой для Таможенной службы Мол-довы системы возникла более года назад. Естественно, начать нуж-но было с разработки норматив-ной и законодательной базы. Так что, основываясь на рекомендации ООН, положения Рамочных стан-дартов Всемирной таможенной ор-ганизации, опыте европейских стран, который был изучен в ходе визитов наших сотрудников в Ав-стрию, Хорватию, Грецию, была разработана Концепция внедрения «единого окна» на таможне. Еще на начальном этапе была понятна ко-нечная цель и основная задача всех этих преобразований – упрощение и ускорение перехода через грани-цу грузов и автотранспорта с после-дующим оформлением товаров на внутренних таможенных постах. Все подготовительные меро-приятия были осуществлены за до-вольно короткий период, и уже вес-ной 2008 года в этом направлении появились первые результаты ра-боты. Прежде всего, были внесены поправки в действующее законода-тельство. Таким образом, из зоны таможенного контроля в апреле ушли подразделения Агентства по международным автомобильным пе-ревозкам Молдовы с передачей его функций таможенным органам. По-сле этого к нам же перешли полно-мочия по сборам платежей в Эколо-гический фонд республики. Естественно, для этого было не-обходимо разработать и внедрить специальную информационную

систему. Эта задача была возложена на ГП «Вамтехинформ». Таким об-разом, таможня получила несколько программ, которые позволили нам приступить к взиманию всевозмож-ных платежей, проверке целого ряда документов по новым правилам. Нужно отметить, что сейчас мы уже приступили ко второму этапу внедрения «единого окна». В сере-дине сентября правительство утвер-дило постановление, которое уста-навливает основные принципы со-трудничества на границе между Та-моженной службой и государствен-ными органами фитосанитарного и ветеринарного контроля. Документ содержит и регламентирует все вза-имоотношения в процессе нашей совместной работы. Прежде всего это приведет к тому, что с границы на внутренние посты «уйдут» фито-санитарные и ветеринарные инспек-торы. Правда, в таможенной зоне со-хранится контроль над ввозом жи-вотных и растений. В соответствии с достигнутыми договоренностями, специалисты фитосанитарной и ве-теринарной служб не будут постоян-но находиться на границе, а вызы-ваться в случае необходимости из ближайших районов. Этим же постановлением уста-новлены определенные пункты про-пуска, через которые в страну можно будет ввозить товары, подпадающие под фитосанитарный и ветеринар-ный контроль.

- А при разработке нормативной и законодательной базы учитывалась национальная специфика или меж-дународный опыт был перенят без изменений?

- Конечно же, еще на начальном эта-пе мы знали, что в наших условиях нужно нечто отличающееся от си-стем, внедренных и работающих в европейских странах. И в ходе визи-тов за рубеж наши эксперты изучали и знакомились с основными прин-ципами функционирования «еди-ного окна». Никто и не собирался перекладывать в наши условия ка-кую-то конкретную модель. Скажу больше, при внедрении «единого окна» мы, в отличие от других стран, пошли по более ра-дикальному пути. Тут я бы хотел подчеркнуть, что какого-то единого стандарта, модели «единого окна» вообще не существует. Например, есть страны, в которых провер-ка грузов различного происхож-дения производится на основании договоров о сотрудничестве между таможенным органом и рядом го-сударственных контролирующих структур. А в некоторых азиатских государствах эта работа ведется на основании договоров, подписанных между правительством и частны-ми компаниями. Конечно, все это очень интересно, но мы не могли не учесть собственный опыт и нацио-нальные особенности. Прежде все-го, учли небольшую территорию страны. То есть, если товар, кото-рый подлежит фитосанитарному и ветеринарному контролю проследу-ет, например, от Леушен до Киши-нева, а это даже не 100 км, то ниче-го особенного с ним не произойдет. Опасность в данном случае мини-мальна. Если бы этот груз должен был бы проехать 1-2 тысячи кило-метров, то, естественно, это было бы принято во внимание, и правила были бы совершенно другие.

При внедрении «единого окна» мы, в отличие от других стран, пошли по более радикальному путиИнтервью с начальником Управлениятаможенных процедур Владиславом Швец.

Page 12: Septembrie-Octombrie 2008

10 11

SINGLE WINDOW- Господин Швец, насколько извест-но, представители государственных контролирующих органов, которые сегодня ушли из зоны таможенно-го контроля, скажем так, несколько противились нововведениям…

- Да, такие выводы, замечания при-водились и еще будут приводиться специалистами этих служб. Но, тут нужно учесть тот факт, что у этой проблемы две стороны: формаль-ная и реальная стороны вопроса. В чем заключается первый момент? Ну, прежде всего, нужно помнить, что на границе действительно существует необходимость осуществления го-сударственного контроля грузов по всем правилам и действующим пара-метрам. В том числе, экологический, санитарный, ветеринарный, транс-портный досмотр. Но проблема вот в чем: либо мы осуществляем кон-троль в полной мере, а это необходи-мые условия, технические средства и т.п., либо проверка проводится фор-мально, как говорится, для галочки, без проведения сложных экспертиз, анализов. Что, кстати, и имело ме-сто быть до недавнего времени. Да, может быть, это кому-то неприятно слышать, но зачастую так оно и было. Мириться с этим до бесконечности, тем более, что все эти «согласования» значительно затягивали процесс пе-рехода через границу, было просто нельзя. Поэтому и случилось то, что мы имеем на данный момент. Тут важно что, несмотря на «со-противление» и доводы вышеупомя-нутых ведомств, позиция Таможен-ной службы нашла поддержку и по-нимание на государственном уров-не. И никто, как считают некоторые, не «перетягивает на себя одеяло». Мы же договорились и с ветеринар-ной, и с фитосанитарной службами, что если в республике появится воз-можность организовать контроль в их сфере деятельности с соблюде-нием всех европейских стандартов, то к вопросу их возврата в зону та-моженного контроля мы обязатель-но вернемся. А для этого, как вы по-нимаете, нужно построить на гра-нице специальные терминалы, хо-лодильные камеры, лаборатории, за-гоны для живого скота, где он будет находиться на карантине и т.п. Пока же избранный путь и внедряемая си-стема «единого окна» - оптимальное решение вопроса.

- Насколько новые правила позво-лили сократить время прохождения товаров и грузов через границу?

- Времени, которое уделяется кон-тролю и оформлению транспор-та на границе, мы уделяем особое внимание. Анализ статистических данных доказывает, что временной отрезок сократился примерно на 10-20%, в зависимости от местора-сположения поста и потока автомо-билей, следующего через него. Но, есть другие проблемы. И основная из них заключается в увеличении нагрузки на каждого отдельного инспектора. Если раньше каждый из них работал в определенном на-правлении: кто-то оформлением грузов, кто-то – физических лиц, то сейчас, помимо этого, он должен не только знать экологическое, фито-санитарное и др. законодательство, но и применять его положения на практике… В этом плане есть нарекания не-которых таможенников, которые не совсем согласны выполнять двой-ной объем работы за ту же оплату труда. Тут хочу заверить, что руко-водство службы знает и понимает ситуацию и прилагает все усилия, чтобы переломить ее… Конечно же, сбрасывать со сче-тов необходимость поднятия план-ки профессиональной подготовки таможенников нельзя. И в этом на-правлении мы проводим специаль-ные тематические курсы, семинары. Привлекаем для этого экспертов го-сударственных контролирующих органов. Кстати, некоторые из них признают, что уже сейчас таможен-никам удается выполнять опреде-

ленные функции, задачи на очень высоком уровне, а в некоторых слу-чаях даже лучше инспекторов этих самых госведомств.

- Кстати, правда, что после того, как таможня получила новые полномо-чия, сборы по некоторым позици-ям, в частности, по экологическому фонду, увеличились?

- Статистика показывает, что по этой позиции сборы увеличились в разы. Но как бы там ни было, нуж-но признать, что есть и проблемы определенного характера. Сегод-ня мы сталкиваемся с трудностями при взимании платежей с между-народного автомобильного транс-порта. И понимая, что в этом случае необходима помощь специалистов, трудоустроили нескольких бывших сотрудников AMTAI. Сейчас они проходят стажировку и параллель-но делятся опытом с коллегами по работе. Нужно признать, что есть моменты, которые нам еще толь-ко предстоит решить. Ведь всегда в ходе практического применения но-вых правил становятся явными про-белы, недоработки. И с этим ничего не поделаешь.

- Хотим мы того или нет, любое но-вовведение сопровождается такими вещами…

- Так оно и есть. Видите ли, чтобы ускорить, облегчить и улучшить де-ятельность таможенного инспекто-ра на всех этапах и во всех направ-лениях необходимо создать единую информационную систему. То есть, полностью автоматизировать его

Тема номера

Page 13: Septembrie-Octombrie 2008

12 13

SINGLE WINDOWрабочее место. На данный момент, сравнивая техническое оснащение Таможенной службы с другими го-сорганами, можно сказать, что у нас дела обстоят намного лучше. Взять хотя бы то, что у нас давно приме-няется автоматизированная инфор-мационная система AsicudaWorld, позволяющая поддерживать связь со всеми таможенными постами в режиме реального времени. Сейчас же вопрос заключается в создании единого модуля в AsicudaWorld, кото-рый будет называться «единое окно». Я уже говорил, что экспертами раз-работано и внедрено несколько про-грамм в этом направлении, но на данном этапе возникла необходи-мость объединить их в одно целое. Прежде всего, это позволит отла-дить работу до мелочей, а также об-легчить процесс оформления и кон-троля грузов.

- Даже непосвященному человеку ясно, что все те мероприятия, кото-рые уже проведены и которые еще предстоит реализовать, стоят нема-лых денег. Можно ли назвать стои-

мость последних нововведений на таможне?

- Тут сложно сказать однозначно. Что в этом случае было затрачено? Прежде всего, это усилия, время и знания программистов «Вамтехин-форм», которые разработали необ-ходимые программы, в частности, Frontiera и Unipas. Затраты Тамо-женной службы при внедрении всех компонентов «единого окна» были минимальны. Конечно, если не учи-тывать интеллектуальные, мораль-ные затраты. Если бы мы привле-кали к разработке необходимых ин-формационных программ частные компании, приобрели бы специали-зированную технику, естественно, финансовые расходы имели бы ме-сто быть. Да и довольно солидные. Хотелось бы отметить, что на баланс таможенных органов было передано некоторое имущество, весы, другие приспособления, ко-торые раньше использовались AM-TAI. Но и эта «сделка» не повлекла финансовых вложений: все получе-но бесплатно.

Но нужно признать, что на сле-дующем этапе внедрения «едино-го окна» инвестиции понадобятся. Если мы хотим прийти к хорошим результатам, то должны будем при-обрести специальное оборудование. Я имею в виду установку на всех без исключения постах весов для боль-шегрузных автомобилей, оборудо-вания, которое позволяет автомати-чески определить высоту, ширину, объем транспорта, нагрузку на ось и т.д. Согласитесь, но и сейчас не-сколько странно смотрится тамо-женник, измеряющий рулеткой па-раметры машин. Да и времени на это уходит намного больше. Одним словом, ставить точку в этом направлении довольно рано. Учитывая международный, да и соб-ственный опыт, могу сказать, что со временем возникнет необходимость внесения дополнительных попра-вок в законодательные и норматив-ные акты. Да и принципы практиче-ской работы нужно будет пересмо-треть…

Татьяна Смешная

Тема номера

Page 14: Septembrie-Octombrie 2008

12 13

SINGLE WINDOW Проекты и программы созда-ния «электронного общества», «элек-тронного государства», «электронно-го правительства» на определенных этапах развития внедрялись практи-чески во всех развитых странах мира. Все доступные информационные технологии адаптируются в слож-ную систему управления с целью об-легчить жизнь и деятельность граж-дан и предпринимателей. В Молдо-ве в 2005 году была принята Нацио-нальная стратегия создания инфор-мационного общества «Электронная Молдова», а затем и необходимые для достижения поставленных целей нормативные акты, которые опреде-ляют один из приоритетов разви-тия страны: внедрение электронного управления. В данном документе подчерки-вается, что «основными задачами Молдовы по построению информа-ционного общества являются устой-чивый экономический рост и сниже-ние уровня бедности путем перехода от традиционной экономики к эконо-мике нового типа». То есть, экономи-ки, «основанной на развитии инфор-мационно-коммуникационных тех-нологий», путем их широкого вне-дрения в промышленности, сельском хозяйстве, транспорте, торговле и секторе услуг и т.д. Среди ключевых понятий стратегии значится элек-тронное управление, которое пред-полагает «повышение эффективно-сти использования государственных информационных ресурсов с целью роста уровня развития общества и улучшения качества жизни граждан». Упрощенное электронное движе-ние информации должно обеспечи-вать взаимодействие в треугольнике «государство-бизнес-гражданин». С

начала внедрения информационных технологий в процесс взаимодей-ствия этих трех компонентов смени-лись уже если не поколения, то, как минимум, несколько видов использу-емых при этом средств. Сейчас прак-тически все государственные ведом-ства внедряют систему централиза-ции информационных ресурсов и данных. В перспективе можно гово-рить о полной автоматизации (или максимально приближенной к ней) работы государственных учрежде-ний. Задача государства – свести к минимуму бюрократические про-цедуры сбора, обработки, анализа информации. Для этого создаются специальные системы автоматиза-ции документооборота, которые обе-спечивают процесс создания, управ-ления доступом и распространения документов в рамках определенной компьютерной программы, основан-ной на веб-технологиях или компью-терных сетях. Таможенная служба, в том числе, осуществляет работы по улучшению, оптимизации и дополнению инфор-мационных систем, расширению зоны электронного учета. Одним из способов упрощения процедуры та-моженного оформления различных процедур стало внедрение системы «единого окна», благодаря которо-му появилась возможность предо-ставлять информацию и документы только один раз с использованием единого пропускного канала. Во многих странах мира такой механизм успешно применяется в процессе управления, учета и взаи-модействия государства с обществом и бизнесом. Применение такого ме-ханизма позволяет повысить резуль-тативность и эффективность офи-

циальных мер контроля, а также со-кратить издержки - как для государ-ственных органов, так и для торговых предприятий вследствие более совер-шенного использования ресурсов. О том, каким образом осущест-вляется разработка и внедрение си-стемы «единое окно» на молдавской таможне, мы беседуем с начальни-ком Управления ГП Vamtehinform Сергеем Бею.

- История реализации проекта вне-дрения «единого окна» на таможен-ных пунктах Молдовы началась в 2000 году одновременно с приняти-ем правительственного постановле-ния No808 «О взаимодействии служб, упорядочении взимания платежей и автоматизации системы учета при осуществлении контроля в пунктах пропуска на государственной грани-це Республики Молдова» - рассказы-вает Сергей Бею. – В соответствии с положениями этого документа, все службы, действующие на пунктах перехода государственной границы, должны работать посредством еди-ной информационной системы. На четырех таможенных пунктах была установлена информационная систе-ма Frontiera, благодаря которой по-явилась возможность автоматизации учета грузов, транспортных средств и лиц, перемещающихся через государ-ственную границу страны. Тогда же был внедрен и единый платежный ордер - квитанция для взимания наличных платежей, на-численных при пересечении госу-дарственной (таможенной) границы Молдовы гражданами и юридически-ми лицами независимо от участия их во внешнеэкономических отношени-ях. На основании единого платежно-

Тема номера

«Единое окно»- быстрое прохождение

границы

Сергей Бею:

Page 15: Septembrie-Octombrie 2008

14 15

SINGLE WINDOW

го ордера физические и юридические лица уплачивали (при необходимо-сти) таможенные платежи и налоги (акцизы и налог на добавленную сто-имость), а также обязательные сборы и платежи, взимаемые транспортной автоинспекцией; ветеринарной служ-бой; фитосанитарной службой; сани-тарно-эпидемиологической и эколо-гической службами.

- С целью автоматизации работы кон-тролирующих органов на границе, в начале 2008 года, то есть, с момен-та ликвидации Агентства по между-народным автомобильным перевоз-кам (AMTAI), ГП Vamtehinform при-ступило к разработке модуля учета транспортных средств с целью авто-матического оформления транспорт-ных платежей. Этот модуль, который

получил название Unipass, впослед-ствии стал частью информационной системы «единое окно» - программ-ного продукта, который посредством ввода входных или начальных па-раметров осуществляет автоматиче-ские расчеты платежей при переходе таможенных пунктов физическими и юридическими лицами, - пояснил Сергей Бею. Первым шагом к созданию «еди-ного окна» стала систематизация всех законных актов по платежам, взимае-мым с физических и экономических лиц всеми государственными служ-бами, действующими в зонах тамо-женного контроля. В результате были разработаны единые электронные шаблоны документации, а также ал-горитмы расчетов, внедрены инфор-мационные модули, которые осущест-вляют автоматические расчеты взима-емых таможенных платежей. Электронные модули предусма-тривают все допустимые законода-тельством и международными согла-шениями параметры и классифика-торы (объем товаров, перевозимых через границу, вид транспортных средств и т.д.). И при вводе данных, предоставленных юридическим или

Тема номера

Page 16: Septembrie-Octombrie 2008

14 15

SINGLE WINDOWфизическим лицом, система автома-тически определяет итоговый раз-мер платежей, который необходимо оплатить при переходе государствен-ной границы. В частности, речь идет о взимании таможенных платежей, экологических, дорожных, ветери-нарных и фитосанитарных сборов, а также местного сбора (в зависимости от места расположении таможенной зоны). Роль систем автоматизации «бу-мажного» документооборота очень велика. В консервативных условиях работы госструктур законодатель-ство требует обязательного докумен-тального подтверждения всех шагов в любых областях. Ранее физиче-ским и юридическим лицам, в осо-бенности участникам международ-ной торговли и владельцам транс-портных средств, постоянно при-ходилось представлять в госорганы, действующие на пунктах перехода границы, значительный объем ин-формации и документов. Сейчас пе-речень информации и документов, которые необходимы для прохожде-ния границы, не изменился. Однако за счет того, что информация, до-ступная для всех служб, действую-щих на пунктах перехода границы, вводится в единую базу данных один раз и не требует многократной про-верки и ручного расчета платежей, процесс прохождения госграницы значительно ускорился. Ранее оформление таможенных документов начиналось только после прохождения и уплаты сборов, начис-ленных всеми другими службами, на-ходящимися на границе, а также после подтверждения факта уплаты сборов. В настоящее время все операции на молдавской таможне фиксируются в электронном виде в системе «единое окно», а физическое или юридиче-ское лицо в «бумажном» виде полу-чает только единый платежный ор-дер, в котором указана общая сумма необходимых выплат. После оплаты всех начисленных платежей в банке, обслуживающем казначейские счета, физическое или юридическое лицо может беспрепятственно покинуть таможенную зону. Для быстрого обмена информа-цией с банком, обслуживающем каз-начейские счета, принято решение о размещении суммы платежа при помощи веб-сервисов Таможенной службы. В настоящее время идет ин-

теграции системы «единое окно» с ин-формационной системой банка с тем, чтобы информация об осуществле-нии платежа поступала в электрон-ном варианте. Схема работы между ТС и банком примерно следующая: таможенный инспектор делает все необходимые расчеты, итоговая сум-ма к оплате отсылается веб-сервисом в банк, а после оплаты всех таможен-ных платежей приходит подтвержде-ние об оплате и электронная система ТС распечатывает платежный ордер. Внедрение системы «единое окно» позволило улучшить доступ-ность и обработку информации, уско-рить и упростить информационные потоки между экономическими субъ-ектами и государственными органа-ми, действующими в таможенных зонах. Система исключает возмож-ность повторного ввода информации или ошибок в расчетах, поскольку все они осуществляются автоматиче-ски. Помимо оптимизации процесса оформления документов, система по-зволяет осуществлять более строгий контроль соблюдения требований за-конодательства, устранить проблему недополучения доходов, а также вести более детальный учет статистических данных в таможенных зонах. Применение системы «единого окна» повлечет за собой и повыше-ние результативности, эффектив-ности официальных мер контроля, а также приведет к сокращению из-держек: как для государственных ор-ганов, так и для экономических субъ-

ектов вследствие более совершенно-го использования временных ресур-сов. Преимуществом как для физиче-ских, так и юридических лиц являет-ся ускорение прохождения границы, предсказуемое применение правил, повышение транспарентности в та-моженных зонах. По словам Сергея Бею, сотрудни-ки Vamtehinform разработали макси-мально простой и доступный интер-фейс для непосредственных пользо-вателей программы – таможенных инспекторов. Учитывая тенденцию к сокращению количества служб (ве-теринарной, фитосанитарной, эколо-гической и пр.), работающих в зонах таможенного контроля, в будущем потребуется обеспечение взаимодей-ствия информационных систем та-моженной и пограничной служб. А человеческий фактор будет играть минимальную роль при расчете пла-тежей, взимаемых при переходе госу-дарственной границы. Система «единое окно» с середи-ны октября 2008 года уже действует во всех таможенных зонах Молдовы. Си-стема располагает множеством допол-нительных функциональных возмож-ностей. В ближайшее время Vamteh-inform будет работать над созданием системы обмена информацией с дру-гими заинтересованными службами Молдовы. В частности, над обеспече-нием доступа других служб к системе в режиме реального времени.

Ольга Коларь

Тема номера

Page 17: Septembrie-Octombrie 2008

16 17

SINGLE WINDOW частникам международных тор-говых операций ежедневно при-ходится готовить и представлять различным органам, осуществля-ющим государственный контроль, все больший объем информации. Причем каждый из таких органов зачастую имеет свои собственные индивидуальные системы и образ-цы бумажной документации. Об-ширные информационные требо-вания, основанные на правилах им-порта, экспорта и транзита в каждой отдельно взятой стране могут стать серьезным препятствием для ком-мерческой деятельности и сдержи-вать развитие международной тор-говли. Для осуществления одной внеш-неторговой операции разные агент-ства по контролю над потоками то-варов требуют большого количества документов с часто повторяющи-мися данными. Механизм «единого

окна» помогает решить эту пробле-му, так как товары и торговая инфор-мация перемещаются через грани-цы быстрее вследствие упрощения и сокращения процедур и докумен-тов, их согласования с международ-ными стандартами, компьютериза-ции документов и процессов. Меха-низм «единого окна» позволяет всем участникам международной торгов-ли подавать информацию, требуе-мую государственными органами для осуществления импортных, экс-портных и транзитных операций, только в одном месте, в единой фор-ме и одному агентству. Значение единого пункта вво-да информации, или «единого окна», для представления участни-ками торговых операций сведений государственным органам для ис-полнения формальностей, касаю-щихся экспортно-импортно-тран-зитных операций, приобретает все

большую важность в условиях но-вых требований, касающихся без-опасности, повышенного внимания к заблаговременному информирова-нию и анализу рисков. Цель режима «единого окна» заклю-чается в ускорении и упрощении по-токов информации между торговы-ми предприятиями и государствен-ными органами, что даст ощутимый выигрыш всем участникам междуна-родной торговли. Преимущества работы в режи-ме «единого окна» для государства включают:• устранение проблемы недополу-чения доходов;• более строгое выполнение тре-бований торговыми предприятия-ми;• возможности для использова-ния передовых методов «управления рисками» для контрольных и право-применительных целей;

«Единое окно»в международной торговле Витянис Алишаускас, координатор/консультант технической помощи для таможни в Украине и Молдове, ICITAPВальдас Довиденас, координатор/консультант технической помощи для таможни в Украине и Молдове, ICITAPЮлия Стефогло, помощник группы консультантов технической помощи для таможни в Молдове, ICITAP

У

Page 18: Septembrie-Octombrie 2008

16 17

SINGLE WINDOW

• более эффективное и рацио-нальное распределение ресурсов; • меньше коррупции, больше прозрачности.Плюсами «единого окна» для участ-ников торговых предприятий явля-ются: • снижение расходов благодаря уменьшению задержек; • ускорение таможенной очистки и получения разрешения на отгруз-ку; • предсказуемое и эффективное применение и разъяснение норм;• больше прозрачности. В практическом смысле режим «еди-ного окна» представляет собой «еди-ный канал», физический или элек-тронный, для представления и об-работки всех данных и документов, необходимых для получения разре-шения на отгрузку и для таможен-ной очистки товаров, поступающих в международную торговлю. Таким образом, «единое окно» обеспечивает практическое приме-нение концепции упрощения про-цедур торговли, снижая нетариф-ные торговые барьеры и обеспечи-вая непосредственную отдачу всем субъектам, имеющим отношение к торговым операциям. Важнейшим условием создания успешно работающего «единого окна» является сотрудничество и ко-ординация деятельности между за-интересованными государственны-

ми органами. Правительственные органы должны принимать меры по упрощению и стимулированию потоков информации, связанной с международными торговыми опе-рациями. Государственные органы могут еще больше стимулировать потоки информации благодаря вы-явлению и внедрению подходящих информационных и коммуникаци-онных технологий (ИКТ). В сочета-нии с упрощением, стандартизаци-ей и унификацией информации эф-фективное применение ИКТ может помочь максимально расширить потоки информации, что ускорит, облегчит и удешевит международ-ные торговые операции. В рамках Всемирной таможенной организа-ции, Организации объединенных наций и других международных ор-ганизаций уже проведена и продол-жает проводиться немалая работа по упрощению и унификации инфор-мационных требований. Разработка рекомендаций, касающихся согла-сования данных и правовых рамок для создания механизма «единого окна», является одним из приори-тетных направлений деятельности СЕФАКТ ООН. Режим «единого окна» неразрыв-но связан с появлением электронной таможни, которая знаменует собой новую философию развития ин-формационных систем таможенных органов, основанную на принципах

анализа и управления рисками. Вы-сокие технологии продолжают охва-тывать все новые и новые сферы, электронным становится управле-ние государством, образование, ме-дицина, суды. Электронной должна стать и таможня, чтобы покончить с бумажной волокитой и значительно ускорить процессы прохождения то-варов через границу. В контексте электронной та-можни и принципа «единого окна» необходимо сказать о принципе «одной остановки» (англ. one stop shop). Концепция «одной останов-ки» предполагает физическое нали-чие всех служб контроля в одном ме-сте. Отличие принципа «единого окна» от принципа «одной останов-ки» в том, что при режиме «единого окна» физически торговые операто-ры и службы контроля могут быть в разных местах, но потоки информа-ции между ними связаны. Электронное декларирование, предварительное информирова-ние таможенных органов о пере-мещаемых товарах, единая автома-тизированная система сбора, хра-нения и обработки информации при осуществлении всех видов го-сударственного контроля, принцип «одной остановки» и «единого окна» позволят перевести таможенные процедуры на новый качественный уровень.

Тема номера

Page 19: Septembrie-Octombrie 2008

18 19

RULESRULESMarina Lungu, inspector principalla Secţia supravegherea valorii în vamă

Determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în baza contractelor de leasing

naliştii comerţului internaţional au scos în evidenţă faptul ca leasing-ul con-stituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu. Leasing-ul a fost determinat de apari-ţia unor greutăţi în finanţarea afacerilor, ca urmare a rigidităţii formelor şi procedeelor existente. Oamenii de afaceri simţeau ne-voia dotării societăţilor lor comerciale cu echipamente moderne, în condiţiile în care utilajele din dotare se învecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale. Formula cum-părării unor bunuri de la vînzător în scopul închirierii lor acelor clienţi care aveau ne-voie de ele a apărut ca o formulă salvatoare şi eficientă. Leasing-ul este definit ca operaţiunea prin care o parte, denumită locator, trans-mite celeilalte părţi denumita utilizator, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, dreptul de folosinţă al unui bun al cărui proprietar este, pentru o perioadă determinată de timp. Leasing-ul este o mo-dalitate modernă de finanţare prin care cli-

entul beneficiază de un bun, plata făcîndu-se eşalonat pe perioada contractului de lea-sing, ratele plătite fiind deductibile în func-ţie de tipul contractului de leasing. Faţă de alte forme de finanţare, leasingul dispune de avantajul eliminării birocraţiei necesare acordării unui credit precum şi garantarea finanţării doar cu bunul ce face obiectul contractului de leasing. Prin intermediul acestui contract, cumpărătorul obţine beneficii importan-te, vînzătorul are o piaţă asigurată pentru produsele sale, iar clientul are posibilitatea să-şi procure maşinile şi utilajele fără inves-tiţii prea mari. Mai mult, el realizează redu-cerea cheltuielilor de producţie şi de credite pentru plăţi. Deci, leasing-ul este o opera-ţiune de credit-bail, care se caracterizează prin faptul că obiectul contractului se refe-ră la un echipament care urmează să fie fo-losit numai în scopuri profesionale. Bunu-rile sunt cumpărate de către locator numai pentru a fi date în locaţie. Durata locaţiei trebuie să corespundă duratei economice

de utilizare a maşinilor sau echipamentelor respective. Ratele chiriei sunt fixate astfel încât să permită amortizarea valorii bunu-rilor. La expirarea contractului utilizatorul are latitudinea să opteze pentru achiziţio-narea bunului. Leasing-ul îmbracă diferite forme, acestea fiind determinate şi folosite în func-ţie de posibilităţile de finanţare ale furnizo-rului, de limitele pieţei, gradul de organiza-re şi desfacere a produselor la export. • În funcţie de implicarea părţilor, lea-sing-ul este: − direct, atunci cînd perfectarea con-tractului are loc între furnizor şi client;− indirect, atunci cînd contractul este realizat prin intermediul unei societăţi spe-cializate.• După conţinutul ratelor, leasing-ul este:− financiar, caracterizat prin faptul că în perioada de bază a închirierii este recupe-rat preţul de export, costurile auxiliare şi se obţine un anumit beneficiu;− operaţional, caracterizat prin faptul că în perioada de bază se obţine numai o parte din preţul de export.• După procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este:− net, cazul în care ratele cuprind preţul net de vânzare al echipamentului şi benefi-ciul realizat din utilizarea bunului respec-tiv;− brut, cunoscut şi sub denumirea de full-service leasing: este cazul în care ratele includ: preţul net de vânzare a bunurilor în-chiriate, cheltuielile efectuate pentru între-ţinerea şi reparaţiile echipamentelor, maşi-nilor sau utilajelor închiriate şi beneficiile realizate pe parcursul utilizării lor.• După durata închirierii, leasing-ul poate fi:− pe termen scurt, implică închirierea echipamentelor pe baza mai multor con-tracte de o durată mai redusă;

A

Reguli

Page 20: Septembrie-Octombrie 2008

18 19

RULES− pe termen lung, se încheie un singur contract pentru întreaga perioadă.• După obiectul său, leasing-ul poate fi:− mobiliar, reprezintă opţiunea cea mai frecventă în relaţiile comerciale internaţio-nale şi se referă la echipamente industriale, oferind garanţia folosirii lor pe o perioadă mai mare de un an, dînd posibilitatea utili-zatorului de a achiziţiona echipamentul la expirarea termenului de locaţie;− imobiliar. • mai sunt întîlnite: − leasing-ul experimental, se caracteri-zează prin închirierea bunurilor pe o peri-oada scurta de două sau de trei luni, în mod experimental;− leasing-ul ordinatoarelor, se caracteri-zează prin finanţarea şi comercializarea cal-culatoarelor şi a altor echipamente. Această formă de leasing mai este cunoscută şi sub denumirea de time sharing.− renting-ul, sau hire, îşi dovedesc uti-litatea, mai ales, în cazul mijloacelor de transport; − lease-back-ul este utilizat într-o mă-sură tot mai mare şi se caracterizează prin faptul că proprietarul, fără să piardă echi-pamentul care îi serveşte pentru onorarea comenzilor, obţine capital în scopul dez-voltării activităţilor sale economice. Din punct de vedere legislativ, activi-tăţile de leasing se împart în leasing opera-ţional şi leasing financiar. Procedural, este vorba de acelaşi lucru, însă există aspecte care diferenţiază cele doua tipuri de opera-ţii, şi anume:− În cazul leasingului financiar, bunul fi-nanţat este evidenţiat în contabilitatea utili-zatorului. Acesta va înregistra amortizarea aferentă mijlocului fix intrat în patrimoniu, amortizare care este deductibilă din punct de vedere fiscal, potrivit legislaţiei în vigoa-re. Plata lunară este compusă din cota par-te din valoarea de intrare a mijlocului fix şi din dobînda de leasing. Dobînda de leasing este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal pentru utilizator.− În cazul leasingului operaţional, rata este compusă din cota de amortizare cal-culată conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, întreaga plată lunară este considerată cheltuială deducti-bilă din punct de vedere fiscal. În acest caz, bunul rămîne evidenţiat în contabilitatea societăţii finanţatoare. În cazul importului de mărfuri care fac obiectul unui contract de leasing in-ternaţional, baza de evaluare pentru deter-minarea valorii în vamă a mărfii constituie suma ratelor de leasing cu includerea ele-mentelor componente conform primei me-tode de evaluare a mărfurilor. În cazul în care declarantul confirmă

prin acte rata sau mărimea dobînzii, suma acesteia nu se include în valoarea în vamă a mărfii. Potrivit practicii comerciale, pentru asigurarea unei confirmări documentare a valorii în vamă se recomandă ca contractul de leasing internaţional să conţină urmă-toarele clauze: • nivelul preţului; • rata sau suma dobînzii; • condiţiile de livrare,• valuta tranzacţiei, • moneda de plată, • modul de achitare, • termenii de achitare;• documentele, în baza cărora va fi efec-tuată achitarea, etc.• descrierea detaliată a mărfii cu indica-rea: - cantităţii,- calităţii, - asortimentului, - ambalajului. La introducerea mărfurilor în baza contractelor de leasing, rata dobînzii nu trebuie să depăşească nivelul predominant pentru titluri de creanţă analogice care se referă la mărfuri introduse pe parcursul unei perioade ce nu depăşeşte durata de 90 zile până la importul mărfii de evaluat.

AVANTAJELE SI IMPACTUL ECO-NOMIC AL LEASING-ULUIDin punctul de vedere al locatorului, este esenţial faptul că contractul de leasing îi protejează dreptul de proprietate şi deci poate acţiona direct asupra bunului în ca-zul în care utilizatorul nu se achită de obli-gaţiile contractuale. De asemenea, obiectul finanţării fiind legat direct de contract şi fiind personalizat, există posibilitatea ur-măririi afacerii în intimitatea ei şi este mult mai uşor de luat o decizie în caz de insolva-bilitate temporară a utilizatorului. Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regăsesc la utilizator. Acesta poate să plătească drep-tul de folosinţă şi, în cele din urmă, să achiziţioneze un bun investiţional pe mă-sură ce produce. Ratele pot fi astfel dimen-sionate şi cadenţate încît să permită plata ratelor şi chiar obţinerea unui profit fără a supune utilizatorul la sarcini împovără-toare. De exemplu, pentru activităţi sezo-niere - cum ar fi industria zahărului - ratele pot fi orientate spre sfîrşitul perioadei de producţie, cînd veniturile înregistrate din vînzarea produselor vor permite achitarea obligaţiilor de plată. În aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau seme-striale; dimpotrivă, pentru activităţi unde încasările sunt ritmice şi se întind pe tot parcursul anului - cum ar fi panificaţia, in-dustria laptelui - ratele pot fi lunare.

EFECTELE CONTRACTULUI DE LEASINGIn contractul de leasing, obligaţiile vînză-torului sunt:− să livreze un echipament de calitate, adică în stare de funcţionare;− sa asigure asistentă tehnică a persona-lului care îl va exploata;− sa asigure piesele de schimb necesare reparaţiilor;− sa efectueze reparaţiile echipamentu-lui închiriat, în măsura în care defecţiunile nu sînt din culpa utilizatorului.Utilizatorul (beneficiarul) are obligaţia:− să plătească ratele chiriei, la termenele şi condiţiile stipulate în contract;− să exploateze bunul închiriat prin res-pectarea instrucţiunilor tehnice;− să nu efectueze modificări în con-strucţia echipamentului închiriat; în cazul în care asemenea modificări sunt necesare, utilizatorul are obligaţia să solicite acordul societăţii de leasing;− să conserve bunul în stare de funcţio-nare;− să asigure echipamentul închiriat în folosul societăţii de leasing.

CONCLUZIIÎn ceea ce priveşte leasing-ul – experienţa economiilor dezvoltate poate fi un exem-plu de urmat. Nu întîmplător, boom-ul economic din Statele Unite ale Americii, şi mai tîrziu din Europa de Vest s-a dato-rat în mare măsură încurajării leasing-ului. Stimulentele, mai ales de natură fiscală, acordate firmelor de leasing au determi-nat efervescenţa fenomenului, astăzi vor-bindu-se de o adevărată industrie a lea-sing-ului. Trebuie bine înţeles faptul că de facilităţile de orice natură acordate lea-sing-ului vor beneficia, în cele din urmă, utilizatorii.

Reguli

Page 21: Septembrie-Octombrie 2008

20 21

RULESRULESNatalia Calenic, şefa Secţiei analiză,planificare strategică şi integrare europeană

Admitereatemporară conform sistemului ATA

înă la sfîrşitul anului curent guver-nul urmează să aprobe proiectul legii cu privire la aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990. Se-tul de materiale respective a fost pregă-tit de Serviciul Vamal şi remis guvernului conform procedurii stabilite. Aderarea la această convenţie se în-cadrează în prioritatea majoră a politi-cii comerciale externe a ţării noastre, în special în contextul fluidizării traficului internaţional de mărfuri şi mijloace de transport, în conformitate cu cele mai avansate practici internaţionale şi europe-ne. Implementarea convenţiei va avea un impact benefic asupra traficului de măr-furi care se efectuează în cadrul regimului de admitere temporară.

BAZA NORMATIVĂ A SISTEMU-LUI INTERNAŢIONAL ATA Abreviaţia “A.T.A.” reprezintă o combinaţie de termeni francezi “admis-sion temporaire” şi englezi “temporary admission” (“admitere temporară”). Carnetul АТА – document interna-ţional vamal, emis de autoritatea compe-tentă, care substituie garanţiile şi declara-ţiile vamale, asigură facilitarea şi accele-rarea procedurii de vămuire la operaţiu-ni de admitere temporară a mărfurilor şi mijloacele de transport în una sau mai multe ţări, în legătura cu organizarea ex-poziţiilor şi tîrgurilor, precum şi cu sco-pul trecerii peste frontieră a mostrelor de marfă, utilajului profesional şi altor cate-gorii de bunuri. Decizia elaborării Convenţiei inter-naţionale vamale cu privire la documen-tul internaţional pentru importul tempo-rar a mărfurilor, susţinut de sistemul in-ternaţional de garanţii, are la bază reco-mandările, prezentate Consiliului camerei de comerţ internaţionale în anul 1958.

În prezent, baza normativă a Siste-mului internaţional cuprinde două con-venţii de bază, care reglementează rapor-turile vamale, ce apar în legătură cu imple-mentarea operaţiunilor de importul tem-porar al mărfurilor sub acoperirea Carne-tului ATA. ♦ Convenţia vamală privind Carnetul ATA pentru importul temporar al mărfu-rilor din 6 decembrie 1961, în vigoare din 30 noiembrie 1963. ♦ Convenţia pentru importul temporar din 26 iunie 1990, Convenţia de la Istan-bul, în vigoare din noiembrie 1993. Acest cadru normativ consolidat prin două convenţii internaţionale:• conturează structura sistemului ATA, • determină procedura de vămuire a mărfurilor plasate sub regim de admitere temporară, • determină ordinea interacţiunii deţi-

nătorului Carnetului ATA cu asociaţiile emitente de Carnet şi cu birourile vamale care le perfectează, • formulează principiile interacţiunii organizaţiilor, ce formează reţeaua asocia-ţiilor de garanţie, ce asigură stabilitatea fi-nanciară a utilizării Carnetului ATA între ele, precum şi între birourile vamale din ţara respectivă. Practica utilizării Carnetului АТА de organele vamale din ţările-membre la Convenţia din 1961 a revelat necesitatea perfectării ulterioare a normelor inter-naţionale, ce determină regula utilizării acestora. Ca rezultat, a fost efectuat un lu-cru enorm privind unificarea cadrului in-ternaţional-juridic, ce reglementează im-portul temporar al diverselor categorii de mărfuri şi echipament. La 26 iunie 1990 în cadrul sesiunilor Consiliului cooperării vamale (Organi-zaţia mondială a vămilor), a fost adopta-

P

Reguli

Page 22: Septembrie-Octombrie 2008

20 21

RULEStă Convenţia privind importul temporar, numită conform locului semnării - Con-venţia de la Istanbul. Documentul dat determină întregul complex de proceduri de import tempo-rar şi a fost destinat de a substitui cele 15 acorduri internaţionale anterioare, ce pre-vedeau reglementarea procedurii vamale de import temporar al mărfurilor şi mij-loacelor de transport. Intrarea în vigoare a Convenţiei de la Istanbul semnifică pen-tru părţile contractante anularea unui şir de acorduri internaţionale semnate ante-rior cu privire la importul temporar. Premisele semnării Convenţiei de la Istanbul privind sistemul ATA au fost:- Creşterea numărului şi incompatibi-litatea convenţiilor internaţionale vamale pentru admiterea temporară, ce se reflectă negativ asupra simplificării reglementări-lor vamale - Existenţa necesităţii reglementării la nivel internaţional a procedurii de import temporar a obiectelor noi, mărfurilor ne-prevăzute de baza normativă în vigoare - Cointeresarea reprezentanţilor cercu-rilor de afaceri şi altor persoane interesa-te în simplificarea formalităţilor, legate de import temporar Obiectivele principale ale Convenţiei sînt următoarele:- de a reuni toate facilităţile de admite-re temporară existente într-un instrument unic;- de a oferi baza privind tratamentul noilor categorii de mărfuri, cărora trebuie să li se acorde facilităţile admiterii tempo-rare;- de a face posibilă simplificarea şi ar-monizarea formalităţilor de admitere tem-porară;- de a extinde programul de aplicare a carnetului ATA.

STRUCTURA CONVENŢIEI DE LA ISTANBUL Convenţia de la Istanbul este compusă din

două părţi: (I) un corp de text care cu-prinde 34 de articole ce definesc principii-le de bază ale instrumentului şi dispoziţii-le esenţiale la punere în aplicare uniformă şi care cuprind aşa domenii ca domeniul de aplicare, structura, administrarea, ade-rarea şi procedurile de amendare; (II) cele 13 Anexe care prevăd facilitările admiterii temporare a diferitor tipuri de mărfuri. Prima anexă, Anexa A, se referă la titlurile de admitere temporară (carnete ATA şi carnete CPD). Ultima anexă, Ane-xa E, se referă la mărfurile importate cu suspendarea parţială a drepturilor şi taxe-lor de import. Celelalte 11 anexe ţin de ca-tegorii specifice de mărfuri şi sunt nume-rotate de la B.1 la B.9, C şi D. Anexa А privind titlurile de admi-tere temporară – Carnetul ATA, unde se reflectă în întregime prevederile Conven-ţiei ATA Anexa В.1 privind mărfurile destina-te să fie prezentate sau utilizate la expo-ziţii, tîrguri, congrese sau manifestări si-milare Anexa B.2 privind echipamentul profesional Anexa B.3 cu privire la containerele, paletele, ambalajele, mostrele şi alte măr-furi importate în cadrul unei operaţiuni comerciale Anexa B.4 privind mărfurile importa-te în cadrul unei operaţiuni de producţie Anexa B.5 privind mărfurile, im-portate în scop educativ, ştiinţific sau cultural Anexa B.6 privind obiectele perso-nale ale călătorilor şi bunurile, importate în scop sportiv Anexa B.7 privind materialul de pro-pagandă turistică Anexa B.8 privind mărfurile impor-tate în cadrul micului trafic de frontieră Anexa B.9 privind mărfurile, impor-tate în scop umanitar Anexa С privind mijloacele de trans-port

Anexa D privind animalele Anexa Е privind mărfurile importate cu suspendarea parţială a drepturilor şi taxe-lor de import

SFERA APLICĂRII CARNETULUI АТА Persoanele interesate în utilizarea Carne-tului ATA pot fi:- participanţii la expoziţii şi iarmaroa-ce, - persoanele de afaceri şi manageri pe vînzări în cadrul deplasărilor de afaceri, - diverse categorii de persoane fizice, specialişti în sfera tehnicii, inginerie, ar-hitectură, medicină, televiziune şi cinema-tografie, care călătoresc activ, des şi nece-sită transportarea rapidă a utilajului pro-fesional peste hotare, aplicînd procedura vamală simplificată la maximum,- tehnicieni – muncitori de profesii tehnice,- lucrători şi colective profesioniste, în particular de următoarele specialităţi:- grupuri de filmare – jurnalişti, regi-zori etc. - lucrători medicali, medici - arhitecţi- artişti, actori, cîntăreţi (de exemplu, pe perioada turneelor muzicale, teatrale şi ale colectivelor de circ, organizarea expo-ziţiilor fotografice şi filmărilor) - ingineri- profesori, lectori etc. Întrucît mărfurile importate tempo-rar sunt des transportate spre sau din lo-cul destinaţiei sub supraveghere vamală, Carnetul ATA poate fi – dar nu obliga-toriu – acceptat pentru mărfurile tranzi-tate în ţara de import temporar sau în ţara, aflată între ţările de ieşire şi intrare.

MĂRFURI SUB ACOPERIREA SIS-TEMULUI ATA Carnetul ATA poate fi utilizat pentru im-portul temporar al mai multor categorii de mărfuri, printre care: - Mostrele comerciale - Marfa, destinată prezentării sau uti-lizării la expoziţii internaţionale, de peste hotare, iarmaroace, conferinţe şi în cadrul evenimentelor similare - produse diverse, utilaj pentru stand, tablouri sau alte obiec-te de artă etc. - Echipament profesional, cum ar fi: computere, echipament tele şi video, in-strumente muzicale, inventar teatral, uti-laj pentru organizarea seminarelor, con-ferinţelor, echipament de testare, utilaj pentru perfectarea lucrărilor de reparaţie, echipament şi instrumente medicale, in-ventar sportiv etc.

Reguli

Page 23: Septembrie-Octombrie 2008

22 23

RULESRULES

Sistemul АТА nu acoperă următoa-rele categorii de mărfuri: bunuri de con-sum (alcool, tutun, petrol), bunurile des-tinate pentru vînzare şi înstrăinare; pro-duse alimentare, broşuri destinate pentru consum sau realizare în afara ţării şi fără a fi restituite; bunurile, destinate pentru a fi procesate sau pentru lucrări de reparare; pietre preţioase.

AVANTAJELE APLICĂRII CAR-NETULUI ATACrearea sistemului Carnetului ATA şi funcţionarea acestuia sunt îndreptate spre facilitarea activităţii birourilor vamale în ţările respective, iar importatorii benefici-ază de accelerarea maximală a procedurii vămuirii în regim de import temporar. Aplicarea Carnetului ATA oferă ur-mătoarele avantaje: - Simplificarea procedurilor vamale prin accelerarea vămuirii mărfurilor im-portate temporar în ţările participante la sistemul ATA. Birourile vamale ale ţări-lor, ce au aderat la Sistemul ATA, acceptă Carnetul ATA, care substituie declaraţii-le vamale naţionale la vămuirea anumitor categorii de marfă, admiterea temporară a cărora este scutită total de drepturi de import. Cu excepţia Carnetului ATA, ce-lelalte documente vamale, prevăzute în acest caz de către legislaţia naţională în vigoare din ţara dată, nu sunt perfectate. Procedurile vamale sunt reduse doar la controlul mărfurilor şi al carnetului, con-form regulilor stabilite. Colaboratorul va-mal înscrie menţiunile speciale pe voletul, aplică ştampila oficială a biroului vamal pe cotorul respectiv. - Vămuirea cu cheltuieli reduse. La prezentarea Carnetului ATA, ce permite

identificarea mărfurilor, birourile vama-le nu vor solicita garanţii financiare adi-ţionale. Lipseşte necesitatea prezentării garanţiilor bancare, gajului, depozitelor etc. ca asigurare financiară pentru achi-tarea plăţilor vamale, întrucît Carnetul constituie o astfel de garanţie internaţio-nală. Toate etapele perfectării vamale ale Carnetului ATA atît la importul, cît şi la exportul mărfurilor, precum şi la tranzit, sînt efectuate fără achitarea taxelor pen-tru proceduri vamale. - O sferă de aplicare mai largă. Cu aju-torul Carnetului ATA persoana poate im-porta temporar mărfuri de repetate ori pe parcursul unui an în mai multe ţări-mem-bre ale sistemului ATA sub acoperirea unui singur Carnet. Mărfurile importa-te sub acoperirea Carnetului ATA pot fi scoase în întregime sau pe părţi la orice etapă sau pot fi repartizate în partide şi, în acest caz, poate fi solicitată autoriza-ţia pentru importul definitiv sau parţial al tuturor mărfurilor. Încărcătura poa-te fi destinată pentru importul temporar în mai multe ţări participante la sistemul ATA, care întruneşte peste 60 de ţări. - Mai multe garanţii şi un control va-mal mai efecient. Carnetul ATA consti-tuie o garanţie pentru organele de stat privind achitarea plăţilor vamale în caz de nereexport al mărfurilor sau încălca-rea altor condiţii ale regimului de admi-tere temporară. Întrucît Carnetul ATA înlătură necesitatea prezentării depozitu-lui bănesc sau garanţiei, sistemul asigură biroului vamal achitarea tuturor plăţilor vamale în cazul nereexportării mărfurilor importate temporar de către deţinător. Întreg sistemul garanţiilor financia-re al Carnetului ATA este îndreptat spre

asigurarea de 100% a achitării taxelor va-male. Pentru birourile vamale se reduce la maxim riscul că marfa va rămîne în ţară fără achitarea plăţilor vamale cuveni-te. Această garanţie funcţionează în mod automat din partea asociaţiei garant şi bi-rourile vamale nu necesită efectuarea con-trolului veridicităţii acesteia în fiecare caz concret. Birourile vamale, în cazul perfectă-rii admiterii temporare în afara sistemului ATA, nu sunt scutite de pericolul neachi-tării de către declarant a plăţilor respec-tive, chiar şi în cazul prezentării de către cel din urmă a unei garanţii. În cadrul sis-temului ATA, problema dată dispare. Nu există pagube la capitolul veniturilor pen-tru buget, întrucît garanţia acoperă achi-tarea plăţilor în întregime. Sistemul ATA permite birourilor va-male din ţara exportului iniţial de a con-trola mai efectiv ieşirea şi intrarea ulteri-oară a mărfii. Sistemul ATA asistă birourile vama-le, ce emit autorizaţia la admiterea tempo-rară şi la tranzit, la efectuarea controlului mărfii, aflate în teritoriul lor, conform ce-rinţelor naţionale. Ca rezultat al funcţio-nării sistemului ATA, se reduc esenţial timpul de lucru (orele de lucru) al colabo-ratorilor vamali şi cheltuielile administra-tive, legate de procedura de vămuire.

EXPERIENŢA ŢĂRILOR STRĂI-NE ÎN APLICAREA SISTEMULUI ATA Ţările străine utilizează activ Carnetul ATA în relaţiile lor economice externe. Acest fapt se explică prin aceea că, pe parcursul ultimelor decenii, procesul glo-balizării şi amplificarea rolului comunică-

Reguli

Page 24: Septembrie-Octombrie 2008

22 23

RULESrii economice internaţionale, extinderea comerţului mondial au contribuit la creş-terea semnificativă a exportului şi impor-tului temporar al mărfurilor. Pînă în anii 90 ai secolului XX, nu-mărul Carnetelor emise avea tendinţa de creştere. În ultimii ani, s-a înregistrat o altă dinamică: indicii numerici se menţin aproximativ la acelaşi nivel cu o majorare neesenţială, în condiţiile măririi număru-lui ţărilor-partenere ale sistemului ATA. Ţările UE deţin partea majoră din totalul Carnetelor emise (circa 54%). Acest fapt confirmă sesizarea sporită din partea instituţiilor solidare privind rolul important şi eficacitatea aplicării Carne-tului ATA, în primul rînd, în calitate de instrument al cooperării europene. În pofida existării unor dificultăţi obiective, de fapt, specifice tuturor siste-melor internaţionale fără excepţie, istoria existenţei sistemului şi carnetului ATA demonstrează importanţa şi productivita-tea disponibilităţii membrilor de a înfrun-ta divergenţele apărute cu ajutorul con-sultaţiilor şi negocierilor repetate, expli-cărilor şi modificărilor poziţiilor proprii, concesiilor şi compromisurilor reciproce. Anume în acest mod e posibilă soluţiona-rea multor probleme, inclusiv înfruntarea dificultăţilor legate de procedurile vama-le. Într-un mod foarte activ se dezvol-tă procesul integrării în sistemul ATA în spaţiul post-sovietic. În ţările baltice sis-temul deja funcţionează şi o mare parte a Carnetelor emise în Lituania, Letonia, Estonia au aplicare în Federaţia Rusă. În unele ţări ale CSI s-a încheiat prima etapă de includere în sistemul ATA, mai exact: aderarea la Convenţiile ATA internaţio-nale. Tadjikistan a semnat Convenţia de la Istanbul la 27 august 1997, aderînd la cinci amendamente. Belarus a aderat fără rezerve concomitent la două Convenţii ATA şi cinci Amendamente ale Conven-ţiei de la Istanbul. La general, practica aplicării sistemu-lui ATA internaţional a demonstrat efici-enţă şi dinamism în condiţiile moderne de dezvoltare a relaţiilor economice in-ternaţionale. Avînd scop unificarea regle-

mentărilor vamale la nivelul acordurilor internaţionale multilaterale, sistemul sim-plifică semnificativ procedura admiterii temporare a mărfurilor liber de vamă în ţările-membre.

ADERAREA FEDERAŢIEI RUSE LA SISTEMUL INTERNAŢIONAL ATA Federaţia Rusă participă la Convenţia privind Carnetul ATA începînd cu anul 1995. Includerea Rusiei la sistemul inter-naţional ATA s-a dovedit a fi un pas firesc spre facilitarea şi armonizarea proceduri-lor vamale. Prin Dispoziţia FR N1084 din 02.11.1995 “Cu privire la aderarea Fede-raţiei Ruse la Convenţia vamală privind Carnetul ATA pentru admiterea tempo-rară a mărfurilor” din 6 decembrie 1961 şi Convenţia pentru admiterea temporară din 26 iunie 1990 odată cu adoptarea unui şir de amendamente” Comitetului vamal de stat al Federaţiei Ruse (CVS al Rusiei) i s-au pus în sarcină funcţiile de exercitare a controlului general privind respectarea executării prevederilor convenţiei pe teri-toriul Rusiei. Conform Deciziei menţionate, Ca-mera de comerţ şi industrie a Rusiei a fost împuternicită cu drepturile de aso-ciaţie emitentă şi de garanţie a Carnetelor ATA. Convenţia vamală privind Carnetul ATA pentru admiterea temporară a măr-

furilor din 6 decembrie 1961 şi Convenţia pentru admiterea temporară din 26 iunie 1990, inclusiv un şir de amendamente, au fost ratificate de către Rusia la 18 iulie 1996. Din momentul semnării convenţiei pînă la începutul funcţionării de facto al sistemului în Rusia au trecut circa cinci ani. Pe parcursul acestei perioade, CVS şi CCI ale Rusiei, în limita împuternicirilor sale, au elaborat baza juridică, ce regle-mentează utilizarea Carnetelor ATA în ţară. Rusia aplică procedura simplificată de perfectare vamală şi control vamal, ex-clusiv pentru categoriile de marfă ce in-tră sub acoperirea următoarelor amenda-mente ale Convenţiei din 1990, şi anume:- Anexa В.1 “Despre mărfurile expuse sau utilizate la expoziţii, tîrguri, conferin-ţe sau alte evenimente similare”;- Anexa В.2 “Despre echipamentul profesional”;- Anexa В.З “Despre containere, pale-te, ambalaj, mostre şi alte modele de mar-fă, importate cu scop comercial”;- Anexa В.5 “Despre marfa, importată în scop educativ, ştiinţific sau cultural”.Conform statisticii, de la începutul func-ţionării sistemului ATA internaţional pe teritoriul Federaţiei Ruse, fluxul carnete-lor străine de marfă, importate temporar în Rusia creşte continuu.

(Va urma)

Reguli

Page 25: Septembrie-Octombrie 2008

24 25

RULESRULESБольше стабильности на валютномрынке овая редакция Закона о валютном регулировании была принята пар-ламентом страны еще в начале ны-нешнего года, в середине лета доку-мент был опубликован, а вот в силу он вступит 18 января 2009 года. Документ устанавливает основные принципы валютного регулирования в Молдо-ве, права и обязанности резидентов и нерезидентов в валютной области, а также полномочия органов валют-ного контроля и функции агентов ва-лютного контроля. Необходимость разработки еди-ного документа, регламентирующего валютный рынок Молдовы, была про-диктована положениями Националь-ной программы по внедрению Плана действий РМ - Евросоюз «в целях ре-ализации мер по совершенствованию сближения в ключевых сферах за-конодательства Молдовы и Европей-ского союза (ЕС)». Закон был подвер-гнут всестороннему рассмотрению на предмет совместимости не только с внутренним законодательством, но и соответствия нормам, зафиксирован-ным в документах Международного валютного фонда и ЕС. В разработ-ке новой редакции принимали актив-ное участие эксперты миссии МВФ, а по ряду ключевых позиций закон со-вместим с положениями Договора об учреждении ЕС и соответствует Ди-рективам совета Евросоюза. Разработчики документа уточ-няют, что они преследовали важную и глобальную цель - гармонизации молдавского законодательства в ва-лютно-финансовой сфере с между-народными и европейскими стандар-тами. А если точнее, закон полностью унифицирует дефиниции и терми-нологию с учетом молдавской спе-цифики. Эксперты МВФ оценили и

уровень либерализации валютного рынка, обозначенный в законе, как адекватный нынешнему состоянию молдавской экономики. Документ на всех стадиях разработки обсуждался и согласовывался с заинтересованны-ми публичными органами и банков-ским сообществом. По мнению экспертов банковской сферы Молдовы, разработка нового Закона о валютном регулировании была целесообразной и крайне необ-ходимой. Его разработка и утвержде-ние стали логическим завершением и воплощением в нормативном доку-менте более высокого уровня всех ре-гламентов Нацбанка, которые уже ра-ботают на молдавском рынке, и рабо-тают успешно. Помимо этого, нужно отметить, что закон значительно углу-бляет некоторые аспекты функциони-рования валютного рынка - они разъ-ясняются более детально.

- До сих пор существовало множество регламентов и инструкций, которые, по большому счету, регулировали раз-личные аспекты одного и того же рын-ка, - комментирует новый закон дирек-тор филиала «Flacara» коммерческого банка «Moldindconbank» Аркадий Гуй-дя. – Закон о валютном регулирова-нии очень хорошо структурирован и четко определяет всех участников ва-лютного рынка Молдовы, описыва-ет их права, возможные операции на валютном рынке, указывает на санк-ции при нарушениях положений за-кона и т.д. По большому счету, новая редакция объединяет все существую-щие документы и является своеобраз-ной инструкцией для участников ва-лютных операций. Закон лаконично, точно и недвусмысленно дает опреде-ления понятий, используемых в обла-сти валютного регулирования. Ясные дефиниции обеспечивают единоо-

Н

Правила

Page 26: Septembrie-Octombrie 2008

24 25

RULESбразное понимание требований зако-на, и для участников рынка это играет очень большую роль. Закон определяет структуру ва-лютного рынка, закрепляет суще-ствующие нормы по реализации об-менных валютных операций и регла-ментирует их без нанесения ущерба функциям национальной валюты. Важно то, что он четко устанавливает основные принципы валютного регу-лирования, права и обязанности рези-дентов и нерезидентов, а также полно-мочия органов валютного контроля и функции его агентов, сохраняя при этом принцип разграничения валют-ных операций между резидентами и нерезидентами на текущие валютные и капитальные валютные операции. В документе детально прописано, как должны действовать операторы ва-лютного рынка в различных случаях: при страховании жизни, при предо-ставлении кредитов, при операциях с недвижимостью и т.д. Капитальные валютные опера-ции в законе подразделяются в зависи-мости от того, связаны ли они с прито-ком, или, наоборот, оттоком капитала из страны. В случае капитальных опе-раций, имеющих характер импорта капитала, закон предусматривает при-менение в отношении резидентов не разрешительного, а уведомительного режима по отношению к определен-ным операциям. Капитальные валютные опера-ции, предусматривающие приток ка-питала в Молдову, осуществляются без ограничений, если иное не ого-ворено законодательством, регламен-тирующим область соответствующих капитальных валютных операций. Следует отметить, что режим уведом-ления не применяется к капитальным валютным операциям, подпадающим под действие Закона о публичном дол-ге, государственных гарантиях и госу-дарственном рекредитовании. Капи-тальные валютные операции, пред-усматривающие отток капитала из Молдовы, осуществляются без разре-шения НБМ, за исключением случаев, когда закон прямо предусматривает по-лучение разрешения НБМ. Разрешительный режим не при-меняется к капитальным валютным операциям, участником которых яв-ляется Министерство финансов или НБМ, к открытию счетов за рубежом публичными учреждениями, а также к капитальным валютным операциям,

осуществляемым за счет средств наци-онального публичного бюджета.- В законе достаточно доступно опи-сана схема осуществления инве-стиций, - говорит Аркадий Гуйдя. - Прямые инвестиции могут осущест-вляться нерезидентами в Молдове и резидентами за границей. Прямые инвестиции осуществляются путем создания правовой единицы, пол-ностью принадлежащей инвестору, предоставляющему уставный капи-тал (или его эквивалент); путем предо-ставления и получения долгосрочных займов/кредитов (на срок более пяти лет) в целях установления или поддер-жания устойчивых экономических от-ношений; строительства зданий или другой недвижимости, являющейся объектом прямой инвестиции; реин-вестирование доходов, полученных в результате прямых инвестиций, в це-лях поддержания устойчивых эконо-мических отношений и др. Иностран-ные инвестиции в Молдову могут осу-ществляться без разрешительных до-кументов НБМ. Важным аспектом новой редак-ции стали положения о регистрации, деятельности и контроле обменных валютных касс на территории Молдо-вы. Теперь этот вид деятельности об-рел законодательную основу. Прин-ципиальные моменты в отношении обменно-валютных касс прописаны в самом законе, на их основе будут дета-лизированы и соответствующие нор-мативные акты.

В главе о деятельности обменно-валютных учреждений говорится о том, что официальный курс молдав-ского лея по отношению к иностран-ным валютам устанавливает НБМ. Однако применение этого курса не является обязательным для валютно-обменных учреждений. Каждая ва-лютная касса имеет право продавать и покупать валюту по своим расцен-кам. Курс купли-продажи валюты, а также размер комиссионных устанав-ливается распоряжением управляю-щего учреждения по валютному об-мену или уполномоченным им лицом. Распоряжение, а также информация о курсе валют и взимаемом комиссионе вывешивается в помещении учрежде-ния по валютному обмену в доступ-ном для обозрения физическими ли-цами месте. Отдельной главой в законе значат-ся процедуры вывоза и ввоза валют-ных ценностей. Физические лица, как резиденты, так и нерезиденты, имеют право при въезде в Молдову ввозить без ограничений наличную национальную валюту, а также на-личную иностранную валюту и до-рожные чеки в иностранной валюте. При выезде из Молдовы физические лица имеют право вывозить налич-ную национальную валюту, а так-же наличную иностранную валюту и дорожные чеки в иностранной ва-люте в общей сумме, не превышаю-щей 10 000 евро (или их эквивалент) на одного человека/поездку, без пред-

Правила

Page 27: Septembrie-Octombrie 2008

26 27

RULESставления таможенным органам под-тверждающих документов. Физиче-ским лицам разрешается вывозить из Молдовы наличную национальную валюту, а также наличную иностран-ную валюту и дорожные чеки в ино-странной валюте в общей сумме более 10 000 евро (или их эквивалент), но не превышающей 50 000 евро (или их эк-вивалент) на одного человека/поездку, при условии представления таможен-ным органам подтверждающих доку-ментов. Суммы, превышающие 50 000 евро (или их эквивалент), могут быть переведены из Молдовы банковским переводом или другими способами, предусмотренными действующим за-конодательством. Не допускается ввоз в Молдову/вывоз из РМ наличной на-циональной валюты, а также налич-ной иностранной валюты и дорож-ных чеков в иностранной валюте в ба-гаже, не сопровождаемом физическим лицом.- Тот факт, что в законодательных до-кументах валютные ценности обозна-чены в иностранной валюте, наглядно демонстрирует влияние иностранной валюты на молдавскую экономику. Было бы разумным в законе, напри-мер, указывать такие моменты в мол-давских леях или в условных едини-цах, - считает Аркадий Гуйдя. – Лю-бая денежная единица имеет тенден-цию к обесцениванию. И при необ-ходимости повышения или снижения порога ввозимого или вывозимого ка-питала необходимо будет принимать поправки к документу. А это сложная и дорогостоящая бюрократическая процедура, которую можно было бы избежать. В закон внесены и новые положе-ния, ранее не оговоренные в других

нормативных документах о валют-ном регулировании. Так, разрешено предоставление кредитов аффили-рованным лицам за рубежом на срок более пяти лет. Теперь они считаются прямыми инвестициями. Некоторые операции с финансовыми инструмен-тами, которые осуществлялись ранее без разрешения НБМ лишь банка-ми, теперь могут быть произведены пенсионными, инвестиционными фондами и страховыми компаниями. Кроме того, дополнения позволяют юридическим лицам–резидентам вре-менно вывозить из Молдовы налич-ность для проверки автоматических устройств по обработке монет и банк-нот в национальной валюте. Указан-ные операции могут осуществляться без получения разрешения НБМ. Закон предусматривает, что кре-диты в иностранной валюте в поль-зу других резидентов разрешено пре-доставлять только уполномоченным банкам. Отправка валюты междуна-родными почтовыми переводами так-же запрещена, за исключением специ-альных нумизматических случаев. Одним из преимуществ нового документа участники рынка называют его причисление к категории органи-ческих законодательных актов. Закон является серьезным документом, кото-рый обещает участникам рынка отно-сительную стабильность в области ва-лютного регулирования (со стороны госструктур). - У банкиров существует высказыва-ние, что деньги любят счет и покой. В этом случае деньги приносят еще больше денег, - говорит Аркадий Гуй-дя. – Если сейчас консилиум Нацио-нального банка может в течение одно-го дня внести изменения в какой-то

регламент или инструкцию, то в за-кон не так-то легко внести поправки. В связи с этим у операторов рынка всег-да были переживания…Это, в какой-то мере, создает напряженную атмос-феру. Речь идет не только об экономи-ческих субъектах, но и о физических лицах, которые по каким-то причи-нам не бывали долго время в стране и зачастую не могут проследить за нововведениями. Когда закон начнет действовать, на валютном рынке ожи-дается более стабильная и предсказуе-мая ситуация. Однако существует и «ахиллесо-ва пята» закона - статья 56, которая гласит, что «если движение капитала в Республику Молдова/из Республи-ки Молдова вызывает или может вы-звать серьезные затруднения для про-ведения денежной и/или валютной политики, могут быть предприняты защитные меры». Защитные меры мо-гут применяться ко всем или к некото-рым категориям резидентов и нерези-дентов, а также ко всем или к некото-рым типам валютных операций в ино-странной и/или национальной валю-те. Решение о применении защитных мер принимается НБМ после консуль-таций с правительством, о чем немед-ленно информируется парламент. Пе-риод применения защитных мер не может превышать шести месяцев со дня их введения.- В любом законе есть позиции, кото-рые вызывают противоречивые мне-ния, - комментирует Аркадий Гуйдя. – Устанавливая защитные меры, НБМ оставляет за собой право, по сути, за-блокировать закон или его некоторые положения в кризисных условиях. С одной стороны, это правильно. По на-шему опыту и практике других стран известно, что лучше вовремя принять адекватные меры для смягчения или предотвращения кризиса, чем устра-нять последствия. С другой стороны, участники валютного рынка надеют-ся, что НБМ будет предпринимать за-щитные меры только в исключитель-ных случаях, предусмотренных зако-ном. Без сомнений, говорят эксперты, возможности участников валютно-го рынка с вступлением в силу в 2009 году новой редакции Закона о валют-ном регулировании действительно расширятся. В теории. Каким будет за-кон в действии – узнаем уже в ближай-шее время.

Ольга Коларь

Правила

Page 28: Septembrie-Octombrie 2008

26 27

COMMENTSMariana Manoli,

şefa Direcţiei drept vamal şi asistenţă juridică

Serviciul Vamal propune modificarea

legislaţiei vamale

erviciul Vamal a elaborat un nou proiect de lege cu privire la modifica-rea şi completarea unor acte legislative. Proiectul a fost înaintat guvernului spre aprobare şi prevede modificarea şi com-pletarea următoarelor acte legislative:1. Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 160-162/1201, din 23 decembrie 2000);2. Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (Monito-rul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41/286, din 07 mai 1998);3. Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introduce-re şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 185-189/1416, din 31 de-cembrie 2002). Proiectul dat a fost elaborat în contex-tul unor acţiuni de perfecţionare a legisla-ţiei vamale prevăzute şi planificate într-un

şir de documente de politici, precum: a) Hotărîrea Guvernului nr. 32 din 11.01.2007 “Pentru aprobarea Progra-mului de acţiuni pentru implementarea Planului Preliminar pe Ţară al Republi-cii Moldova în cadrul Programului SUA “Provocările Mileniului”, b) Hotărîrea Guvernului 590 din 28.05.2007 „Cu privire la aprobarea Pla-nului de acţiuni pentru implementarea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) în conformitate cu Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial (iu-nie 2005)”, c) Hotărîrea Guvernului nr. 1125 din 16.10.2006 „Cu privire la activitatea Ser-viciului Vamal în anul 2006 şi semestrul I al anului 2007”.Obiectivele urmărite prin intermediul acestei reglementări sînt:• Crearea premiselor pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind regimul de tranzit comun adoptată la In-

terlaken la 20 mai 1987, la Convenţia in-ternaţională privind armonizarea con-troalelor mărfurilor la frontiere, încheia-ta la Geneva la 21 octombrie 1982. • Armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile relevante ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2913/92 din 12 oc-tombrie 1992 de instituire a Codului Va-mal Comunitar.• Facilitarea comerţului prin instituirea declarării electronice şi excluderea taxelor pentru o parte din serviciile vamale. Convenţia privind regimul de tran-zit comun adoptată la Interlaken la 20 mai 1987 prevede că orice ţară terţă poa-te deveni parte contractantă la Convenţie dacă este invitată să o facă de către de-pozitarul convenţiei. Ţara terţă invitată devine parte contractantă la Convenţie prin depunerea unui instrument de ade-rare la Secretariatul general al Consiliului Comunităţilor Europene. Fiecare parte contractantă ia măsurile corespunzătoa-re privind asigurarea aplicării efective şi

S

Page 29: Septembrie-Octombrie 2008

28 29

COMMENTS

armonioase a dispoziţiilor Convenţiei, luînd în considerare necesitatea de a re-duce, pe cît e posibil, formalităţile impu-se operatorilor şi de a ajunge la soluţiona-rea corespunzătoare a oricăror dificultăţi ce ar apărea în aplicarea dispoziţiilor res-pective. Hotărîrea Guvernului nr. 590 din 28.05.2007 „Cu privire la aprobarea Pla-nului de acţiuni pentru implementarea recomandărilor Organizaţiei mondiale a vămilor (OMV), în conformitate cu Standardele-cadru privind securitatea şi facilitarea comerţului mondial (iu-nie 2005)”, prevede în calitate de măsu-ră: acordarea accesului colaboratorilor vamali la înregistrările de evidenţă ale agenţilor economici şi împuternicirilor de a efectua audit postvămuire la sediile acestora, precum şi operarea modificări-lor şi completărilor în legislaţia în vigoare referitor la acordarea accesului colabora-torilor vamali la înregistrările de evidenţă ale agenţilor economici şi împuterniciri-lor de a efectua audit postvămuire la se-diile acestora. Constituirea instituţiei au-ditului postvămuire nu va afecta activita-tea mediului de afaceri. Proiectul, odată adoptat, va suplini vacuumul legislativ existent la moment în domeniul auditului postvămuire şi de-termină proceduri şi garanţii clare vis-a-vis de procedura de petrecere a auditului. Mai mult, Serviciul Vamal dispune de ca-

pacitatea funcţională şi organizaţională necesară exercitării auditului postvămu-ire. Aşadar, Serviciul Vamal dispune de subdiviziuni structurale specializate în efectuarea auditului postvămuire – secţii audit postvămuire, care sunt constituite atît în Aparatul central al Serviciului Va-mal, cît şi în cadrul birourilor vamale. De asemenea, se urmăreşte adoptarea prac-ticii statelor membre ale UE privind im-plementarea auditului postvămuire (post clearance audit), implicit, şi armonizarea cadrului legal naţional cu aquis-ul comu-nitar. Art. 78 al Codului Vamal Comuni-tar prevede: „1. Autorităţile vamale, din oficiu, sau la cererea declarantului, pot modifica de-claraţia după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.2. Autorităţile vamale, după acordarea li-berului de vamă şi pentru a se convinge de acurateţea datelor cuprinse în declara-ţie, pot controla documentele comerciale şi datele referitoare la operaţiunile de im-port sau export, cu privire la mărfurile în cauză sau la operaţiunile comerciale ulte-rioare în legătură cu aceste mărfuri. Ase-menea controale pot fi efectuate la sediul declarantului, al oricărei alte persoane in-teresate direct sau indirect din punct de vedere profesional de operaţiunile men-ţionate sau al oricărei alte persoane afla-te în posesia documentului şi a datelor menţionate în scopuri comerciale. Aceste

autorităţi pot verifica, de asemenea, măr-furile, când este încă posibil ca ele să fie prezentate. 3. Atunci cînd revizuirea unei declaraţii sau un control ulterior indică faptul că dispoziţiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informaţii incomplete sau incorec-te, autorităţile vamale, în conformitate cu dispoziţiile 43 prevăzute, trebuie să ia măsurile necesare pentru reglementarea situaţiei, ţinînd seama de orice informa-ţie nouă de care dispun.” Modificările operate la art. 187 Cod vamal al Republicii Moldova vor duce la racordarea termenului păstrării docu-mentelor necesare efectuării controlului vamal la prevederile art. 264, Titlului V, Codului fiscal, care prevede că „activita-tea agentului economic poate fi supusă controlului pentru o perioada ce nu de-păşeşte termenele de prescripţie (4 ani)”.Este necesar de menţionat că o bună par-te din încălcările legislaţiei vamale care au drept consecinţă prejudicierea buge-tului de stat se datorează brokerilor va-mali care dispun de specialişti în dome-niul vămuirii cu o pregătire slabă, care nu cunosc prevederile actelor normative din domeniul vamal. Prin Legea nr. 280-XVI din 14.12.2007 a fost modificat art. 166 din Codul vamal şi, pe bună dreptate, s-a instituit o normă care prevede că proce-dura de eliberare a atestatului de califica-

Comentarii

Page 30: Septembrie-Octombrie 2008

28 29

COMMENTSre, termenul lui de valabilitate, precum şi obligaţiile specialistului urmează a fi sta-bilite prin lege. Însă avînd în vedere că, la moment, nu există o lege care să re-glementeze această procedură, se propu-ne instituirea unui mecanism provizoriu privind verificarea de către Serviciul Va-mal a capacităţilor profesionale ale per-soanelor care doresc să obţină atestatul de calificare al specialistului în domeniul vămuirii. Art. 231 se va modifica în vederea excluderii cazurilor de încălcare a legi-slaţiei vamale (eschivarea de la achita-rea drepturilor de import) prin atribui-rea incorectă a poziţiei tarifare a mărfii. De asemenea, modificările operate în art. 231 din Codul vamal urmăresc identifi-carea unui mecanism corect de confor-mare a activităţii brokerilor vamali legi-slaţiei în vigoare. Analizînd practica acumulată de or-ganele vamale în domeniul contravenţii-lor vamale şi sancţiunile aplicate agen-ţilor economici în temeiul art. 232 din Codul Vamal, s-a observat o discrepanţă esenţială între gravitatea contravenţiilor comise şi limita minimă permisă de le-gislaţie pentru aplicarea sancţiunii (40% din valoarea mărfii). De aceea s-a ajuns la concluzia de a modifica dispoziţia art. 232 lit. a) din Codul vamal în vederea micşorării sancţiunii materiale pentru un şir de contravenţii vamale şi instituirea unei legături de consecinţă între preju-diciul cauzat statului şi mărimea sancţiu-nii. Astfel, va fi posibilă o individualiza-re mai exactă şi mai corectă a sancţiunii aplicare de către organele vamale. În ansamblu, proiectul nu va avea un impact negativ asupra activităţii de între-prinzător, deşi se urmăreşte excluderea unor taxe pentru anumite servicii acor-date de către Serviciul Vamal. Este vorba despre următoarele servicii:• Eliberarea autorizaţiei (de fiecare contract) pentru:- perfecţionare activă, cu excepţia ce-lei menţionate la pct.15;- perfecţionare pasivă;- transformare sub control vamal.• Autorizarea admiterii temporare, cu excepţia mărfurilor prezentate la tîrguri şi expoziţii, pentru măsuri culturale şi sportive.• Eliberarea duplicatelor atestatului de calificare al specialistului în domeniul vămuirii, autorizaţiei pentru activitatea de broker.• Eliberarea autorizaţiei de perfecţio-nare activă a mărfurilor introduse pe te-ritoriul Republicii Moldova din zonele

economice libere ale Republicii Moldova, separat pentru fiecare declaraţie vamală.Propunerea de a exclude anumite poziţii din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 „Cu privire la ta-riful vamal” (taxe pentru eliberarea unor autorizaţii) face parte din categoria acti-vităţilor de facilitare a comerţului exte-rior. De asemenea, în legătură cu aceste modificări, sunt operate modificări şi în prevederile conexe ale Codului vamal (art. 1 pct. 26), art. 117 lit. e)). Pe lîngă impactul benefic asupra mediului antreprenorial, iniţiativa afla-tă în discuţie nu va afecta executarea de către Serviciul Vamal a sarcinii bugeta-re. Aşadar, reieşind din datele pentru anii 2006-2007, sumele încasate pentru autorizaţiile şi informaţiile eliberate de Serviciul Vamal au constituit 0,03% din veniturile încasate în 2006 şi 0,026% în anul 2007. Prevederile referitoare la utilizarea declaraţiei de tranzit în format electro-nic vor uşura semnificativ activitatea mediului de afaceri, precum şi vor redu-ce cheltuielile şi durata de timp aferente procedurii de vămuire a mărfurilor pla-sate în regim vamal de tranzit. În partea ce se referă la costurile implementării unui sistem informaţional care să permi-tă utilizarea declaraţiilor în format elec-tronic, este necesar să se sublinieze că Sistemul informaţional integrat vamal, la moment, permite acest lucru, astfel, încît cheltuielile suplimentare de mijloa-ce publice nu vor fi necesare. În partea ce ţine de instituirea unor norme referitoare la tranzit, proiectul ur-măreşte crearea premiselor legale necesa-re pentru aderarea la Convenţia privind regimul de tranzit comun. Utilizarea sis-temului de tranzit prevăzut de Conven-

ţie va fi favorabil agenţilor economici, iar instituirea mecanismului de garantare (posibilitatea utilizării garanţiei globale) va constitui un imbold pentru facilitarea comerţului. E de remarcat că necesitatea instituirii unui asemenea mecanism de garantare a fost, în repetate rînduri, reco-mandată Serviciului Vamal de către ex-perţii străini. Proiectul de lege nu va necesita mij-loace consistente pentru implementarea acestuia. Prin urmare, pentru implemen-tarea principiului declarării electronice Serviciul Vamal dispune de infrastructu-ra necesară şi este asigurat cu softul po-trivit. La fel şi în cazul instituirii institu-ţiei auditului postvămuire nu vor fi ne-cesare mijloace financiare pentru crearea infrastructurii, angajarea personalului, instruirea acestuia etc., deoarece, la mo-ment, Serviciul Vamal dispune de resur-sele necesare, inclusiv umane de a efectua auditul postvămuire. Modificarea propusă la Legea nr. 1569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunu-rilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice” este condiţio-nată de faptul că interdicţia scoaterii mij-loacelor de transport folosite în produc-ţie de către persoane fizice peste frontie-ră nu este clară şi previzibilă, din motiv că este dificilă determinarea exactă a no-ţiunii de „mijloc de transport folosit în producţie”. Iar acest aspect generează dificultăţi de aplicare practică a normei vizate. De asemenea, pentru contraca-rarea fraudelor vamale comise se propu-ne completarea art.11 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu un criteriu nou de apreciere a destinaţiei bu-nurilor deplasate de către persoanele fizi-ce peste frontiera vamală.

Comentarii

Page 31: Septembrie-Octombrie 2008

30 31

COMMENTSRegimul vamal de perfecţionare activă

Utilizarea altor regimuri va-male pentru mărfurile plasate în per-fecţionare activă În conformitate cu pct. 207 din Regulamentul de aplicare a destinaţii-lor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotă-rîrea Guvernului nr. 1140 din 2 noiem-brie 2005, produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate sub regim de perfecţionare activă pot face obiec-tul, total sau parţial, al unui export tem-porar pentru o operaţiune de perfecţio-nare pasivă complementară efectuată în afara teritoriului Republicii Moldova, pe baza autorizaţiei date de biroul va-mal şi cu respectarea condiţiilor prevă-zute pentru regimul de perfecţionare pasivă. Exportul temporar de produse compensatoare, în cazul dat, nu consti-tuie temei pentru restituirea de drepturi

de import, cu excepţia cazului în care operaţiunea se transformă în export de-finitiv. Exemplu: Agentul economic “Y” primeşte o comandă de confecţiona-re din materialul partenerului străin a unui lot de cămaşe. Totodată, în con-tract este stipulat, ca pe buzunarul fi-ecărei cămaşe se va broda un semn special. Utilajul pentru brodat se af lă la partenerul său străin cu sediul în al treilea stat. În asemenea situaţie, la autoriza-rea regimului de perfecţionare activă se va ţine cont şi de asemenea opera-ţiune complimentară. Plasarea materiei străine se va efectua în condiţii generale pentru prelucrare, iar în momentul ne-cesar agentul economic “Y” va depune cererea pentru autorizarea perfecţionă-rii pasive pentru produse compensatoa-

re în starea de finalizare în care ele se află la moment. Declaraţia vamală va avea codul regimului extins “2151”. La reîntoarcerea cămaşelor cu bro-derie aplicată regimul perfecţionării pa-sive se va închide în modul stabilit, iar operaţiunea perfecţionării active va de-rula în continuare în mod general. În-chiderea operaţiunii prin scoaterea pro-duselor compensatorii se va efectua cu declaraţia vamală avînd codul extins “3151”.

V. Încheierea regimului de perfecţio-nare activăÎncheierea regimului de perfecţionare activă se deosebeşte în dependenţă de mecanismul acordat:A. Încheierea regimului vamal de per-fecţionare activă cu suspendare – fiind un regim vamal suspensiv cu impact economic, conform art. 29, alin. (5) al Codului vamal trebuie încheiat prin plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor compensatoare.

ÎNCHEIEREA PRIN IMPORTMărfurile plasate în regim de perfec-ţionare activă cu suspendarea dreptu-rilor de import pot fi importate, în ca-drul termenului de reexport stabilit ini-ţial, cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se de-termină pe baza elementelor de taxare pentru mărfurile de import şi care au fost în vigoare la data înregistrării de-claraţiei vamale de import. Astfel, pen-tru a determina cuantumul drepturilor de import care urmează a fi plătit, se utilizează una din următoarele metode: a) Metoda cheii cantitative reprezintă calcularea proporţiei de mărfuri de im-port încorporate în diferitele produse

VI

Comentarii

Vadim Oglinda, inspector principal la Direcţia proceduri vamale

(Continuare, începutul în nr.4)

Page 32: Septembrie-Octombrie 2008

30 31

COMMENTS

compensatoare prin raportare la canti-tatea de mărfuri din import. Există diferite variante de aplicare a acestei metode. Exemplul nr. 1. Dacă se realizează un singur fel de produse compensatoa-re dintr-un singur fel de marfă străină, la cantitatea totală de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de pro-duse compensatoare importate şi canti-tatea totală de produse compensatoare rezultată din operaţiunea de perfecţi-onare activă, potrivit ratei de randa-ment: S-au adus din străinătate 100 de tu-buri de metal pentru confecţionarea de rezistenţe electrice. Rata de randament exprimată procentual este 100%, res-pectiv din prelucrare rezultă 50 de re-zistenţe electrice obţinute din 100 de tuburi metalice. Potrivit regulii de mai sus, mo-dul de calcul al drepturilor datorate, în funcţie de situaţie, este următorul:a) În situaţia în care toată cantitatea de rezistenţe rezultate se reexportă.Nu se datorează drepturi de import, deci nu intervine metoda cheii canti-tative.b) În situaţia în care se reexportă nu-

mai 30 de rezistenţe electrice. Restul de 20 de rezistenţe electrice se importă. Potrivit metodei cheii cantitative se datorează drepturile de import pentru marfa străină încorporată în cele 20 de rezistenţe electrice rămase în ţară. Po-trivit metodei de calcul, cantitatea de marfă străină pentru cere se datorează drepturi de import se determină după formula:

A11 = A

1 * X

1

1 / X1

În care:A

1

1= Cantitatea de marfă străină ră-masăA

1= Cantitatea de marfă străină im-

portatăX

1

1= Cantitatea de produse compensa-toare importateX

1= Cantitatea totală de produse com-

pensatoare rezultate din operaţiunea de perfecţionare potrivit ratei de ran-dament.În cazul nostru:

A1

1=100 x 20 / 50 = 40 de tuburi

Pentru cantitatea de 40 de tuburi metalice se vor plăti drepturi de import. Drepturile de import sunt cele în vigoa-

re la data depunerii declaraţiei vamale pentru cele 20 de rezistenţe care se im-portă. Exemplul nr. 2. Dacă se realizează un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, la fiecare cantitate de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de pro-duse compensatoare importate şi canti-tatea totală de produse compensatoare rezultate din operaţiunea de perfecţi-onare activă, potrivit ratei de randa-ment: Din 100 kg marfă A şi 50 kg marfă B se obţin 300 kg de produse compen-satoare în urma procesului de perfecţi-onare activă. Rata de randament pentru 100 kg marfă A şi 50 kg marfă B străină este de 300 kg produse compensatoare. Din acestea, 180 kg produse compensa-toare se importă. Marfa A: 100 kg (A) x 180 kg (PC) : 300 kg (PC) = 60 kg Marfa B: 50 kg (B) x 180 kg (PC) : 300 kg (PC) = 30 kgPentru aceste cantităţi de mărfuri străi-ne se datorează drepturi de import.b) Metoda cheii valorice reprezintă cal-cularea proporţiei de mărfuri de im-port încorporate în diferite produse

Comentarii

Page 33: Septembrie-Octombrie 2008

32 33

COMMENTS

compensatoare prin raportare la valoa-rea produselor compensatoare. Metoda cheii valorice se aplică atunci când me-toda cheii cantitative nu poate fi aplica-tă. Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr. 11 din Regulamentul de aplicare a des-tinaţiilor vamale. Dacă mărfurile de import plasate în regim de perfecţionare activă îndepli-nesc, în momentul importului, condi-ţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingen-telor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de trata-mentul preferenţial valabil în momen-tul înregistrării declaraţiei vamale de import. Încheierea prin reexportul produse-lor compensatoare rezultate sau al măr-furilor străine neprelucrate Acest mod de încheiere se aplică în toate cazurile în care din mărfurile străine au rezultat produse compensa-toare. Există şi situaţia în care marfa străi-nă nu a suferit transformări (din diferite cauze justificate economic), iar aceasta se returnează partenerului extern. În toate aceste cazuri, încheierea presupune depunerea unei declaraţii va-male în detaliu de reexport. Încheierea prin plasarea în altă destina-ţie vamală Regimul de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare se încheie, pen-tru mărfurile străine, când produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare fac obiectul unei declaraţii pentru o nouă destinaţie vamală.

Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sînt plasate într-o zonă liberă ori într-un regim va-mal suspensiv, care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produ-se şi mărfuri, la rubrica rezervată des-crierii mărfurilor, se va menţiona “Mar-fă PA/S”.

ÎNCHEIEREA DIN OFICIU Dacă în termen de 15 zile de la expi-rarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul nu prezintă dovada că operaţi-unea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele compensatoare care figurează în evidenţele biroului va-mal ca rămase neexportate au fost pla-sate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o nouă destinaţie vamală aprobată de vamă, operaţiunea se încheie de bi-roul vamal care are în evidenţă opera-ţiunea, din oficiu, pe bază de act con-statator în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat, calculîndu-se şi majorările de întârziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării terme-nului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispo-ziţii, drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula nu-mai pentru mărfurile străine neexpor-tate sub formă de produse compensa-toare ori în aceeaşi stare.

DECONTUL DE JUSTIFICARELa încheierea regimului de perfecţiona-re activă cu suspendare titularul autori-

zaţiei de perfecţionare activă este obli-gat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea, un decont de justificare. Decontul de justificare cu-prinde următoarele menţiuni:a) numărul autorizaţiei de perfecţiona-re activă;b) cantitatea pe fel de marfă străină, cu menţionarea declaraţiilor de plasare în regim;c) codul din Nomenclatorul mărfurilor;d) valoarea în vamă a mărfurilor străine şi nivelul drepturilor de import;e) rata de randament stabilită;f ) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare cu men-ţionarea declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au pri-mit o destinaţie vamală;g) valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;h) cuantumul drepturilor de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;i) declaraţiile vamale de încheiere a re-gimului. Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaraţiilor va-male de încheiere a regimului. În cazul exportului anticipat de produse com-pensatoare, decontul de justificare se depune odată cu declaraţia vamală pen-tru mărfurile de import. Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizează de-contul de justificare dacă este corespun-zător sau informează titularul autoriza-ţiei dacă decontul nu este acceptat. Prin urmare, decontul de justificare include date concrete care sunt necesare de a fi prezentate biroului vamal pentru vizare după încheierea regimului. Aces-te date sunt rînduite în aşa fel în decon-tul de justificare, încît acordă posibilita-tea ca cu uşurinţă de a verifica tot pro-cesul de utilizare a regimului şi anume ele reflectă ceea ce este important într-un mod optimal. Cu alte cuvinte, nu este necesar de a colecta volume enorme de copii pe hîr-tie de declaraţii vamale, ci este de ajuns prezentarea prin documentul respectiv (decontul de justificare) numai unele date cele mai importante din declaraţii-le vamale, pentru a verifica corectitudi-nea utilizării regimul dat. Este şi logic, deoarece în timp ce există varianta elec-tronică, în orice moment pot fi verifica-te toate datele din declaraţie.B. Încheierea regimului vamal de per-fecţionare activă cu restituire.

Comentarii

Page 34: Septembrie-Octombrie 2008

32 33

COMMENTS Regimul de perfecţionare activă cu restituire se încheie la reexportul pro-duselor compensatoare stabilite în auto-rizaţie ori prin plasarea lor într-una din următoarele destinaţii vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere tempora-ră, perfecţionare activă - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere. Încheierea regimului cu restituire este un drept şi nerespectarea nu atrage răspunderea juridică, deoare-ce mărfurile deja-s în circulaţie liberă. Restituirea drepturilor de import se face la solicitarea titularului autori-zaţiei de perfecţionare activă pe baza unei cereri denumite Cerere de restitui-re PA , care se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea în ter-men de cel mult 30 de zile de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate în una din des-tinaţiile vamale enumerate mai sus. În cazuri temeinic justificate, organul va-mal poate aproba restituirea drepturi-lor de import şi după expirarea acestui termen, însă fără ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea ter-menului de un an din data exportului produselor compensatoare, dreptul de restituire se prescrie. Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni: a) numărul autorizaţiei de perfecţiona-re activă; b) cantitatea, pe tip de marfă, a mărfu-rilor străine pentru care se solicită resti-tuirea drepturilor de import; c) poziţia tarifară din Nomenclatorul mărfurilor; d) valoarea în vamă, precum şi dreptu-rile de import aferente mărfurilor străi-ne, înscrise în declaraţia vamală de im-port a mărfurilor aferente regimului de

perfecţionare activă - sistemul de res-tituire; e) data importului mărfurilor străine; f ) numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului; g) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare; h) valoarea produselor compensatoare dacă încheierea se realizează pe baza metodei cheii valorice; i) rata de randament stabilită; j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una din destinaţiile vamale; k) cuantumul drepturilor de import de restituit. Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea verifică Cererea de resti-tuire PA şi o aprobă, dacă sînt întrunite condiţiile de restituire, sau o respinge,

informînd titularul autorizaţiei cu pri-vire la rezultatul verificărilor. Organele vamale vor respinge cere-rile de restituire în toate cazurile în care constată că produsele compensatoare obţinute nu sînt cele specificate în auto-rizaţia de perfecţionare activă ori dacă reexportul produselor compensatoare a fost efectuat după expirarea terme-nului-limită prevăzut pentru încheierea operaţiunii. În linii generale, acestea sînt doar unele din aspectele principale ale regi-mului de perfecţionare activă, care au fost prezentate cu scopul de a descrie esenţa şi particularităţile regimului. Cu-noaşterea tuturor detaliilor şi a aspecte-lor ale acestui regim este posibilă doar după o analiză profundă a tuturor nor-melor legislaţiei în vigoare, precum şi a practicii existente în domeniu.

Comentarii

Page 35: Septembrie-Octombrie 2008

35

RAPORTS Rompetrol Moldova, membră a Grupului Rompetrol, comercializează din luna mai 2008, carburanţii Efix, produse noi i unice pe piaţa petrolieră din Republica Moldova. Introducerea pe piaţă a noilor carburanţi s-a dovedit a fi un adevărat succes pentru Rompetrol Moldova, vînzările crescînd în această perioadă cu peste 25%. Dar cea mai mare recompensă pen-

tru Rompetrol Moldova o reprezintă clienţii satsifăcuţi i părerile lor pozitive despre calitatea produselor Efix. Avantajul principal i trăsătura distinctivă a noilor carburanţi este protejarea motorului în timp, în cazul alimentării continue cu Efix. Aceasta este posibil datorită aditivilor speciali ce intră în componenţa carburanţilor Efix. Toţi carburanţii comercializaţi de Rompetrol Moldova corespund normelor Euro 4 i sunt importaţi de la cea mai modernă i performantă rafinărie din regiune – Petromidia, Constanţa, România. Benzina i motorina Efix pot fi găsite în toate staţiile de alimentare Rompetrol Moldova.

Rompetrol Moldova operează pe piaţa din Republica Moldova din septembrie 2002. Compania estimează o cretere a volumului de vânzări până la 60.000 tone i obţinerea unei cote de 10% din piaţa de combustibili locală, în acest an.Puteţi afla mai multe detalii despre acest nou produs în staţiile Rompetrol, pe pagina de internet www.efix.md sau la telefonul (022) 233-959.

Page 36: Septembrie-Octombrie 2008

35

RAPORTS еобходимость обновления ин-фраструктуры таможенных органов, в частности, строительства новых, а в некоторых случаях - реконструк-ции старых зданий бюро, всегда была на повестке дня. Однако нехват-ка средств не позволяла приступить к решению этой проблемы долгое время. Вплотную к обновлению ин-фраструктуры удалось приблизиться лишь несколько лет назад. Но уже се-годня можно говорить о том, что на большинстве постов страны созданы современные условия работы. Но обо всем по порядку… По словам начальника Отдела эксплуатации недвижимого имуще-ства Валерия Гарштя, период актив-ной реконструкции и обновления ин-фраструктуры приходится на 2001-2002 годы. Тогда при поддержке Ев-ропейской комиссии начались серьез-ные строительные работы на двух та-моженных постах с Румынией. Речь идет о Леушенах и Джурджулештах. Стоимость первого составила порядка 1,4 миллион евро. Эти средства были предоставлены в качестве финансо-вой помощи Европейской комиссией по программе TACIS. Частично на ее же средства был обновлен таможенный пост в Джур-джулештах, который был сдан в экс-плуатацию в 2003 году. В этом случае зарубежная поддержка составила 1,9 миллионов евро, а Таможенная служ-ба направила на эти цели около 16 миллионов леев. Как отметил госпо-дин Гарштя, эти средства позволили

построить административное здание и современный таможенный склад, а также полностью «перекроить» ин-фраструктуру в зоне контроля. Учитывая суммы, которые были затрачены на реализацию данных проектов, становится ясным, что проводить массовое обновление ин-фраструктуры на том этапе было до-вольно проблематично. Но частично решить проблему оснащения постов позволила техническая помощь, ока-занная в 2004 году посольством США. Тогда оно подарило Таможенной службе 10 модульных домиков. Девять из этих сборных сооружений были установлены на постах, расположен-ных по периметру границы с Украи-ной, и один - в Костештах. Самым результативным по коли-честву обновленных таможенных по-стов является 2005 год. Всего за один год были установлены модульные до-мики и сданы в эксплуатацию девять объектов. Это Бричаны-Росошаны, Ларга, Гримэнкэуць, Окница-Соки-ряны, Басарабяска-Серепнево, Мир-ное-Болград, Чишмикей-Рени, Вул-канешты-Болград. Это, как отмеча-ют специалисты, позволило создать оптимальные условия для физиче-ского контроля товаров, ввозимых и вывозимых из республики. При реконструкции постов при-меняется комплексный подход. То

есть, не просто отстраиваются или обновляются административные здания, а подводятся новые линии электропередачи, телефонной связи, налаживаются системы отопления, предусматриваются дополнительные сооружения, необходимые для каче-ственного проведения контроля гру-зов и пассажиров. Помимо этого, соз-даются условия, позволяющие обе-спечить внедрение и эксплуатацию единой информационной системы Asycuda World. Как отметил господин Гарштя, в довольно сжатые сроки был рекон-струирован и обустроен таможен-ный пост Крива. Это очень серьез-ный проект, на реализацию которого было затрачено порядка 37 миллио-нов леев. Помимо зданий, необходи-мых для обеспечения непрерывной работы таможенников, здесь появил-ся таможенный склад, очистные соо-ружения, артезианская скважина, ди-зель–генератор. В общем, все необхо-димое для обеспечения независимой от климатических и форс-мажорных обстоятельств работы данного поста. Также на 2005 год пришлось за-вершение реставрационных работ на Леушенской таможне. Дополни-тельно к тому, что было проделано в 2001 году, здесь обустроили прилега-ющую территорию, заасфальтировав зону таможенного контроля, облаго-

Обновление таможенной инфраструктуры

Н

Отчеты

35

Page 37: Septembrie-Octombrie 2008

36 37

родив фасад здания. Стоимость ра-бот – более 12,5 миллионов леев. В 2006 году в эксплуатацию был сдан Унгенский таможенный комплекс. Стоимость этих работ составила 8,6 миллионов леев. А вот в прошлом году удалось ре-ализовать проект по полной рекон-струкции Кишиневской таможни. Помимо этого, при ней был создан Центр подготовки и повышения ква-лификации таможенных сотрудни-ков. На эти цели было направлено бо-лее 16 миллионов леев. Также в 2007 году у Таможенной службы появился кинологический центр. По официальным данным, на обустройство объекта, строитель-ство вольеров для собак-профессио-налов из бюджета было выделено 471 тысяча леев. В то же время, на разра-ботку проектной документации по реконструкции инфраструктуры та-моженных постов в Паланке, Атаках и Скулянах было направлено 854 ты-сячи леев. В прошлом году началась мас-штабная программа по приведению в соответствие с европейскими стан-дартами таможенного поста в Тудоре. Работы уже завершены, и объект сдан в эксплуатацию. Специалисты гово-рят, что этот пост является приме-ром, к чему мы должны стремиться. В общей сложности преобразования обошлись в 42 миллионов леев. Средства, необходимые для об-новления инфраструктуры таможен-ных органов, ежегодно закладыва-ются в бюджет Таможенной службы. Это, как пояснил Валерий Гарштя, средства целевого назначения. То есть, они не могут быть использова-ны в других целях. Учитывая объем работ по тому или иному объекту, становится ясно, что далеко не каждая строительная компания в состоянии взяться за ре-ализацию проектов. В соответствии с положениями законодательства, в каждом отдельном случае проводит-ся специальные тендеры по отбору генерального подрядчика. По услови-ям конкурса, документы на участие в нем могут подать только те экономи-ческие субъекты, которые докажут, что за предыдущий год они освои-ли не менее 80% от общей стоимости объекта, выставленного на тендер. Это, можно сказать, главный крите-рий, который учитывается при рас-смотрении заявки претендента. По

словам господина Гарштя, тем самым претендент докажет свою состоятель-ность как компании, способной обе-спечить выполнение обязательств по строительству. Немаловажное значе-ние имеет и репутация предприятия. При рассмотрении заявки, в пер-вую очередь, специальной комисси-ей в составе семи человек (сотрудни-ки Таможенной службы) обсуждается стоимость работ. Да, стоимость име-ет значение. Но когда предложение намного дешевле расчетов, прове-денных проектными организациями, возникают опасения. Сразу же понят-но, что данный претендент «сэконо-мит» на качестве: либо работ, либо материалов. А это недопустимо. В Таможенной службе признают, что условия допуска строительных компаний к участию в тендерах до-вольно жесткие. Но они оправданы. Правда, в последнее время неко-торые экономические субъекты «воз-держиваются» от участия в тендерах. И проблема не в том, что возникают трудности с оплатой проделанных работ. Причина несколько в другом. Всем известна проблема нестабиль-ности цен на строительные матери-алы. Поэтому подрядчику, взявшему на себя реализацию крупного проек-та, сложно «вписаться» в те расходы, которые были рассчитаны, скажем, шесть месяцев назад. А внести коррек-тировки в контракт очень сложно…

…В этом материале мы рассказали лишь об основных проектах, кото-рые были реализованы в последние годы. Помимо этого, при бюджетном

финансировании проводились рабо-ты практически во всех подразделе-ниях таможни. А вот в ближайшие 2-3 года Таможенная служба намере-на реализовать довольно крупные и амбициозные преобразования. О чем идет речь? Прежде всего, планируется на-конец-то начать строительство со-временнейшего терминала. Мы уже писали о том, что сроки начала ра-бот откладывались по причине «зе-мельных трудностей». Дело в том, что под данный объект необходимо полу-чить приблизительно 10-14 гектаров земли. И участок должен быть рас-положен вблизи Кишинева. Судя по тому, что в Таможенной службе заве-ряют о скором начале проектных ра-бот, проблемы близки к разрешению. По предварительным оценкам экс-пертов, строительство данного тер-минала потребует инвестиций в объ-еме 96 миллионов леев. Чуть меньше – 86 миллионов леев, - планируется направить на реконструкцию тамож-ни в Унгурь. А вот реконструкция по-ста Бричаны-Росошаны оценивается в 42,4 миллиона леев. Помимо это-го, ожидается начало строительства специализированной лаборатории общей стоимостью 32,8 миллиона леев. На сегодняшний день получе-но согласие местных властей по вы-делению земли под строительство еще одного современного таможен-ного терминала на севере Молдовы, а именно в городе Окница. На эти цели будет выделено 48 миллионов леев.

Татьяна Михайлова

Отчеты

36

RAPORTSNEWS

Page 38: Septembrie-Octombrie 2008

36 37

NEWSNewsЗарубежные новости

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialitilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuirea cărora va permite audienţilor să obţină cunotinţe teoretice i să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialitilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaterea i utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

„MOLDVAMA GRUP”

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chiinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 19, 022 31 23 41

Page 39: Septembrie-Octombrie 2008

38 39

Предприятие Reglatransпредоставляет услуги таможенного брокера

На таможенных постах: - Окница

- Матеуцы (Резина)

- Кишинев

Головное предприятиеBrucvud-Plus SRL осуществляет экспедиторские услуги по железнодорожным перевозкам

REGLATRANS SRLТ е л : 2 2 1 9 0 0 , 2 2 1 9 8 8 , E - m a i l : o f f i c e @ b r u c v u d . m d

Page 40: Septembrie-Octombrie 2008

38 39

BRANCH нынешнем году площадь посевов са-харной свеклы составила 23 тыс. га. При том что она значительно сократилась по сравнению с прошлым годом, урожай-ность достигла рекордного показателя - 38-40 тонн с га (что на 5-10% больше по-казателей 2006 г. и на 45% - засушливого 2007 г.). Сахаристость составила в сред-нем 16%. По предварительным данным, из свеклы урожая текущего года в Мол-дове будет произведено примерно 105-110 тыс. тонн сахара, что примерно на 40% превышает уровень 2007 г. Такой объем данного продукта полностью покрывает внутренние потребности страны. Кро-ме этого, сахаропроизводители Молдовы смогут полностью использовать квоту на беспошлинную поставку сахара в Евро-союз (в 2008 г. это 18 тыс. тонн). Засушливый 2007 год для свеклоса-харной отрасли, как и для многих других направлений сельского хозяйства, имел не самые положительные результаты. В итоге производство сахарной свеклы снизилось наполовину по сравнению с 2006 г., когда был получен рекордный урожай этой культуры (600 тыс. тонн в 2007 г., против 1,1 млн. тонн в 2006). Сельхозпроизводители, выращивающие сахарную свеклу, зарегистрировали по-тери примерно в 2-3 тыс. леев с каждого гектара. А сахарные заводы смогли рабо-тать только в половину производствен-ных мощностей. Весной 2008 года из-за дефицита сахара отечественного производства от-дельные торговые предприятия попы-тались взвинтить цены на этот товар. Однако сахаропроизводителям удалось буквально в считанные дни сбить спе-кулятивный рост цен на сахар за счет увеличения его импорта. Субъекты оте-чественного свеклосахарного комплекса расценивали импорт сахара как вынуж-денную и временную меру, которая поте-ряет актуальность после уборки урожая-2008. Хотя специалисты отрасли и не

исключали вероятность повторения сю-жета прошлого года (учитывая прогнозы синоптиков о цикличности засушливых лет). Однако пессимистичные прогнозы не оправдались. Нынешний сельскохо-зяйственный год для сырьевого секто-ра свеклосахарного комплекса Молдовы выдался успешным.

ИЗ ИСТОРИИСвеклосахарная отрасль еще со времен советской власти является важнейшим звеном сельского хозяйства Молдовы. В пятидесятые годы плодородный черно-зем Молдовы позволял выращивать све-клу с содержанием сахара более 20%, и руководством республики было приня-то решение дать толчок развитию сахар-ной промышленности. В течение 10 лет в Молдове было построено пять сахаро-заводов. Однако в середине 1990-х годов эта отрасль пережила суровые времена. Свекловодство Молдовы полностью ис-черпало потенциал экстенсивного ро-ста. Площадь посевов сахарной свеклы достигла наибольших показателей за всю историю наблюдений – 75 тыс. га, но при этом из года в год повышалась за-висимость урожайности этой культуры от погодных условий. Это отрицательно

отражалось на стабильности сахарного производства. В результате аграрной реформы, проведенной в Молдове, крупные сель-хозпредприятия советского типа - кол-хозы и совхозы - были реорганизованы и приватизированы. Новые крестьянские хозяйства обладали недостаточной и устаревшей материально-технической и кадровой базой, при этом могли рассчи-тывать лишь на весьма скромную финан-совую поддержку со стороны государства и международных доноров. Эти сельхоз-предприятия не были готовы к самосто-ятельному производству высокотехноло-гичных сельхозкультур и к работе в усло-виях рыночной экономики. Площади посевов свеклы в Молдове сократились с 78,4 тыс. га в 1990 г. до 52,6 тыс. га - в 2001-м, валовое производство свеклы упало, соответственно, с 2230 тыс. тонн до 1082 тыс. тонн, а средняя урожай-ность снизилась с 28,4 тонн/га до 18,1 тонн/га. В результате объем производ-ства сахара в Молдове уменьшился с 244,2 тыс. тонн в 1990 г. до 115 тыс. тонн в 2001 г. при расчетной емкости молдавского рын-ка сахара примерно 80 тыс. тонн в год. Разрушение свеклосахарного ком-плекса Молдовы ускорилось из-за сниже-

В

Несладкие проблемы свеклосахарной отрасли

преодолимы

Отрасль

Page 41: Septembrie-Octombrie 2008

40 41

BRANCHния тарифной защиты внутреннего рын-ка в соответствии с соглашениями, за-ключенными Молдовой при вступлении в ВТО. В страну начал поступать в очень больших количествах тростниковый са-хар-сырец, из-за чего цены на белый са-хар снизились. Производство свеклы и свекловичного сахара стало убыточным. Отрасль оказалась на грани банкротства. Учитывая сложившуюся ситуацию, руко-водство республики попыталось создать условия для привлечения в свеклосахар-ный комплекс иностранных инвесторов. Инвесторов обнадеживал тот факт, что в конце 1980-х гг., в наиболее благопри-ятные сезоны, урожай сахарной свеклы достигал 50 тонн/га. А выгодное геогра-фическое положение создавало хорошие предпосылки для расширения производ-ственной и коммерческой деятельности в Восточной Европе. Главными инвестора-ми свеклосахарной отрасли стали молдо-германское СП Sudzucker-Moldova (сахар-ные заводы в Дрокии, Фалештах и Алек-сандренах) и Marr Sugar Moldova (заводы в Глодянах, Купчинь, Гиндештах).

ЗАЩИТА ВНУТРЕННЕГО ПРОИЗВОДСТВАНа мировом рынке правила и цены дик-тует сахар, производимый из сахарного тростника. На его долю приходится бо-лее 70% мирового производства. Стра-нами-лидерами этого производства яв-ляются Бразилия и страны Азии. Соот-ветственно, мировые цены на сахар ори-ентируются на стоимость тростникового сахара, затраты на экстенсивное произ-водство которого значительно ниже, чем затраты на производство свекловичного сахара. Цены на свекловичный продукт, установленные на мировых биржах, не отражают реальные производственные затраты. Например, при затратах 500-600 долларов за тонну свекловичного саха-

ра его стоимость на биржах почти вдвое меньше. Поэтому понятно, что если бы не адекватная внутренняя защитная поли-тика в отношении производителей све-кловичного сахара, тростниковый сахар доминировал бы, а местные производи-тели просто обанкротились бы. Такая тенденция, впрочем, и существовала в Молдове лет 6-7 назад, когда импортный сахар, в том числе, тростниковый, бес-препятственно поступал на молдавский рынок. Таможенная пошлина в размере 15%, применявшаяся после вступления Молдовы в ВТО, не могла обеспечить серьезную защиту внутреннего рынка при сложившейся конъюнктуре мирово-го рынка (глобальное перепроизводство сахара и падение цен на него). В Мол-дове цена на сахар отстала на 7-22% от уровня цен на рынках соседних стран и оказалась ниже себестоимости. Как след-ствие, на начало 2003 года у молдавских сахаропроизводителей скопились запа-сы сахара в объеме около 150 тыс. тонн. Кроме этого, еще около 74 тыс. тонн бе-лого и желтого сахара было импортиро-вано. Дабы спасти молдавскую свеклоса-харную отрасль от банкротства, власти Молдовы ввели на четыре года режим «сэйф-гард» - установили дополнитель-ную пошлину на импортный сахар в размере 55% в 2003 г., которая поэтапно снижалась к 2007 г. до 40%. В прошлом году парламент продлил режим о «сэйф-гард». Таким образом, дополнительная пошлина будет снижаться каждый год на один процентный пункт (или 5 евро/т), с 39% до 36% (но не менее 115-100 евро/т).По данным Союза сахаропроизводите-лей Молдовы, в результате применения режима «сэйф-гард» и ряда сопутствую-щих ему мероприятий (снижение НДС на сахар с 20% до 8%, установление си-

стемы строгой отчетности о движении сахара в стране, активизация борьбы с контрабандой) были созданы позитив-ные для существования свеклосахарно-го комплекса Молдовы условия. В част-ности, импорт сахара в Молдову прак-тически сведен к нулю. Возобновился преференциальный экспорт сахара, как на традиционные, так и на новые рынки. Так, в 2003 из Молдовы было экспорти-ровано около 26 тыс. тонн, в 2004 г. - 5,2 тыс. тонн, в 2005 г. - 12,5 тыс. тонн, в 2006 г. - 32 тыс. тонн, в 2007 г. - 40,5 тыс. тонн сахара. Кроме этого, значительно сокра-тилась амплитуда колебания цен на вну-треннем рынке. Свеклосахарное производство за-щищено пошлинами во всех странах, где выращивается свекла. Но уровень этой защиты там существенно выше, чем в Молдове, где пошлина за тонну им-портируемого сахара составляет 30% его стоимости (около 60 евро) плюс 115 евро специальной пошлины: например, в ЕС этот уровень превышает 400 евро, в Рос-сии после введения в 2007 г. сезонных по-шлин - около 200 евро. При этом нельзя не отметить и специфику производства сахара в Молдове: при более дешевой ра-бочей силе стоимость молдавской све-клы выше европейской на 10-15%, а уро-жайность – на 35% ниже. Интенсификацию производства са-харной свеклы обеспечивают крупные сельхозпредприятия. Их удельный вес в общей массе свеклосеющих хозяйств из года в год увеличивается на 5-10%. Бла-годаря многомиллионным инвестици-ям агрохозяйств и сахаропроизводящих компаний, за последнее пятилетие ощу-тимо повысилась технологичность воз-делывания сахарной свеклы. Например, в нынешнем году за счет применения большинством хозяйств высокоэффек-тивных технологий рост урожайности этой культуры не зависит даже в малой степени от применения ручного труда. Сахаропроизводящие компании еще до начала посевной кампании 2008 г. объ-явили о совокупном росте закупочной цены на сахарную свеклу - до 480 леев/тонну, что на 15% больше прошлогод-него уровня. Стоит отметить, что в ны-нешнем году цены на молдавскую сахар-ную свеклу превысили уровень цен ЕС на 5-10%. РИСКИ ВО СПАСЕНИЕСитуация прошлого года продемонстри-ровала, что для сельского хозяйства, и для свеклосахарной отрасли в частности, опасны не только внешние риски. В свя-

Отрасль

Page 42: Septembrie-Octombrie 2008

40 41

BRANCHзи с сильнейшей засухой урожай свеклы был вдвое меньше, чем в предыдущем году. Из-за отсутствия сырья сахарные за-воды использовали свои производствен-ные мощности только частично, а произ-водственная стоимость на некоторых за-водах достигла отметки 12 леев/кг; сель-хозпроизводителям не удалось погасить технические кредиты перед сахарными компаниями, а они, в свою очередь, стол-кнулись с недостатком средств. В про-шлом году было произведено около 72 тыс. тонн сахара, что не до конца покры-вало внутреннее потребление сахара. Как отмечают в Sudzucker-Moldova, несмотря на отсутствие возмещения НДС на сахар (а это около 40 млн. леев в 2007 году), при сумме невозвращенных ферме-рами кредитов свыше 30 млн. леев, ком-пания приняла решение выплатить фер-мерам в текущем году материальную по-мощь в размере 500 леев за 1 га угодий, вспаханных под свеклу урожая 2009 г. Компания берет на себя ответственность за ввоз в страну лучших европейских со-ртов семян сахарной свеклы в 2009 г. При этом Sudzucker-Moldova компенсирует стоимость семян в размере до 1000 леев за каждый засеянный гектар. И это при по-вышении базисной цены по сравнению с 2007 г. на 15,8% (до 440 леев). Это конечно, рискованный шаг - совокупная стоимость 1 тонны сахарной свеклы превысит 480 леев. Между тем, в настоящее время цена 1 кг сахара на выходе с завода составляет примерно 8,2-8,5 леев. На рынке она может составить, в зависимости от ассортимента и упаковки, в среднем от 10 до 13 леев. Раз-ница в цене возникает ввиду стоимости транспортировки, упаковки и надбавок посредников. Сахаропроизводители надеются на позитивную динамику сахарного рынка и рискуют ради сохранения стратегической для Молдовы сельхозкультуры, а значит, и отрасли в целом. При этом сахаропроизво-дители отмечают необходимость систем-ной защиты свеклосахарной отрасли - это прогнозируемые цены, продовольствен-ная безопасность, рост урожайности све-клы, севооборот, развитие сельского хо-зяйства, рабочие места, экспорт сахара в преференциальном режиме, положитель-ное сальдо торгового баланса и т.д. и т.п.

ПЛЮСЫ И МИНУСЫБлагодаря режиму поддержки свеклоса-харной отрасли, последние несколько лет сахзаводы Молдовы работают без убыт-ков, в 2005 г. прибыль сахарных компа-ний составила 110 млн. леев, в 2006 г. - 116

млн. леев. Это позволило осуществить значительные инвестиции в модерниза-цию производства и повышение эффек-тивности сырьевого сектора. В результа-те внедрения передовых агротехнологий средняя рентабельность производства сахарной свеклы составит в текущем году порядка 35-40%. В свеклосахарном ком-плексе занято около 40 тыс. человек, в т.ч. 3,5 тыс. - на сахарных заводах. Еще поряд-ка 100 тыс. землевладельцев и членов их семей получили плату за земельные кво-ты, сданные в аренду свекловодам. Свою «долю пирога» получило и государство: по итогам 2006 года налоги и обязатель-ные платежи в бюджеты всех уровней со-ставили 245,4 млн. леев. Торговый баланс страны в 2007 году за счет экспорта сахара был скорректирован в позитивную сторо-ну на $71,5 млн. Однако «особым» отношением к све-клосахарной отрасли довольны не все. В частности, речь идет о промышленных потребителях сахара. Экономические субъекты, действующие в кондитерской, консервной, винодельческой и др. отрас-лях, предпочли бы закупать более деше-вый сахар на свободном рынке. Или при-обретать сахар у молдавских производите-лей по менее низким ценам, хотя бы в пе-риод «горячих» сезонов. Немаловажной задачей является и на-лаживание работы на межгосударствен-ном уровне в отношении обмена инфор-мацией о движении сахара через границы Молдовы. Это позволило бы оперативно реагировать на случаи нелегальных по-ставок сахара из Украины. Поток неле-гального сахара, который наблюдался в 2003-2005 гг., удалось приостановить. Однако периодически сотрудники тамо-женных органов выявляют попытки кон-трабанды сахара. В первую очередь, речь идет о так называемых «челноках», живу-щих в приграничных населенных пун-ктах и транспортирующих через границу за несколько «проходов» до 1 тонны сахара в день. В настоящее время подобные опе-рации легко отследить, и они, конечно же, известны работникам таможни. По мнению экспертов, для сохране-ния свеклосахарной отрасли Молдовы необходимы долгосрочные решения, ко-торые смогут обеспечить стабильность отрасли даже в форс-мажорных ситуа-циях. Глобальные прогнозы погоды сви-детельствуют о нестабильности климата. Единое решение для всех сельхозпродук-тов состоит в принятии комплекса мер, которые должны быть предприняты го-сударством и сельхозпроизводителями совместно. Они могут быть следующими:

создание эффективной системы предот-вращения кризисов, возникающих в ре-зультате природных катаклизмов; рост объемов орошаемых сельхозплощадей как минимум до показателя восьмидеся-тых годов прошлого столетия (примерно 240 тыс. га); развитие рынка страхования сельского хозяйства, обеспечение сектора семенным материалом и засухоустойчи-выми гибридами, применение современ-ных сельхозтехнологий. Эти и другие меры позволят обеспе-чить продовольственную безопасность нашей страны, ее независимость от ми-ровой конъюнктуры в извечной конку-ренции тростникового и свекловичного сахара. Так ставят вопрос все европейские страны. Между тем, по прогнозам между-народных компаний, в ближайшие два года мировые рынки столкнутся с сахар-ным кризисом.

Ольга Коларь

ОтрасльBRANCH

Page 43: Septembrie-Octombrie 2008

42 43

EVENTS ы уже писали о том, что музей Таможенной службы Молдовы, ко-торый был открыт в конце прошло-го года, представляет собой особую ценность и вызывает неподдель-ный восторг у тех, кто посещает его. Уникальность экспонатов, выстав-ленных в нем, признана не только местными, но и зарубежными экс-пертами. И тот факт, что совместно с частным коллекционером Петру Костин музей вывез свои экспона-ты в Венгрию, в очередной раз под-тверждает это… 4 сентября в Будапеште откры-лась выставка старинного молдав-ского оружия. Как отметил ответ-ственный за работу музея Таможен-ной службы, заместитель начальни-ка таможенного бюро Кишинева, частный коллекционер Петру Ко-стин, мероприятие было приуро-чено ко Дню независимости Респу-блики Молдова, Дню таможни РМ и Национальной армии, а также 160-летию Национальной венгерской армии и 90-летию военного инсти-тута-музея Венгрии. Специалисты знают, что на подготовку выездных выставок экс-понаты готовятся очень долго. Так

вот, на подготовку к данной выстав-ке Петру Костин потратил около двух лет. За это время он не только отбирал, документировал и оформ-лял экспонаты, но и три раза выез-жал в Венгрию. А все началось с того, что, находящийся в Молдове с визитом генеральный директор Ин-ститута-музея национальной армии Венгрии генерал-лейтенант Иожеф Холло случайно увидел некоторые экземпляры из коллекции господи-на Костина… Военный институт-музей Вен-грии существует уже 90 лет. Он рас-положен в старинном замке. И, не-смотря на то, что музею Таможенной службы Молдовы не исполнилось и года, экспозиция вызвала огромный интерес. Взять хотя бы тот факт, что в открытии выставки приняли участие послы европейских, амери-канских, азиатских и африканских стран. А приветствовал их Чрезвы-чайный и полномочный посол Мол-довы в Венгрии Валерий Бобуцак.

СОКРОВИЩА КОЛЛЕКЦИОНЕРОВПетру Костин выставил в Будапеш-те лишь небольшую часть своей

коллекции – около одной тысячи экспонатов. И все они соответство-вали тематике выставки: «Орудия тысячелетней давности – сокро-вища коллекционеров». В общем, здесь были представлены и оружие, и орудия труда, различного вида упряжи для лошадей и пр. По словам господина Костин, выставка очень впечатлила зару-бежных гостей. Дело в том, что в рамках аналогичных мероприятий страны Европы, Азии, Америки, Африки тоже представляли исто-рические достояния своих народов. Однако это были документы, фото-графии редких экземпляров орудий и оружия. А то, что показала Молдо-ва, можно было «потрогать руками», разглядеть в мельчайших подроб-ностях. Некоторые гости даже от-метили, что такого они никогда не видели и даже не подозревали, что под крышей одного музея можно со-брать столько редчайших экземпля-ров. Более того, посетители были приятно удивлены и состоянием древнейших орудий. Дело в том, что Петру Костин не просто коллекци-онирует, но и реставрирует экспона-ты, чтобы продлить их жизнь. Бо-лее того, в каждом отдельном случае составляется экспертное заключе-ние. Для этого привлекаются спе-циалисты Национального музея ар-

M

Историяне знает границ

События

Page 44: Septembrie-Octombrie 2008

42 43

EVENTSхеологии и истории, Музея Нацио-нальной армии Молдовы. Особое место в выставленной коллекции занимают флаги. Все-го в Будапеште было выставлено 15 флагов Молдовы, относящихся к различным периодам существова-ния нашей страны. У этих экспона-тов, как говорит Петру Костин, по-сетители задерживались надолго. Каждый в отдельности флаг по сво-ей сути уникален, так как восста-новлен по историческим матери-алам, архивным данным, эскизам, которые сохранились в старейших книгах. По словам ответственного му-зея, особую ценность в данной коллекции имеет один из флагов молдавского государства. Он был найден историками на территории Греции. Затем, в Молдове, не без помощи ученых, этот флаг был вос-становлен. «Это очень дорогой экс-понат, - признается Петру Костин, - взять хотя бы тот факт, что на его реставрацию ушло 2800 кристал-лов разных цветов». Петру Костин мечтает о том, чтобы всю его коллекцию флагов увидели и на родине. Уже в следую-щем году эта возможность появится. Дело в том, что уже достигнута до-говоренность о проведении специ-ализированной выставки в Нацио-нальном музее археологии и исто-рии. Кстати, к этому же событию готовится цветной альбом с фото-графиями флагов, краткой инфор-мацией о них и так далее. К под-готовке выставки подключились и министерство культуры, и комис-сия по культуре парламента.

ОЦЕНИЛИ…Реакцию гостей и посетителей, по словам господина Костина, сложно передать словами: «Это надо было видеть», - сказал он. Изначально планировалось, что выставка продлится месяц, но когда венгры увидели экспонаты и отме-тили высокий интерес посетителей, заговорили о том, чтобы продлить экспозицию еще на пять месяцев. Господин Костин согласился. А вот что написали венгерские журналисты, посетившие выставку экспонатов, привезенных из Мол-довы. «Венгерская газета» за 8 сен-тября 2008: «Генерал Иожеф Холло, директор музея военной истории: Ценнейшие материалы можно уви-деть в выставочном зале музея во-енной истории. В двух помещениях выставили на всеобщее обозрение уникальные предметы из частной коллекции именитого коллекцио-нера из Молдавии Петру Костина.

Коллекция включает в себя оружие и предметы бытового и сельского хозяйства, охватывающие 23 столе-тия». В том же издании отмечается, что «венгерская сторона не останет-ся в долгу и на следующий год пла-нирует открыть в военном музее на-циональной армии Молдовы анало-гичную выставку». В ходе первых же дней выстав-ки Петру Костин получил предло-жения представителей целого ряда европейский стран выставить у них свои «сокровища». Он признается, что готов принять эти приглаше-ния. Но совсем не для того, чтобы продвигать свое имя как частного коллекционера, а с целью ознако-мить Европу непосредственно с му-зеем Таможенной службы РМ, про-движения имиджа и узнаваемости Молдовы за рубежом. «Очень бы хотелось показать уникальную коллекцию, которой обладает наш музей. Ведь такими экспонатами может похвастаться далеко не каждая страна мира. Чего стоит коллекция фуражек, формы сотрудников таможенных органов различных стран и т.д.», – заметил Костин. В ходе визита в Будапешт госпо-дин Костин узнал о том, что в Евро-пе создано сообщество таможенных музеев стран Евросоюза. Понятно, что в его состав входят только чле-ны ЕС. Однако, оценив уникаль-ность коллекции музея молдавской таможни, директор Финансовой гвардии и Таможенной службы Вен-грии посоветовал Петру Костину направить в эту организацию пись-мо с просьбой предоставить нам членство в ней. По его словам, «у

СобытияEVENTS

Page 45: Septembrie-Octombrie 2008

44 45

EVENTSEVENTSнас есть все шансы получить поло-жительный ответ».

«ПРЕЛЕСТИ» БЮРОКРАТИИ: ИСПЫТАНО НА СЕБЕКоллекционер Костин знал, что вы-воз исторических экспонатов за ру-беж – дело сложное и хлопотное. Но на этот раз ему на себе пришлось испытать все трудности по выпол-нению требований законодатель-ства. Не только национального, но и соседних стран. При вывозе коллекции Петру Костин столкнулся с бюрократией украинских коллег. Когда было за-явлено о намерении провести кол-лекцию транзитом по территории Украины, таможенники этой стра-ны заговорили о том, чтобы экспо-наты в обязательном порядке прош-ли «оценку» их экспертов из Киева или Черновиц. Но наш коллекцио-нер засомневался в их профессио-нализме. На это, конечно же, было бы потрачено довольно много вре-мени, поэтому господин Костин принял решение ехать через Румы-нию. Посольство Молдовы в этой стране очень помогло: проинфор-мировало таможенные службы Ру-мынии, решило другие организа-ционные вопросы. Так что при про-возе коллекции никаких проблем не возникло. Перевозка исторических экс-понатов должна осуществляться в специальной упаковке. Малейший просчет, и ценнейший экспонат мо-жет быть поврежден и даже утерян навсегда. По словам ответственно-го музея, Кишиневский картонный комбинат оказал ему в этом плане большую услугу: для каждого экс-

поната была изготовлена отдельная упаковка, соответствующая разме-рам объектов вплоть до миллиме-тра. Более того, это было сделано совершенно бесплатно. Вот такое спонсорство. Не обошлось и без по-мощи Министерства иностранных дел и европейской интеграции, ко-торое выделило транспорт для пе-ревозки коллекции. По установленным правилам, коллекции особой ценности при вывозе за границу в обязательном порядке должны быть застрахова-ны. Без этого экспонаты даже не по-зволят через границу провести. Ка-кова стоимость страховки коллек-ции, вывезенной в Венгрию, Петр Костин умолчал. Сказал только, что специалисты догадываются, во сколько это обошлось… А В ИТОГЕ…Музей Таможенной службы Молдо-вы занимает помещение площадью 50 квадратных метров. Ограничен-ность площади не позволяет Петру Костину выставить все экспона-ты, достойные внимания. Кстати, в Венгрии под экспозицию выделили порядка 300 квадратных метров. Вы-воды делайте сами… Так вот, по возвращении из Вен-грии ответственный музея получил заверение руководства Таможенной службы в том, что им будет рассмо-трена возможность предоставления музею дополнительных площадей, а может быть, даже отдельного по-мещения. Господин Костин гово-рит, что «если выделят площадь в несколько раз больше той, на кото-рой сегодня расположен музей, по-

верьте, я заполню ее любопытней-шими экземплярами, которые наши ценители истории еще не видели». Помимо этого, за организацию выставки за рубежом Петру Костин получил диплом почетного докто-ра молдавского отделения Между-народной академии информации при ООН с вручением специальной мантии и золотой медали данной академии. «Для меня большая честь полу-чить диплом и медаль этой органи-зации. Ведь такого рода титулы по-лучют признанные ученые и акаде-мики мира», - признался господин Костин. Таким же дипломом и меда-лью был награжден и генеральный директор института-музея Нацио-нальной армии Венгрии, генерал-лейтенант, доктор Холло Иожеф Ференц, который принял активное участие в подготовке выставки в Бу-дапеште. Если говорить о наградах, ко-торых был удостоен ответственный музея Таможенной службы РМ Пе-тру Костин, то только в этом году их было пять. В частности, за открытие музея Таможенной службы от пра-вительства Молдовы ему был вы-дан диплом третьей степени. Также он получил два диплома от Нацио-нального музея археологии и исто-рии, которые были вручены в меж-дународный день музеев (18 мая).

Ксения Сэкэряну

События

Page 46: Septembrie-Octombrie 2008

44 45

EVENTSNatalia Calenic,

şefa Secţiei analiză, planificare strategică şi integrare europeană

Dezvoltarea colaborării eficiente între vamă şi

sectorul privat

a sfîrşitul lunii septembrie membrii Comitetului consultativ pe lîngă Serviciul Vamal s-au întrunit într-o nouă şedinţă, care a fost prezidată de Viorel Melnic, Di-rector general al Serviciului Vamal. La şedinţă au participat conducătorii Asociaţiei expeditorilor şi brokerilor va-mali din Republica Moldova, reprezentan-ţii Asociaţiei internaţionale a transportato-rilor auto, Camerei de comerţ şi industrie, Clubului republican al oamenilor de afaceri “TIMPUL” şi Consiliului economic pe lîn-gă prim-ministru. Din partea Serviciului Vamal au fost prezenţi conducătorii sub-diviziunilor aparatului central precum şi şeful biroului vamal Chişinău. La deschiderea şedinţei Viorel Mel-nic a accentuat că şedinţa Comitetului are un caracter public, scopul ei principal fiind abordarea problemelor ce ţin de activitatea vamală, schimb de informaţii şi dezvolta-rea unei colaborări eficiente între vamă şi sectorul privat. De asemenea, dl Melnic a invitat membrii comitetului să contribuie la dezbateri şi să vină cu propuneri efecti-ve în vederea impulsionării dialogului. În acest context, directorul general s-a referit la rezultatele implementării memorandu-murilor de înţelegere semnate între Ser-viciul Vamal şi agenţii economici, specifi-cînd că mai multe companii au manifestat disponibilitatea de a conlucra cu organele vamale în vederea contracarării fraude-lor vamale şi comerţului ilicit cu mărfuri contrafăcute. În vederea promovării aces-tui mecanism de parteneriat a fost aprobat un Program special, care stabileşte meca-nismul de implementare a memorandumu-rilor inclusiv monitorizarea şi evaluarea efi-cienţei acestora. De asemenea, a fost elabo-rat un Memorandum-model care va servi drept bază pentru negocierile cu companii-le şi asociaţiile cointeresate. Specificînd, că o astfel de colaborare contribuie la imple-mentarea metodelor eficiente de control în

baza analizei riscurilor şi prevenirea infrac-ţiunilor transfrontaliere, dl Melnic a reite-rat disponibilitatea Serviciului Vamal de a semna astfel de memorandumuri cu asocia-ţiile de transportatori şi brokeri vamali. Pe parcursul discuţiilor, reprezentan-ţii asociaţiilor şi-au exprimat acordul de a colabora cu Serviciul Vamal, inclusiv prin semnarea memorandumurilor, care vor contribui atît la accelerarea procedurilor de vămuire, cît şi la eficientizarea activităţilor de combatere a infracţiunilor transfronta-liere. În cadrul şedinţei membrii comitetu-lui au fost informaţi referitor la măsurile în-treprinse de Serviciul Vamal în domeniul armonizării cadrului normativ cu Conven-ţiile internaţionale şi evoluţiile în procesul de implementare a conceptului “ghişeul unic” la punctele de trecere a frontierei. La iniţiativa Serviciului Vamal în ca-drul şedinţei au fost puse în discuţie două documente: proiectul Planului de dezvolta-re instituţională a Serviciului Vamal şi pro-iectul Codului de procedură vamală.Planul de dezvoltare instituţională a Ser-viciului Vamal pentru anii 2009-2011 are drept scop reunirea într-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planifi-carea politicilor publice, elaborarea buge-tului, stabilirea priorităţilor şi planificarea organizaţională în cadrul Serviciului Va-mal. Planul cuprinde componenta de ma-nagement a acestuia (se prezintă misiunea, viziunea şi valorile instituţiei, precum şi o analiză a resurselor umane şi financiare, a mediului intern şi extern al instituţiei). Do-cumentul cuprinde, de asemenea, priorită-ţile pe termen mediu şi principalele direcţii de acţiune ale instituţiei, pe baza cărora se elaborează componenta bugetară. Elabo-rarea şi implementarea aspectelor preciza-te în planul de dezvoltare au drept obiectiv creşterea eficienţei şi eficacităţii în ceea ce priveşte activităţile curente desfăşurate în

cadrul Serviciului Vamal. Toate acestea au ca scop final o implementare coerentă a po-liticilor stabilite de guvern. Cît priveşte Codul de procedură va-mală, acesta a fost elaborat întru executa-rea prevederilor Legii nr.280-XVI din 14 decembrie 2007, şi are drept scop sistema-tizarea reglementărilor vamale, stabilite în actele normative în vigoare, prin includerea acestora într-un cod cu forţă juridică a legii. În procesul de elaborare a Codului de pro-cedură vamală a fost efectuată prelucrarea întregului material normativ, completarea lacunelor legislative, introducerea de nor-me noi cerute de evoluţia raporturilor juri-dice vamale, expunerea logică a materialu-lui normativ, utilizînd mijloacele moderne de tehnică legislativă. În vederea implicării societăţii civile în procesul decizional, Serviciul Vamal a lansat o invitaţie pentru prezentarea pro-punerilor constructive vizavi de ambele proiecte, astfel încît contribuţiile membri-lor comitetului să poată avea impact asupra dezvoltării iniţiativelor legislative, iar Ser-viciul Vamal să poată beneficia din plin de pe urma cooperării cu societatea civilă. În urma discuţiilor pe marginea tema-ticii următoarei şedinţe a Comitetului con-sultativ, s-a propus de a aborda probleme ce vizează transparenţa procedurii în cazul contravenţiilor vamale şi aplicare de sanc-ţiuni pentru fraude vamale. De asemenea, asociaţiile brokerilor vamali vor interveni cu propunerile ce se referă la activităţile de combatere a corupţiei.

L

EvenimenteEVENTS

Page 47: Septembrie-Octombrie 2008

46 47

EVENTSEVENTS a 18 septembrie curent, a avut loc ceremonia oficială, consacrată dării în exploatare a edificiului reconstruit la postul vamal Tudora al Biroului vamal Bender, care activează la frontiera Re-publicii Moldova cu Ucraina. Postul dat pe parcursul ultimului an a suportat o reconstrucţie capitală, fiind valorificate 42 milioane lei, alocaţi din bugetul de stat. Scopul reconstrucţiei a urmărit trei obiective principale: 1) extinderea capa-cităţii de deservire a traficului de măr-furi şi de pasageri; 2) crearea condiţiilor optime de muncă pentru colaboratorii serviciilor, care participă la controlul de frontieră; 3) asigurarea unui nivel mo-dern de confort şi o deservire impeca-bilă la scara standardelor internaţiona-le pentru persoanele, care traversează frontiera. La ceremonia de dare în exploatare a postului vamal Tudora renovat a par-ticipat Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin. În alocuţiunea, adresată partici-panţilor la eveniment, Viorel Melnic, Director general al Serviciului Vamal,

a menţionat, că postul vamal Tudora se află pe una din cele mai solicitate arte-re rutiere la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina şi majorarea capacităţilor de trafic prin acest post a devenit un impe-rativ al timpului. Reconstrucţia postu-

lui vamal Tudora, a spus Director gene-ral al Serviciului Vamal, va contribui la soluţionarea mai multor probleme, care se făceau simţite în ultima perioadă. Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, însoţit de Directo-rul general al Serviciului Vamal, a luat cunoştinţă cu condiţiile, create în post pentru efectuarea unui control calitativ al traficului de mărfuri şi de călători şi a rămas satisfăcut de cele văzute. Şeful statului şi-a expus, printre al-tele, părerea că aceste condiţii, fie ele din cele mai perfecte, pot contribui la asigurarea unui control vamal la scara cerinţelor moderne, doar dacă va fi luat în seamă ca bază factorul uman, atitudi-nea conştiincioasă a colaboratorilor va-mali pentru exercitarea corectă a obli-gaţiilor de serviciu. Preşedintele republicii le-a adresat felicitări participanţilor la ceremonia de deschidere a postului vamal Tudora, apreciind că obiectul dat va contribui la îmbunătăţirea substanţială a condiţii-lor de trafic şi va conduce prin aceasta la creşterea referinţelor pozitive despre ţara noastră.

L

Postul vamal Tudora: condiţii de nivel european

Evenimente

Page 48: Septembrie-Octombrie 2008

46 47

EVENTSA 16-a Spartachiadăa lucrătorilor vamali

imp de trei zile, 26 - 28 septembrie, camping-ul din Vadul-lui-Vodă a devenit arena unei încordate rivalităţi sportive. Încoace au sosit din republică echipele sportive ale subdiviziunilor vamale pen-tru a participa la jocurile celei de-a 16-a Spartachiade a colaboratorilor vamali, care se desfăşoară anual, fiind dedicată sărbătorii profesionale - Zilei lucrătoru-lui vamal, marcată la 4 septembrie. În acest an camping-ul de la Vadul-lui-Vodă a avut de suferit în urma inun-daţiilor, însă conducerea unităţii a depus eforturi considerabile în vederea înlătu-rării consecinţelor calamităţii în termen scurt şi a creat condiţiile necesare pen-tru ca sărbătoarea sportivă a colaborato-rilor vamali să se desfăşoare anume aici, ca în fiecare an. La Spartachiadă au participat 10 echipe, reprezentînd 8 birouri vamale

din teritoriu, o echipă a aparatului cen-tral al Serviciului Vamal şi o echipă a în-treprinderii de stat „Vamtehinform”.Participanţii au disputat întîetatea la cinci probe sportive: mini-fotbal, volei, tenis de masă, şah şi tragerea otgonului. Competiţiile au evidenţiat învingătorii în fiecare disciplină sportivă, precum şi echipele, care au acumulat punctaj ma-ximal în clasamentul general. Celor mai buni jucători, apreciaţi de echipa de ar-bitri, le-au fost înmînate cadouri de dis-tincţie. În acest an după suma punctelor, acumulate în cinci probe, învingătoare a Spartachiadei pentru prima dată a deve-nit echipa biroului vamal Bălţi, locul doi i-a revenit echipei biroului vamal Leuşe-ni, pe locul trei s-a plasat echipa biroului vamal Briceni.

Printre numeroşii suporteri ai Spartachiadei au fost şi conducătorii Serviciului Vamal. Potrivit părerii unanime a tuturor participanţilor şi spectatorilor, sărbă-toarea sportivă şi-a atins scopul. În ca-drul ceremoniei solemne de închidere a Spartachiadei, după decorarea învin-gătorilor cu cupe, diplome şi cadouri, Viorel Melnic, Director general al Ser-viciului Vamal al Republicii Moldova, felicitînd participanţii, a remarcat, că în acţiunea sportivă, care s-a desfăşu-

rat, învinşi nu există, deoarece fiecă-ruia din cei prezenţi i s-a oferit posi-bilitatea nu numai să-şi demonstreze măiestria sportivă sau să primească sa-tisfacţie, urmărind confruntările spor-tive spectaculoase, captivante, dar şi să se întreţină cu colegii, să se odihnească într-un loc pitoresc al naturii, să acu-muleze forţe noi. Iar aceasta constituie un factor important, care ulterior se va ref lecta şi asupra calităţii îndeplinirii de către colaboratorii vamali a obliga-ţiilor profesionale.

T

EvenimenteEVENTS

Page 49: Septembrie-Octombrie 2008

COLLABORATIONColaborarea Internationala

isiunea Uniunii Europene EUBAM a organizat pentru grănicerii şi colabo-ratorii vamali interesaţi de relaţiile cu mass-media şi cu publicul din Ucraina şi Moldova un program de studii în Finlan-da. Timp de patru zile a fost studiată ex-perienţa şi strategia de comunicare a ce-lor două servicii de frontieră a Finlandei, membrii delegaţiilor ajungînd unanim la concluzia că jurnaliştii ţării-gazdă sînt mai mult tentaţi de indicii calitativi ai co-municării, accentul de bază fiind pus pe informarea populaţiei despre regulile de traversare a hotarelor în UE. Aceasta este realizată cu preponderenţă prin inter-mediul presei scrise, editarea broşurilor, posterelor ş.a. producţii poligrafice, pe care o plasează la punctele de frontieră. O atenţie deosebită este acordată minisondajelor pe diferite teme referi-toare la activitatea vameşilor şi a grăni-cerilor. Mai puţin sunt utilizate posibi-lităţile radioului şi ale televiziunii. S-a remarcat că orice colaborator al acestor servicii poate conlucra cu mass-media, fără acordul obligatoriu al instanţei su-perioare, cuvintele-cheie în prezentarea imaginea instituţiilor de frontieră fiind o transparenţă deosebită. Rareori se în-tâmplă ca un conducător de rang înalt să intervină pentru a explica ceva colabo-ratorilor sau a rezolva probleme cotidia-

ne. Grănicerii şi vameşii se completea-ză reciproc, uneori executînd obligaţii-le funcţionale ale celelaltei părţi. Adică, în lipsa grănicerului la un oarecare post vamal, obligaţiile acestuia le îndeplineş-te vameşul şi invers. În ceea ce ţine de activitatea de mediatizare a activităţii, eforturile sunt comune, lipsind princi-piul „cine raportează primul, acela este eroul”. Lipseşte indicele cantitativ „Nici o zi fără un rînd scris”, conducerea nu

M

se implică în formele de mediatizare, dar nici nu insistă asupra indicilor. În Servi-ciul presă şi relaţii cu publicul sînt anga-jate 12 persoane şi încă cinci ofiţeri de presă în districtele vamale teritoriale. Se editează o revistă cu tirajul de 7000 exemplare pentru publicul larg cu o pe-riodicitate de o dată în două luni şi o re-vistă internă ce iese de sub tipar o dată la trei luni. Pentru informarea internă este luat ca bază INTRANETT-ul realizat de o echipă de analişti şi experţi, pentru in-formarea externă este inaugurată pagina WEB, gestionată în trei limbi: finlandeză, suedeză şi engleză. Anul trecut în această pagină au fost publicate 27 de materiale, cu cîte 2-3 fotografii. Despre fraudele va-male se scrie doar după ce şi-au spus ver-dictul instanţele de judecată. Serviciul vamal al Finlandei este structura care asigură impozitarea, con-trolul şi deservirea comerţului intern şi extern, care este responsabilă de poli-tica vamală. Sarcina este administrarea fluxului de mărfuri cu scopul facilitării comerţului extern şi iradicarea comerţu-lui ilicit. În 2007 Serviciul Vamal a colec-

tat impozite în sumă de 10,6 mlrd. euro, ceea ce constituie 30 la sută din venitu-rile din impozitare ale bugetului de stat. În Serviciul Vamal al Finlandei sunt an-gajate circa 2600 de persoane. Serviciul este subordonat Ministerului Finanţelor şi structura lui include Direcţia vamală principală şi cinci districte vamale, la fel şi Laboratorul vamal. Cu succes în con-trolul vamal sunt utilizaţi prietenii pa-trupezi, fiind organizat un Centru chi-nologic ultramodern. Programul de studii din Finlanda a fost destul de util, pentru participanţi avînd o importanţă practică şi cogni-tivă, permiţînd a cunoaşte practica de lucru a vămii finlandeze şi a activităţii grănicerilor.

48

Experienţa vamalăa Finlandei

Page 50: Septembrie-Octombrie 2008

COLLABORATIONColaborarea Internationala

49

Vizita de lucru în Moldovaa delegaţiei autorităţii

vamale române n luna septembrie curent, Serviciul Va-mal al Republicii Moldova a fost vizitat de delegaţia Autorităţii naţionale a vămi-lor din România în frunte cu Gelu Şte-fan Diaconu, vicepreşedinte al Agenţiei naţionale de administrare fiscală a Ro-mâniei. În cadrul întrevederii de lucru Vio-rel Melnic, director general al Serviciului Vamal al Moldovei, a subliniat importan-ţa dezvoltării cooperării şi schimbului de experienţă între cele două autorităţi va-male în vederea promovării şi implemen-tării standardelor europene. Dl Melnic a adus mulţumiri părţii române pentru asistenţa acordată în procesul de armoni-zare a legislaţiei vamale naţionale cu cea din Uniunea Europeană, menţionînd că alinierea la standardele europene repre-zintă un obiectiv prioritar pentru siste-mul vamal moldovenesc. În acest context, dl Diaconu a ex-pus disponibilitatea Autorităţii naţiona-le a vămilor din România de a susţine în continuare eforturile Serviciului Va-mal orientate spre integrarea în spaţiul vamal european şi de a oferi asistenţă în ceea ce priveşte ajustarea legislaţiei, pro-

cedurilor şi tehnologiilor vamale la stan-dardele UE. Referindu-se la dezvoltarea capacităţilor instituţionale, oficialul ro-mân a expus convingerea că schimbul de experienţă şi cunoştinţe între colaborato-rii vamali ale ambelor ţări, inclusiv prin desfăşurarea unor activităţi de instruire vor contribui la perfecţionarea profesio-nală şi obţinerea pe această cale a rezulta-telor pozitive pentru autorităţile vamale. Discuţiile între conducătorii ambe-lor administraţii vamale s-au axat şi pe problematica asistenţei administrative reciproce, conform Acordului între Gu-vernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal, semnat la Bucureşti la 24 aprilie 2000. Totodată, au fost abordate aspectele ce vizează implementarea tehnologiilor informaţionale, prin prisma interopera-bilităţii acestora cu sistemele informaţi-onale ale UE, printre care Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NSTC) şi Tari-

ful Vamal Integrat Comunitar (TARIC). Cu referire la dezvoltarea infrastructurii vamale, părţile au făcut un schimb de in-formaţii referitoare la modernizarea bi-rourilor vamale la frontiera comună şi au punctat priorităţile lor în acest sens. În vederea intensificării relaţiilor de cooperare s-a convenit organizarea tri-mestrială a şedinţelor de lucru la puncte-le de trecere a frontierei moldo-române, precum şi efectuarea unor vizite de lucru a colaboratorilor Serviciului Vamal din Republica Moldova în România pentru a se familiariza cu activitatea subdiviziu-nilor relevante ale Autorităţii naţionale a vămilor. În cadrul vizitei delegaţia română a luat parte la festivităţile organizate cu ocazia sărbătorii profesionale - Zilei lu-crătorului Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi Aniversării a 17-a de la crea-rea sistemului vamal naţional. De aseme-nea, membrii delegaţiei au vizitat Centrul de instruire a colaboratorilor vamali şi Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Î

Page 51: Septembrie-Octombrie 2008

50 51

COLLABORATIONМеждународное Сотрудничество

30 сентября с.г. Таможенную службу Республики Молдова посетила с ра-бочим визитом делегация Государ-ственной таможенной службы Укра-ины во главе с первым заместителем Председателя ГТС Украины Пиков-ским Игорем Александровичем. В ходе рабочей встречи с руко-водством Таможенной службы Ре-спублики Молдова были обсуждены вопросы двустороннего сотрудниче-

ства, в частности, о предваритель-ном обмене информацией, о товарах и транспортных средствах, переме-щаемых через государственную гра-ницу Республики Молдова и Укра-ины, о совместном контроле в пун-ктах пропуска через молдавско-укра-инскую государственную границу. Также были рассмотрены во-просы развития инфраструктуры и

затронуты аспекты упрощения та-моженных процедур для ускорения товарооборота и прохождения тран-зитных грузов. Отмечая важность развития дву-стороннего сотрудничества, сторо-ны выразили готовность продол-жить диалог, в том числе, на уровне экспертов. В этой связи была достиг-нута договоренность о проведении, в ближайшее время ряда рабочих встреч для обсуждения конкретных проблем и обмена опытом. В ходе встречи господин Пи-ковский пригласил генерально-го директора Таможенной службы Молдовы Виорела Мельника посе-тить Таможенную службы Украины с официальным визитом. В рамках визита украинская делегация посе-тила Центр профессиональной под-готовки и повышения квалифика-ции сотрудников таможни и Музей Таможенной службы Республики Молдова.

50

Визит украинских коллег

Page 52: Septembrie-Octombrie 2008

50 51

STATISTICS e parcursul lunilor ianuarie-septem-brie ale anului curent s-au perceput drepturi de import-export în sumă to-tală de 7 194,4 milioane lei, fiind supra executată cifra de control aprobată pen-tru perioada de raportare cu 283,1 mili-

oane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 4,1 la sută. Efectuînd analiza încasării drepturilor de import-export în compa-raţie cu aceeaşi perioadă a anului pre-cedent constatăm o majorare de 22,2% (1306,8 milioane lei).

Ritmurile de creştere a drepturilor de import-export (pe tipuri de plăţi) pentru perioada vizată ale anului cu-rent, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent se prezintă în tabe-lul de mai jos:

P

Perceperea drepturilor

de import-export

Statistica

Natalia Ciumacenco, şef-adjunctal Direcţiei venituri vamale

Concomitent vă informăm, că în vede-rea executării Planului de acţiuni privind im-plementarea principiului „ghieului unic” la punctele de trecere auto a frontierei de stat, organele vamale au preluat funcţia de calcu-lare i percepere a: (I) taxelor pentru folosi-

rea drumurilor de autovehiculele neînmatri-culate în Republica Moldova; (II) taxelor pen-tru folosirea drumurilor de autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăesc limitele admise, (III) plăţilor pentru importul mărfurilor care,

în procesul utilizării, cauzează poluarea me-diului i plăţii pentru ambalajul mărfurilor importate, i (IV) a plăţilor pentru emisiile de poluanţi ale autovehiculelor neînmatriculate în Republica Moldova.

Page 53: Septembrie-Octombrie 2008

52

Aflîndu-mă în deplasare peste hotarele Republicii Moldova, mi-am cumpărat 3 bijuterii i un tablou. În scopul evitării apariţiei unor eventuale dificultăţi la trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, a vrea să cunosc care este procedura legală de trecere a obiectelor respective peste frontiera vamală?

Elena Pîslaru, Dondueni

Pentru început, este inerent de a specifica baza juridico-legală de regle-mentare a relaţiilor respective. În acest context, Legea cu privire la modul de introducere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 185-189/1416 din 31.12.2002, cu modificările ulterioare, este principalul act normativ ce reglementează în mod particular modalitatea de introdu-cere i scoatere a obiectelor i bijuteriilor din metale preţioase i pietre preţioase, precum introducerea i scoaterea valorilor culturale. Conform dicţionarului explicativ, prin termenul bijuterie subînţelegem obiectul confecţionat din metal nobil (i pietre preţioase) sau din piatră scumpă folosit ca podoabă (inele din aur, giuvaiere i altele), lucrare de proporţii i forme relativ mici care se impune prin eleganţă i minuţiozi-tatea detaliilor. În sensul legii sus-nominalizate, per-soanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:• bijuterii din metale preţioase i pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că biju-teriile menţionate nu sunt omogene. • obiecte din metale i pietre preţioase care nu sunt destinate activităţii comer-ciale sau de producţie, cu condiţia achi-tării drepturilor de import i declarării în modul stabilit. În aceeai ordine de idei, persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe terito-riul Republicii Moldova:• bijuterii din metale i pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sunt identice. • obiecte din metale i pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia obiectelor sus-indicate) a căror valoare în vamă nu depăete suma de 10000 euro i care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu

condiţia achitării drepturilor de export i declarării în modul stabilit.• obiecte din metale i pietre preţioase a căror valoare depăete suma de 10000 euro i care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit i prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministe-rul Finanţelor i Ministerul Culturii i Turis-mului, prin care se confirmă costul lor i faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală.• obiecte din metale i pietre preţioase (inclusiv cele expediate prin interme-diul trimiterilor potale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi i destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăete suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export i declarării în modul stabilit. În ceea ce privete modalitatea de introducere i scoatere a valorilor cultu-rale de pe teritoriul Republicii Moldova, este important a distinge în limitele con-ceptualităţii sub formă de parte-întreg a noţiunilor de obiect de artă i valori culturale. Respectiv, prin prisma Legii cu privire la modul de introducere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Mol-dova, valorile culturale sunt definite ca fiind obiecte care, conform determinării organului competent, constituie valoare pentru artă, literatură, tiinţă, cultură i religie. Astfel, menţionăm că, în conformita-te cu legislaţia în vigoare, persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Re-publicii Moldova valori culturale cu condi-ţia prezentării organului vamal a autoriza-ţiei eliberată de autoritatea competentă a statului de expediere, respectării măsu-rilor de politică economică (restricţiile la introducerea i la scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor i mijloacelor de transport, stabilite din considerente de politică economică, ce prevăd licenţierea, cotarea, impozitarea, stabilirea preţului minim i maxim), achitării drepturilor de import i achitării în modul stabilit. La introducerea pe teritoriul Republi-cii Moldova, în cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că

acesta reprezintă valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea com-petentă a statului de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului men-ţionat cu condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii i Turismu-lui al Republicii Moldova, prin care se va confirma costul lui i faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală. În mod diferenţiat vizavi de procedu-ra de introducere, persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Repu-blicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, tiinţei, cul-turii i religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor legislaţiei în vigoare i prezentării auto-rizaţiei eliberate de Ministerul Culturii i Turismului al R. Moldova, în care se speci-fică costul obiectului i faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. De menţionat că, privitor la modali-tatea declarării, mărfurile respective fac parte din categoria bunurilor pe care persoanele fizice au obligaţia de a le de-clara organului vamal în scris, cu excepţia categoriilor de obiecte care fac obiectul declarării verbale, cum ar fi:• bijuteriile din metale preţioase i pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import ∕export, atît la in-troducere, cît i la scoatere cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sunt omogene. Astfel, la întrebarea dvs. conchidem că, în scopul respectării prevederilor legi-slaţiei vamale în vigoare, precum i întru evitarea eventualelor interdicţii care pot apărea la momentul trecerii frontierei vamale a Republicii Moldova este necesar de a respecta condiţia neomogenităţii bi-juteriilor achiziţionate de dvs., pe motivul diferenţierii obligatorii în cantitate de pînă la 5 unităţi i în lipsa scopului desfăurării activităţii comerciale sau de producţie. Cu privire la tablou, pentru legitimiza-rea faptului precum că acesta nu prezintă valoare culturală, considerăm oportun în mod prealabil de a obţine autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea com-petentă a statului de expediere.

La întrebare a răspuns Oleg Cojuhari, inspector superior la Direcţia drept va-mal i asistenţă juridică.

Consultant Vamal