Scheletul Membrului Inferior
-
Upload
masaj-craiova -
Category
Documents
-
view
1.279 -
download
7
Transcript of Scheletul Membrului Inferior
SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR
1. este alcătuit din:
scheletul centurii pelvine scheletul membrului inferior liber
2. Scheletul centurii pelvine este format din cele două oase coxale şi osul sacru. Oasele coxale se articulează anterior între ele (simfiza pubiană) iar posterior cu osul sacru, formând articulaţiile sacroiliace. La nivelul centurii pelvine predomină legăturile articulare, astfel că mişcările în centura pelvină vor fi mai puţin ample decât cele de la nivelul centurii umărului.
3. Scheletul membrului inferior liber este format astfel:
a. scheletul coapsei
osul femur
a. scheletul gambei:
osul tibia (medial) osul fibula (lateral)
a. scheletul piciorului:
segmentul posterior (proximal) tarsul
segmentul mijlociu metatarsul
segmentul anterior (distal) falangele
a. la acestea se adaugă patela (rotula):
este cel mai voluminos os sesamoid al corpului uman se dezvoltă în grosimea tendonului m.cvadrieps femural, anterior de articulaţia genunchiului
OSUL COXAL
1. este os pereche al centurii pelvine, care leagă membrul inferior la trunchi
2. Coxalul este format din trei părţi distincte ca origine embriologică:
a. ilium (osul iliac)
- la partea superioară a coxalului
a. pubis
- la partea antero-inferioară a coxalului
a. ischium (osul ischion) - la partea postero-inferioar
ă a coxalului
3. Îi putem considera:
2 feţe
:
o faţa lateralăo faţa medială
4 margini: o marginea superioarăo marginea inferioarăo marginea anterioarăo marginea posterioară
4 unghiuri: o unghiul antero-superioro unghiul antero-inferioro unghiul postero-superioro unghiul postero-inferior
4. FETELE OSULUI COXAL
4.1. FATA LATERALĂ A OSULUI COXAL :
a. prezintă aproximativ în centru o cavitate articulară numită
acetabul (cavitatea cotiloidă), pentru articularea cu capul femural:
toate cele 3 porţiuni ale coxalului (ilion, ischion, pubis) contribuie la formarea acetabulului acetabulul este delimitat de
marginea acetabulară, care prezintă inferior incizura acetabulară
fundul cavităţii este nearticular şi se numeş
te fosa acetabulară; este înconjurat de către o suprafaţă articulară numită faţa semilunară care este întreruptă de asemenea inferior de către incizura acetabulară
marginea acetabulară delimitează superior de acetabul, cu corpul iliumului, şanţul supraa
cetabular unde are origine tendonul reflectat al m. drept femural
a. superior de acetabul aripa osului ilium prezintă faţa fesieră
:
este împărţită în patru zone prin 3 linii fesiere:o linia fesieră anterioarăo linia fesieră posterioarăo linia fesieră inferioară
zona situată posterior de linia fesieră posterioară dă origine fibrelor muşchiului fesier mare zona situată între liniile fesiere posterioară şi anterioară dă origine muşchiului fesier mijlociu pe suprafaţa dintre liniile fesiere anterioară şi inferioară au origine fibrele muşchiului fesier mic linia fesieră inferioară
este superior de şanţul supraacetabular
a. gaura obturatorie
, largă, cuprinsă între pubis (medial ) şi ischium ( lateral ) este antero-inferior fată de acetabul; pe viu este închisă de către membrana obturatorie
4.2. FATA MEDIALĂ A OSULUI COXAL :
a. este împărţită de către linia arcuată în două jumătăti: una superioară, orientată antero-superior şi una inferioară, orientată posterior:
extremitatea anterioară
a liniei arcuate se prelungeşte spre simfiza pubiană
a. deasupra liniei arcuate faţa internă a aripii osului iliac ia denumirea în 2/3 anterioare de fosă iliacă şi dă origine muşchiului iliac
posterior de fosa iliacă este suprafaţa sacropelviană, cu două
componente:
o partea inferioară poartă numele de faţă auriculară; reprezintă suprafaţa articulară a coxalului pentru osul sacru
o postero-superior de faţa auriculară este tuberozitatea iliacă
a. inferior faţă de linia arcuată faţa medială a coxalului prezintă o porţiune (suprafaţa patrulateră) ce corespunde acetabulului de pe faţa laterală şi pe care iau origine fibre ale m.obturator intern
5. MARGINILE OSULUI COXAL
5.1. MARGINEA SUPERIOARĂ A OSULUI COXAL :
a. se numeşte creastă iliacă
a. creasta iliacă se întinde între spina iliacă antero-superioară şi spina iliacă postero-superioară şi prezintă două buze (externă şi internă) şi o linie intermediară, între cele două buze
o pe buza externă se inseră muşchiul oblic extern abdominalo pe linia intermediară se inseră muşchiul oblic intern abdominalo pe buza internă se inseră muşchiul transvers abdominal
5.2. MARGINEA INFERIOARĂ A OSULUI COXAL :
a. este compusă din ramurile inferioare ale ischionului şi pubisului = se numeşte ram ischiopubian şi se găseş
te inferior de gaura obturatorie
a. ramura inferioară a pubisului întâlneşte ramura superioară
la nivelul corpului pubisului, sub un unghi de aprox.90° ; la acest nivel, corpul pubisului prezintă faţa simfizară prin care se articulează cu osul pubis de partea opusă, la nivelul simfizei pubiene
a. ramura ischionului întâ
lneşte posterior corpul acestui os, la nivelul tuberozităţii ischiadice
5.3. MARGINEA ANTERIOARĂ A OSULUI COXAL :
a. este marginea inghinală; în ansamblu are aspect concav; superior corespunde osului i
liac, inferior - osului pubis
neregulată, prezintă o serie de proeminenţe şi incizuri pe care le vom descrie în secvenţă, pornind de la extremitatea postero-superioară a acestei margini, spre extremitatea antero-inferioară
spina iliacă antero-superioară
în unghiul antero-superior al coxalului serveşte pentru inserţia următoarelor formaţiuni:
o m.croitoro lig.inghinal o parţial m.tensor al fasciei late
incizura nenumită (nu este omologată)
inferior de spina iliacă antero-superioară la acest
nivel nervul femural cutanat lateral trece spre regiunea anterioară a coapsei, prin lacuna neuromusculară (lacuna musculară)
spina iliacă antero-inferioară
pe marginea anterioară a osului iliac serveşte pentru originea tendonului direct al m. drept f
emural
incizura iliopsoasului este porţiunea marginii anterioare mai concavă, distal de spina iliacă antero-inferioară; la acest nivel trece m.iliopsoas
eminenţa iliopubică ( iliopectinee )
la unirea iliumului cu pubisul, această proeminentă osoasă se găseste anterior faţă de acetabul loc de inserţie pentru arcul fibros iliopectineu
creasta pectineală (pecten ossis pubis)
reprezintă o continuare a liniei arcuate spre tuberculul pubic la extremitatea medială dă inserţie tendonului conjunct (falx inguinalis aponeurotica) şi
ligamentului lacunar (Gimbernat); în restul întinderii, creasta pectineală este dublată de o bandă fibroasă numită ligament pectineal (Cooper)
la nivelul crestei pectineale are origine m.pectineu
tuberculul pubic:
proemină la extremitatea medială a crestei pecti-neale situat lateral faţă de simfiza pubiană aici se inseră:
o lig.inghinal (Fallope, Poupart)o lig.reflex (Colles)o tendonul conjunct (falx inguinalis)
creasta pubiană:
de la tuberculul pu
bic trece medial spre simfiza pubiană
reprezintă marginea superioară a corpului pubisului împreună cu creasta pectineală reprezintă continuarea pubiană a liniei arcuate inserţie: m.drept abdominal, m.piramidal şi lig.reflex Colles
5.4 MARGINEA POSTERIOARĂ A OSULUI COXAL prezintă, dinspre superior spre inferior:
spina iliacă postero-superioară
- la nivelul unghiului postero-superior al coxalului
incizura nenumită (neomologată) spina iliacă postero-inferioară incizura ischiad
ică mare - m.piriform trece din cavitatea pelvină spre inserţia lui femurală şi o împarte în două orificii (supra- şi infrapiriform) prin care se pot produce hernii fesiere
spina ischiadică - loc de inserţie pentru muşchii geamăn superior şi ridicător a
nal
incizura ischiadică mică - străbătută de tendonul m. obturator intern tuberozitatea ischiadică - aici au origine şi muşchii lojei posterioare a coapsei: m.semitendinos,
m.semi-membranos şi capul lung al m.biceps femural
FEMURUL
1. Formează
scheletul coapsei
2. Prezintă: extremitatea (epifiza) superioară (proximală), corpul (diafiza) femurului şi extremitatea (epifiza) inferioară (distală).
3. Extremitatea superioară a femurului prezintă
a. capul femurului
cât 2/3 dintr-o sferă se articuleaz
ă cu osul coxal la nivelul articulaţiei coxofemurale
prezintă în centru foseta capului femural, pentru inserţia lig.capului femural
a. colul anatomic al femurului
a. trohanterul mare
: la acest nivel se inseră mm.pelvitrohanterieni; pe faţa medială a trohanterului mare se găseşte fosa trohanterică, pentru inserţia m. obturator extern
a. trohanterul mic
- aici se inseră m.iliopsoas
a. linia intertrohanterică
este pe faţa anterioară a femurului; trece de la trohanterul mare la trohanterul mic
a. creasta intertroha
nterică
este pe faţa posterioară a femurului; uneşte cele două trohantere mai accentuată decât linia intertrohanterică la acest nivel se inseră m.pătrat femural
a. colul chirurgical > la baza trohanterelor; sediu frecvent pentru producerea fracturilor
4. Corpul femurului prezintă
a. 3 feţe:
anterioară (aici are origine m.vast intermediar) posterioară laterală posterioară medială
a. 3 margini:
antero-laterală antero-medială
posterioară ( marginea posterioară a femurului se nu-meşte LINIA ASPRă)
LINIA ASPRĂ A FEMURULUI
prezintă 2 buze (laterală şi medială) între care este un interstiţiu; pe acestea se inseră:
m.vast lateral m.vast medial
m.adductor lung m.adductor scurt
m.adductor mare m.biceps femural
superior, linia aspră se trifurcă: creasta de trifurcaţie laterală se numeşte creasta fesieră (aici se inseră m.fesier mare); creasta
fesieră se termină inferior de trohanterul mare la nivelul unei proeminenţe numită tuberozitatea fesieră
(trohanterul al treilea)
creasta de trifurcatie mijlocie este
linia pectineală ( aici se inseră m.pectineu)
creasta de trifurcatie medială se numeşte
creasta m.vast medial (aici se inseră fibre ale m.vast medial)
inferior, linia aspră se bifurcă; intre liniile de bifurcaţie inferioară se delimitează faţa poplitee
5. extremitatea inferioară a femurului prezintă condilii femurali: condilul lateral şi condilul medial
cei doi condili se articulează cu tibia la nivelul articulaţiei genunchiului în partea superioară
a condilului medial este o proeminenţă numită tuberculul adductorului, pe care se inseră m.adductor mare
pe faţa anterioară a acestei extremităti se află faţa patelară
pentru articularea cu patela (rotula)
condilii sunt despărtiti posterior prin
fosa intercondilară; aici se inseră ligg.încrucişate ale articulaţiei genunchiului
la extremitătile condililor se găsesc
epicondilii medial şi, respectiv lateral; la nivelul lor se inseră ligg.colaterale ale art.genunchiului
condilul medial este mai voluminos şi
mai coborât decât cel lateral
PATELA
os situat în partea anterioară a genunchiului
este un os sesamoid, dezvoltat în tendonul m. cvadriceps femural
prezintă 2 feţe, o bază şi un vârf
faţa anterioară - subcutanată, palpabilă, formează
relieful anterior al genunchiului
faţa articulară - orientată posterior; se articulează cu condilii femurali baza
patelei - situată superior, serveşte pentru inserţia m. cvadriceps femural
vârful
- orientat inferior, serveşte pentru inserţia lig.rotulian (care continuă tendonul m.cvadriceps până la tibie)
TIBIA
1. este osul medial şi cel mai voluminos din alcătuirea scheletului gambei
2. este un os lung, alcătuit din:
extremitatea (epifiza) superioară (proximală) corp (diafiză) e
xtremitatea (epifiza) inferioară (distală)
3. EXTREMITATEA SUPERIOARĂ (proximală ):
este mai voluminoasă, mai ales în sens transversal
este alcătuită din două mase osoase proeminente numite condili tibiali: condilul tibial medial şi condilul tibial lateral
a. feţele superioare ale celor doi condili sunt articulare, despărţite printr-o zonă intercondiliană neregulată, ru-goasă:
faţa articulară (medială) a condilului medial tibial co
respunde condilului femural medial
faţa articulară (laterală) a condilului
lateral tibial corespunde condilului femural lateral
în ansamblu, feţele articulare ale condililor tibiali compun faţa articulară superioară a tibiei prin care aceasta participă la realizarea articulaţiei genunchiului
a. în centrul feţei articulare superioare se găseşte eminenţa intercondiliană, plasată între feţele articulare ale con-dililor tibiali ; la extremităţile medială şi laterală ale eminenţei intercondiliene se găsesc
tuberculii intercondilieni medial si, respectiv, lateral
a. anterior şi posterior faţă de eminenta intercondiliană, între feţele articulare medială şi laterală, se găsesc
ariile intercondiliene anterioară si, respectiv, posterioară;
a. la nivelul zonei intercondiliene se inseră ligamentele încrucisate ale articulaţiei
genunchiului;
a. în partea postero-laterală a condilului lateral tibial se află faţa articulară fibulară; la acest nivel extremitatea pro-ximală a tibiei se articulează cu capul fibulei (articulaţia tibio-fibulară proximală)
4. CORPUL TIBIEI:
a. prezintă trei feţe şi trei margini (este triunghiular pe secţ
iune);
a. faţa medială
:
situată antero-medial, este lată, netedă şi subcutanată pe toată întinderea (poate fi palpată); în partea superioară a acestei feţe se găseste o zonă rugoasă la nivelul căreia se inseră
tendoanele muşchilor croitor, gracilis şi semitendinos (inserţia acestor tendoane se face prin intermediul unei formatiuni fibroase numită "pes anserinus")
a. faţa laterală
:
situată antero-lateral, acoperită de mm.din loja anterioară a gambei;
a. faţa posterioară
:
este mai lată în 1/3 partea superioară unde prezintă o creastă cu directie oblică infero-medial, numită
linia m. solear (originea muşchiului omonim)
a. marginea medială
:
rotunjită, mai evidentă inferior pe ea se inseră fascia crurală
(a gambei)
a. marginea interosoasă
:
este marginea laterală a corpului tibiei aproape pe toată lungimea sa serveşte pentru inserţia membranei interosoase (această
membrană fibroasă se întinde la nivelul gambei între marginile interosoase ale tibiei şi f
ibulei)
a. marginea anterioară
:
situată subcutanat (palpabilă) prezintă la extremitatea ei superioară
tuberozitatea ti-biei pe care se inseră lig.patelar
lateral de tuberozitate se află un tubercul (Gerdy)
pentru inserţia tractului iliotibial şi m.tibial anterior
5. EXTREMITATEA INFERIOARĂ (distală):
a. este mai putin voluminoasă; are aspect prismatic triunghiular, cu 3 feţe: anterioară, medială şi posterioară
a. faţa laterală a epifizei distale a tibiei prezintă incizura fibulară; la acest nivel tibia se articulează cu fibula for-mând articulaţia tibiofibulară distală
a. faţa medială se continuă inferior cu maleola me-dială;această fată este subcutanată şi poate fi palpată: pe faţa posterioară a maleolei tibiale se găseste şanţul ma
leolar; pe viu, şanţul retromaleolar medial este transformat într-un canal osteofibros prin care trec:
tendoanele muşchilor: lung flexor al degetelor, tibial posterior şi lung flexor al halucelui mănunchiul vasculonervos posterior al gambei: a.tibială posterioară,vv.satelite, n.tibial şi vase
limfatice
a. pe faţa laterală a maleolei tibiale se găseşte faţa articulară maleolară,
pentru osul talus
FIBULA
1. este osul lateral al scheletului gambei
2. este un os lung şi subtire, format din:
extremitatea
(epifiza) superioară (proximală)
corp (diafiză) extremitatea (epifiza) inferioară (distală)
3. EXTREMITATEA PROXIMALĂ
a. se numeşte
capul fibulei; poate fi palpat la aproximativ 2 cm.infero-lateral de articulaţia genunchiului
a. capul fibulei prezintă:
medial -
faţa articulară a capului fibulei pentru articulaţia tibiofibulară superioară
postero-superior - vârful capului fibulei
pe care se inseră m.biceps femural şi lig.colateral fibular al articulaţiei genunchiului
a. la limita dintre cap şi corp se află o porţiune îngustă a fibulei, numită
colul fibulei; la acest nivel nervul fibular (peronier) comun încrucişează fibula pe partea postero-laterală: relaţia directă a n.fibular comun cu osul face posibilă lezarea acestui nerv în fracturi ale fibulei sau înglobarea lui în calusuri vicioase; consecutiv, apar semnele paraliziei de nerv fibular comun; dintre acestea reţinem paralizia muşchilor lojei anterioare a gambei şi abolirea sensibilitătii cutanate pe faţa anterioară a gambei şi pe faţa dorsală a piciorului
4. CORPUL FIBULEI:
a. prezintă 3 feţe şi 3 margini
a. faţa laterală
orientată antero-lateral la acest nivel au origine mm.fibulari (lung şi scurt)
a. faţa medială
orientată antero-medial mai este numită faţa extensoare deoarece serveşte pentru originea muşchilor: extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui şi peronier al treilea
a. faţa posterioară
este acoperită de mm.lojei posterioare a gambei între feţele medială şi posterioară se găseste creasta medială
a. marginea anterioară
desparte feţele laterală şi medială ale corpului fibulei distal se bifurcă şi delimitează între liniile de bi
furcaţie o zonă triunghiulară subcutanată
la acest nivel se inseră septul intermuscular anterior al gambei
a. marginea posterioară
desparte
feţele laterală şi posterioară ale fibulei
pe această margine se inseră septul intermuscular posterior al gambei
a. marginea interosoasă
este situată între marginea anterioară şi creasta medială serveşte pentru inserţia membranei interosoase a gam
bei
5. extremitatea inferioară se continuă inferior, în partea laterală, cu maleola laterală (fibulară), mai voluminoasă şi situată la un nivel inferior faţă de maleola medială; faţa medială a acesteia se numeşte faţa articulară maleolară şi serveşte pentru articulaţia cu osul talus
SCHELETUL PICIORULUI
TARSUL
1. reprezintă segmentul posterior al scheletului piciorului; este omologul carpului însă cele 7 oase ale tarsului sunt mai mari şi mai puternice, datorită rolului pe care îl au în preluarea şi distribuirea greutătii corpului, în poziţie verticală
2. este alcătuit din 7 oase tarsiene dispuse pe 2 rânduri:
a. rândul proximal
de oase tarsiene este alcătuit din 2 oase suprapuse (şi nu alăturate):
os talus:
situat superior; este osul de legătură dintre scheletul piciorului şi scheletul gambei
os calcaneu: asezat inferior,
este cel mai mare şi mai puternic os al tarsului
a. rândul distal
de oase tarsiene este format din 5 oase alăturate:
os navicular >
este aşezat în partea medială a tarsului
os cuboid > este osul cel mai lateral din rândul distal al tarsului
3 oase cuneiforme: os cuneiform medial
os cuneiform intermediar
os cuneiform lateral
METATARSUL
1. reprezintă segmentul mijlociu al scheletului piciorului
1. este format din 5 oase metatarsiene, numerotate de la 1 la 5 dinspre medial spre lateral
1. între metatarsiene există spaţiile interosoase în care sunt cuprinşi muşchii interosoşi, plantari şi dorsali ai piciorului
1. fiecare metatarsian prezintă:
baza (extre
mitatea proximală) care se articulează cu cele 3 cuneiforme la nivelul metatarsienelor I - III şi cu osul cuboid la nivelul metatarsienelor IV şi V
corpul capul (extremitatea distală) care se articulează cu prima falangă a degetului respectiv
FALANGELE
1. reprezintă segmentul anterior (distal) al scheletului piciorului
1. sunt oasele degetelor piciorului
1. cu excepţia halucelui (degetului mare, degetului I) care are 2 falange (proximală şi distală), celelalte degete au câte 3 falange: proximală
medie
distală
fiecare falangă prezintă: bază
corp
cap