scos

3
1)Locuţiunile verbale sunt sinonime cu un verb şi au în componenţă un verb, fiind folosite mai ales în limbajul oral. a băga de seamă, a da de veste, a da de ştire, a da ortul popii, a da fuga, a o lua la fugă, a o lua la sănătoasa, a da bir cu fugiţii, a da seamă, a- şi aduce aminte, a-şi da seama, a se da de-a rostogolul, a sta pe gânduri, am de gând, a lua peste picior, a sta pe gânduri, , a băga de seamă, a-şi da seama, a se lua la harţă,a da pe din două, a o face lată, a da înapoi, a se da jos, a lua la trei păzeşte, a-i părea bine, a scoate flăcări pe nări, a tăia frunze la câini, a ajunge la sapă de lemn, a veni cu sufletul la gură, a avea fluturaşi la stomac, a călca pe cineva pe coada, a aduce la îndeplinire, a se lăsa păgubaş, a scoate peri albi, a da raportul, a da de urmă, a da de veste, a da în vileag, a lua peste picior, a rupe tăcerea, a sparge gheaţa, a spăla putina, a sta de strajă, a trage pe sfoară, a vorbi pe şleau, a da bineţe, a da bir cu fugiţii, a da cu chirie, a da/ lua cuvântul, a da greş, a da cu împrumut, a se da huţa, a trage pe sfoară, a- şi lua inima în dinţi, a o scălda etc. 2)Locutiuni substantivale sunt echivalente cu substantive şi provin, majoritatea, din locuţiuni verbale. ex părere de rău, nod în papură, aduceri- aminte, băgare de seamă, dare de mână, dare de seamă, nebăgare de seama, gură spartă, vrute şi nevrute, inimă albastră, cai verzi pe pereţi, colac peste pupăză, aruncătura de băţ, ironia soartei,colac peste pupăză, deschizător de drumuri, foc şi pară, apă de ploaie, cal de bătaie, bătaie de cap, ţinere de minte, învăţătură deminte, cai verzi pe pereţi, facere de bine etc. 3.) Locuţiunile pronominale sunt rare şi sunt echivalente cu pronume. Ex.: -locuţiuni pronominale de politeţe:Alteţa Sa Regală, Domnia Sa,Excelenţa Voastră, Înălţimea Voastră, Majestăţile Lor Imperiale,Sfinţia Sa, etc. -locuţiuni pronominale nehotărâte: cine ştie cine, cine ştie ce, te miri ce, nu ştiu ce, te miri ce, nu ştiu cine, etc. 4. Locuţiunile adverbiale sunt echivalente cu adverbe şi se comportă cu acestea. Elementele componente ale locuţiunilor adverbiale sunt variate şi, după natura şi poziţia lor în contextulintern dat, putem distinge următoarele tipuri de locuţiuni adverbiale: a) Locuţiuni formate din prepoziţie + substantiv:cu binele, cu binişorul, cu carul, cu droaia, cu forţa, cu răspundere, de faţă de drept, de exemplu, pe faţă, de faţă, la timp, în timp etc. b) Locuţiuni alcătuite din prepoziţie + adjectiv substantivizat:cu frumosul, din plin, în plin, etc. c) Locuţiuni alcătuite din prepoziţie + participiu negativ(format cu prefixul negativ ’’ ne-’’):pe neaşteptate, pe nevăzute,pe negândite, pe neprevăzute ,etc. d) Locuţiuni alcătuite din preoziţie + prepoziţie + substantiv:de la capăt, de la început, etc. e) Locuţiuni alcătuite din formaţia prepoziţională ’’ de-a’’ +substantiv:de.a buşilea, de-a berbeleacul, de-a tumba etc. ;

description

m

Transcript of scos

1)Locuiunile verbale sunt sinonime cu un verb i au n componen un verb, fiind folosite mai ales n limbajul oral.

a bga de seam, a da de veste, a da de tire, a da ortul popii, a da fuga, a o lua la fug, a o lua la sntoasa, a da bir cu fugiii, a da seam, a-i aduce aminte, a-i da seama, a se da de-a rostogolul, a sta pe gnduri, am de gnd, a lua peste picior, a sta pe gnduri, , a bga de seam, a-i da seama, a se lua la har,a da pe din dou, a o face lat, a da napoi, a se da jos, a lua la trei pzete, a-i prea bine, a scoate flcri pe nri, a tia frunze la cini, a ajunge la sap de lemn, a veni cu sufletul la gur, a avea fluturai la stomac, a clca pe cineva pe coada, a aduce la ndeplinire, a se lsa pguba, a scoate peri albi, a da raportul, a da de urm, a da de veste, a da n vileag, a lua peste picior, a rupe tcerea, a sparge gheaa, a spla putina, a sta de straj, a trage pe sfoar, a vorbi pe leau, a da binee, a da bir cu fugiii, a da cu chirie, a da/ lua cuvntul, a da gre, a da cu mprumut,a se da hua,a trage pe sfoar, a-ilua inima n dini, a o sclda etc.

2)Locutiuni substantivale sunt echivalente cu substantive i provin, majoritatea, din locuiuni verbale.exprere de ru, nod n papur, aduceri- aminte, bgare de seam, dare de mn, dare de seam, nebgare de seama, gur spart, vrute i nevrute, inim albastr, cai verzi pe perei, colac peste pupz, arunctura de b, ironia soartei,colac peste pupz, deschiztor de drumuri, foc i par, ap de ploaie, cal de btaie, btaie de cap, inere de minte, nvtur deminte, cai verzi pe perei, facere de bine etc.

3.)Locuiunile pronominale sunt rare i sunt echivalente cu pronume.Ex.:-locuiuni pronominale de politee:Altea Sa Regal, Domnia Sa,Excelena Voastr, nlimea Voastr, Majestile Lor Imperiale,Sfinia Sa, etc.-locuiuni pronominale nehotrte: cine tie cine, cine tie ce, te miri ce, nu tiu ce, te miri ce, nu tiu cine, etc. 4. Locuiunile adverbialesunt echivalente cu adverbe i se comport cu acestea. Elementele componente ale locuiunilor adverbiale sunt variate i, dup natura i poziia lor n contextulintern dat, putem distinge urmtoarele tipuri de locuiuni adverbiale: a) Locuiuni formate din prepoziie + substantiv:cu binele, cu biniorul, cu carul, cu droaia, cu fora, cu rspundere, de fa de drept, de exemplu, pe fa, de fa, la timp, n timp etc. b) Locuiuni alctuite din prepoziie + adjectiv substantivizat:cu frumosul, din plin, n plin, etc. c) Locuiuni alctuite din prepoziie + participiu negativ(format cu prefixul negativ ne-):pe neateptate, pe nevzute,pe negndite, pe neprevzute ,etc. d) Locuiuni alctuite din preoziie + prepoziie + substantiv:de la capt, de la nceput, etc. e) Locuiuni alctuite din formaia prepoziional de-a +substantiv:de.a builea, de-a berbeleacul, de-a tumba etc. ;unele dintre ele sunt marcate i cu prepoziiile cu sau pe :cu de-asila, pe de-a dreptul, pe de-a- ntregul, etc f) Locuiuni alctuite din substantive repetate prin prepoziii:bucic cu bucic, ceas cu ceas, clip de clip, din loc n loc, dinmoment n moment, din clip n clip, minut de minut, or de or,etc.g) Locuiuni formate din cuvinte ce rimeaz:calea- valea,harcea- parcea, talme- balme, etc .i) Locuiuni compuse din pri de vorbire diferite:amar devreme, ba bine c nu, ba chiar, cel puin, ct pe ce, cu chiu cu vai,cu vai nevoie, pe nepus mas, c-o falc- n cer i cu una-n pmnt,cu orice pre, cu osele cu momele, cu noaptea-n cap, cu una cudou, nici una nici dou, cu vrf i ndesat, de ajuns i de rmas, cusil de mil, de unde pn unde, fr doar i poate, de voie de nevoie, nici n ruptul capului, ntr-o doar, ntr-un noroc, nici pedeparte, tam- nisam, ct ai bate din palme, ct ai clipi din ochi, ctl ine gura, ct vezi cu ochii, ct ai zice pete, etc. 5. Locuiunile prepoziionalesunt sintagme legate, n careprezena unei prepoziii este obligatorie i care au valoarearelaional a unei prepoziii.n funcie de unitatea lexical care intr n formaie,locuiunile prepoziionale sunt de mai multe tipuri:a) Locuiuni provenite din adverb precedate de una sau douprepoziii i, uneori, urmate de prepoziie:n afar, afar de, dedinaintea, pe dinaintea, pe dinuntrul, pn n afara, pn pedinaintea, n josul, n susul, n dreptul, pe deasupra, de- a latul etc.b) Locuiuni formate pe baza unui substantiv nsoit de una saude dou prepoziii:din cauza, n dosul, cu excepia, n locul, dinpartea, din pricina, n conformitate cu, fa de, n loc de, n materie de, din motive de, cu privire la, peste drum de, cot la cotcu, la mijloc de, la sftit de, la nceput de, etc.c) Locuiuni alctuite din pri de vorbire diferite:cu tot(cu),cu toat, conform cu, privitor la, referitor la, ales de, deosebit de,etc.Locuiunile prepoziionale care sunt formate cu ajutorularticolului enclitic cer cazul genitiv:n afara, naintea, nuntrul, nsusul, n josul, n jurul, n timpul, n vremea, la mijlocul, la(n)spatele, n faa, n dosul, n fundul, n(la) dreapta, n(la) stnga,de-a curmeziul, de-alatul, de-alungul,n ciuda,n dreptul, n pofida,n preajma. 6. Locuiunile conjuncionale au, ca i conjunciile, rol de coordonare i subordonare n propoziie i n fraz. Pentru coordonare: precum i, i cu.Pentru subordonare:cu toate c, dat fiind c, din pricin c, nafar c, n caz c, mcar c, nu numai c.. ci i, pe lng c, devreme ce, dup ce, ndat ce, n timp ce, odat ce, pn ce, ca i cnd, de cnd, pn cnd, cu ct, dup ct, pe ct, aa cum, ca i cum, de cum, dup cum, chiar dac, n caz c, n caz dac, mcar dac, chiar de, de parc, mcar de, de cte ori, fr s, n loc s,pn s, fr ca s, nainte ca s, pentru ca s, acolo unde, de unde pn unde, de cnd pn cnd, de vreme ce, din moment ce, pe msur ce, atunci cnd, etc 7. Locuiuni adjectivale: cu totul si cu totul, nespus de, uluitor de,nemaipomenitde,extraordinarde,dincale-afarade,peste picior, tras de pr, tot unul i unul, de seam, de treab, la fel de,cu capul n nori, dus cu pluta,de cpetenie, de mntuial, de geniu,de isprav, de ndejde, de nimic, de seam, cu dare demn, dintr-o bucat, n etate, n putere, larg la mn/ pung, cu scaun la cap, (copil) luat de suflet, bttor la ochi, fel de fel, detot felul, singur-singurel, strns la pung, tob de carte, tot unul i unul, etc