SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI INFLUENȚA ACESTORA ... - asas.ro · pentru nutriţia şi sănătatea...
Transcript of SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI INFLUENȚA ACESTORA ... - asas.ro · pentru nutriţia şi sănătatea...
SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI
INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA
AGRICULTURII
Prof. dr. Mihai NICOLESCU
Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Gheorghe Ionescu – Şişeşti”
1
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
- 1901-2001 → +0,60C
- 1906-2005 → +0,740C
influenţa ultimilor 12 ani - cei mai călduroşi înregistraţi
certitudine al IV-lea Raport al IPCC – 2007
(Cons. Interguvernamental pt
Schimbări Climatice)
estimări ale creşterii temperaturii medii globale
ameninţare gravă
= schimbări ireversibile ale mediului
- sfârşitul sec. 21
- scenarii IPCC +40C
+6,40C
(mai probabil)
NASA – 2008 – apel la efort global pentru stabilizarea
creşterii temperaturii la +20C raportat la 1900 (epoca preindustrială)
Schimbările climatice globale
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
2
Schimbări climatice globale
Cauze → acumulare de gaze cu “efect de seră”
→ acumulare de poluanţi
→ acţiuni antropice iraţionale (despăduriri, industrializare intensivă)
CO2 – răspunde pentru 63% efect încălzire
arderea combustibililor fosili – 43% din cărbune
– 38% din petrol
– 19% din gaze naturale
la nivelul atmosferei
Summit Copenhaga – 2009 – reducere imediată a emisiilor de gaze cu
60 – 80% pentru stabilizarea creşterii temperaturii medii globale
Agricultura→ 6% din totalul emisiilor
metan peroxid de azot
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
3
Efectele generale ale încălzirii globale
Topirea calotelor polare → creşterea nivelului oceanului planetar
pierdere de teren în zonele costiere
→ modificări ale parametrilor oceanului planetar
Topirea gheţarilor → inundaţii
→ reducerea treptată a surselor de apă ale râurilor
Furtuni – uragane – tornade
Secete şi arşiţe
Incendii
Modificări ale ecosistemelor şi geografiei terestre
îndulcire acidifiere
frecvente
prelungite
frecvente
greu controlabile
(incompatibilitate cu viaţa marină)
nivelului
stabilităţii producţiilor
efecte negative asupra
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
4
Efectele încălzirii globale asupra agriculturii
Reducerea surselor de apă dulce
Instabilitatea recoltelor calamităţi foamete,
lipsă furaje
Schimbările
climatice
Degradarea solurilor
Diminuarea
biodiversităţii
Agricultură Restrângerea sortimentului de
specii cultivate şi rase de animale
Restrângerea
suprafeţelor agricole
Modificarea arealelor favorabile cultivării
speciilor şi creşterii animalelor
Agricultura – sectorul economic cel mai vulnerabil la schimbările climatice
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
5
Protecţia şi valorificarea superioară a resurselor naturale
- sistem de agricultură conservativă
- plantare de perdele de protecţie şi împăduriri
- ameliorarea pajiştilor şi păşunilor în curs de degradare
- tehnologii de cultivare a solurilor în pantă
- măsuri de protecţie a solurilor contra inundaţiilor (îndiguiri, desecări, drenaje)
Impactul schimbărilor climatice
Soluţii recomandate de cercetarea agricolă
Solul - procese de degradare a structurilor şi fertilităţii
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
6
Obiective de importanță strategică pentru
agricultură în contextul schimbărilor climatice
- tehnologii agricole pentru folosirea eficientă a apei (tip dry farming)
- reabilitarea sistemelor de irigaţii şi perfecţionarea tehnicilor de irigaţii
- modalităţi de valorificare a resurselor locale de apă
- crearea de soiuri/hibrizi cu toleranţă sporită la secetă
- plantare de perdele de protecţie şi împăduriri
Impactul schimbărilor climatice
Soluţii recomandate de cercetarea agricolă
Apa - diminuarea cantitativă a cursurilor de apă de suprafaţă
- adâncirea pânzelor de apă freatică
- epuizarea acviferelor profunde
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
7
- ansamblu de măsuri de contracarare a efectelor naturale şi a organismelor biologice
- crearea de soiuri/hibrizi toleranţi la secetă
- extinderea sortimentului autohton de specii de plante cultivate cu specii din zone subtropicale/tropicale
Impactul schimbărilor climatice
Soluţii recomandate de cercetarea agricolă
Clima - temperaturi extreme (-300C +400C)
- alternanţe de climat secetos cu climat umed
- tendinţe de aridizare şi deşertificare
- distrugeri de recolte
- pierderi de vieţi animale şi umane
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
8
→ adaptare mai bună la schimbările climatice
→ stabilitate a recoltelor
→ rezistenţă durabilă la atacul agenţilor patogeni, dăunătorilor, buruienilor
→ calitate îmbunătăţită prin conţinut sporit de substanţe biologice active, cu valoare pentru nutriţia şi sănătatea animalelor şi oamenilor
Crearea de noi genotipuri vegetale cu plasticitate
ecologică largă
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
9
→ tehnologii conservative de lucrare a solului pentru însuşirile sale şi pentru apa din sol; agricultură de precizie
→ tehnologii de cultivare a plantelor în condiţiile încălzirii globale – sisteme raţionale de fertilizare
→ sisteme integrate de protecţie a plantelor faţă de spectrul noilor agenţi patogeni, dăunători, buruieni şi a caracteristicilor lor de agresivitate şi gravitate crescute
→ tehnologii de reabilitare ale resurselor naturale, pajiştilor şi păşunilor, pădurilor
Elaborare de
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
10
SECETA ÎN ROMÂNIA
fenomen endemic definit de acad. Gheorghe Ionescu-Şişeşti (1931)
în primul studiu asupra secetei efectuat în ţară: „Intervale de timp
de cel puţin 10 zile când nu cad ploi vara şi cel puţin 14 zile când
nu cad precipitaţii iarna”.
În anii foarte secetoşi - perioade de secetă de 60-100 zile. Maximum
înregistrat – 122 zile la Slobozia, 1 sept.-31 dec. 1913.
Caracteristici ale regiunilor cele mai secetoase: precipitaţii puţine, căldură excesivă vara, ger aspru iarna, vânturi dese şi violente care usucă solul şi ofilesc plantele; lipsa pădurilor naturale, vegetaţie spontană specifică zonelor aride.
locaţii: - Câmpia Dunării: Bărăganul, Dobrogea, sudul Moldovei
- și 2 insule secetoase: nordul Moldovei, centrul Transilvaniei.
< 350 mm precipitaţii
Concluzie: pentru recolte medii sunt necesari 500 mm precipitaţii în perioadele de vegetaţie.
11
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
CUM INFLUENŢEAZĂ TEMPERATURILE RIDICATE
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA PLANTELOR?
- Creşterea frecvenţei evenimentelor climatice extreme: valuri
de căldură, furtuni, secete ... → afectarea producţiei agricole.
- Schimbările climatice (sf. sec. 21) – în unele zone:
cel mai rece an va fi mai cald decât cel mai fierbinte din
prezent ...
deplasarea spre nord a latitudinii termice ... cu 200 km
- Din 700 specii domesticite, de-a lungul istoriei, 30 specii
asigură 90% din alimentaţia zilnică.
- Creşterea temperaturii medii cu 10C → risc dispariţie a 10%
din specii.
- Creşterea populaţiei → creşte cererea de alimente și apă
- Vulnerabilitatea populaţiei la schimbările climatice.
12
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
STRESUL TERMIC – temperaturile ridicate afectează
procesele fiziologice şi biochimice din plante:
- accelerează parcurgerea fazelor fenologice, se scurtează perioada
de vegetaţie, se reduce suprafaţa foliară şi radiaţia →
reducerea biomasei;
- fotosinteza (25/20 → 40/35) → rata fotosintezei reale scade cu 50-
60%;
- viabilitatea polenului scade:
la porumb, la peste 350C
la soia, la peste 320C
la orez, la peste 210C (noaptea)
- umplerea boabelor, nr. şi greutate;
- reducerea producţiei de nectar şi polen, scade atractivitatea
polenizatorilor;
- reducerea creşterii rădăcinilor terminale (> 350C), care manifestă o
sensibilitate mai mare ca partea aeriană la fluctuaţiile zilnice de
temperatură;
- episoadele scurte de temperaturi foarte ridicate afectează mai mult
producţia decât creşterea medie zonală a temperaturii. 13
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
reducerea fotosintezei şi a transferului în
boabe a carbohidraţilor sintetizați în frunze;
reducerea dehiscenţei anterelor;
scăderea viabilităţii polenului → sterilitate;
reducerea aprovizionării cu elemente
nutritive;
reducerea biomasei, a umplerii boabelor şi a
producţiei.
STRESUL HIDRIC – deficitul de apă afectează
creşterea şi dezvoltarea plantelor în perioada
critică ”formarea butonilor florali - umplerea
boabelor”, prin:
14
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
- iernile blânde favorizează supravieţuirea
dăunătorilor, care în primăvară se manifestă prin
atacuri intense (insecte, rozătoare);
- le modifică comportamentul şi prolificitatea;
- debilitarea plantelor determină un consum sporit de
hrană şi apă (pentru refacerea echilibrului hidric).
STRESUL TERMOHIDRIC – intensifică atacul
insectelor dăunătoare
Comportarea ploşniţei cerealelor (Eurygaster integriceps) în funcţie de condiţiile climatice ale anului (Fundulea)
Specificare An cu condiţii
climatice normale
An secetos, condiţii
climatice favorabile
speciei
Frecvenţa atacului % 9,2 70,5
Prolificitatea
ouă/femelă
28 51.0
15
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
16
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
Tanymecus dilaticollis - insectă termofilă şi xerofilă → preferă
temperaturi ridicate şi umiditate scăzută.
Încălzirea climei va determina extinderea prezenţei insectei în
zonele mai nordice.
Anul Precipitaţii în
perioada
20.04.-20.05
mm
Intensitatea atacului Note:
1 (lipsă atac) – 9 (plante complet
distruse)
Plante
salvate
%
1984 7 8,9 2
2002 10 7,6 20
2003 6 7,8 43
1984 53 4,9 72
1999 97 4,3 90
2000 68 5,7 67
Dependenţa atacului gărgăriţei funzelor (Tanymecus dilaticollis) de condiţiile climatice (Fundulea)
Alţi dăunători: Tripsul grâului (Haplothrips tritici), Afidele (Macrosporium, Schizaphis, Rhopolosiphum), Viespiile paiului (Cephus pygmaesus,Trachelus tabidus), Păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), Puricele inului (Aphtona euphorbiae), Păduchele cenuşiu (Brevicorynae brassicae). 17
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
18
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
– Distrugerea covorului vegetal
– Reducerea suprafeţelor cu vegetaţie
forestieră
– Eroziunea solurilor (hidrică, eoliană)
– Deteriorarea structurii solului
– Compactarea solurilor
– Formarea crustei şi obturarea porozităţii
– Sărăturarea
Procese de degradare a terenurilor care favorizează efectele secetei:
19
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
Specificare mii ha %
Suprafaţa
agricolă, din
care:
14.740 100
-arabil
-pășuni şi
fâneţe
- vii şi livezi
2449
319
102
16,6
2,2
0,7
Total 2870 19,5
Suprafeţe în pericol de deşertificare
în România
20
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
• ELABORAREA HĂRŢILOR DE VULNERABILITATE ŞI RISC
LA SECETĂ A TERENURILOR AGRICOLE.
• CREAREA ŞI PROMOVAREA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR CU
TOLERANŢĂ RIDICATĂ LA STRESUL TERMOHIDRIC.
– ameliorarea fotosintezei, creşterea termostabilităţii
membranelor celulare, creşterea duratei de rămânere în
stare verde a frunzelor;
– optimizarea arhitecturii părţii aeriene şi a sistemului
radicular;
– utilizarea formelor sălbatice înrudite cu plantele cultivate,
ca donor de gene purtătoare de însuşiri ce redau o
creştere a toleranţei la secetă, temperaturi extreme, boli,
precum şi la erbicide utilizate în combaterea buruienilor;
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI REDUCERE A EFECTELOR
STRESULUI TERMOHIDRIC LA CULTURILE AGRICOLE
21
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
• ADAPTAREA STRUCTURII SI SUCCESIUNII
CULTURILOR LA CONDIŢII DE SECETĂ
– extinderea unor specii cunoscute ca fiind mai rezistente la
secetă (culturi alternative - sorg, mei, orz, rapiţă, năut,
fasoliţă, iarbă de Sudan, plante perene);
– alternanţa culturilor cu cerinţe diferite faţă de regimul hidric;
– succesiuni de culturi în care cerealele de toamnă să urmeze
după plante recoltate mai timpuriu, în vară (mazăre, rapiţă,
in, soia, borceaguri, cereale păioase), în proporţie de cel
puţin 50%.
– schimbarea structurii soiurilor cultivate → creşterea ponderii
celor cu perioadă mai scurtă de vegetaţie;
– aplicarea unor metode de înmulţire rapidă a seminţelor din
soiurile cu toleranţă sporită la secetă. Crearea unui cadru
legislativ adecvat promovării rapide în practică a noilor
soiuri;
22
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
- Reducerea gradului şi intensităţii de lucrare (mobilizare) a solului, în
scopul conservării apei în sol şi al reducerii pierderilor de apă.
• excluderea arăturilor de primăvară din tehnologiile de cultură (excepţie pe
soluri nisipoase);
• înlocuirea arăturii cu lucrări de mobilizare redusă a solului:
- lucrări superficiale (10-12 cm);
- lucrări cu cizel (mobilizare parţială);
- semănat direct în teren nelucrat.
- Mulcirea – menţinerea resturilor vegetale pe suprafaţa solului (minim
30%).
• se reduce pierderea apei prin evaporare, aceasta fiind conservată în sol
pentru a fi folosită de plante;
• se înlesneşte pătrunderea apei în sol şi se reduce eroziunea solului.
- Sistemul de agrotehnică conservativă, în care lucrarea redusă a solului
(până la „zero-tillage” – semănat direct în teren nelucrat) este asociată cu
mulcirea, asigură:
• conservarea apei în sol, pierderile fiind reduse;
• frânarea apariţiei buruienilor;
• economii considerabile de combustibil → eficienţă economică.
• TEHNOLOGII SPECIFICE DE LUCRARE A SOLURILOR
23
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
Buruienile:
• au un consum specific de apă superior plantelor cultivate;
• au o toleranţă la secetă foarte mare, faţă de culturile agricole;
• sunt prezente în concurenţa cu plantele cultivate, de la
semănatul şi până la recoltarea acestora;
• răpesc culturilor agricole apa şi substanţele nutritive, afectând
producţia în proporţii de 20-90%.
Utilizarea metodelor integrate de combatere (fizice, mecanice,
chimice, biologice) a buruienilor în competiţie pentru apă, cu
plantele cultivate, pe toată perioada, de la semănat până la
recoltare.
COMBATEREA BURUIENILOR
COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR Climatul secetos favorizează dezvoltarea unor insecte
foarte dăunătoare, impunându-se măsuri speciale suplimentare, de combatere a acestora şi de limitare a arealului de răspândire a lor. 24
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
Rezultate în extensie
Cultura cerealelor, plantelor tehnice, medicinale şi aromatice
Proporţia actuală de ocupare a terenurilor de către soiurile româneşti
7666
15 16 11
88
50
0
20
40
60
80
100
su
prafata cu
ltivata
%
grau orz orzoaica porumb floarea
soarelui
soia lucerna
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
25
Contracararea efectelor schimbărilor climatice prin ameliorare - noi
soiuri de grâu
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
1991 1994 1997 2000 2003 2006 2009 2012
Anul
Pro
du
cti
a (
kg
/ha)
Soi de
referinta
-32kg/ha/an
Izvor
Gruia
Glosa
+ 40 kg/ha/an
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
26
Cultura legumelor Strategie de dezvoltare a legumiculturii în contextul schimbărilor
climatice → Implementare
- refacerea zonării şi microzonării
- reducerea suprafeţelor cultivate → alegerea terenurilor cele
mai productive
- reabilitarea sistemelor de irigaţii în arealele legumicole
importante
- modalităţi de conservare a apei → mulcirea solului
- dezvoltarea sectorului de legume în spaţii protejate
→ rată medie de creştere a suprafeţei de solarii moderne
~ 2% anual → 2020
- dezvoltarea cultivării legumelor în culise – perdele de
protecţie
- creare de soiuri/hibrizi cu toleranţă termo-hidrică
- În legumicultură, perioadele de secetă generează cele mai
ridicate pierderi specifice
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
27
Influenţa variantelor tehnologice asupra producţiei la ardei
(ICDLF Vidra)
Genotipul Producţia (kg./ha)
V1 V2 V3
Ardei gras
Aroma 48,5 22,4 0
Bârsan 46,1 21,0 0
Galben superior 46,5 21,7 0
Iuliana 45,6 23,3 0
LPA/09 48,4 21,4 0
LJR/08 47,2 20,3 0
L12/06 44,7 21,3 0
L40/09 48,3 24,2 0
Ardei lung
Cosmin 45,0 24,1 0,4
L41/09 43,5 21,0 0
L84/07 40,1 19,8 0
Ardei gogoşar
Cornel 49,5 25,1 0
Asteroid 47,2 21,4 0
L11508 43,5 20,0 0
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
28
Influenţa variantelor tehnologice asupra producţiei
la pepeni verzi (ICDLF Vidra)
Genotipul Producţia (kg./ha)
V1 V2 V3
De Dăbuleni 60,0 32,3 10,5
Dulce de Dăbuleni 54,5 31,5 12,0
Oltenia 49,6 29,5 10,5
Dochiţa 51,0 30,1 11,5
L-276 53,4 30,5 12,5
L-170 48,0 23,0 9,3
Georgel 55,4 33,4 11,5
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
29
Viticultură
- Studiul ecopedologic şi ecoclimatic
→ încadrarea arealelor viticole din România în
zonele viticole ale UE
- Soiuri şi clone noi de viţă roditoare cu rezistenaţă la secetă
7 soiuri de viţă de vie tolerante la schimbările climatice ale
ecosistemelor de origine:
- soiuri noi pentru struguri de masă cu rezistenţă sporită la secetă,
ger şi boli criptogamice: Argessis, Mara, Valeria – soi mixt
- soiuri noi pentru vin (vinuri albe): Purpuriu (ICDVV Valea
Călugărească), Brumăriu, Radames, Rubin (SCDVV Blaj)
- soiuri şi clone de portaltoi cu grad ridicat de adaptabilitate: Precoce
(SCDVV Miniş), Ruvis, Ru 140 sel 59 VI, 41 B sel.6VI (ICDVV Valea
Călugărească)
Soiuri cu plasticitate ecologică largă → 3 clone noi: Fetească albă, Fetească
regală, Fetească neagră.
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
30
Pomicultura Strategie de dezvoltare a pomiculturii în condiţiile schimbărilor
climatice
- metodologie modernă de zonare pomicolă → teoria probabilităţilor
în cuantificarea factorilor de risc + modele regresionale din bazele de
date biologice multianuale, multizonale
“pomicultura de precizie”
0
5
10
15
20
25
30
35
nr. so
iu
ri
mar
par
pru
n
piersic
cais
nectarin
mig
dal
cires
visin
nu
c
co
acaz
neg
ru
afin
zm
eu
r
mu
r
maces
catin
a
so
c
lo
nicera
cap
su
n
Soiuri romaneşti introduse în cultură în ultimii ani - ICDP Piteşti
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
31
Cultura pajiştilor
- pajişti permanente naturale
- pajişti permanente seminaturale
- pajişti temporare (graminee+leguminoase)
- lucernă – cultură pură
- trifoi roşu, sparcetă, ghizdei
Situaţia actuală
Total - 6.000
mii ha
- 200
- 4.700
- 500
- 400
- 200
60-70 % din furaje pentru
- bovine
- cabaline
- ovine
- caprine
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
32
Prognoza pentru 2070 → restrângerea suprafeţelor
+3 0C creştere t. medie → modificarea arealelor
prin înlocuirea etajului de păduri gorun la altitudinea 600-800m
prin aridizarea → deşertificarea
zonelor de câmpie modificarea structurii culturilor
furajere perene soiuri rezistente la secetă
→
→
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
33
Sortimentul de soiuri de graminee şi leguminoase perene
rezistente la secetă – create de ICDP Braşov, SCDP Timişoara,
SCDP Vaslui şi INCDA Fundulea
Agropyron pectiniforme – FLAVIU (pir crestat)
Bromus inermis – DOINA, OLGA, (obsiga nearistată) MIHAELA,
IULIA, SAFIR
Dactylis glomerata – INTENSIV, (golomăţ) REGENT, MAGDA, MARIUS, OVIDIU
Festuca arundinacea BRIO,
(păiuşul înalt) ADELA
Phalaris arundinacea PREMIER
(ierbuţă)
graminee perene
Medicago sativa SANDRA, (lucernă) MĂDĂLINA, CATINCA, ROXANA, MIHAELA
Onobrychis viciifolia SPLENDID (sparceta) ANA MARIA
Lotus corniculatus DORU, (ghizdei) MĂGURELE 8, LIVADA, NICOL, DRAGOTIM, OLTIM
leguminoase perene
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
34
Carne-Lapte- Lână
Pielicele-Lapte
Lapte- Carne-Lână
Conservarea genofondului raselor în pericol de dispariţie
Zona de câmpie
Rasele Merinos de Palas Merinos Transilvănean
Nordul Moldovei
Rasele
Karakul de Botoşani
Ţurcană Brumărie
Zonele de deal şi munte
4,5 milioane ha pajişti naturale Rasele Ţurcană ; Ţigaie
Valahă cu coarne în tirbuşon
Metodologie:
Crearea a 3-4 rase noi specializate pentru carne
(încrucişare şi selecţie) având:
- Sporul mediu zilnic 350-400 g;
- Greutate la 100 de zile 40-42 Kg;
- Randament la sacrificare 54-55%;
- Carcase de calitate superioară.
Crearea a 2-3 rase noi specializate pentru lapte ( încrucişare şi selecţie) având:
- Producţia medie de lapte 350-400 litri/cap;
- Prolificitate 150-160%
Rasă nouă specializată pentru carne adaptată la mediul arid
Rasă nouă specializată pentru lapte adaptată la mediul arid
CREŞTEREA RENTABILITĂŢII EXPLOATAŢIILOR DE OVINE
DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE ALE OVICULTURII
ÎN CONTEXTUL MODIFICĂRILOR CLIMATICE ACTUALE
VALORIFICAREA LA MAXIMUM A RESURSELOR FURAJERE DIN ZONA DE CÂMPIE
Crearea de hibrizi de carne cu producţii ridicate şi
carcase de calitate, competitive pe piaţa U.E. adaptate
actualelor condiţii climatice
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A PAJIŞTILOR NATURALE DIN ZONELE DE DEAL ŞI MUNTE
Crearea de oi hibride cu producţii ridicate de lapte;
Producerea de miei hibrizi trirasiali cu producţii ridicate de carne şi carcase de calitate adaptate actualelor condiţii climatice
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A PAJIŞTILOR NATURALE DIN ZONELE DE DEAL ŞI MUNTE
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
35
Silvicultură
- Reţele de monitorizare integrată a stării ecosistemelor
forestiere aflate sub acţiunea schimbărilor climatice şi a altor
factori de risc.
- Metode specifice de evaluare a stocului de carbon în biomasa
forestieră.
- Tehnologii perfecţionate de reconstrucţie a terenurilor
degradate adiacente fondului forestier pentru atenuarea
efectelor schimbărilor climatice.
- Baze de date privind diversitatea şi vulnerabilitatea genetică a
speciilor forestiere, inclusiv adaptabilitatea.
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
36
Silvicultură
- Monitorizarea stării lucrărilor hidrotehnice din fondul
forestier pentru corectarea torenţilor și amenajarea
bazinelor hidrografice torențiale.
- Monitorizarea stării de sănatate a pădurilor din ţară -
metode noi de combatere integrată a bolilor şi
dăunătorilor.
- Tehnologii specifice de îngrijire, conducere şi
regenerare a pădurilor.
- Proiectare şi instituire de reţele regionale de perdele
forestiere de protecţie a culturilor agricole și a căilor de
comunicație.
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
37
Efecte benefice ale perdelelor forestiere de
protecție a suprafețelor agricole:
diminuează viteza vânturilor dominante;
sporește umiditatea relativă a aerului;
captează praful și filtrează aerul;
contribuie la păstrarea umidității solului și sporește
această rezervă de apă;
crește nivelul de stocare a carbonului (depoluare a
atmosferei);
favorizează dezvoltarea unei biodiversități naturale cu
rol benefic pentru culturile agricole;
crează un mediu propice creșterii și dezvoltării normale
a culturilor agricole;
contribuie la obținerea unor sporuri de recoltă de până
la 30% față de culturile lipsite de protecţia perdelelor
forestiere. 38 Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
- Participarea fermierilor la acţiunile de
combatere a secetei Adoptarea măsurilor specifice de reducere a efectelor
fenomenului de secetă este înlesnită de:
acţiuni educative de consultanţă destinate conştientizării
fermierilor asupra efectelor schimbărilor climatice;
eforturi financiare pentru acces la noi echipamente și pentru
asigurarea culturilor...
schimbări de mentalitate, renunţarea la rutină, la viziuni pe
termen scurt ...
implicarea Guvernului prin susţinerea creditării fermelor și
asigurării culturilor, precum și recompensarea celor care
şi-au adaptat practicile la noile condiţii;
intensificarea cooperării dintre fermieri, serviciul de
consultanţă şi cercetarea ştiinţifică.
IMPLICAŢII ANTROPICE
39
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
Schimbările climatice și modul în care este
afectată dezvoltarea fermelor mici
Obținerea unor producții agricole sporite și eficiente
depinde de nivelul tehnologic, efectuarea la timp și de
calitatea lucrărilor agricole.
Un rol important în dezvoltarea durabilă și eficientă a
fermelor mici, în condițiile schimbărilor climatice, îl
prezintă:
– resursa umană calificată;
– dotarea corespunzătoare;
– inputurile, resursele materiale;
– nivelul tehnologic;
– resursele financiare.
În România se regăsesc peste 3 milioane producători și
ferme mici care lucrează cca 8 milioane ha teren agricol.
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
40
Fermele mici se caracterizează, în general, prin:
- resurse umane insuficient pregătite;
- dotare necorespunzătoare;
- resurse materiale insuficiente;
- nivel tehnologic modest;
- resurse financiare insuficiente.
Măsuri ce se impun a fi realizate pentru susținerea
producătorilor agricoli și fermelor mici:
Continuarea măsurilor actuale de sprijin.
Înființarea urgentă a camerelor agricole la nivel local, județean și
național.
Sprijin pentru înființarea unor centre de mecanizare, la nivel de
localitate, pentru prestare de servicii spre producătorii agricoli și micii
fermieri, în scopul efectuării la timp și în bune condiții a lucrărilor
agricole.
O mai bună cooperare între fermieri, serviciul de consultanță și
cercetarea științifică etc.
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova
41
VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!
42
Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova