"Romania" by Diane CHESNAIS
-
Upload
adriana-tanasache -
Category
Documents
-
view
25 -
download
1
description
Transcript of "Romania" by Diane CHESNAIS
România
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiCHESNAIS, DIANE Romania / Diane Chesnais ; graf.: Adrian Sorin Georgescu ; foto: Ovidiu Morar, DanIoan Dinescu, Mircea Savu, ßtefan Petrescu ; ed.: Arpad Harangozo- Bucure[ti: Noi Media Print, 2007 (Discover Romania)
ISBN 973-7959-51-5
I. Georgescu, Adrian Sorin (graf)II. Morar, Ovidiu (foto)III. Dinescu, Dan Ioan (foto)IV. Savu, Mircea (foto)V. ßtefan Petrescu (foto)VI Harangozo, Arpad (ed.)
România
noimedia print
RomâCuprins
mâniaInvita]ie la c`l`torie
Umbrele istoriei
Credin]a la români
Oameni [i a[ez`ri
Splendoarea naturii
6
8
50
86
152
România | Invita]ie la c`l`torie
Menit` unui viitor promi]`tor în cadrul Uniunii Europene, România atrage c`l`torii str`ini prin frumuse]ile ei naturale, prin
dinamismul economic [i trecutul istoric str`lucit.
Mun]ii Carpa]i, ocupând cam o treime din suprafa]a ]`rii, încânt` prin coamele lor neatinse, locuri ideale pentru sporturi
montane [i agrement. Dac` seme]ele lor vârfuri stâncoase ofer` privirii pante spectaculoase, care pot fi escaladate pân` la o
altitudine de 2500 metri, celelalte dou` treimi ale teritoriului ]`rii se împart în mod echilibrat, între dealuri împ`durite [i întinse
câmpii fertile, str`b`tute de numeroase cursuri de apa, afluen]i ai Dun`rii; b`trânul fluviu se vars` în Marea Neagr` printr-o
delt` magnific`. Paji[tile care se acoper` prim`vara de flori pestri]e [i livezile în care toamna crengile pomilor se îndoaie sub
fructe, reprezint` acele „col]uri de rai“ cântate în baladele populare. În versurile lui, Mihai Eminescu ne invit` în inima p`durii,
la marginea lacurilor, într-un soi de empatie cu natura, a[a cum a f`cut dintotdeauna ]`ranul român [i îndep`rta]ii lui str`mo[i,
geto-dacii, înainte de cre[tinarea lor. În multe dintre satele de ast`zi reg`sim peisajele bucolice pictate de Nicolae Grigorescu
[i Ion Andreescu la întoarcerea lor de la Barbizon, spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. Aceast` Românie pitoreasc`, etern`, a
reg`sit în ultimii ani o nou` recunoa[tere pe plan interna]ional, dup` ce a suferit timp de o jum`tate de secol izolarea impus`
de dictatura comunist`.
Bucure[tiul, metropol` de peste dou` milioane de locuitori, se mândre[te cu tineri specializa]i în cele mai bune universit`]i
din ]ar` [i din str`in`tate. În rândurile lor, o comunitate destul de numeroas` de oameni de afaceri francezi s-a integrat în
ultimii ani, f`când din Fran]a cel de-al treilea investitor str`in în România. Tradi]ia „Micului Paris” de alt`dat`, evocat de
numeroase cl`diri vechi din centrul ora[ului, a fost preluat` de „satul francez”, nou cartier reziden]ial. Recent, multe turnuri
ultramoderne, cu fa]ade de sticl` [i o]el, precum [i spa]ii noi comerciale, au ap`rut printre blocurile de beton de tip comunist.
C`l`torului în trecere prin capital` nu-i vor sc`pa aceste contraste, dar va fi atras în egal` m`sur` de via]a cultural` a
ora[ului. Gr`dinile de var` ale restaurantelor ofer` prin vegeta]ia lor, dar [i prin calitatea servirii [i ambian]a rafinat`,
posibilitatea de a petrece multe momente pl`cute.
Invita]iInvita]ie la c`l`torie
7
Gra]ie unei infrastructuri de transporturi în continu` modernizare, mai multe ora[e de m`rime mijlocie, aflate la mic`
distan]` de capital`, atrag întreprinz`torii str`ini. A[a sunt: centrul petrolifer Ploie[ti, Pite[tiul, cunoscut prin uzinele
Renault produc`toare a Daciei Logan, Bra[ovul, cu tradi]ia construc]iilor de tractoare [i avioane. În vest, Timi[oara este
considerat` pe drept cuvânt, ca un ora[ model, adev`rat vârf de lance al dezvolt`rii economice urbane.
Din trecutul s`u, România a mo[tenit un patrimoniu istoric [i cultural bogat, supus atât influen]elor occidentale, cât
[i celor bizantine, slave [i orientale. Cine nu cunoa[te înc` bine ]ara, va avea nevoie de un timp destul de îndelungat
pentru a descoperi pe îndelete celebrele m`n`stiri ale lui ßtefan cel Mare [i Petru Rare[ din Moldova, sculpturile
monumentale ale lui Constantin Brâncu[i din Oltenia, arta [i arhitectura brâncoveneasc` din Muntenia, vestigiile greco-
romane de pe litoralul M`rii Negre, castelele medievale din Transilvania… Muzee interesante nu se g`sesc doar în
capital`, ci [i în marile ora[e din provincie: castelul regal Pele[ din Sinaia, Muzeul Marinei Române [i Muzeul de Istorie [i
Arheologie din Constan]a, cu bogate colec]ii de antichit`]i greco-romane, tablourile marilor pictori de la muzeul
Brukenthal din Sibiu, capital` a culturii în 2007, în asocia]ie cu ora[ul Luxemburg.
Pensiunile agro-turistice contribuie la punerea în valoare a patrimoniului etnografic [i folcloric. S`rb`torile de iarn`
ofer` clipe de neuitat datorit` bucuriilor z`pezii [i mai ales obiceiurilor str`vechi: colindele din Moldova, duba[ii din Valea
Mure[ului, bori]a ceang`ilor din împrejurimile Bra[ovului [i multe altele.
Legat` de tradi]ii foarte vechi, dar antrenat` într-o modernizare accelerat`, România î[i deschide por]ile Europei [i
lumii întregi cu o poft` de via]` specific` poporului s`u. Genero[i, curajo[i, harnici [i creativi, românii primesc întotdeauna
vizitatorii str`ini cu bra]ele deschise, ospitalitatea lor fiind binecunoscut`.
]ie
România | Umbrele istoriei
O civiliza]ie agricol`, latin` [i cre[tin`
Cunoscu]i de c`tre greci sub numele de „ge]i” iar de c`tre romani ca „daci”, locuitorii din antichitate ai teritoriului
României au fost men]iona]i pentru prima oar` de c`tre istoricul grec Herodot. Atra[i de bog`]iile naturale din nordul
Dun`rii, navigatorii greci întemeiaz` în decursul secolelor VII [i VI î.Hr., porturile Callatis (Mangalia), Histria [i Tomis
(Constan]a), pe litoralul M`rii Negre (Pontus Euxinus), înglobându-i pe ge]i în sfera civiliza]iei mediteraneene.
Burebista (secolul I î.Hr.) [i ulterior Decebal (87-106 d.Hr.) reu[esc s` unifice triburile dacice în state puternice, cu
centrul în mun]ii Or`[tie. Statul dac al lui Decebal este îns` cucerit de c`tre împ`ratul roman Traian în urma a dou`
r`zboaie (101 – 102 [i 105 – 106).
Transformat` în provincie roman`, Dacia prime[te o nou` capital` - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa construit` nu departe de vechea re[edin]` a regilor daci - [i este puternic colonizat` cu elemente latine
punându-se astfel bazele form`rii poporului român.
Dup` retragerea armatei [i a administra]iei romane la sudul Dun`rii în a doua jumatate a secolului al III-lea, migra]ia
popoarelor [i n`v`lirea slavilor (secolele VII – IX) nu au modificat semnificativ profilul etnic al poporului român, caracterul
s`u latin [i cre[tin fiind definitiv p`strate.
Evul mediu
De[i românii vorbesc aceea[i limb` [i au aceea[i origine, ei au tr`it, din Evul Mediu [i pân` la cele dou` uniri din
1859, respectiv 1918, în trei state distincte: Transilvania, ¥ara Româneasc` [i Moldova – cu excep]ia efemerei uniri a lui
Mihai Viteazul de la 1600.
UmbreleUmbrele istoriei
9
Transilvania – ]ara de dincolo de p`duri – a intrat în sfera de influen]` a Regatului Ungariei, odat` cu începerea
cuceririi în secolulul al XI-lea a vechilor voievodate române[ti aflate aici. Dup` b`t`lia de la Mohacs din 1526, devine
Principat, iar la sfâr[itul secolului al XVII-lea, odat` cu reculul otoman din Europa central`, trece sub domina]ia Imperiului
Habsburgic. În 1867 odat` cu înfiin]area Imperiului dualist, este reanexat` Ungariei în componen]a c`reia va r`mâne
pân` la Marea Unire din 1918.
Dup` scurta [edere a cavalerilor teutoni în ¥ara Bârsei (1211-1225), pe baza „chem`rii” regilor maghiari, coloni[ti
germani originari din Flandra, Saxonia [i regiunea renan`, cunoscu]i sub denumirea de „sa[i” se stabilesc în sudul
Transilvaniei preluând de la secui rolul de ap`r`tori ai frontierei. În 1437 nobilimea maghiar`, s`seasc` [i secuiasc` pune
bazele „aliantei celor trei na]iuni” (Unio Trium Nationum) ale c`rei privilegii se men]in pân` în secolul al XVIII-lea, românii
transilv`neni nefiind recunoscu]i ca na]iune.
În ciuda vremurilor potrivnice câ]iva nobili români ob]in func]ii înalte în statul maghiar. Ioan (Iancu) Corvin de
Hunedoara, figur` remarcabil` a luptei antiotomane este numit guvernator al Transilvaniei (1441 – 1446) [i ulterior
regent al Ungariei (1446 – 1452). Fiul s`u Matei Corvin devine unul dintre cei mai de seam` regi ai Ungariei. Re[edin]a
Corvine[tilor (sau a Huniazilor) din Hunedoara este cel mai impozant edificiu în stil renascentist din România.
Expansiunea otoman` în Balcani, ce a culminat cu ocuparea Constantinopolului în 1453, pune Valahia [i Moldova
într-o situa]ie nesigur`. Mircea cel B`trân [i Vlad ¥epe[ în ¥ara Româneasc`, ßtefan cel Mare în Moldova, se opun turcilor
prin for]a armelor. Din motive strategice, mai mul]i voievozi munteni prefer` s`-[i stabileasc` re[edin]a în a[ez`rile sub-
carpatice Câmpulung, Curtea de Arge[ sau Târgovi[te pân` pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Vlad ¥epe[ (1456 – 1462)
amplaseaz` la Bucure[ti o Curte voievodal`, care va cunoa[te o dezvoltare de seam` în decursul secolelor urm`toare.
le
România | Umbrele istoriei
La cererea lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), în ¥ara Româneasc` cei mai buni constructori [i decoratori î[i
conjug` talentul pentru a da na[tere artei brâncovene[ti, sinteza original` a mai multor stiluri. M`n`stirea Hurezi devine
centrul unei vestite [coli de pictur` [i de sculptur` brâncoveneasc`. Bucure[tiul p`streaz` din aceast` epoc` o serie de
biserici, precum [i palatul princiar de la Mogo[oaia.
În Moldova, Dimitrie Cantemir (domn între 1710 – 1711), care beneficiase de o educa]ie enciclopedic` la
Constantinopol, a fost una dintre figurile importante de c`rturari ai Europei vremurilor sale.
Numirea, începând cu secolul al XVIII-lea, pe tronurile ¥`rii Române[ti [i Moldovei a domnilor fanario]i, greci originari
din Constantinopol, a contribuit indirect la difuzarea civiliza]iei [i culturii franceze.
România ca stat modern [i european
Dup` abdicarea for]at` a lui Alexandru Ioan Cuza, ales prin vot în 1859 ca domn al Moldovei [i al ¥`rii
Române[ti (unite astfel într-un singur stat), cu sprijinul împ`ratului Napoleon al III-lea, prin]ul german Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen accede la tronul României la 10 mai 1866.
Prin participarea armatei române la r`zboiul ruso-turc din 1877 al`turi de ru[i, România î[i câ[tig`
independen]a na]ional`. La 10 mai 1881, cu prilejul proclam`rii Regatului, Carol I devenit regele României a
primit o coroan` turnat` din o]elul unui tun capturat la Plevna… So]ia sa, regina Elisabeta, prin]esa de Wied,
scriitoare cu pseudonimul Carmen Sylva, a contribuit de asemenea la r`spândirea în Europa a unei imagini
pozitive a monarhiei parlamentare române[ti.
Nepotul regelui Carol I, Ferdinand I, care devenise rege în 1914, angajeaz` armata român` în 1916 în r`zboi
al`turi de alia]ii din Antanta pentru dobândirea Transilvaniei. Actul unirii acestei vechi provincii române[ti cu
Regatul a fost semnat în 1918, la 1 decembrie (zi devenit` s`rb`toare na]ional`), la Alba-Iulia, [i confirmat` prin
tratatele de pace de la Versailles, Trianon [i Saint-Germain. Regele Ferdinand I [i so]ia sa, regina Maria, sunt
încorona]i suverani ai unei Românii cu un teritoriu de 295.049 km2 [i o popula]ie de circa 18 000 000 locuitori.
11
În 1919 România devine membru fondator al Societ`]ii Na]iunilor. Bucure[tiul pentru modernitatea [i elegan]a
sa î[i merit` pe deplin supranumele de „micul Paris”. Aceast` dezvoltare continu` sub domnia regelui Carol al II-lea
(1930 – 1940), în pofida dictaturii sale personale (1938 – 1940).
Cel de-al doilea r`zboi mondial [i perioada comunist`
La izbucnirea celui de-al doilea r`zboi mondial, România s-a proclamat neutr`, acordând azil la circa 100.000 de
polonezi [i evrei. Carol al II-lea abdic` la 6 septembrie 1940 în favoarea fiului s`u Mihai, în vârst` de 19 ani, dar puterea
real` îi apar]ine generalului Ion Antonescu, prim-ministru, conduc`tor al unui „stat na]ional-legionar” care orienteaz`
total economia ]`rii spre Germania nazist`. În urma Dictatului de la Viena [i a ultimatumului sovietic din 1940 România
pierduse, în trei luni, o treime din teritoriul s`u, fiind astfel nevoit` s` intre în r`zboi la 22 iunie 1941, al`turi de Germania,
contra Uniunii Sovietice.
În fa]a uria[elor pierderi umane [i materiale suferite în b`t`lia de la Stalingrad, [i luptele de ap`rare ce au urmat,
regele Mihai decide în august 1944 scoaterea ]`rii din r`zboi [i trecerea ei de partea alia]ilor contra Axei; în acela[i timp,
dictatura mare[alului Antonescu este înlocuit` de un regim constitu]ional, dar invadarea capitalei de c`tre sovietici
devenise inevitabil`.
Cu pre]ul luptelor antinaziste din Transilvania, Ungaria [i Cehoslovacia, pe baza armisti]iului de la Moscova, confirmat
de tratatul de la Paris din 10 februarie 1947, România recâ[tiga nordul Transilvaniei, dar în schimb pierdea Basarabia,
nordul Bucovinei [i Transnistria, care intrau în posesia Uniunii Sovietice. Dup` plecarea for]at` în exil a regelui Mihai I la
3 ianuarie 1948, România este transformat` într-un „satelit” al URSS-ului timp de peste patruzeci de ani.
Anii ’70 [i ’80 au fost marca]i de dictatura personal` a lui Nicolae Ceau[escu, care ajunsese la putere în 1965,
dictatur`, ce a dus la izolarea României pe plan interna]ional.
Pe calea recunoa[terii europene
Începând din 1990, România a traversat o lung` perioad` de tranzi]ie, dar [i-a reg`sit rapid libert`]ile fundamentale
[i institu]iile democratice. Economia prezint` v`dite semne pozitive din anul 2000 [i atrage numero[i investitori str`ini.
La 29 martie 2004, România a intrat în Alian]a nord-atlantic`. Dintre personalit`]ile care au sprijinit aceast` strategie
politic` face parte îndeosebi regele Mihai care, dup` 50 de ani de exil, [i-a reg`sit drepturile de cet`]ean român.
Semnarea în aprilie 2005 a tratatului de adeziune la Uniunea European` (UE) este un semn extrem de încurajator
pentru viitorul României ca stat de drept, dotat cu o economie de pia]`. Intrarea în UE la 1 ianuarie 2007 a consacrat
recunoa[terea leg`turilor istorice ale ]`rii cu Europa [i eforturile sus]inute pe plan economic [i pe plan social.
Vestigii daco-romane
Ramura nord-dun`rean` a tracilor balcanici, cunoscu]i de c`tre greci sub numele de „ge]i” iar de c`tre romani ca
„daci” sunt locuitorii din antichitate ai actualului teritoriului al României.
Regii Burebista (secolul I î.Hr.) [i Decebal (secolul I d.Hr.) au unificat triburile dacice într-un singur regat, Dacia cu
capitala la Sarmizegetusa în mun]ii Or`[tiei. De[i distrus` dup` cucerirea roman` de la începutul secolului al II-lea d.Hr.,
din capitala statului dac s-au p`strat numeroase vestigii inclusiv faimosul altar solar.
Mun]ii Or`[tiei, centrul politic [i militar al statului dac era puternic fortificat, dacii construind aici numeroase cet`]i
cum sunt cele de la Piatra Ro[ie, Blidaru, Coste[ti sau C`pâlna. Cetatea de la Blidaru, aflat` la 22 km de localitatea
Ora[tie, a fost cucerit` de romani în anul 102, ref`cut` ulterior de daci [i definitiv distrus` de romani în anul 106 d.Hr.
Transformat` în provincie roman`, Dacia prime[te o nou` capital` - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa construit` nu departe de vechea re[edin]` a regilor daci - [i este puternic colonizat` cu elemente latine
punându-se astfel bazele form`rii poporului român.
În amintirea unei b`t`lii cu dacii [i sarma]ii, în Dobrogea, Traian a în`l]at în anul 109 d.Hr. un monument
comemorativ – Tropaeum Traiani – ref`cut în zilele noastre (localitatea Adamclisi). Pe basoreliefurile care îl decorau –
p`strate în mare parte – sunt înf`]i[a]i daci [i romani, ca [i pe columna lui Traian de la Roma.
Coste[ti-Blidaru.
Vestigiile cet`]ii dacice
13
Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Amfiteatrul elipsoidal,
edificiu public, tipic roman
Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Ruinele forumului roman
România | Umbrele istoriei
Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Vedere par]ial` a forumului roman;
detalii
15
Tropaeum Traiani.
Monument triumfal [i
comemorativ, ridicat
în anul 109 d.Hr. de
împ`ratul Traian;
Adamclisi, Dobrogea
România | Umbrele istoriei
Urmele Bizan]ului
Dobrogea, ]inutul dintre Dun`re [i Marea Neagr`, a r`mas în
st`pânirea roman`, apoi bizantin` o lung` perioad` dup` retragerea
aurelian` (271 d.Hr.). Din vremea acestei st`pâniri au r`mas m`rturie cet`]i
de piatr` ca cele de la Enisala, P`cuiul lui Soare, Dervent etc.
Cetatea de la Enisala este a[ezat` pe un deal, într-o pozi]ie
privilegiat`, dominând împrejurimile, în apropierea lacului Razim. Ea a
fost zidit`, probabil, spre sfâr[itul secolului al XIII-lea. Tehnica de
construc]ie arat` [i unele influen]e genoveze. Cetatea a apar]inut o scurt`
vreme lui Mircea cel B`trân, dar a fost cucerit` de turci la sfâr[itul domniei
acestuia, ref`cut` de ei [i a fost în cele din urm` p`r`sit`, probabil dup`
anul 1500.
Influen]a bizantin` s-a p`strat îns` secole de-a rândul în cultura [i arta
¥`rilor Române, în Evul Mediu [i în epoca modern`.
Enisala.
Ruinele cet`]ii bizantine.
Vedere de ansamblu [i poarta principal`
17
România | Umbrele istoriei
Vestigii cisterciene
Câr]a este cea mai veche construc]ie în stil gotic de pe teritoriul României, fiind datat` în anul 1202. Localitatea cu
acela[i nume se g`se[te la o distan]` de 47 km de ora[ul Sibiu (Hermannstadt). Ini]ial a fost m`n`stire a ordinului
cistercian, din care s-a p`strat corul [i latura r`s`ritean`. Detaliile arhitectonice fac din ea o adev`rat` bijuterie a stilului
gotic în România. Stilul cistercian tipic a influen]at [i alte construc]ii similare din Transilvania, distingându-se prin
elemente inconfundabile: ferestre de tip circular polilobate, nervuri masive, capiteluri din piatr` ornate cu crosete etc.
Ref`cut` dup` distrugerile pricinuite de marea n`v`lire a t`tarilor din 1241, a fost desfiin]at` ca m`n`stire în timpul
regelui Matei Corvin (1474). Corul – singura parte a vechiului edificiu p`strat` intact` pân` în ziua de azi – ad`poste[te
biserica evanghelic` a localit`]ii Câr]a.
19
Biserica evanghelic`
Câr]a (fosta aba]ie
cistercian`)
Ansamblul de la Biertan
Trei incinte, cu nu mai pu]in de trei bastioane [i [ase turnuri, constituie fortifica]iile impresionante ale complexului
arhitectural de la Biertan. Vechea biseric` de aici, apar]inând cel mai probabil stilului gotic, este pomenit` prima dat`
documentar în anul 1402. Actuala biseric` este îns` mai târzie. Superbul altar poliptic, aflat în corul bisericii [i datat
1483 – 1515, a rezistat perfect trecerii timpului.
U[a sacristiei este prev`zut` cu 13 z`voare care o închid p`trunzând simultan în ancadramentul de piatr`, în
patru direc]ii.
Turnul de sud, cunoscut [i sub numele de Turnul catolic, a îndeplinit dup` Reform` func]ia de capel` catolic` pentru
cei care r`m`seser` la aceast` confesiune. Gra]ie acestui fapt, în interior picturile murale s-au p`strat pân` în prezent.
În secolele XVI – XIX la Biertan s-a aflat re[edin]a episcopilor evanghelici din Transilvania.
Biserica fortificat` de la Biertan.
Vedere de ansamblu dinspre est
Interiorul bisericii.
Stindard de breasl`
[i pictur` mural`
Interiorul bisericii.
Vedere spre altarul poliptic;
se observ` tavanul cu nervuri
decorative în stil gotic
România | Umbrele istoriei
Cet`]i transilvane
Castelul Huniazilor (sau al Corvine[tilor) de la Hunedoara apare men]ionat în documente din veacul al XIV-lea,
când se g`sea în posesia regilor Ungariei. În anul 1409 regele Sigismund de Luxemburg îl d`ruie[te nobilului român
Voicu Corvin, care îl l`sa mo[tenire mai târziu fiului s`u, Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei. Iancu aduce
castelului ample modific`ri (în stil gotic) [i extinderi. Ele sunt reluate de c`tre fiul lui, Matei Corvin, rege al Ungariei.
Acesta din urm` îi imprim` stilul renascentist. Mai târziu principele Gabriel Bethlen (1913-1930) m`re[te castelul,
dându-i înf`]i[area actual`.
Cetatea Hunedoara.
Aspecte de arhitectur`
neogotic`: portalul capelei cu
blazonul familiei Corvine[tilor [i
galeria palatului estic
23
România | Umbrele istoriei
Castelul Bran, u[or accesibil din Bra[ov, Sinaia sau Predeal, a fost construit pe o stânc` de 60 m în`l]ime, dominând
împrejurimile. El dateaz` din anii 1377 – 1382, tradi]ia spunând c` aici se g`sea un castel mai vechi, construit la începutul
secolului al XIII-lea de cavalerii teutoni. Castelul avea rol vamal [i de ap`rare. De-a lungul timpului, a avut numero[i
proprietari: Coroana Ungariei, Principele Transilvaniei, ora[ul Bra[ov, regina Maria a României, principesa Ileana… în 1948 a
fost confiscat de regimul comunist, iar din 1956 este muzeu. În anul 2006 a fost restituit urma[ilor principesei Ileana.
25
Castelul Bran.
Vedere din incint`, cu
fântâna în mijloc
Castelul Bran.
Detaliu de arhitectur`;
drumul de straj`
România | Umbrele istoriei
Cetatea Râ[nov, în`l]at` în secolul al XIV-lea, a fost ref`cut` în secolele XV – XVI. În secolul al XVII-lea, s-a s`pat
o fântân` adânc` de 146 m. Cetatea ]`r`neasc` avea rolul de ap`rare [i ad`post pentru popula]ia local` în cazul
atacurilor turce[ti. Din anul 2003 cunoa[te o ampl` renovare.
Cetatea Râ[nov.
Fortifica]iile exterioare
Cetatea Râ[nov.
Detalii din incint`
27
România | Umbrele istoriei
Cetatea F`g`ra[ului, ridicat` în centrul ora[ului cu acela[i nume, a fost construit` în secolele al X-lea [i al XI-lea
[i reconstruit` de mai multe ori.
Mihai Viteazul [i familia sa [i-au g`sit ad`post aici în 1599. În veacurile XVI [i XVII cetatea F`g`ra[ului a fost m`rit`
[i transformat` în stilul Rena[terii. Primele modific`ri le-a suferit în anul 1538, când principele Transilvaniei ßtefan
Mailath schimba înt`ritura de lemn cu una de piatr` [i c`r`mid`. O alt` transformare s-a f`cut în 1623, când principele
Gabriel Bethlen fotific` [i mai mult edificiul, apropiindu-l de forma actual`. Acesta a servit mult` vreme ca loc de
întrunire a Dietei Transilvaniei.
Dup` 1699 cetatea trece în mâinile Hasburgilor. Deja fortica]iile sale nu mai f`ceau fa]` evolu]iei tehnicii de r`zboi,
iar noii proprietari o transform` în castel-palat în timpul domniei Mariei Tereza (1740 – 1780), aspectul s`u devenind
foarte apropiat de cel de ast`zi.
Cetatea F`g`ra[.
Vedere din exterior;
se observ` fortifica]iile în sistem Vauban
Cetatea F`g`ra[.
Vedere din curtea interioar`
29
România | Umbrele istoriei
Ora[e medievale
În Transilvania în cursul secolelor XII – XIV au sosit coloni[ti din spa]iul Imperiului german (din regiunile renane,
saxone) [i al Regatului Fran]ei, punând bazele a[ez`rilor aflate în teritoriul sud-transilv`nean [i în enclava bistri]ean` din
nordul acestui teritoriu.
Burgurile întemeiate de ei, a[ez`ri citadine fortificate, tipice Europei Centrale medievale, dar în special lumii germane,
au toate caracteristicile celor din lumea apusean`: ziduri [i turnuri fortificate, str`zi pietruite, înguste [i adesea în pant`,
cu treceri, poduri [i ganguri boltite. Stilul predominant este cel gotic, vizibil în construc]ia caselor, edificiilor publice [i cu
prec`dere a bisericilor.
În prezent, Sibiul [i Sighi[oara sunt cele mai tipice [i bine conservate burguri din Transilvania.
Sibiu.
Vedere din Pia]a Mic`; se remarc`
Casa Luxemburg [i turnul clopotni]`
al Bisericii Evanghelice
Sighi[oara.
Vedere general` a
ora[ului medieval
Cet`]i moldave
Cetatea Neam], zidit` de Petru I al Moldovei, dateaz` de la sfâr[itul veacului al XIV-lea, ca [i Cetatea de Scaun de
la Suceava. Ini]ial era compus` dintr-un fort patrulater, cu turnuri p`trate la col]uri. ßtefan cel Mare o înt`re[te,
construind o a doua centur` de turnuri semicirculare cetatea rezistând astfel asediului turcilor din 1476.
Mai târziu domnitorii Ieremia Movil` [i Vasile Lupu o refac. În 1691, aceasta rezist` asediului regelui Poloniei Ioan
Sobieski, fiind ap`rat` de o mic` garnizoan`. Din secolul al XVIII-lea, cetatea a c`zut treptat în ruin`. Ast`zi, par]ial
restaurat`, este vizitabil`.
Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construit` spre sfâr[itul veacului al
XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I. Tehnica de construc]ie arat` c`
me[terii erau moldoveni.
Cetatea a avut un rol foarte important în timpul domniei lui Alexandru cel
Bun [i ßtefan cel Mare, fiind extins` [i înt`rit`. Zidurile aveau circa doi metri
grosime [i zece metri în`l]ime. Cetatea nu a putut fi cucerit` de turci în 1476
[i nici de polonezi în 1497. Aici se g`sea Curtea Domneasc`, în cl`diri cu etaj,
construite solid din piatr`. Din acestea s-au p`strat par]ial pivni]ele.
România | Umbrele istoriei
Curtea Veche din Bucure[ti
Curtea Domneasc` din Bucure[ti (cunoscut` [i sub numele de Curtea Veche), ale c`rei începuturi se plaseaz` în
secolul al XIV-lea, a fost reconstruit` în vremea lui Vlad ¥epe[. Avea ziduri puternice, pivni]e largi [i cl`diri înc`p`toare,
pentru a ad`posti întreaga Curte Voievodal`. Cancelaria acestei Cur]i a emis hrisovul din 1459, care men]ioneaz`
pentru prima dat` ora[ul Bucure[ti, ca re[edin]` domneasc`.
Palatul a fost m`rit de domnii care au urmat. Mircea Ciobanul construie[te [i biserica „Buna Vestire”, biserica de
încoronare a domnilor ¥`rii Române[ti – cea mai veche biseric` din Bucure[ti, p`strat` pân` în prezent. Principii Matei
Basarab (1632 – 1654) [i Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) extind Curtea Domneasc`. Din secolul al XVIII-lea, ea
a c`zut în paragin`. Dup` anul 1798, pe o bun` parte din perimetrul Cur]ii Vechi s-au trasat noi str`zi [i s-au ridicat
cl`diri, inclusiv celebrul han al lui Manuc.
Ast`zi, ruinele Cur]ii Vechi, par]ial restaurat`, ad`postesc un interesant muzeu.
35
Vestigiile arheologice
ale fostei cur]i
voievodale ale ¥`rii
Române[ti: ruinele
palatului [i coloane de
piatr` sculptate cu
motive florale.
România | Umbrele istoriei
Curtea Domneasc` din Târgovi[te
Curtea Domneasc` din Târgovi[te este compus` dintr-un complex de cl`diri, construite, succesiv, în vremea
domnitorilor Mircea cel B`trân, Vlad ¥epe[, Petru Cercel [i Constantin Brâncoveanu. Turcii incendiaz` [i distrug Curtea
Domneasc` dup` moartea lui Brâncoveanu, mutând for]at capitala la Bucure[ti. Mai târziu Curtea a fost restaurat` de
Constantin Mavrocordat, îns` nu peste mult timp a suferit noi distrugeri. La sfâr[itul secolului al XVIII-lea Curtea a fost
definitiv abandonat`.
Turnul Chindiei, zidit în secolul al XV-lea – dup` toate probabilit`]ile de c`tre Vlad ¥epe[ – a fost restaurat la
mijlocul secolului al XIX-lea, f`cându-i-se unele modific`ri care i-au schimbat aspectul ini]ial. În prezent, el are o în`l]ime
de 27 de metri [i 9 metri diametru interior. Lâng` turn exist` un paraclis domnesc ale c`rui temelii se observ` [i azi.
Biserica Domneasc` Mare a fost construit` de c`tre domnitorul Petru Cercel în 1583 [i restaurat` de Matei Basarab [i apoi
de Constantin Brâncoveanu. Pe la 1800 biserica era o ruin`, fiind restaurat` între 1907 – 1910, precum [i între 1964 – 1965.
37
Turnul Chindiei. Construit,
probabil, de Vlad ¥epe[ a
fost ref`cut în secolul al
XIX-lea, cand i s-a dat
aspectul actual
Biserica Domneasc` Mare.
Fresce din interior
România | Umbrele istoriei
Cula de la M`ld`re[ti
„Cula” este un termen de origine turc` („kule” înseamn` turn de ap`rare) [i desemneaz` o locuin]` boiereasc`
fortificat`, cu unul sau dou` etaje, având la ultimul nivel un foi[or de observa]ie. Aceste mici cet`]i au fost construite înc`
din primii ani ai secolului al XVIII-lea în Oltenia [i nord-vestul Munteniei, în scopul de a se proteja în fa]a bandelor turce[ti.
Cula Greceanu face parte, împreun` cu cula Duca, din complexul muzeal M`ld`re[ti [i este una dintre cele mai vechi
construc]ii de acest fel din ]ar`. Caracteristic culelor oltene[ti este cerdacul aflat la etajul superior. Acesta are elegante
arcade trilobate sprijinite pe coloane cilindrice, scunde, groase [i are influen]e ale arhitecturii brâncovene[ti. Zidul casei
sc`rilor este prev`zut cu g`uri de tragere. Pivni]a este un spa]iu important al culei, caracteristic fiind pilonul central pe
care se sprijin` tavanul boltit.
Cu timpul se pierde rolul defensiv al culei, r`mânând doar un simbol al apartenen]ei proprietarului la o anumit`
clas` social`.
Cula Greceanu.
Detalii de interior: pictura
mural` de Olga Greceanu
(începutul secolului XX)
Cula Greceanu.
Vedere de ansamblu [i
detalii de exterior
România | Umbrele istoriei
Ansamblul brâncovenesc de la Mogo[oaia
Palatul de la Mogo[oaia, construit de Constantin Brâncoveanu în apropierea Capitalei ca re[edin]` secundar`
(destinat` fiului s`u ßtefan), este un monument definitoriu pentru arhitectura civil` monumental` a începutului de secol
XVIII în ¥ara Româneasc`.
Pe terenul cump`rat în 1681 Brâncoveanu construie[te mai întâi o biseric`, terminat` în 1688. La scurt` vreme dup`
aceea, urc` pe tronul ¥`rii Române[ti, al c`rei domn va fi pân` la decapitarea sa de c`tre turci, în 1714.
Palatul, terminat în 1702, este ridicat pe
trei niveluri: o pivni]` vast`, împ`r]it` în patru
sec]iuni, un parter cu opt înc`peri [i etajul –
destinat familiei domne[ti. La etaj se g`se[te o
superb` loggie – element arhitectural
împrumutat din Rena[terea italian` – cu
vederea spre lac.
Secretarul principelui, italianul Antonio
Maria del Chiaro, evoca ospe]ele fastuoase ce se
d`deau în palatul de la Mogo[oaia, luxul [i
bog`]ia domnitorului.
Dup` o lung` perioad` de succesive
degrad`ri, palatul intra în 1911 în proprietatea
Marthei Bibescu, care îl restaureaz` cu grij`, iar în
1945, pentru a-l salva, ea ob]ine ca acesta s` fie
declarat monument de patrimoniu.
Palatul Brâncoveanu,
fa]ada de vest [i cuhnia
(buc`t`ria domneasc`)
41
Arhond`ria sau Vila Elchingen
(secolul al XIX-lea).
Vedere general` [i detaliu
România | Umbrele istoriei
Complexul Pele[
Carol I, domn [i apoi rege al României
(1866 – 1914), întemeietorul unei dinastii
na]ionale care va domni pân` în 1947, a
patronat o vast` oper` de modernizare [i
europenizare a ]`rii. De numele lui se leag`
câ[tigarea independen]ei (1877), alipirea
Dobrogei (1878), proclamarea Regatului (1881),
[i un efort edilitar f`r` precedent.
Acesta a construit, ca re[edin]` de var` a
Familiei Regale, castelul Pele[ de la Sinaia, într-un
stil eclectic, unic în ]ara noastr`. Dac` exteriorul
poart` amprenta neorena[terii germane, iar
terasele pe cea a neorena[terii italiene, interiorul
este decorat în cele mai diverse stiluri: rococo,
baroc german, stil hispano-maur, turc, englez
etc. Castelul, m`rit succesiv pân` în 1914,
ad`poste[te valoroase colec]ii de art` european`
[i oriental`, inclusiv colec]ii de arme medievale,
tapiserii vechi, mobilier, pictur` [i art` decorativ`.
Ast`zi este deschis publicului, putând fi
vizitat ca muzeu. Din complexul Pele[ fac parte
de asemenea castelele Peli[or [i Foi[or. Asupra
Peli[orului [i-a pus amprenta în mod hot`râtor
gustul original [i rafinat al Reginei Maria.
Castelul Pele[, Sinaia
Detalii de arhitectur`
Castelul Pele[, Sinaia
(sfâr[it de secol XIX).
În prim-plan, statuia de bronz a
Regelui Carol I
43
România | Umbrele istoriei
Corpul de gard`.
Vedere de ansamblu [i detaliu
cu statui de fier reprezentând
o[teni medievali
Castelul Peli[or.
Construit dup` planurile
arhitectului Karel Liman
(1899 – 1902) [i decorat de
vienezul Bernhard Ludwig
Alba Iulia, ora[ul Reîntregirii
Ca urmare a particip`rii României la primul r`zboi mondial, Vechiul Regat a fost întregit cu provinciile locuite
majoritar de români, din componen]a Imperiilor vecine: Austro-Ungar [i Rus. Regele Ferdinand I întregitorul (1914 –
1927) [i Regina Maria au fost încorona]i la Alba-Iulia, la 15 octombrie 1922, ca suverani ai României Mari. Alba-Iulia a
fost aleas` pentru caracterul ei simbolic, de cetate a Unirii lui Mihai Viteazul.
Catedrala Încoron`rii, numit` [i Catedrala Reîntregirii, de rit ortodox, a fost construit` în anii 1921 – 1922 în stilul
vechilor biserici din ¥ara Româneasc`. Acesta are o turl` central` flancat` de alte turle mai mici [i un turn-clopotni]` de
58 metri în`l]ime.
Al`turi se g`se[te vechea catedral` romano-catolic` „Sf. Mihail”, construit` în a doua jum`tate a secolului al
XIII-lea. Ea a cunoscut mai multe prefaceri, degrad`ri [i restaur`ri de-a lungul istoriei. Interiorul catedralei
ad`poste[te sarcofagul lui Iancu Corvin de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, campion al luptei antiotomane.
Muzeul Unirii.
Sala Unirii [i detalii din arhitectura
exterioar` a Catedralei Încoron`rii
România | Umbrele istoriei
Biserica romano-catolic`.
Detalii de arhitectur` exterioar`
România | Credin]a la români
Vizita, în 1999, a Papei Ioan Paul al II-lea în România, prima ]ar` ortodox` care a primit o vizit` la acest
nivel dup` c`derea comunismului, a avut o semnifica]ie profund`. Poporul român, de confesiune majoritar
cre[tin-ortodox` (86,8%), a rezervat Papei o primire deosebit de c`lduroas`. Cei care au participat la slujba
de Pa[te de la 9 mai 1999, din parcul Palatului Parlamentului, î[i aminteau c` în acel cartier, cu vreo
cincisprezece ani în urm`, zeci de biserici fuseser` deplasate sau demolate din ordinul lui Ceau[escu. Proiectul
arhitectural ambi]ios al construc]iei unei viitoare „Catedrale a Întregirii Neamului”, nu departe de acel loc, e
de natur` s` alunge amintirile ap`s`toare ale perioadei dictaturii comuniste.
Biserica Ortodox` Român`, aflat` la r`scrucea dintre influen]ele tradi]iilor slave [i cele bizantine, are o
istorie milenar`. Muntenii au credin]a c` icoana miraculoas` din biserica de la N`m`ie[ti ar fi fost g`sit` de
trei ciobani, dup` ce ar fi fost adus` în acest ]inut acum vreo dou` mii de ani de Sfântul Apostol Andrei,
principalul propagator al religiei cre[tine printre daco-romani, în Dobrogea. Cre[tinismul apostolic, implantat
în Dacia în decursul secolelor I [i II, a r`mas viu pân` în zilele noastre – dac` ar fi s` ne gândim numai la celebra
urare pascal`: „Hristos a Înviat !”.
Misionarii bizantini care se stabiliser` la sud de Dun`re, au fondat, începând din secolul al X-lea, primele
episcopate în cele 3 provincii române[ti. Necropolele [i bisericu]ele cre[tine de la Niculi]el, unde s-au
descoperit osemintele primilor martiri, sunt m`rturii ale difuziunii rapide a religiei cre[tine în spa]iul românesc.
Credin]aCredin]a la români
51
Mitropoliile Valahei [i Moldovei au fost înfiin]ate în anii 1359 [i respectiv 1401, [i recunoscute de
Patriarhia din Constantinopol. Numero[i voievozi din aceste dou` principate au participat la cruciadele
organizate pentru ap`rarea lumii cre[tine. Primii c`l`tori str`ini care au str`b`tut ¥`rile Române erau uimi]i de
num`rul mare de m`n`stiri [i biserici acoperite de fresce, dar [i de frumuse]ea lor pictural`. Pân` la începutul
secolului al XVII-lea, aceste edificii religioase erau construite [i decorate dup` stilul bizantin. Manuscrisele
împodobite cu miniaturi erau redactate în limba slavon`, iar începând cu secolul al XVII-lea apar primele
cronici în limba român`.
M`n`stirile erau cel mai adesea construite într-un loc retras, unele dintre ele fiind dotate cu fortifica]ii
împotriva invaziilor otomane [i t`tare. Timp de secole, românii au fost pu[i în situa]ia de a-[i ap`ra cu dârzenie
libertatea credin]ei. În aceast` epoc` au înflorit majoritatea legendelor populare legate de fondarea bisericilor.
Numele lor evoc` graba cu care erau construite („Dintr-o zi”, „Dintr-un lemn”). În`l]area lor se f`cea cu pre]ul
unor mari sacrificii, dup` exemplul lui Manole, simbolicul me[ter zidar creator al M`n`stirii Curtea de Arge[.
Constantin Brânconeavu, voievod al ¥`rii Române[ti, este o figur` emblematic` a sentimentului religios al
poporului român. Al`turi de stilul arhitectonic care-i poart` numele voievodul a r`mas în istorie prin refuzul
s`u de a lep`da credin]a ortodox` pentru a salva via]a sa [i pe cea a fiilor s`i. Constantin Brâncoveanu a fost
decapitat la Istanbul în 1714, împreun` cu cei trei fii [i ginerele s`u.
]a
România | Credin]a la români
Odat` cu domniile lui ßtefan cel Mare [i Sfânt [i a lui Petru Rare[ arhitectura religioas` din Moldova ajunge
la deplina sa maturitate. Din aceast` perioad` dateaz` majoritatea m`n`stirilor, decorate cu fresce viu colorate,
de influen]` bizantin` [i gotic`.
În Transilvania, sub presiunea catolicismului impus de Regatul Ungariei (primul episcopat catolic a fost
înfiin]at la Alba Iulia în secolul al XI-lea) [i ulterior de Imperiul Habsburgic, confesiunea ortodox` nu a fost
recunoscut` oficial decât dup` Marea Unire de la 1918.
Românul este profund religios. Cu toate acestea, vechile credin]e p`gâne nu au disp`rut complet. Colindele
din Moldova sunt o m`rturie în acest sens. Fiecare sat din Romania se mândre[te cu biserica sa, a c`rei prezen]`
nu reprezint` doar m`rturia trecutului, ci [i simbolul unei vie]i culturale [i a unei activit`]i artizanale seculare,
înc` vii. Pe lâng` M`n`stirea Brâncoveanu din comuna Sâmb`ta de Sus, care poart` numele celebrului voievod
valah ini]iator, la sfâr[itul secolului al XVII-lea, al unui stil arhitectural [i decorativ original, tradi]ia pict`rii de
icoane pe sticl` continu` s` fie transmis` din genera]ie în genera]ie.
Aceast` leg`tur` între pictura religioas` [i arta popular`, care a existat dintotdeauna, a devenit prin recenta
dezvoltare a agro-turismului, un pretext suplimentar de a integra m`n`stirile din România în circuitele turistice.
Vizitatorii sunt invita]i s` descopere „o lume de închipuiri, de basme”.
În afar` de fresce, icoane, sculpturi în lemn [i în piatr`, ]es`turi [i obiecte de argint sau aur, principalul
element decorativ interior al bisericilor române[ti este catapeteasma acoperit` de icoane reprezentând sfin]i,
care ascunde altarul, locul unde se desf`[oar` taina euharistic`. Aurul [i argintul, omniprezente, str`lucesc în
lumina filtrat` de ferestrele înguste, aruncând o lumin` pl`cut` spre frescele [i icoanele fin pictate.
În cartierul istoric al Bucure[tiului, dealul fostei Mitropolii devine în noaptea de Înviere, un adev`rat
spectacol de lumini datorit` miilor de lumân`ri aprinse, ]inute în mâini de credincio[i. Cu prilejul acestei
s`rb`tori cre[tine, în Maramure[, ]inut binecunoscut pentru bisericile sale de lemn, locuitorii, îmbr`ca]i în
costume tradi]ionale, pomenesc, la slujbe, pe cei mor]i [i se roag` pentru cei vii.
53
Crucile din lemn pictate în culori vii ale „Cimitirului vesel” din S`pân]a dau la iveal` o tr`s`tur` de spirit
aparte a românilor – aceea de a privi moartea f`r` team` [i chiar cu ironie.
Prezen]a a numeroase edificii religioase apar]inând celorlalte confesiuni din România, stau m`rturie pentru
spiritul religios tolerant al poporului român. Impun`toarele catedrale romano-catolice din Alba-Iulia (secolele
XIII – XIV) [i din Arad (1902 – 1904), biserica evanghelic` din Sebe[ (secolele XIII – XIV), sinagoga din Oradea
(1890), biserica luteran` din Bucure[ti (1761 – 1774), geamia „Hunciar” (secolul al XIX-lea) sau marea moschee
„Carol I” din Constan]a (1910), sunt tot atâtea exemple ale diversit`]ii culturilor ce compun identitatea
româneasc`.
România | Semnele Credin]ei
Detalii pe o broderie cu tema
R`stignirii, ce îi înf`]i[eaz` pe
ßtefan cel Mare [i pe so]ia sa,
Doamna Maria Voichi]a (1500).
M`n`stirea Putna
Complexul monastic de la Putna, cuprinzând biserica, cl`dirile anexe [i fortifica]iile, a fost ridicat între 1466 [i 1469
[i restaurat de ctitorul s`u ßtefan cel Mare în 1484 dup` un puternic incendiu. Biserica poart` hramul „Adormirea Maicii
Domnului”. A fost recl`dit` de c`tre domnitorii Vasile Lupu [i Istrate Dabija între anii 1654 [i 1662. Singura construc]ie
din vremea lui ßtefan, p`strat` integral, este Turnul Tezaurului.
Biserica m`n`stirii are plan trilobat, cu altar, naos, pronaos, pridvor închis [i gropni]`. În biseric` se afl` mormintele
lui ßtefan cel Mare, Petru Rare[ [i ale altor domnitori [i doamne din dinastia Mu[atinilor.
Muzeul m`n`stirii de]ine o colec]ie important` de vechi broderii moldovene[ti religioase, manuscrise vechi cu
miniaturi, [i obiecte de cult.
În apropiere, pe Valea Putnei, se g`se[te chilia s`pat` în stânc` a lui Daniil Sihastru.
Fresc` pe fa]ada nordic`
Scara Raiului. În registrul
superior, scene din cartea Facerii
Biserica m`n`stirii Sucevi]a,
pridvorul deschis [i
ancadrament de fereastr`
pe fa]ada sudic`
M`n`stirea Sucevi]a
Ctitorie a familiei Movile[tilor din anii 1581 – 1601, m`n`stirea este alc`tuit` dintr-o spa]ioas` incint` în form` de
patrulater. Aceasta este înconjurat` de ziduri înalte, înt`rite cu masive turnuri de col] [i cu turnul por]ii. Biserica mare are
un plan alungit, compartimentat în naos triconc, gropni]`, pronaos [i pridvor închis (cu alte dou` pridvoare deschise
ad`ugate la intr`rile de nord [i sud).
Elegan]a formelor arhitectonice [i bog`]ia picturilor murale care împodobesc atât interiorul cât [i exteriorul bisericii
este remarcabil`. Picturile au fost realizate de zugravul Ion [i fratele s`u Sofronie, înainte de 1596, fiind bine p`strate.
Atrage aten]ia, printre altele, scena reprezentând „Scara Sf. Ioan Climax”, redat` într-o manier` original`.
M`n`stirea Moldovi]a
Lâng` ruinele m`n`stirii ctitorite în 1402 – 1410 de c`tre Alexandru cel Bun, Petru Rare[ a ridicat în 1532 actuala
m`n`stire, compus` din biserica cu hramul „Buna Vestire”, chilii [i casa domneasc`, [i înconjurat` de ziduri puternice cu
turnuri de ap`rare.
În 1612 mitropolitul Efrem a ref`cut incinta, ad`ugând alte corpuri de cl`diri. Biserica, având toate caracterele
arhitecturale statornicite în Moldova pe vremea lui ßtefan cel Mare, plus un pridvor deschis, are picturi murale în fresc`
realizate în anul 1537. Pridvorul se deschide cu trei arcade mari: în arc frânt pe peretele vestic [i cu câte o arcad` pe
peretele de sud [i pe cel de nord. Pronaosul este rectangular, cu câte dou` ferestre mari în arc frânt pe pere]ii dinspre
sud [i dinspre nord. Turla se înal]` pe o baz` dublu stelat`, element specific stilului moldovenesc. Decora]iunile apar]in,
ca stil, goticului târziu [i Rena[terii.
59
Fa]ada de sud a bisericii, acoperit`
cu fresce. În registrul inferior se
observ` Asediul Constantinopolului
Vedere din incint`.
Fa]ada vestic` a bisericii cu
pridvorul deschis;
în fundal muzeul m`n`stirii
România | Credin]a la români
M`n`stirea Humor
A fost întemeiat` la începutul secolului al XV-lea de vornicul Oan` [i rectitorit` în 1530 de logof`tul Toader Bubuiog.
Zugravul Toma din Suceava o picteaz` în întregime în 1535 (atât frescele interioare cât [i pe cele din exterior). Incinta a
fost completat` prin ridicarea turnului-clopotni]` în 1641. Din punct de vedere arhitectural, biserica este format` din:
pridvor deschis, pronaos, naos [i altar. Între pronaos [i naos se g`se[te camera mormintelor. Ca o premier` pentru
arhitectura religioas` moldoveneasc`, la Humor apare pridvorul deschis. De asemenea, tot pentru prima oar` apare
diaconiconul (camera odoarelor), în partea de nord-vest. Eleva]ia bisericii surprinde prin eliminarea turlei de pe naos; în
locul ei, boltirea se face printr-o calot` sprijinit` pe arce suprapuse, ca în mai vechile biserici, ctitorite de ßtefan cel Mare
la Borze[ti [i R`zboieni.
Maica Domnului în slav`.
Pictur` mural` pe fa]ada sudic` a bisericii
Sfântul Nicolae taie copacul cu demoni.
Detaliu de pe fa]ada sudic` a bisericii
Vedere cu pridvorul bisericii
61
M`n`stirea Vorone]
Este ctitorie a voievodul ßtefan cel Mare din anul 1488, fiind construit`, conform tradi]iei, în trei luni, trei s`pt`mâni
[i trei zile. Biserica este celebr` prin pictura exterioar` [i interioar`, executat` în 1534 – 1535, în timpul lui Petru Rare[.
Frescele, realizate pe un fond albastru deschis (vestitul „albastru de Vorone]“), se caracterizeaz` prin monumentalitate
[i o compozi]ie riguroas`.
În 1547 mitropolitul Grigorie Ro[ca a ad`ugat bisericii un pridvor închis, cu picturi exterioare executate de me[terul
Marcu; pronaosul a fost pictat în 1550. Desfiin]at` ca m`n`stire în anul 1986, ea a fost reînfiin]at` dup` 1989, fiind în
prezent monument UNESCO.
Fresca de pe fa]ada de vest a bisericii (1534 – 1535) reprezint` Judecata de Apoi. Tema este des întâlnit` în frescele
bisericilor bucovinene, având o semnifica]ie teologic` important`. În imagine sunt reprezentate Por]ile Raiului cu Cel
Vechi de Zile, încadrat de semnele zodiacului (centru, sus). În planul inferior un registru îl înf`]i[eaz` pe Mântuitorul
Hristos ca Dreptul Judec`tor, încadrat de Maica Domnului [i Sf. Ioan Botezatorul. De o parte [i de alta, pe b`nci, se afl`
apostolii, veghea]i de cete de îngeri. În registrul urm`tor, elementul central este tronul Hetimasiei, la picioarele c`ruia au
îngenuncheat Adam [i Eva. În stânga tronului se afl` cetele drep]ilor, în dreapta cetele p`gânilor, formate din
necredincio[i evrei, turci, t`tari [i armeni, (o inova]ie a epocii lui Petru Rare[, care aduce pentru prima dat` în figura]ie
elementul etnic pentru caracterizarea cetei p`c`to[ilor). În registrul urm`tor sunt reprezentate c`ile pe care merg cele
dou` cete: calea Raiului (drep]ii) [i calea Iadului (necredincio[ii).
63
Judecata de Apoi.
Fresca de pe fa]ada de vest a
bisericii (1534 – 1535); detalii
România | Credin]a la români
Pictur` mural` exterioar`
Arta religioas` moldoveneasc` se remarc` prin existen]a bisericilor cu pictur` mural` exterioar`, ce dateaz` din secolele
XV-XVI, din perioada domniilor lui ßtefan cel Mare [i Petru Rare[. Pictarea în totalitate a fa]adelor l`ca[urilor de cult a
constituit un fenomen artistic unic în Europa acelei perioade. Principalele subiecte evocate, ce domin` registrul iconografic
exterior sunt: Arborele lui Iesei ce simbolizeaz` genealogia lui Iisus, Imnul acatist, imn dedicat Fecioarei Maria, Judecata de
Apoi [i Asediul [i C`derea Constantinopolului, moment important ce a marcat con[tiin]a popular` a epocii.
C`derea Constantinopolului, fresc`
exterioar` pe fa]ada sudic` a bisericii
m`n`stirii Moldovi]a
C`derea Constantinopolului, fresc`
exterioar` pe fa]ada sudic` a bisericii
m`n`stirii Sucevi]a
Judecata de Apoi, fragment din
fresca aflat` în pridvorul deschis al
bisericii m`n`stirii Humor
Judecata de Apoi, detaliu de
fresc` din pridvorul deschis al
bisericii m`n`stirii Moldovi]a
Detaliu din scena Judecata de Apoi,
pictur` mural` exterioar` pe peretele
vestic al bisericii m`n`stirii Vorone]
România | Credin]a la români
67
M`n`stirea Cernica
M`n`stirea a fost întemeiat` în 1608 de marele vornic Cernica ßtirbey, dreg`tor în vremea domnitorilor Mihai
Viteazul [i Radu ßerban. A[ez`mântul e situat pe dou` ostroave, care [i-au luat numele de la hramurile bisericilor
construite pe ele: „Sf. Nicolae” [i „Sf. Gheorghe”. M`n`stirea a fost fondat` ini]ial pe ostrovul „Sf. Nicolae”. Vechea
biseric` [i câteva case au d`inuit pân` la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Actualul l`ca[ de cult dateaz` din anul 1815.
La Cernica a existat o [coal` de pictur` [i de copi[ti. Numeroase personalit`]i ale culturii române (Gala Galaction,
Tudor Arghezi, Pr. Dumitru St`niloae [i al]ii) au tr`it aici, au avut leg`turi strânse cu m`n`stirea sau î[i dorm somnul de
veci în cimitirul acesteia.
Bisericu]a cu hramul „Sf. Lazar”, cu o arhitectur` gra]ioas` [i interesant`, aflat` în cimitirul m`n`stirii, dateaz` din
anul 1804.
România | Credin]a la români
M`n`stirea Curtea de Arge[
Pe locul unei biserici cl`dite în veacul al XV-lea de c`tre Vlad Dracul, domn al ¥`rii Române[ti, Neagoe Basarab ridic`,
între anii 1512 – 1514, biserica episcopal`. Aceasta a fost sfin]it` în 1517, în prezen]a patriarhului de la Constantinopol
[i a altor ierarhi ortodoc[i str`ini. Pictura a fost realizat` de zugravul Dobromir în 1526. Ulterior, biserica [i turnul por]ii
au fost renovate de c`tre domnitorii Matei Basarab [i ßerban Cantacuzino. A fost avariat` de cutremure în 1802 [i 1838,
apoi de un incendiu în 1867. La ini]iativa Regelui Carol I, biserica a fost restaurat` între anii 1875 – 1886 de arhitectul
Lecomte du Noüy (care a f`cut modific`ri, înlocuiri [i ad`ugiri) [i pictat` de fratele acestuia (din vechea pictur` de secol
XVI p`strându-se doar câteva fragmente). Carol I a vizitat de mai multe ori [antierul, interesându-se îndeaproape de
mersul lucr`rilor de renovare. Inten]ia sa a fost s` fac` din M`n`stirea Curtea de Arge[ necropol` regal` a noii dinastii.
În jurul istoriei bisericii m`n`stirii s-a creat legenda me[terului Manole care ar fi ridicat un l`ca[ de închin`ciune „cum
n-a mai fost altul” pentru Negru Vod`, construc]ie pentru care a trebuit s` sacrifice via]a frumoasei sale so]ii.
Vedere aerian` a
complexului monahal de la
Curtea de Arge[
Biserica m`n`stirii de la Curtea de Arge[.
Vedere de ansamblu dinspre sud-est
Turnul-clopotni]` al
paraclisului [i fântân`,
vedere dinspre sud
România | Credin]a la români
M`n`stirea Cozia
Maica Domnului în slav`
Pictur` mural` în conca absidei
de nord a naosului
M`n`stirea Cozia este o ctitorie a voievodului Mircea cel B`trân, din anii 1387 – 1388. Biserica mare a fost construit`
în plan trilobat, cu ornamenta]ie bogat`, de c`tre me[teri veni]i din Moravia fiind pictat` între 1390 – 1391.
În 1517 ea este restaurat` de c`tre Neagoe Basarab, în aceea[i perioad` construindu-se [i fântâna din fa]`, care
îi poart` numele. În 1706 – 1707, paharnicul ßerban Cantacuzino i-a adaugat pridvorul [i i-a ref`cut pictura; tot el a
ad`ugat cerdacuri corpurilor de chilii din incinta a[ez`mântului. În naos se poate vedea înc` pictura ini]ial`. Vechiul
iconostas, din lemn, a ars [i a fost ref`cut din stucatur` în 1794. Cl`dirile au fost restaurate în mai multe rânduri,
începând cu domnitorii Gheorghe Bibescu [i Barbu ßtirbey în anii 1850 – 1856.
Voievodul Mircea cel B`trân
[i fiul s`u Mihai
Biserica mare, peretele vestic al naosului,
tablou votiv (muzeul m`n`stirii)
Vederi din incinta m`n`stirii.
71
România | Credin]a la români
Pictur` mural` din pridvorul
bisericii mari
Incinta m`n`stirii.
Corpul de chilii
M`n`stirea Hurezi
Este ctitoria lui Vod` Constantin Brâncoveanu, terminat` în 1697.
Biserica mare (1690 – 1693) este construit` în plan trilobat cu pridvor. Decora]iunile constau, în exterior, din
panouri dreptunghiulare, firide ornamentate cu cercuri [i un ancadrament de marmur` sculptat` la u[a de la intrare.
Pictura este de o mare valoare artistic`. Pe lâng` scenele religioase, reg`sim [i o întreag` galerie de portrete ale
Brâncovenilor, Basarabilor [i Cantacuzinilor. Catapeteasma bisericii este din lemn de tei, iar candelabrul a fost lucrat
la Viena. În interiorul bisericii se g`se[te
cenotaful lui Brâncoveanu.
M`n`stirea Hurezi mai cuprinde:
biserica Bolni]ei, ctitorit` de Doamna Maria
Brâncoveanu între 1696 [i 1699, biserica-
paraclis, ctitorit` de Constantin
Brâncoveanu în anii 1696 – 1697, schiturile
„Sf. ßtefan” (ctitorit de ßtefan, fiul
domnitorului, în 1703), „Sfin]ii Apostoli” [i
„Sf. Ioan” (1698).
Incinta m`n`stirii.
Biserica mare;
în planul secund paraclisul
România | Credin]a la români
Biserica Densu[
Biserica din localitatea Densu[ se num`r` printre cele mai vechi biserici ortodoxe române[ti. Ea dateaz` din secolul
al XIII-lea, când a fost ridicat` peste o construc]ie din secolul al IV-lea. La construirea ei s-au folosit materiale scoase din
ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. Biserica este acoperit` cu pl`ci de piatr`. Forma destul de ciudat` a edificiului a
n`scut controverse printre istorici. Unii au fost de p`rere c` biserica este de fapt un fost templu p`gân m`rit [i modificat,
adaptat cultului cre[tin, sau un mausoleu roman transformat în biseric`.
În interior s-au p`strat fragmente valoroase de pictur` mural` din anul 1443, datorate unuia dintre primii pictori
români, ßtefan Zugravul.
România | Credin]a la români
M`n`stirea Râme]
Tradi]ia spune ca M`n`stirea Râme] a fost fondat` de c`lug`rii Romulus [i Ghenadie în anul 1214. Cel mai vechi
dintre straturile succesive ale picturii interioare din biserica veche (cu hramul „Izvorul T`m`duirii”) dateaz` din anul 1300.
M`n`stirea a fost distrus` de generalul Bukow de dou` ori în anii 1762 [i 1785, r`mânând p`r`sit` pentru un secol.
Abia în anul 1932 [i-a redobândit destina]ia ini]ial` de m`n`stire de c`lug`ri.
În 1955 devine m`n`stire de maici, iar în 1960 aceasta este desfiin]at` de regimul comunist, devenind caban`
turistic`. Din 1968 o parte dintre maicile acestei m`n`stiri se stabilesc aici ca lucr`toare de covoare, având ca îndrum`tor
pe p`rintele ieromonah Dometie. Maicile construiesc o caban` pe care o doneaz` statului în schimbul cl`dirilor m`n`stirii.
Dup` 1982 ansamblul de la Râme] redevine m`n`stire de maici.
Incinta m`n`stirii.
Cele dou` biserici v`zute
dinspre nord-est
În`l]area Domnului
Pictur` mural` \n
biserica veche (naos)
Deisis
Pictur` mural` \n biserica
veche (absida altarului)
77
România | Credin]a la români
M`n`stirea Brâncoveanu - Sâmb`ta de Sus
Întemeiat` de Preda Brâncoveanu, a[ez`mântul a fost ref`cut de c`tre urma[ul acestuia, domnitorul Constantin
Brâncoveanu, în frumosul [i bogatul stil brâncovenesc. Un secol mai târziu, în 1785, ea a avut soarta altor m`n`stiri
ortodoxe din Transilvania, fiind distrus` de armata generalului austriac Bukow. Pân` în perioada interbelic`, a[ez`mântul
a r`mas p`r`sit.
Mitropolitul Nicolae B`lan reface m`n`stirea între anii 1925 – 1936 [i readuce via]a monahal` în aceste locuri. O
nou` restaurare, integral`, se va face între anii 1984 – 1993.
79
România | Credin]a la români
Bisericile de lemn din Ieud
La Ieud (6 km sud de ßieu) se g`sesc dou` superbe biserici de lemn, cea „din deal” (ridicat` în secolul al XVIII-lea,
pe locul unui l`ca[ de la 1364, distrus de t`tari în 1717) [i cea „din [es”, cu hramul „Na[terea Maicii Domnului” care
dateaz` din anul 1717. Biserica „din deal” are o bogat` decora]iune din lemn sculptat. Pictura interioar` a acesteia a
fost executat` în 1782 de Alexandru Ponehalski, în stil popular.
Ca o curiozitate, între 1787 – când s-a oficiat aici prima cununie – [i 1980, la Ieud nu a avut loc nici un divor].
Ambele biserici de la Ieud au o valoare artistic` [i istoric` deosebit`, num`rându-se printre monumentele de
arhitectur` ]`r`neasc` din România cunoscute [i peste hotare. Biserica „din [es” de]ine una dintre cele mai ample colec]ii
de icoane pe sticl` din Maramure[.
Biserica „Na[terea
Maicii Domnului”.
Vedere general`
dinspre sud-vest
Biserica din Deal
Col]ul de sud-est al pronaosului.
Picturi murale
Biserica evanghelic` din H`rman
Biserica evanghelic` fortificat` din H`rman combina elemente romanice [i gotice, fiind conceput` esen]ial în
perioada romanic`. Clopotni]a este înglobat` în vestul navei centrale, fiind urmat` de corpul basilical, corul p`trat [i
absid`. Pe latura de nord se afl` o sacristie. Elementele romanice târzii sunt arcul de triumf, capitelurile ce sus]in acest
arc [i bolta în cruce a corului.
În incinta capelei se mai p`streaz` o parte din pictura mural`, de secol XV.
Fortifica]ia din jurul bisericii apare ca o incint` circular` cu cinci bastioane p`trate [i unul octogonal, construit
ulterior. Sistemul de ap`rare al por]ii cuprinde un bastion ce ad`poste[te un coridor boltit [i care are z`brele culisante.
Bastionul r`s`ritean include o capel` mai veche, acoperit` cu bol]i în cruce.
În mare parte, fortifica]ia a fost restaurat` [i completat` dup` 1593, an în care a suferit distrugeri din cauza unui
mare incendiu.
Locuin]e tip fagure
adosate la zidul de incint`
România | Credin]a la români
Biserica evanghelic` din Prejmer
Planul bisericii fortificate de la Prejmer se compune dintr-un corp longitudinal [i altul transversal, având fiecare
câte dou` travee p`trate, grupate în jurul unei travei centrale, iar în cap`t câte o absid` cu trei laturi. Acest plan
central este cu totul neobi[nuit pentru Transilvania [i a fost explicat fie printr-o înrâurire oriental` mijlocit` de cavalerii
teutoni, fie printr-un împrumut din regiunea renan`. Prima ipotez` a fost respins`.
Biserica se dateaz` pe la anul 1250. Ea a suferit modific`ri esen]iale în anii 1512 – 1515, când bra]ul vestic al
crucii a fost alungit [i acoperit cu o bolt` gotic`.
Dintre piesele de inventar mobil ale bisericii merit` men]ionat altarul poliptic de factur` sud-german` transmis`
prin influen]a austriac`, altar ce se compune dintr-o icoan` central`, reprezentându-l pe Iisus pe cruce între Sf.
Fecioar` Maria [i Sf. Apostol Ioan, [i din dou` canaturi mobile ce con]in patru icoane (Plângerea, Înmormântarea,
Învierea [i Mironosi]ele la mormânt) pe intrados, iar pe extrados alte patru (Sp`larea picioarelor ucenicilor, Cina cea
de tain`, Biciuirea [i Judecata în fa]a lui Caiafa). Schemele iconografice repet` modele sud-germane mai vechi,
elementele picturii amintind de manierismul gotic de la mijlocul secolului al XV-lea.
Vederi de interior.
stânga:
Corul [i altarul poliptic, cu o
pictur` datând din jurul anului
1450, probabil realizat` de
maestrul vienez Erhardus
dreapta:
Bolt` în stil gotic, cu nervuri din
teracot`; în fundal orga bisericii
85
Locuin]e tip fagure
adosate la zidul de
incint`; împ`r]ite pe trei
niveluri, aveau un dublu
rol: în timpul asediilor
serveau ca ad`post
pentru întreaga
comunitate, iar pe timp
de pace erau utilizate ca
spa]ii de depozitare
România | Oameni [i a[ez`ri
Bucure[tiul merit` s` fie vizitat pe îndelete pentru cl`dirile istorice, muzeele, bisericile [i spa]iile verzi din
jurul lacurilor. Centrul s`u istoric, de[i de propor]ii reduse [i în curs de reabilitare, este un fermec`tor labirint
de str`du]e, cu vestigii medievale, vitrine elegante, anticari [i pr`v`lii populare. Românul se arat` primitor,
generos [i vesel. Cunoscând oamenii îndeaproape, c`l`torul str`in în]elege sensul exact al celebrei fraze
pronun]ate de omul de stat francez Raymond Poincaré (1860 – 1934) în epoca în care Bucure[tiul era
considerat „micul Paris”: „Ce s` facem, ne afl`m la por]ile Orientului, unde nimic nu este luat în serios…”.
Aceast` aparent` u[ur`tate, mo[tenire de la ginta latin`, este în primul rând expresia unei sociabilit`]i care a
disp`rut în alte ]`ri.
Pe plan arhitectural coexist` stilurile vechi [i noi, locuin]ele individuale [i cele colective. Rumoarea ora[ului,
culorile sunt diferite în cartierele cu vile impun`toare din jurul bulevardelor Dacia sau Calea Victoriei, în zona
blocurilor din împrejurimile Palatului Parlamentului („centrul civic”) sau în jurul marilor complexe comerciale.
În mai pu]in de patru ore cu ma[ina, se poate ajunge de la Bucure[ti la plajele din Constan]a [i Mamaia,
sau pe pistele de schi care domin` Bra[ovul, ora[e cu mai mult de 300 000 de locuitori fiecare.
Fondat de greci cu 2.600 de ani în urm`, ora[ul Constan]a, ce combina boga]ia unui patrimoniu cultural
unic cu o a[ezare geografic` excep]ional` – între podgorii [i mare –, are mai multe simboluri: Casinoul,
„Fortuna [i Pontos” cei doi zei protectori a c`ror statuie este expus` la Muzeul de Istorie [i Arheologie, edificiul
roman cu mozaic, statuia poetului roman Ovidiu…
OameniOameni [i a[ez`ri
87
Dincolo de Carpa]i, ora[ele Bra[ov (324.000 locuitori), Sighi[oara (33.000 locuitori) [i Sibiu (180.000 locuitori)
amintesc prin zidurile lor fortificate, de saxonii veni]i în aceste ]inuturi cu aproape 1.000 de ani în urm`.
Ora[ul universitar Bra[ov între]ine schimburi culturale demne de umanistul Johannes Honterus (1498 –
1549). O statuie a sa, în stil gotic, este amplasat` în fa]a Bisericii Negre, unde a fost înhumat. Nu departe, un
restaurant condus cu succes de mari mae[tri ai gastronomiei române[ti [i interna]ionale a fost amenajat în Casa
Hirscher, cl`dire din anii 1541 – 1547, în stil renascentist.
Un festival de art` medieval` însufle]e[te în fiecare an str`zile Sighi[oarei, contribuind la punerea în
valoare a patrimoniului s`u arhitectural, clasat de UNESCO. Pe acelea[i str`du]e pline de mister, cu case
v`ruite în culori pastelate, [i sub bolta Turnului cu ceas, locuitorii de azi ai ora[ului, ca [i cei de odinioar`,
anim` acest cadru pitoresc.
Dichisit cu podoabele sale cele mai frumoase – cl`diri medievale recent restaurate [i hoteluri noi –, ora[ul
Sibiu se preg`te[te s`-[i primeasc` în 2007 vizitatorii ca o adevarat` capital` cultural` european`, în asocia]ie
cu ora[ul Luxemburg. În afar` de excep]ionalul s`u Muzeu de art` [i pictur`, „Brukenthal”, Sibiul atrage prin
vechiul s`u centru istoric cu turnuri, bastioane [i ziduri vechi de biserici.
Elegan]a citadin` a ora[ului Târgu-Mure[ (150.000 locuitori), situat pe malurile Mure[ului, exprim` vitalitatea
secuilor, ale c`ror tradi]ii sunt minunat ilustrate în „galeria oglinzilor” din Palatul Culturii. Samuel Teleki, cancelar al
Transilvaniei din 1787, a construit Palatul Apollo [i o bibliotec`, care se num`r` printre cele mai bogate din Europa.
i
România | Oameni [i a[ez`ri
Cluj-Napoca (320.000 locuitori), capitala istoric` a Transilvaniei, îndepline[te [i ast`zi, la nivel regional, rolul
de capital` intelectual` [i artistic` pe care îl de]inea deja în epoca de str`lucire a familiei aristocratice Bánffy.
Impun`torul palat baroc, construit între 1774 [i 1785, a fost transformat în muzeu de art`. În acest ora[ cu o
popula]ie maghiar` însemnat` ce reprezint` 20% din totalul locuitorilor, Universitatea „Babe[-Bolyai”, fondat`
în 1581, reune[te 45.000 de studen]i în cadrul unui înv`]`mânt multilingvistic. Catedrala romano-catolic` „Sf.
Mihail” se face remarcat` prin str`lucirea stilului ei gotic. Grupul statuar ridicat în fa]a catedralei, îl reprezint`
pe regele Ungariei Matei Corvin (1458 – 1490), n`scut în Cluj.
Cele trei ora[e prospere situate în apropierea grani]ei româno-ungare, cu o veche tradi]ie istoric` [i
cultural`, Oradea (200.000 locuitori), Arad (175.000 locuitori) [i Timi[oara (320.000 locuitori), reamintesc cu
elegan]`, prin numeroasele lor monumente [i cl`diri, influen]a habsburgic` în Transilvania. Pluralitatea culturilor
[i a confesiunilor locuitorilor lor, români, maghiari, sa[i, [vabi, sârbi etc. dau acestor spa]ii urbane o multitudine
de fa]ete. Cl`dirile lor vechi sunt superbe exemple de arhitectur` baroc`.
„Serb`rile cet`]ii Oradea” pun în fiecare an în valoare aceast` fortifica]ie construit` în decursul anilor 1570
– 1618 de arhitec]i italieni. Palatul amenajat ca muzeu al ¥`rii Cri[urilor î[i p`streaz` înf`]i[area imperial` de
alt`dat`.
Ora[-simbol al c`derii regimului comunist în decembrie 1989, Timi[oara este ast`zi unul dintre locurile
preferate ale investitorilor str`ini. Ambi]iosul ora[ b`n`]ean s-a remarcat întotdeauna prin originalitatea [i
elegan]a arhitecturii sale baroce care, începând din secolul al XVIII-lea, a f`cut din acesta o „mic` Vien`”.
Trecând în Oltenia, c`l`torul descoper` arta sculptural` modern`. La Târgu-Jiu, sculpturile realizate de
Constantin Brâncu[i în 1937 sunt dedicate eroilor români c`zu]i în primul r`zboi mondial.
Suprema]ia Craiovei (320.000 locuitori) asupra celorlalte ora[e din Oltenia [i prosperitatea ei se datoreaz`
înfiin]`rii Marii B`nii, a doua institu]ie politic` a Valahiei. În absen]a ei, Craiova nu ar fi ajuns probabil capitala
89
istoric` a Olteniei [i, ocazional, a Valahiei. Boierii au construit palate ar`toase, fântâni [i biserici, dintre care
multe s-au p`strat. Palatul în care s-a amenajat Muzeul de Art` este cel mai impun`tor. Peisagistul francez Emile
Redont, care a primit medalia de aur la Expozi]ia Universal` de la Paris în anul 1900, a creat în acest ora[ unul
dintre cele mai splendide parcuri clasice din Europa. Unul dintre fiii celebri ai ora[ului, diplomatul Nicolae
Titulescu, a fost pre[edintele Societ`]ii Na]iunilor în anii 1930 – 1931.
La Ia[i, prestigiul domnilor Moldovei se confunda cu cel al ora[ului, fost` capital` a acestui principat.
Biserica „Trei Ierarhi”, acoperit` de o broderie sculptat` în piatr`, [i biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”
ad`postesc mai multe morminte ale voievozilor. Palatul neogotic al Culturii, imens complex muzeal, le aduce
un omagiu prin decora]iunile uneia dintre cele mai frumoase s`li. Cronicarii medievali [i scriitorii clasici sunt
imortaliza]i în bronzul din parcul Copou, la câ]iva pa[i de teiul secular care l-a inspirat pe Mihai Eminescu.
România | Oameni [i a[ez`ri
Bucure[ti
Înfiin]at ca institu]ie în vremea lui Cuza Vod`, CEC-ul (Casa de Economii [i Consemna]iuni, denumit` în trecut
Casa de Depuneri, Consemna]iuni [i Economie) a avut un sediu propriu pe Calea Victoriei, pe locul unei vechi biserici
(„Sf. Ioan cel Mare”) din 1875. Devenit neînc`p`tor, acesta a fost demolat pentru a se face loc actualului palat,
construit între 1896 – 1900. Planurile palatului ce poart` marca academismului francez apar]in arhitectului francez
Paul Gottereau. Holul central a fost acoperit de o mare cupol` din sticl`.
De la 1900 încoace, cl`direa a rezistat foarte bine la toate cutremurele [i nu a mai suferit modific`ri.
91
Pe locul vechii biserici S`rindar, pe un teren alt`dat` ml`[tinos, s-a ridicat între anii 1912 – 1923 actualul Cerc Militar
Na]ional, dup` planurile arhitectului român Dimitrie Maimarolu. Fondurile pentru construirea acestui palat au provenit,
în cea mai mare parte, din cotiza]iile ofi]erilor. Edificiul are un stil eclectic de inspira]ie francez`, în care predomin`
elementele neoclasice.
S`lile interioare sunt de un bun gust remarcabil: sala de marmura, sala gotic`, sala maur`, sala norvegian`, galeria
artelor, sala oglinzilor, sala bizantin`, sala eroilor. Palatul dispune de asemenea de o sal` de teatru [i una de cinema.
În fa]a Cercului Militar se afl` fântâna S`rindar.
România | Oameni [i a[ez`ri
Arcul de Triumf, ridicat în perioada interbelic` pentru cinstirea victoriei României în R`zboiul de Întregire [i a Marii
Uniri, a fost executat dup` planurile arhitectului Petre Antonescu, într-un stil clasic, sobru.
În`l]at în 1922 cu decora]iuni provizorii din ipsos, a fost definitivat în piatr` un deceniu mai târziu. La inaugurarea
sa la 1 decembrie 1936 au participat regele Carol al II-lea, regina Maria [i marele voievod Mihai.
Arcul de Triumf este
împodobit cu numele marilor
b`t`lii din anii 1916 – 1918, cu
inscrip]ii amintind gloria
armatei române [i patriotismul
regelui Ferdinand întregitorul [i
al reginei Maria, precum [i cu
efigiile în bronz ale celor doi
suverani, repuse la locul lor
dup` 1989.
Pentru decorarea fa]adelor
monumentului, [i-au dat
concursul cei mai valoro[i
sculptori ai epocii: Jalea,
Paciurea, Fritz Storck, Medrea,
Baraschi, O. Späthe, Mac
Constantinescu, Costin
Petrescu.
Arcul de Triumf
România | Oameni [i a[ez`ri
Ateneul Român a fost inaugurat în anul 1888. Construit prin contribu]ie public` („Da]i un leu pentru Ateneu!”) pe
funda]iile unui circ dup` planurile arhitectilor Albert Galleron (francez) [i C. B`icoianu. Cl`direa are un stil neoclasic, cu
fronton [i coloane ionice. Lucr`rile în metal poart` semn`tura arhitectului german Schwalbach. Sala mare de concerte
este decorat` cu o fresc` circular`, cu scene din istoria românilor, semnatâ de Costin Petrescu.
În 1919 – 1920 aici a fost sediul Camerei Deputa]ilor. În prezent cl`direa este sediul Filarmonicii de Stat
„George Enescu”.
Ateneul Român
95
România | Oameni [i a[ez`ri
Vechiul Palat Regal î[i are originea în casa marelui logof`t Dinicu Golescu, construit` pe aceste locuri, pe Podul
Mogo[oaiei (Calea Victoriei) între anii 1812 – 1815 [i vândut` statului în 1833 de c`tre fiii s`i. Casa a servit drept Palat
Domnesc principelui Alexandru Dimitrie Ghica [i mai târziu primului domn al Principatelor unite, Alexandru Ioan Cuza.
Din 1866 palatul devine re[edin]a oficial` a domnitorului Carol I.
În anii 1882 – 1885, la vechiul palat al lui Golescu se adaug` alte dou` corpuri de cl`diri (realizat de arhitectul Paul
Gottereau), dând edificiului un aspect impun`tor. Corpul central va fi mistuit de fl`c`rile unui incendiu, în anul 1926.
Regele Carol al II-lea a ref`cut cl`direa Palatului Regal între anii 1935 – 1936, când acesta cap`t` aspectul actual.
Planurile apar]in arhitectului Niculae Nenciulescu, care a imprimat edificiului un aspect sobru, neoclasic. La decora]iunile
au contribuit pictori importan]i ai anilor ’30, cum ar fi Ion Theodorescu-Sion, Dimitrie Ghia]` sau D. Stoica.
În prezent, Palatul Regal ad`poste[te Muzeul Na]ional de Art` al României, cu colec]ii de art` veche [i art` modern`
româneasc`, arta european`, desene [i gravuri, art` decorativ` [i art` oriental`.
Palatul Regal
97
România | Oameni [i a[ez`ri
Palatul Cotroceni
99
La sfâr[itul secolului al XVII-lea,
domnitorul ßerban Cantacuzino ctitore[te
M`n`stirea Cotroceni, a c`rei biseric` s-a
p`strat pân` în timpul lui Ceau[escu, care a
demolat-o. În incint` au fost construite
casele domne[ti, folosite temporar în secolul
al XIX-lea de Barbu ßtirbey [i de Cuza-Vod`.
Palatul Cotroceni a fost construit de
regele Carol I în 1893 [i a fost re[edin]a
permanent` a prin]ului, apoi a regelui
Ferdinand [i a reginei Maria. Aceasta din
urm` a locuit aici pân` la moartea ei, în
1938. Partea veche este opera arhitectului
francez Paul Gottereau. Aripa nordic` a fost
ref`cut`, dup` 1900, de c`tre arhitectul
român Grigore Cerkez. Azi, o parte a
palatului este transformat în Muzeul
Na]ional Cotroceni, iar o alta a redevenit,
dup` 1990, re[edin]` a [efului Statului.
România | Oameni [i a[ez`ri
Statuia lui Barbu Catargiu, fost prim-ministru conservator,
asasinat în 1862 (Pia]a Unirii)
Lupa Capitolina, Pia]a Roman`
Darul Romei, din 1906, un omagiu adus latinit`]ii poporului român
Monumentul Eroilor Aerului, Pia]a Aviatorilor
Lucrarea sculptorilor L. Kotzebue [i I. Fekete (1935)
Statui [i monumente
Statuia ecvestr` a lui Mihai Viteazul (1593 -
1601), Pia]a Universit`]ii
Opera sculptorului A. Carrière Belleuse (1874)
Statuia lui Gheorghe Lazar,
Pia]a Universit`]ii
Lucrarea sculptorului I. Georgescu (1885)
Monumentul Eroilor Sanitari, Pia]a Operei
Opera sculptorului Raffaello Romanelli
Vechi [i Nou
România | Oameni [i a[ez`ri
Palatul Parlamentului
105
Lucr`rile pentru realizarea Casei Poporului au început în 1984, pe un teren
ob]inut din demolarea unei p`r]i importante a vechiului Bucure[ti. La construirea ei
au lucrat, zi [i noapte, circa 20 000 de muncitori. A rezultat un edificiu imens,
primul ca m`rime (330 000 mp suprafa]a construit`) din Europa [i al doilea din
lume, dup` Pentagon. Are peste 80 m în`l]ime [i 12 etaje, fiind în prezent sediul
celor dou` Camere ale Parlamentului, al Centrului Interna]ional de Conferin]e [i al
Muzeului Na]ional de Arta Contemporan`.
Intrarea principal` în
Parcul Herastr`u
Pia]a Charles de Gaulle (fost`
Aviatorilor) a primit actualul nume în
anii ’90, ca un omagiu adus
generalului Charles de Gaulle,
conducator al Fran]ei libere în anii
r`zboiului [i [ef al statului francez,
care a vizitat România în 1968. Pia]a,
cu noul ei nume, a fost inaugurat` în
prezen]a pre[edintelui Fran]ei,
Jacques Chirac.
Cl`direa din beton, o]el [i
sticl` al Charles de Gaulle Bussiness
Center conceput` ca imobil de
birouri a fost realizat dup` anul
2000. Amplasat vis-à-vis de
intrarea principal` în Parcul
Herastr`u, imobilul – apropiidu-se
de silueta unui zgârie-nori [i
contrastând, ca dimensiuni [i stil,
cu vilele din jur – este o crea]ie
arhitectural` foarte modern`.
Gr`dina Ci[migiu
Situat in inima Capitalei, în fa]a Prim`riei generale, Gr`dina Ci[migiu este cel mai vechi parc din Bucure[ti. Se întinde
pe aproximativ 17 ha, loc care ini]ial (începutul secolului al XIX-lea) era ocupat de o dumbrav` cu un lac format de izvoare.
La 1779, pe locul actualei gr`dini se ridic` una dintre ci[melele pe care Alexandru Ipsilanti le porunce[te pentru a asigura
necesarul de ap` potabil` pentru ora[.
Sub conducerea peisagistului vienez Carl F.W. Meyer încep lucr`rile de amenajare în anul 1847, iar în anul 1854 are
loc inaugurarea oficial`. Ast`zi putem g`si în aceast` încânt`toare gr`din` aranjamente florale [i arboricole foarte
interesante, fiind recunoscut` pentru exemplarele seculare ocrotite, pe care le ad`poste[te.
Parcuri si gr`dini
România | Oameni [i a[ez`ri
Muzeul Satului din Bucure[ti, cu un amplasament cât se poate de pitoresc pe malul lacului Her`str`u, este unul dintre
cele mai mari [i mai vechi muzee etnografice din întreaga Europ`.
El reprezint` rodul str`daniilor [colii sociologice române[ti, create [i animate de profesorul Dimitrie Gusti în perioada
interbelic`. Muzeul Satului a fost înfiin]at în 1936, prin aducerea a 30 de case ]`r`ne[ti din zona lor de origine [i
amplasarea acestora pe terenul de lâng` lacul Her`str`u. În acest perimetru se g`sesc nu doar case, ci [i gospod`rii
complete, cu construc]ii anexe, instala]ii tehnice din lemn [i trei mori de vânt. Exist`, de asemenea, trei biserici vechi.
În prezent, muzeul num`r` peste 300 de case tradi]ionale, amplasate pe un teren de 15 ha, fiind cel mai mare muzeu
în aer liber din Europa.
Muzeul Satului
109
România | Oameni [i a[ez`ri
Ia[i
Ora[ul Ia[i este men]ionat documentar înc` din secolul al XIV-lea. Dou` secole mai târziu acesta devine capitala
Moldovei, func]ie pe care [i-o p`streaz` pân` la unirea acesteia cu ¥ara Româneasc`, în 1859. Ia[iul redevine capital` –
a României – între 1916 [i 1918, când Bucure[tiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale.
În centrul vechi al ora[ului a fost construit Palatul Culturii, simbol al Ia[iului începutului de secol XX. Construc]ia a
fost executat` între anii 1905 [i 1907, în stil neogotic, pe locul vechiului palat domnesc. Aici se g`sesc câteva din muzeele
ora[ului: Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, cel al ßtiin]elor Naturii, Muzeul Tehnic.
Vestigiile trecutului sunt prezente în peisajul citadin al Ia[iului de azi: Biserica „Trei Ierarhi” (ctitorit` de domnitorul
Vasile Lupu în secolul al XVII-lea), M`n`stirea Golia, M`n`stirea Galata, Biserica „Sf. Nicolae” (numit` [i Biserica
Domneasc`, ctitorit` de ßtefan cel Mare în 1491), M`n`stirea Cet`]uia, Teatrul Na]ional, Universitatea, Biblioteca
Central` Universitar` [i altele.
Mihai Eminescu.
Statui din Copou
Palatul Culturii.
Realizat de arhitectul
I.D. Berindei în perioada 1906-1925
în stil neogotic flamboaiant,
vedere general`
Universitatea „Al.I.Cuza”,
vedere general` [i
ornamente exterioare
Teatrul Na]ional
„Vasile Alecsandri”.
Realizat de arhitec]ii vienezi
Ferdinand Fellner [i Hermann
Helmer în perioada 1894-1896.
Detalii ornamentale exterioare
113
Constan]a
Constan]a – ce se ridic` pe ruinele anticului Tomis, colonie greceasc` – a cunoscut, de-a lungul istoriei, st`pânirea
bizantin`, genovez` [i otoman`, iar din 1878 este principalul ora[ din Dobrogea [i cel mai însemnat port românesc la
Marea Neagr`. Ca obiective re]in aten]ia Marea Moschee „Carol I”, Geamia Hunchiar, Muzeul de Istorie [i Arheologie,
statuia poetului roman Ovidiu exilat la Tomis de împ`ratul Octavian, edificiul roman cu mozaic.
Cazinoul de pe faleza Constan]ei a fost construit în 1909, dup` planurile arhitectului francez Daniel Renard, în stil
Art Nouveau, fiind o adevarat` emblem` a Constan]ei.
Cazinoul din Constan]a.
Vedere general` [i detalii
de arhitectur`
România | Oameni [i a[ez`ri
Cluj
Ora[ul s-a dezvoltat pe locul anticei a[ez`ri Napoca. Ca burg medieval, Clujul (Klausenburg, Kolozsvár, Castrum Clus)
este atestat documentar din secolele XII – XIII. Dup` 1241, aici s-au a[ezat sa[ii, care au devenit majoritari. Mai târziu, ca
ora[ al Imperiului Austriac, Clujul va de]ine un loc important. Din decembrie 1918, acesta intr` în hotarele României Mari.
Catedrala romano-catolic` „Sf. Mihail” (sec. XIV – XV), în stil gotic, este un adev`rat simbol al Clujului. Este o biseric`
tip hal`, c`reia i s-a adosat în 1860 un turn
neogotic. În parament sunt încastrate trei vechi
reliefuri care atrag aten]ia prin valoarea lor
artistic`. Cel de pe fa]ada vestic` îl reprezint`
pe Moise (secolului al XV-lea), iar cele sudice au
ca teme rug`ciunea de pe Muntele M`slinilor
(1401) [i R`stignirea (1505).
În 1902, în fa]a catedralei a fost
amplasat grupul statuar, din bronz, a regelui
Ungariei Matei Corvin. Ea apar]ine sculptorului
clujean Iános Fadrusz.
Catedrala romano-catolic`.
Vedere spre altar
Statuia ecvestr` a lui Matei
Corvin, opera sculptorului
clujean Ianos Fadrusz
Catedrala romano-catolic`.
Elemente de arhitectur`
exterioar` în stil gotic
România | Oameni [i a[ez`ri
Casa Matei Corvin, portal gotic.
În aceast` cl`dire, datând din veacul al XV-lea, s-a
n`scut Matei Corvin, viitorul rege al Ungariei. Azi
este sediul Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu
Pl`cu]` comemorativ` pe
Casa Matei Corvin
Palatul Bánffy [i cl`dirile
Statusului Romano-Catolic
119
Statuia ecvestr` a Sfântului
Gheorghe.
În fa]a bisericii reformate se afl`
copia în bronz a statuii, realizat`
în 1373 de c`tre Martin [i
Gheorghe. Originalul se afl` în
curtea Palatului Regal din Praga
România | Oameni [i a[ez`ri
Cl`direa Teatrului Na]ional [i
Catedrala ortodox`
România | Oameni [i a[ez`ri
Sibiu
Sibiul (Cibinium, Villa Hermanni, Hermannstadt) este men]ionat în documente pentru prima dat` în secolul al XII-
lea, fiind ini]ial ora[ s`sesc. Fortifica]iile, ridicate succesiv, au cuprins „ora[ul de sus” [i „ora[ul de jos”, în jurul
nucleelor reprezentate de Pia]a Mare, Pia]a Mic` [i Pia]a Huet, cu str`zile, gangurile boltite [i pasajele care le unesc.
Asediat de otomani de dou` ori în prima jum`tate a secolului al XV-lea, Sibiul rezist` gra]ie fortifica]iilor sale
(fiecare turn era între]inut [i ap`rat de câte o breasl`, obicei întâlnit [i în alte ora[e medievale transilvane). În Evul
Mediu, me[te[ugurile [i comer]ul erau foarte dezvoltate în Sibiu, aici existând nu mai pu]in de 40 de bresle.
Ora[ al culturii, Sibiul beneficia de institu]ii de înv`]`mânt public (prima [coala deschis` în 1330, gimnaziul
iezuit în 1692), colec]ii [i biblioteci bogate. Dintre acestea din urm`, merit` amintit` biblioteca baronului Samuel
von Brukenthal, care la moartea sa, în 1803, num`r` peste 16 000 de volume. Muzeul Brukenthal, care are la baz`
colec]iile baronului, este una dintre marile atrac]ii culturale
ale ora[ului; dispune de colec]ii de art`, istorie, art`
popular`, [tiin]ele naturii, precum [i de valoroasa bibliotec`
amintit` mai sus.
Pia]a Mare era centrul burgului medieval, fiind loc de
adun`ri [i centru negustoresc. Tot aici aveau loc [i execu]iile
publice. Turnul Sfatului, un adevarat simbol al ora[ului, a
fost în`l]at în 1588, pe locul unuia mai vechi, din secolele XIII
– XIV, pr`bu[it la un cutremur. Tot în Pia]a Mare se g`sesc [i
alte edificii valoroase: biserica romano-catolic` „Sf. Treime”
(secolul al XVIII-lea), Casa Haller (secolele XV – XVI), Casa
Reussner (secolele XV – XVIII), Palatul Bruckenthal (secolul al
XVIII-lea).
Pia]a Mic` (cunoscut` în Evul Mediu [i sub numele latin de
Circulus parvus) este înconjurat` de cl`diri interesante,
valoroase monumente de arhitectur`. Cele mai vechi dateaz`
din secolul al XIV-lea, iar cele mai noi din secolul al XIX-lea.
Exemple m`rturii pot fi: vechea farmacie „La Ursul Negru” –
prima din ]ara noastr` (astazi Muzeu de Istorie a Farmaciei –
cl`dire din secolele XV – XVI), Casa Artelor (fosta Hala a
M`celarilor – secolul al XV-lea; de aici porne[te spre ora[ul de
123
jos Scara Cet`]enilor), restaurantul „La Turn” (secolele XV – XVI),
Turnul Sc`rii Aurarilor (secolele XV – XVI, pe sub care se trece în
Pasajul Aurarilor – în trepte – spre Pia]a Aurarilor), Casa Hannes (în
care s-a amenajat Muzeul de Etnografie Universal` „Franz Binder”
– cl`dire din 1867). În apropiere, o alt` cl`dire ad`poste[te Muzeul
de Etnografie S`seasc` „Emil Sigerus”.
Pia]a Mic` este legat` prin ganguri boltite [i str`zi pietruite
înguste, cu aer medieval, de Pia]a Huet [i de Pia]a Mare.
Pia]a Mare
Biserica romano-catolic` [i
Turnul Sfatului (1370)
Pia]a Mare, Muzeul Brukenthal.
Construc]ie în stil baroc din
perioada 1778-1788, a fost
re[edin]a oficial` a baronului
Samuel von Brukenthal
125
Pia]a Mic`, Turnul Sfatului [i
statuia c`rturarului Gh.Laz`r
Vedere din Pia]a Mic`
Catedrala evanghelic`.
Statuia episcopului
Georg Daniel Teutsch (1899)
Catedrala evanghelic`.
Fresca R`stignirii [i orga
România | Oameni [i a[ez`ri
Târgu Jiu
Localitatea este men]ionat` documentar pentru prima dat` în anul 1406,
în vremea lui Mircea cel B`trân, sub numele de „Jiu”. Unul dintre monumentele
vechi ale urbei este Biserica Negustorilor, ridicat` între anii 1748 – 1764 pe
cheltuiala câtorva mari negustori, a[a cum arat` [i numele acesteia.
În gradina public` a ora[ului Târgu Jiu, marea atrac]ie artistic` [i turistic`
o reprezint` ansamblul sculptural realizat de Constantin Brâncu[i între anii
1937 – 1938. Acesta se compune din: Masa T`cerii, Aleea Scaunelor, Poarta
S`rutului, Coloana Infinitului (cunoscut` [i sub numele de Coloana f`r`
sfâr[it) [i Masa Festiv`. Coloana Infinitului folose[te motivul romburilor care
alc`tuiesc stâlpii de pridvor, din lemn ai caselor ]`r`ne[ti din Oltenia.
Ansamblul a fost conceput ca un complex de monumente închinate osta[ilor
români c`zu]i în r`zboiul de întregire.
Ansamblul sculptural Brâncu[i: „Masa T`cerii”,
„Coloana f`r` sfâr[it” [i „Poarta S`rutului”
construit` din travertin de Banpotoc
129
Oradea
Oradea era un important centru militar [i administrativ înc` din Evul Mediu (secolele XIII – XIV). Ora[ul este bogat în
monumente de arhitectur`: catedrala romano-catolic` (secolul al XVIII-lea – cea mai mare biseric` în stil baroc din ]ara
noastr`), „Palatul cu 365 de ferestre” (palat episcopal, în stil baroc, de secol XVIII), „Biserica cu lun`” (catedral` ortodox`,
de secol XVIII), cetatea Oradei.
Catedrala romano-catolic` a fost construit` dup` planurile arhitectului Franz Anton Hillebrandt, între 1750 – 1779.
În interior pot fi admirate fresce realizate de Johann Nepomuk Schöph din Praga.
„Biserica cu Lun`”, catedral` ortodox` zidit` între 1784 [i 1790 dup` planurile lui Jakob Eder, este celebra datorit`
sferei din turn, al c`rei mecanism dateaz` de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, redând fazele lunii.
Pasajul „Vulturul Negru” dateaz` din anii 1907 – 1909 (arhitec]i: Jakab Dezsö [i Komor Marcell). Atrag aten]ia
frumoasele vitralii Jugendstil.
Palatul Prim`riei
Construc]ie realizat` dup`
planurile arhitectului
Rimonoczy Kalmay cu
puternice elemente
Jugendstil
Palatul [i Pasajul „Vulturul Negru“
Detalii specifice arhitecturii Jugendstil
România | Oameni [i a[ez`ri
Bra[ov
Biserica Neagr` din Bra[ov (Kronstadt) este cea mai r`s`ritean`
catedral` gotic` a Europei, [i una dintre cele mai mari. A fost construit` în
secolele XIV – XV. Cu hramul „Sf. Maria”, ea este cunoscut` mai ales sub
numele de „Biserica Neagr`“ dup` incendiul din 1689 care i-a înnegrit
zidurile. Ferestrele, înalte [i înguste, au ancadramente gotice din piatr`, iar
contraforturile exterioare sunt împodobite cu statui. În interior se g`sesc o
orga de mari dimensiuni [i o valoroas` colec]ie de covoare orientale vechi,
din secolele XV – XVIII. Clopotul de bronz din clopotni]` cânt`re[te 6 tone.
Cl`direa central` [i emblematic` a Pie]ei Sfatului este Casa Sfatului.
Aceasta apare men]ionat` pentru prima dat` în 1420. De-a lungul
timpului ea a suferit modificari, mai ales între 1770 [i 1774, când i s-a
imprimat un stil baroc. Turnul, cu rol de supraveghere a ora[ului, a fost
construit între anii 1525 – 1528, având o în`l]ime de 58 de metri. La
început, cl`direa apar]inea breslei cojocarilor, pentru ca mai târziu s`
devin` sediul Sfatului ora[ului Bra[ov. În prezent, aici func]ioneaz`
Muzeul Jude]ean
Stema ora[ului.
Detaliu de pe Casa Sfatului
133
Pia]a Sfatului [i Biserica Neagr`
Vedere de pe Tâmpa
România | Oameni [i a[ez`ri
Casa Sfatului.
Men]ionat` prima dat` la 1420.
Actuala înf`]i[are cu turnul în stil
baroc dateaz` din secolul al XVIII-lea
Centrul vechi al ora[ului,
elemente de decora]iuni
exterioare
135
Biserica Neagr` (1384-1477).
Detalii exterioare în stil gotic [i
turnul clopotni]` cu orologiu
137
România | Oameni [i a[ez`ri
Timi[oara
Timi[oara este atestat` documentar pentru prima dat` la
1212. În 1716 a fost cucerit` de armatele prin]ului Eugeniu
de Savoya. Turcii au fost alunga]i, [i ora[ul a intrat în
componen]a Imperiului habsburgic pentru dou` secole, fiind
colonizat masiv cu germani catolici ([vabi). Tot de la începutul
secolului al XVIII-lea dateaz` [i cl`dirile emblematice ale
Timi[oarei care i-au imprimat acesteia un aspect baroc.
Catedrala ortodox` a fost inaugurat` solemn în anul 1946, de
c`tre regele Mihai I.
Numele ora[ului este legat [i de izbucnirea revolu]iei
anticomuniste din decembrie 1989, care aici a fost ini]ial
reprimat` cu violen]` de autorit`]ile comuniste.
Pia]a Unirii, Catedrala romano-catolic`
(1733-1773) [i statuia Sfintei Treimi.
Întreaga pia]` poart` pecetea stilului baroc
România | Oameni [i a[ez`ri
Pia]a Victoriei (Pia]a Operei),
Palatul Dauerbach
141
Pia]a Victoriei (Pia]a Operei).
Aici se g`sesc o serie de cl`diri
importante: Opera, Teatrul Na]ional,
Catedrala ortodox`, Muzeul
Banatului etc
Pia]a Unirii (Pia]a Domului)
România | Oameni [i a[ez`ri
143
Sighi[oara
Sighi[oara (Schäessburg) a fost fondat` ca ora[ medieval transilv`nean în secolul al XIII-lea de c`tre coloni[tii sa[i.
Aceasta este men]ionat` pentru prima dat` în 1280 sub numele de „Castrum Sex”.
Ca [i alte ora[e medievale din Transilvania, el dispunea de fortifica]ii, dintre care s-au p`strat însemnate por]iuni de
ziduri [i turnurile de ap`rare (turnul cu ceas, turnurile cizmarilor, croitorilor, cojocarilor, m`celarilor, frânghierilor,
giuvaergiilor, cositorarilor). Str`zile înguste, pietruite, casele în culori vesele, trecerile boltite [i ferestrele împodobite
adesea cu flori dau str`zilor Sighi[oarei un aer inconfundabil. Turnul cu ceas, adev`rata emblem` a ora[ului, dateaz`
din secolul al XIV-lea. Cu o în`l]ime de 64 m, el poart` pecetea stilului baroc, în care a fost ref`cut dup` marele incendiu
din 1676 care a distrus foarte multe dintre vechile construc]ii ale Sighi[oarei. Majoritatea caselor sunt ulterioare acestei
date, p`strând tr`s`turi baroce [i renascentiste (în variant` transilv`nean`). Una dintre pu]inele construc]ii civile p`strate
de dinainte de marele incendiu este „casa lui Vlad Dracul” în care se presupune c` ar fi locuit, între 1431 [i 1435,
principele valah cu acest nume, domn al ¥`rii Române[ti pentru o scurt` perioad`, [i tat`l lui Vlad ¥epe[.
Sighi[oara este singurul burg medieval din Europa care continu` s` fie locuit. Bine conservat, el a p`strat deopotriv`
o atmosfer` aparte, fiind o atrac]ie turistic` de prim` importan]` a Transilvaniei.
Strada îngust` din
vechea cetate, m`rginit`
de locuin]e cu o
arhitectur` medieval`
Casa cu cerb
Magazinul de antichit`]i
din centrul cet`]ii
România | Oameni [i a[ez`ri
Turnul cu Ceas.
Figurinele de pe fa]ada dinspre cetate.
La baz`, Zei]a P`cii cu o ramur` de m`slin în
m~n`, în dreapta ei, un tobo[ar care bate
sferturile de or`. Deasupra lor, Zei]a Drept`]ii, cu
balan]a în m~n`, [i Zei]a Justi]iei, legat` la ochi,
cu sabia ridicat`. Celelalte dou` statuete
simbolizeaz` Ziua [i Noaptea.
În dreapta, unul dintre cele dou` cadrane uria[e ale
ceasului, fiecare av~nd cca. 2.40m \n diametru
Turnul cu Ceas. Detaliu
Turnul cu Ceas [i
Casa Vlad Dracul
Potrivit legendei, aici ar fi
locuit domnitorul muntean
Vlad Dracul în timpul
[ederii lui la Sighi[oara
România | Oameni [i a[ez`ri
Târgu Mure[
Palatul Culturii din Târgu Mure[ a fost construit între anii 1911 – 1913 [i se remarc` prin decora]iile sale deosebite:
fresce, basoreliefuri, acoperi[ din majolic` bleu-alb-roz, mozaic monumental. Holul este decorat cu oglinzi vene]iene. Sala
Oglinzilor are [ase vitralii de o mare valoare artistic`. Cl`direa are trei etaje, iar fa]ada se face remarcat` prin decora]iunile
sale deosebite, în special mozaicul realizat dup` desenele pictorului Aladár Körösföi Kreisch.
Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art`.
Cl`direa-monument a Prefecturii a fost construit` între anii 1905 – 1907, ca sediu al vechii prim`rii. Ea poart`
amprenta stilului Jungenstil. Turnul ei, înalt de 60 de metri, a îndeplinit la început rolul de foi[or de foc al ora[ului.
Vedere din Pia]a Trandafirilor
Palatul Prefecturii [i Palatul
Culturii, ornamente exterioare
specifice Jugendstil
România | Oameni [i a[ez`ri
Craiova
Craiova este atestat` documentar în anul 1475. Câteva decenii mai târziu, în timpul domnitorului Vlad C`lug`rul
(1482 – 1495), aici a fost mutat sediul B`niei, institu]ie care a existat pân` în 1831. Casa B`niei este cea mai veche cl`dire
civil` din Craiova (începutul secolului al XVII-lea), datând de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Dup` toate
probabilit`]ile, a fost ridicat` pe locul unei case a boierilor Craiove[ti, din secolul al XV-lea.
Alte monumente de arhitectur` ale
ora[ului sunt: Biserica „Sf. Împ`ra]i
Constantin [i Elena” (secolul al XVIII-lea,
construit` de familia boiereasc` Obedeanu),
M`n`stirea Co[una (din 1572, cunoscut` [i
ca M`n`stirea Bucov`]ului), Biserica Sf.
Dumitru (construit` în 1651 de Matei
Basarab [i ref`cut` ulterior de boierii
Obedeanu), Palatul Dinu Mihail (actualul
Muzeu de Art`, arhitect: Paul Gottereau,
1907), Fântâna Popova (Fântâna
Basarabe[tilor, atestat` din 1613).
Cl`direa Primariei din Craiova,
proiectat` de arhitectul Ion Mincu (1916).
Vedere dinspre parc
Muzeul de Art` (Palatul Dinu Mihail),
construit între anii 1899-1907 dup`
planurile arhitectului francez Paul Gottereau
România | Splendoarea naturii
Diversit`]ii peisajelor române[ti, care cuprind în mod echilibrat mun]i, dealuri [i câmpii, îi corespunde o varietate
de tipuri de locuin]e [i de tradi]ii locale. Fiecare regiune are specialit`]ile gastronomice [i vinurile ei alese, iar
agroturismul contribuie la p`strarea [i punerea în valoare a identit`]ii sale culturale.
În întinsa câmpie fertil` a B`r`ganului, unul dintre principalele drumuri na]ionale conduce de la Bucure[ti la
primele unduiri subcarpatice acoperite de pomi fructiferi [i la podgoriile de la Valea C`lug`reasc` [i Valea Arge[ului.
Coamele mun]ilor împ`durite de brazi coboar` spre paji[ti înflorite, unde siluetele turmelor de oi [i ale c`pi]elor de
fân par a se confunda de departe. Dominând creasta, vârful câte unui munte seme] se pierde în fuioare de cea]`.
Nimeni nu s-ar mira dac` vreo zân` sau vreo vr`jitoare ar ap`rea în mod miraculos din spatele stâncilor... În Vrancea,
fenomene naturale ciudate precum „vulcanii noroio[i” sau „focurile vii”, emana]ii naturale de gaz [i de lut au dat
na[tere unor legende populare, incitând imagina]ia oamenilor.
Carpa]ii v`zu]i de sus
Mun]ii Bucegi prezint` o morfologie variat`. De-a lungul V`ii Prahovei, fiecare vârf de munte are propria
legend`: Furnica, Vârful cu Dor, Piatra Ars`, Omu (2.507 m) sau Sfinxul, stânca emblematic` a Carpa]ilor. Râul lung
al Ialomi]ei ]â[ne[te din inima mun]ilor, pe care îi str`bate dând na[tere unei pe[teri superbe unde, începând din
secolul al XVI-lea, s-au ad`postit mai multe genera]ii de pustnici.
Existen]a cervideelor a dat numele unei frumoase v`i (Valea Cerbului) care coboar` înspre sta]iunile Bu[teni [i
Sinaia. Pe Caraiman, o cruce de mari propor]ii, iluminat` noaptea, este un omagiu adus osta[ilor români c`zu]i în
primul r`zboi mondial.
PeisajSplendoarea naturii
153
În vecin`tatea Bra[ovului [i a culoarului Ruc`r-Bran, principalul drum dintre Transilvania [i Muntenia, se înal]`
zidurile vechi, înc`rcate de istorie [i legende vampirice, ale castelului Bran. Satele Bran, Moeciu, Fundata [i ßirnea
au devenit destina]ii turistice foarte c`utate. În por]iunile stâncoase, spectaculoase din Piatra Craiului, sculptate de
vânt [i de ploaie, care poart` denumiri evocatoare („Orga Mare“,“Acul Cr`p`turii“, „Turnul Mare“ etc.), se
ad`poste[te capra neagr`, ocrotit` de lege, din care supravie]uiesc aici vreo 300 de exemplare. Plante rare
endemice, cum ar fi garofi]a de munte, sunt de asemenea ocrotite.
De la sta]iunea Poiana Bra[ov se ajunge u[or pe Vf. Post`varu (1799 m) care domin` ¥ara Bârsei. În zare, în diadema
ireal` a crestelor F`g`ra[ului, se disting vârfurile Moldoveanu (2.543 m) [i Negoiu (2.535 m), cele mai înalte din ]ar`.
Drumul Transf`g`r`[anului, inaugurat în 1974, cu o lungime de aproape 90 km, face ca „Alpii Transilvaniei”
s` fie accesibili cu automobilul. Înc` de la primele cotituri, drumul se înal]` [i ne d` impresia c` ne lu`m zborul ca
[i cum ne-am afla într-unul din acele helicoptere care se pot închiria la fa]a locului. La cel mai înalt punct al drumului
(2.036 m), mun]ii par s` se bat` în capete, devenind mai stânco[i, de parc` i-am putea atinge; relieful lor haotic ne
aminte[te de prezen]a formelor glaciare: am ajuns la Lacul Bâlea. Urmând poteca pe Strunga Dracului, doar
panselu]ele s`lbatice dau o not` mai cald` peisajului sever al stânc`riilor. Dac` ne uitam prin cadrul gol format de
stâncile cu forme ciudate ale Ferestrei Dracului, privirea îmbr`]i[eaz` o minunat` priveli[te panoramic` asupra
masivului muntos. Coborâ[ul spre hidrocentrala Vidraru este o încântare, pe un drum cu viraje impresionante.
„Dulcea Bucovin`” este împ`r`]ia culorilor: florile, frescele m`n`stirilor [i casele oamenilor au o înf`]i[are vie [i
vesel`. Valea Bistri]ei Aurii ofer` priveli[ti minunate. În acest râu tumultuos de munte, se pot pescui p`str`vi sau se
j
România | Splendoarea naturii
poate face rafting; epoca c`ut`torilor de aur [i a pluta[ilor de alt`dat` a disp`rut demult. Zidurile caselor, dichisite
[i primitoare, sunt decorate cu brâuri multicolore cu motive florale [i geometrice, care le preiau pe cele ale ]es`turilor
tradi]ionale sau pe cele pictate pe ou`le de Pa[te. Vara, barajul de pe Bistri]a [i lacul artificial Izvorul Muntelui (3.000
ha) de la poalele Ceahl`ului, în apropiere de Cheile Bicazului, ascund priveli[ti ce-]i taie r`suflarea. Mai romantic,
Lacul Ro[u poate fi str`b`tut cu barca cu vasle, printre trunchiurile de molid care str`pung suprafa]a apei aidoma
unor sculpturi moderne.
Trecerea din Bucovina în Maramure[ prin pasul Prislop se face prin mijlocul p`durilor dese, traversate de pâraiele
cu ape bogate ale mun]ilor Rodnei. Parcul Na]ional Rodna se întinde pe o suprafa]` de 47 300 ha [i cuprinde specii
vegetale rare, ca de pild` floarea de col] (numit` [i floarea reginei – leontopodium alpinum). Casele [i bisericile din
lemn stârnesc uimirea prin arhitectura lor solid` [i prin încrusta]iile lor mig`loase. Faimoasa poart` maramure[ean`,
cu motive decorative reprezentând soarele, frânghiile împletite, crucile [i roti]ele sculptate în lemn, exprim` mândria
locuitorilor. Din punct de vedere etnografic, Maramure[ul este una dintre cele mai interesante zone din Europa, cu
localnici care poart` înc` ve[mintele tradi]ionale.
În Mun]ii Apuseni, un spirit juc`u[ al naturii pare s` fi cl`dit pentru a se amuza, într-o depresiune de vreo 40m2
numit` „Cet`]ile Ponorului”, galerii subterane f`r` de sfâr[it, de origine glaciar`, care leag` între ele vreo
cincisprezece lacuri, pe[teri [i cascade. Pe acest drum de munte de în`l]ime medie (1200 m), anumite stânci sunt
foarte greu accesibile. În afar` de Sc`ri[oara, Meziad [i Pe[tera Ur[ilor majoritatea pe[terilor nu sunt amenajate
pentru vizitare turistic`. Ici [i colo, câte un panou indicator semnaleaz` vreo gospod`rie de-a mo]ilor. Vara, când
ultimile raze de soare aprind formele ghe]arului „Focul viu”, lumina p`trunde printr-un horn în inima pe[terii ca [i
cum ar da foc stalagmitelor. O galerie coboar` în pant` accentuat` pentru a urca din nou la câ]iva metri distan]`:
este „Lumea pierdut`”, zona forestier` ocrotit`, care î[i merit` pe deplin numele datorit` aspectului s`u s`lbatic,
cu drumuri singuratice care se pierd printre arbori [i stânci.
155
Împ`r`]ia apelor
Dun`rea str`bate printre pantele abrupte [i apropiate ale Carpa]ilor [i ale Balcanilor, la grani]a cu Serbia, pe o
distan]` de 145 km, a[a-zisele Cazane (Por]ile de Fier), ale c`ror nume amintesc „fierberea” apelor produs` în
aceast` zon`, odinioar` stâncoas`. Croazierele cu vaporul permit vizitarea vestigiilor romane [i medievale, ca [i
opririle în porturile fluviale.
La cap`tul drumului s`u, b`trânul fluviu î[i încetine[te curgerea [i depune aluviuni pe o suprafa]` de circa
2.733km2, în Delta Dun`rii. Declarat` rezerva]ie a biosferei, aceasta este o adev`rat` împ`r`]ie a apelor. Meandrele
fluviului se confund` cu o re]ea de canale [i de lacuri, ale c`ror maluri aluvionare ascund mla[tini cu stuf`ri[. Aceste
p`mânturi sunt pe alocuri acoperite de p`duri; cea de la Letea fiind cea mai spectaculoas` prin stejarii seculari [i
lianele de tip sub-tropical. Barca este mijlocul indispensabil de transport pentru pescari [i pentru turi[tii interesa]i s`
observe p`s`rile. Circa 350 de specii diferite de p`s`ri se cuib`resc în stuf`ri[uri, pelicanul fiind cel mai r`spândit
dintre acestea.
Posibilit`]ile de g`zduire sunt diversificate, de la hotelul modern la casa tradi]ional` din lemn sau la hotelul-
vapor. Apusurile de soare din Delt` sunt spectacole de neuitat, ca [i r`s`riturile privite de pe ]`rmul M`rii Negre.
Litoralul românesc are o lungime de 245 km [i este orientat spre est, Constan]a fiind unul dintre cele mai mari
[i mai vechi porturi din Europa. Portul privat din Eforie Nord, recent amenajat, permite proprietarilor de yachturi s`
acosteze la ]`rmul cu nisip fin al sta]iunii. Cu un relief aproape plat, malul M`rii Negre, mult expus soarelui, dar cu
o clim` temperat` [i f`r` umiditate, constituie un mediu sigur [i agreabil. Techirghiolul, sta]iune situat` pe marginea
lacului cu acela[i nume, este locul ideal pentru tratamentele care folosesc n`molul. Mamaia, sta]iunea cea mai
vizitat`, aflat` la o mic` distan]` la nord de Constan]a, dispune de o gam` variat` de activit`]i de agrement.
România | Semnele Credin]ei
Carpa]ii
Compu[i din trei mari grupe – Meridionali, Orientali [i Occidentali – Carpa]ii române[ti ofer` privirii peisaje pe cât de
variate, pe atât de seduc`toare.
ßoseaua Transf`g`r`[an traverseaz` Mun]ii F`g`ra[ din Carpa]ii Meridionali. Trece pe lâng` cascada Bâlea (40 m
în`l]ime) [i ajunge la lacul Bâlea, cel mai mare lac glaciar din Mun]ii F`g`ra[. În zona se mai g`sesc lacurile glaciare: Capra,
C`pri]a [i C`l]un. Un alt obiectiv spectaculos este cascada Capra. Lacul Vidraru ofer` multe posibilit`]i de agrement [i
posibilit`]i de cazare confortabil` în cabanele de pe mal.
Culoarul Ruc`r-Bran, un alt traseu spectaculos, str`bate Carpa]ii Meridionali, legând Muntenia de Transilvania. Se
întinde între localit`]ile Bran – cu celebrul castel de aici – [i Ruc`r.
Parcul Na]ional Piatra Craiului, situat în Carpa]ii Meridionali, în jude]ele Arge[ [i Bra[ov, cuprinde Masivul Piatra
Craiului [i aria Cheilor Dâmbovi]ei [i ale Cheilor Dâmbovicioarei. De un pitoresc deosebit, parcul ad`poste[te o
multitudine de specii floristice [i faunistice valoroase. Masivul Piatra Craiului contrasteaz` cu masivele din jur (F`g`ra[,
Iezer, Bucegi) prin silueta sa îndr`znea]`, remarcându-se prin a[ezarea sa de-a curmezi[ul Carpa]ilor Meridionali [i prin
altitudinea sa maxim` de 2.238 metri. Acest masiv montan impresioneaz` prin cea mai lung` [i cea mai înalt` creast`
calcaroas` din România.
Masivul Caraiman, situat tot în Carpa]ii Meridionali, binecunoscut turi[tilor care frecventeaz` Valea Prahovei, atinge
o altitudine maxim` de 2325 m, dominând împrejurimile. Celebra Cruce a fost ridicat` între anii 1926 [i 1928, din
ini]iativa reginei Maria a României.
Mun]ii Apuseni (Carpa]ii Occidentali), situa]i între v`ile Some[ului [i Mure[ului, nu dep`sesc altitudinea de 1849 m
(Vf. Cucurbata Mare). Forma]i din roci calcaroase, Apusenii ofer`, gra]ie acestei structuri geologice, o varietate de peisaje
[i de forma]iuni naturale inedite: pe[teri (Sc`ri[oara, Pe[tera Ur[ilor), izvoare subterane [i defilee spectaculoase. În`l]imile
blânde [i pantele domoale sunt o caracteristic` a peisajului Mun]ilor Apuseni.
Mun]ii F`g`ra[.
Vedere par]ial` a
lacului de baraj Vidraru
157
România | Splendoarea naturii
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Bicaz)
Cel mai mare lac artificial din România
159
Lacul Ro[u, lac de baraj natural [i
Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din ]ar`
Peisaje din culoarul
Ruc`r-Bran
161
Peisaje de toamn` din
zona Ruc`r-Bran
România | Splendoarea naturii
163
România | Splendoarea naturii
Feeria din adâncuri
Emil Racovi]`, om de [tiinta multilateral, a creat în 1907 o disciplin` nou`, biospeologia, iar în 1920 a fondat la Cluj
primul Institut de Speologie din lume. Anima]i de spiritul iscoditor al mentorului lor, urma[ii lui Racovi]` au trecut la
explorarea intensiv` a regiunilor carstice din România. Datorit` lor, num`rul de pe[teri a cresut de la cca. 500, cât a fost
mo[tenirea lui Racovi]`, la peste 12.000 în prezent, cifra care ne plaseaz` în plutonul de top al Europei. Multe dintre
aceste pe[teri sunt lungi de zeci de kilometri, adânci de câteva sute de metri, ascund s`li uria[e, râuri [i lacuri subterane,
minerale rare, fosilele unor specii de mult disp`rute, urme ale vie]uirii oamnilor începând din paleolitic pân` în evul mediu.
O adevarat` dimensiune geografic` aflat` în continu` expansiune, cu un mare poten]ial [tiintific, turistic [i explorativ.
Speologia e [tiinta care aduce lumina în întuneric, spunea Racovi]`. În ultimele dou` decenii, câteva descoperiri
speologice române[ti, al`turi de unele performan]e sportive [i culturale, au înseninat cerul monoton al imaginii României.
Nu a fost publica]ie sau televiziune important` în Europa [i SUA care s` nu prezinte pe larg Pe[tera Movile de la Mangalia,
primul ecosistem subteran din lume independent de energia solar`. Pasul omului de la Vârtop, cea mai veche urm` de
Neanderthlian datat` din lume, de 62.000 de ani, a fost primit cu maxim interes la fel ca descoperirea într-o pe[tera din
Banat a celor mai vechi oameni moderni din Europa. Foarte recent, o descoperire antropologic` f`cut` la pe[tera Baia
de Fier din Oltenia, a produs alte emo]ii în lumea [tiin]ific`.
Galeria Paradisului, Mun]ii Bihor
Un nuf`r din gr`dina cu flori de calcit,
desi[urile luxuriante din ace
[i corali [i o coloan` ferm`, împodobit`
de podoabe baroce, sunt printre
atrac]iile Pietrei Altarului
165
Sala Biseric`, Ghe]arul Sc`ri[oara,
Mun]ii Apuseni.
Madone, sfin]i [i altare de ghea]`
cresc sub cupola arcuit` a s`lii
Pe[tera Rece, Mun]ii Apuseni.
Stalactite fistulare de 2,5 metri
lungime, de extrem` fragilitate
Bazinele Cadânelor, sistemul Topolni]a-
Epuran, Podi[ul Mehedin]i.
Apele au inundat o p`dure de
stalagmite, formând o delt` mineral`
subp`mântean`
Tunelul Timpului, sistemul Topolni]a-
Epuran, Podi[ul Mehedin]i.
Galeria cu form` eliptic` a fost cândva
conducta natural` a apelor care
str`b`teau pe[tera
Popas în Geoda, Pe[tera Altarului,
Mun]ii Apuseni.
Cavit`]ile cândva complet inundate
au fost c`ptu[ite cu cristale
România | Splendoarea naturii
Panorama iernii în
Mun]ii Bucegi
169
România | Splendoarea naturii
Frumuse]ea iernii în
rezerva]ia Piatra Craiului
171
Peisaje din
Mun]ii Apuseni
Peisaje din
Mun]ii Apuseni
Moar` de ap` pe
Valea Bârnii.
Mun]ii Apuseni
Delta Dun`rii
Rezerva]ie natural` unic` în Europa [i atrac]ie turistic` major`, Delta Dun`rii constituie un adev`rat paradis al florei
[i faunei, cu peisaje nealterate de interven]ia omului. Întins` între bra]ele Dun`rii – Chilia, Sulina [i Sf. Gheorghe – pe
aproximativ 5.000 kmp, Delta este un p`mânt tân`r din punct de vedere geologic, format de aluviunile depuse de fluviu
la v`rsarea sa în Marea Neagr`. Delta Dun`rii reprezint` mediul natural de via]` pentru o multitudine de specii vegetale
(cele mai r`spândite sunt trestia, salcia alb` [i rogozul) [i animale. Prim`vara [i toamna, pot fi întâlnite nu mai pu]in de
300 de specii de p`s`ri, multe migratoare, care poposesc în Delt`. Pescarii vor afla aici cea mai bogat` zon` de pescuit
din România.
Trestia, o prezen]` permanent`
în Delta Dun`rii
Canalul
Ciob`nesc,
jude]ul Tulcea
România | Splendoarea naturii
Peisaje din Delta Dun`rii
Insula Sacalin, colonie de
pelicani [i lagun`
Litoralul M`rii Negre
Litoralul românesc cu poten]ial turistic se întinde de la Capul Midia, la nord, pân` la Vama Veche, la sud, cea mai
mare parte a sta]iunilor situându-se la sud de Constan]a. Unele dateaz` de la începutul secolului al XX-lea (Mamaia,
Eforie Sud / Carmen Sylva), altele sunt construite dup` al doilea r`zboi mondial (Olimp, Saturn, Venus, Neptun). Sta]iunile
litoralului dispun de factori naturali de cur`, cum sunt aerosolii din atmosfer` sau n`molul. Unele beneficiaz` [i de ape
termale. Cele mai importante ora[e ale litoralului românesc sunt Constan]a [i Mangalia, cu obiective istorice interesante
(greco-romane, bizantine, genoveze [i otomane) [i cu posibilit`]i de cazare moderne. Totodat`, acestea sunt [i cele mai
importante porturi maritime române[ti.
Hoteluri [i restaurante
Partea de nord a sta]iunii Mamaia
Plaj` [i hoteluri \n sta]iunea
Neptun-Olimp
181
183
Discotec~ in Neptun
Hotelul Rex, Mamaia
Text Diane Chesnais
FotografiiOvidiu Morar
Dan Ioan DinescuMircea Savu
Fotografii aerieneßtefan Petrescu
Redactare si legendeDaniel Foc[a
Irina SpirescuDana Voiculescu
Concep]ie grafic`Adrian Sorin Georgescu
DTP Gabriel Nicula
Coordonator proiectArpad Harangozo
© NOI MEDIA PRINT
B-dul. Nicolae B`lcescu nr. 18Bloc Dalles, Bucure[tiTel.: 021 222 79 72Fax: 021 202 91 82e-mail: [email protected]
Tip`rit la „R. A. MONITORUL OFICIAL“