S U M A R 1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de · Amenzile şi celelalte sancţiuni cu...
Transcript of S U M A R 1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de · Amenzile şi celelalte sancţiuni cu...
1
8 februarie 2017 – şedinţă comună
S U M A R
1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de
lucru.
2. Prezentarea şi dezbaterea moţiunii de
cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori,
intitulată „Guvernul Grindeanu - Guvernul Sfidării
Naţionale. Nu legalizaţi furtul în România!”.
(Respinsă.)
3. Depunerea jurământului de către un membru
al Comisiei comune permanente a Camerei
Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului
parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de
Informaţii.
2
S T E N O G R A M A
şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului
din ziua de 8 februarie 2017
Şedinţa a început la ora 12,15.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat
Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de
domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,
preşedintele Senatului, asistaţi de domnul senator Ion-Marcel Vela,
secretar al Senatului, şi de doamna Ioana Bran, secretar al Camerei
Deputaţilor.
Ultima parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat
Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,
asistată de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, şi
de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor.
Din prezidiu a făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu
Manda, vicepreşedinte al Senatului.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Fac apel la unul dintre secretarii din partea opoziţiei de la
Senat pentru a veni să-şi ocupe locul alături de mine.
Domnul Marcel Vela este aşteptat să vină la prezidiu.
Vă mulţumesc, domnule secretar.
3
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Doamnelor şi domnilor colegi,
Vă rog să luaţi loc şi să începem şedinţa comună.
Domnule prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,
Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi
Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 464 de deputaţi şi senatori, şi-
au înregistrat prezenţa 379 de parlamentari.
Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru
pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor
două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost
distribuite.
Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în
forma distribuită. Nu sunt.
În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul
ordinii de zi.
Cine este pentru? Vă mulţumesc.
Sunt voturi împotrivă?
Abţineri?
Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.
Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt
comentarii. Nu sunt.
În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră acest
program.
4
Cine este pentru? Vă mulţumesc.
Sunt voturi împotrivă?
Abţineri?
Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.
Pe ordinea de zi avem dezbaterea şi votul asupra moţiunii de
cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori, în conformitate cu
prevederile art. 113 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul
activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Vă informez că după prezentarea moţiunii de cenzură în
şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de luni, 6
februarie 2017, nu au fost înregistrate cereri de retragere a
semnăturilor.
Întreb în plenul celor două Camere dacă există o astfel de
cerere. Nu există.
Pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente
împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună
timpul maxim alocat, după cum urmează: Guvernului i se rezervă 60
de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea
dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat
şi li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor,
luându-se în calcul câte zece secunde pentru fiecare parlamentar,
astfel: PSD – 37 de minute, PNL – 17 minute, USR – 7 minute,
UDMR – 5 minute, ALDE – 5 minute, PMP – 4 minute, Grupul
parlamentar al minorităţilor naţionale – 3 minute. Total: 78.
Dacă sunt obiecţii. Nu sunt.
5
Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.
Cine este pentru? Vă mulţumesc.
Sunt voturi împotrivă?
Abţineri?
Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.
Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de
şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt
pentru dezbaterea moţiunii.
În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul
activităţilor comune, dau cuvântul domnului Marcel Vela să prezinte
moţiunea de cenzură.
Domnule senator, aveţi cuvântul.
Domnul Ion-Marcel Vela:
Domnilor preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Stimaţi colegi,
În 11 decembrie 2016, românii ne-au ales să le reprezentăm
interesele în forul legislativ al ţării, având credinţa că noi, toţi cei care
astăzi formăm Parlamentul României, vom acţiona numai în interesul
lor, al românilor. De altfel, a trecut un pic mai mult de o lună de când
ne-am angajat prin jurământ să ne îndeplinim cu onoare şi fidelitate
mandatul încredinţat de popor.
6
Sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne
sau internaţionale, Guvernul loveşte în ceea ce înseamnă siguranţa
românilor şi a intereselor lor legitime.
În şedinţa de marţi noaptea, simultan, Guvernul a comis un
abuz în serviciu. Cuprinsul ordonanţei pentru modificarea codurilor
penal şi de procedură penală conţine dovada: prin acest act normativ
se dezincriminează favorizarea făptuitorului prin emiterea, aprobarea
sau adoptarea unor acte normative. Ajutorul dat făptuitorului în scopul
împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la
răspundere penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de
libertate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.
Guvernul şi-a asigurat astfel spatele faţă de ceea ce a comis la ceas de
noapte prin introducerea acestui paragraf. Am vrea să credem că unii
dintre membrii Guvernului nu au dorit să voteze proiectele privind
graţierea şi dezincriminarea unor fapte penale fără asigurări că nu vor
răspunde penal.
Principalul argument invocat de Guvern referitor la graţierea
unor pedepse este acela al supraaglomerării din închisorile româneşti
şi respectarea drepturilor omului. În realitate, suntem în faţa unor
politici normative menite să exonereze şi să facă scăpaţi o serie de
lideri care au primit condamnări din partea instanţelor româneşti.
În ultimele luni, au existat discuţii în diferite zone ale
politicului din care reieşea clar intenţia de a iniţia demersul adoptării
acestor acte normative prin care se dorea dezincriminarea unor fapte
7
de corupţie sau asimilate acestora şi graţierea unor persoane
condamnate.
Societatea românească a fost înşelată, cetăţeanul fiind pus în
situaţia de a fi minţit de către cei cărora le-a acordat votul de
încredere.
Motivaţia privind urgenţa adoptării unor măsuri pentru
scăderea numărului de deţinuţi, întrucât CEDO a cerut încă din anul
2012 statului român să remedieze condiţiile inumane din penitenciare
şi suprapopularea acestora, nu stă în picioare dacă avem în vedere
datele comunicate chiar de către Administraţia Naţională a
Penitenciarelor.
Domnule prim-ministru,
Ştim că sunt probleme reale în sistemul penitenciar românesc,
însă acestea trebuie să fie rezolvate într-un mod transparent şi
responsabil. Nu este corect să exploataţi această situaţie în interesul
unui grup restrâns de politicieni care au fost condamnaţi pentru
corupţie.
Dovada clară a faptului că, în realitate, coaliţia PSD-ALDE
nu are ca obiectiv real soluţionarea problemei supraaglomerării din
închisori constă în aceea că prin legislaţia propusă sunt graţiate
pedepsele cu suspendare. Aici se află de fapt cheia acestei
reglementări: ştergerea cu buretele a condamnării unor lideri ai
coaliţiei aflate la guvernare.
8
Mai mult, insuficienta finanţare prin bugetul de stat a
sistemului penitenciar este o dovadă concludentă a intenţiilor reale ale
actualului Guvern legat de această problemă.
Aşadar, în loc să adoptaţi măsuri concrete care să rezolve în
mod real problema supraaglomerării din penitenciare şi a încălcării
drepturilor omului în aceste instituţii, dumneavoastră alegeţi calea
salvării unor personaje politice în detrimentul siguranţei românilor.
Graţierea colectivă conduce la reducerea gradului de siguranţă
publică, în condiţiile în care infractori periculoşi vor fi eliberaţi, iar
societatea românească a zilelor noastre se confruntă cu un val de
infracţionalitate, când ne aşteptăm la creşterea infracţionalităţii în zona
terorismului, a criminalităţii transfrontaliere ori a criminalităţii
violente, aşa cum relevă toate rapoartele instituţiilor de specialitate
interne şi internaţionale.
Astfel, proiectul de lege privind graţierea, în forma elaborată
de Guvern, nu va rezolva în niciun fel situaţia din penitenciare, având
în realitate un impact nesemnificativ, iar experienţele altor state au
arătat că rata de întoarcere în sistemul penitenciar a celor graţiaţi este
de aproximativ 50%. Deşi se susţine că graţierea nu se acordă celor
condamnaţi pentru fapte de corupţie, se omite cu bună ştiinţă să se
afirme că ea se aplică cu precădere celor care au săvârşit infracţiuni
conexe faptelor de corupţie şi care sunt prevăzute de legi speciale,
precum şi funcţionarilor publici care au săvârşit infracţiuni în
exercitarea atribuţiunilor de serviciu, adică acelora care acum conduc
România după bunul plac şi care au risipit, conform rapoartelor Curţii
9
de Conturi, peste o treime din bugetul României. Nu trebuie uitat că
lupta anticorupţie este un concept larg, ce nu se rezumă la un set
restrâns de infracţiuni şi include mult mai multe fapte incriminate
decât cele care, tehnic, sunt denumite infracţiuni de corupţie.
Aducem următoarele critici concrete la conţinutul proiectului
privind graţierea: stabilirea limitei de 5 ani este una prea ridicată,
individualizarea pedepsei la un astfel de termen dovedind o gravitate
deosebită a faptei săvârşite, după practica justiţiei noastre. În lista
infracţiunilor pentru care se aplică graţierea se găsesc infracţiuni de
serviciu prevăzute de Codul penal. Nu există nicio justificare pentru
graţierea amenzilor penale stabilite de instanţele de judecată. Graţierea
trebuie să fie condiţionată, în toate cazurile, de achitarea
despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin
hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în
libertate. Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ
aplicate trebuie executate în măsura în care ele nu au fost executate, în
toate cazurile.
Domnule prim-ministru,
Prin acelaşi pachet legislativ promovaţi dezincriminarea
mascată a unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei, de altfel
o măsură legislativă „cu dedicaţie”. O astfel de măsură afectează grav
viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, modul în care acesta se raportează la
tot ceea ce însemnă lege. În ultimii ani, cetăţeanul a văzut în aplicarea
corectă a legii penale o formă de speranţă în curăţarea anumitor
sectoare de activitate cu care se află în contact permanent.
10
Nedreptăţile, lipsa de transparenţă, nepăsarea, atitudinea incorectă a
unor structuri ale statului faţă de cetăţean îşi aveau, în opinia publică,
o rezolvare prin aplicarea corectă a legislaţiei din domeniul penal.
În acelaşi timp, un alt efect extrem de periculos al acestor
măsuri constă în afectarea conformării voluntare a membrilor
societăţii la tot ceea ce înseamnă normă legală.
În urma adoptării acestor măsuri, oamenii vor putea interpreta
că respectarea legii are caracter facultativ şi că în România zilelor
noastre, dacă eşti la putere, dacă eşti puternic şi în „gaşca” care
trebuie, braţul legii nu te poate atinge, indiferent ce ilegalitate ai
comis.
Astfel, restul societăţii, cetăţenii corecţi şi cinstiţi din această
ţară, cei care reprezintă de fapt marea majoritate, vor fi resemnaţi şi se
vor simţi fără apărare în faţa abuzurilor. Astfel, românii vor şti că nu
sunt egali în faţa legii.
Infracţiunea de abuz în serviciu se circumscrie doar faptelor
prin care se săvârşeşte un abuz prin încălcarea prevederilor unei legi
sau unei ordonanţe. Abuzul care va fi săvârşit cu încălcarea altui tip de
act normativ - hotărâre de guvern, ordin al ministrului, hotărâri de
consiliu local, regulamente, ordine sau directive ale diverselor
instituţii etc. nu vor mai reprezenta o infracţiune.
Una dintre cele mai grave modificări o considerăm ca fiind
cea a eliminării interdicţiei de a ocupa o funcţie publică în cazul
săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Este greu de acceptat ca cel
11
care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu
intenţie, să ocupe aceeaşi poziţie în continuare.
Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la
faptele în urma cărora a câştigat un folos necuvenit soţul, o rudă sau
afin până la gradul II este practic o golire de sens a acestei prevederi
legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită. Deşi
formularea actuală prezintă carenţe care necesită rezolvare, modul de
soluţionare propus de acest proiect este cu totul inacceptabil.
Nu putem accepta dezincriminarea neglijenţei în serviciu,
care poate avea efecte deosebit de grave, existând exemple relevante
în acest sens.
Considerăm că limita minimă a prejudiciului de la care fapta
devine penală este lipsită de sens şi solicităm renunţarea la aceasta.
Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la
5.000 de lei, în condiţiile economice actuale din România. Limita de
200.000 de lei este stabilită arbitrar.
Socotim că stabilirea unui termen pentru realizarea
denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate şi va conduce,
în final, la instaurarea unui principiu al impunităţii. Practic se
urmăreşte reducerea de facto a termenului de prescripţie pentru
infracţiuni. Este important de reţinut că acest termen va duce la
imposibilitatea formulării denunţului după 6 luni de la săvârşirea
faptei şi în cazurile celor mai grave infracţiuni.
Domnule prim-ministru,
12
Admitem faptul că sunteţi în situaţia ingrată de a răspunde
comenzilor venite pe linie de partid. Cu toate acestea, trebuie să vă
asumaţi eroarea de a adopta aceste acte normative şi să plecaţi acasă!
Prin aceste acţiuni îndepărtaţi investitorii din România,
îndepărtaţi România de tot efortul făcut în ultimii 27 de ani pentru a
căpăta statutul de ţară europeană!
Aţi uitat de priorităţile cu adevărat importante pentru
România. Aţi uitat de condiţiile dezastruoase din spitale, de frigul şi
igrasia din şcoli, de drumurile pline de gropi care iau anual mii de
vieţi.
România are nevoie de un Guvern competent, care să fie
preocupat cu adevărat de problemele reale cu care se confruntă
societatea în momentul de faţă.
(Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Invit la tribună pe domnul Sorin Mihai Grindeanu, prim-
ministrul Guvernului României, pentru prezentarea poziţiei
Guvernului cu privire la moţiunea de cenzură.
Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.
(Aplauze prelungite.)
Domnul Sorin Mihai Grindeanu (prim-ministrul
Guvernului României):
Mulţumesc. Vă mulţumesc.
13
Domnule preşedinte al Senatului,
Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Stimaţi invitaţi,
Ieri, în Parlament, am aprobat bugetul pentru anul 2017. Vă
mulţumesc cu această ocazie pentru efortul pe care l-aţi depus în
aceste zile. Ştiu că nu a fost uşor şi apreciez străduinţa dumneavoastră
din comisii şi din plen pe acest subiect.
Avem un buget care aduce prosperitate şi dezvoltare
românilor. Avem toate pârghiile necesare pentru a implementa
programul de guvernare pe care românii în decembrie l-au votat într-o
proporţie covârşitoare.
Astăzi, avem ocazia să ne vedem din nou, şi asta la o lună de
la învestirea actualului Guvern. Opoziţia a depus o moţiune de
cenzură. Este dreptul constituţional al colegilor noştri să facă acest
lucru.
Este greu, totuşi, să nu remarc că această moţiune nu-şi mai
are obiectul.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
În primul rând, mă aşteptam la o abordare profesionistă din
partea PNL atunci când vine vorba de lucruri serioase, dar dumnealor
au găsit de cuviinţă să îl trimită pe domnul Cătălin Predoiu să susţină
această moţiune. (Aplauze.) Vorbim de un ministru, de un fost
ministru al justiţiei, care a coordonat realizarea Codului penal şi a
14
Codului de procedură penală, două legi fundamentale pentru bunul
mers al justiţiei, pe care Curtea Constituţională le-a amendat prin
nenumărate decizii şi ale căror efecte negative le resimţim şi astăzi.
Domnule Predoiu şi stimaţi colegi din PNL, nu a fost
niciodată vorba despre ordonanţă pe graţiere.
Cred că cineva din interiorul PNL cu mai multă credibilitate
şi competenţă putea să susţină această moţiune, dar fiecare dă
socoteală, o dată la patru ani, în faţa oamenilor, pentru ceea ce face în
Parlament, iar colegii liberali au dat socoteală cu vârf şi îndesat la
alegerile din 11 decembrie. (Aplauze.)
Mă uit, de asemenea, la parlamentarii USR, care au susţinut
acest demers. Poate lipsa de experienţă şi avântul i-a făcut să se
asocieze cu un partid pe care până mai ieri îl criticau cu vehemenţă.
Aveam aşteptări mult mai mari de la această nouă generaţie
de politicieni venită în Parlament, dar cred că Domniile Lor şi-au
propus să salveze de fapt România prin somn. (Aplauze.) Altfel nu pot
să înţeleg cum poţi să dormi în Parlament când dezbatem bugetul
României.
Sper, de asemenea, că domnul Nicuşor Dan şi-a făcut temele
mai bine pentru astăzi şi ştie ce vrea să spună. (Aplauze.)
Doamnelor şi domnilor,
Aţi auzit ieri discursul Preşedintelui României. Dincolo de
lozinci şi încercarea de a se agăţa de protestele românilor pentru a-şi
reface credibilitatea, cred că a reieşit un lucru destul de clar – dorinţa
15
arzătoare a domnului Preşedinte Iohannis să pună cât mai degrabă din
nou „Guvernul meu”! (Aplauze.)
Avem deja experienţa unui astfel de Executiv pe care istoria
îl va reţine ca şi Guvernul „Zero”.
Eu cred că avem o datorie faţă de încrederea populară pe care
am câştigat-o la urne şi că trebuie să ne asumăm în continuare
guvernarea acestei ţări. Vă rog să nu acceptaţi acest joc şi să nu mai
cădem încă o dată în această capcană.
Stimaţi colegi,
Sper ca astăzi să tranşăm lucrurile şi să ne întoarcem la
treabă. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor să facă ceva bun
pentru comunităţile lor. De aceea, vor să vină la Bucureşti cu proiecte
pentru a obţine finanţări. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene
vor să-şi respecte promisiunile pe care le-au făcut în faţa românilor.
(Aplauze.)
La fel ca şi dumneavoastră, parlamentarii aleşi în decembrie,
aceşti oameni au proiecte, dar au nevoie de bani ca să le implementeze
- pentru drumuri, pentru infrastructură, pentru şcoli, pentru grădiniţe;
pe scurt, pentru o viaţă mai bună pentru români. Am irosit deja prea
mult timp şi energie pe alte lucruri. Este timpul să ne întoarcem la
ceea ce avem cu adevărat de făcut pentru oameni.
Doamnelor şi domnilor,
Acum nici o lună aţi votat în Parlament acest Guvern şi mi-aţi
dat o mare responsabilitate – să conduc acest Guvern.
Doamnelor şi domnilor miniştri,
16
Suntem astăzi în faţa Parlamentului pentru a vă spune din nou
că ne asumăm integral ceea ce este scris în programul de guvernare şi
pentru ceea ce am fost aleşi. Repet: integral. (Aplauze.)
Este responsabilitatea noastră, a tuturor miniştrilor, să avem
în permanenţă uşile deschise către toţi primarii, preşedinţii de CJ,
parlamentarii, indiferent de culoarea politică.
Avem un program de guvernare votat de majoritatea dintre
români, dintre românii prezenţi la urne.
Avem cel mai mare sprijin popular de după Revoluţie, dar
avem şi datoria să implementăm ceea ce scrie în programul de
guvernare. Repet: ceea ce scrie acolo.
Iar până acum, deşi timpul a fost scurt, am luat deja câteva
măsuri extrem de bune pentru români: am crescut salariul minim, am
crescut salariile celor din administraţia publică locală, am crescut
punctul de pensie şi pensia minimă, am eliminat CASS-ul pentru
pensionari şi impozitul pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. De
asemenea, am dublat bursele şi am acordat transport gratuit pe CFR
pentru toţi studenţii, şi mă bucur că am văzut că această măsură
funcţionează deja. (Aplauze.)
Şi mai sunt multe alte lucruri pe care am reuşit deja să le
implementăm, la fel cum avem multe altele de continuat în perioada
următoare. Dintre acestea, aş dori să vă amintesc doar: ieftinirea
medicamentelor cu 35%, o nouă lege a salarizării publice, construcţia
celor opt spitale regionale şi, bineînţeles, acel spital republican.
17
Toate aceste lucruri vor deveni realitate pas cu pas şi în
strânsă colaborare şi dialog cu Parlamentul.
Doamnelor şi domnilor,
Dincolo de programul de guvernare, care reprezintă o
prioritate, nu putem să ignorăm evenimentele care au avut loc în
România în ultimele zile. Câteva seri la rând am stat şi am urmărit
protestele, fiind în sediul Guvernului.
Cred că românii care au ieşit în stradă au tot dreptul să îşi
strige nemulţumirea, atunci când simt asta.
Cu această ocazie, daţi-mi voie să îmi exprim public
aprecierea pentru modul impecabil în care jandarmii români şi-au
făcut datoria în aceste zile. (Aplauze.)Am văzut cu toţii că oamenii s-
au simţit în majoritatea timpului protejaţi şi în siguranţă.
Mulţumesc încă o dată Jandarmeriei Române.
De asemenea, am văzut în aceste zile foarte multă creativitate
atât pe pancarte, atât în lozincile scandate, cât şi pe facebook. Am avut
ocazia să citesc foarte multe comentarii şi mesaje; unele au fost de
susţinere, altele, evident, negative. Voi aprecia întotdeauna orice
critică, dacă are în spate argumente, dar nu voi accepta ura revărsată
asupra familiei şi copiilor.
Oamenii politici au datoria să armonizeze opiniile venite din
partea societăţii şi să le aducă la un numitor comun. De aceea, mă
aşteptam ca ieri discursul Preşedintelui Iohannis să meargă în această
direcţie, pentru că deja s-a ajuns prea departe.
18
Avem soţii, părinţi sau copii care au ajuns să-şi arunce
cuvinte grele unii altora în aceste zile. Am auzit pe cineva spunând că
părinţii sunt la protest, în faţă la Cotroceni, iar copiii lor, în faţă la
Palatul Victoria.
Nu pot accepta că există două Românii. Acest lucru trebuie să
înceteze, acest lucru nu este normal.
Cum scria pe o pancartă – „Copiii din Piaţa Victoriei vin la
părinţii lor la masa de Crăciun” -, la fel cum părinţii lor se bucură
atunci când merg în vizită la nepoţii lor. Aceasta este România
normală şi cred că acesta este mesajul pe care orice om politic
responsabil trebuie să-l dea. Nu ura, ci raţiunea şi dialogul trebuie să
primeze.
Aş dori să mulţumesc în mod special tuturor instituţiilor
media şi liderilor de opinie care s-au exprimat în aceste zile, în sensul
echilibrului, toleranţei şi al dialogului.
Pot să înţeleg mânia unora, dar acum este momentul să
căutăm lucrurile care ne apropie ca naţiune, nu cele care ne despart.
Observ că în continuare există politicieni care au rămas
prizonieri acelei gândiri.
Ca premier, îmi doresc să particip la reconcilierea atât de
necesară între români. (Aplauze.)
Doamnelor şi domnilor,
Vă asigur că am înţeles pe deplin toată emoţia şi supărarea pe
care Ordonanţa nr. 13 le-a generat. O parte însemnată a acestei ţări mi-
19
a transmis, democratic, că nu identifică binele general în acea
ordonanţă.
De aceea, am decis să convoc de urgenţă Guvernul, pe care îl
conduc, şi s-o abrogăm. Nu voi mai accepta nicio iniţiativă de acest
gen în Guvern.
Am considerat, ca prim-ministru, că trebuie să fac asta. E
nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog, de mai multe
opinii avizate pe aceste subiecte, care pot trezi emoţii puternice în
societate, iar cel mai bun loc ca acest lucru să se întâmple este aici, în
Parlament.
Îmi doresc ca la aceeaşi masă să stea parlamentari, jurişti,
magistraţi, specialişti şi experţi în drept, să găsească o soluţie care să
aducă consensul în societate, cu privire la acest subiect, al modificării
legislaţiei penale.
Guvernul va susţine în continuare lupta împotriva corupţiei şi
consolidarea statului de drept.
Vă promit că de azi înainte acest Guvern va fi exclusiv unul
al dialogului şi al consultării publice pe marile subiecte care privesc
întreaga societate. E singura modalitate pentru a merge mai departe cu
toţii, împreună, ca naţiune.
Doamnelor şi domnilor,
Avem un program de guvernare suficient de bun încât să nu
ne pună niciodată să alegem între justiţie şi salarii, între dreptate şi
pensii. Acestea nu sunt direcţii care să se excludă, depind unele de
celelalte.
20
Întărirea statului de drept nu este un scop în sine decât în
măsura în care el este folosit pentru a crea deopotrivă instituţii
puternice, care să funcţioneze corect şi în interesul public, dar şi
bunăstarea în casele tuturor românilor, fie că lucrează în administraţie
sau în companii private, cu toţii merită o viaţă mai bună.
Respectarea legilor este unul dintre factorii fundamentali care
aduc bunăstare într-o ţară. Pentru aceasta trebuie să avem legi
funcţionale, adaptate normelor europene în materie, dar şi instituţii
care să le pună în aplicare cu bună-credinţă.
Doamnelor şi domnilor,
Românii au nevoie de drumuri, au nevoie de şcoli, au nevoie
de spitale, de locuri de muncă, de salarii şi de pensii mai mari sau de
taxe mai mici. Companiile au nevoie de predictibilitate şi de coerenţă
fiscală. Dar mai presus de toate mai au nevoie de ceva: de dialog, de
consultare şi de transparenţă.
Mă angajez în faţa dumneavoastră ca acest Guvern pe care îl
conduc să poarte de azi un dialog permanent cu românii, să se
consulte cu românii şi să fie transparent în relaţia cu românii.
Dragi colegi,
Acum o lună eram în acelaşi loc, în faţa dumneavoastră, să vă
cer votul de încredere. Astăzi mă vedeţi din nou. Cred că am mai
multă experienţă şi am învăţat o lecţie nouă.
Vă rog, ca şi atunci, să aveţi deplină încredere în Guvernul pe
care îl conduc, în colegii noştri miniştri şi să respingeţi această
moţiune de cenzură.
21
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
În ordinea timpilor alocaţi pentru dezbatere... (Vociferări.) …
în ordinea timpilor alocaţi pentru dezbatere are cuvântul preşedintele
Partidului Social Democrat, domnul Liviu Dragnea.
(Domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu solicită intervenţie
pe procedură.)
După aceea, urmează PNL-ul. Urmează PNL-ul. (Aplauze.)
Aveţi cuvântul, domnule Dragnea, aveţi cuvântul.
La moţiune, o să luăm cuvântul în ordinea timpilor şi după
aceea, dacă vreţi, pe timpul PNL-ului, interveniţi şi daţi dreptul la
replică.
Vă rog.
Aveţi cuvântul, domnule Dragnea. (Aplauze.)
Domnul Marian-Cătălin Predoiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte Dragnea.
E o surpriză să constat că astăzi sunteţi mai democrat decât
fostul liberal, domnul preşedinte al Senatului. (Rumoare. Aplauze.)
Domnule prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult, sincer vă
mulţumesc, pentru că îmi daţi ocazia să clarificăm împreună câteva
lucruri despre câteva legi importante, aţi pomenit codurile.
(Vociferări.)
Procedura este legată de dreptul la replică, domnule senator.
22
Domnul prim-ministru mi-a menţionat numele, în
Regulament scrie clar că am drept la replică.
Vă mulţumesc.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Vă rog foarte mult, daţi drumul la cronometru şi calculaţi din
timpul PNL-ului.
Domnul Marian-Cătălin Predoiu:
Nu, două minute, atât... şi o să vorbesc foarte scurt.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Da, da...
Vă rog foarte mult, daţi drumul şi calculaţi din timpul PNL-
ului.
Domnul Marian-Cătălin Predoiu:
Foarte scurt, domnule preşedinte.
Domnule prim-ministru,
Nu mă îndoiesc că în ultima vreme aţi studiat câteva articole
legate de dreptul penal, dar ceea ce nu ştiţi dumneavoastră legat de
coduri este că din cele 15.000 de alineate, câteva au fost într-adevăr
invalidate la Curtea Constituţională. (Rumoare.) Ceea ce nu ştiţi, de
asemenea, este că din ele foarte multe au fost elaborate împreună, aici,
în Cameră.
Dar nu asta este important, pentru că... ceea ce e important şi
este păcat că daţi cu piciorul, la coş, este munca noastră, a tuturor, şi a
sistemului judiciar, şi a Parlamentului.
23
Codurile au fost şi rămân unul dintre puţinele proiecte
concretizate în România şi trebuie să spunem acest lucru, să le
apărăm. (Vociferări.)
Spre deosebire de ordonanţa dumneavoastră, ordonanţa
ruşinii, codurile au fost dezbătute aici, în Parlament. Codurile au fost
dezbătute în comisii. (Aplauze.)A fost o dezbatere... (Rumoare.)
Aceasta e democraţia de care vorbeaţi? Acesta este spiritul de
toleranţă pe care l-aţi invocat? (Rumoare.)
Am să continui. Spre deosebire de ordonanţa ruşinii, codurile
au fost făcute transparent, aici, în văzul tuturor. (Rumoare.)
Şi dacă tot vorbim de transparenţă, domnule prim-ministru,
ordonanţa ruşinii a fost aşa de transparentă, că i s-a văzut
Teleormanul. Iar poporul, poporul a fost aşa de hotărât, că nu se mai
văd nici frunzele de la morcovi, domnilor.
Vă mulţumesc.
(Rumoare în sală şi la balcoane.)
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Să ştiţi un lucru, că dacă nu vă opriţi, sunt obligat să cer
chestorilor să intervină pentru a vă scoate din sală. Se aude? (Se
adresează unui invitat de la balcon care vociferează.)
Cred că confundaţi locurile. E Parlament aici, nu este
stadionul municipal. (Aplauze.)
Domnul Liviu Dragnea, preşedintele PSD.
Aveţi cuvântul. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (de la tribună):
24
Cu speranţa că nimeni nu mai solicită drept la replică, o să
încerc să vă spun şi eu câteva cuvinte.
Chiar cu riscul să se mai solicite un drept la replică, eu voiam
să întreb, când s-a vorbit despre ordonanţa ruşinii, a fost vorba despre
Ordonanţa Prună, prin care s-au modificat articole din Codul penal în
24 de ore? (Aplauze.)
De asemenea, tot cu privire la adoptarea acelei ordonanţe, am
văzut şi eu, ca mulţi alţii, după ce s-a făcut publică stenograma, că nu
au fost puse în practică toate deciziile Curţii Constituţionale.
Cum şi-a permis acel Guvern şi acea doamnă ministru să
hotărască care dintre deciziile Curţii Constituţionale trebuie să fie
puse în practică şi care nu? Şi la sugestia cui? Dacă este să vorbim
despre acea ordonanţă.
Mărturisesc... mărturisesc... mărturisesc că m-am aşteptat cel
puţin de la politicienii din PNL, fiind un partid cu tradiţie şi cu istorie,
la mai multă înţelepciune în aceste momente dificile.
Şi eu, ca şi dumneavoastră, constatăm că ne-am înşelat. Şi
PNL şi USR, din păcate, alături de preşedintele Iohannis, se pare că nu
sunt interesaţi decât de recâştigarea rapidă a unui biet capital politic,
asumându-şi însă riscul să dezbine România.
Aţi depus o moţiune politicianistă, ipocrită, inutilă, care
exprimă tot mai exasperant nemulţumirea că aţi pierdut alegerile.
Când oare veţi înţelege că aţi pierdut alegerile? (Aplauze.)
Această moţiune nu este decât o notă de subsol la discursul
slab şi răutăcios, de ieri, al preşedintelui Klaus Iohannis.
25
Faptul că partide întregi se pun din nou la remorca unui
singur om este de natură să ne îngrijoreze. Dar ne vom obişnui şi cu
asta. Nu este prima dată când PSD-ul guvernează în condiţii de
austeritate.
Mă întreb: pentru ce au depus PNL şi USR această moţiune?
Pentru ca Guvernul Grindeanu să nu mai mărească salariile? Să nu
mai mărească pensiile? Să nu mai adopte toate acele măsuri pe care
românii le-au votat şi care le vor face viaţa mai bună? (Aplauze.)
Acest Guvern a făcut pentru români într-o lună cât Guvernul
Cioloş n-a făcut într-un an, iar PNL şi USR vor să dărâme acest
Guvern. (Aplauze.)
Ceea ce vreţi să faceţi, ceea ce vrea preşedintele să facă, nu
va face din România o ţară mai stabilă, mai prosperă sau mai unită.
Ceea ce faceţi creşte riscurile la adresa României şi o poate condamna
la instabilitate. Aveţi grijă ce vă doriţi!
Cât credeţi că veţi mai duce această bătălie? O lună? Un an?
Patru ani? Cui ajută alimentarea acestei stări de ură? Ajută României?
Ajută românilor? Ajută democraţiei? Sau ajută altora?
Acest Guvern vrea să guverneze. Oamenii ne-au votat pentru
a guverna. Lăsaţi Guvernul să guverneze!
Întregul nostru program a fost contestat de dumneavoastră,
chiar înainte de a fi aplicat. A fost contestat, dar a fost votat de
români. De ce? Pentru că el cuprinde prevederi prin care companiile
româneşti şi cele străine trebuie să aibă aceleaşi drepturi? (Aplauze.)
Pentru că vrem pentru că vrem ca România să nu mai fie atractivă
26
pentru salariile mici, de mizerie, ci pentru forţă de muncă bine
pregătită şi bine plătită? Pentru că vrem ca românii să aibă spitale
bune, şcoli moderne şi un sistem de educaţie performant? Pentru că
vrem ca românii să se simtă bine, şi siguri, şi apăraţi la ei în ţară?
Moţiunea atacă o problemă în faţa căreia Guvernul s-a repliat
deja. Guvernul a înţeles mesajul oamenilor care au ieşit în stradă şi a
decis să retragă ordonanţa privind modificarea Codului penal.
Guvernul va lua şi alte măsuri, pentru a închide un conflict
nedorit, creat din cauza unei proaste comunicări în legătură cu acest
subiect.
Aşteptam însă de la Parlament, de la colegii din opoziţie, unii
participanţi direcţi la asumarea de către Guvernul Boc a legislaţiei
penale, prin angajarea răspunderii Guvernului, mă aşteptam la o
invitaţie de a reface aceste legi împreună, aici, în Parlament.
Sper totuşi că sunteţi conştienţi cu toţii – şi nu numai cei de
aici, din sală – că dacă Guvernul nu a adoptat aceste modificări,
aceasta nu înseamnă că ele nu trebuie făcute. Ele trebuie să fie făcute
cât mai curând, pentru a oferi judecătorilor, singurii care împart
dreptatea în România, instrumentul legal de judecată şi de a feri
oamenii de o justiţie nedreaptă. (Aplauze.)
Pentru Codul penal, zdrenţuit de peste 100 de decizii ale
Curţii Constituţionale, cine îşi asumă răspunderea? Cei care au lucrat
înainte ca acest proiect să vină la vot? Grupul care a lucrat la acest
proiect? Au fost cumva şi plătiţi pentru asta? Guvernul care şi-a
angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe un Cod penal la care
27
peste 100 de articole sunt declarate neconstituţionale? Şi vorbim de
libertăţile oamenilor, de drepturile fundamentale ale românilor.
Ceea ce trebuie să facem, dragi colegi, nu este să discutăm
despre moţiuni de cenzură politicianiste, ci să ne concentrăm pentru a
da României o legislaţie clară şi dreaptă.
Vă puteţi ridica împotriva mea, vă puteţi ridica împotriva
PSD-ului, vă puteţi ridica împotriva Guvernului, dar nu vă puteţi
ridica împotriva interesului românilor.
Prin ceea ce faceţi puteţi contribui la creşterea tensiunii
sociale, la dezbinarea acestei ţări. Această moţiune nu ajută deloc
României.
Am înţeles în ultimele zile că vreţi, şi dumneavoastră, şi
preşedintele României, să continuaţi campania electorală. E problema
dumneavoastră.
Vreţi să ridicaţi mizele scandalului atât de sus, până când
nimeni nu va mai înţelege nimic. E problema dumneavoastră.
Noi considerăm, aşa cum consideră şi cea mai mare parte
dintre români, că alegerile s-au încheiat şi că acum este timpul pentru
a guverna şi pentru a creşte România.
Nu doriţi să participaţi la acest proces, chiar aducând critici
Guvernului în Parlament? Nu-i nimic. Vom guverna România şi
România va creşte, indiferent câte piedici veţi încerca să ne puneţi!
Vă mulţumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Urmează Grupurile parlamentare ale PNL.
28
Doamna Raluca Turcan.
Doamna Raluca Turcan:
Bună ziua!
Mă tem că problema e la dumneavoastră şi doar la
dumneavoastră.
Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,
Tăriceanu şi Dragnea,
Domnule prim-ministru Grindeanu,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Această moţiune de cenzură este o sancţiune politică la
adresa unui comportament de guvernare inacceptabil în Uniunea
Europeană.
„Noaptea, ca hoţii!” a devenit sloganul guvernării Dragnea-
Grindeanu-Tăriceanu. (Aplauze). Este sloganul unei democraţii
originale pe care domnii amintiţi încearcă să o instaureze în România,
o democraţie reinterpretată în cheie infracţională şi care pretinde că în
baza unui vot popular orice este permis: ordonanţe de urgenţă croite
pentru clientela politică, distrugerea instituţiilor şi a celorlalte puteri.
Domnilor Dragnea, Grindeanu şi Tăriceanu,
Odată terminată campania, aţi uitat de oameni, de cei mulţi.
Aţi abandonat agenda populaţiei şi priorităţile ţării şi v-aţi închis
noaptea în Palatul Victoria pentru a da legi care să vă salveze, pe
dumneavoastră şi pe protejaţii dumneavoastră. (Aplauze.)
29
Rar s-a văzut în România un abandon mai brutal al
interesului public.
Este revoltător cum, într-o noapte, trei oameni de la vârful
coaliţiei guvernamentale şi complicii lor au reuşit să abată România de
la parcursul său firesc, printr-o încercare de a salva protejaţii politici.
Partidele dumneavoastră nu au ştiut. Cetăţenii nu au ştiut.
Salvarea protejaţilor dumneavoastră nu a existat în programul de
guvernare pentru care aţi primit votul în Parlament.
În mai puţin de două luni aţi reuşit să distrugeţi imaginea
României, legând-o în presa internaţională exclusiv de fenomenul
corupţiei politice.
Frauda de încredere de la alegeri a devenit mai limpede ca
niciodată. Trei oameni cu înclinaţii dovedite spre abuz şi un guvern în
lesă nu pot decide destinul unei ţări.
Au trecut totuşi 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană
şi aşteptările cetăţenilor români sunt altele. Sunt aceleaşi ca aşteptările
francezilor, italienilor. De exemplu: respect, egalitate în faţa legii,
libertate şi prosperitate.
Un grup format din domnii Dragnea, Tăriceanu, Grindeanu a
reuşit să distrugă complet imaginea României, aşa cum doar domnul
Ion Iliescu şi minerii chemaţi în ajutor au reuşit să o facă. (Aplauze şi
vociferări). Aţi comis-o grav, domnilor Dragnea, Tăriceanu şi
Grindeanu!
30
Adevărul este că aţi comis-o foarte grav, stimaţi membri ai
Guvernului României. O ţară întreagă v-a prins în flagrant şi mi-e
teamă că acest rău este incomensurabil.
Ce aţi făcut în aceste zile arată dispreţul faţă de regulile de
bază ale democraţiei. Cel puţin jumătate de milion de persoane au ieşit
în stradă pentru a vă da un mesaj clar: niciun rezultat electoral nu este
o aprobare pentru un abuz. Niciun guvern nu poate dispune abuziv de
prerogativa de legiferare. Niciun guvern nu poate să ia decizii pe furiş,
în toiul nopţii, pentru protejaţii politici şi să spere că acest lucru
rămâne fără nicio consecinţă.
Nicicând în istoria României moderne un guvern nu a
îndrăznit să fie atât de făţiş complicele hoţilor, absolvindu-i de
pedeapsă. Niciun guvern n-a cutezat să dea o ordonanţă care să-i
şteargă o acuzaţie preşedintelui principalului partid de guvernare.
(Aplauze şi rumoare.)
Aţi înşelat votul oamenilor şi aţi distrus speranţa. Aţi simulat
destul ataşamentul faţă de valorile democratice pentru lege sau pentru
Constituţia României.
Din punct de vedere democratic, singura soluţie corectă
pentru dumneavoastră, domnilor Dragnea, Tăriceanu şi Grindeanu,
este demisia de urgenţă a dumneavoastră şi a întregului cabinet
complice. (Aplauze.)
Domnule prim-ministru Grindeanu,
Abrogarea ordonanţei de urgenţă nu vă şterge păcatele, nu vă
absolvă de responsabilitate. Culpa politică şi morală rămâne şi pentru
31
ea trebuie să plătiţi. Cu funcţiile. Ar fi un gest de minimă reparaţie
pentru răul pe care l-aţi făcut României.
Dacă aţi fi avut respect faţă de poporul român, aţi fi plecat în
secunda 2, după ce aţi abrogat ordonanţa ticăloasă care ştergea una
dintre infracţiunile de care este acuzat şeful dumneavoastră de partid
şi care legaliza hoţia, spre stupefacţia României şi a unei lumi întregi.
(Aplauze şi rumoare.)
Stimaţi... stimaţi membri ai Parlamentului României, oameni
respectabili, serioşi, demni,
Noi, Partidul Naţional Liberal, considerăm că tratamentul
egal în faţa legii dă încredere oamenilor în propria lor ţară şi este cel
mai puternic element de coeziune pentru statele puternice, pentru
statele democratice.
Românii sunt pe deplin conştienţi că nu poţi ajunge la
prosperitate dacă legea este aplicată discriminatoriu.
Este motivul pentru care peste 3 milioane de români au plecat
în afara ţării. Nu doar pentru lefuri mai mari, ci pentru că în ţara lor
legea era aplicată arbitrar sau nu se aplica deloc.
Ordonanţele au provocat nu doar tensiune, ci şi foarte multă
deznădejde, în special pentru cei care iubesc România din tot sufletul.
Dragi colegi ai coaliţiei de guvernare,
După cum ştiţi cu toţii, românii ajung la succes şi la
performanţă când beneficiază de egalitate de tratament. Oamenii
cinstiţi şi muncitori din această ţară au, ca o garanţie puternică a
reuşitei, egalitatea de tratament în faţa legii. O lege pentru toţi oferă
32
şanse şi stimulează performanţa. Aceasta este realitatea României, a
celor mulţi. Unde legea se respectă, românii reuşesc, şi în ţară şi în
străinătate.
Vă invit astăzi ca prin votul dumneavoastră să fiţi alături de
cetăţenii cinstiţi şi muncitori care îşi doresc o ţară în care toţi cetăţenii
să fie egali în faţa legii. Este chiar atât de greu? Este chiar atât de greu
ca în România cetăţenii să fie egali în faţa legii? (Aplauze.)
Ascultaţi vocea oamenilor! Poate nu a noastră, pentru că
politizaţi şi duceţi la lipsă de respect orice dialog politic, dar ascultaţi
vocea oamenilor care v-au votat, pentru că nu v-au votat să-l salvaţi pe
domnul Dragnea şi să daţi o lege care-l scapă de infracţiune pe
domnul Dragnea. V-au votat să demiteţi acest Guvern care a făcut şi
cu totul a făcut un rău uriaş României. (Rumoare.) Acest Guvern, în
ansamblul său, a făcut un rău uriaş României.
Fiţi de partea poporului! E atât de greu?
Fiţi de partea poporului, nu de partea domnului Dragnea, a
domnului Tăriceanu, a domnului Grindeanu sau a complicilor lor!
Pentru a reda încrederea, pentru a tempera emoţia publică,
pentru transparenţă, pentru onestitate şi integritate în funcţia publică,
să se facă lumină şi acest Guvern să demisioneze sau să fie demis!
Doamne ajută!
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Invit la microfon... Nu e aici? Invit la microfon...
33
(Domnii parlamentari, membrii ai Partidului Naţional
Liberal, s-au ridicat în picioare şi au aprins lanternele de la
telefoanele mobile. Aplauze.)
Nu ştiam ce vor să facă!
Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul
deputat Dan Nicuşor Daniel. (Aplauze.)
Domnul Nicuşor Daniel Dan:
Stimaţi colegi,
Acest Guvern a călcat linia roşie. (Vociferări.) Există limite
care nu trebuie trecute, iar acest Guvern a trecut o astfel de limită.
Au fost ani în care, în România s-a prăduit banul public şi
nimeni nu a răspuns pentru asta. Cu mult efort, societatea noastră a
reuşit să creeze un mecanism prin care oamenii care greşesc, să
răspundă.
Ceea ce a făcut Guvernul Grindeanu, la unu noaptea, a fost să
şteargă, să vrea să şteargă întreg acest efort şi să aducă România, din
nou, în zona bunului plac. (Vociferări.) Pentru asta şi-a pierdut
încrederea!
Ştim cu toţii că nu domnul Grindeanu a iniţiat această
ordonanţă. Ştim cu toţii că domnul Liviu Dragnea, care are un dosar
penal, care are o condamnare penală, a pus presiune pe domnul
Grindeanu.
Dar domnul Grindeanu avea toate mijloacele să se opună. Nu
a făcut-o, a fost laş! (Aplauze.) A pus interesele şefului său de partid
în faţa intereselor ţării şi pentru asta şi-a pierdut încrederea.
34
Am citit cu toţii stenograma şedinţei de Guvern, în care am
văzut, consternaţi, cum ministrul justiţiei îl minte în faţă, în şedinţă de
Guvern, pe primul-ministru. Un astfel de prim-ministru şi-a pierdut
încrederea.
Încrederea este, de fapt, cuvântul-cheie aici. Şi încredere nu
este un simplu concept abstract. De încredere depinde…, de
încrederea în Guvernul României depinde şi siguranţa naţională a
României, depinde şi evoluţia economică viitoare a României.
Vi-l închipuiţi pe domnul prim-ministru Grindeanu discutând
cu doamna cancelar Merkel, de la egal la egal, ca parteneri, pe
chestiuni de securitate naţională, în interesul României?! Nu! Nu,
pentru că şi-a pierdut încrederea.
De încredere au nevoie şi investitorii pe care-i aşteptăm cu
toţii, să creeze proiecte şi locuri de muncă în România. Ei au nevoie
de încrederea ca un guvern să nu dea o ordonanţă la unu noaptea, prin
care să schimbe contextul în care ei au venit să investească în
România. Încredere!
De încredere au nevoie şi băncile, şi fondurile care, în
momentul ăsta, împrumută România la cea mai mică rată din istorie.
De încredere are nevoie şi Comisia Europeană, pentru a derula în
continuare fonduri europene în România. Iar acest Guvern, din păcate,
şi-a pierdut încrederea. (Aplauze.)
Şi, mai ales, de încredere cred că au nevoie tinerii care se
gândesc dacă să continue în România sau să plece din această ţară. Şi,
cu stupoare, am observat săptămâna trecută – şi sunt sigur că şi
35
dumneavoastră aţi constatat – că mulţi oameni şi-au pus întrebarea
dacă să plece din România, faţă de şocul pe care săptămâna trecută
Guvernul Grindeanu l-a produs.
Stimaţi colegi,
Suntem într-unul din momentele în care, această decizie pe
care o vom lua, va fi judecată şi de istorie, şi de copiii şi de nepoţii
noştri.
Domnul Şerban Nicolae (din sală):
După ce vă treziţi!
Domnul Nicuşor Daniel Dan:
Istoria va reţine, din aceşti zeci de ani pe care-i trăim, pe de o
parte aspiraţia societăţii către normalitate, către respectarea legii, către
depolitizarea administraţiei publice, către o cheltuire corectă a banului
public şi, pe de altă parte, o presiune din partea unui grup de putere
care doreşte să confişte pentru el resursele publice.
Domnul Şerban Nicolae (din sală):
Şi mai ales comisioanele private!
Domnul Nicuşor Daniel Dan:
Istoria va reţine punctele critice ale acestui conflict social şi
în punctele critice tot timpul strada a fost de partea corectă a istoriei.
Şi la Revoluţie, şi în Piaţa Universităţii, şi mai recent la protestele
pentru Roşia Montană sau pentru Colectiv, strada a avut dreptate.
(Aplauze.)
36
Şi în acest moment sutele de mii de oameni care au protestat
şi protestează au dreptate şi trebuie... (Aplauze.)… trebuie să le fim
recunoscători că au reuşit ei să îndrepte uriaşa iresponsabilitate a
acestui Guvern.
Stimaţi colegi de la putere, alegătorii dumneavoastră v-au
trimis în Parlament să daţi legi pentru bunăstarea românilor, nu legi
care să-i scape de la puşcărie pe oamenii care au furat din banul
public.
Ştiu că există o puternică presiune asupra dumneavoastră
pentru susţinerea acestui Guvern.
Ştiu că adevăratul autor al acestei crize, domnul Liviu
Dragnea, ar fi în stare să arunce în aer România pentru a scăpa de
dosarele sale penale. (Vociferări.)
Prin decizia pe care o veţi lua azi aveţi de ales între a fi de
partea corectă a istoriei sau a urma un om, un biet om cu două dosare
penale...
Voci din sală:
Timpul!
Domnul Nicuşor Daniel Dan:
...şi decizia asta va fi judecată şi de istorie, şi de copiii, şi de
nepoţii dumneavoastră!
Mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
37
Domnule Nicuşor Dan, nu mi-am permis să vă întrerup, chiar
dacă timpul expirase, pentru că am constatat cu toţii că astăzi aţi ştiut
de ce sunteţi supărat. (Rumoare.)
Îl invit la microfon pe domnul Hunor Kelemen, preşedintele
UDMR.
Domnul Kelemen Hunor:
Domnule preşedinte al Senatului,
Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Orice moţiune de cenzură este un instrument constituţional
prin care Parlamentul poate exercita dreptul de control asupra
Executivului şi, fără doar şi poate, are posibilitatea să demită
Guvernul, dacă este cazul.
Pentru noi, însă, în acest moment preocuparea esenţială nu
este soarta Guvernului Grindeanu. Dilema noastră nu este dacă acest
Guvern, la nici două luni de la alegerile parlamentare, mai are
majoritate sau nu.
Preocuparea noastră reală şi întrebarea pe care o punem este
dacă în România anului 2017 există separarea reală a puterilor în stat
sau dacă această separare este doar o ficţiune. (Aplauze.)
Răspunsul meu este, răspunsul meu este cât se poate de clar
şi vă spun, cu profundă tristeţe: în România este din ce în ce mai greu
38
să spui că există stat de drept. Nu doar din 31 ianuarie, (Aplauze.) ci
de ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept.
Stimaţi colegi,
Dacă legile votate în Parlament nu sunt aplicate şi nu sunt
respectate, oare putem vorbi de stat de drept, în sensul real al acestei
sintagme?
Dacă există articole, de exemplu, din Legea educaţiei, care de
cinci ani de zile nu sunt puse în aplicare şi această încălcare de lege nu
este sancţionată, oare cum arată statul nostru de drept? Dacă
acordurile semnate şi ratificate de România, cum ar fi Legea-cadru
privind statutul minorităţilor naţionale, Carta Europeană a Limbilor
Regionale sau Minoritare şi alte acte normative care vizează protecţia
minorităţilor naţionale nu sunt aplicate şi respectate, putem spune oare
că avem un stat de drept?! Este oare stat de drept acolo unde se
renaţionalizează proprietăţile bisericilor şi dreptul la proprietate este
batjocorit de ani de zile?!
Cum să existe stat de drept dacă deciziile Curţii
Constituţionale rămân doar texte scrise pe o hârtie, fără nicio valoare
pentru unii?
Ce să credem, în continuare, despre unele instituţii
fundamentale care nu respectă decizia Curţii Constituţionale, prin care
se stabileşte că interceptările făcute de SRI nu pot fi folosite în dosare
penale, dar ei, în continuare, deschid dosare penale bazate doar pe
interceptări făcute de Serviciul Român de Informaţii? (Aplauze.)
39
Statul de drept, stimaţi colegi, a primit o lovitură uriaşă,
pentru că, sub umbrela siguranţei naţionale, în CSAT au fost luate
hotărâri prin care serviciile secrete au fost cuplate cu instituţiile de
urmărire penală, prin protocoale de colaborare cu condiţii şi
mecanisme netransparente şi nici astăzi nu sunt publice.
Există presupunerea rezonabilă că deciziile justiţiei, în unele
cazuri, au fost influenţate în mod substanţial şi există certitudinea
clară că din cauza lipsei separării puterilor în stat, din cauza lipsei
transparenţei instituţionale, drepturile fundamentale ale omului în
România au fost afectate.
Statul de drept nu există, pentru că separaţia puterilor în stat,
astăzi, în România, de ani de zile rămâne o glumă proastă şi este o
ficţiune grotescă.
Astăzi trebuie să vorbim şi despre un alt subiect, trebuie să
spunem lucrurilor pe nume. De ani buni deciziile politice majore nu
mai sunt luate de cei care au fost aleşi. Există puteri şi instituţii
importante care nu acceptă niciun fel de control, în afară de aşa-zisul
autocontrol şi autoreglementare, dar tuturor acestora le place să
dicteze decizii politice majore. (Aplauze.)
Doamnelor şi domnilor,
România, din păcate, de ani buni nu este guvernată şi din
când în când pare că ar fi neguvernabilă. Guvern există doar în mod
formal. A existat şi în anii trecuţi, însă a fost doar o formalitate, a fost
o iluzie.
40
În realitate, dacă vă uitaţi, de exemplu, la cifrele bugetului de
anul trecut, veţi vedea o execuţie catastrofală, fără investiţii, fără
dezvoltare, fără decizii majore, mai mult, şi cu banii rămaşi în
Trezorerie, de la sănătate şi educaţie, până la cultură şi infrastructură
mare.
În România, de ani de zile Parlamentul nu legiferează.
Formal există Parlament, se organizează alegeri, dar totul rămâne pe o
formă fără fond, fără un conţinut real.
Nu are cum să existe un stat de drept real, în condiţiile în care
puterea legislativă, în chestiuni esenţiale, este ocolită în mod
permanent şi legiferarea se face în altă parte, prin asumare, prin
ordonanţe de urgenţă.
În aceste condiţii, ce se va întâmpla cu Guvernul condus de
domnul Grindeanu nu mai are o importanţă deosebită. Astăzi, după
toate greşelile Guvernului, dar necunoscând ce ar dori să facă
iniţiatorii acestei moţiuni de cenzură dacă Guvernul ar cădea, nu se
poate vota cu conştiinţa împăcată nici împotriva moţiunii, dar nici în
favoarea ei.
Începând de astăzi, noi, cei care am fost aleşi trebuie să ne
hotărâm: vrem separarea reală a puterilor în stat sau ne mulţumim cu o
democraţie românească originală? Vrem să facem pasul decisiv sau
lăsăm România să fie în continuare un stat aparent eşuat, cu guverne
succesive care nu vor guverna, cu legislativ care nu legiferează, cu
puteri care nu se supun niciunui control şi decizii politice impuse de
oameni care nu au fost aleşi în nicio funcţie.
41
Avem o alegere importată. Trebuie să facem cu toţii această
alegere, atât noi, cei aleşi, cât şi cei care ne-au ales. Cum va arăta ţara
noastră mâine, depinde în mare măsură de noi.
Sunt convins că dacă nu ne aşezăm cu toţii la masă, nu
stabilim un moment „zero” şi un set de valori minimale, un moratoriu
prin care ne angajăm că, indiferent cine se află la guvernare, nimeni
nu va folosi ordonanţele de urgenţă, dacă nu vom stabili nişte reguli
clare, dar doar în folosul fiecărui om şi în apărarea libertăţilor
fundamentale, vom pierde timp şi, ce este mai rău, vom compromite
viitorul generaţiilor care ne urmează.
Doamnelor şi domnilor,
Astăzi, deputaţii şi senatorii UDMR se vor abţine la vot.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă mulţumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Călin Popescu-
Tăriceanu, copreşedinte al ALDE. (Aplauze.)
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de
la tribună.):
Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.
Pentru început, am să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare
ale PSD să-mi îngăduie să utilizez câteva minute din timpul lor.
(Liderii îşi exprimă acordul.)
Vă mulţumesc.
42
Şi am o întrebare şi pentru Grupul PNL: spuneţi-mi, când se
schimbă preşedinţii îl menţineţi pe cel care scrie cuvântările? (Aplauze
şi râsete.)
Doamnelor şi domnilor,
În ultimele zile, luni, în Statele Unite sute de mii de cetăţeni
au ieşit în stradă împotriva noului preşedinte Donald Trump, alţii în
favoarea lui.
Anul trecut, cu ocazia Brexit-ului, în Marea Britanie, ştiţi
foarte bine, au fost aproape milioane de oameni care au manifestat,
nemulţumiţi de decizia majorităţii populaţiei. Proteste similare au avut
loc şi în Germania sau în Franţa.
Nu se putea altfel, avem şi noi protestele noastre. Da? La
Bucureşti, un grup de manifestanţi în Piaţa Victoriei şi alt grup de
manifestanţi, în faţă la Cotroceni.
Din sală:
O jumătate de milion!
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Dar, este dreptul lor... e dreptul lor, şi respect acest drept, şi
cred că este cel mai important drept pe care l-am câştigat, după
căderea comunismului. Şi o spun cu toată convingerea!
Vorbim, aşadar, de o nouă realitate socială, în toată lumea şi
nu doar în România, dar rolul liderilor care conduc naţiunile este să
găsească, până la urmă, răspunsuri la aşteptările cetăţenilor şi nu să
alimenteze dezbinarea.
43
Diferenţa este că PSD şi ALDE au făcut un pas înapoi, pentru
a nu risca stabilitatea României.
De cealaltă parte, regret să remarc, atât PNL, cât şi USR, în
frunte cu Preşedintele Iohannis, cum ne-au arătat ieri, folosesc politic
nemulţumirea unora sau a altora, sau a unei tabere, pentru a crea o
criză fără precedent.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Moţiunea de faţă readuce în prim-plan o obsesie pe care am
remarcat-o în ultima vreme la PNL, şi anume, corupţia.
Doamnelor şi domnilor parlamentari de opoziţie,
Fără îndoială că românii sunt preocupaţi de corupţie, dar
trebuie să vedeţi toată corupţia. Corupţia instituţiilor de forţă din
România o vedeţi sau nu? Clasa politică, din câte văd, a început să se
reformeze, dar instituţiile nu.
În aceste săptămâni, vă readuc aminte, fostul şef operativ al
SRI şi-a dat demisia, în mijlocul unui scandal uriaş de corupţie, cu
vacanţe de zeci de mii de euro în insule exotice şi cu contracte
acordate preferenţial unor firme private. Nici până astăzi nu avem
răspunsuri la aceste acuzaţii, pentru care practic a demisionat şi, după
cum aţi văzut, s-a aşternut deja liniştea. Nu avem niciun răspuns legat
de ceea ce s-a făcut în instituţii, pentru ca aceste situaţii să nu se mai
repete.
Procurorul-şef al DNA este şi ea implicată în acest scandal şi
parte a celebrului binom SRI-DNA, aceasta în timp ce legea interzice
serviciilor să se implice în anchetele penale.
44
România, după cum ştiţi, primeşte un număr record de
amenzi la CEDO. Oameni nevinovaţi au fost privaţi de libertate – şi
vă aduc aminte de situaţia bine-cunoscută a doamnei Mariana Rarinca.
Pentru ceea ce s-a întâmplat cu doamna Mariana Rarinca, vă aduc
aminte că cei vinovaţi, în speţă preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, a fost promovată de preşedintele partidului de facto, domnul
Iohannis, la Curtea Constituţională, să combată corupţia şi nelegea.
Pentru că am ajuns la domnul Preşedinte Iohannis, nu pot să
nu aduc aminte – şi poate sunt foarte mulţi cetăţeni care, cu ocazia
aceasta pot să rememoreze – dânsul refuză în continuare să restituie
statului sume de sute de mii de lei, câştigaţi din închirierea unei case
obţinute ilegal, conform unei sentinţe în justiţie.
Alte instituţii de forţă ale statului - DIICOT, ANI, ANAF -
sunt implicate în scandaluri uriaşe de corupţie - şi cei care provin din
PDL ştiu bine la ce mă refer, că au fost colegii lor. Da? E adevărat că
unele au un cert parfum de răfuială politică pentru putere.
Iată principalul izvor de corupţie al României de astăzi. Cei
numiţi să conducă vremelnic instituţiile de forţă fac abuz de putere,
sunt cuprinşi de beţia puterii şi, într-un cuvânt, sunt corupţi de putere.
Evident că tot ei cred că mai sunt în măsură să-i controleze pe cei care
sunt aleşi de cetăţeni.
Avem din ce în ce mai multe semnale că şefii acestor
instituţii îşi acordă privilegii şi folosesc guverne şi miniştri - cum a
fost cazul doamnei Prună - pentru a obţine mai multă putere.
45
Peste tot acest munte de nedreptăţi şi corupţie tronează
Preşedintele Iohannis. Fericit că a ajuns şi el la butoane, bucuros că
poate să le folosească, dar în acelaşi timp trebuie să plătească un preţ,
şi anume, să se lase folosit de instituţiile de forţă. Zâmbetul larg şi
mulţumit pe care l-aţi văzut ieri, în Parlament, demonstrează de la sine
acest lucru, pregătit să dezbine România, pentru a obţine vremelnic
puterea şi un nou Guvern al lui.
În loc ca preşedintele să fie factor de coagulare şi coeziune
socială şi politică, avem un preşedinte al dezbinării. (Aplauze.)
Dar, doamnelor şi domnilor, să ştiţi că ironia sorţii este
uneori cumplită şi am să vă relatez un fapt foarte interesant. În 1947,
la Sibiu, Primăria Sibiului – n-are nicio legătură cu domnul Iohannis –
i-a acordat titlul de cetăţean de onoare lui Andrei Vîşinski. Ştiţi cine a
fost Andrei Vîşinski? Procurorul trimis de Stalin, să stalinizeze
România.
Aşadar, vedeţi, victima, pentru că primăria era practic
reprezentanta cetăţenilor, şi-a celebrat călăul. La distanţă de 70 de ani,
este un lucru foarte interesant, Partidul Naţional Liberal îşi laudă
călăul şi este paralizat de frică. (Aplauze.)
Să ştiţi că mi-aţi lăsat un gust extrem de amar la modul cum
aţi reacţionat la legile graţierii. Ştiţi de ce? Pentru că mi-am adus
aminte ce am citit în decursul timpului – şi poate unii dintre
dumneavoastră aţi făcut acelaşi efort – şi vă aduc aminte cum acţionau
politrucii din perioada neagră a stalinismului, care se duceau în faţa
46
închisorilor unde erau deţinuţii politici. Ştiţi ce strigau? „Cei ce zac în
închisori, sunt duşmani şi trădători! Moarte lor!”. (Aplauze.)
Asta este impresia pe care mi-aţi creat-o în momentul în care
am văzut reacţiile cu totul şi cu totul nefireşti, inumane până la urmă,
la ceea ce înseamnă legile graţierii.
Vă dau exemple, însă, mai recente. Ludovic Orban a fost
aruncat de proprii colegi în cuşca cu lei, fără niciun fel de regret.
(Aplauze.) Acum vedem că dosarul, de fapt, a fost unul politic şi a fost
achitat la Înalta Curte.
Gabriel Berca a fost aruncat şi el, tot ca o măsea stricată, din
păcate pentru el, deşi dosarul lui era bazat pe un denunţ calomnios
forţat de un procuror.
V-au decimat pe rând, unul câte unul, şi aţi încurajat această
acţiune cinică şi incorectă. Ştiţi că era o glumă cu cei care, tot aşa, în
perioada comunistă, erau condamnaţi în masă la spânzurătoare şi unul
din cei condamnaţi a întrebat: „Tot noi aducem şi săpunul?”
(Aplauze.)
Da, din păcate, unul câte unul, liderii PNL au fost scoşi din
jocul democratic, prin anchete politice.
Obiectivul a fost clar, stimaţi colegi: distrugerea unui partid
istoric, distrugerea PNL-ului şi, bineînţeles, netezirea drumului pentru
USR, un partid fără ideologie, fără lideri, fără program, în fine, cu
oameni care sunt pregătiţi numai pentru singur lucru, să execute ceea
ce li se ordonă. Şi PNL-ul, din păcate, a pierdut alegerile cu un scor
47
ruşinos, pentru că s-a complăcut în această poziţie de victimă care îşi
susţine călăul.
Aţi renegat toate principiile şi valorile liberale. (Aplauze.)V-
aţi trimis cu veselie colegii pentru a fi executaţi în dosare politice, iar
românii v-au penalizat.
Românii vor lideri care să le facă viaţa mai bună, o Românie
mai puternică şi mai demnă, dar nu vor politicieni care se fac preş.
Prin această moţiune faceţi jocurile instituţiilor de forţă şi
jocurile USR. Este decizia, evident, a fiecăruia dintre dumneavoastră
dacă veţi mărşălui cu multă veselie către pieire. (Aplauze.)
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Moţiunea sunt convins că va fi respinsă. Important este ceea
ce va urma pentru România.
În Statele Unite strada nu a decis preşedintele, ci votul
popular. În Marea Britanie, la fel; sutele de mii de englezi – cred că
erau mai mult de 500.000 – au ieşit în stradă nemulţumiţi de Brexit,
dar până la urmă tot rezultatele votului popular au contat.
Într-o democraţie, votul cetăţenilor este sfânt, iar mişcările de
stradă nu sunt folosite politic. (Aplauze.) Mişcările de stradă nu sunt
folosite politic pentru a organiza lovituri de stat mascate. Este o regulă
de bază a democraţiei pe care domnul Preşedinte Iohannis trebuie să o
respecte.
Guvernul a făcut un pas în spate, iar dacă Preşedintele
continuă să forţeze o criză politică, înseamnă că nesocoteşte votul
popular din 11 decembrie.
48
Eu nu vreau ca România să meargă pe acest drum al
populismului ieftin, al dezbinării, al iresponsabilităţii şi instabilităţii.
Drumul înainte trebuie să fie unul de construcţie, de responsabilitate şi
de dialog.
Ca preşedinte al Senatului, doresc să îl invit şi pe preşedintele
Camerei Deputaţilor să demarăm, în cel mai scurt timp, discuţii cu
partidele politice, cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi
procurorilor, cu instituţii din zona justiţiei, cu mediul academic, cu
mass-media şi cu societatea civilă.
Rezultatul acestor întâlniri, acestor discuţii va genera cu
siguranţă soluţia la care sperăm cu toţii, o soluţie prin care putem
demonstra că România vorbeşte şi nu urăşte, o Românie a dialogului.
(Aplauze.)
Vreau să găsim o soluţie care să demonstreze că instituţiile de
forţă acceptă asumarea de responsabilităţi, dar şi regulile unei ţări
democratice. Acesta este drumul spre un stat democratic, prosper şi
suveran, şi sper că vom găsi în rândurile opoziţiei parteneri de dialog.
Cam asta ar fi fost ce voiam să vă spun important, numai că
m-a iritat puţin luarea de cuvânt a domnului… fost ministru de justiţie,
căruia nu-i mai pronunţ numele, ca să nu aibă motiv să vină să dea o
replică. Şi vă voi povesti o istorie interesantă; nu neapărat partea
personală contează, ci ceea ce este mai important astăzi, ce discutăm
noi.
La finele lui 2008, după cum ştiţi, Partidul Naţional Liberal a
trebuit să treacă în opoziţie şi hotărârea care a fost luată atunci,
49
bineînţeles, a fost ca nici unul dintre membrii executivului care tocmai
îşi încheia mandatul să nu mai participe la viitorul guvern. Am avut o
surpriză, a venit cineva care era în funcţie la momentul respectiv şi
care mi-a spus că vrea o derogare. OK. (Aplauze.) Staţi, că vă spun
acum şi veţi înţelege imediat! Şi mi-a spus: „Sunt ambalat într-un
proiect foarte mare. Am pornit la drum să refacem Codurile – civile,
penale, Codurile de procedură - şi vreau să îmi leg numele de acest
proiect important.” Da, dar partidul a hotărât că nu mai mergem în
continuare, că trecem în opoziţie. Ei, nu ne-am înţeles, şi fostul
ministru a devenit ministru al justiţiei şi în cabinetul următor, şi sigur
că acum asta ţine, dacă vreţi, numai de un aspect minor, şi anume că la
noi oamenii nu sunt ataşaţi de valori şi de principii, ci de cu totul şi cu
totul altceva.
Chestiunea, însă, este, până la urmă, ce a ieşit din acest efort:
a ieşit o lucrare monumentală, au ieşit nişte Coduri cu care România
să se poată lăuda, care să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, aşa
cum m-aş fi aşteptat de la o persoană care, la un moment dat, în
tinereţe, sprijinea valorile de esenţă liberală? Nu! Au ieşit nişte Coduri
catastrofale, care transformă România dintr-o ţară democratică într-o
republică a procurorilor, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt
călcate în picioare, în care Curtea Constituţională vine să decidă că
zeci şi zeci de articole sunt neconstituţionale, şi ne trezim în faţa unei
adevărate catastrofe juridice patronate, însă, după cum ştiţi, de unul
din membrii de vază ai PNL-ului, din păcate. (Aplauze.)
50
Asta este situaţia, şi sigur că acest lucru va trebui corectat,
pentru că deciziile Curţii sunt obligatorii pentru toată lumea. Nu ne
putem juca cu astfel de chestiuni, dar numai aşa, pentru a destinde
atmosfera, v-am povestit o istorioară, să vedeţi cum au evoluat
lucrurile şi unele personaje.
Vă mulţumesc.(Aplauze.)(Revine la prezidiu.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Îl invit la microfon, din partea Grupului PMP, pe domnul
senator Traian Băsescu.
Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnilor preşedinţi,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Pentru cei care eventual nu mă cunosc, sunt un om care a fost
ministru în cinci guverne, a câştigat de două ori Primăria capitalei şi
v-a fost vreo zece ani preşedinte. Al tuturor!
Din acest motiv, vă mărturisesc că am urmărit cu multă
atenţie dezbaterea de astăzi. În mod categoric voi face notă
discordantă cu toţi vorbitorii. De ce? Pentru că, de la înălţimea
experienţei pe care am acumulat-o, nu-mi pot permite demagogia. Aşa
că voi vorbi pe documente, cu scuzele de rigoare că voi cita foarte
mult.
51
Dacă domnul preşedinte va avea generozitatea să îmi lase
ceva mai mult timp decât cele patru minute…
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Domnule preşedinte, uitaţi-vă acolo. PSD-ul mai are 17,59.
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulţumesc. Deci mi le acordă toate, da? (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Nu chiar toate.
Domnul Traian Băsescu:
Am înţeles. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Voi începe… pentru că cel mai sensibil lucru al Ordonanţei
nr. 13 este cel legat de abuzul în serviciu, toţi am făcut un cal de bătaie
din acest subiect. V-aş aduce aminte că eu însumi am avut dezbateri
lungi, circa un an, la televiziuni şi polemici cu presa pe tema definiţiei
abuzului în serviciu din Codul penal, adică art. 297. Şi, pentru ca eu să
vă pot transmite corect mesajul, vreau să vă citesc alin. (1) al acestui
articol, şi el spune aşa: „Fapta funcţionarului public care, în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act...”, şi vă rog
să reţineţi acest cuvânt – „act”, „...sau îl îndeplineşte în mod
defectuos...”, şi vă rog să reţineţi şi acest cuvânt – „defectuos”, „...şi
prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane
juridice se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.”
52
Avem obligaţia, însă, după ce, ca oameni politici sau eu, ca
om politic, am contestat multă vreme această definiţie, să privim în
decizia Curţii Constituţionale, care spune următorul lucru în
dispoziţie, în hotărâre: „Codul penal din 1969 şi art. 297 alin. (1) din
Codul penal sunt constituţionale, în măsura în care, prin sintagma
„îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora, se înţelege
„îndeplineşte cu încălcarea legii”. Deci un procuror trebuie să îi spună
celui pe care îl acuză: „Omule, ai încălcat articolul x alineatul z”, şi nu
să îi spună că a îndeplinit defectuos atribuţiunile de serviciu. Asta ne
spune Curtea Constituţională.
Aş rămâne tot la decizia Curţii Constituţionale care, înainte
de a da hotărârea, are şi un dispozitiv. În dispozitiv, pentru cei care l-
au citit - dar, sincer, mă îndoiesc că prea mulţi dintre cei care au luat
cuvântul au citit dispozitivul hotărârii Curţii - avem trei elemente
fundamentale de care trebuie ţinut cont.
Unul este precizarea că încălcarea trebuie să fie încălcarea
unei dispoziţii exprese din lege, şi nu o chestiune de îndeplinire
defectuoasă. Al doilea lucru este legat de existenţa vătămării grave a
intereselor unei persoane fizice sau a unei persoane juridice.
Auzeam în dezbatere că, dacă ai furat cinci lei, trebuie să
mergi şapte ani la puşcărie. Nu! Codul penal şi rostul legii nu este să
te duci în primul rând la puşcărie, ci recuperarea pagubei.
De ce nu te duci în contencios administrativ, că ai fost
vătămat prin decizia unui funcţionar public, să recuperezi cei cinci lei?
53
De ce trebuie să mergem pe ideea că un om trebuie băgat în puşcărie
pentru că a făcut o eroare? (Aplauze.)
Şi, în sfârşit, al treilea lucru important, Curtea
Constituţională, în dispozitiv, stabileşte ce înseamnă „act” din
definiţia pe care a dat-o Codul penal la art. 297, iar „act” înseamnă un
act primar, adică o lege, o ordonanţă de urgenţă sau o ordonanţă. Nu
îmi este foarte clar dacă aici se încadrează şi hotărârile judecătoreşti
definitive. Foarte probabil, da.
De ce fac această pledoarie pentru corectitudine? Pentru că,
dacă funcţionarul public a avut un folos necuvenit, îl bagi foarte bine
la puşcărie pentru luare de mită; nu este nevoie să faci din actul
administrativ o cauză de Cod penal, dacă omul nu a avut nici el, nici
persoane interesate, nici familia lui, un bun material. Sigur, s-a
inventat o poveste, că ar avea câştig în voturi. Dar, oameni buni, totul
are o limită! (Aplauze.) Pentru că fără bunul material nu rezolvi nimic!
Se poate discuta mult despre decizia Curţii Constituţionale.
Voi merge puţin mai departe. Avem o lege în vigoare, Legea
nr. 365/2004. Ştiţi ce este această lege? Aţi citit-o vreunul dintre
dumneavoastră?
Domnule prezident Dragnea, poate dumneavoastră!
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Eu am citit-o.
Domnul Traian Băsescu:
Da? Ce scrie la art. 19?
54
(Râsete.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă las pe dumneavoastră să spuneţi, pentru că v-am dat timp.
Domnul Traian Băsescu:
Mulţumesc.
Dragii mei, această lege este Legea de ratificare a Convenţiei
Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei, adoptată la New York, 31
octombrie 2003.
Legea a fost votată de dumneavoastră în 2004, iar la art. 19 se
spune următorul lucru: „Abuzul de funcţii. Fiecare stat parte are în
vedere să adopte măsuri legislative conform specificului, dar
infracţiunea de abuz în serviciu trebuie să îndeplinească trei condiţii:
intenţie, folos necuvenit şi încălcarea legii.” Arătaţi-mi unde, în art.
297, cele trei condiţii ale unei convenţii pe care România a ratificat-o
de 13 ani sunt îndeplinite. Cu ce sunt îndeplinite? Cu expresia
„act”…, şi putem lua fişa postului dintr-o instituţie? Cu ce sunt
îndeplinite atunci când vorbim de formularea „îndeplinire
defectuoasă”?
Aş merge puţin mai departe. Sigur, este mult de citit. Să ştiţi
că este greu să faci politică. Trebuie să citeşti mult. (Rumoare.)
Voi veni la Comisia de la Veneţia, care, în cazul unui proces
Lüvik-Estonia, stabileşte dimensiunile şi contextul abuzului în
serviciu. Sigur, Estonia nu este departe de noi. Estonia a utilizat şi ea
55
în această definiţie tot definiţia din timpul Uniunii Sovietice, pe care
am utilizat-o şi noi.
Şi Comisia de la Veneţia - probabil ştiţi că unele din cele mai
sclipitoare minţi juridice din Europa sunt sau fac parte din aceste
comisii - Comisia de la Veneţia spune aşa, când este vorba de abuzul
de serviciu: „Comisia susţine că asemenea prevederi penale generale
sunt foarte problematice, atât cu privire la cerinţele calitative, cât şi la
alte cerinţe fundamentale, conform principiului suveranităţii
legislative, precum previzibilitatea şi acurateţea juridică.” Şi încheie
acest paragraf Comisia de la Veneţia, spunând: „Pe această bază,
Comisia de la Veneţia consideră prevederile penale naţionale cu
privire la abuzul în serviciu să fie invocate numai în cazuri în care
fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu: infracţiuni grave
împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor
fundamentale...”, iar noi am creat o lege prin care se încalcă drepturile
fundamentale, „...subminarea imparţialităţii administraţiei publice…”
şi aşa mai departe.
Am vrut doar să subliniez că, dincolo de decizia Curţii
Constituţionale, trebuie să ne aflăm într-o zonă a definiţiilor
democratice.
V-aş da un element care pe mine mă preocupă, şi aţi văzut
frecvente luări de poziţie începând din 2015. Aflam din declaraţiile
doamnei procuror şef al DNA - nu-i rostesc numele, să nu ceară drept
la replică - deci aflam din declaraţiile dânsei, că DNA-ul are în lucru
56
2.700 de dosare de abuz în serviciu, în afară de ceea ce este deja în
instanţă, de cei care sunt condamnaţi şi aşa mai departe.
Ştiţi ce înseamnă asta? Însumaţi abuzul de putere şi abuzul în
serviciu din toate statele Uniunii Europene, şi nu ştiu dacă veţi găsi o
sută de astfel de dosare în instanţe. (Aplauze.)
Iar îngrijorarea mea este că definiţia art. 297 din Codul penal
poate deveni un mijloc, un instrument de punere sub control a
oamenilor politici. Când ştii că ai un dosar pe abuz în serviciu, laşi
ciocul mic, domnule Dragnea!
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
La mine nu este cazul, domnule preşedinte.
De aceea se întâmplă ce se întâmplă.
Domnul Traian Băsescu:
Da.
Deci, atenţie! Trebuie să fim atenţi legat de libertatea noastră
de a face politică şi să nu creăm instrumente care să permită abuzul!
Eu cred că am acoperit o parte din motivul moţiunii şi am dat
o explicaţie care mi-aş dori tare mult să fi ajuns la români.
Nu am vrut ca luarea mea de poziţie, având în vedere
experienţa politică pe care am acumulat-o, să fie folosită ca instrument
de manipulare în continuare.
Dar, în ceea ce priveşte moţiunea, şi eu şi Partidul Mişcarea
Populară vom vota împotriva Guvernului şi susţinem prin vot
moţiunea, din următoarele motive: incapacitatea domnului prim-
57
ministru şi a Guvernului de a pregăti populaţia şi de a explica de ce
este necesară modificarea articolului 297 din Codul penal.
Al doilea motiv pentru care vom vota împotriva Guvernului
Grindeanu. Domnule Grindeanu, trebuie să vă hotărâţi ce fel de
Executiv suntem? Suntem un Executiv în care ştim că am vorbit cu
primul-ministru şi deciziile reflectă voinţa lui sau sunteţi un Executiv
care are la partid un ayatollah care spune ce este bine şi ce este rău?
(Aplauze.)
Şi, în sfârşit, fac o propunere legată de acţiunea politică:
Oameni buni, avem o ordonanţă de urgenţă a doamnei Prună şi o
ordonanţă de urgenţă a domnului Iordache. Vă propun, noi, ca
Parlament, să ne respectăm autoritatea asupra Executivului. Vă propun
să le respingem pe amândouă şi Parlamentul să-şi asume modificarea
şi punerea în aplicare a tuturor deciziilor Curţii Constituţionale cu
privire la neconstituţionalitatea articolelor din Cod.
Încă un element, avem Decizia nr. 343 a Uniunii Europene,
prin care trebuie să aducem cel puţin zece modificări la articolele din
Codul penal şi Codul de procedură penală.
Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru răbdare.
Domnule ayatollah, vă mulţumesc pentru timp şi vă doresc o
zi bună! (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Domnule preşedinte, numai în România se poate întâmpla să
te înjure unul pe timpul tău. (Râsete.)
58
Domnul Traian Băsescu:
Da. Şi numai în România un ayatollah poate să fie ortodox!
(Râsete. Aplauze.)
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Domnule preşedinte, eu i-am spus lui Dragnea să nu vă dea
timpi din timpul lor, pentru că veţi ajunge să îi luaţi la întrebări pe
banii lor.
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Pambuccian,
din partea Grupului minorităţilor naţionale.
Domnul Varujan Pambuccian:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va avea astăzi
un vot neunitar, adică o parte va vota în favoarea moţiunii, o parte
împotriva ei. Acesta este anunţul legat de moţiune.
Eu aş dori, însă, să vă vorbesc despre grabă şi despre unitate.
În toate zilele acestea m-am gândit ce aş fi făcut dacă aş fi
trăit în secolul al VIII-lea, la sfârşitul lui, adică în perioada Revoluţiei
franceze şi a Revoluţiei americane. L-aş fi urmat pe Danton? L-aş fi
urmat pe Marat? L-aş fi urmat pe Robespierre? Sau i-aş fi urmat pe
Madison, Hamilton şi Jay? (Vociferări.)
Voci din sală:
Desene animate!
59
Domnul Varujan Pambuccian:
Nu. Aceştia trei sunt părinţi fondatori ai Statelor Unite; nu
sunt desene animate, domnule. Mai citiţi!
Am stat însă şi am constatat cu foarte multă bucurie că,
indiferent de poziţiile ireconciliabile pe care le-am avut în zilele
acestea, noi, colegii din grupul parlamentar - acesta mic şi considerat
nesemnificativ de majoritatea dintre dumneavoastră - am descoperit că
există un lucru care ne uneşte, şi despre acesta vreau să vă vorbesc.
De 15 ani încoace încercăm să eliminăm din Constituţia
României, la fiecare revizuire, ordonanţele de urgenţă.
Dacă o să observaţi, foarte multe legi – şi asumarea
răspunderii – foarte multe legi, şi din păcate legi foarte importante, au
fost date prin ordonanţe de urgenţă sau, mult mai rău, prin asumarea
răspunderii, adică fără nicio şansă ca în Parlament să aibă loc măcar o
discuţie superficială. Pentru că asumarea răspunderii înseamnă nicio
discuţie.
Lucrurile acestea au făcut ca în legislaţia României să găsim
enorm de multe lucruri tratate prost, superficial şi contradictoriu.
Au existat trei etape: cea de după Revoluţie, când trebuia să
trecem de la legislaţia unui stat comunist la cea a unei democraţii de
piaţă, în care s-au făcut legi pe bandă rulantă; după aceea, a urmat
perioada cu aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, şi iarăşi s-au
făcut legi pe bandă rulantă. Este cazul să ne oprim. Aici nu este
important – am auzit preşedinţi de Parlament spunând, lăudându-se cu
60
cât de multe legi au trecut într-o sesiune. Acesta nu e un lucru de
laudă. Aceasta este o dovadă de grabă şi de superficialitate.
Cred că a venit momentul să ne oprim. (Aplauze.) Avem
suficiente legi, nu trebuie să lucrăm la şaibă, trebuie să gândim ce
scriem acolo, să ne contrazicem între noi până când găsim un lucru
folositor, pentru că legile pe care le dăm trebuie să fie…, înainte de a
fi multe, înainte de a fi mari, trebuie să fie folositoare oamenilor din
ţara aceasta.
Şi cred că lucrul acesta a unit, iată, colegi din grup, care pe
problema aceasta, punctuală, a moţiunii, sunt pe poziţii ireconciliabile.
Şi cred că lucrul acesta ar putea să ne unească pe toţi, pentru
că toţi suntem, punctual, pe diferite chestiuni, pe poziţii ireconciliabile
şi e bine să fie aşa. Unanimităţile mă sperie.
Cred că de-acum înainte Parlamentul trebuie să-şi recapete
rolul de legiferare. Prea mult timp legile au fost date prin asumarea
răspunderii. Prea mult timp legile au fost făcute utilizând un
instrument… şi vedeţi, foarte interesant, de câte ori ceream eliminarea
ordonanţelor, opoziţia din momentul acela era cu noi, şi imediat după
ce ajungeau la putere, abuzau de ordonanţe.
Aşa că trebuie să le eliminăm, trebuie să înţelegem - aţi fost
cu toţii, cu o singură excepţie, şi la putere şi în opoziţie -, cred că
trebuie să înţelegem că este bine să eliminăm instrumentele de făcut
lucrurile repede, de făcut lucrurile fără a cumpăni suficient, de
renunţat la norma la şaibă, atunci când vorbim de legiferare.
61
Lucrul acesta cred că ar trebui să ne unească, având păreri
contradictorii despre chestiunile punctuale pe care le discutăm. Şi asta
trebuie, după părerea mea, să fie învăţătura pe care ne-au dat-o zilele
acestea, cu tabere în stradă, cu tabere în Parlament, cu tabere în casele
oamenilor, cu tabere peste tot. Poate că acesta a fost sensul acestor
tabere, că dincolo de poziţii ireconciliabile contează foarte mult să
existe unitate în seriozitate.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă mulţumesc.
Mai este timp alocat Partidului Naţional Liberal. Am înţeles
că urmează domnul senator Mario-Ovidiu Oprea?
Vă rog.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnilor preşedinţi,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Distinşi invitaţi,
A trecut o lună de când cu mâna pe Biblie sau pe lângă ea,
dumneavoastră, noii miniştri, aţi jurat să vă dăruiţi puterea şi
priceperea. O lună de când v-aţi angajat în apărarea democraţiei şi
respectarea legii.
62
Răsplata încrederii oferită prin vot a fost înlocuirea bunei
guvernări cu bunul plac. Apogeul politic al majorităţii PSD-ALDE nu
trebuia să se concretizeze prin mutilarea Codului penal, prin
prescrierea abuzurilor şi actelor de corupţie care atârnă greu funcţiilor
unora.
Comunicarea, domnilor preşedinţi ai Parlamentului - nu vă
pronunţ numele, ca să nu vă dau drept la replică -, comunicarea a fost
defectuoasă dintotdeauna. Scuza nu este o surpriză.
Singurul mesaj pe care l-aţi transmis concret a fost că
Guvernul, în tură de noapte, scapă de vină pe oricine se poate.
Corupţia, domnilor preşedinţi ai Parlamentului, corupţia, un
bullshit, nu-i aşa?
Guvernul României s-a transformat în guvernul salvării
sociale şi nedrept aţi făcut din Palatul Victoria sediul corupţiei
instituţionalizate, o fortăreaţă unde aţi putut parafa fără remuşcări un
demers periculos, legalizarea corupţiei şi iniţial furtul cu măsură, în
paranteză - 200.000 de lei.
Victoria din decembrie 2016 nu vă dă dreptul să sărbătoriţi
mandatele prin favoarea cârdăşiei cu marii cercetaţi penal. Nu v-a
împuternicit pentru a şterge urmele unor fapte în formă continuată.
Voturile primite nu v-au dat liber la lovituri de graţie prin
graţiere.
Demisia era unica dumneavoastră soluţie, tot în regim de
urgenţă, pentru că electoratul a sperat un cabinet competent, nu un
guvern accident.
63
Ţara, strânsă pe „maidanul libertăţii”, aşa cum dispreţuitor l-
aţi botezat, a stat cu mâinile la vedere şi v-a cerut corectitudine, igienă
politică şi puţină conştiinţă, domnilor. Şi sper că nu v-a pretins ceva ce
nu se putea da.
Sunteţi o majoritate care în timpul manifestaţiilor s-a
autoizolat la 3 milioane de voturi, uitând că de fapt reprezentaţi 20 de
milioane şi că această legitimare prin numere este greşită.
Cei care v-au transmis că rezistă vă reamintesc că populismul
este medicamentul greşit şi că nu pot fi cumpăraţi cu o singură
demisie sau două şi nici cu cifre favorabile fictive.
Acele sute de mii de „răgălii”, domnule Grindeanu, domnule
prim-ministru, cu alergie la hoţie, v-au somat paşnic să vă îndreptaţi şi
v-ar fi acordat a doua şansă, dacă aţi fi ştiut măcar o clipă să o cereţi.
Recunoaşterea greşelii nu este o crimă, asumarea furtului, ca
disciplină de studiu, este. Doar regimul comunist a ales să trateze
protestele drept cazuri izolate de huliganism.
Domnule ministru Iordache,
Puteaţi să staţi mult în fruntea unei instituţii de stat, aptă să-i
captureze pe cei ce-i rup braţul legii, însă voluntar aţi ales să staţi la
rădăcina corupţiei, acordând scutiri preferenţiale.
Indiferent ce se va întâmpla cu această moţiune, simbolic,
consideraţi că ea a fost semnată şi votată de 600.000 de oameni, 7 zile
la rând. (Aplauze.)
În speranţa că nu le veţi răspunde cu altă întrebare, azi aveţi
şansa istorică să vă refaceţi imaginea, demisionând.
64
Domnule fost preşedinte,
Nu vă pronunţ numele ca să nu vă dau drept la replică. Noi
credem că votaţi moţiunea nu pentru că aţi vrut să modificaţi codurile,
ci pentru că nu aţi reuşit să modificaţi codurile.
PNL este în afara acestei mari familii urmărită de o ţară
întreagă, între vechi şi actuali politicieni, uniţi întru interese.
Oamenii aşteaptă alt comportament.
Vă mulţumim. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Nu prea mai aveţi timp.
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dan Barna.
(Doamna deputat Raluca Turcan poartă discuţii la prezidiu.)
A făcut un gest Partidul Naţional Liberal, pentru că domnul
Cătălin Predoiu avea dreptul la două minute, drept la replică, care a
fost contorizat din intervalul de timp alocat pentru dezbateri, eu zic că
cel mai important este ca toată lumea să poată să vorbească.
Vă rog.
Domnul Ilie Dan Barna:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
În anii ’90, când Grupul Divertis era încă hazliu, umorul
nostru era mai inocent şi cu toţii eram mai creduli, creaseră un scheci
destul de hazliu, cu sătenii intrând într-un CAP, pentru a împărţi
averea poporului. Şi, mă rog, replica Divertis, una dintre cele care au
făcut carieră, a fost următoarea. Spunea preşedintele CAP-ului: „Eu
65
le-am zis, măi, oameni buni, că sunt vreo 2-3, câţiva, printre ei şi
buni”.
Acelora buni dintre dumneavoastră, din acest Parlament, ne
adresăm cu mesajul următor. Aceia care înţelegeţi că pierderea
credibilităţii înseamnă pierderea cinstei obrazului, acea cinste a
obrazului despre care ne spuneau bunicii noştri.
Actualul Guvern şi-a pierdut tocmai cinstea obrazului, a
pierdut calitatea de partener, şi intern şi extern, în egală măsură, ceea
ce... în egală măsură. Dumneavoastră, aceia, bunii dintre
dumneavoastră, care ştiţi că politică nu înseamnă să refuzi să asculţi
discursul preşedintelui, bumbăcind în treacăt un coleg pe hol, aceia
dintre dumneavoastră care înţelegeţi – şi acesta e mesajul cel mai
important – că în România acestui an nu se mai poate să avem
dictonul „Hoţul prins este negustor cinstit”, nu se poate să continuăm
aşa.
De aceea, este nevoie şi de aceea vă solicităm să votaţi
această moţiune, pentru că este o ocazie decentă şi corectă ca
dumneavoastră, partid majoritar, care aţi câştigat alegerile, să arătaţi
întregii ţări că vă asumaţi eroarea unui guvern neinspirat şi corectaţi
acest lucru prin votarea acestei moţiuni.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă mulţumesc.
Cu toată dărnicia de care a dat dovadă, PSD-ul tot mai are 4
minute şi jumătate. Şi îl invit la microfon pe domnul senator Şerban
66
Nicolae, cu rugămintea să-mi permiteţi, domnule senator, 10 secunde.
Vreau să informez plenul Parlamentului că prim-ministrul mi-a
solicitat, ne-a solicitat să fim de acord ca doamna ministru de interne,
Carmen Daniela Dan, să meargă la Comandamentul de iarnă şi am
fost de acord.
Vă mulţumesc.
Şi vă rog, aveţi microfonul.
Domnul Şerban Nicolae:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Încep cu o veste bună pentru noi toţi. Curtea Constituţională,
sesizată de Preşedintele României, domnul Iohannis Klaus Werner, şi
de către Consiliul Superior al Magistraturii, a respins sesizările privind
generarea unui conflict juridic de natură constituţională de către
Guvernul României. (Aplauze.)
Este adevărat, este adevărat că domnul Iohannis se plângea
de faptul că Parlamentul ar fi fost victima acestui conflict juridic
generat de Guvern, dar, chiar şi în aceste condiţii, Curtea
Constituţională s-a pronunţat.
Nu m-aş feri să folosesc numele unui antevorbitor care mi-a
făcut impresia că se oferă pentru funcţia de ministru al justiţiei, dar vă
asigur, domnule... (Domnul senator Traian Băsescu vociferează.) ...
dar vă asigur... nu, poate secretar de stat... dar vă asigur, domnule fost
preşedinte Traian Băsescu, că aici, în sală, sunt mulţi cei care au ajuns
la aceleaşi concluzii ca şi dumneavoastră fără să fi trecut de cinci ori
67
prin Guvern, fără să fi fost de două ori primar general al Capitalei şi
fără să fi fost timp de zece ani preşedintele României. (Aplauze.) Ne
mişcăm puţin mai repede.
Stimaţi colegi,
Moţiunea de cenzură este într-adevăr un act de control al
Parlamentului asupra Guvernului. Şi este un act eminamente politic.
De aceea, planul pus la cale - de a discuta despre dărâmarea
Guvernului - început de preşedintele României – şi am să revin la
chestiunea cu ayatollahul, pentru că şi noi am avut acelaşi sentiment
pe vremea Guvernului Boc (Aplauze.)... început de preşedintele
României, atunci când a solicitat o întrevedere cu preşedintele ALDE,
cu copreşedintele ALDE, cerându-i să nu se alieze cu PSD-ul, atunci
când a cerut unor lideri ai organizaţiilor minorităţilor reprezentate în
Parlament să nu se alăture Guvernului PSD-ALDE; atunci când a
venit în Parlament şi a rostit câteva replici de umor îndoielnic şi fără
talent, considerând că acesta este rolul preşedintelui României.
De aceea nu aţi putut da înapoi, deşi era în mod evident că şi
sesizarea la Curtea Constituţională şi moţiunea de cenzură nu au
niciun temei serios.
Am vorbit de aceste două coduri şi mă surprinde faptul că un
fost ministru al justiţiei spune că doar o mică parte a fost declarată
neconstituţională. Dar aţi fi vrut să fiţi în acea mică parte? Să fi fost
victima acelei mici părţi? (Aplauze.)
Vreau să vă mai dau o informaţie, stimaţi colegi.
68
De anul trecut, de când Curtea Constituţională a spus că
dispoziţiile art. 297 alin. (1), foarte bine recitat de un antevorbitor,
sunt neconstituţionale, instanţele de judecată nu s-au mai pronunţat pe
acest temei de drept. Suntem într-o situaţie de blocaj. Înalta Curte a
cerut Ministerului Public să redefinească toate faptele descrise în
rechizitorii, din perspectiva acestei decizii, tocmai pentru că nu s-a
făcut o legiferare în sensul deciziei.
Aceasta este cauza urgenţei, aceasta este situaţia excepţională
pe care Prună şi Cioloş au evitat-o la vremea respectivă. Acesta este
motivul pentru care s-a găsit o asemenea soluţie. Dacă soluţia e bună
sau rea, dacă este în acord cu decizia Curţii Constituţionale, era rolul
Parlamentului. Nicidecum... aş vrea să nu admiteţi să fim conduşi de
CSM, de Înalta Curte, de orice altă autoritate. Atunci când aţi depus
jurământul, în Constituţia pe care aţi pus mâna scrie că Parlamentul
este unica autoritate legiuitoare a ţării, că pe timpul mandatului
deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, mandatul imperativ
fiind nul.
Stimaţi colegi,
Şi dacă veţi ajunge vreodată, şi cei care sunt treji şi cei care
dorm, la putere, am să apăr acelaşi punct de vedere. Am să apăr
Parlamentul, chiar şi din afara Parlamentului, pentru că pentru asta am
ieşit în stradă în 1989, când nu ştiam cum arată un parlament
democratic ales.
Or, aş vrea să nu acceptăm asemenea imixtiuni. Am spus
astăzi în faţa plenului Curţii Constituţionale că s-a generat un conflict
69
juridic de natură constituţională, din păcate. El a fost generat de
preşedintele României. A fost generat atunci când a ieşit în stradă ca
să dea semnal de încurajare pentru manifestaţii, a făcut-o atunci când
s-a dus la Consiliul Superior al Magistraturii şi a cerut şi a obţinut
sesizarea Curţii Constituţionale, a făcut-o atunci când a cerut
imperativ Avocatului Poporului să facă o asemenea excepţie, tot în
faţa Curţii Constituţionale.
Este un comportament inacceptabil şi recunosc, domnule fost
preşedinte, că nu mi-am închipuit că se poate şi mai rău ca pe vremea
dumneavoastră. (Aplauze.)
Aş fi vrut ca fostul preşedinte al României să ajungă la
concluzia că aceste prevederi sunt sursă de abuz, sunt sursă de acţiuni
antidemocratice, atunci când era preşedinte şi putea să intervină să nu
avem protocoale secrete, să nu avem echipe mixte, să nu avem o
adresă de la CSAT în care se spune că aceste echipe aveau ca scop
împiedicarea accesului în funcţii publice a unor persoane corupte,
pentru că asta o stabilesc judecătorii, domnule fost preşedinte, nu
echipele mixte. (Aplauze.) Aceasta nu este democraţie, acesta nu este
regim constituţional.
În legătură însă cu moţiunea de cenzură… am fi tratat-o cu
altă seriozitate dacă era consistentă. Apropo, am rugămintea să-i
spuneţi celui care a declanşat moţiunea de cenzură că n-are cum să fie
Ordonanţa nr. 13 primul act al Guvernului. Nici măcar în fizică. Că
aşa a spus ieri.
70
Şi atunci, dacă nu aveţi nimic de comentat în legătură cu
măsurile economice şi sociale luate de Guvern, în legătură cu cele care
au produs deja efecte în societatea românească – în privinţa salarizării,
în privinţa sistemului fiscal, în privinţa sistemului de impozitare –
atunci această moţiune este una pur politicianistă, este exact cum a
spus cineva mai devreme, „ca să salvăm imaginea” - lucru care pe noi
nu ne preocupă, poate pe dumneavoastră, da - şi ea trebuie să fie
nevotată.
Şi aş mai avea o rugăminte. Am văzut că aţi imitat un gest
folosit şi de cei din Piaţă, care la rândul lor imitau o acţiune din
Ucraina, probabil că modelul e foarte plăcut şi dorit şi la noi de unii.
Aş fi vrut însă să mă asigur că toţi cei care au făcut acest gest
şi-au folosit telefonul şi abonamentul provenite din fonduri proprii, nu
pe banii Parlamentului.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Îţi face semn cu mâna cineva, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Nu pot să refuz un ayatollah, vă rog, două minute.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Domnule preşedinte... domnule preşedinte,
Aici se ridică mâna, nu-i ca pe vapor.
71
Domnul Traian Băsescu:
Domnilor preşedinţi,
Nu ştiu cum era pe vapor, dar să ştiţi că acolo n-am întâlnit
escroci. (Aplauze.)
Acolo categoria aceasta de oameni, dacă apucau să se urce pe
vapor, sigur nu ştiu dacă erau şi la întoarcere, pe când Parlamentul văd
că ţine orice, pe tot mandatul.
Aş vrea un drept la replică, pentru că se extinde o poveste
preluată, domnule senator Nicolae, chiar de la televiziunile care nu vă
plac – povestea cu hotărârile CSAT.
Vreau să vă lămuresc asupra unui lucru. Nu există niciun
protocol între DNA, parchete şi SRI, aprobat sau sugerat a se face de
către CSAT. Deci nu ştiu de unde aţi preluat această minciună.
(Vociferări.)
Domnule, poate că... poate că după ce am plecat s-au extins
lucrurile, treaba voastră ce vorbiţi, dar nu le puneţi în seama mea.
Doi. În CSAT, dragii mei, a fost domnul preşedinte
Tăriceanu, 4 ani de zile, vicepreşedinte al CSAT-ului şi îl puteaţi
întreba; a fost colegul dumneavoastră, Victor-Viorel Ponta, 3 ani şi îl
puteaţi întreba, să vă dumiriţi că niciodată CSAT-ul nu a aprobat
protocoale între SRI şi DNA.
Dacă s-au făcut... dacă s-au făcut, şi eu aş fi curios să văd un
asemenea protocol, pentru că este un lucru grav dacă acest lucru s-a
întâmplat. Dacă însă confundaţi, pentru că toţi vorbiţi de 2005, dacă
confundaţi acest lucru cu o decizie a CSAT-ului din 2010, când în
72
timpul crizei era o evaziune incredibilă, când s-a decis ca Ministerul
de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, structurile de
informaţii să nu mai trimită la mine că sesizează evaziune fiscală -
pentru că eu nu puteam să pun mâna pe telefon, să-i spun
procurorului, domnule procuror, ia vezi că mai am o sesizare de
evaziune fiscală - şi s-a stabilit, întâlniţi-vă după un regulament pe
care să vi-l scrieţi şi să respecte legea, şi schimbaţi informaţiile, aţi
văzut foarte bine, şi nu să faceţi dosare penale împreună, atenţie!
Şi aţi văzut foarte bine cum fac serviciile de informaţii când e
câte o boroboaţă, de genul Hexi Pharma. Au dat ei comunicat că au
făcut peste 300 de informări către Guvern şi Preşedinţie? Da! Ce
trebuia să facă preşedintele sau ministrul? Să contacteze un procuror?
De ce, dacă a avut informaţia, n-a transferat-o la Interne sau direct la
DNA, ca informaţie?
Deci nu vă mai lăsaţi păcăliţi de propagandă, că CSAT-ul nu
a încălcat legea.
Şi vreau să mai ştiţi ceva. Deşi decizia cu acele comisii care
să schimbe informaţiile, să nu mai înfunde numai cabinetele
miniştrilor - care nu puteau vorbi cu procurorul, să semnaleze
lucrurile, că era altă dandana -, vreau să ştiţi că asta s-a decis în 2010,
iar din 2012 a fost transferată ca activitate Guvernului Ponta, da?
Deci vă doresc mult succes! (Aplauze. Vociferări.)
Păi, vedeţi, că-i la Guvern, oameni buni. Dacă CSAT-ul nu
vrea să facă hotărârile publice, vă asigur că toate hotărârile CSAT s-au
73
aflat în mapa premierului şi, ca atare, sunt depozitate la Guvern.
(Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Domnule preşedinte, vă mulţumesc.
Este o zi a replicilor.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat drept la replică.
Vă rog.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de
la tribună):
Domnule preşedinte...
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Două minute aşteptaţi, să auziţi replica, vă rog frumos.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Sunt convins că aritmetica e imbatabilă: 4 ani de mandat ai
mei, 3 ai lui Ponta, 7. Dumneavoastră câţi aţi avut, 10 parcă? 3 ai lui
Boc, Ok, dar Boc nu se pune. Boc nu se pune. (Aplauze.)
Dar nu aceasta e problema.
Domnule preşedinte,
Dumneavoastră spuneţi următorul lucru: domnule, în CSAT
nu s-a aprobat niciun protocol de colaborare, daţi-mi voie, între SRI şi
DNA, OK. Aţi fost dumneavoastră martor că eram vicepreşedinte,
foarte bine.
74
Dar dumneavoastră aţi spus în nenumărate rânduri următorul
lucru, pe care nu-l puteţi contesta: „Sunt cel mai bine informat om din
ţară, toate informaţiile ajung la mine”.
Şi atunci... şi atunci vă întreb un lucru... vă întreb un lucru:
cum de această informaţie nu a ajuns la dumneavoastră? Ori eraţi cel
mai bine informat, ori v-au tras pe sfoară, trebuie să existe o
explicaţie. (Revine la prezidiu.)
(Domnul senator Traian Băsescu doreşte dreptul la replică.)
Da, bine, aşteptăm cu interes.
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Staţi, domnule... domnule preşedinte... (Aplauze.)
Domnul Traian Băsescu:
Domnilor...
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Domnul Traian Băsescu...
Domnul Traian Băsescu:
... am ajuns la concluzia...
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Domnul senator Traian Băsescu...
Domnul Traian Băsescu:
A, pardon...
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
75
... aşteptaţi să vă dau microfonul.
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Vă rog.
Domnul Traian Băsescu:
Am ajuns la concluzia că pot să-mi menţin afirmaţia. Am fost
cel mai bine informat om politic, dar n-am ştiut decât 10%. (Aplauze.
Rumoare.)
În condiţiile acestea, vă daţi seama cât ştiu cei doi preşedinţi
de Camere? Dacă preşedintele ştie 10%...
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Domnule preşedinte,
Fiecare cu gaşca lui. Dumneavoastră cu Serviciile, noi cu
cetăţenii. (Aplauze.)
Domnul Traian Băsescu:
Aşa este. Am văzut cât sunteţi cu cetăţenii, numai zilele
acestea, prin Piaţa Victoriei.
Şi vă mai pot spune ceva: se vede cât sunteţi cu cetăţenii, că
toţi v-aţi pitit de frică că vi s-au făcut publice numerele de telefon. De
ce fugiţi de cetăţeni? Vorbiţi cu ei la telefon.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
76
Să ştiţi că pe mine mă sună şi noaptea, nicio problemă, n-
aveţi grijă.
Domnul Traian Băsescu:
Da, numai că... spuneţi cinstit, câţi vă înjură zilele acestea?
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Să ştiţi că e greu să depăşească numărul celor care vă înjură
pe dumneavoastră. (Aplauze.)
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Domnilor preşedinţi, Traian Băsescu şi Călin Popescu-
Tăriceanu, după şedinţă vă invit la mine în birou, să continuaţi
discuţia.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
La un whisky!
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Nu...
Stimaţi colegi,
După încheierea dezbaterilor....
Domnul prim-ministru Sorin Grindeanu mi-a comunicat că
nu mai vrea să mai adauge nimic.
În aceste condiţii, consider încheiate dezbaterile. Urmează să
ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură.
Vă reamintesc că, potrivit art. 113 din Constituţie, moţiunea
de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor,
77
votul este secret şi se exprimă, potrivit art. 88 şi art. 95 din
Regulamentul activităţilor comune.
De asemenea, reamintesc prevederile art. 48 din Regulament,
potrivit cărora, fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră.
Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră
înseamnă vot pentru moţiunea de cenzură. Bila neagră introdusă în
urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra
moţiunii.
Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaţilor, respectiv
domnul...
Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Pe procedură!
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Pe procedură?
Domnul Ion-Marcel Ciolacu:
Domnilor preşedinţi,
Grupurile reunite ale Partidului Social Democrat au hotărât să
asigure cvorumul necesar, dar nu participă la vot.
Votul pentru Guvernul Grindeanu noi l-am dat acum o lună.
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaţilor...
Îmi cer scuze!
Domnul deputat Avram.
78
Domnul Constantin Avram:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Grupurile reunite ale Alianţei Liberalilor şi Democraţilor vor
asigura cvorumul şi nu vor vota.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:
Cei doi chestori, colegi de-ai noştri, Mircea Drăghici şi
Valeriu Steriu şi-au ocupat locurile destinate pentru înmânarea bilelor.
Dau cuvântul doamnei deputat Ioana Bran, secretar al
Camerei Deputaţilor, pentru a citi lista deputaţilor.
Doamna Ioana Bran:
Domnul Daniel Constantin prezent, nu votează
Ana Birchall prezentă, nu votează
Toma-Florin Petcu prezent, nu votează
Viorel Ştefan prezent, nu votează
Florin Iordache prezent, nu votează
Lia Olguţa Vasilescu prezentă, nu votează
Răzvan-Alexandru Cuc prezent, nu votează
Gabriel Petrea prezent, nu votează
Graţiela Leocadia Gavrilescu prezentă, nu votează
Mircea-Titus Dobre prezent, nu votează
Abu-Amra Lavinia-Corina absentă
79
Achiţei Vasile-Cristian prezent
Adnagi Slavoliub prezent, nu votează
Alexe Costel prezent
Ambrus Izabella-Agnes prezentă
Anastase Roberta Alma prezentă
Andrei Alexandru-Ioan prezent, nu votează
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Dănuţ prezent, nu votează
Antal István-János prezent
Anton Anton prezent, nu votează
Apjok Norbert prezent, nu votează
Ardelean Ben-Oni prezent
Avram Constantin prezent, nu votează
Axinte Vasile prezent, nu votează
Babuş Radu prezent, nu votează
Badea Leonardo prezent, nu votează
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius absent
Barna Ilie Dan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent, nu votează
80
Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă
Bălănescu Alexandru prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae prezent, nu votează
Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent, nu votează
Bejinariu Eugen prezent, nu votează
Bende Sándor absent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika prezent
Bica Dănuţ prezent
Bichineţ Corneliu prezent
Biró Rozália-Ibolya absentă
Biro Zsolt-Istvan prezent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă
Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă, nu votează
Boboc Valentin Gabriel prezent, nu votează
Bode Lucian Nicolae prezent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă, nu votează
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent, nu votează
Bontea Vlad prezent, nu votează
81
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian absent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent, nu votează
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina prezentă
Bran Ioana prezentă, nu votează
Bucura-Oprescu Simona prezentă, nu votează
Budăi Marius-Constantin prezent, nu votează
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent, nu votează
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă, nu votează
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică prezent, nu votează
Căciulă Aurel prezent, nu votează
Călin Ion prezent, nu votează
Căprar Dorel-Gheorghe prezent, nu votează
Căruceru Aida-Cristina prezentă, nu votează
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă, nu votează
Cherecheş Florica prezentă
82
Cherecheş Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent, nu votează
Chiriţă Dumitru prezent, nu votează
Ciocan Dan prezent, nu votează
Ciofu Tamara-Dorina prezentă, nu votează
Ciolacu Ion-Marcel prezent, nu votează
Ciuhodaru Tudor prezent, nu votează
Cîmpeanu Sorin Mihai prezent, nu votează
Cîtea Vasile prezent, nu votează
Cobuz Maricela prezentă, nu votează
Cocoş Vasile prezent, nu votează
Codreanu Constantin prezent
Coliu Doru-Petrişor prezent
Cosma Andreea prezentă, nu votează
Coste Marina-Adelina absentă
Costescu Manuel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csokany Petronela-Mihaela prezentă
83
Csoma Botond prezent
Cuc Alexandru-Răzvan
Cucşa Marian-Gheorghe prezent, dar nu
votează
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion prezent, nu votează
Cupşa Ioan absent
Dan Nicuşor Daniel prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă, nu votează
Dîrzu Ioan prezent, nu votează
Dobre Mircea-Titus prezent, nu votează
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă, nu votează
Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent, nu votează
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Dragnea Nicolae-Liviu prezent, nu votează
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent, nu votează
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă, nu votează
Dunava Costel Neculai prezent, nu votează
84
Durbacă Eugen prezent, nu votează
Duruş Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian prezent
Durbacă Eugen prezent
Florea Damian prezent, nu votează
Florea Oana-Consuela absentă
Floroiu Ionel prezent, nu votează
Furic Iarco absent
Furtună Mirela prezentă, nu votează
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilă Camelia prezentă, nu votează
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă, nu votează
Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă, nu votează
Găină Mihăiţă prezent, nu votează
Gâdea Adrian-Ionuţ absent
Georgescu Nicolae prezent, nu votează
Gerea Andrei Dominic prezent, nu votează
Gheorghe Andrei Daniel prezent
85
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghilea Găvrilă absent
Ghinea Cristian prezent
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian absent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicuşor prezent, nu votează
Havrici Emanuel-Iuliu prezent, nu votează
Heiuş Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă, nu votează
Huncă Mihaela prezentă, nu votează
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iacomi Iulian prezent, nu votează
Iancu Iulian prezent, nu votează
Iancu Marius-Ionel absent
Ibram Iusein absent
Iftimie Neculai prezent, nu votează
Ignat Miron prezent, nu votează
86
Ilişanu Claudiu-Augustin prezent, nu votează
Intotero Natalia-Elena prezentă, nu votează
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George prezent
Ioniţă Antoneta prezentă
Iordache Florin prezent, nu votează
Itu Cornel prezent, nu votează
Iurişniţi Cristina-Ionela prezentă
Jivan Luminiţa-Maria prezentă, nu votează
Kelemen Hunor prezent
Korodi Attila prezent
Kulcsár-Terza József-György absent
Lazăr Sorin prezent, nu votează
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent, nu votează
Lungu Tudoriţa prezentă
Lupaşcu Costel prezent, nu votează
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent, nu votează
Magyar Loránd-Bálint prezent
87
Manole Petre-Florin prezent, nu votează
Mareş Mara prezentă
Marica Petru-Sorin prezent, nu votează
Márton Árpád-Francisc prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent, nu votează
Mărgărit Mitică-Marius prezent, nu votează
Meiroşu Marilena-Emilia prezentă, nu votează
Mihalescul Dumitru prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă, nu votează
Mînzatu Roxana prezentă, nu votează
Moagher Laura-Mihaela prezentă, nu votează
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent, nu votează
Mohaci Mihai prezent, nu votează
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Movilă Petru prezent
Munteanu Ioan prezent, nu votează
Muşoiu Ştefan prezent, nu votează
Nasra Gabriel-Horia prezent, nu votează
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
88
Neagu Nicolae prezent
Neaţă Eugen prezent, nu votează
Nechifor Cătălin-Ioan prezent, nu votează
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent, nu votează
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent, nu votează
Nistor Laurenţiu prezent, nu votează
Niţă Mihai prezent, nu votează
Niţă Nicu prezent, nu votează
Nosa Iuliu prezent, nu votează
Olar Corneliu prezent
Olteanu Daniel prezent
Oprea Dumitru prezent
Oprişcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteşanu Daniela absentă
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă, nu votează
Paraschiv Rodica prezentă, nu votează
89
Paşcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian prezent, nu votează
Păle Dănuţ prezent, nu votează
Petcu Toma-Florin absent
Petrea Gabriel prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent, nu votează
Petric Octavian prezent, nu votează
Peţa Eliza-Mădălina prezentă, nu votează
Pirtea Marilen-Gabriel absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Pleşoianu Liviu Ioan Adrian prezent, nu votează
Plumb Rovana prezentă, nu votează
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Andrei prezent, nu votează
Pop Georgian prezent, nu votează
Pop Rareş-Tudor prezent
Popa Florin prezent, nu votează
Popa Mihai Valentin prezent, nu votează
Popa Ştefan-Ovidiu prezent, nu votează
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Pavel prezent
90
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă, nu votează
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Radu Anişoara prezentă, nu votează
Radu Nicolaie-Sebastian-
Valentin prezent, nu votează
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Rădulescu Alexandru prezent, nu votează
Rădulescu Cătălin-Marian prezent, nu votează
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin prezent, nu votează
Romanescu Cristinel prezent
Roşca Lucreţia prezentă, nu votează
Rotaru Alexandru prezent, nu votează
Rotaru Răzvan-Ilie absent
91
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Schelean-Şomfelean Valeria-
Diana prezentă
Sebestyén Csaba-István prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion Lucian-Eduard prezent, nu votează
Simionca Ionuţ prezent
Simonis Alfred-Robert prezent
nu votează
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent, nu votează
Socotar Gheorghe-Dinu prezent, nu votează
Solomon Adrian prezent, nu votează
Spânu Ion prezent, nu votează
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent, nu votează
Stativă Irinel Ioan prezent, nu votează
Stănescu Alexandru prezent, nu votează
92
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin absent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Matei prezent, nu votează
Suciu Vasile-Daniel prezent, nu votează
Surgent Marius-Gheorghe absent
Szabó Ödön prezent
Şarapatin Elvira prezentă, nu votează
Şerban Ciprian-Constantin prezent, nu votează
Şimon Gheorghe prezent, nu votează
Şişcu George prezent
Şotcan Theodora prezentă, nu votează
Şova Lucian prezent, nu votează
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Corneliu prezent, nu votează
Ştefan Ion prezent
Ştefan Viorel prezent, nu votează
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă, nu votează
Terea Ioan prezent, nu votează
93
Tîlvăr Angel absent
Todor Adrian prezent, nu votează
Todoran Adrian-Mihăiţă prezent
Toma Ilie prezent, nu votează
Tomac Eugen prezent
Tripa Florin-Dan prezent, nu votează
Truşcă Constantin prezent, nu votează
Tudor Beatrice prezentă, nu votează
Tudose Mihai prezent, nu votează
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tuşa Adriana Diana absentă
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Ursu Răzvan-Ion prezent, nu votează
Varga Glad-Aurel prezent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilescu Lia Olguţa prezentă, nu votează
Vasilică Radu Costin prezent, nu votează
Vass Levente prezent
Văcaru Alin Vasile prezent, nu votează
94
Velcea Nicolae prezent, nu votează
Vexler Silviu prezent, nu votează
Vişan George-Gabriel prezent, nu votează
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiţă prezent, nu votează
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlase Petru Gabriel prezent, nu votează
Vlăducă Oana-Silvia prezentă, nu votează
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vosganian Varujan absent
Weber Mihai prezent, nu votează
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent, nu votează
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna
deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei
Deputaţilor.
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
Îl invit pe colegul nostru, secretar al Senatului, să dea citire
listei cu colegii senatori.
Domnul Ion-Marcel Vela:
95
Popa Cornel prezent
Pănescu Doru-Adrian prezent
Alexandrescu Vlad-Tudor prezent
Andronescu Ecaterina prezentă
Arcan Emilia prezentă
Arcaş Viorel prezent
Avram Nicolae prezent
Baciu Gheorghe prezent
Badea Viorel-Riceard prezent
Bădălău Niculae prezent
Bădulescu Dorin-Valeriu absent
Benea Adrian-Dragoş prezent
Vulpescu Ioan prezent, nu
votează
Bodog Florian-Dorel prezent, nu
votează
Băsescu Traian prezent,
votează
Botnariu Emanuel-Gabriel prezent, nu
votează
Brăiloiu Tit-Liviu prezent, nu
votează
Breaz Valer-Daniel prezent, nu
votează
Bulacu Romulus prezent
96
Butunoi Ionel-Daniel prezent, nu
votează
Cadariu Constantin-Daniel prezent
Caracota Iancu prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Cazanciuc Robert-Marius prezent, nu
votează
Cârciumaru Florin prezent, nu
votează
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chisăliţă Ioan-Narcis prezent, nu
votează
Chiţac Vergil prezent
Cîţu Florin-Vasile prezent
Coliban Allen prezent
Corlăţean Titus prezent, nu
votează
Costoiu Mihnea-Cosmin prezent, nu
votează
Covaciu Severica-Rodica prezentă
Craioveanu Elena-Lavinia prezentă, nu
votează
Creţu Gabriela prezentă, nu
votează
Cristina Ioan prezent
97
Császár Károly Zsolt prezent
Cseke Attila-Zoltan prezent
Dan Carmen Daniela absentă
Dănăilă Leon prezent
Deneş Ioan prezent, nu
votează
Derzsi Ákos prezent
Diaconescu Renică prezent, nu
votează
Diaconu Adrian-Nicolae prezent, nu
votează
Dinică Silvia-Monica prezentă
Dinu Nicoleta-Ramona prezentă
Dircă George-Edward prezent
Dogariu Eugen prezent, nu
votează
Dumitrescu Cristian-Sorin prezent, nu
votează
Dumitrescu Iulian absent
Dunca Marius-Alexandru prezent
Fălcoi Nicu prezent
Federovici Doina-Elena prezentă, nu
votează
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
98
Filipescu Răducu-George prezent
Ganea Ion prezent
Ghica Cristian prezent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Goţiu Remus Mihai prezent
Hadârcă Ion prezent, nu
votează
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Ilea Vasile prezent, nu
votează
Ilie Viorel prezent, nu
votează
Ionaşcu Gabi prezent
Iordache Virginel prezent, nu
votează
Iriza Scarlat prezent, nu
votează
László Attila prezent
Leş Gabriel-Beniamin prezent, nu
votează
Lungu Dan prezent
Lungu Vasile-Cristian prezent
Lupu Victorel prezent, nu
votează
Manda Iulian-Claudiu prezent, nu
99
votează
Manoliu Dan prezent, nu
votează
Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent, nu
votează
Meleşcanu Teodor-Viorel prezent, nu
votează
Marin Gheorghe prezent, nu
votează
Marin Nicolae prezent, nu
votează
Marussi George-Nicolae prezent
Matei Constantin-Bogdan prezent, nu
votează
Mazilu Liviu-Lucian prezent, nu
votează
Mihail Radu-Mihai prezent
Mihu Ştefan prezent, nu
votează
Mirea Siminica prezentă
Moga Nicolae prezent, nu
votează
Nicoară Marius-Petre prezent
Nicolae Şerban prezent, nu
votează
100
Niţă Ilie absent
Novák Csaba-Zoltán prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ştefan-Radu prezent, nu
votează
Orţan Ovidiu-Florin prezent, nu
votează
Pauliuc Nicoleta prezentă
Pereş Alexandru prezent
Pîrvulescu Eugen prezent
Pop Gheorghe prezent, nu
votează
Popa Ion prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-
Constantin-Anton
prezent, nu
votează
Preda Radu-Cosmin prezent, nu
votează
Presadă Florina-Raluca prezentă
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent, nu
votează
Romaşcanu Lucian prezent, nu
votează
Rotaru Ion prezent, nu
votează
Ruse Mihai prezent, nu
101
votează
Salan Viorel prezent, nu
votează
Savin Emanoil prezent, nu
votează
Sbîrnea Liliana prezentă, nu
votează
Scântei Laura-Iuliana prezentă
Sibinescu Ionuţ prezent, nu
votează
Silistru Doina prezentă, nu
votează
Simionca Ioan prezent, nu
votează
Smarandache Miron-Alexandru prezent, nu
votează
Soporan Aurel-Horea prezent, nu
votează
Stan Ioan prezent, nu
votează
Stănescu Paul prezent, nu
votează
Stângă George-Cătălin prezent
Stocheci Cristina-Mariana prezentă, nu
votează
102
Şoptică Costel prezent
Talpoş Ioan-Iustin prezent
Tánczos Barna prezent
Teodorovici Eugen-Orlando prezent, nu
votează
Toma Cătălin Dumitru prezent
Toma Vasilică prezent, nu
votează
Trufin Lucian absent
Turos Lóránd prezent
Ţapu Nazare Eugen prezent
Ţuţuianu Adrian prezent, nu
votează
Valeca Şerban-Constantin prezent, nu
votează
Vela Ion Marcel prezent
Verestóy Attila prezent
Wiener Adrian prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
Rog membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să
se întrunească la sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei
Deputaţilor pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate.
Procedură, domnul Nicolăescu.
Vă rog.
103
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Doamna preşedintă, şi pentru toată lumea, vreau să anunţ că,
din cei 69 de deputaţi ai Partidului Naţional Liberal, au fost prezenţi şi
au votat 66, trei fiind absenţi motivat, cu probleme deosebite în
familie.
Vă mulţumesc.
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
Da.
Mulţumesc.
Rog colegii să se întrunească la sala noastră de şedinţă a
Biroului permanent pentru verificarea şi numărarea voturilor
exprimate. Mulţumesc.
Domnul Viorel-Riceard Badea:
Domnilor preşedinţi,
Vă informez că şi de la Senat lipseşte un senator al Partidului
Naţional Liberal, motivat, este plecat în străinătate.
Vă mulţumesc.
După pauză
În continuare şedinţa a fost condusă de doamna deputat
Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,
asistată de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, şi
de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor.
Din prezidiu a făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu
Manda, vicepreşedinte al Senatului.
104
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
Stimaţi colegi, reluăm lucrările.
O invit pe colega noastră să prezinte procesul-verbal referitor
la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură.
Doamnă secretar, vă rog.
Doamna Ioana Bran:
Bună ziua.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către
deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 123 de
deputaţi şi senatori.
Birourile permanente ale celor două Camere ale
Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul
activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând
la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi
senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de
123 de deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:
Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464;
Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 432;
Numărul total de voturi exprimate: 202;
Numărul de voturi anulate: 33;
Numărul total de voturi valabil exprimate, din care:
Voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură: 161;
(Aplauze.)
105
Voturi contra moţiunii de cenzură: 8.
Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituţia
României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii
deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 233
de voturi pentru.
Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de parlamentari,
au fost prezenţi 432, din care 161 au votat pentru moţiunea de
cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerute
de Constituţie pentru adoptare.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
Mulţumim şi noi.
Având în vedere rezultatul voturilor exprimate, constatat de
Birourile permanente şi consemnat în procesul-verbal prezentat,
moţiunea de cenzură nu a întrunit numărul de voturi necesar prevăzut
de art. 113 din Constituţie.
Stimaţi colegi, mai avem un punct pe ordinea de zi.
Stimaţi colegi,
Urmează depunerea jurământului de către domnul deputat
Costescu Manuel, în calitate de membru al Comisiei comune
permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea
controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de
Informaţii, care, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, va rosti textul
jurământului, îl va semna şi îl va depune la preşedintele de şedinţă.
Vă rog, vă invit la tribună pentru a depune jurământul.
106
Domnul Manuel Costescu:
(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)
Eu, Manuel Costescu, jur să păstrez secretul asupra
documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în
exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea
acestuia.
Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile
fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de
Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.
(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de
şedinţă.)
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună.
Şedinţa s-a încheiat la ora 15,36.