SEMINAR 2 Corectarea Distorsiunilor Atentionale
-
Upload
agentia-ronet -
Category
Documents
-
view
52 -
download
2
description
Transcript of SEMINAR 2 Corectarea Distorsiunilor Atentionale
Corectarea distorsiunilor atentionale in scop terapeutic: metode si rezultate
Drd Liviu G Crisan Catedra de Psihologie, UBB Cluj-Napoca
Bar-Haim et al. 2007 - Concluzii
• Distorsiunile atentionale in anxietate sunt un fenomen robust, pot fi identificate atat la nivel constient, cat si preconstient
• In ambele sarcini experimentale (stroop, dotprobe) se pot detecta diferente robuste intre anxiosi si non-anxiosi
• Participantii non-anxiosi nu prezinta distorsiuni atentionale spre negativ (decat, posibil, spre stimuli de intensitate ridicata)
• Toate tipurile de tulburari de anxietate au fost asociate cu distorsiuni atentionale
• Persoanele cu anxietate ca trasatura ridicata nu difera de pacientii cu anxietate – ambele grupuri prezinta distorsiuni atentionale => prezenta distorsiunilor atentionale nu este suficienta pentru a explica aparitia acestor tulburari
Va rog cititi articolul!
Anxietate si distorsiuni atentionale. Exista un rol cauzal?
• Sunt distorsiunile atentionale doar o consecinta a anxietatii?
• Sunt acestea doar un epifenomen?
• Daca exista un rol cauzal distorsiuni -> anxietate, cum ar putea fi testat? – Se pot manipula experimental distorsiunile
atentionale?
• Prima manipulare experimentala a distorsiunilor atentionale
• Instalarea unei paradigme noi: Varianta modificata de dot-probe (modified dot-probe paradigm)
• Doua studii experimentale, participanti sanatosi, cu scoruri normale de anxietate
• Protocol experimental general: 1. Antrenament antentional (cauza) 2. Sarcina de stres (distresul = efectul)
Macleod et al. 2002 – Studiul 1
• Dot-probe modificat, stimuli: cuvinte – 50% prezentate subliminal
• Doua grupuri experimentale: – Atentie la neutru: 100% din probe erau asociate cu
stimulii neutri – Atentie la negativ: 100% din probe erau asociate cu
stimulii negativi • Prin invatare implicita -> atentia este
distorsionata in mod diferit in cele doua grupuri • Dupa antrenament -> sarcina de stres: – Completarea unor anagrame dificile (unele
imposibile), contra timp, sub inregistrare video pentru a fi dat drept exemplu la urmatorul curs
– Emotiile (anxietate, depresie) sunt masurate pre-test/post-test
Macleod et al. 2002 – Studiul 1
Macleod et al. 2002 – Studiul 2
• Diferit fata de studiul 1: – Doar stimuli supraliminali (500ms) – Sarcina stresanta era realizata de doua ori, inainte
si dupa antrenamentul atentional – Evolutia distorsiunilor atentionale este evaluata
inainte si dupa antrenament
• Aceleasi grupuri experimentale, aceeasi sarcina de stres
• Inainte de trainingul atentional, cele doua grupuri de participanti nu difera in reactivitatea la stres
Macleod et al. 2002 – Studiul 2
MacLeod et al 2002 - Concluzii
• Antrenamentul atentional poate induce distorsiuni atentionale, dar nu induce un efect imediat la nivel atentional (ipoteza vulnerabilitatii cognitive)
• Manipularea atentiei spre negativ -> reactivitate sporita la stres
• Participantii care raspund mai bine la antrenamentul atentional spre neutru -> reactivitate mai scazuta la stres (r = .33)
Intrebari cheie pentru studiile viitoare
• Cat de robusta este manipularea atentiei? • Sunt modificarile atentionale durabile? Se
pot generaliza? • Poate antrenamentul atentional sa
produca modificari in situatii reale de viata?
• Se poate folosi antrenamentul atentional in scop terapeutic?
• Absolventi de liceu in Singapore -> deplasare in Australia pentru facultate (stres!)
• Putem reduce stresul absolventilor printr-un antrenament atentional?
• 40 participantii, niveluri normale de anxietate • Procedura dot-probe modificata
• Doua grupuri experimentale: – activ: 100% din probe asociate cu stimulii neutri ->
antrenament atentional spre neutru (evitarea negativului)
– placebo: 50% din probe asociate cu neutru, 50% cu negativ -> lipsa antrenamentului
• Antrenament atentional zilnic, timp de 15 zile • Inainte si dupa fiecare sesiune de
antrenament, atentia este evaluata prin procedura clasica dot-probe
• Rezultatele confirma ca manipularea atentiei are loc doar in grupul activ -> se induce o evitare atentionala a stimulilor negativi
• In urma tranzitiei, participantii care au urmat antrenamentul de evitare a stimulilor negativi raporteaza un nivel de anxietate mai scazut
• Analiza de mediere confirma faptul ca: manipularea antentiei mediaza efectul conditiei experimentale asupra nivelului de stres -> cu cat atentia s-a schimbat mai mult, cu atat reactivitatea la stres a scazut mai mult
• Rezulta: manipularea atentiei -> rol cauzal asupra emotiei, dar nu imediat ci in interactiune cu evenimente stresante de viata
• Poate o singura sesiune de antrenament sa reduca nivelul de anxietate fata de vorbitul in public la participanti anxiosi?
• 94 participanti cu anxietate sociala (subclinic) • Doua grupuri experimentale (activ vs placebo) • Sarcina de stres: tinut un discurs pe
neasteptate, sub inregistrare video
Amir et al 2008
• Studiu clinic controlat – pacienti cu fobie sociala (N=36)
• Interventie: 8 sesiuni de antrenament atentional (1 luna)
• Grup activ vs placebo • Simptomele de anxietate masurate in
pretest, posttest si la follow-up de 4 luni
Schmidt et al. 2009 – Journal of Abnormal Psychology, 118
Schmidt et al. 2009
• Antrenamentul atentional se asociaza cu o reducere semnificativa a simptomelor de anxietate sociala
• 72% pacienti din conditia activa nu mai indeplinesc criteriile de diagnostic – 11% in conditia de control
• Beneficiile antrenamentului atentional se mentin la 4 luni de la incheierea interventiei
Cognitive-behavioral model of social anxiety (Rapee & Heimberg, 1997)
Focus on: attentional processes
• Amir et al 2009 – al doilea studiu clinic controlat: antrenament atentional in fobia sociala
• Efect terapeutic pozitiv – 50% pacienti grup activ nu indeplinesc criteriile de diagnostic la finalul interventiei (versus 11% placebo)
• Evaluarea atentiei inainte si dupa antrenament -> confirma efectul antrenamentului asupra atentiei
• Analiza de mediere confirma faptul ca schimbarea atentiei mediaza efectul tratamentului asupra simptomelor
• Doar 21% din pacientii din grupul activ au crezut ca se afla in conditia activa si 28% din grupul placebo au crezut ca se afla in conditia activa => efectul terapeutic nu a fost influentat de asteptarile pacientilor
• Alte studii clinice: Anxietate generalizata • Amir et al. 2009 – o luna de antrenament
atentional • Efect terapeutic pozitiv – reducere in
simptomele de anxietate si depresie • Doar 50% din lotul activ mai indeplinesc
criteriile GAD vs. 87% in grupul de control • Marimea efectelor obtinute (0.72-0.88)
plaseaza antrenamentul atentional in randul altor tratamente (psihologic .71-.90; farmacologic .42-.90)
• Antrenamentul atentional este o interventie promitatoare • Efectele nu pot fi explicate de asteptarile pacientilor • Efectele pot fi puse pe seama mecanismului cognitiv vizat:
manipularea atentiei in directia evitarii stimulilor negativi • Nu este inca evident cat de mult poate fi transferat
efectul manipularii atentiei – multe studii nu folosesc sarcini independente de evaluare a distorsiunilor atentionale dupa antrenament
• Nu este clar daca manipularea atentiei afecteaza si alte procese cognitive: interpretare, memorie, rationament
• Efectul antrenamentului atentional in anxietate a fost replicat extensiv, dar nu avem suficiente cunostinte despre alte forme de patologie asociate cu distorsiuni atentionale: depresie, schizofrenie, tulburari de comportament alimentar
• Trebuie stabilite protocoale clare de integrare in practica clinica a procedurii de antrenament atentional
Status antrenament atentional
• >20 studii clinice (pacienti sau voluntari cu anxietate ridicata) raporteaza un efect terapeutic pozitiv
• … dar exista si studii care raporteaza absenta efectului
• … iar cele care prezinta un efect benefic, nu sunt lipsite de critici:
• Studiul lui Schmidt et al 2009 gaseste un efect pozitiv doar la follow-up, iar marimea efectului este 0.35-0.41. Amir et al foloseste acelasi protocol, obtine efect la post-test de 0.69-1.59. Alte studii clinice controlate cu design-uri foarte similare sau cu aceeasi stimuli nu inregistreaza nicio diferenta semnificativa.
• Nu este clara asocierea clinica dintre distorsiuni atentionale si anxietate -> exista un singur studiu care arata ca in urma tratamentului CBT distorsiunile atentionale se reduc
• Review - din 26 de studii de antrenament atentional: – 16 raporteaza manipulare cu succes a atentiei si efect pozitiv
asupra simptomelor – 10 raporteaza absenta efectului asupra atentiei si absenta
efectului asupra simptomelor • => lipsa efectului terapeutic este o consecinta a faptului
ca antrenamentul nu a avut loc cu succes si nu ca manipularea distorsiunilor atentionale nu are efect terapeutic
• => trebuie sa crestem eficienta antrenamentului atentional, nu sa renuntam la aceasta metoda de interventie
Efecte terapeutice la nivel comportamental? Dar la nivel fiziologic?
• 57 pacienti cu fobie sociala • Antrenament 4 zile consecutive – 3 grupuri:
atentie spre negativ vs spre pozitiv vs control • Test de stres social (discurs) -> evaluarea
comportamentului pe baza inegistrarilor video + monitorizarea conductantei electrice a pielii
Heeren et al 2012
• Participantii antrenati spre negativ: nivel mai mare de anxietate in timpul stresului
• Participantii antrenati spre pozitiv: nivel mai scazut de anxietate la nivel comportamental in timpul discursului si nivel mai scazut al conductantei electrice a pielii (nivel de arousal fiziologic/activare simpatica)
• Dar nu sunt diferente intre control si atentie spre negativ