ROMA DE LA REGALITATE LA IMPERIU
-
Upload
colorado-butler -
Category
Documents
-
view
114 -
download
10
description
Transcript of ROMA DE LA REGALITATE LA IMPERIU
ROMA DE LA ROMA DE LA REGALITATE LA REGALITATE LA
IMPERIUIMPERIU
ROMA DE LA ROMA DE LA REGALITATE LA REGALITATE LA
IMPERIUIMPERIUPROF. Emanuela Liana PROF. Emanuela Liana
StanStan
Romanii traiau in gintiExistau mai multe categorii sociale
(patricieni, plebei şi sclavi)
ROMA CELOR SAPTE REGI(753-509 î. H)
GINTA era alcătuită din oameni care aveau acelasi strămos. Seful gintei era cel mai bătrân membru al acesteia
Conducerea Romei regale era asigurata de
Rege Comandant supremJudecator supremMare preot
Senat Sfatuitorul regeluiPreia conducerea la moartea
regelui
Adunarea poporuluiAlege regeleVoteaza legile
Roma regală
Roma republicană (509-27 î. Hr.)
Se impune un nou regim politic bazat pe “res publica” (treburile publice).
Statul funcţionează datorită colaborării dintre Senat, magistraturi şi Comiţii (adunările poporului).
1. Consulatul: doi membri (aleşi anual de către Senat).
Aveau rolul de: a convoca adunările; a conduce în politica internă şi
externă; conducători supremi ai armatei.
La vreme de război se numea un dictator, un magistrat căruia i se încredințau puteri extraordinare pentru o perioadă maximă de 6 luni.Avea puteri nelimitate militare şi civile.Era numit la propunerea Senatului.
DICTATORUL
2. Senatul: era format din conducătorii clanurilor: patricieni (patres) şi foşti consuli. Rolul acestuia era de a-i sfătui pemagistraţi şi de a autoriza deciziilepopulare.
Alţi magistraţi• Pretorul: administraţia juridică civilă şi
uneori comandant militar;
• Edilii: supravegheau organizarea şi funcţionarea pieţelor, comandau poliţia;
• Cvestorii: administrau tezaurul public;• Cenzorii: efectuau recensământul
cetăţenilor şi întocmeau lista cu membrii Senatului.
LEGILE CELOR XII TABLESeccesiunea 494 î.Hr.
• Muntele Sacru
• Plebeii obţin dreptul de a alege tribuni
• plebeu
• Primele legi scrise
3. Tribunatul plebei: era alcătuit, la început, din doi magistraţi ce aveau funcţia de a-i proteja pe cetăţeni de acţiunile arbitrare ale celorlalte instituţii de conducere. Aveau drept de veto faţă de orice măsură a unui magistrat sau a Senatului.
Transformarea Romei într-un imperiu
Sec. V-III î.Hr. – Roma cucereşte Italia (luptele cu galii, latinii, etruscii, samniţii şi grecii);
264-146 î. Hr. – războaiele punice (cu Cartagina pentru controlul Mării Mediterane);
168 î. Hr. – cucerirea Macedoniei;146 î. Hr. – cucerirea Greciei;30 î. Hr. – Egiptul devine provincie
romană.
Criza republicii Pe plan social, se adânceşte conflictul dintre bogaţi şi
săraci. Alături de patricieni şi plebei apare o categorie intermediară: cavalerii (noii îmbogăţiţi);
Pe plan politic, populaţia s-a împărţit în două partide: optimaţii (senatorii) şi popularii (plebea şi cavalerii);
Pe plan militar, generalii au dreptul de a-şi înzestra militarii, drept consecinţă se formează armatele de mercenari care vor duce la apariţia războaielor civile.
REFORME
• FRAŢII GRACCHI – TIBERIUS
- GAIUS
• CAIUS MARIUS
SFÂRŞITUL REPUBLICII
• Instituţiile republicane nu mai fac faţă întinderii considerabile a teritoriului
• Se declanşează războaiele civile şi răscoale ale sclavilor - Spartacus
• Soluţii temporare: triumviratele
Primul triumvirat 60 î.Hr.: Crassus, Caezar, Pompei CAIUS IULIUS CAESAR –dictator
Al doilea triumvirat 43 î.Hr.: Lepidus, Marc Antoniu, OctavianOCTAVIANUS AUGUSTUS- princeps senatus, imperator
PRINCIPATUL• În anul 27 î.Hr., întors victorios din
Egipt, Octavian este întâmpinat de Senat cu propunerea de a deveni dictator pe viaţă.
• Octavian respinge propunerea, ţinând cont de destinul tragic al lui Iulius Caesar, şi acceptă titlul de imperator.
Microsoft Office PowerPoint 97-2003 Pres
ORGANIZAREA IMPERIULUI
• PROVINCII IMPERIALE
• PROVINCII SENATORIALE
ROMANIZARE• PAX ROMANA
OCTAVIAN AUGUSTUS MĂSURI CULTURALE• Asigură dezvoltarea
culturii. În timpul său au avut reale contribuţii în susţinerea financiară a activităţilor culturale MECENA şi AGRIPPA.
• S-au afirmat scriitori de marcă : OVIDIU, HORAŢIU, VIRGILIU.
PUBLIUS OVIDIUS
NASO
PUBLIUS VERGILIU
MARO
MĂSURI CULTURALE
• S-au realizat mari construcţii urbanistice.
• « Am găsit Roma de cărămidă şi o las de marmură » (Octavian Augustus)
FORUL LUI AUGUSTUS
PANTEONUL
TRAIANPOLITICA INTERNĂ
• Redresează finanţele statului, micşorează impozitele (mai ales după cucerirea Daciei.
• Întreţine bune raporturi cu Senatul.
Microsoft Office PowerPoint 97-2003 Pres
TRAIANPOLITICA INTERNĂ
Se lansează într-o adevărată politică de construcţii. Ex. Portul Ostia, Forul lui Traian.
TRAIANPOLITICA EXTERNĂ
Cucereşte
Dacia,
Nordul
Arabiei,
Mesopo-
tamia şi
Armenia.
PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ
CARACTERISTICI• Dezordine în
armată• Fluctuaţia
domniilor• Se intensifică
atacurile barbarilor.
FILIP ARABUL(244 – 249)
PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ
• Printre puţinii împăraţi meritorii din această perioadă se numără Aurelian (270 – 275).