Sarata Monteoru Proiect Balnear
description
Transcript of Sarata Monteoru Proiect Balnear
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC COMERCIALMASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM
Program de valorificare şi dezvoltare durabilăa patrimoniului turistic balnear al staţiunii
Baile Sărata Monteoru - orizont 2020
Coordonator Masterand Prof. Universitar Doctor Isar ConstantinNicolae Neacsu Bucuresti 2015
1
CUPRINS
1.1. Evaluarea resurselor turistice .................................................................................................3
1.2. Gradul actual de valorificare a resurselor ...............................................................................8
1.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale ....................................................................................8
1.2.2. Analiza circulaţiei turistice .....................................................................................11
1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi promovare a ofertei turistice (orizont 2015).............14
1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice ..................................................................14
1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice ....................................................................15
1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice (în structura 2020) ..........................................18
1.3.4. Propuneri privind protecţia şi conservarea resurselor turistice şi a mediului înconjurător 20
Bibliografie selectivă .........................................................................................................................21
2
1.1. EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE ÎN STAŢIUNEA SĂRATA MONTEORU
Sărata-Monteoru (denumit pe scurt și Monteoru) este un sat în comuna Merei, județul Buzău.
Sărata-Monteoru este o stațiune balneară situată în zona central-vestică a județului Buzău, la
aproximativ 20 km nord-vest de orașul Buzău. Localitatea aparține administrativ de comuna Merei și a fost întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate.
Localitatea este plasată într-o depresiune intracolinară drenată de râul Sărata, la extremitatea
sud-estică a Subcarpaților Curburii, între Dealurile Istriței, dealuri acoperite de o vegetație bogată și la adăpost de vânturi. Climatul depresiunii este continental, cu veri calde și însorite, fără curenți de aer iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse.
Localitatea este cunoscută și pentru cultura Monteoru, o cultură arheologică datând din epoca
bronzului, reprezentată printr-o mare așezare aflată în apropiere de marginea de est a satului de
astăzi, pe dealul Cetățuia.
Prima mențiune documentară a localității Sărata se află intr-un document emis de Vlad
Calugărul intre anii 1482 – 1496. Intemeietorul stațiunii este Grigore Stavri, un comerciant grec
care de-a lungul timpului devine boierul Grigore Constantinescu Monteoru. Acesta descoperă in
subsolurile localitatii „aurul negru”, petrolul cu ajutorul căruia transformă Sărata in cel mai
important centru de extracție şi prelucrare a petrolului din România. Cu banii scosi din petrol, ridică
Sărata la rang de comună, apoi o transformă in statiune balneoclimaterică la 1 iulie 1895 şi ii dă
numele de Sarata Monteoru.
În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut
mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din
fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din
15 izvoare aflate în toată depresiunea.
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea și terenurile din jur au fost cumpărate de grecul
Grigore Monteoru, care a dat și numele localității; acesta a exploatat cu succes zăcămintele de
petrol, înființând aici și singura mină de petrol din Europa, după care a folosit câștigurile pentru a
finanța investiția într-o stațiune turistică. Stațiunea a avut perioada de glorie până la al Doilea
Război Mondial, fiind distrusă după instaurarea regimului comunist și confiscarea proprietății. În anii 1970, statul comunist a început să facă din nou niște mici investiții în stațiune, completate
după căderea regimului și revenirea la economia de piață, de alte inițiative private în domeniul
turismului.
Principalele resurse turistice sunt
IZVORUL MINERAL NR 6
3
Stațiunea este renumită pentru izvoarele cu ape minerale sarate, iodurate, bromurate,
magneziene, sulfuroase, calcice si pentru namolul mineral de depunere din izvoarele naturale
sulfuroase. Acestea sunt indicate pentru tratarea afectiunilor aparatului locomotor, afectiunilor
ginecologice, gastrointestinale, hepato-biliare.
Recomandări terapeutice ale apei din izvorul nr. 6: ulcer gastric şi duodenal, gastrite, duodenite,
dismicrobism intestinal, litiaza biliara, enterocolite, pancreatite, indigestii acute.
ŞTRANDUL CU APĂ SĂRATĂ
Cura balneară de la Sărata Monteoru are indicatii terapeutice pentru afectiuni reumatismale,
afectiuni ortopedico traumatice si posttraumatice, afectiuni ginecologice, nevroza astenica, afectiuni
neurologice.
Un punct de atracţie pentru pasionaţii de sporturi extreme, este cea mai mare tiroliana din ţară, de
200 de metri şi inca una de 40 de metri pentru copii. De asemenea, un perete de escalada, precum si
un centru de inchiriat mountain-bike-uri pentru a putea vizita toate atractiile din zona.
BISERICA „ADORMIREA MAICI DOMNULUI ”
Parte a complexului Monteoru, biserica este înzestrată cu valoroase obiecte de patrimoniu,
printre care catapeteasma îmbrăcată în foiţă de aur, candelele de argint şi o Evanghelie de la 1876,
toate menite să încânte privirea pelerinului care îi trece pragul. Arhitectura bisericii este
neobizantină cu influenţe neogotice, fiind proiectată de un arhitect german. În 1876, când ctitorul
Monteoru a ridicat lăcaşul, a înzestrat-o şi cu frumoase obiecte de cult, odoare şi icoane, unele
dintre ele păstrându-se şi astăzi. De-a lungul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori.
Astfel, în 1946, i s-a înlocuit tabla acoperişului, afectat de puternicul cutremur din 10 noiembrie
1940. Seismul din 4 martie 1977 a provocat şi mai multe stricăciuni lăcaşului, fiind grav avariată
turla mică. Între anii 1979 şi 1995 s-au îngrijit rănile lăsate de devastatoarele cutremure. În toată
această perioadă, enoriaşii au fost nevoiţi să participe la slujbe în capela destinată familiei
Monteoru. Pictura este una deosebit de frumoasă, efectuată de arhid. Gabriel Sibiescu între 2000 şi
2002, în frescă, în stil bizantin şi a înlocuit-o pe cea iniţială, realizată în ulei, degradată de
vicisitudinile vremii.
Adăposteşte obiecte de patrimoniu
Catapeteasma bisericii este de patrimoniu, artistic lucrată în lemn de tei şi îmbrăcată în foiţă de aur,
icoanele de pe ea fiind realizate de Constantin Dumitrescu în 1876, cele mici păstrându-se în forma
lor originală, în timp ce picturile mari au fost restaurate de Gabriel Sibiescu.
De patrimoniu mai sunt şi candelele originale din argint, ce poartă inscripţia ctitorului Monteoru,
restaurate şi ele de Gabriel Petre, policandrul realizat în 1876, donat de Konstantin Ionesco,
Evanghelia originală, o cruce, clopotele iniţiale aduse din Austria şi câteva cărţi religioase. De 4
asemenea, la Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Monteoru, credincioşii îşi pot îndrepta
rugăciunile şi spre o frumoasă icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, placată în argint, o
reproducere a unei icoane bizantine vechi din Ucraina, considerată făcătoare de minuni.
BISERICA – CAPELA A FAMILIEI MONTEORU
Construită in 1902-1903 de catre arhitectul Eduard Honzik si pictată de Costin Petrescu, care a fost
şi pictorul Casei Regale a Romaniei. In subsolul bisericii odihnesc sapte membri ai familiei
Monteoru.
PARCUL DENDROLOGIC Are peste 2 hectare si a fost conceput in stil „englezesc”. Aici sunt plantati arbori din specii
autohtone si specii exotice aduse din America de Nord, China sau Japonia. Parcul inconjoara Vila
Monteoru si Tabăra Scolară Sărata Monteoru.
Parcul Monteoru este situat intr-o mică depresiune din Subcarpatii de Curbura, pe versantul de
nord-vest al Dealului Mare, in centrul statiunii balneoclimaterice Sarata-Monteoru, la 18 km de
municipiul Buzău.
Parcul dendrologic de o rară frumusețe, cu fântâni arteziene, foisor şi arbori de importanță
ştiintifică era localizat pe fostul domeniu al familiei Monteoru, fiind conceput in stil englezesc şi a
fost terminat in anul 1904.
În prezent ocupă o suprafață de 5.162 mp si adăposteşte specii forestiere şi exotice: molidul,
bradul alb, thuya, tisa, plopul alb, plopul negru, scumpia, salcâmul galben. În mijlocul parcului este
adapostită în vila celebrei familii Grigore Constantinescu-Monteoru şi a urmaşilor acesteia, unde
functionează o tabară de elevi.
VILA MONTEORU
Construită in 1888, are o suprafața de 510 metri pătrati, parter si etaj.
Imobilul a fost construit în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, fiind, conform istoricului Ion Bulei
una dintre casele celor înstăriți care începeau să marcheze imaginea orașului București, altele
exemple fiind Casa Lahovary și Casa Vernescu (Calea Victoriei nr. nr. 133).
După ce a fost cumpărată de Grigore Constantinescu-Monteoru (n. 1831 - d. 1898), casa a
suferit o renovare radicală între anii 1887-1889 realizată de arhitecții Ion Mincu și Nicolae
Cuțarida ,Nicolae Cuțarida a refăcut interioarele în stil eclectic francez, cu plafoane în stuc pictat,
cu lambriuri și a fost amenajată scara monumentală. Elena Lascăr Catargi, fiica lui Grigore
Constantinescu-Monteoru, sub presiune sovietică, a donat casa, decizie care a fost anulată după anul
2000 de justiție, întrucât această donație s-ar fi făcut sub amenințarea armei.
5
În 1945 casa a intrată în posesia Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea
Sovietică (ARLUS) iar în 1948 a fost naționalizată. Din 1952, casa a slujit drept sediu Uniunii
Scriitorilor din România. În 1997, Primăria Municipiului București dădea casa în folosință Uniunii
Scriitorilor, pentru o perioadă de 49 de ani. În aprilie 2010, Tribunalul București a decis ca imobilul
să fie restituit în natură de Uniunea Scriitorilor, moștenitoarelor familiei Monteoru, Ioana
Angelescu și mamei sale, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Decizia a fost atacată în justiție, la
Curtea de Apel București. La data de 1 februarie 2013, Curtea de Apel București a respins recursul
ca nefondat, iar decizia avea caracter irevocabil. Consecința a fost că până la data de 15 aprilie
2013, Uniunea Scriitorilor era obligată să elibereze imobilul. La 29 martie 2013, la ora 12, în Sala
Oglinzilor a avut loc o manifestare a USR, prin care organizația se despărțea de sediul său,
rememorând momente din istoria acestuia, în prezența scriitorilor și a președintelui Nicolae
Manolescu La 11 aprilie 2013, a fost inițiat un apel pentru ca statul român, cel care a fost
proprietarul ei până acum câțiva ani, să redevină, legal, proprietar și să o redea circuitului cultural,
așa cum a făcut în alte situații similar”, inițiatorii argumentând că „statul român, prin organismele
sale alese și numite, are datoria de a cumpăra această casă, a o restaura, pentru că este vorba de un
monument istoric și de arhitectură, ca unul în care se mai poate regăsi stilul lui Ion Mincu, pentru a
o transforma într-un centru cultural, unde să aibă loc evenimente literare și artistice de importanță
națională”
Printre semnatari erau Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Nicolae
Prelipceanu, Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Dan Hăulică, Varujan Vosganian, Gabriel
Dimisianu, Romulus Rusan, Ion Pop, Marta Petreu, Mihai Șora, Horia Gârbea, Denisa Comănescu,
Marian Drăghici, Dan Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vartic, Mihai Zamfir, Livius Ciocârlie, Nora
Iuga, Magda Cârneci, Luiza Palanciuc, Sorin Lavric și Simona Vasilache. Noua proprietară a
declarat că dorește renovarea și păstrarea imobilului în circuitul cultural.
TABARA ŞCOLARĂ SĂRATA MONTEORU Se află in interiorul parcului dendrologic.
MINA DE PETROL Este unică în Europa şi o raritate în lume, prin sistemul de exploatare a zăcămintelor
petrolifere cu metode miniere. Puţurile au fost săpate la adâncimi între 240 şi 320 de metri. Este cea
mai veche exploatare petrolieră din judeţul Buzău (a doua jumătate a secolului al XIX-lea). În 1923
încă se extragea petrol prin puţuri, iar din 1925 prin galerii, metodă utilizată şi astăzi. Din 1931, din
aceste galerii s-au forat sonde orizontale. Ţiţeiul se scurgea în galerii către puţul principal de unde,
cu o pompă, era împins către suprafaţă. Aerisirea se făcea cu un ventilator, iar iluminatul cu lămpi
cu acumulator. Pentru intrarea în mină se foloseşte şi astăzi un ascensor electrificat.
6
Mina se află la poalele Dealului Păcura Mică, iar accesul până la intrarea în mină se face pe
lângă ştrand şi Complexul Balnear Monteoru. Traseul până la mină dureaza aproximativ 1 oră. O
altă variantă ar fi sa mergeţi până în capătul staţiunii, iar apoi pe drumul asfaltat ce înconjoară
dealul, acest traseu fiind ceva mai lung, dar foarte frumos. Odată ajunşi la mină, să ştiţi că accesul
publicului nu este permis, din raţiuni de siguranţă, însă o veţi putea vedea de la bariera.
SCHITUL LUI NEGOIŢĂ Moşia Sărata (sau satul Sărata), este atestată documentar începând din 8 septembrie 1525,
aici având proprietăţi, de-a lungul timpului, Episcopia Buzăului, familia voievodului Vlad Vintilă,
boierii Mărgineni, mănăstirea Izvorani, Negoiţă şi Mihai postelnic (ctitorii mănăstirii Pinu Mare),
mănăstirile Berca şi Slobozia lui Enache, Costache Ghica, Constantin Brâncoveanu şi Mihai
Cantacuzino. Faptul că nici un document aparţinând acestor mari proprietari funciari nu pomeneşte
despre existenţa în hotarul moşiilor lor a vreunui ansamblu monahal, ne face să credem că acest
schit dispărut se afla în afara moşiei satului Sărata şi nu putea deci purta numele de Schitul Sărata.
Schitul nu a funcţionat nici până la Legea Secularizării şi nici nu a fost închinat Episcopiei
Buzăului, în condicile căreia ar fi trebuit să se afle.
Între anii 1863 şi 1885-1890, când Basil Iorgulescu îşi strânge materialul pentru dicţionarul
istoric al judeţului Buzău, este o perioadă scurtă de timp, în care memoria colectivă ar fi conservat o
amintire vie şi clară asupra existenţei unui ansamblu monahal. În tradiţia locală actuală, personajul
Negoiţă este considerat ultimul vieţuitor al schitului, care ar fi fost înmormântat acolo de către
săteni, împreună cu mari comori, însă apelativul acestuia nu este în nici un caz biblic, aparţinând
mai degrabă unui mirean. cum, odată ajunşi la Schitul lui Negoiţă, turiştii vor regăsi o serie de
ruine, precum şi o construcţie mică din lemn, cu un altar, lumânări şi spaţiu pentru rugăciune, totul
într-un micuţ luminiş. Traseul până la Schitul lui Negoiţă este marcat, porneşte din dreptul pensiunii
La Păducel, ţine linia pârâului şi urcă lin prin pădurea tânără, timp de aproximativ 40 de minute.
Din loc în loc veţi găsi câte o cruce, care să vă amintească faptul ca şunteţi pe drumul cel bun.
LA CRUCE Deasupra staţiunii, în partea stângă dinspre intrare, pe dealul Piscul Mocanului, la
altitudinea de 270 de metri, străjuieste o cruce inaltă într-un punct de belvedere. Aceasta fost
ridicată în anul 2002, are o înălţime de zece metri şi este frumos iluminată noaptea, fiind vizibilă
din principalele extreme ale localităţii. Crucea este unul din punctele de interes ale Monteorului, o
drumeţie până aici durând mai puţin de o ora din centrul staţiunii. Traseul este marcat cu indicatoare
şi cruce roşie. La baza crucii este amenajat un loc de repaos, de unde se poate admira panorama văii
Săratei.
7
LACULVERDE
Lacul Verde este singurul lac din Muntii Vrancei format natural prin alunecarea unui versant
care a blocat cursul unui pârâiaş. Din Sărata Monteoru, puteti ajunge la Lacul Verde urmând un
traseu de aproximativ 3 ore, care începe în acelaşi loc ca şi traseul pentru Schitul lui Negoiţă şi este
marcat cu triunghi rosu: albia Râului Sărata, Casa de Apă, Stânca lui Momu, Lacul Verde. Urcuşul
nu este abrupt şi, pe unele portiuni veti avea impresia că sunteţi într-un parc sălbatic, atât de
frumoasă este pădurea brăzdată de cărări. Dupa aproximativ 2 ore ajungeti pe un platou stancos,
unde va fi mai greu de urmărit marcajul, însă îl veţi putea găsi pe pietre. De aici, traseul mai
continuă. Noi, din păcate, a trebuit sa ne întoarcem şi nu am reuşit să-l finalizăm. Dacă aveţi
informaţii despre cum continuă traseul spre Lacul Verde, vă invităm sa ne povestiţi şi nouă!
CASTRUL ROMAN DE LA PIETROASELE Se crede că acest castru a fost construit de către împăratul Constantin cel Mare în perioada
campaniei din anul 332 împotriva goților de la nord de Dunăre. În această campanie armata
bizantină, condusă de Constantin al II-lea - fiul împăratului, îi înfrânge pe goți și, ca urmare, ținuturile de la nord de Dunăre reintră pentru o perioadă sub stăpânire romană. În castru se
instalează Legiunea a XI-a Claudia venită de la Durostorum.
În necropola alăturată castrului s-au descoperit monede din perioada împăratului Constantin al
II-lea. O raritate o constituie siliqua în greutate de 2,09g emisă de Oficina din Arles În situl
arheologic din apropiere au fost găsite fragmente de olane romane, provenind din rețeaua de
alimentare cu apă a castrului și așezării civile din sec. IV p. Hr. [2] precum și o instalație de
aducțiune și de distribuire a apei săpată în piatră.
Castrul roman de la Pietroasa (124 m x 158 m), care a fost descoperit în anii '90, cuprinde și
termele (băile termale romane) înconjurate de zidul sudic de apărare, aparținând de cultura
Pietroasa. Castrul roman va fi prezentat parțial publicului, prin amenajarea unui muzeu ce va
cuprinde termele și zidul sudic de apărare.
Santierul arheologic de pe Dealul Pragu, la Cetățuie. Aici au fost descoperite ruinele unor
întărituri dacice şi numeroase obiecte apartinând epocii bronzului, urmele uneia dintre cele mai
interesante culturi carpatice ale epocii bronzului, Cultura Monteoru, caracteristică pentru o arie
geografica foarte extinsă. În acest sat, s-au găsit inele din aur, diferite vase din ceramică, decorate şi
un topor din bronz.
Gradul actual de valorificare al resurselor
1.2.1 Analiza bazei tehnico-materiale
Bogăţiei de resurse din staţiunea Sărata Monteoru i se alătură baza tehnico-materială,
infrastructura generală şi turistică de aici.8
Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turistul pentru
realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest context se au în vedere atât mijloacele
materiale specifice turismului, cât şi cele comune aparţinând altor ramuri.
Baza de cazare
Cazarea turistică reprezintă principala componentă a bazei tehnico-materiale, fiindind
ispensabilă sejururilor.Aceasta se află într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice prin
ridicarea gradului de confort. Poate fi, datorită investiţiilor majore necesare, destul de inelastică la
schimbările cererii, pe timp scurt. În staţiunea Sărata Monteoru, în ultimii ani, a avut loc o scădere
a numărului acestor structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic, nemairăspunzând
cerinţelor, iar altele au trecut în locaţie de gestiune sau au fost vândute
Oferta de cazare din Sărata Monteoru este bogată, incluzând hoteluri, vile, pensiuni turistice, camping.
a. Hoteluri în Sărata Monteoru :
Crt. Nr.
Hotel Categorie Adresa
1 Hotel CERES 2** Strada Principala, Sărata-Monteoru
2 Hotel Montana 2** Sarata Monteoru, Nr. 292.
3 Hotel Cazino 3*** Sarata Monteoru, str. Principala, nr. 45
4 Hotel Monteoru 2** Sarata Monteoru Nr. 292/1
b. Pensiuni şi vile în Sărata MonteoruCrt. Nr.
Pensiuni Cate-gorie
Adresa
1 Pensiunea 'Casa cu Tei' 3* Str. Drumul Schelei 207,
2 Pensiunea (Vila) Olga 3* STR. VALEA SEACA Nr. 30
3 Pensiunea 'La Pădure' 3* Sarata Monteoru 330B,
4 Complex Caprice 3* Nr.408 SARATA MONTEORU
5 Pensiunea 'La Paducel' 3* Str. Dn 1 - Sarata Monteoru,
6 Pensiunea Mădălin 3* Langa stand Sarata Monteoru
7 Pensiunea 'Țara Luanei' 4* Sărata Monteoru nr. 332,
8 Pensiunea Luminița 3* DJ203G, Sărata-Monteoru,
9 Vila Europa 3* Sarata Monteoru, nr. 339
10 Casa MONTEORU 2** Sarata Monteoru, str. Drumul Schelei, nr. 207
11 Pensiunea LORENA 2** Sarata Monteoru, Str. Huioaba nr. 160
12 Pensiunea Cerbul 2** Sarata Monteoru, str. Drumul Schelei, nr. 215
13 Pensiunea Marin Iuliu Trandafir
2** Sarata Monteoru, str. Principala, nr. 338
9
14 Pensiunea Favorit 4*** Sarata Monteoru
15 Casa Vlasin 2** Sarata Monteoru
16 Casa Camelia 2** Sarata Monteoru
17 Casa de zahar 3*** Sarata Monteoru
18 Pensiunea Mon Ami Sarata 2** Sarata Monteoru
19 Vila Casuta din Deal 2** Sarata Monteoru
c. Cazare in campingCamping Adventura 2*
Unităţi de alimentaţieÎn ceea ce priveşte structurile de alimentaţie din Sărata Monteoru, acestea sunt
reprezentate în primul rând de restaurante: care sunt incluse in cadrul hotelurilor si pensiunilor din aceasta statiune Structuri de tratament în Sărata Monteoru
Datorită în primul rând factorilor naturali de cură, în cadrul staţiunii Sărata Monteoru se realizează tratamente pentru o arie largă de afecţiuni: - afectiuni reumatismale inflamatorii: poliartita reumatoida, spondilita anchilopoetica;
- afectiuni reumatismale degenerative: artoze, spondiloze, coxartroze, gonartroze, radiculopatii, tulburari de statica ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare ; - afectiuni ale tesuturilor moi (abarticulare): periartita scapulo-humerala si coxo-femurala, tendinite, bursite, fibromialgie etc ; - afectiuni ortopedico -traumatice -sechele osoase si articulare dupa fracturi ale membrelor, sechele post-fracturi vertebrale, leziuni post-traumatice ale tendoanelor, musculare, tulburari circulatorii si trofice post-traumatice; - afectiuni neurologice periferice: nevralgii, neuropatii cu diverse cauze, pareze si paralizii de nervi periferice, polinevrite; - afectiuni neurologice centrale: sechele hemiparetice si hemiplegice post-accident vascular cerebral sau post-traumatisme cerebrale; nevroza astenica.
În funcţie de afecţiunile prezentate, factorii de tratament naturali şi artificiali se combină de către personalul medical sub forma unui plan de cură, la care se adaugă dietoterapia, reflexoterapia şi altele. Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoare prescrise de medic, la care se poate adăuga şi dieta alimentară în funcţie de afecţiune.
Personalul medical ce efectuează tratamentele este unul califiat, bine pregătit în domeniu (medici, asistente, maseoze, infirmiere).Proceduri :
hidroterapie -băi calde sarate; termoterapie electroterapie: curenţi de joasă frecventa (curenti diadinamici, exponentiali, Trabert, Tens),
curenti de medie frecventa interferentiali), curenti de înalta frecventa (unde scurte, ultrasunet);
galvanoterapie uscata;
10
bai galvanice magnetoterapie; laserterapie; fototerapie cu lumina polarizata, masaj terapeutic, kinetoterapie si gimnastica medica
Resursele de tratament
Principalul factor terapeutic îl constituie izvoarele minerale clorurosodice, magneziene, sulfuroase, iodurate si nămolul sapropelic, benefice in principal in cazul afecţiunilor reumatismale, ginecologice si digesive.
Staţiunea are o bază de tratament, modernizată dupa ultimile standarde in materie, este dotată cu aparatura medicala performanta, de ultima generatie.
Bazele de tratament din cadrul staţiunii Sărata Monteoru sunt: Hotel Ceres Hotelul Ceres are o capacitate de 166 locuri în camere duble, clasificate la categoria doua stele. Fiecare camera dispune de baie proprie, telefon, aer conditionat, televizor
Hotelul Monteoru este dotat cu:- Instalatii cu bai calde si aplicatii cu namol.- Instalatii pentru fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie.- Bazine cu apa sarata- Cabinete proceduri medicale- Cabinet masaj
Baile calde cu apa minerala în bazine, apa hipersalină, încaăcată în concentratie maximă cu halogeni (Cl, Br, I, Fr), terapie în baie generală la temperatura de 36-37°C.Tratament pentru urmatoarele afectiuni:
- Reumatism degenerativ- Spondiloza cervicală- Spondiloza dorsală- Spondiloza lombară- Artroze
În incinta complexului Monteoru se pot efectua diverse activități recreative: fotbal, tenis de masa, volei, înot, jogging, etc.1.2.2 Analiza circulatiei turistice
Numărul turiştilor cazati in pensiunile turistice
Circulația turistică a unei zone se poate determina făcând analiza mai multor indicatori și anume:
1. Numărul de sosiri și numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică.
2. Durata medie a sejurului - este un indicator calitativ cu privire la amploarea actvității turistice și
disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioadă într-o anumită zonă sau țară.
3. Densitatea circulației turistice - este un raport între numărul turiștilor și numărul populației
rezidente sau între numărul de zile turistice și numărul populației rezidente. Acest indicator
exprimă legătura dintre fluxul turiștilor și populația rezidentă a unei zone sau a unei țări.
11
4. Indicii de utilizare netã a capacitãții de cazare turisticã în funcțiune se calculeazã prin raportarea
numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de cazare turisticã în funcțiune, din perioada
respectivã.
”Indicatorii turismului redau într-o exprimare sintetică, matematică, informații cu privire la
diferite aspecte turistice, informații utile pentru măsurarea fenomenului și a efectelor sale, pentru
anticiparea tendințelor de evoluție și pentru fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu”.
Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de valorificare a
potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de
cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea bazei de agrement.
Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai (veniturile
disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul disponibil pentru
concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea
vacanţelor, etc).
1. Numărul sosirilor
Numărul de sosiri corespunde numărului de turiști, atât pentru turiştii români cât și străini,
care stau în unitățile de cazare turistică (hoteluri și alte unități de cazare), în perioada luată în
considerare, respectiv anul 2013
În continuare voi prezenta structura sosirilor de turiști în staţiunea Sărata Monteoru
Tabelul nr. 1 Sosirile turistice in Statiunea Sărata Monteoru în perioada 2006-2013
anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013totalul sosirilor 10606 12586 12816 13071 17410 12418 11997 11087
Sursa: www.insse.ro Sosirile turistice in statiunea Sarata Monteoru in perioada analizata a avut o usoara tendinta
de scadere, astfel in anul 2009 s-au inregistrat cele mai multe sosiri in scop turistic in unitatile de
primire cu o valoare de 13071 iar in anul 2013 au sosit un numar mai mic de turisti adica 11087.
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130
4000
8000
12000
16000
20000
Sosirile turistice în perioada 2006-2013 in
Stațiunea Sărata Monteoru
num
ar p
erso
ane
12
2. Numărul înnoptărilor
Tabel nr.2 Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2006-2013 in statiunea Sărata Monteoru
anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013totalul
inoptarilor 64839 71577 71435 73608 64986 79377 76070 58084
Sursa: www.insse.ro
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130
100002000030000400005000060000700008000090000
Numarul de inoptari in Statiunea Sarata Monteoru in perioada 2006-2013
Numărul inoptărilor cum reiese din analiza datelor statistice are o tendinta de scadere astfel in anulo 2011 cand s-au inregistrat 79337 față de anul 20132 când s-au inregistrat 58084 , ceea ce reprezinta peste 20000 de zile om.
3. Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține turistul intr-o anumită zonă
și se calculează după formula:
numă r î nnopt ă ri(N zt)numă r turi ș ti(N t)
Tabel .3 Durata medie a sejurului în stațiunile Sărata Monteoru în perioada 2006-2013
Crt.
Nr.
ani total sosiri total inoptari durata medie
a sejurului
1 2006 10606 64893 6,122 2007 12586 71577 5,693 2008 12816 71435 5,574 2009 13071 73608 5,635 2010 17410 64986 3,736 2011 12418 79377 6,397 2012 11997 76070 6,34
13
8 2013 11087 58084 5,24
Sursa: www.insse.ro
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20133.003.504.004.505.005.506.006.507.00
6.125.69 5.57 5.63
3.73
6.39 6.34
5.24
Evolutia duratei medii a sejurului in Statiunea Sarata Monteoru in pe-
rioada 2006-2013
Din analiza datelor statistice se observa ca durata media a sejurului in statiunea Sărata
Monteoru a scazut de la 6,39 zile in anul 2011 la peste 5 zile in anul 2013. Acest fapt se datoreaza
conditiilor economice interne si orientarea turistilor catre alte destinatii turistice.
1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi promovare a ofertei turistice (orizont 2020) 1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice
- Îmbunătăirea accesului la site-urile industriale turistice şi montane prin îmbunătăirea
infrastructurii de drumuri şi transport
- Dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor (alimentare si tratare, apa, deseuri solide,
alimentarea cu gaze naturale si energie electrica) si a structurilor energetice (ratele de transport
si capacitati de productie a energiei elecrice si termice)
- Reclama turistica bine dirijata si sustinuta care sa aiba drept efect cresterea vizibilității regiunii
prin dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice
- Creşterea locurilor de cazare si îmbunătăirea conditților acestora
- Aparitia mai multor parcuri în împrejurimile statiunilor
- Crearea unor baze de agrement pentru tineret
- Cresterea nivelului de siguranta în statiune
- Crearea unor baze sportive
- Organizarea de excursii pe trasee turistice din împrejurimea statiunilor turistice balneare
- Dotarea cu aparatura medicala moderna
- Mai multe sali de gimnastica medicala
14
- Reabilitarea actualelor clinici si baze de tratament
- Angajarea unui numar mai mare de personal de specialitate
1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice
Se apreciază că durata lungă de elaborare şi adoptare a unei legislaţii corespunzătoare, lipsa
resurselor financiare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor, lipsa condiţiilor avantajoase de
acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar şi
managementul staţiunilor balneare româneşti, în multe cazuri necorespunzător, au fost cauzele
principale ale stării de degradare şi criză care a afectat această formă de turism. Situaţia ar fi evoluat
mai bine dacă factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale şi de la conducerea societăţilor şi-ar
fi stabilit bine obiectivele şi ar fi ales strategii corespunzătoare.
Principalele obiective strategice ale acestor staţiuni ar putea fi:
Creşterea competitivităţii ofertei balneare proprii;
Consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă;
Creşterea gradului de ocupare şi a eficienţei economice a activităţii;
Strategia de reamenajare şi reechipare a centrelor de tratament din sanatoriile existente
Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atât prin dotarea cu
tehnică medicală modernă pentru cură clasică, cât şi prin realizarea centrelor de repunere în formă,
antistres, sau de înfrumuseţare, specifice turismului de sănătate.
Valorificarea şansei pe care acest nou concept, care înseamnă trecerea de la medicina omului
bolnav la medicina omului sănătos, o dă turismului balnear este cheia relansării acestei forme de
turism.
Coordonatele unei asemenea strategii sunt:
- selectarea , pe baza unei zonări funcţionale, a spaţiilor din baza de tratament ce vor face obiectul
modernizării şi a spaţiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de
bunăstare;
- reamenajarea spaţiilor cu destinaţia tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistrează
un grad avansat de uzură;
- achiziţionarea de aparatură modernă, cea existentă fiind depăşită fizic şi moral;
- selectarea şi pregătirea personalului ce va asigura asistenţa pentru noile servicii ce vor fi oferite;
- efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru modernizare şi a
cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii;
- întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea obţinerii creditelor necesare realizării
programului.
15
Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare, alimentaţie, agrement şi
dezvoltare a ofertei de servicii
Având în vedere că marea majoritate a structurilor de primire turistică şi de alimentaţie au
fost realizate înainte de 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă, iar în ultimii 15 ani s-au
făcut puţine investiţii, este imperios necesară implementarea unor programe de modernizare şi
ridicare a nivelului de confort. În ciuda efortului investiţional însemnat aceste programe trebuie
puse în aplicare pentru a putea fi competitivi pe piaţa similară europeană.
Una din problemele mari ale ofertei staţiunilor balneare este şi agrementul. Departe de
exigenţele cererii şi de ceea ce se oferă în staţiunile termale din ţări cu tradiţie ale Uniunii
Europene, agrementul din staţiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:
- crearea şi dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor;
- realizarea, acolo unde condiţiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecţie şi
spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tenis de masă, piscină şi mici unităţi de alimentaţie
(cofetărie, pizza, café-bar);
- reamenajarea şi modernizarea vechilor dotări de agrement:, jocuri distractive, jocuri mecanice
şi electronice etc.;
- în vecinătatea unor staţiuni balneare cunoscute pe plan mațional, aflate la o depărtare
rezonabilă de un aeroport cu trafic internaţional, se pot găsi locaţii deosebite pentru înfiinţarea unor
terenuri de golf, care în timp ar deveni puncte de atracţie pentru turiştii străini amatori sau
profesionişti, cu avantaje economice însemnate pentru zonele respective;
- situate în zone colinare, sau de munte, unde conceperea unor programe de echitaţie în
colaborare cu deţinătorii de cai nu ar prezenta mari dificultăţi şi ar fi eficientă, această formă de
agrement poate fi atractivă pentru turiştii veniţi la odihnă şi refacere.
Serviciile aferente fiecărei structuri vor trebui pregătite cu maximă exigenţă, iar personalul
angajat să ofere aceste servicii va trebui să dovedească, pe lângă calificarea adecvată, amabilitate şi
interes în satisfacerea exigenţelor clienţilor.
Strategia de diferenţiere, comparativ cu ofertele ţărilor concurente turismul balnear
românesc nu poate rata şansa de valorificare la maxim a substanţelor minerale terapeutice ce au
caracter de unicat prin aplicarea strategiei de diferenţiere. Între substanţele minerale terapeutice care
se încadrează în această categorie se detaşează gazele mofetice şi solfatariene considerate rarităţi ale
naturii şi chiar unice în Europa în cazul solfatarelor. Valoarea terapeutică ridicată a gazelor
mofetice determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi valenţele curative favorizante
ale solfatarelor fac ca ele să fie considerate elemente specifice de mare interes ale balneologiei
româneşti.
16
În lume există puţine staţiuni în care factorii naturali (mofete asociate cu ape minerale)
întrunesc calităţile necesare tratamentului unei game de afecţiuni atât de diversificate şi în mod
deosebit, a maladiilor cardio-vasculare.
Continuarea unei promovări agresive a originalităţii produsului realizat prin valorificarea
mofetelor şi de manifestări ştiinţifice de genul celei amintite, susţinute de strategii de modernizare a
bazei de tratament, cazare, alimentaţie şi agrement, cu o bună strategie de preţ ( forfetare dar şi a
preţului ridicat ), pot face din Sărata Monteoru un punct de referinţă în turismul balnear Buzoian,
național şi de ce nu chiar European.
Strategia de diversificare a ofertei de programe turistice
Schimbarea structurii cererii, generată de dezvoltarea turismului de bunăstare, impune
alegerea strategiei de diversificare pentru a putea satisface cerinţele cât mai multor segmente de
turişti. Acest tip de strategie este cheia reuşitei în drumul pe care fiecare staţiune îşi propune să-l
facă pentru a veni pe piaţă cu o ofertă competitivă, comparabilă cu cea din ţările Uniunii Europene.
Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspundă motivaţiilor de călătorie a unor oameni sănătoşi,
tineri şi adulţi, care aleg cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru menţinerea şi
ameliorarea sănătăţii lor, pentru menţinerea aspectului corpului lor şi pregătirea organismului pentru
a rezista stresului şi mediului poluat.
Actuala civilizaţie industrială a generat o serie de afecţiuni cum sunt:
- sindromul hipochinetic, determinat de sedentarism şi lipsa de solicitare la efort fizic în activitatea
profesională, transport şi viaţa la domiciliu (TV, calculator ş.a.);
- sindromul de dezadaptare, de decondiţionare, cu reducerea funcţiilor de termoreglare, în condiţiile
ruperii de natură, de expunere la factori termici;
- efectele toxice ale aerului atmosferic poluat şi ale fumatului;
- alimentaţia dezechilibrată şi neigienică, cu consum excesiv de lipide de origine animală, de
glucide concentrate, de substanţe iritante pentru stomac sau toxice pentru ficat – condimente, alcool,
cafea în exces, substanţe chimice adăugate unor băuturi răcoritoare sau alimente (coloranţi,
conservanţi), aşa numiţii „E” care determină frecvent o patologie digestivă şi metabolică în evoluţie
cronică.
Prevenirea acestor grupe de afecţiuni se poate face cu mult succes în staţiunile balneo –
climatice, care pe lângă aerosoli au, fie ape minerale ce se pot consuma preventiv în cure de repaos
digestiv sau cure de diureză, fie alţi factori naturali de cură favorabili prevenirii diferitelor afecţiuni.
Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunăstare, unde serviciile să fie de
cea mai bună calitate şi asigurate de adevăraţi profesionişti.
17
De asemenea, în aplicarea strategiilor de diversificare se va avea în vedere ca noile produse
oferite să includă un minim de diverse tipuri de cură. Cura de reconfortare (mise en forme) care prin
climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, dietoterpie şi psihoterapie poate combate sindromul
hipochinetic, echilibrează sistemul nervos, antrenează funcţiile de termoreglare şi alimentaţia
echilibrată.
Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament aerobic”. Deşi este oferită în
marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, în staţiunile balneare alături de cura de teren în zone
montane împădurite are o cu totul altă valoare.
Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor de sănătate.
În afara climatului de cruţare specific staţiunilor propuse în această grupă, metodologia de
cură antistres mizează pe efectele relaxante, sedative ale unor proceduri de balneoterapie şi
hidroterapie, combinate cu tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj,
kinetoterapie, psihoterapie şi un regim dietetic adecvat, în cadrul unor programe cu raport optimal
între activitate şi odihnă, cu ore suficiente de somn. Pentru staţiunile balneare aflate în primele
locuri ale ierarhiei prezentate se pot realiza cu succes condiţiile necesare efectuării curei antistres.
Pentru cei ce prezintă anumiţi factori de risc, tineri şi adulţi, sau lucrează în condiţii de
mediu şi în activităţi solicitante, se vor oferi „cure de sănătate” pentru prevenirea anumitor patologii
cum ar fi cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni reumatismale degenerative,
în staţiunea Sărata Monteoru.
Specialiştii în balneoclimatologie prezintă ca sugestii şi alte tipuri de „cură de bunăstare” ce
ar putea fi organizate în staţiunile balneare, unele dintre acestea practicânduse deja în ţările din
Uniunea Europeană. Sunt curele de prevenire a îmbătrânirii (profilaxie geriatrică), de reducere a
greutăţii, de prevenire a diabetului, de prevenire a osteoporozei, de crenoterapie pentru repaos
digestiv sau cure de crenoterapie diuretică.
Strategia dezvoltării produselor specific româneşti este o cale de relansare a produsului
turistic balnear românesc pe piaţa internaţională. Sunt recunoscute şi apreciate în străinătate
produsele „Gerovital”, pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, nervoase şi împotriva
îmbătrânirii, „Aslavital”, pentru tratamentul afecţiunilor nervoase şi împotriva îmbătrânirii,
„Boicil”, pentru afecţiuni reumatismale şi tulburări arteriale.
Eforturile de atragere a cererii prin strategiile prezentate au nevoie de susţinere a noii
imagini. Se impune editarea unei broşuri, realizarea unui CD-ROM de publicitate şi a unui site pe
internet pentru fiecare staţiune. Este necesară, de asemenea, promovarea pe pieţele externe a
staţiunii şi zonei, cu oferta balneară şi alte puncte de atracţie turistică locală, atât la târguri
specializate cât şi în presa din străinătate.
18
1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice
Obiectivele prezentate determină strategiile naţionale de dezvoltare şi promovare a
turismului balnear românesc care se pot constitui în programe de marketing pentru dezvoltare şi
promovare. Statul, manifestându-şi activ rolul de a decide la nivel macroeconomic integrarea
problemelor privind politica turistică în politica economică a ţării, s-a implicat prin instituţiile sale
de la nivel central în strategiile de dezvoltare şi promovare.
Instituţia principală cu atribuţii administrative, funcţionale şi de planificare strategică a turismului
este Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului. Acesta are sarcina de a coordona
dezvoltarea şi promovarea turismului balnear pe plan internaţional şi pe plan intern şi de a sprijini
Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România şi IMM-urile implicate la nivel local în
această formă de turism în aplicarea strategiilor, pentru atingerea obiectivelor propuse.
Autoritatea Naţională pentru Turism elaborează programe anuale pentru dezvoltarea şi
promovarea turismului pe litoral, în colaborare cu consiliile judeţene, asociaţii/fundaţii cu activitate
de turism, răspunde de finanţarea şi activitatea reprezentanţelor de promovare turistică, prin
fondurile primite de la bugetul de stat.
De asemenea, A.N.T. stabileşte strategia de dezvoltare a turismului, deci şi a turismului
balnear. Programele de dezvoltare şi promovare propuse de A.N.T. în anii anteriori şi aprobate prin
hotărâre de guvern stabilesc obiectivele, acţiunile ce trebuie întreprinse şi pieţele cărora le sunt
destinate sursele de finanţare a acestor programe.
Obiectivele specifice programului de promovare a României ca destinaţie de vacanţe şi
călătorii pe piaţa turistică internă şi internaţională pentru anul 2011 au vizat implicit şi turismul
balnear românesc:
a) îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele externe;
b) stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi privat şi conştientizarea rolului şi importanţei
turismului în economia naţională;
c) recâştigarea pieţelor turistice externe, partenere tradiţionale înainte de 1989 şi câştigarea altora
noi;
d) stimularea cererii turistice interne şi internaţionale şi implicit creşterea numărului de turişti care
vizitează România.
Programul prevede finanţarea unei game largi de mijloace de comunicaţie care cuprind
marea majoritate a instrumentelor mixului promoţional.
O modalitate de promovare cu larg impact asupra publicului o are prezentarea de materiale
prin televiziune; astfel au fost realizate scurt metraje şi filme documentare pentru a fi difuzate pe
canalele internaţionale CNN, Euro-NEWS, Discovery, Euro-Sport. În plus au fost realizate
19
materiale publicitare de scurtă durată (spoturi TV) pentru a fi difuzate pe posturile de televiziune
din Franţa, Germania, Polonia, Spania.
Din anul 2010 s-a trecut la derularea unor programe de marketing pe baza unor studii de
piaţă, prin implicarea sectorului privat, pentru a se evidenţia care sunt cele mai solicitate şi
cunoscute produse turistice româneşti. Un asemenea demers s-a realizat în 2010, prin intermediul
Institutului de Cercetare Dezvoltare în Turism, pentru turiştii aflaţi pe litoral şi în principalele
staţiuni montane şi balneare din ţară.
Realizarea unor politici de promovare mai bune înseamnă şi perfecţionarea mecanismelor şi
instrumentelor folosite, având în vedere utilizarea tot mai mare a comerţului virtual şi a site-urilor
de pe internet. În acest sens se poate acţiona prin diversificarea site-urilor de pe internet pe forme de
turism-balnear, de litoral, montan, cultural, acţiune demarată din anul 2010.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este o altă instituţie a statului, care, prin alocarea
unor sume importante de bani din bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea diferenţei
dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă şi valoarea achitată de beneficiarii
acestor bilete, contribuie atât la susţinerea, dezvoltarea şi promovarea turismului balnear cât şi la
protecţia socială a diverselor categorii de persoane.
Se suportă costul integral pentru biletele de tratament şi odihnă acordate gratuit
pensionarilor I.O.V.R., veterani de război, persoanelor cu drepturi stabilite în baza Decretului lege
nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite
în prizonieri, salariaţilor care lucrează în locuri de muncă în condiţii speciale, etc.
O categorie însemnată, cea a persoanelor de vârsta a treia, pensionari, agricultori asiguraţi,
cu probleme de sănătate dar cu pensii ce nu le permit să-şi îngrijească sănătatea într-o staţiune
balneară, beneficiază de un ajutor însemnat, deoarece contribuţia lor pentru un bilet de tratament
este de regulă de 70% din pensia de bază, diferenţa dintre valoarea biletului de tratament balnear şi
contribuţia acestora, de cele mai multe ori însemnată, fiind achitată de la bugetul asigurărilor
sociale.
1.3.4. Propuneri privind protecţia şi conservarea resurselor turistice şi a mediului
înconjurător.
Dezvoltarea turismului balnear constituie conditia esentiala spre bunastare si mai buna calitate a
vietii. Ţara noastra dispune de multe bogatii naturale, dar care nu sunt puse în valoare atât cât ar
trebui pentru a da valoare acestei tari.
20
În viitor se va impune un turism al ragazului, al ordinii si loisirului, care prin amenajarile realizate
vor fi un izvor de regenerare pentru anul tracasat de agresivitatile vietii urbane (aglomerare,
zgomot,etc.) precum si de ritmurile unei activitati intensive.
În viitor turismul balnear va înflorii din nou daca se va investi si oamenii vor alege un loc pentru
vacanta si pentru relaxare în acelasi timp unde poate face tratament pentru aproape orice fel de
boala.
Cu pasiune si dragoste fata de aceste locuri unice si cu ajutorul din partea celor abilitati se poate
demara proiecte îndraznete si folositoare tuturor.
Turismul balnear trebuie revigorat, el trebuie sa corespunda standardelor internationale, el
constituind o bogatie naturala nevalorificata corespunzator, un factor ce poate contribui la
redresarea balantei comerciale.
O orientare prea puternica catre partea comerciala a dezvoltarii turismului balnear în detrimentul
celei ecologice va duce cu siguranta în timp la o degradare a zonei, diminuându-i si valoarea
comerciala.
Dezvoltarea turismului are ca premisa fundamentala protejarea si conservarea potentialului turistic,
prevenirea degradarii lui, acesta constituind problema de maxima importanta si actualitate, ce
trebuie sa faca parte integranta si inseparabila din politica generala de dezvoltare a turismului.
Aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului turistic este urgenta si necesara
pentru ca, în mod continuu, apar noi si serioase deteriorari ale resurselor turistice, unele deja
produse, nemaiputându-se remedia, dar de cele mai multe ori, îsi dovedese utilitatea si eficienta în
timp,beneficiarii lor fiind generatiile viitoare.
Pentru pastrarea calitatii mediului înconjurator în tara noastra a fost creat de mai mult timp un cadru
juridic adecvat. Prima lege privind ocrotire mediului a fost promulgata la 7 iulie 1930, ulterior fiind
emise si alte prevederi legale ca: Decretul 237/1950 cu Legea ocrotirii monumentelor naturii apoi,
Legea 9/1973 privind protectia mediului înconjurator, precum si alte legi de ocrotire a potentialului
cultural-istoric. Activitatile de turism si agrement (teleferice, pârutii de schi, tunuri de zapada,
parcuri de distractie, stadioane, zone verzi, exploatarea apelor minerale, defrisari, parcari, planuri de
urbanism si amenajare turistica, etc) sunt reglementate de Legea Protectiei Mediului nr.137/1995.
Masurile ce se impun pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii degradarii lui urmaresc,
în principal: valorificarea stiintifica si rationala a resurselor turistice, sensibilizarea unitatilor
economice a caror activitate poluanta afecteaza potentialul turistic cunoasterea problemelor pe care
le ridica pastrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global, teritorial sau pe teritorii mai restrase, în
asa fel încât valorificarea turistica a acestora sa fie solutionata în contextul valorificarii tuturor
resurselor naturale si al protectiei mediului.
21
Bibliografie
Bran Florina, Marian D., Simon Tamara, Economia turismului si mediului înconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1998.
Cândea Melinda, Bran Florina, Spatiul geografic românesc, organizare, amenajare, dezvoltare durabila, Editura Economica, 2001.
Delia Popescu, Amenajarea turistica durabila a litoralului, Editura matrix Rom, 2003 Dr. Glarean Vasile, Amenajarea turistica a teritoriului, Institutul de Cercetare pentru turism,
Bucuresti, 1996. Erdeli George, Istrate Ion, Amenajari turistice, Editura Universitatii Bucuresti, 1996. Ioncica Maria, Minciu Rodica, Stanciulescu Gabriela, Economia serviciului, Editura Uranus,
1996. Istrate I., Bran Florina, Rosu Anca Gabriela, Economia turismului si mediul înconjurator,
Editura Economica, Bucuresti, 1996. Lupu N., Hotelul-Economia si management, Editura All Beck, Bucuresti, 1999. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001. Minciu Rodica, Amenajarea turistica a litoralului, Bucuresti, 2000. Maria Ioncica (coordinator), Eva Cristina Petrescu, Delia Popescu, Strategii de dezvoltare a
sectorului tertiar, Editura Uranus, 2004. Minciu Rodica, Amenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 1995 Nistoreanu, P.Ţigu, Gabriela Popescu, Delia Padureanu, Mihaela Talpes, Adela Ţala,
Madalina Condulescu, Ecosistem si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003. Nistoreanu, Puiu (coordinator), Ecosistem si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003 Petcu Gheorghe, Judetul Buzau, album monographic, Editura Alpha MDN, Bz, octombrie,
2004 Victor Platon, Protectia mediului si dezvoltarea economic. Institutii si mecanisme în
perioada de tranzitie, Editura Didactica si Pedagogica, 1997. Informatii Statistice Operative, Bucuresti nr.6/2006 www.monteoruspa.ro www.balneoturism.ro www.google.com
22
23