SCHI INTRODUCTIV ASUPRA DEZVOLTRII ETICII Etica a avut mereu tendina de a se diferenia n cadrul corpusului filosofiei i n raport cu celelalte discipline filosofice. Aceast tendin ine de faptul c etica s-a format ca disciplin cu un dublu statut nc din antichitatea clasic greac, prin crearea ei de ctre Aristotel. Etica indian, etica budist, etica chinez clasic, etica evreiasc, etica cretin, etica islamic.

Etica filosofice occidentale etica n antichitatea greco-roman, etica Evului Mediu i Renaterii, filosofia moral modern, etica actual sau contemporan.

Etica n Grecia antic

se bazeaz pe o lung tradiie presocratic, dar momentul ei cel mai clar de continuitate i de expresie logic ncepe cu Socrate (469-399 . Hr.) i este desvrit de Platon (427-347 . Hr.) i Aristotel (384-322 . Hr.). Platon dialogului Republica. El dezvolt o teorie a formelor (o teorie a ideilor) i, strns legat de aceasta, o teorie a guvernrii. Aristotel, considerat adevratul creator al eticii, ca disciplin de sine stttoare, prin cele dou tratate etice: Etica eudemic i Etica nicomahic, n care pstreaz tradiia sa academic dar respinge teoria ideilor.Principalele teme i probleme n cadrul eticii greceti clasice au gravitat n jurul a doi termeni: eudaimonia (fericirea) i arete (virtutea)

Etica n Evul Mediu i n Renatere

Dezvoltarea eticii este strns legat de evoluia activitii filosofice ce a impus teologia cretina n care filosofia n genere a fost considerat o slujnic a teologiei. Cultura occidental, n ansamblul ei, este legat de evoluia ordinilor religioase, n special de ordinele dominican i franciscan.Remarcm o etic teist, ntre secolele II i V, n scrierile Prinilor Bisericii, Sfinii Prini au fost preocupai de facultatea gndirii raionale, Acest lucru este demonstrat de utilizarea conceptelor ratio practica (gndirea practic), recta ratio (n latin) i orthos logos (n greac), ambele forme nsemnnd gndire corect[ Aceast gndire corect presupune i un mod corect de a aciona. Virtutea moral este rezultanta aciunii virtuii intelectuale a gndirii practice phronesis (n greac) sau prudentia (n latin). Coninutul i folosirea acestor concepte au n primul rnd o motivaie religioas care trebuie s duc spre o verticalitate moral premergtoare planului educaiei publice. Discernerea binelui de ru este privit ca o realitate, ca o nzestrare pe care o au oamenii, fie c aceast discernere se realizeaz pe cale raional sau prin intuiie. Sfntul Ieronim (347-420) introduce termenul de synderesis, ceea ce se refer la puterea nnscut de a deosebi binele de ru (o scnteie de contiin conscientia = contiin). n scrierile diverilor autori din aceast perioada, ca Sfntul Ieronim sau Sfntul Augustin (354-430), contiina este o facultate nnscut care reveleaz legea moral a lui Dumnezeu aa cum este ea nscris n sufletele oamenilorIntricaia eticii n viaa omului este un efect al aciunii dreptului natural (ius naturale), ale crui prescripii sunt un set de reguli (porunci) pe care Dumnezeu le-a dat omenirii prin decalogul lui Moise.

Decalogul lui Moise

Atunci a rostit Domnul inaintea lui Moise toate cuvintele acestea si a zis:Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Care te-a scos din pamantul Egiptului si din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine! Sa nu-ti faci chip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt in cer, sus, si din cate sunt pe pamant, jos, si din cate sunt in apele de sub pamant!Sa nu te inchini lor, nici sa le slujesti, ca Eu, Domnul Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu zelos, Care pedepsesc pe copii pentru vina parintilor ce Ma urasc pe Mine, pana la al treilea si al patrulea neam si Ma milostivesc pana la al miilea neam, catre cei ce Ma iubesc si pazesc poruncile Mele. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert, ca nu va lasa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in desert numele Lui. Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti. Lucreaza sase zile si-ti fa in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau: sa nu faci in acea zi nici un lucru, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici orice dobitoc al tau, nici strainul care ramane la tine, ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, marea si toate cele ce sint in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o.Cinsteste pe tatal si pe mama ta, ca sa-ti fie bine si sa traiesti ani multi, pe pamantul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-l va da tie.Sa nu ucizi. Sa nu fii desfranat.Sa nu furi.Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau. Sa nu doresti casa aproapelui tau; sa nu doresti femeia aproapelui tau; nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui si nici unul din dobitoacele lui si nimic din cate are aproapele tau.

Sfntului Anselm, consider c graia divin care se coboar asupra omului induce sufletului dispoziia de a se orienta i nainta spre bine (affectio justitiae) Aceasta se face prin intermediul voinei (voluntas), ca legtur dintre om i criteriul buntii. Viciul, care este non-etic, este un consimmnt contient de a pctui, dup cum afirm Ablard, reprezentnd o intenie a omului de a nclca legile lui Dumnezeu. Un loc aparte n evoluia ideilor eticii medievale l au scrierile Sfntului Toma de Aquino,Ideile etice ale Sfntului Toma sunt dezvoltate n monumentala lucrare Summa Theologiae, dar i n alte tratate ale acestui autor. Plecnd de la Aristotel, Sfntul Toma dezvolt o form de eudemonism logic n care aciunea corect se identific ntotdeauna cu conduita, virtuile fiind obiceiuri de a aciona i care duc la mplinirea naturii raionale a omului. Renaterea a adus, alturi de marile tendine de schimbare spiritual i de creaie< principala idee etic este c umanitatea reprezint o valoare moral primar

Etica modern Spre deosebire de etica medieval, etica modern este prin excelen o etic laic. Filosofia moral modern a aprut raportat la ntrebrile noi puse n legtur cu natura i Dumnezeu. Se pot identifica trei etape majore n evoluia acestei perioade: 1. O ndeprtare gradual de dogma tradiional, prin care este abandonat ideea c morala are ca surs autoritar o realitate extramundan i nlocuit cu ideea ca morala se origineaz n natura uman. 2. A doua etap este preocupat de elaborarea i susinerea tezei conform creia oamenii i conduc singuri viaa. 3. A treia etap este cea actual, n care filosofia moral s-a transferat de la problema individului autonom la noi aspecte care in de morala politic

Originile eticii Binele i Rul sfritul mileniului IV . Hr, Mesopotamia i Egipt, nuce (codurile de legi), n documentele comerciale, n sentine, n mituri i poveti.Epopeea lui Ghilgame Muncile lui Ghilgame reflectacontractul dintre rege i supuii si, crendu-se o etic a muncii prin achitarea de responsabiliti.

Codul de legi al regelui semit Lipit-Itar al oraului Isin, din secolul al XIX-lea . Hr., Codul lui Hammurabi Babilon (1728-1646 . Hr.).

Aceste coduri juridice scrise au promovat:o moral care favoriza pe cei puternici, nscriindu-se n ordinea social de atunci, au reglementat i relaiile din familie, n care brbatul avea putere deplin. respectul pentru lege, pentru ordine social, care s o copieze pe cea divin, lex talionis tradiiile arhaice ale dreptului

Etica egipteanpoate fi considerat un dar al Nilului, pentru c Herodot ne spune c Egiptul nu ar fi fost posibil fr revrsrile fertile ale marelui fluviu.Conceptul care deseneaz activitatea etic este maat, termen care desemna dreptatea, echilibrul, norma, ordinea, adevrul, aciunea dreapt i corect (s.n.) , toate stabilite de la nceput de ctre zei i garantate de ctre faraoni Conceptul de maat nu era deloc vag pentru c se aplica ntr-un mod concret la ntreaga via social, religioas, familial. Respectul fa de normele etice pe care-l aveau egiptenii rezult i din faptul ca maat se preda n colile de scribi, ca o dovad a respectului fa de o ordine necesar n lumea omului care o copia pe cea divin. Etica egiptean a promovat supunerea tuturor oamenilor fa de zei i pstrarea ierarhiilor sociale stricte.

Etica evreilor anticiredat n Scripturi, descrie o atitudine moral a unui regat, format probabil n secolul al X-lea . Hr., Zeul evreu Iahve impune ca rege pe Saul, apoi pe David, ultimul deschiznd linia iudaic de conductori. Legile iudaice sunt influenate indubitabil de cele mesopotamiene. Iahve dezvlui lui Moise, alesul sau, legile pe Muntele Sinai. Conceptul care dezvluie coninutul moral al aciunilor umane este sedeq, care poate nsemna dreptate, virtute, cale dreapt n strns legtur cu perceperea relaiei dintre jurispruden i obligaie, vechii evrei au dezvoltat o etic bazat pe cartea legii, n care are loc un schimb ntre unicul zeu i oameni pe baza principiului do ut des (i dau ca s-mi dai)> Iahve ofer poporului su hran, haine, binecuvntare, dar cere n schimb supunerea. Nesupunerea nsemna un comportament neetic i atrgea mnia zeului. Aceasta are o form aparte, n condiiile unei personaliti comune, cnd pedepsele divine pentru pcatele oamenilor se pot aplica generaiilor ulterioare