Revista Misiunea Casa nr. 10 - decembrie 2007 - ianuarie 2088

Misiunea CASAwww.misiuneacasa.roCo

nstrucþii

· Ren

ovãr

i ·Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Secretulamenajãrilor de calitate

dec. 2007

ian. 2008

665.000 ROL

50LEI

Nr. 10 (XXVI)

LA PAGINA 67

cu premii în scule electriceCONCURSCONCURS

Decoraþiuni în ton cu Sfintele Sãrbãtori

Energie termicã pe bazã de gaze naturale

Cele mai cunoscute specii de conifere

Varujan Vosganian:

Piaþa

constr

ucþiil

or

în urm

ãtorul

decen

iu

La pagina 22

SPECIAL: In

terviu2008 Start pentru

UN NOU ÎNCEPUT! Start pentru

UN NOU ÎNCEPUT!

Un living de mare efect

Casã veche, în stil rustic, renovatã ºi modernizatã

Pag. 36

Amenajare în culori deosebit de

elegante: roºu, crem, maro închis

Pag. 44

Vis împlinitVis împlinit

Misiunea Casa: The Next Generation

J ocurile copilãriei par aceleaºi, oricât de

surprinzãtoare (agresive?) ar fi noile inovaþii

apãrute în universul celor mici. O fetiþã va amenaja

camera pãpuºii la fel de preocupatã, iar bãieþelul

se va concentra de fiecare datã asupra înãlþimii la

care îºi va ridica greutatea macaraua lui multicolorã.

Poate cã, din loc în loc, se vor aprinde câteva

beculeþe în plus sau sunetele scoase de un difuzor

minuscul vor fi tot mai fidele. Ai crede cã aceste inovaþii fac tot farmecul jocului, dar e posibil ca cei

mari sã mizeze pe o carte greºitã. Copiii ºtiu sã surprindã esenþialul: noutatea autenticã ºi oportunitatea.

Aceste cuvinte ar trebui sã ne însufleþeascã ºi pe noi. Ei descoperã lumea, scruteazã forme, culori ºi

posibilitãþi cu o curiozitate de care noi uitãm cã

suntem capabili. Obiectele lor capãtã semnificaþii

ce ne forþeazã imaginaþia, deoarece sunt esenþe ºi,

în acelaºi timp, premizele unei aventuri.

Încercãm sã ne întoarcem ºi noi acolo cât mai

des, sã reînvãþãm sã privim lucrurile ca ºi cum am

face-o pentru prima datã. Vrem sã fim copii, ca

sã ne putem simþi permanent la început de drum,

investind cu noi valori obiectele pe care le folosim.

Astfel, acumulãm tot mai multã energie pentru

redacþia

Misiunea Casa, v-am convins, în decursul anilor,

de constanta noastrã dorinþã de a cerceta. În fond,

nu suntem singurii angrenaþi în acest proiect –

în tot ce facem ne gândim ºi la familiile noastre,

dacã informaþiile pe care vi le oferim le-am folosi

cu acelaºi entuziasm ºi pentru viitorul propriilor copii. Am face-o, ba, mai mult, cunoºtinþele pe care le

cãpãtãm în munca noastrã de documentare le transmitem, în forma potrivitã, ºi lor. Aþi fi surprinºi de

felul în care se joacã, observând preocupãrile celor mari. În fond, ce poate fi mai înþelept pentru un

pãrinte decât sã-ºi educe copilul în spiritul muncii, al lucrului bine fãcut ºi al ingeniozitãþii?

Cu atât mai mult acum – de Crãciun ºi

Anul Nou – suntem pregãtiþi sã ne scrutãm

conºtiinþa ºi sã vedem ce ar fi trebuit sã

facem mai bine. Dumneavoastrã aþi intuit de

fiecare datã ºi ne-aþi semnalat dacã drumul

pe care mergem este corect. Cu riscul de a fi

lipsiþi de modestie, vã spunem cã, în foarte

multe cazuri, am fost încurajaþi. Iar jocul pre-

ocupat al micilor noºtri constructori a fost un

semn cã nu suntem departe de adevãr.

Misiunea CASA

PREªEDINTE Ioana Ceccarelli

REDACTOR-ªEF Lucian Nicolescu

S.G.R. Andreea Cernatoni

REDACTORI Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz COLABORATORI dr. Iulia Boian Ana Tomescu ing. Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

DTP & LAYOUT Rodica Manole

PREPRESS Dragoº Manole

FOTOGRAF Mihaela Matei

FOTO COPERTÃ Marius Bãrãgan

CONSULTANÞI ing. Florin Boian DE SPECIALITATE arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

PUBLICITATE Dan Tomescu Lavinia Cojocaru Bogdan Stãnescu

ABONAMENTE Adrian Neagu

DIRECTOR DIFUZARE Mihnea Ghedrãuþeanu

DIRECTOR PRODUCÞIE Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC Livia Bãrãgan

TIPAR Infopress S.A.

ISSN 841-2432

Adresa redacþiei:

ªoseaua Panduri nr.25,

bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

Telefon: 021/411.00.29

Fax: 021/411.03.29

e-mail: [email protected]

Revistã editatã lunar de

LEON CONSULTING

în colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART

© Reproducerea oricãrui material scrissau ilustrativ din aceastã publicaþieeste permisã doar cu acordul editorului.

Revista MISIUNEA CASA beneficiazã de rezultate de audienþã conform

Studiului Naþional de Audienþã mãsurate în perioada aprilie – iulie 2006

Publicaþie auditatã în perioada

iulie – decembrie 2006

Editorial

Magia Crãciunului, alãturi de cei dragiAflaþi care sunt cele mai noi ºi folositoare soluþii

pentru amenajarea unui cãmin în straie de sãrbãtoare. 6

„Semne bune anul are“2008 anunþã creºteri salariale ºi facilitãþi pentru investitori – ne

declarã Varujan Vosganian, Ministrul Economiei ºi Finanþelor. 22

Confortul locuinþei, o alegere personalãEvaluarea surselor de energie ale acestui secol

ne îndreaptã atenþia spre gazele naturale. 25

Eficienþã termicã pentru orice casãSoluþii uzuale ºi recomandãri pentru alegerea

sistemului de alimentare cu apã caldã. 30

Un vis împlinitRenovarea în regie proprie a unei case vechi,

afectate de trecerea anilor, poate reprezenta o provocare. 36

Un living de mare efectSpecialiºtii noºtri vã oferã sfaturi pentru planificarea

ºi amenajarea livingului pe care vi-l doriþi. 44

Idei inedite pentru bãi moderneInspiraþia ºi ºtiinþa designerilor transformã un spaþiu banal

într-o camerã ingenios decoratã ºi plãcut iluminatã. 50

Laboratorul doctorului ªapcãAflaþi cum se realizeazã corect panta de scurgere pentru

podeaua din baie, precum ºi cât de importantã este aceasta. 56

Redecorare marcantãPrin acoperirea scãrilor cu mochetã ºi dale din sticlã,

aspectul intrãrii în locuinþã se schimbã fundamental. 58

SumarSumar

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Paginile 30–34

Paginile 22–24

Paginile 36–43

Paginile 44–49

Apã caldãConfortul, asigurarea cantitãþii necesa-

re ºi eficienþa energeticã joacã azi un rol important în alegerea sistemului

de alimentare cu apã caldã. De aceea, ne-am decis sã vã prezentãm cele

mai uzuale soluþii pe aceastã temã.

Piaþa construcþiilor – motorul economiei în urmãtorul deceniu

Aceasta este prognoza, la graniþa dintre ani, a Ministrului Economiei ºi Finanþelor, Varujan Vosganian, într-un dialog obiectiv cu reporterul revistei noastre.

Cu finisaje de calitate ºi mânã de lucru experimentatã, nimic nu este imposibil în

amenajãri. Sã vedem, însã, ºi metoda de lucru!

Un vis împlinitUn vis împlinitO casã din mediul rural, împreunã cu anexele ei, au fost renovate ºi modernizate integral.

Un living de mare efectUn living de mare efect

BricolajDoriþi un dressing spaþios, în vecinãtatea dormitorului?

Aflaþi cum îl puteþi executa chiar voi, din scânduri de lemn. 64

Specialiºtii vã rãspundIatã câteva soluþii tehnice ºi sfaturi utile pentru

îmbunãtãþirea confortului, oferite celor care ne scriu. 68

Misiunea Casa în Cetatea BãnieiCea de a doua întâlnire a forumiºtilor noºtri

a animat „Zilele oraºului Craiova“. 71

Geotehnica pentru toþi: tasarea pãmântuluiImportanþa acestei ºtiinþe este evidentã mai ales

în cazul modificãrilor structurale ale terenului. 72

Un cãmin cu adevãrat... liniºtitAflaþi cum puteþi asigura liniºtea casei prin evitarea

ºi înlãturarea poluãrii fonice din interior ºi exterior. 76

Paraclisul Universitãþii BucureºtiFosta Bisericã Rusã, devenitã paraclisul Universitãþii Bucureºti,

este loc de pelerinaj pentru studenþii din toatã þara. 80

Jurnal de cãlãtorieVeneþia este întruchiparea multor secole de culturã, istorie

ºi arhitecturã, pãstrate parcã neatinse pentru omenire. 84

În cãutarea frumosului pierdutªtergarele bunicilor din foile de zestre sunt încã pline de culoare

ºi prospeþime prin grija muzeografilor români. 88

Coniferele, tinereþe fãrã bãtrâneþePersistenþa ºi frumuseþea frunziºului conferã acestora

un rol esenþial în decorarea parcurilor ºi grãdinilor. 92

Paginile 20–21

Paginile 76–78

ShoppingE sezonul decoraþiunilor pentru brad, iar firmele din domeniu au oferte pentru toate buzunarele ºi preferinþele.

Puþini ºtiu care sunt pericolele la care se expun trãind, zi de zi, într-un mediu poluat fonic. Din fericire, existã ºi soluþii de reme-diere a situaþiei.

Un cãmin cu adevãrat... liniºtit

TasareaMulþi dintre cei care au devenit posesorii unei case îºi dau seama de valoarea studiului geo-tehnic abia dupã câþiva ani, când construcþia începe sã crape sau sã se încline.

Paginile 50–55 Paginile 58–62Iatã o nouã amenajare ºi câteva mici intervenþii de bricolaj.

Paginile 64–66

Confortul ca opþiune individualãGazele naturale au devenit tot mai utilizate pentru încãlzirea locuinþelor, din câteva motive simple: confort, siguranþã în exploatare, eficienþã ºi prote-jarea mediului înconjurãtor.

Paginile 25–28

Paginile 72–73

O baie fãrã ferestreO baie fãrã ferestreÎn lipsa luminii naturale, alegerea culorilor e capitalã.

Redecorare marcantãcu mochetã ºi dale din sticlãRedecorare marcantãcu mochetã ºi dale din sticlã

Un dressing spaþios în apropierea dormitoruluiUn dressing spaþios în apropierea dormitorului

design interior

MAGIA CRÃCIUNULUI alãturi de cei dragi

Misiunea CASA 10/07 l 7

Foto

: IK

EA

Elementele principale de sãrbãtori,mirosul de brad, miile de luminiþe din ferestre ºi colindele tradiþionale vã îmbatã simþurile.

living

O noapte plinã de emoþii Dacã i-aþi scris Moºului, sigur aºteptaþi cu nerãbdare sã vedeþi darurile de sub brad.

Zi sfântã pentru creºtiniCrãciunul este o sãrbãtoare specialã a tuturor creºtinilor

ºi un bun prilej pentru a dãrui familiei momente unice.

dragi

ªeminee de efect...Imaginea unei familii reunite în seara de Crãciun, la un pahar de vin roºu, în faþa ºemineului pare o filã desprinsã din cãrþile cu poveºti. ªi totuºi, realitatea demonstreazã cã nu e nevoie de o cabanã la munte ºi nici mãcar de zãpadã pentru a putea contempla focul în propria dumneavoastrã

locuinþã. Soluþiile moderne oferã variante adaptabile oricãrui tip de spaþiu, indiferent dacã acesta este de mari sau mici dimensiuni. Vã puteþi crea un Crãciun de poveste, aºteptându-i surprizele în faþa unui ºemineu original.

8 l Misiunea CASA 10/07

design interior

livin

g

În noaptea de Crãciun, tradiþia spune cã se pune pe foc un lemn de brad pentru cã acesta va aduce în casã lumina lui Isus, dragoste ºi liniºte suflleteascã.

Datoritã formelor simple,un ºemineu modern se va inte-gra într-o încãpere mobilatã dupã cele mai noi tendinþe ºi va da casei un plus de eleganþã. Mãcar pentru o clipã

uitaþi de stresul din fiecare zi ºi încercaþi sã vã bucuraþi de farme-

cul sãrbãtorilor de iarnã.

Foto

: FO

CUS

DES

IGN


design interior

livin

g

Punctul de atracþieîn camerele de zi este de obicei televizorul, dar amenajarea unui spaþiu plãcut, pentru conversaþie ºi distracþie, va face ca acesta sã treacã în planul doi.

Un stil specialDacã vreþi ca anul acesta sã vã aranjaþi ca-sa într-un stil deosebit, decoraþi-o în tonuri calde ºi strãlucitoare: folosiþi roºu, auriu ºi portocaliu în combinaþie cu alb. Nu trebuie sã lipseascã lumina, sub diverse forme, eventual lumânãrile parfumate.

Efectul-luminãdin decorul mesei poate transforma radical atmosfera,

indiferent dacã este naturalã sau alegeþi

un candelabru.

Bijuteria din camera de ziÎntr-o locuinþã ultramodernã nu se poate sã lipseascã mobilierul pentru bar, iar modelul cu cadru din inox ºi etajere din sticlã pare a fi cel mai potrivit pentru living.

Foto

: KA

RE D

ESIG

N


O lume în negru-auriu Inspiraþia pentru culorile pe care

le folosim în amenajãri poate veni de oriunde: naturã, metale

preþioase, artã sau... arheologie.

Puterea de influenþã a roºuluiEste important sã alegem nuanþa potrivitã pentru a obþine efectul dorit. Roºul este o cu-loare puternicã, cu proprietãþi energizante.

Detaliile strategice echilibreazã balanþa dintre locuire ºi stil, de aceea obiectele se aleg în acord cu tema amenajãrii.

Verde pentru accesorii Nu doar bradul de Crãciun

poate defini spaþiul cu verdele lui crud, ci ºi decoraþiunile exotice cu aceeaºi culoare.

Foto

: EX

OTI

QUE

Exotic în trenduriFiecare persoanã care vrea sã schim-be imaginea casei în care locuieºte îºi pune propria sa amprentã ºi îi dã acesteia, cu ajutorul „importurilor“, un stil personal, care îi defineºte gusturile. În unele cazuri, obiectele de decor cu influenþã asiaticã pot atrage atenþia ºi, mai mult decât atât, pot impresiona pe cei care vã trec pragul în perioada sãrbãtorilor.


design interior

dorm

itor

Dormitor romanticSpaþiul privat, în care personalita-tea proprietarului se manifestã cel mai pregnant, este dormitorul. Aici este permis un stil deosebit, dar menþinând armonia pieselor de mobilier, a culorilor, obiectelor decorative ºi þesãturilor. Patul, elementul principal al încãperii, este „îmbrãcat” de fiecare datã cu lenjerie finã ºi elegantã.

Lumina difuzã accentueazã iluzia de spaþiu

ºi creeazã un look nou pentru dormitor cu ajutorul lenjeriei în

contrast cu restul amenajãrii.

Foto

: IN

NOVA

Discret amenajatUn perete, de exem-plu, poate fi colorat folosind o nuanþã mai puternicã, pentru a atrage privirea. Astfel, pot fi puse în evidenþã diverse piese de mobi-lier sau de decor.

Mai mult spaþiu Finisajele în contrast, la nivelul duºumelelor ºi pereþilor, merg pe ideea „creãrii“ spaþiului ºi a punerii mobilieru-lui în valoare.

Alãturi de îngeri Dacã în decorul casei introduceþi ºi câþiva îngeraºi, veþi avea parte de o stare de liniºte pe toatã durata sãrbãtorilor, pentru cã aceºtia oferã sentimentul protecþiei divine.


design interior

bucãtã

rie

Foto

: FR

ANKE

Un Crãciun de visMirosul bunãtãþilor pregãtite cu grijã, aºteptarea lui Moº Crãciun ºi vremea co-lindelor sunt cu siguranþã sarea ºi piperul acestei Sfinte Sãrbãtori. Bucãtãria are un rol bine determinat, pentru cã masa de Crãciun este în centrul atenþiei.

Nuanþele de pãmânt, precum maro, mahon ºi cãrãmiziu,

sunt potrivite bucãtãriei, ca ºi altor încãperi ale locuinþei.

Electrocasnice de top Pânã nu demult ignorate de

cãtre designeri, astãzi încorpo-rabilele îºi revendicã locul în

bucãtãriile moderne.Bucãtãria viitoruluiMaterializate în diverse mãrci de lux, electro-casnicele moderne întruchipeazã visele ºi dorinþele consumatorilor, oferindu-le un maximum de eficienþã, un design elegant ºi sofisticat.

High lifeNoile concepte orienteazã bucãtãria cãtre dotarea cu elec-trocasnice built-in, mai exact cu produse incor-porabile moderne.


Modelele la modãîn materie de artã decorativã pentru masa de Crãciun urmeazã în acest sezon liniile curbate ºi culorile transparente care dau un aer de prospeþime.

Un cadru ceremoniosAlegeþi veselã de calitate,

câteva sfeºnice cu lumânãri ºi pahare de cristal pentru a oferi o masã de neuitat celor dragi.

În tandem...Încercaþi sã asortaþi vesela de pe masã cu draperiile ºi decoraþiunile. Roºu este, aºa cum ºtie toatã lumea, culoa-rea tradiþionalã a Crãciunului, dar puteþi folosi ºi o altã variantã, obþinând acelaºi efect – o atmosferã unitarã, potrivitã unui cãmin.

O masã de sãrbãtoriPuteþi crea o atmosferã de sãr-bãtoare cu mici aranjamente din crenguþe ºi conuri de brad, lumâ-nãri ºi globuri colorate, aºezate în centrul mesei. ªi nu uitaþi: cu-lorile preferate ale Moºului sunt cele mai potrivite pentru decor: roºu, alb ºi auriu.

Foto

: M

OBEX

PERT

Vesela, ºi ea în tendinþeTratatã drept un instrument de care doar ne folosim pentru a bea sau a mânca, trebuie sã ºtiþi cã vesela este ºi un element decorativ care, ales cu bun-gust, va aduce un plus de originali-tate mesei festive.


Distracþie la maximMoº Crãciun soseºte în fiecare an cu daruri pentru toatã lumea ºi o asemenea sãrbãtoare trebuie întâmpinatã cum se cuvine.Decorarea casei nu se limiteazã doar la zonele în care ne primim musafirii, baia fiind ºi ea un spaþiu ce poate fi utilizat de exemplu, pentru rãcit ºampania.

Foto

: RO

MST

AL

Fascinaþi ºi atraºi de oglinziAvând proprietãþi magice, oglinzile nu doar reflectã obiectele, ci creeazã ºi iluzia unui spaþiu mai larg.

Finisaje asortateDacã vã doriþi o baie ultramoder-nã, puteþi opta pentru finisajele pereþilor de tip mozaic, într-o nuanþã asortatã cu pardoseala.

La un pahar de vorbã Într-o locuinþã suficient de

mare, nu veþi mai avea valoa-rea exactã a spaþiului, în spe-

cial în noaptea Anului Nou.

design interior

baie


design interior

baie

Spaþiu preþiosÎntr-o baie de mici dimensiuni, fiecare centimetru este important, de aceea specialiºtii vã recomandã renunþarea la obiectele sanitare clasice care ocupã mult spaþiu ºi orientarea cãtre ideile nonconformiste care transformã astãzi orice încãpere într-o adevãratã artã a amenajãrilor interioare, folosind un design futurist.

Confort ºi eficienþãPractic, fiecare zi începe ºi se

terminã în baie, de aceea un spaþiu eficient ce menþine un anumit nivel

al confortului este vital.

Mai multã luminã Culorile pale reflectã lumina,

prin urmare, în cazul spaþiilor mici este ideal sã alegeþi

pentru pereþi tonurile de alb.

Stilul retroTrendul anului în domeniul ame-najãrilor interioare include ºi stilul retro, cu obiecte sanitare ºi robinete dupã modelul anilor ’30, pereþi vãruiþi ºi lambrisaþi cu lemn, iar pardoseala placatã cu gresie rugoasã sau lucioasã.

Foto

: DEL

TA D

ESIG

N


Caldã ºi difuzã, lumina din baie poate oferi un cadru intim, cãlduros, care sã elimine senzaþia uneori neplãcutã a serilor lungi de iarnã.

Ambianþã ºicFormele obiectelor sanitare trebuie sã fie în armonie cu finisajele ºi acestea, împreunã cu efectele de crom ºi emailuri, sã creeze o ambianþã cât mai atrãgãtoare.

Baia copiilorAtunci când amenajãm o baie pentru copii, siguranþa lor este pe primul plan dar la fel de important este confortul într-un spaþiu plãcut.

Etajere utile în camera de baiePuteþi renunþa la dulãpioarele de baie ºi sã realizaþi, într-un perete de rigips, câteva etajere originale.

Set de 62 decoraþiuni ISIG (IKEA)Din plastic, setul cuprinde: inimioare (6x6 cm),stele (diam. 6,5 cm), picãturi (8x4 cm), globuri cu designuri diferite (5 cm diametru)15 LEI/set

Decoraþiuni-steluþã (IKEA)Din plastic, 8,5x8,5 cm9,9 LEI/set de 6 piese

48 de decoraþiuni ISIG (IKEA)Din plastic; setul cuprinde: bule de 5 cm diametru, stele de 6 cm diametru, ghirlande cu lungime de 1,8 cm35 LEI/set


idei de Crãciun

shoppin

g

Globuri ISIG (IKEA)Din sticlã, pictate manual, diametru: 8 cm16,9 LEI/2 buc

Ghirlandã ISIG (IKEA)Din plastic, cu model de perle, lungime: 5 m3,9 LEI

Lumânãri rotunde ISIG (IKEA)Diametru 8 cm, înãlþime 7 cm

15 LEI/set de 4 piese

Decoraþiuni-inimã ISIG (IKEA)Din sticlã, pictate manual, înãlþime: 9 cm

16,9 LEI/set de douã piese

Decoraþiuni strãlucitoareDecoraþiuni strãlucitoare

Vârf – stea luminoasã (Carrefour)2,49 LEI

Vârf de brad 3D – stea lucioasã (Carrefour)2,99 LEI

Decoraþiune gastro 3 clopoþei (Carrefour)1,99 LEI

Ghirlandã globuri (Carrefour)59,90 LEI

Set de 3 figurine (Carrefour)2,69 LEI

4 globuri – titirez (Carrefour)4,49 LEI

Set de 6 inimioare decorate (Carrefour)2,99 LEI

Set 24 globuri (Carrefour)Diametru: 40 mm 5,49 LEI

Set de globuri Crinkel (Carrefour)

Diametru: 60 mm2,99 LEI


Sunteþi în cãutarea unor idei pen-tru decorarea bradului de Crãciun? Alegeþi mai întâi o schemã de culori ºi urmãtorul pas va fi uºor de fãcut.

Set de 2 figurine (Carrefour)3,49 LEI

Foto

: IK

EA

Decoraþiuni strãlucitoareDecoraþiuni strãlucitoare

Cum vede Ministrul Economiei ºi Finanþelor România din 2008 ºi care sunt prioritãþile acestui an?

Bugetul pe 2008 corespunde intereselor tuturor categoriilor sociale ºi vizeazã menþinerea

în condiþiile în care nu este prevãzutã nicio majorare de

introduse unele noi. Potrivit cadrului macroeconomic

îmbunãtãþirii administrãrii

consolidat pe anul 2008 sunt estimate cu o creºtere a ponderii

PIAÞA CONSTRUCÞIILOR,motorul economiei în urmãtorul deceniu


Varujan Vosganian, Ministrul Economiei ºi Finanþelor, în dialog cu reporterul Misiunea Casa, face

o prognozã asupra evoluþiei þãrii noastre în anul care urmeazã, dar ºi pe termen lung. Semne bune

anul are... pentru cã se anunþã o mulþime de facilitãþi pentru investitori ºi o creºtere a salariilor.

în anul 2008. Creºterea sumelor

substanþialã în cazul realizãrilor

o cantitate mult mai mare (un

ºi pe de altã parte lãrgirea bazei de impozitare pentru contribuþii

plata TVA ºi a impozitului pe

ºi impozitarea veniturilor din

Ce oportunitãþi vor avea companiile strãine care decid sã investeascã în þara noastrã, în industria imobiliarã, sistemul energetic sau în sectorul financiar-bancar?

Investiþiile de peste un mili

în condiþiile prevãzute în legea

statului pentru crearea de noi

vede o importanþã zonalã pentru a se crea premise de dezvoltare ºi pentru zonele mai sãrace.

Proiectul împarte investiþiile

ma categorie include realizarea

tare tehnologicã pentru produse

nizarea ºi dezvoltarea sistemu

tru aceastã categorie se acordã în condiþiile în care investiþia este menþinutã cel puþin zece ani

data încheierii contractului de investiþie. A doua categorie cuprinde investiþii în sectoarele

rea de mijloace ºi componente

vestiþiei este de cel puþin ºapte

luni. Investiþiile din categoria a

centrele de distribuþie ºi logisticã. Proiectul stabileºte

puri de investiþii se acordã cel

menþinutã cel puþin cinci ani de

imobile din domeniul privat al statului sau a terenurilor dacã respectã cerinþele pentru prima categorie de investiþii.

Fãcând o analizã între cerere ºi ofertã, poate piaþa din România sã satisfacã investitorii? Îºi permit românii sã se alinieze la preþurile din Uniunea Europeanã?

preþurile din þara noastrã sunt chiar mai ridicate.

Uniunii Europene cu cea mai

interviu

busin

ess


mare creºtere economicã. Industria de autoturisme ºi com

cel al asigurãrilor. Peste o treime din populaþia activã va apela

cumpãra locuinþe noi. Aproape

achiziþioneze o maºinã. Vom avea companii care vor

trece de pragul de 10 miliar

vor realiza investiþii serioase în

ºi zona Mãrii Negre. Agricultura noastrã de subzistenþã se

ce. Vom redeveni un mare exportator de carne de porc ºi de vitã. Mai avem multe puncte ne

trebuie sã rezolvãm problema

Preþurile la energia electricã ºi ter-micã vor fi influenþate de punerea în funcþiune a Reactorului 2 de la Cernavodã? Este energia nuclearã o alternativã pentru România?

ploatare comercialã în luna oc

de electricitate a Nuclearelec

electrica în producþia naþionalã

un plus de 100 milioane euro la Produsul Intern Brut. Principalele avantaje ale energiei nucle

nuitate ºi siguranþa în livrarea de energie – legate de asigurarea combustibilului din resurse interne sau din zone cu stabili

emisii practic nule de gaze cu

tru schimbãrile climatice etc.

muniste care sunt acum membre ale Uniunii Europene susþin puternic construcþia cen

cã vor sã reducã dependenþa

gia nuclearã va aduce þãrii noastre independenþa energeticã

electrica.

Cu toate cã preþurile locuinþelor de lux par exorbitante, lunar se anunþã câte un nou proiect pentru care nu intârzie sã aparã cumpã-rãtori. Acest lucru demonstreazã cã românii au mai mulþi bani?

Sectorul construcþiilor va

te ridicatã de apartamente ºi vile în noi ansambluri imobi

merciale ºi hale industriale.

Mai trebuie sã renovãm zeci de mii de blocuri „comuniste“ din

judeþene ºi naþionale. Companiile din sectorul construcþiilor

în urmãtorii ani. Tot mai multe

euro lunar. Aceºtia îºi permit sã

rerea de locuinþe este mult mai

te mulþi investitori imobiliari

Existã posibilitatea ca România sã adere mai repede la moneda unicã europeanã? Cum se va rãsfrânge asupra românului de rând aceastã modificare?

cesare ca sã întruneascã toate

buie sã stea cel puþin doi ani în

de rata de paritate. Salariul me

la 1.000 de euro în 2020. Atunci

Preþurile la unele locuinþe au atins deja nivelul maxim, la altele abia îºi iau avânt. Cum credeþi cã va arãta piaþa locuinþelor în urmãtorii ani?

creºterea concurenþei în sectorul

tinirea creºterii preþurilor la apartamentele vechi ºi cu stagnarea creºterii preþurilor la terenuri.

Odatã cu aceastã explozie pe piaþa imobiliarã se preconizeazã ºi o modificare a impozitelor pe locuinþe în viitorul apropiat?

Deocamdatã nu intenþionãm

luþia pieþei. Am încredere cã viitorul guvern va adopta cele mai potrivite niveluri ale impozitului pe locuinþe.


interviu

busin

ess

Se preconizeazã introducerea obligatorie în impozitul pe casã a unei asigurãri în caz de cala-mitate naturalã. Credeþi cã doar astfel pot fi convinºi românii sã îºi asigure bunurile?

cutremur de magnitudinea ce

obligatorii ale locuinþelor ar ajuta la dezvolta

de avantajele asigurãrii.

de sãnãtate sau din sectorul construcþiilor va stimula


încãlzirenoi tehnologii

CONFORTUL ca opþiune individualã

G azele naturale rãmân printre cele mai rentabile ºi curate

surse de energie ale locuinþelor

pieþei, se pare cã vom mai arde gazul mult timp de acum înain-

noi zãcãminte de petrol ºi gaze, din Marea Nordului pânã în Bra-

zilia sau – conform ultimelor informaþii – pânã în Antarctica.

Pentru România, þarã cu tradiþie în ceea ce priveºte ex-ploatarea combustibililor fo-sili (ºtiaþi cã oraºul Turda a fost, în 1917, primul oraº din Euro-pa iluminat cu gaze naturale?), statisticile aratã cã circa 40%

Centralele moderne, prin controlul elec-tronic al amestecului de gaz ºi aer, au o eficienþã crescutã ºi, implicit, emisii redu-se de poluanþi.

O evaluare realistã a surselor de energie ale acestui secol ne determinã sã ne îndreptãm atenþia spre gazele naturale.


noi tehnologii

încãlz

ire

din totalul resurselor energetice consumate sunt reprezentate de gazele naturale.

Puterea lor caloricã, de pes-te 8.000 de kcal/mc, precum ºi modalitatea simplã de obþinere a energiei termice sunt argu-mente serioase pentru instala-rea unei centrale proprii, care sã furnizeze atât cãldurã, cât ºi apã caldã menajerã. Sisteme-le de încãlzire au evoluat mult în ultima vreme, devenind

faþã de mediul înconjurãtor. Menþionãm aici noua generaþie

Temperatura poate fi adaptatã fiecãrui spaþiu al locuinþei, încãlzirea pe gaze fiind obþinutã cu ajutorul unor sisteme reglabile, prin modificarea parametrilor de funcþionare.

Adaptarea la necesitãþi, pentru locuinþe individuale ºi clãdiri multietajate

Locatarii care doresc contorizare separatã o pot face împãrþind cheltuielile de execuþie pentru coloana comunã. Ei au posibilitatea de a lua singuri deciziile asupra gradului de confort, îºi pot gestiona eficient bugetul ºi, în cazul existenþei unor vecini restanþieri, nu vor avea probleme cu aprovizionarea.

Într-o casã pe pãmânt, centrala care funcþioneazã pe gaze naturale poate fi montatã într-o incintã situatã la subsol sau la alt nivel, de preferat în-tr-una special creatã, cu un volum suficient de aer pentru a întreþine arderea. Varianta cu încãlzire prin pardosealã, folosind apa ca agent termic, este o soluþie pe care o adoptã tot mai mulþi beneficiari preocupaþi de reducerea chel-tuielilor.

Apartamentele de bloc dobândesc ºi ele o mulþime de avantaje prin instalarea unei centra-le termice individuale. Deosebit de importantã este autonomia atât faþã de furnizorul agentului termic, cât ºi faþã de ceilalþi vecini, care deseori îºi recalibreazã caloriferele fãrã a plãti supli-mentar energia consumatã. De asemenea, zilele în care aþi lipsit de acasã vor însemna o econo-misire realã.

www.expertgaz.ro

Sfatul specialistuluiConform legislaþiei, este obli-gatoriu ca centralele termice sã fie verificate, o datã la doi ani, cu ajutorul unei firme autori-zate de ISCIR.

Tehnologia îºi spune cuvântul atât în do-meniul designului corpurilor de încãlzire, cât ºi al metodelor de economisire, folo-sind robinetele termostatice.


de centrale în condensaþie, care utilizeazã ºi energia vaporilor de apã rezultaþi în gazele de ar-dere, îmbunãtãþindu-se astfel randamentul sistemului.

Optaþi pentru costurile reale

Furnizorii de gaze natura-

conºtientã de rolul pe care îl are în confortul vieþii noastre de zi cu zi, preocupându-se de o dezvoltare durabilã a sectoru-lui, îi ajutã pe consumatori atât cu sfaturi, cât ºi cu structuri de colaborare special create pen-

obþinere a energiei.Unele metode de încãlzire

folosite pânã acum, prin ra-cordarea la o reþea comunitarã supradimensionatã, reprezintã

-te. În aceste cazuri, consumul

-

independenþa energeticã, prin montare de centrale termice in-dividuale. Astfel, costurile pot

exact cât au consumat, nu ºi pierderile de pe reþea.

ExpertGaz este o reþea de parteneri formatã din Distrigaz Sud ºi echipele a 40 de firme de instala-tori din toatã þara, atent selecþionate.

ExpertGaz, o marcã Distrigaz Sud, promoveazã utilizarea gazelor naturale pentru încãlzire ºi alte întrebuinþãri, inclusiv industriale sau pentru imobilele de birouri. Prin acest parteneriat, este urmãritã obþinerea unor standarde ridicate de cali-tate pentru lucrãrile de instalaþii. Astfel, se asigurã servicii la pachet, pentru un confort procurat eficient ºi în cel mai scurt timp. Sunt promovate acþiunile care contribuie la asigurarea fiabilitãþii, siguranþei ºi a protecþiei mediului.

Distrigaz Sud ºi partenerii sãi sunt preocupaþi de fidelizarea clienþilor prin calitatea lucrãrilor efectu-ate. În acest sens, sunt oferite pachete complete de sisteme de încãlzire ºi servicii.

Serviciile asigurate:• instalatori foarte buni, de încredere;• oferte adaptate de finanþare;• soluþii de încãlzire pe bazã de gaze naturale, adaptate fiecãrui client;• instalaþii eficiente, de ultimã orã;• lucrãri rapide ºi de calitate;• economie de timp.

Ofertele ExpertGaz sunt sintetizate în Pachetul Confort.Nu este vorba de un singur serviciu, ci de cinci oferte într-un singur pachet.

Contactând partenerii instalatori ai ExpertGaz, timpul alocat obþinerii aprobãrilor ºi desfãºurãrii lucrãrilor se reduce simþitor, argument major pentru oamenii activi.

Pachetul Confort de la Expert Gaz

1. Consiliere pentru debranºareDacã doriþi sã optaþi pentru o soluþie de încãlzire pe bazã de gaze, debranºarea de la coloana comunã de încãlzire va fi ultima dumneavoastrã problemã. Partenerii Distrigaz vã vor da sfaturi competente ºi vã vor ajuta sã parcurgeþi etapele cât mai rapid.

2. Finanþare în cele mai avantajoase condiþii pentru încãlzire pe bazã de gaze naturale• Partenerii Distrigaz Sud vã pun la dispoziþie o gamã

largã de centrale termice, cu puteri începând cu 23,3 kW, pentru încãlzire ºi prepararea apei calde.

• Pachetul Confort faciliteazã finanþarea prin intermediul BRD Finance. Puteþi obþine credite cu valori de pânã la 10.000 de euro, cu rate fixe, dobânzi minime ºi duratã flexibilã, pentru achiziþionarea centralei termice ºi a întregului pachet adiacent (conducte, corpuri de încãlzire, elemente de reglare a temperaturii etc).

• Tipul de centralã termicã de care aveþi nevoie va fi ales împreunã cu experþii acestui proiect, care vã vor da cele mai avantajoase soluþii pentru spaþiul ºi condiþiile de care dispuneþi.

• Creditul este disponibil direct de la partenerii din reþeaua ExpertGaz, iar finanþarea se acordã în cel mai scurt timp. Cei care sunt deja clienþi Distrigaz Sud vor beneficia de condiþii speciale.

• Dacã faceþi o comparaþie cu celelalte credite de con-sum de pe piaþã, veþi constata cã ratele lunare fixe sunt printre cele mai mici.

• Eligibilitatea pentru a primi finanþare este suficient de largã, astfel cã se poate acorda credit pânã la vârsta de 70 de ani a clientului (este singurul credit de pe piaþã cu aceastã posibilitate).

• Se poate obþine creditul ExpertGaz oricând este nevo-ie de îmbunãtãþiri ale confortului, chiar ºi în concedii de îngrijire a copilului nou-nãscut.

• Creditul este destinat exclusiv ofertelor-pachet din reþeaua ExpertGaz.

3. Instalaþia termicãÎn funcþie de nevoile locuinþei, specialiºtii vã vor sfãtui în privinþa materialelor necesare pentru instalaþia termicã. Instalatorul este cel care se va ocupa de procurarea ºi de punerea lor în operã.

4. Instalaþia de gaze naturalePrin ExpertGaz, beneficiaþi de montarea completã a instalaþiei de gaze naturale, precum ºi de proiectul nece-sar, aprobat de instituþiile din domeniu.

5. Punerea în funcþiuneSe asigurã, de asemenea, eliberarea autorizaþiei de funcþionare pentru centrala termicã, în condiþii de legali-tate ºi în cel mai scurt timp.

Ce cuprinde oferta:

Oferte avantajoase pe piaþa furnizãrii de gaze naturaleParteneriat de încredere Pachete de servicii

Beneficiind de sfa-turile unor adevã-

raþi specialiºti, veþi opta pentru soluþia de încãlzire potri-

vitã, adaptatã con-diþiilor locuinþei dumneavoastrã.


interviu

încãlz

ire

1. Care consideraþi cã sunt, în acest moment, avantajele utilizãrii ga-zelor naturale pentru încãlzirea locuinþelor noastre?

Gazele naturale prezintã mul-tiple avantaje, prin urmare sunt o

încãlzirea cãminelor. Principale-le avantaje ce decurg din utiliza-rea lor sunt confortul, siguranþa, economia de energie ºi proteja-rea mediului.

În plus, utilizarea individualã a încãlzirii pe bazã de gaze na-turale oferã independenþã ºi po-sibilitatea de a face alegeri-le potrivite pentru asigurarea confortului cotidian. Prin res-pectarea instrucþiunilor de uti-lizare a instalaþiilor ºi prin efec-

garanteazã un maximum de se-curitate. Tehnologiile noi pe bazã de gaze naturale, folosi-te pentru încãlzirea locuinþei,

-tate, ceea ce determinã un con-sum scãzut ºi, implicit, econo-mie de energie. Mai mult, acest combustibil permite diminua-rea cheltuielilor prin adaptarea

Trebuie subliniat cã utiliza-rea gazelor naturale constituie o mãsurã de protejare a mediului. Instalaþiile pe bazã de gaze natu-rale au un randament energetic sporit, emiþând mai puþine ele-mente poluante. De aceea, prin mãsurile de îmbunãtãþire a reþelei ºi prin comunicarea continuã în domeniul economiei de energie, se urmãreºte asigurarea în mod constant a respectãrii mediului înconjurãtor.

2. De anul acesta, putem fi be-neficiarii unui proiect special al dumneavoastrã – ne referim la ExpertGaz, care ne va uºura con-siderabil demersul de a instala o centralã. Ce noutãþi aduce pe piaþa româneascã de profil?

Am iniþiat acest proiect din dorinþa de a oferi clienþilor noºtri un pachet complet de servicii pentru nevoile lor de confort ºi calitate. Prin reþeaua noastrã de parteneri de încrede-re, selectaþi conform unei me-todologii riguroase, urmãrim sã promovãm soluþii potrivi-te de încãlzire pe bazã de gaze naturale, la pachet: instalaþii

rapide ºi de cali-tate, oferte adap-

economie de timp ºi asistenþã pe par-cursul întregului proces de instalare ºi exploatare. Ast-fel, clientul nos-tru are de fãcut un singur drum pentru a obþine pachetul

complet de încãlzire, la orica-re dintre partenerii din reþeaua ExpertGaz.

3. Care au fost criteriile de selecþionare a partenerilor?

Partenerii au fost aleºi pe baza unei metodologii care cu-prinde criterii tehnice ºi comer-ciale. În funcþie de calitatea ser-viciilor prestate ºi de activitãþile prin care contribuie la respecta-rea mediului, am ales parteneri

purta numele de experþi. În sco-pul îmbunãtãþirii continue a ser-viciilor, se organizeazã periodic

-le din reþea, pe subiecte tehnice, legislative sau comerciale.

4. Tinerii care ºi-au cumpãrat un apartament ºi vor sã-ºi îmbunã-tãþeascã instalaþia de încãlzire pot apela la o soluþie de creditare?

Ne gândim la toate modalitãþile de a facilita accesul la gaze na-

se adreseazã tinerilor ºi tuturor clienþilor cu vârsta de pânã în 70 de ani. Este vorba despre Credi-tul ExpertGaz, propus în maga-

de BRD Finance. Fiind caracteri-

creditul acoperã costul centralei termice, dar ºi restul componen-telor pachetului de încãlzire.

Finanþarea se acordã pe loc, la magazinele partenerilor ºi este însoþitã de o asigurare de viaþã oferitã de BRD Finance, opþionalã în condiþiile prezentãrii

-xibilitate, am constituit mai mul-te oferte de creditare.

5. Cum puteþi fi solicitaþi de cei care opteazã pentru ExpertGaz?

www.expertgaz.ro. Spuneþi sau alegeþi pe site-ul web judeþul în

apropiate. La oricare dintre ele veþi apela, vã garantãm servicii prompte ºi de calitate. Aveþi ne-voie doar de un drum la parte-nerul ExpertGaz, pentru un dia-gnostic realist al echipamentelor

noastrã. Mai departe, partenerul se va ocupa de lucrãrile propriu-

GAZELE NATURALEInterviu cu Dl. Cristian Dandu, Director Comercial Distrigaz Sud – Grup Gaz de France

Siguranþã, economie de energie ºi protejarea mediului

C ine ar dori sã stea sãpunit sub duº în condiþiile în care

la robinet nu mai curge decât apã rece? Ori sã aºtepte timp îndelungat înaintea ºi în tim-pul umplerii cãzii? Astãzi, atât pentru constructori cât ºi pen-tru specialiºtii în renovãri, con-fortul reprezintã un aspect capi-tal în proiectarea instalaþiei de alimentare cu apã caldã. Într-o gospodãrie mai mare, e nece-sar un sistem cât mai conforta-bil, care sã asigure tuturor utili-zatorilor necesarul de apã caldã corespunzãtor, la temperatura optimã ºi în orice moment.

În principiu, existã douã modalitãþi de pregãtire a apei cal-de: printr-o intevenþie pe circui-tul apei reci, ori prin încãlzirea apei acumulate într-un cazan. În primul caz, apa se încãlzeºte când e deschis robinetul. Pe cir-cuit e montat un schimbãtor de cãldurã, ce ridicã tempera-tura apei. Aceastã procedurã economiseºte energie, deoarece apa caldã se produce doar când e nevoie, fãcând inutilã stoca-rea permanentã a unei cantitãþi mari de apã, la o temperaturã ridicatã.

Dar ºi aceastã primã variantã are douã alternative: una cu încãlzitor electric al apei de pe

circuit, racordat la o sursã de cu-rent, ºi o alta cu boiler pe bazã de gaz (metan ori lichid). Pe piaþã se gãsesc aparate cu diferite clase de randament, corespunzãtoare debitului de apã caldã gene-rat (indicat în litri/minut, la o temperaturã de funcþionare

-tele prin care se intervine pe cir-

echipând sistemul cu un mic re-cipient, unde se acumuleazã apã caldã de rezervã. La deschiderea robinetului, acesta furnizeazã imediat apã caldã, evitându-se timpii de aºteptare necesari atin-gerii temperaturii dorite.

Dupã un principiu total dife-rit funcþioneazã cazanele de apã caldã, în care apa este încãlzitã practic „pe stoc“. În funcþie de dimensiuni, ele pot acoperi orice necesar al unei familii obiºnuite. În medie, consumul zilnic de apã caldã e de 30-50 litri/persoanã, la o temperaturã de 45°C. Ast-fel, pentru o gospodãrie de patru persoane, rezultã un necesar de circa 160 de litri zilnic, ceea ce

unifamiliale a cazanelor cu o capacitate care variazã între 75 ºi 200 l. În cazul dispozitivelor ce înmagazineazã apã la tempe-raturi foarte ridicate, sunt reco-

Confortul, asigurarea cantitãþii necesare ºi eficienþa energeticã joacã azi un rol important în alegerea sistemului de alimentare cu apã caldã. De aceea, ne-am decis sã vã prezentãm cele mai uzuale soluþii pe aceastã temã.

Acest cazan cu afiºaj electronic LCD ºi o capacitate variind între 30 ºi 150 litri poate deservi cu apã caldã toþi robineþii din locuinþã. Cele mai economice sunt variantele cu dublucircuit. Cât priveºte reglarea electronicã, aceasta faciliteazã menþinerea temperaturii apei la nivelul optim ales.

Cazan electric de perete

Cazan de apã caldã Pentru o baie în cadã sunt necesari 150 litri de apã, la o temperaturã de 40 grade Celsius. Acest volum corespun-de acumulãrii în rezervor a 112 litri, la temperatura de 50 grade Celsius, iar cazanele cele mai uzitate au capacitatea de 120 litri. Pentru a încãlzi complet o nouã cantitate de apã cu un volum atât de mare, într-un interval de timp de numai 20 de minute, e necesarã o putere termicã de circa 16 kW.

Încãlzitor instantaneu (cu gaz) În vederea asigurãrii umplerii în timp real a unei cãzi de dimen-siuni medii, debitul nu trebuie sã fie sub 14 l/min., ceea ce presupune o putere termicã prestabilitã de circa 24 kW. În cazul duºului, dimpotrivã, debitul nu trebuie sã fie sub 11 l/min., corespunzãtor unui randament de încãlzire de 19 kW. Pentru alimentarea simultanã a bãii ºi bucãtãriei se recomandã aparate cu un debit de 16 l/min (28 kW).

mandate cazanele mai mici, de-oarece temperatura doritã se obþine ulterior prin combinarea cu apã rece.

Mãrimea cazanului se alege în-totdeauna în funcþie de necesarul maxim de apã caldã menajerã. Dacã instalaþia de producere a apei calde e cuplatã cu cea de

încãlzire a casei, atunci trebu-ie avut în vedere un randament superior, cãci altminteri întrea-ga putere a instalaþiei se va axa prioritar pe furnizarea apei calde menajere, iar locuinþa se va rãci într-un timp scurt. Existã însã ºi cazane care funcþioneazã inde-pendent de instalaþia termicã a


instalaþii tehnice

Apã caldãApã caldã

Ce randament e necesar pentru producerea apei calde?

Microrezervor sub chiuvetã Încãlzitor instant de apã cu set de duº

Rezervoarele mici cu capacitatea de 5 litri reprezintã o bunã soluþie de alimentare descentralizatã cu apã caldã a spãlãtorului din bucãtãrie ori a lavoarelor din baie. Aici, tempera-tura poate fi limitatã din raþiuni de siguranþã.

Sistemele tehnice de încãlzire a apei în regim instan-taneu sunt unica soluþie optimã ce poate fi adaptatã în zona duºului. În funcþie de model, ele sunt prevãzute sau nu cu dispersor de reglare gradualã a jetului de apã, respectiv cu set complet de duº.

De regulã, pentru deservirea chiuvetei din WC-ul de serviciu, e indicat un aparat care sã ocupe cât mai puþin loc. Cel minimal din imagine mãsoarã 14,2 x 19,1 cm, potrivindu-se perfect ºi în cele mai mici spaþii.

Miniîncãlzitor instant de apã

O încãpere dotatã cu tehnicã aplicatã, cum este bucãtãria, poate oferi spaþiu pentru rezervorul de apã caldã. Acesta e înglobat ºi ascuns într-un mo-dul al mobilierului. Datoritã capacitãþii lui de 80 li-tri, el furnizeazã apã caldã mai multor robinete.

Existã încãlzitoare care asigurã ridicarea temperaturii apei în timp real, dupã ce, în prealabil, a fost încãlzitã cu energie solarã. Funcþia de reglare electronicã pãstreazã temperatura setatã pânã la limita maximã a aparatului.

Datoritã arzãtorului propriu pe bazã de gaz, aceastã centralã încãlzeºte direct apa potabilã, independent de sistemul de încãlzire al casei. Pentru o gospodãrie de 3-4 persoane e suficient un model mai mic, cu o capacitate de 115 litri.


Centralã separatã pentru apã caldã

Apã

Elec

tricita

te

Apã

Boiler instant pe bazã de gazcasei. Între aparatele electrice, sistemele cu dublu-circuit sunt recunoscute drept cele mai eco-nomice, deoarece utilizeazã mai puþin curent pentru încãlzirea apei din cazan, iar atunci când cãldura nu ajunge pentru în-treaga zi, se poate activa funcþia de încãlzire rapidã, doar prin apãsarea unei taste.

-cate ºi alte soluþii, precum ca-zane racordate la un sistem de alimentare din afara casei, care exploateazã cãldura de la mare distanþã. Se poate instala însã ºi un cazan de apã caldã dotat cu un arzãtor (pe gaz).

În cazul acestui boiler, imediat ce se deschide un robinet, apa curge printr-un generator. Turbina, pusã în miºcare cu ajutorul jetului de apã, genereazã curentul electric necesar aprinderii arzãtorului.

Alegerea unei soluþii centra-lizate ori descentralizate pen-tru producerea apei calde þine

confort, de condiþionarea unor eventuale sisteme deja existente ºi, nu în ultimul rând, de costuri. Important e dacã lucrãrile pri-vesc o construcþie nouã sau mo-dernizarea celei vechi. Totodatã, intereseazã ºi sursa energeticã (petrol, gaz, curent electric), re-spectiv dacã e oportunã inclu-derea unei instalaþii pe bazã de energie solarã în sistemul de producere a apei calde. Un alt criteriu vizeazã planul de bazã al clãdirii respective.

Utilizarea energiei solare Rezervor pentru mai multe robinete

Acest boiler de perete pe bazã de gaz furnizeazã instantaneu apã caldã pentru un singur robinet. Schimbãtorul auxiliar de cãldurã integrat, cu plãci, îºi aduce aportul la înmagazinarea unei cantitãþi de 1,5 litri de apã caldã pentru consumul imediat.

Din combinarea unui boiler eficient pe bazã de gaz, cu un rezervor corespunzãtor, rezultã o soluþie compactã, amplasatã pe perete. În plus, un rezervor mic e suficient pentru obþinerea unui randament ridicat.

Funcþionarea independentã de ventilare a încãperii ºi designul modern fac posibilã amplasarea instalaþiei de încãlzire în spaþiul locuibil. Iatã un boiler eficient pe gaz, ce compune o singurã unitate opticã împreunã cu rezervorul de pe podea.

Dacã în sistem e integratã o instalaþie solarã, an-samblul din pivniþã aratã ca în imaginea de mai sus. Varianta prezentatã aici reuneºte un aparat ter-mic de perete, cu arzãtor pe gaz, o staþie solarã ºi un încãlzitor bivalent de apã.

Aceastã alternativã e interesantã deoarece se încadreazã optim în spaþiul redus din bucãtãrie: deasupra, cazanul de perete, dedesubt, rezervorul de apã caldã de mari dimensiuni. Sistemul tehnic ales funcþioneazã cu arzãtor pe gaz.

Varianta clasicã rezidã în aºezarea rezervorului de apã caldã pe pardosealã, destul de aproape de cazan. Noi vã propunem (ºi vã recomandãm) sã alegeþi modele ºi componente compatibile sub aspect tehnic ºi estetic.

Pompele de cãldurã înlocuiesc cazanele de încãlzire. Ele funcþioneazã pe sistem geotermic, folosind cãldura din sol, putând fi montate ºi pe perete. Alãturat, se aflã un rezervor corespunzãtor, cu pereþi dubli, din oþel superior.

Acest model de centralã termicã compactã reuneºte un cazan cu arzãtor pe gaz ºi un rezervor de apã caldã, cu încãlzitor instantaneu de apã potabilã. Mai mult, el are ºi avantajul de a utiliza, când este cazul, energia solarã.

Combinat cu o instalaþie ce valorificã energia solarã, acest rezervor de apã caldã, cu arzãtor integrat pe gaz, furnizeazã cãldura necesarã apei calde ºi încãlzirii casei. Cu un diametru mic, el poate fi amplasat ºi într-un dulap.

Cazan ºi rezervor, dispuse alãturat Cazan de perete, cu rezervor dedesubtCazan, instalaþie solarã ºi rezervor

Cazan de perete ºi rezervor pe parchetCazan ºi rezervor de pereteBoiler combi pe bazã de gaz


insta

laþii te

hnic

e

Centralã compactã de încãlzire ºi apãRezervor de apã echipat cu arzãtorPompã termicã ºi rezervor pe perete

Sistem centralizat sau descentralizat

Cele mai rãspândite sisteme de furnizare a apei calde sunt cele centralizate, care folosesc un cazan cuplat cu instalaþia de încãlzire a casei. În acest caz, încãlzirea apei potabile are loc indirect, prin pomparea apei uti-lizate ca agent termic la sistemul de încãlzire al locuinþei, printr-o serpentinã (schimbãtor de cãldurã), în cazan, unde va ceda din cãldura acumulatã. Dacã la sistem e racordatã ºi o instalaþie de încãlzire pe bazã de energie solarã, aceasta va acoperi aproa-pe complet necesarul de apã caldã în lunile de varã, perioadã când cazanul nu mai trebuie uti-lizat. Încãlzirea suplimentarã a apei devine imperativã doar în timpul iernii, situaþie în care se impune montarea unui rezervor bivalent, cu douã schimbãtoare de cãldurã: jos se acumuleazã apa încãlzitã de soare, sus cea obþinutã cu ajutorul cazanului.

Deºi instalaþiile centralizate de încãlzire a apei oferã un grad ri-dicat de confort, din cauza trase-ului lung al circuitului, trebuiesc luate în calcul pierderile. Ade-sea dureazã mult timp pânã când

se scurge de la robinet pentru a face loc alteia la o temperaturã convenabilã, irosindu-se o can-titate importantã de apã. Pentru evitarea unor astfel de situaþii, de mare ajutor sunt aºa-numitele conducte de recirculare, ce pre-iau apa rece pe retur, înainte de a ajunge la robinet. Instalaþiile centralizate de furnizare a apei calde, produsã prin încãlzirea in-stantanee a celei reci, se întâlnesc extrem de rar, însã o astfel de

sub condiþia unei separãri com-plete faþã de sistemul de încãlzire existent în locuinþã. De exemplu, atunci când apa caldã e generatã cu ajutorul energiei solare, la momentul oportun temperatu-

la un nivel optim, prin reglarea electronicã a unui încãlzitor.

Sistemele descentralizate func-þioneazã pe bazã de curent elec-tric. Cazanele electrice de capa-citate redusã sau încãlzitoarele de apã instantanee trebuiesc am-plasate în apropierea robinete-lor. Avantajele privesc circuitul relativ scurt ºi pierderile mini-male de apã ºi cãldurã. Adop-tarea unei soluþii de încãlzire a apei independente de instalaþia de încãlzire din locuinþã este recomandatã mai ales la renova-rea caselor vechi.

Rezervor combi executat dupã prin-cipiul pereþilor dubli. În rezervorul de apã necesarã încãlzirii casei se gãseºte un recipient din oþel supe-rior pentru apa potabilã.

Aici, apa potabilã rece curge per-manent printr-o þeavã de pexal, fi-ind încãlzitã instantaneu la nevoie de cea utilizatã ca agent termic în instalaþia de încãlzire a locuinþei.

Rezervor combi ºi instalaþie solarã. Acest model asigurã dirijarea circui-tului apei pe douã nivele, cât ºi o temperaturã optimã a celei furnizate în regim instantaneu ca apã caldã.

O alternativã a unui rezervor combi utilizeazã ca sursã de cãldurã ener-gia solarã, o sobã cu lemne ºi un cazan. ªi aici, apa potabilã e pãstratã într-un sifon din oþel.

Acest concept de rezervor tampon încãlzeºte instantaneu apa potabilã cu ajutorul unui schimbãtor de cãldurã cu plãci, montat din exterior.

Iatã ºi o variantã de fabricaþie pen-tru dispunerea pe orizontalã a cla-sicelor rezervoare monovalente, disponibilã la diferite capacitãþi: 160, 200, 350 ºi 500 litri.

La alegerea rezervorului de apã, trebuie ºtiut de la bun început dacã în sistem se va utiliza ºi o instalaþie de încãlzire a apei cu ajutorul energiei solare. Dacã lucrurile stau astfel, e necesar un aºa-numit rezervor de nivel bivalent, cu douã schimbãtoare de cãldurã, în care apa se acumuleazã pe douã nivele zonale, în funcþie de temperaturã: jos cea mai rece, încãlzitã prin energie solarã, sus cea încãlzitã ulterior, atât cât mai e necesar, cu ajutorul cazanului. Pe piaþã existã ºi rezervoarele monovalente, cu un singur schimbãtor de cãldurã, utilizate doar la circuitul apei din cazan. Ambele tipuri de rezervoare sunt disponibile chiar în variantã combi, pen-tru a servi deopotrivã încãlzirii casei ºi preparãrii apei calde. Separarea apei potabile de cea folositã ca agent termic pentru încãlzire e o mãsurã salutarã din perspectiva asigurãrii unei igiene optime, iar producãtorii o realizeazã în diferite moduri. Iatã câteva dintre ele:

Cazanele de încãlzire pe bazã de pe-trol sunt disponibile în diferite di-mensiuni, ofertele incluzând ºi re-zervoare de apã caldã cu design si-milar. Datoritã concepþiei compacte ºi unitare, aceste formate sunt deo-sebit de ergonomice.

Aparatul combi din imagine, folosit pentru încãlzirea apei, e racordat la circuitul apei reci. Deoarece cazanul de perete se încinge rapid ºi furnizeazã apã caldã în permanenþã, e nevoie doar de un rezervor mic, menþinut în stand-by.

Cazan cu rezervor dedesubtCazan combi de perete În cel fel se deosebesc rezervoarele de apã?


insta

laþii te

hnic

e

ÎNAINTE

reportaj

împlinit Un visregie proprie


Biserica ºi spaþiul care o înconjoarã constituie un decor perfect pentru aceastã casã proaspãt renovatã. Meritul proprietarilor e cu atât mai mare cu cât mulþi o considerau o ruinã, bunã doar de... demolat.

P roprietarii acestei case, situ-ate cândva în mediul rural ºi

despre care am ales sã vorbim în articolul de faþã, locuiau la doar 400 de metri, în linie dreaptã, de actualul lor domiciliu.

Visul lor era sã recondiþioneze aceastã casã veche. Când un imobil de o asemenea facturã a fost scos la vânzare, ei au fost entuziasmaþi de oportunitatea oferitã, în ciuda faptului cã mai

toþi cunoscuþii lor erau de pãrere

nãrui. „Înconjuratã de o grãdinã pe cele trei laturi ale curþii, casa fusese ridicatã în jurul anului 1785. În timpul celui de-al Doi-lea Rãzboi Mondial, construcþia principalã a fost deterioratã de o bombã incendiarã, iar, în deceni-

-rea ansamblului a devenit tot mai precarã din cauza degradãrii ra-

pide, motiv pentru care cerinþele funcþionale erau acoperite doar în micã parte.“, spune gazda.

Regretabil, în fond - sau poa-te o ºansã enormã. Cãci dacã

-tea proprietarilor noºtri la reno-varea imobilului, probabil cã re-

fel de reuºit. Desigur cã orice alt

de a efectua lucrãri de restaura-

re speciale în vederea protejãrii

legii patrimoniului naþional. Dar

se „înhame“ la o muncã aºa de minuþioasã, ce reclamã atenþie, creativitate, dãruire ºi entuzi-asm? Avem rezerve serioase în aceastã privinþã.

La început, majoritatea cunos-cuþilor au privit ironic la au-zul intenþiilor lor, sfãtuindu-i

Vedere din zona accesului spre vechea scarã, respectiv spre ºemineu. Remarcaþi plãcile din gresie ale pardoselii.


reportaj

regie

proprie

Scara din oþel a fost proiectatã computerizat. Lemnul a fost evi-tat aici, cãci ar fi conferit zonei un aer mai puþin discret.

Grãdina a fost amenajatã într-o curte interioarã protejatã. La faþadele interioare, proprietarii au avut mânã liberã, cãci legea

patrimoniului prevede restricþii doar pentru frontul stradal.

sã demoleze totul. Proprietarii ne-au povestit însã amuzaþi cã, astãzi, aceleaºi persoane îºi declarã deschis admiraþia pentru rezultatul obþinut, ex-clamând „A ieºit super – doar v-am zis noi!“.

Proprietarii s-au implicat atât de intens în materializarea visu-lui lor, încât au avut nevoie de un antreprenor separat doar pen-tru execuþia lucrãrilor „la roºu”.

a fãcut din proiectul respectiv o

Au mai existat, însã, ºi alte persoane care meritã pe de-

specialist a conceput mobilie-rul pentru o bucãtãrie modernã ºi multifuncþionalã. În plus, o

de profesie lãcãtuº, a experimen-tat meticulos, în programul CAD

Vedere spre bucãtãrie (fosta camerã de zi) situatã în planul îndepãrtat, dincolo de masa generoasã. În stânga bucãtãriei a fost amplasat un mic birou.


reportaj

regie

proprie

din computerul personal, diferi-te variante de execuþie a scãrilor

produs din oþel vopsit mat. Oþelul lucios, cromul ori sticla

-rate materiale reci, dar nu s-a optat nici pentru lemn, deoare-

s-a preluat ceva din aerul unei sãli de spectacol cu... marione-te, iar dupã pãrerea proprietari-lor acest lucru trebuia evitat cu orice preþ.

Scara e piesa care evidenþiazã cum nu se poate mai bine motto-ul ales de proprie-tari: conservarea principiilor tradiþionale ºi adaptarea lor cu precauþie la nou. Construcþia ei

cu structura portantã din lemn a clãdirii, lãsatã la vedere, ºi cu suprafeþele aparente ale zidãriei de umpluturã, care alterneazã cu zone albe, tradiþionale.

ÎNAINTE

Arta de utilizare a spaþiului: terasa

din lemn de conifere atinge perfecþiunea,

la fel ca ºi vechile ancadramente din

gresie ale ferestrelor.

9. Stâlpul de beton încastrat într-o fundaþie din acelaºi material va prelua încãrcarea staticã a noii construcþii.

10. O anexã urma sã fie alipitã direct peretelui exterior al casei învecinate. Pomul din apropiere trebuia pãstrat.

11. Doi ani de zile, lucrãrile s-au desfãºurat în jurul pomului. Pereþii casei de vacanþã erau deja ridicaþi.

12. Ancadramentul din gresie din ju-rul ferestrei din stânga e original ºi a servit drept exemplu celor alãturate.

1. Vedere asupra vechii dependinþe demolate complet din raþiuni con-structive (era ºubredã).

2. Excavatorul a nivelat terenul din curte, inclusiv dãrãmãturile. Apoi, aici s-a aplicat beton mineral.

3. Schela pentru lucrãrile de acoperiº e gata. Vechile lucarne sunt demola-te, iar golurile acoperite cu folie.

4. Dupã decopertare, ºarpanta aco-periºului a fost dublatã pe exterior, aplicându-se apoi ºi o termoizolaþie.

Jurnal


reportaj

regie

proprie

Amenajarea spaþiilor de la parter asigurã perceperea vizualã nestingheritã a grãdinii chiar ºi din bucãtãrie.

Zidurile existente, stabi-le pe anumite porþiuni, au fost pãstrate, dar pe alocuri s-a im-pus refacerea lor completã cu piatrã brutã. Cât priveºte grin-zile deteriorate, acestea au fost înlocuite cu unele intacte (recu-perate în urma demolãrii vechii dependinþe), asamblate aidoma celor originale.

Sã mai spunem cã, dacã bene-

lor s-a implicat în principal în problemele tehnice pe care le-a ridicat lucrarea.

Clãdirea istoricã a fost dotatã cu tehnologia cea mai modernã. Astfel, sub scarã se gãseºte un server racordat la computerele din camere, o centralã telefonicã ºi un sistem de comandã centralizatã a instalaþiilor teh-nice din locuinþã. Încãlzirea e asiguratã de o centralã cu peleþi, amplasatã într-o anexã.


NOUVECHI DEMOLAT

LIVING

VEST

Cãmarã

DINING

COPII

BUCÃTÃRIE

PARTE

RM

ANSARDÃ

DRESSING

BAIE

DORMITOR

WCDUª

HOL

COPII

DORMITOR

5. Frontonul din spate era deteriorat. În peretele din cãrãmizi calcaroase a fost executat golul aferent uºii.

6. Vedere din actuala încãpere pen-tru luat masa în direcþia bucãtãriei. Placa de beton e turnatã deja.

13. Straºina clãdirii principale, deterioratã de o bombã incendiarã, a fost refãcutã cu lemn de stejar.

14. Ferestrele de jos s-au reconstruit dupã fotografii vechi. Zidãria etajului ºi din zona coamei e proaspãt realizatã.

15. Pânã la urmã, s-a renunþat totuºi la pom în favoarea includerii bisericii în câmpul vizual al locatarilor.

16. Iatã-l ºi pe fericitul (ºi harnicul) proprietar, coordonând lucrãrile de construcþie ºi reconfigurare.

7. La parter, vechile compartimentãri au fost degajate dintre dãrãmãturi, zidindu-se ºi primii pereþi noi.

8. Iatã conducta dintre clãdirea principalã ºi dependinþã, prin care se transportã cãldura produsã de peleþi.

DetaliiData construirii: secolul al XVIII-leaData modernizãrii: 2004–2006Suprafaþa iniþialã: circa 50 mp Suprafaþa actualã: circa 135 mp (fãrã clãdirea anexã)Instalaþii tehnice: server central, centralã de încãlzire pe bazã de peleþi, sistem integrat de comandãClãdirea anexã: douã locuinþe destinate închirierii în cadrul turismului ruralMateriale folosite: • piatrã pentru zidãrie portantã, placaje interioare ºi exterioare • lemn la consolidarea ºarpantei, tâmplãrie etc • învelitoare din þiglã • cãrãmidã pentru extinderea suprafeþei utile • finisaje cu tencuieli, gleturi ºi vopsea lavabilã • pavaje din piatrã cubicã pentru curte ºi zona porþii • Stâlpi ºi elemente de structurã din beton armat

cursuri practice


Aveþi tot ce vã trebuie: materiale, scule ºi o mare nevoie de schimbare. Probabil nu vã lipsesc nici ideile, dar nu stricã sã mai aruncaþi un ochi ºi în „curtea“ noastrã, cãci avem cu ce ne lãuda: un living de mare efect.

Un living de mare efect Un living de mare efect

reamenajare


Piesele decorative contribuie decisiv la

crearea unei ambian-þe familiare. Chiar

dacã le-aþi vãzut în urmã cu doar câteva

ore, la magazin, adaptabilitatea e, ºi aici, o virtute.

efect


F iind un spaþiu expus atât tra---

--

-

O variantã modernã care nu dã greº

-

-

---

--

--

I. Finisarea pereþilor

1. Dupã rectificarea defectelor din pereþi, este necesarã amorsarea suprafeþei pentru finisare.

2. Gletuirea începe întotdeauna de la margini. Niºte colþuri bine definite vor constitui repere corecte.

3. Peste gletul proaspãt aplicat se monteazã colþarele debitate, pe parcurs, la dimensiunile necesare.

4. Peste colþarele din aluminiu se aplicã un strat de glet cu rolul de a le fixa definitiv în perete.

5. Gletuirea continuã cu pereþii. Dupã acest prim strat, mai consistent, nu trebuie sã mai existe denivelãri.

6. Primul strat de finisaj se usucã, deci se aplicã urmãtorul, cu aceeaºi gletierã fãrã zimþi.

7. Din diverse cauze, uneori apar fisuri în perete. Acestea se corecteazã folosind un acrilat special.

8. Acrilatul se modeleazã cu ajutorul unui ºpaclu, iar surplusul de material se îndepãrteazã.

cursuri practice

ream

enaja

re


cursuri practice

ream

enaja

re Sfatul nostru

Amorsarea se executã turnând fluidul într-o gãleatã curatã, dintr-un material rezistent. Nu adãugaþi aditivi care nu sunt prevãzuþi de producãtor!

II. Placarea cu gresie

1. Orice finisaj pentru pardosealã necesitã o grunduire care sã fixeze particulele fine de praf.

2. Se placheazã zona supraînãlþatã a livingului, începând dinspre marginea liberã a podiumului.

3. Pentru umplerea esteticã a rosturilor de dilataþie, se utilizeazã un chit aquastatic de calitate superioarã.

4. Surplusul de material se îndepãrteazã cu un burete umezit, care trebuie spãlat periodic.

III. Vopsirea pereþilor

1. Înainte de a fi vopsiþi, pereþii se trateazã cu grund. Dupã patru ore, suprafaþa va fi gata pentru vopsire.

2. Vopselele pentru pereþi se toarnã în vase special concepute pentru aplicarea cu trafaletul.

3. Albul-crem va acoperi 3 dintre cele 4 laturi ale camerei, în douã straturi cu fluiditate diferitã.

4. Pentru a introduce o patã de culoare în acest ansamblu, unul dintre pereþi se vopseºte în roºu.

Gresia ºi parchetul, o alãturare inspiratã

-

-

-


IV. Vopsirea decorativã

4. Peste lazurã se intervine cu pieptenele de cauciuc. Acesta va lãsa în urmã dâre de culori diferite, observându-se ºi nuanþa de fond. Liniile pot fi curbe sau în linii frânte. Dacã nu vã tremurã mâna, nu trebuie sã vã temeþi de rezultatul final.

V. Montarea parchetului

1. Iatã, noi folosim un parchet laminat cu plãci de mari dimensiuni, care vor grãbi execuþia.

2. Între marginea podelei ºi perete se pãstreazã rosturi de dilataþie prin inserarea distanþierelor.

3. Rosturile se mascheazã cu ajutorul plintei. La fixarea ei, folosim adeziv pentru parchet laminat.

4. Culoarea plintei poate fi aceeaºi cu a parchetului sau poate avea o nuanþã apropiatã.

Mobilã ºi decoraþiuni

--

-

-

Efectele decorative realizate din vopsea de înaltã calitate reprezintã o tehnicã des folositã în locuinþele românilor. Practic, în unele situaþii acestea pot înlocui tablourile cu rol decorativ, fãrã a necesita fixare ºi întreþinere. Produsul include douã componente principale: baza (aplicatã la început, cu rola) ºi lazura. Se folosesc diverse instrumente: pensulã, buretele ºi multe altele. Aici, se intervine chiar cu un pieptene din cauciuc, pentru obþinerea unui efect decorativ.

2. În continuare, se aplicã cu

pensula diverse culori care vor

sta la baza efectului

decorativ. Am ales trei nuanþe de lazurã: cafea

cu lapte, roºu cãrãmiziu ºi

grena prunã, în proporþii la

alegere.1. O zonã a peretelui a fost delimitatã cu bandã adezivã ºi vopsitã în alb, pentru a obþine ulterior culori cât mai „curate“.

3. Aceste nuanþe au fost aplicate ºi combinate aleatoriu, sub diverse forme neregulate. În general, rezultatul unei astfel de lucrãri depinde ºi de inspiraþia decoratorului.

O

-

Pentru încãperi fãrã luminã naturalã

Caz în care e de preferat ca mobilierul din lemn sã contrasteze cu obiectele sanitare


6. Banda de etanºare se

acoperã apoi cu pastã hidro-

izolantã, urmând ca ambii pereþi

ce formeazã cor-pul cabinei de

duº sã fie trataþi cu un strat subþire din

acelaºi material. Pe tot parcursul

acestei etape, se foloseºte

bidineaua.

1. Înainte de aplicarea oricãrui finisaj, pereþii au fost amorsaþi cu un grund de profunzime.

2. O regulã spune cã zonele de îmbinare dintr-o astfel de cabinã necesitã hidroizolare. Am aplicat o pastã specialã.

7. Hidroizolarea cabinei nu s-a încheiat aici. Urmeazã a doua peliculã de material, aplicatã cu gletiera.

Idei moderne ºi soluþii practice pentru locuinþã:

utilizarea culorilor

baia

JOCURI DE LUMINÃ într-o baie fãrã... ferestreJOCURI DE LUMINÃ într-o baie fãrã... ferestre

Duºul este aproape indispensabil într-o baie modernã. Cum spaþiul dis-ponibil e destul de generos, am încercat o formã originalã, uºor spiralatã, din cãrãmizi de sticlã delimitate cu un chit alb.


3. Peste materialul izolant proaspãt aplicat se aºazã imediat banda de etanºare: manual...

4. ... sau folosindu-se ºpaclul. Banda va proteja suplimentar colþurile cabinei construite de noi.

8. Pânã se usucã pereþii, se poate avansa totuºi cu lucrarea. Astfel, am ales sã amorsãm pardoseala.

9. În timp ce perimetrul cabinei de duº se venti-leazã, placãm pereþii bãii cu faianþã.

10. Am ales o nuanþã de verde fistic, destul de îndrãzneaþã ºi, în acelaºi timp, modernã.

5. ªi colþurile de pe verticalã necesitã acelaºi tratament. Cu ajutorul bidinelei se aplicã o peliculã de pastã hidroizolantã. Sensul corect de aplicare este de jos în sus.


11. Din când în când se verificã orizontalitatea pieselor de faianþã, începând cu primul rând aplicat orizontal.

12. Am decis sã combinãm verdele cu placãri ceramice oranj, douã culori adiacente galbenului.

-

-

--

--

---

-

schemã relaþionalã

14. Am început acoperirea pardoselii cu cea mai joasã zonã din baie, cea a duºului.

15. Meºterii au realizat o fantã de scurgere în centrul cabinei. Panta este din gresie cu o bunã rezistenþã.

13. Colecþia aleasã include ºi o plintã coloratã în ambele nuanþe utilizate pentru placare.

analoagã -

-

--

-

--

Soluþii noi, ieºite din comun

-

-

-

16. Ulterior am continuat placarea cu gresie a întregii

pardoseli. Meseriaºii au

reuºit sã pãstreze pânã la final pla-neitatea, ba chiar o pantã aproape

imperceptibilã spre fanta de

scurgere a duºului.

17. Oranjul a fost pãstrat ºi la aco-perirea zonei din preajma vasului de toaletã. Distanþierele au avut aceeaºi di-mensiune, pentru totalitatea plãcilor ceramice.


baia


Sfatul nostruPentru construcþiile din cãrãmizi de sticlã se utilizeazã adezivi speciali, cu adaos de plastificatori ºi polimeri pentru îmbunãtãþirea aderenþei.

-

-

-

-

--

-

18. Specialiºtii Mi-siunea Casa au

decis ca doi dintre pereþii acestei ca-bine de duº sã fie

realizaþi din cãrãmizi de sticlã.

Modelul ales e deosebit datoritã bulelor care dau

aspectul unor picãturi mari

de apã.

22. Nu puteam trece peste operaþiunea de chituire a rosturilor dintre piesele de faianþã ºi gresie.

23. Chiar dacã placarea s-a fãcut prin combinarea a douã nuanþe diferite, chitul va avea aceeaºi culoare.

27. ªi colþurile de pe orizontalã au fost izolate co-respunzãtor. Nu se recomandã abuzul de silicon.

21. Surplusul de chit se înlãturã cu un burete umezit, iar materialul întãrit se îndepãrteazã mecanic.

31. Pentru lipirea oglinzii nu am folosit orice tip de adeziv. Am ales unul pe bazã de silicon neutral.

32. Siliconul are un timp de punere în operã foarte redus. Astfel, oglinda a fost montatã în câteva minute.

28. Izolarea nu se încheie aici. În etapa urmãtoare, peste siliconul aplicat, a fost pulverizatã apã.

29. În continuare, siliconul a fost uniformizat cu aju-torul unei spatule speciale.


baia

Alegerea accesoriilorSelectarea mobilie-rului ºi accesoriilor rãmâne la latitudi-

nea fiecãruia. Noi am ales obiecte

din aceeaºi gamã cromaticã, de

influenþã orientalã.


-

-

-

-

--

24. ªi surplusul de chit de pe suprafeþele placate ceramic se îndepãrteazã cu acelaºi burete umezit.

25. Colþurile din zona cabinei necesitã un tratament aparte. Mai întâi se aplicã bandã adezivã.

26. În spaþiul dintre benzi se introduce silicon neu-tral. Pentru aplicare, folosim un pistol mecanic.

19. Pentru a obþine un rezultat pe mãsura aºteptãrilor, construcþia din piese de sticlã trebuie verificatã permanent în ceea ce priveºte verti-calitatea. Un zid strâmb nu numai cã deranjeazã estetic, dar se poate dãrâma înainte de finalizare.

20. Chituirea rosturilor se face la fel ca în cazul placãrilor ceramice. Meºterii au folosit un material aquastatic de la un producãtor consacrat.

30. Odatã încheiatã aceastã operaþiune, benzile adezive au devenit inutile. Prin urmare, vor fi îndepãrtate.


Laboratorul doctorului ªapcã

1 În imaginea de sus puteþi vedea cum, în jurul ori-

ficiului de scurgere, au fost trasate 4 axe ce formeazã 8 unghiuri la centru, fiecare de 45°. Acum se poate începe tãierea gresiei de formã pãtratã, pe diagonalã.

sfaturi ºi idei

Panta de scurgere pentru gresia din baie


2 Liniile de tãiere sunt drepte, deci se poate folosi

o unealtã manualã. Am ales una dotatã cu rolã incizoare, din carburã de tung-sten. Dupã tãierea pe diagonalã, mai trebuie retezat ºi unul dintre cele douã colþuri de 45°.

Acesta este un model experimen-tal; în lucrarea

propriu-zisã, vã veþi confrunta, desigur, cu mici inconveni-ente: colþuri care trebuie decupate, margini mai scurte sau tãiate oblic... dar nu scãpaþi din calcul axele trasate iniþial!

10 O altã problemã care apare frecvent în aco-

peririle ceramice este poziþionarea marginilor. Acestea nu au voie sã iasã din planul pardose-lii, fiind necesarã o apãsare uºoarã care sã asigure continui-tatea acoperirii.

Lucrarea este continuatã în

jurul orificiului de scurgere. Se are în vedere menþinerea unei pante line dar

constante de 1°, maximum 2°. Dacã

unghiul este mai mare, pardoseala va suferi din punct de

vedere estetic.

Nivela cu bulã nu trebuie sã

lipseascã în nicio etapã a lucrãrii,

pentru a da acope-ririi panta doritã. O

eroare poate avea ca rezultat acumularea

apei în anumite zone sau, în cazul unei

uºoare umeziri, riscul alunecãrii pe gresie.

5 6

9

Laboratorul doctorului ªapcã


Dacã, în urma unei bãi generoase, pardoseala bãii este doar umedã, dar fãrã mici bãlþi de apã, înseamnã cã aþi avut fler în alegerea meseriaºului... sau cã meseriaºul a fost într-una din zilele lui faste. Realizarea pantei de scurgere în spaþiile umede este o adevãratã ºtiinþã pe care specialistul nostru nu ezitã sã v-o dezvãluie pentru acest caz particular.



3 Mortarul adeziv se aplicã dinspre orificiul de scur-

gere spre exterior, la început în pat cât se poate de subþire, dar suficient pentru a asigura priza. Pe mãsurã ce vã îndepãrtaþi de centru, e necesarã îngroºarea stratului.

Se aºazã primele plãci de gresie. Vã întrebaþi, pro-

babil, de ce a fost necesar acest tip de debitare. Ei bine, pardoseala bãii nu este perfect planã, ci are forma unei piramide cu baza în sus ºi un unghi la bazã foarte mic.

Orificiul de scur-gere a fost încon-jurat cu ceramicã.

Restul pardoselii va fi constituit în aceeaºi manierã, cu plãci tãiate pe

diagonalã, dar fãrã a li se mai decupa colþurile. În fond,

modelul aratã chiar bine, nu-i aºa?

Stratul de mortar-adeziv se aplicã

tot mai gros, dar fãrã a depãºi

recomandãrile înscri-se pe etichetã. Poate

nici nu este cazul, de la o anumitã

distanþã putându-se trece la placarea

orizontalã folositã în mod curent.

4

7 8

11 Iatã o lucrare ajunsã aproape de final. Va urma

chituirea, eventual lãcuirea rosturilor cu un produs hidrofug. Apa ajunsã aici acci-dental va asculta de forþa gravitaþionalã ºi se va îndrepta nestingheritã cãtre orificiul de evacuare.

12 Polobocul va spune dacã a fost obþinut

efectul dorit. Bula este bine centratã ºi, între rigla instru-mentului ºi gresie, se poate vedea un interspaþiu în unghi care are rolul de a ghida umezeala spre canalizare.

V ã sunã cunoscut? Nici nu aþi intrat bine pe uºã ºi sunteþi

la un pas de a vã lovi de pri-

Într-o atare situaþie, veþi privi

necesitatea unei schimbãri ma-

ªi cine nu ar vrea sã facã o im-

Cu alte cuvinte: nu e de-

spaþiului de la intrare, mai ales

nu conteazã dacã holul de pri-

-plul pe care vi-l prezentãm o

Douã probleme trebuiau rezolvate la aceastã zonã de acces pentru a de-veni mai luminoasã ºi mai spaþioasã. În plus, din punct de vedere stilistic se dorea adoptarea unui aspect modern ºi impresionant.

cu mochetã ºi dale din sticlã58 l Misiunea

CASA 10/07

zone de acces

scãri

Redecorare marcantãRedecorare marcantã

Caz tipic pentru o renovare: o casã a scãrii îngustã, cenuºie, sumbrã ºi inesteticã. Reportajul nostru, însoþit de fotografii, demonstreazã cã ºi în acest caz se pot aduce îmbunãtãþiri.

1. Prima mãsurã este demolarea peretelui anexei din stânga intrãrii ºi a celui alipit primelor trepte ale scãrilor. Chiar ºi zidul dintre scarã ºi coridor...

2. ... a fost dãrâmat, exceptând un mic tronson în spate. Deoarece prea multe uºi fragmenteazã cori-dorul, cea spre bucãtãrie a fost ziditã, lãsând loc...

3. ... doar pentru o fereastrã în partea de sus. În-cepe recondiþionarea pardoselii vestibulului. Ea a fost nivelatã mai întâi cu o masã de ºpaclu fluidã.

4. A urmat aplicarea unei pardoseli din plãci în format mare, cu granule de sticlã, folosind un adeziv special, la care se adaugã latex.

5. Plãcile sunt lipite apoi impecabil pe suprafaþa suport netedã, pãstrându-se un rost îngust între ele. Dupã numai 3 ore, pe ele se poate circula.

6. Pentru debitare, s-a recurs la un flex cu pânzã de diamant. În detaliul de mai sus se pot observa frumoasele inserþii din bucãþele de sticlã.


pornire: o locuinþã tipizatã cu un vestibul lat de numai doi me-

--

-mare, din lãþimea iniþialã a vesti-bulului rãmãsese doar un metru, mai ales cã scara era separatã de

--

completa aspectul acestui an-

-punea, iar principalele dezide-

baza scãrii, o iluminare sporitã

În cazul în care încãperile locuinþei sunt amplasate alãturi de casa scãrii, respectiv de zona de la intrare, ar trebui sã vã preocupe gãsirea unor soluþii pentru izola-rea lor acusticã. Acestea privesc deopotrivã pardoseala ºi peretele separator. Dacã se aplicã o pardosealã durã, respectiv una din sticlã (precum în cazul nostru), tre-

buie sã fiþi atenþi ca aceasta sã nu se racordeze direct la zidul despãrþitor, preluând zgomotul produs de paºi. Peretele în sine poate fi protejat de sunetele din casa scãrii aplicând pe el un strat fonoizolant ºi unul anti-rezonant din plãci de gips carton. Aceastã soluþie are ºi avantajul atenuãrii frigului din casa scãrii.

Mãsuri de protecþie fonicã împotriva zgomotului din casa scãrii

• La faþa interioarã a peretelui fixaþi montanþi metalici antirezonanþi, iar între ei materialul izolator.

• Suprafaþa se poate placa cu unul sau douã straturi din panouri de gips carton, asamblate decalat între ele.

• În camera învecinatã (aici sufra-geria), zgomotele tipice casei scãrii sunt percepute mult mai estompat.

7. Aceste plãci de pardosealã din sticlã se rostu-iesc precum dalele ceramice. Alegerea optimã: un material pentru rosturi pe bazã de ciment gri.

8. Imaginea generalã e întregitã armonios cu plin-te de soclu adecvate. Pentru suprafeþele curbe de perete trebuie debitate câteva bucãþi mai mici.

9. Stadiu intermediar: pardosealã nouã, pereþi tencuiþi în alb, o nouã uºã spre subsol ºi, desigur, vechea scarã ce aºteaptã a fi mochetatã.

10. Ca protecþie a muchiilor treptelor, dar ºi pen-tru accentuarea stilului modern, s-a optat pentru aplicarea unor profile marginale din aluminiu.

11. Deoarece scara prezintã la începutul ºi sfârºitul rampei o curbã la 90 grade, profilele afe-rente au necesitat aici tãieturi oblice ºi exacte.

12. Debitarea la dimensiuni exacte se impunea ºi în cazul acoperirii treptelor. Vechile elemente au servit ca ºablon pentru cele noi din mochetã.


zone de acces

scãri

a acesteia ºi a vestibulului, re--

resante ºi corespunzãtoare din punct de vedere optic pentru acoperirea pardoselii ºi a scãrii

-te lucrãrile de demolare ºi re-

-

volumetrice a spaþiului de acces

-pendiculari (primul pe faþadã ºi prevãzut cu uºã, iar al doilea pe direcþia de urcare a scãrii, ali-

În acest fel, lumina naturalã a -

Totodatã, pentru a da mai multã amploare vestibulului pe lãþime, a fost demolat ºi pe-retele despãrþitor dintre el ºi

scarã, paralel cu rampa aces-

-fel, deºi lãþimea coridorului nu

acoperind intenþionat mai toate -

trare ºi mica fereastrã par a per-mite acum luminii naturale sã

-

pardosealã creeazã senzaþia unui

Sticlã lucioasã ºi mochetã raiatã

vestibulul a fost acoperit cu

-te dintr-o combinaþie de rãºinã

---

-

-duce un efect impresionant

--

interesantã, potenþatã ºi de lu-

-chete, pe scara brutã urma sã

moale, dar unul care sã confere

scãrii proaspãt renovate un ac-

poate face mai bine acest lucru

ºi un aer de modernism acestei

unei atare iniþiative, cele mai in-dicate sunt nuanþele cromatice clare ºi nu culorile, ce pot com-

simplu a fost transformat de-corul impropriu din zona scãrii

-tor, deºi lãþimea liberã a corido-

16. Aceeaºi mochetã roºie raiatã e folositã ºi la pardosirea culoarului de la etaj. Aici a fost lipitã cu adeziv pe toatã suprafaþa...

17. ... iar pe trepte s-a recurs la benzi adezive bilaterale aplicate sub profilul de aluminiu ºi înaintea urmãtoarei trepte.

13. Apoi, bucãþile de mochetã roºie sunt lipite una dupã cealaltã, deopotrivã pe trepte ºi pe contra-trepte, fiind acoperitã mai întâi...

14. ... suprafaþa frontalã a fiecãrei trepte. Astfel, bucata de mochetã e introdusã întâi sub profilul de pe muchie ºi apoi lipitã pe contratreaptã.

15. În zonele externe ale rampei, rãmase libere, s-a procedat la fel de minuþios prin tãierea fâºiilor de mochetã folosind un cuþit foarte ascuþit.

18. Iatã cum aratã zona de la intrare la sfârºitul lucrãrilor: mult mai spaþioasã ºi mai luminoasã. Renovarea a meritat cu prisosinþã.


zone de acces

scãri


Omare parte din energia ºi creativitatea designeri-

lor de interioare se canalizeazã cãtre gãsirea unor soluþii cât mai elegante pentru a da spaþiului mai multe utilizãri. Nu degeaba sunt întâlniþi atât de des termeni ca „multifuncþional“ sau „poli-valent“. Balconul, rareori folosit corespunzãtor de cei care trãiesc într-un apartament de bloc, de-vine, de cele mai multe ori, þinta unor schimbãri spectaculoa-

se. El se va transforma, pentru noi, într-un dressing generos, în care se pot rezolva o serie largã de probleme legate de lipsa spaþiului cu adevãrat util.

Aici se pot depozita haine--

tru îmbrãcat. O oglindã – puteþi opta pentru una mai mare decât

pe peretele lateral. Diferenþa de nivel, pe care o obþineþi prin turnarea unei ºape semiume-

de, aºa cum aþi vãzut în ediþia anterioarã a revistei, va permi-te o delimitare spaþialã, dar ºi o evidenþiere a volumelor.

Amplasarea unui fotoliu poa--

trecerea unor clipe de relaxare, în ambianþa creatã de o muzicã în surdinã. ªi totul este obþinut cu materiale cât se poate de convenþionale, fãrã achiziþii costisitoare, aºa cum sunt dres-

7 Dupã ce prima peliculã de glet se usucã, putem aplica urmãtorul strat, ceva mai fin.

Un dressing spaþios în apropierea dormitoruluiCum tendinþa generalã este de a elimina ori redimensiona unele piese de mobilier,

în scopul micºorãrii volumului destinat lor în interiorul dormitorului, amenajarea

unui dressing devine o necesitate, chiar dacã îi vom aloca spaþiu suplimentar.

8 Pardoseala dressingului trebuie placatã cu parchet. Este necesarã curãþarea suprafeþei. 9 Grunduirea este o operaþiune obligatorie,

pentru sporirea aderenþei adezivului.

1 Tencuiala clasicã are nevoie de astuparea porilor, deci începem cu amorsarea. 2 Pasta de glet trebuie sã aibã o consistenþã

potrivitã aplicãrii cu gletiera. 3 Primul strat este mai consistent, fiind destinat umplerii ºi nivelãrii imperfecþiunilor.

lucrãri uzuale

bric

ola

j


10 Dupã verificarea calitãþii amorsãrii, se poate aplica adezivul pentru parchet. 11 Am ales un parchet exotic, din bambus, pe

care l-am debitat dupã necesitãþi. 12 A venit rândul vopsirii, dar pereþii au nevoie de o amorsare.

4 Colþurile necesitã un tratament aparte: în primã fazã acestea se acoperã cu glet... 5 ... apoi, pentru a le corecta liniaritatea, se

monteazã colþare din aluminiu. 6 Ulterior, se înglobeazã colþarele în masa de ºpaclu ºi se aduce suprafaþa la acelaºi nivel.

16 Pasul urmãtor constã în confecþionarea rafturilor ºi a cuierului pentru haine. 17 Panourile din lemn, mãsurate în prealabil,

sunt debitate cu un ferãstrãu circular. 18 Cu o maºinã de gãurit, se perforeazã marginile pentru a monta cepuri.

13 Iatã stratul de bazã, deschis la culoare (pentru a nu influenþa aplicãrile ulterioare). 14 Imaginaþia este limitatã doar de selectarea

unor culori compatibile între ele. 15 Celãlalt meºter s-a apucat deja de montarea plintei, pentru a masca rosturile.

22 În zona aferentã, a fost nevoie sã folosim ºi mochetã. Se aplicã adezivul special... 23 ... ºi, pentru a nu se forma cute, se

netezeºte cu o rolã de cauciuc.

19 În gãurile realizate anterior, este introdus adeziv special pentru lipirea lemnului. 20 Cepurile sunt introduse progresiv ºi apoi

bãtute uºor cu ciocanul. 21 Folosind acelaºi adeziv, asamblarea finalã este acum o joacã de copil.

CONCURSCONCURScu premii în scule electrice

Câºtigãtorul ediþiei din octombrie:Duþu ConstanþaBucureºti

Cu ce au fost debitate panourile din lemn stratificat pentru dressing?

Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare.

Premiul: NIVELÃ

CU LASER


lucrãri uzuale

bric

ola

j

SpecialiºtiiMisiunea Casa oferã tuturor cititorilor Soluþiile Obiective SolicitateRevista Misiunea Casa ºi-a provocat cititorii sã se informeze înainte de a se apuca de treabã. Unii dintre ei ne scriu la adresa redacþiei sau pe [email protected]. Aºa cum fac pe forumul www.misiuneacasa.ro ºi în fiecare miercuri în „România liberã“, specialiºtii noºtri rãspund ºi aici celor care au nelãmuriri.

? Intenþionez sã torn o ºapã de egalizare la o construcþie

nouã, peste placa de beton. Stra--

latoare, polistiren extrudat de 2

beton. Menþionez cã peste ºapa -

-

-lui, dacã se poate una care sã

Eu vã sugerez mai mul-te variante. Prima include

urmãtoarele: hidroizolaþie CL50 (sau CL51), plãci de polistiren extrudat tip Rofix MF de 30-40 mm grosime, montate cu adeziv, ºapã autonivelantã de 2 cm gro-sime, armatã cu plasã din fibrã de sticlã (145-160 g/mp) ºi apoi

finisajul dorit. Într-adevãr, altã variantã este de a înlocui ºapa autonivelantã cu plãci OSB, însã nu aveþi voie sã scãdeþi grosimea polistirenului extrudat sub 3 cm, dacã vreþi sã obþineþi o termoi-zolare eficientã. Utilizaþi cuie-di-blu pentru montarea întreþesutã a plãcilor OSB. În sfârºit, puteþi opta pentru urmãtoarea structurã: hidroizolaþie din fo-lie de polietilenã, caroiaj din ri-gle de lemn montate la 40-45 cm distanþã, vatã mineralã între rigle, bandã elasticã pe rigle ºi plãci OSB3 de 13-15 mm grosime.

?-

---

1. -

nordul þãrii? 2. Pot renunþa la polistiren? 3. Între polistiren ºi

Pentru dulapi, 5 cm este o dimensiune prea micã -

la casele de lemn se utilizeazã mai degrabã o grosime de 10 cm. În ceea ce priveºte carto-nul bitumat, pentru pereþi nu se foloseºte acest material. La exte-rior, se poate adopta o variantã cu polistiren, însã nu sub grosi-mea de 5 cm, (eficienþa celui de 2 cm e scãzutã), sau se apeleazã la o placare cu vatã mineralã semirigidã. Se poate renunþa la polistiren dacã se dimensioneazã corect stratul izolator al perete-lui, dar numai dupã o evaluare profesionistã, la faþa locului. Fo-lia de difuzie se utilizeazã pentru a evita pãtrunderea apei în ele-mentele peretelui - mai ales cãtre straturile izolatoare sensibile la umiditate. Peste polistiren, nu este nevoie de folie de difuzie, însã simpla amplasare a acestuia în spaþiul liber din spatele lam-briurilor nu este corectã. Spaþiul dintre lambriu ºi perete trebuie sã rãmânã liber, pentru asigura-rea ventilaþiei, iar adoptarea unei soluþii de finisaj exterior se fa-ce cu pãstrarea acestui spaþiu de ventilare, dacã se doreºte varian-ta cu lambriu din lemn.

solicit rãspuns

S.O

.S.

? -ca polistirenul peste o

tencuialã exterioarã proaspãtã,

--

Sistemul de termoizola-re se poate aplica pes-

te tencuialã dupã maturarea suprafeþei suport, adicã, în condiþii medii de temperaturã, dupã circa 28 de zile. Aceastã cerinþã fiind satisfãcutã, temperatura minimã pentru montarea sistemului de termoizolare este de +5°C. Po-listirenul expandat trebuie sã fie, pentru clima noastrã, de minim 5cm, calitate pentru faþadã. Polis-tirenul extrudat se foloseºte doar pentru zona soclului.

Adãugaþi pe plic menþiunea: „Pentru rubrica: S.O.S.“

Cereþi sfaturi scriindu-ne pe adresa:

ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A,sc. 1, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

sau pe adresa de e-mail:[email protected]


Safilar

Un nou produs: Humidry

Este cunoscut faptul cã umiditatea excesivã dãuneazã grav sãnãtãþii ºi locuinþei sau cã în orice casã existã,

la un moment dat, umezealã cauzatã de activitãþile zilnice: spãlat, cãlcat, gãtit, us-catul rufelor, utilizarea bãii sau duºului, respiraþia ºi transpiraþia omului, respiraþia plantelor de apartament.

lanseazã , produsul antiumiditate care absoarbe apa din atmosferã pânã la atingerea nivelului op-tim de 50-60%. Numãrul unu din Europa pentru aceastã categorie de produse, Humy-dry este prezent în peste 25 de þãri ale con-

tinentului ºi este potri-vit pentru toate tipurile de încãperi: Compact (450g) este recomandat pentru spaþiile de pânã la 35 m³ iar (1kg) este re-comandat pentru spaþiile de pânã la 80 m³. Humydry Compact este disponibil atât în va-

de arome: mãr, lavandã, iasomie etc. -

oarece previne apariþia mucegaiului, con-densului, a ruginei, petelor ºi a altor pagube cauzate de umiditatea excesivã. De aseme-

pentru sãnãtate, deoarece previ-ne dezvoltarea bacteriilor, a ciupercilor ºi a viruºilor, dezvoltare favorizatã de umiditatea excesivã. Nu în ultimul rând, Humydry con-tribuie la confortul locuinþei deoarece previ-ne apariþia mirosului neplãcut de umezealã ºi a senzaþiei de frig ce însoþesc locuinþele cu umiditate excesivã.

Ceramica Iaºi

O nouã echipã managerialã

În vara acestui an, Advent International a preluat 66 % din portofoliul de acþiuni al societãþii Ceramica Iaºi, fapt care a

construcþie pe bazã de ceramicã.Noul acþionar majoritar al societãþii a de-

clarat cã þinteºte poziþia de lider pe piaþa de

-fel, au fost cooptaþi în conducerea compani-ei mai mulþi directori de succes, care ºi-au dovedit deja priceperea în management. „Ceramica Iaºi gândeºte ca o companie

dinamicã, cultivând o nouã atitudine faþã de clienþi ºi orientând investiþiile în direcþiile esenþiale, vrem sã devenim cel mai impor-tant jucãtor de pe piaþã“, a declarat noul Di-

Pe termen lung, Ceramica Iaºi are o strategie destul de îndrãzneaþã, dorind sã pãtrundã în forþã pe piaþa europeanã de pro-

-rarea capitalului social cu 49 de milioane lei. Compania a obþinut în primul semestru

-

ne lei, dublu faþã de aceeaºi perioadã a anu-lui anterior. De asemenea, cifra de afaceri înregistratã în perioada menþionatã a fost de 21,7 milioane lei, cu 36 % mai mult decât în intervalul similar pe 2006.

actual

Exotique

Exotique inaugureazã un magazin

Firma bucureºteanã Exotique, unul din-tre cei mai mari importatori de mobi-lier ºi decoraþiuni din România, dar

care oferã ºi servicii de consiliere în mate-rie de design, a inaugurat în luna noiembrie un magazin la Braºov.

mp, dispuºi pe douã nivele, a fost amenajat

„Locaþia este foarte bunã, pentru cã astfel ne

vãd toþi cei care pleacã spre staþiunile mon-

braºovenilor ºi locuitorilor din judeþele limi-trofe, cât ºi tuturor celor care îºi construiesc case de vacanþã, vile sau pensiuni în zonã. Aici, la munte, se cautã mai ales mobilie-rul din lemn masiv, dar mã bucur sã spun cã am vândut foarte bine ºi mobilier exotic de



P în 2003 ºi îºi propunea furnizarea de soluþii practice pentru construcþii

ºi amenajãri. Totul a plecat de la întreba-rea „Cum îmi construiesc sau amenajez casa, folosind corect produse de calitate?“. Avem materiale, avem specialiºti, dar cum ºtim care sunt cele mai bune soluþii pentru a construi sau amenaja o casã? Aºa a apãrut un concept care, în faza iniþialã, era repre-zentat numai de emisiunea TV. În 2004 a

astfel în întâmpinarea publicului cu sfaturi

www.misiuneacasa.ro

Misiunea Casa în Cetatea Bãniei

Cea de-a doua întâlnire a forumiºtilor

-va ºi a fost cu atât mai animatã ºi

plinã de interes cu cât, în oraº, se serbau „Zilele Craiovei“.

Organizarea acestui tip de evenimen-te are la bazã un concept unic pe piaþa de construcþii ºi amenajãri: cei mai activi mem-bri ai forumului au ocazia sã se cunoascã ºi sã dezbatã „pe viu“ subiecte de actualitate.

„Forumiºtii, vec-tori importanþi de opinie în acest do-meniu, au ocazia sã

-mele producãtoare atât despre avan-tajele, cât ºi des-pre probleme-le pe care le ridicã anumite materia-le pentru construcþie“, a declarat domnul

, Director General al com-paniei Babel Communications, promotorul

-tâlnire a forumiºtilor de la Bucureºti, am ob-

Un proiect multi-channelconcrete, mai ales cu ajutorul forumului.

În timp, s-a dezvoltat o adevãratã co-munitate on-line, formatã din forumiºti pasionaþi de construcþii. Succesul site-ului se sprijinã pe interesul crescut al celor pes-te 18.000 de utilizatori înregistraþi ºi apro-

Dupã 4 ani de existenþã, proiectul s-a dezvoltat dupã o strategie care îl impune ca opþiunea numãrul 1 în ceea ce priveºte

-niul amenajãrilor. În acest fel, s-a contu-rat o platformã singularã pe piaþa media

emisiunea TV, , un , un

specializat ºi, de curând, .

atât pentru specialiºti, cât ºi pentru compani-ile din construcþii“, a completat dumnealui.

, principalul partener, a prezen-tat comunitãþii de specialiºti noul produs Ceresit CT83. La eveniment au mai partici-pat companiile ºi ,

În cadrul întâlnirii, Misiunea Casa a lansat varianta beta pentru prima televiziune utilitarã on-line, dedicatã secto-rului amenajãrilor interioare: www.mctv.ro.

actual

G eotehnica este un do-meniu ingineresc apar-

-

-

--

redusã, aºa cum se procedeazã

Tasãrile diferenþialeTasãrile diferenþiale creeazã cele mai mari probleme. Diferite pãrþi ale structurii se afundã cu valori diferite, ducând la distorsionarea acesteia, prin:

înclinarea pe verticalã, care de la valori de 1/250 poate fi distinsã cu ochiul liber;

tasarea diferenþialã moderatã produce crãpãturi ºi deteriorarea faþadelor; la valori mai mari ale tasãrii, uºile ºi ferestrele se pot distorsiona ºi nu se mai închid, iar când procesul devine atât de evi-dent încât produce deformarea planºeelor ºi scãrilor, clãdirea intrã deja în categoria de risc major.


geotehnicã

TasareaTasarea

O fundaþie adâncã este necesarã mai ales în zonele

care au suferit modificãri im-portante la nivelul solului,

în urma construirilor repetate.

Modul, cauzele ºi condiþiile în care apare tasarea

Compactarea terenului de fundare sub presiuni statice: argilele mediu consolidate-moi, ºi terenurile turboase-mlãºtinoase sunt cele mai compresibile; silturile (sedi-mente prãfoase), nisipurile ºi pietriºurile au ºi ele calitãþi asemãnãtoare. Compactarea argilelor moi

prin coborârea nivelului apei subterane: crescând eforturile efective (cele care acþioneazã asupra particulelor minerale) se produce tasarea, chiar ºi fãrã o încãrcare suplimentarã. Compactarea terenurilor

lipsite de coeziune din cauza vibraþiilor: nisipurile afânate ºi pietriºurile sunt cele mai susceptibile, ca urmare a lucrãrilor vibrocompactoarelor, cutremurelor sau exploziilor.

Compactarea terenurilor prin creºterea umiditãþii: nisipurile afânate-prãfoase ºi pietriºurile sunt cele mai afectate din cauza creºterii nivelului apei subterane sau a infiltraþiilor (se atinge umiditatea optimã de compactare). Contractarea terenurilor

coezive prin uscare: argilele plastice sunt cele mai afectate, în urma creºterii temperaturilor sub nivelul fundaþiei. Pierderea suportului

fundaþiei în cazul eroziunii: fundaþiile expuse curenþilor de apã trebuie duse mai jos de limita inferioarã de eroziune.

Pierderea suportului fundaþiei din cauza excavaþiilor adiacente: cele mai pronunþate efecte se întâlnesc la argilele moi, saturate.

- fundaþiei. Aceastã par-

-

operã de artã inginereascã

-

-valoarea

acesteia ºi variaþiile spaþiale în di-

degradarea geometriei de an-samblu a structurii face ca aceas-ta sã devinã foarte vulnerabilã în faþa cutremurelor;

accesul la facilitãþile subtera-ne, gen parcãri sau pivniþe, pre-cum ºi continuitatea sistemului de canale ºi tuburi subterane suferã modificãri.

Mulþi dintre cei care au devenit posesorii unei case îºi dau seama de valoarea studiului geotehnic abia dupã câþiva ani, când construcþia începe sã crape sau sã se încline.


Utilizarea fundaþiilor compacte reprezintã o metodã relativ sigurã de prevenire a tasãrilor diferenþiale, pe un sol instabil.

În calculul încãrcãrilor care

-

amenajãri interioare, persoane clãdirilor de biro-

uri, aproape 50% din sarcina vie

-

tasãrii se poate executa în gene--

deosebit de important este starea iniþialã de consolidare, deoarece

-

-

--

Metodele de evitare a apariþiei tasãrii ºi de reducere a efectelor acesteia

Tasãrile uniformeChiar dacã tasarea este aproape uniformã, dar se produce într-un mod rapid, au loc efecte negative (fãrã a se degrada structura, însã) atunci când:

în apropiere se aflã un corp acvatic - coborându-se nivelul te-renului, acesta devine mai vulne-rabil în faþa inundaþiilor;

drenarea apelor de suprafaþã are de suferit, prin crearea mici-lor depresiuni în jurul clãdirii, ca-re afecteazã scurgerea ºi favorizeazã infiltraþii nedorite în infrastructurã.

În afarã de construcþia propriu-zisã, dupã execuþie terenul va mai primi ºi alte încãrcãri, respectiv

amenajãrile interioare sau exterioare, locatarii etc.

Selectarea unui tip anume de construcþie care sã fie tolerant la tasarea diferenþialã

În general, structurile de oþel pot prelua tasãri mari fãrã a genera efecte neplãcute clãdirii.

Utilizarea fundaþiilor compacte Acestea previn apariþia tasãrilor diferenþiale.

Preîncãrcarea terenului înainte de construire

Tasarea se va reduce în felul acesta cu valoarea stabilitã, prin preîncãrcare, înainte de începerea construirii; din diferite considerente legate de stabilitate, preîncãrcarea nu poate depãºi anumite valori.

Înlocuirea terenului moale cu umpluturã densã

Este un proces dificil de controlat, deoarece zonele de teren nepotrivit, prinse ca niºte enclave în interiorul umpluturii, pot genera

tasãri diferenþiale foarte mari.

Realizarea fundaþiei pe piloni, pilieri sau a fundaþiilor adânci

Tasãrile diferenþiale dintre clãdiri ºi împrejurimi pot crea probleme.

Instalarea elementelor lãrgitoare, de reînalþare a structurii pe fundaþie

Clãdirile vor putea fi periodic reînãlþate, cu o valoare egalã cu tasarea, pentru a nu se deranja echilibrul stabilit iniþial.

Evitarea construirii clãdirilor pe umpluturi

Tasarea ce apare înainte de începerea construcþiei nu va afecta clãdirea în sine; umplutura fiind un depozit nou creat, necesitã un timp, chiar

ºi în urma unei compactãri corect efectuate, de a se aºeza natural; prin instalarea straturilor drenante de nisip, se va accelera tasarea.

Reducerea încãrcãrii nete prin excavare

Se recomandã aceastã mãsurã deoarece greutatea fiecãrui nivel al clãdirii e egalã cu greutatea a 0,5 m de rocã.

Excavarea terenurilor moi ºi înlocuirea acestora cu material nou, granular

Poate fi o metodã foarte costisitoare dacã terenul compresibil se regãseºte pânã la adâncimi mari.

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2005 ºi 2006!Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an, OBÞII O REDUCERE DE 30%!

TALO

N

Achitaþi contravaloarea revistelor

prin mandat poºtal în contul

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,

pentru Leon Consulting S.R.L.

(nr. operator 2343, CUI 14479702)

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã

cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L.

ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1,

Sector 5, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:

„Surprize pentru colecþionari“

2005

Nr. 6/2005 Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului

Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli

Termografia: utilizarea în con-strucþii a unei noi ºtiinþe

Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului

Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã

Calorifere din fontã sau din aluminiu?

Nr. 5/2005 Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei

Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare

Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic

Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu

Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº

Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

Nr. 3/2005 Moda în ceea ce priveºte pardoselile

Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri

Informaþii generale ºi realiza-rea placãrilor ceramice

Pavarea aleilor din grãdinã - curs practic de montare

Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton

Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

Nr. 1/2005 Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect

Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã

Paravane din cãrãmizi de sti-clã - curs practic

Valuri de mozaic într-o cabinã de duº

Secretele montãrii spoturilor de luminã

Detalii interesante despre copertine ºi garaje

Nr. 4/2005 Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor

Construcþii, acoperiri ºi amena-jãri din lemn

Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF

Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor

Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã

Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

Nr. 2/2005 O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat?

Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier

Clematitele - florile de senzaþie ale unei grãdini

Construcþia unei saune, de la primul la ultimul ºurub

Montarea parchetului, într-un curs complet

Despre faianþã, din perspective practice ºi estetice

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . .

Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Surprize pentru

colecþionari

Da, vreau sã primesc ediþia: 1/2005 2/2005

3/2005 4/2005

5/2005 6/2005

toate ºase: 27 RON

Da, vreau sã primesc ediþia: 1/2006 2/2006

3/2006 4/2006

5/2006 6/2006

7/2006 8/2006

9/2006 10/2006

toate zece: 45,5 RON

Surprize pentru colecþionari !Surprize pentru colecþionari !

2006Având colecþia completã, poþi spune cã ai suficiente informaþii pentru

a te considera un cunoscãtor al domeniului amenajãrilor. Astfel, vei avea o imagine de ansamblu asupra lucrãrilor necesare unei locuinþe moderne.

Nr. 1/2006 Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor

Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri

Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac

Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn

Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor

unei locuinþe unifamiliale

Nr. 9/2006 Canapelele – din ce în ce mai multe variante

Proiectare ambientalã, pentru amenajarea unei mansarde

Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele

Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist

Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu

Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat

Nr. 7/2006 Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare

Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video

Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie

Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase

Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã

Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã

Nr. 5/2006 Despre dressinguri – aspect ºi utilitate

Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider

Alegerea metodei optime de încãlzire a casei

Materialele geosintetice folosite în construcþii

Tipuri de acoperiºuri, în funcþie de materiale ºi formã

Corpuri de iluminat încastrate în plafoane, pereþi sau podea

Nr. 3/2006 Variante moderne ale scãrilor interioare

Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie

Avantajele ferestrelor de mansardã

Panourile compozite la ora

Riscurile construirii unei case la malul mãrii

Sistemele de ventilaþie, o necesitate pentru locuinþã

Nr. 10/2006 Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii

Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie

Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români

Sistemele parazãpadã, ele-mente pentru acoperiº

Pardoseli în nuanþe închise, cu aer exotic

Mini-construcþii de interior din lemn, sticlã ºi oþel

Nr. 8/2006 Renovarea bucãtãriei – cursuri practice

Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã

Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme

Termoizolarea blocurilor, un program cu rezultate modeste

Paravanele – obiecte moderne de mobilier

Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã

Nr. 6/2006 Piscinele, de la cele clasice la variantele ecologice

Camera copiilor, aspect ºi funcþionalitate

Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton

Acoperirea pardoselilor din dormitor, în diverse variante

Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte

Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale

Nr. 4/2006 Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design

Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn

Aerul condiþionat, pentru o viaþã sãnãtoasã

Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine

Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi

Limitele imaginaþiei în amena-jãrile cu gips-carton

Nr. 2/2006 Tendinþe în amenajarea bucãtãriei

de ºantier Structuri metalice ºi din beton armat, în balanþã

Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie

Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit

O baie scãldatã în luminã cursuri practice)

Surprize pentru colecþionari !Surprize pentru colecþionari !

P roblema poluãrii fonice este actualã în urbanistica

acestor ani, motiv pentru care criteriul confortului fonic tre-buie inclus pe lista avantajelor unei viitoare locuinþe.

Responsabilitatea la nivel înalt cu privire la supravegherea fenomenului fonic revine mai multor ministere, dintre care, cel al sãnãtãþii a trasat deja cîteva recomandãri de care arhitecþii trebuie sã þinã cont:

Poluarea fonicã reprezintã excesul de zgomot per-ceput de organismul uman, fizic dar ºi subliminal ºi care poate cauza serioase probleme de sãnãtate: hipertensiune arterialã, tinitus, pierderea acuitãþii auditive, depresie, insomnie, irascibilitate, agresi-vitate, dereglãri hormonale.


Un cãmin

LINIªTITUn cãmin cu adevãrat...

LINIªTIT

separarea surselor generatoare de zgomot prin arii de securizare fonicã, indiferent de locaþia acestora;

nivelul acustic mãsurat la 3 m distanþã de zidul exterior al casei (la 1,5 m de sol), sã nu fie mai mare de 50 dB în timpul zilei ºi de 40 dB în timpul nopþii.Anul 2002 a adus ºi o directivã

în acest sens, prin impunerea unor norme stricte de monito-rizare a zgomotului ambiental:

Cum percepem lumea sunetelor

Sunetul ia naºtere în aer, ca un fenomen fizic, o varietate sinusoidalã a presiunii aerului. El are o frecvenþã anume ºi este transmisibil prin atmosferã cu viteze diferite; perceperea sunetelor se realizeazã prin senzorul auditiv de la nivelul urechii interne. Tot ce auzim se mãsoarã ca intensitate în decibeli. Iatã valorile la care suntem expuºi zilnic:

Argumentele prin care sunt susþinute efectele nocive ale mediilor zgomo-toase asupra sãnãtãþii omului sunt de ordin ºtiinþific. Un ghid practic al OMS atestã modificãri la nivelul aparatului cardio-vascular, neuro-endocrin sau imun dupã expunerea îndelungatã la medii poluate fonic. Este unanim acceptat faptul cã o valoare sub 60 dB nu are repercusiuni notabile, în timp ce nivele superioare pot agrava afecþiunile deja existente.

10 dB vorbitul în ºoaptã 30 dB zgomotele casnice obiºnuite, ceasul de camerã 50 dB conversaþia normalã, zgomotul produs de frigider 60 dB aerul condiþionat 70 dB traficul normal, zgomotul din aglomerãrile comerciale 80 dB traficul de mare tonaj sau, surprinzãtor, banalul uscãtor de pãr 100 dB camioanele apropiate, uneltele industriale de tãiat 130-170 dB armele de foc, de diferite calibre

Poluarea fonicã este o problemã de actualitate, prezentã atât în aglomerãrile urbane, dar ºi în cadrul complexelor rezidenþiale cu topografie

neinspiratã. Cauza o reprezintã sunetele de in-tensitate medie sau mare care au un efect ne-gativ asupra sãnãtãþii ºi activitãþii individului.

sãnãtatea casei

fonoiz

ola

re

Prin suprapunerea zgomotelor din exterior, cauzate într-o proporþie covârºitoare de trafic, cu cele din

interior (televizor, aparaturã de uz casnic), se produc dereglãri

metabolice la nivel inframolecular.


Cele mai expuse în acest sens sunt anu-mite grupe profesio-nale, din domenii variate, cum sunt construcþiile, industria lemnului, procesarea materialelor plastice ºi, în genere, mai toatã industria grea.

supravegherea zgomotului din marile aglomerãri urbane, cu un nivel maxim admis de 50 dB. Primãriile din oraºele vizate au datoria de a realiza hãrþi de po-luare fonicã ºi de a informa populaþia despre mãsurãtorile în acest domeniu.

Astfel, stabilirea unor noi zone rezidenþiale va avea drept criteriu de eliminare nive-lul de zgomot al vecinãtãþilor, cu o eventualã îmbunãtãþire în

-lui. Dupã cum puteþi deduce,

în caz contrar nu se poate au-toriza demararea lucrãrilor de construcþie.

Cele mai multe probleme apar, însã, în zonele deja con-struite, din cauze diferite, inde-pendente de noi în cele mai mul-te cazuri. Ce este însã de fãcut cu actuala noastrã locuinþã, de care nu dorim sã ne despãrþim, dar pe care o vrem cât mai confortabilã fonic, depãrtatã de agitaþia oraºului sau de ve-cinii petrecãreþi? Bineînþeles, se pot aduce unele îmbunãtãþiri

Cele mai importante efecte nedorite

Componentele urechii medii ºi interne au de suferit de pe urma zgomotelor puternice, cu atât mai mult cu cât cilii de la acest nivel, odatã agresaþi, intrã într-un proces progresiv de degrada-re. Hipertensiunea arterialã poate fi declanºatã de expunerea îndelungatã la zgomote cu intensitãþi crescute. Acest fapt a fost explicat ºtiinþific prin descãrcãrile mari de adrenalinã.

Expunerea îndelungatã la sunete având nivel excesiv atrage dupã si-ne afectarea structurilor senzitive de la nivelul urechii interne, scãzând acuitatea auditivã sau ducând chiar la pierde-rea auzului.

Lipsiþi de apãrare sunt ºi locuitorii

zonelor orãºeneºti unde traficul este

intens, cei din car-tierele rezidenþiale în construcþie sau

aflate în vecinãtatea aeroporturilor.

În farmacii se gãsesc dopuri de protecþie fonicã, fabri-cate dintr-o spumã de cauciuc moale care se muleazã confortabil pe interiorul urechilor. Dimensiunile reduse

permit utilizarea lor chiar ºi în timpul somnului.

Cãºtile antifonice sunt mai eficiente decât dopurile de

protecþie fonicã ºi au diferite nivele de

protecþie – dar sunt mai costisitoare ºi pot

crea disconfort în condiþii de tem-

peraturã crescutã.

78 l

sãnãtatea casei

fonoiz

ola

re

de naturã constructivã. Pentru început, ferestrele vor însem-na un plus de confort, atât fonic cât ºi termic. Geamul termoi-zolant dublu asigurã cele douã

-tat, la nevoie, cu a treia foaie de sticlã, în funcþie de locaþie. ªi tâmplãria din PVC are capaci-tate de amortizare a intensitãþii sunetelor din exterior.

De altfel, pentru o izolare completã ar trebui reconside-rate ºi acoperiºul, zidãria, cana-turile, jaluzelele, tocurile uºilor, izolaþia instalaþiilor sanitare sau de aerisire. Pardoseala necesitã, de asemenea, o atenþie specialã, mai ales într-un apartament si-tuat la bloc.

Nu este suficient sã luãm mãsuri de reducere a zgomotului. Trebuie, de asemenea, sã prevenim trans-miterea sunetelor prin materialele folosite. Mulþi dintre cei care stau la ultimul etaj al unei case acope-rite cu învelitoare metalicã nu pot dormi în nopþile ploioase din cauza sunetelor repetitive ale stropilor.

În afarã de confortul termic, vata mineralã aplicatã între ºi sub cãpriorii ºarpantei are ro-lul de a atenua intensitatea sunetelor din afarã.

Atenþie la materialele de construcþie folosite!

Spaþiile goale din cãrãmizile eficiente sunt dimensionate special pentru a evita transmiterea undelor sonore.

În acest ultim caz, existã ºape din materiale izolante ºi cu elas-ticitate mare, care asigurã o ast-fel de exigenþã. Specialiºtii mai recomandã folosirea unor ma-teriale precum vata mineralã, polistirenul sau gips-cartonul. Regula „a preveni este mai si-gur decât a trata“ se aplicã ºi în acest caz. Este mult mai uºor sã asigurãm confortul fonic încã din faza de proiect. Avem însã mijloace ºi soluþii tehni-ce prin care putem reda liniºtea locuinþelor deja construite.

Baia reprezintã una dintre sursele interioare de zgomote, pe care le puteþi contracara cu manºoane pentru þevi.

Tâmplãria veche nu era conceputã pentru izolarea fonicã (nici problemele specifice nu erau de asemenea dimensiuni). Supli-mentarea cu jaluzele e o soluþie eficientã, dacã renunþaþi însã la lumina naturalã.

Panou acustic

Spumã fonoizolantã


Fosta Bisericã Rusã –Paraclisul Universitãþii Bucureºti

Între veacurile XVII-XIX, membrii comunitãþii ruse pre-zenþi în Bucureºti, majoritatea

locuind în zona Podului Moºilor (actuala Calea Moºilor) ºi pe

prezenþa Bisericii Neguþãtorilor, cunoscutã ºi cu denumirea de Biserica Rusã ºi având ca pro-tector pe Sf. Ierarh Nicolae, Ar-hiepiscopul Mirelor Lichiei.

Iniþial, a fost doar o construcþie din lemn, acoperitã cu stuf sau ºindrilã, datând de pe la 1665. În anul 1718, un incendiu i-a curmat existenþa, impunând re-alizarea unei construcþii din piatrã al cãrei interior a fost pictat de echipa zugravului de subþire Pârvu Mutu. Alte eveni-mente ulterioare ºi mai ales cu-tremurele secolului al XIX-lea au impus intervenþii radicale pentru a asigura funcþionalitatea lãcaºului.

Revenind la evocarea impre-sionantei construcþii, situatã în strada Ion Ghica nr. 9, putem aminti cã este declaratã mo-

ca atare. Este o construcþie religioasã atipicã pentru oraºul Bucureºti. Amplasatã în cen-

-siv de blocuri înalte, este uºor remarcabilã. Deschi-derea creatã de strada Toma Caragiu o situeazã într-un per-manent dialog urbanistic cu Palatul Universitãþii. Turle-

-tecturii tradiþionale ruse. Une-le formulãri îi atribuie caracter de unicat pe teritoriul Români-ei. Amintim, ca pe un exemplu bine-cunoscut, cã în localitatea Roznov din judeþul Neamþ, prin preocuparea familiei Roznova-

-menea bisericã, impozantã prin proporþii ºi mãreþie, construitã

pe douã niveluri. La demisol adãposteºte o necropolã pentru familia ctitorilor. Accesul cãtre etaj (biserica propriu-zisã), se face pe o scarã monumentalã. La interior are o valoroasã picturã în frescã, semnatã Costin Petrescu.

Familia Romanovilor-

tre anii 1905-1909, la iniþiativa ambasadorului rus Ghiers, din familia Romanovilor. Iniþial,

-tru personalul ambasadei þariste dar ºi pentru alþi credincioºi. Pentru a înlesni misionarismul Bisericii Ortodoxe Ruse, s-a

-tativ prin arhitecturã, picturã ºi obiectele de cult. Financi-ar, acþiunea a fost susþinutã de

Curtea Imperialã a Rusiei, care a pus la dispoziþie suma de 600.000 de ruble, dispunând sã

materiale. A fost achiziþionat terenul din aceastã zonã, iar ar-hitectul rus Preobrajensky a în-tocmit proiectul. Lucrãrile de coordonare au fost încredinþate unui arhitect italian, ca antre-prenor al unui valoros grup de meºteri ruºi.

ªcoala BizantinãDacã plastica pereþilor

construcþiei la exterior este obþinutã predilect prin coloritul cãrãmizilor aparente, faianþei ºi pietrei atent fasonate, pereþii in-teriori au preluat pe o suprafaþã de circa 1.500 mp precepte-le picturii bizantine conserva-te de ªcoala atonitã a monahi-

Meritã observat1. Sub finisajele bogate în picturi, zidãria este din cãrãmidã ºi piatrã.

2. Iniþial, turlele specifice stilului rusesc erau acoperite cu foiþã de aur.

3. Intrarea în bisericã este protejatã de Sf. Nicolae, patronul lãcaºului.

4. Fumuseþea motivelor orientale este aceeaºi, în lemn, piatrã sau fier.

5. Ferestrele sunt mãrginite de ancadramente din piatrã.

pastila de culturã


lor de la Muntele Athos. Este o picturã în ulei mat, creaþia pictorului Vasiliev. O notã dis-tinctã o are ºi catapeteasma, realizatã într-un atelier mosco-

-turii în lemn poleit cu aur, cu decoraþiuni de facturã vegetalã,

-hitectural prin dispunerea brâ-urilor separatoare ºi eleganþa

-ne. Poleirea ºi pictura icoane-lor sunt realizate în acelaºi re-gistru estetic. Pictura aparþine lui Vaºneþov, care s-a inspirat

-tedrala Sf. Arhangheli din in-cinta Kremlinului moscovit. În ultimii ani, atât construcþia, cât ºi pictura, au cunoscut o atentã ºi costisitoare tratare, menitã a conserva ºi întreþine ansamblul.

1 2

Biserica Sf. Nicolae – Biserica RusãBiserica Sf. Nicolae – Biserica Rusã

Biserica a devenit funcþionalã la 26 noiembrie 1909, când

preoþi, având în frunte pe arhie-piscopul Athanasie Mironescu, mitropolitul primat al Români-ei ºi pe arhiepiscopul Vladimir din Sankt Petersburg.

Aparent tânãrã, în comparaþie cu vechimea altor sanctuare bu-cureºtene, ºi aceasta are o istorie zbuciumatã. O serie de eveni-mente i-au marcat existenþa. În condiþiile ocupaþiei din Primul Rãzboi Mondial, s-a procedat preventiv la evacuarea la Iaºi a arhivei ºi obiectelor de cult. De acolo, în momentele de maximã presiune militarã, au fost ex-pediate în Rusia, ajungând la Sankt Petersburg, unde, în vâl-toarea acþiunilor revoluþionare, au cãzut pradã jefuitorilor. Re-

gimul bolºevic al Sovietelor nu a mai acordat atenþie religi-ei, devenind chiar oprimator al lãcaºurilor de cult.

Din fericire, la Bucureºti, bi-serica asigura în continuare bu-

fugiþi de sub regimul bolºevic. În condiþiile create, la jumãtatea celui de-al patrulea deceniu,

-plomatice, tratativele purtate între reprezentanþii celor douã state au ridicat ºi problemati-ca acestei biserici. Din partea României, delegaþia era condusã de Nicolae Titulescu, pe atunci Ministrul Afacerilor Strãine.

La enunþul expres al delega-tului U.R.S.S., conform cãruia þara noastrã nu mai are nevoie de un asemenea lãcaº de cult, a ur-

3

4 5

Biserica Sf. Nicolae – Biserica RusãBiserica Sf. Nicolae – Biserica Rusã

a lui Nicolae Titulescu, adresatã cãtre conducerea Bisericii Ortodoxe Române (prin patriar-hul Miron Cristea) ca biserica sã intre sub jurisdicþia româneascã ºi sã devinã loc de închinãciune predilect pentru tineretul uni-versitar autohton.

Dupã Al Doilea Rãzboi Mon-dial, conducerea Bisericii Orto-doxe Ruse a revendicat lãcaºul, iar patriarhul Justinian Marina, la 5 aprilie 1947, a procedat la retrocedarea acestuia. Timp de un deceniu a aparþinut Bisericii

-

care sã permitã buna desfãºurare a activitãþii. O atentã analizã a permis ca în tratativele pur-tate sã se ajungã la formula de revenire a lãcaºului sub to-tala jurisdicþie româneascã, acum conferindu-i-se meni-rea de bisericã parohialã pentru enoriaºii din zonã.

Suntem datori sã reþinem ºi evoluþia stãrii de sãnãtate a

-ismice din 1912 ºi mai ales din 1940. Astfel, s-au impus lucrãri radicale de consolidare. Prin strãdania preotului paroh Pavel Statov, reprezentant al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe

Ruse, s-au realizat lucrãrile re-spective, inclusiv intervenþii la întreþinerea ºi repararea parþialã a picturii, responsabilitatea revenind echipei pictorului Anatolie Cudinov.

Noi intervenþii s-au impus în anul 1967, când realizarea întreþinerii ºi revigorarea pic-turii a revenit artiºtilor plastici Eugen Profeta, Victor Zenlicica ºi Victor Costiurin. Construcþia a resimþit ºi efectele seismelor din 1977 ºi 1986, impunând noi intervenþii de consolidare ºi de refacere a picturii. Expertize-le întreprinse de specialiºti în construcþii, restaurarea picturii ºi a pieselor de mobilier au con-dus la concluzia cã sunt necesa-re noi ºi radicale intervenþii la începutul mileniului al treilea.

Trecut ºi prezent...Pentru viitor

cu ziduri masive, iar tratarea faþadelor a fost inspiratã de ar-hitectura originalã a bisericilor ruseºti ºi georgiene. Plastica este

a cãrãmizilor aparente de culoa-re roz-gãlbuie, de frizele cerami-ce, de mozaicurile ºi elementele sculpturale ale pietrei. Intrarea a fost conceputã în directã relaþie

cu strada ºi urbanismul zonei, impunând arhitectului o aseme-nea dispunere care sã respec-te ºi orientarea Sfântului Al-tar cãtre Rãsãrit. Are un bun

-lui (19,60x18,40 m) ºi înãlþime, care la turla cea mare are 19 m. Accesul la interior se realizeazã pe sub un portal reprezentativ, dominat de spaþiul conferit icoa-nei hramului, redându-l pe Sf. Ierarh Nicolae. Este, de fapt, un spaþiu distinct faþã de restul bi-

de o turlã.Un coridor cu funcþie de prid-

vor conduce spre spaþiul restrâns al pronaosului ºi al naosului. Impresionantã este volumetria construcþiei naosului, având o boltã centralã sprijinitã pe pan-dantive plasate în consolã. Tur-

4 turle mai mici. Un al ºaptelea turn, plasat pe un tambur masiv

turlele sunt modelate în formã -

rii religioase ruse. În compune-

pastila de culturã

spaþii ce încadreazã pristolul. Accesul se face prin spaþiile ane-xe ale naosului, abside care, prin formã ºi mobilare, se deosebesc de cele româneºti. Lumina de zi este oferitã de ferestre înalte dar înguste, dispuse în pereþii exte-riori. În condiþiile transformãrii societãþii ruseºti, la 28 noiem-brie 1937, a fost publicat textul hotãrârii adoptate de patriarhul Miron Cristea ca fosta bisericã a legaþiei Rusiei, cu hramul Sf. Nicolae, sã poarte ca hram pro-tector ºi pe Sf. Mucenic Sava Gotul, de la Buzãu (prãznuit la 12 aprilie).

În iureºul reformator al în-ceputului de an 1990, a fost enunþatã ºi reþinutã revendi-carea studenþimii, ca Sfântul Lãcaº sã redevinã loc predilect de închinãciune pentru tineretul studios. Prin hotãrârea Sfântu-lui Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adoptate în anul

ca paraclis al Universitãþii din Bucureºti, având totodatã ºi ca-racter de bisericã parohialã.

Donaþiile pentru sprijinirea Bisericii Sf. Nicolae - Paraclis Universitar pot fi fãcute în contul: RO92BUCU021001802511RO01

deschis la Alpha Bank - Sucursala Libertãþii


Pictura, cu o suprafaþã totalã de 1.500 mp, a fost executatã parþial în tehnica uleiului mat, de cãtre pictorul rus Vasiliev

ºi completatã în stil neobizan-tin, în 1948, de Cudinov.


jurnal de cãlãtorie

Foarte multe poveºti se pot spune despre Veneþia, ea

Timp de 1070 de ani, perioa-da de independenþã a Repu-

-

independenþa în faþa ofensivei -

Uºoara stare de latenþã în

-ind aproape în totalitate lipsitã

-

-

Veneþia, secole de istorie

--

-lui ºi al feluritelor evenimen-

-

-

-

-

mare parte a patrimoniului ofe-

-

-

--

mul spre oraº se alãturã traseu-

, datoritã unui -

Supranumitã Regina Adriaticii, Veneþia strânge

anual 30.000.000 de vizita-

tori din toatã lumea, o cifrã

imensã pentru un oraº de

nici 300.000 de locuitori.

Piaþa ºi Catedrala San Marco constituie puncte de interes maxim pentru turiºtii aflaþi în Veneþia.

oraºul din lagunãVeneþia Veneþia

Canal Grande,principala rutã din Veneþia, leagã zona gãrii de partea opusã a insulei, acolo unde se deschide Piaþa San Marco.

apare o insulã situatã la nivelul -

La pas sau pe apã?--

se desfãºoarã dupã normele

Canal Grande -nal din Veneþia, ºerpuitor,

-

---

--

--

campo

-

-

O afacere prosperã--

-

-

Serviciile publice ºi transportul particular se realizeazã pe apã.

Spaþiile pietonale se lãrgesc din loc în loc, cãpãtând forma unor piaþete, denu-mite „campo“.


-

--

-

iar proprietarii sunt veniþi de pe

se iau mãsuri menite a prote--

---

-

-

-

--

Clãdirile au fundaþii construite pe piloni groºi de lemn, adânc înfipþi în pãmânt.

--

În patrimoniul universal

-le ei monumente ºi faimoa-

-

-

-

-

Mãsuri pentru salvarea Veneþiei

Fiind un oraº construit pe insulele unei lagune, 117 la numãr, Veneþia ridicã probleme mari în ceea ce priveºte stabilitatea clãdirilor ºi protejarea lor de inundaþii. Mediul lagunar este unul din-tre cele mai schimbãtoare, cu o evoluþie rapidã în timp. Laguna nu reprezintã altceva decât un golf al mãrii, a cãrui ieºire în larg a fost baratã cu un cordon litoral, creându-se un mediu acvatic marin semiînchis. Comunicarea cu marea se face prin intermediul unor „portiþe“. Insulele astfel formate sunt dependente de fluxul de sedimente adus de râurile care se varsã în lagunã sau în mare, fiind apoi recirculate de curenþii litorali. Tendinþa generalã de evoluþie este de a se colmata toatã laguna cu sedimente, dar la Veneþia acest lucru a fost încetinit prin dragãri multiple ºi prin derivarea râurilor

cu vãrsare în lagunã. Altfel, acce-sul ambarcaþiunilor în lagunã ar fi fost imposibil. Bilanþul sedimentar fiind deficitar, insulele nu mai au capacitatea de a se consolida ºi de a se întãri în faþa atacului mãrii. Mai mult, în ultimul secol au fost sãpate foarte multe fântâni pentru

apã, ce ajungeau pânã sub nivelul mãrii, în niºte acvifere arteziene cu apã potabilã. Extragerea de cantitãþi mari de apã a fãcut ca întreg terenul sã se taseze ºi sã înceapã un proces de scufundare

a clãdirilor. Primul nivel a fost inundat la foarte multe dintre ele, locuitorii mutându-se la etajele superioare. Fundaþiile nu au avut de suferit, deoarece sunt realizate pe piloni de lemn, foarte groºi ºi adânc înfipþi în straturile succesive de nisip ºi argilã. Sub nivelul apei, în lipsa oxigenului, lemnul nu se degradeazã, rezistând sute de ani. Toate clãdirile mari, inclusiv palate-le ºi bisericile, sunt fundate în felul acesta. Scufundarea generalã a terenului face, însã, ca insula sã fie mai vulnerabilã în faþa inundaþiilor în perioadele de flux ºi cu vânt puternic. Pentru a stopa degrada-rea mediului ºi pentru a proteja oraºul, au fost demarate mai multe lucrãri de anvergurã, printre care proiectul MOSE, de a crea pontoane flotante menite a bloca apele de flux atunci când nivelul depãºeºte 110 cm.

O plimbare cu vaporaºul pe Canal

Grande vã oferã turul aproape com-

plet al Veneþiei.

Romantismul tipic veneþian poate fi rezu-mat ºi la o simplã, dar plinã de farmec, plimbare cu gondola.

jurnal de cãlãtorie

Sunt frânturi de gând mo-dern... Sunt posibile cer-

titudini, prin munca aplicatã a specialiºtilor de la Muzeul Þãranului Român. Ei ne oferã un tezaur de artã ruralã: colecþia de textile de interior. Circa 10.000 de piese, adunate în mai bine de 100 de ani, studiate, catalogate,

-tra îmbinarea de simplitate ºi ra-

decorativ, folo-site pentru împodobirea casei,

dedicate unor ceremonii sau uzului casnic.

timp, cu migalã ºi generozi-

în teren. Astãzi se poate mân---

ce, atât pentru satul românesc

a etniilor conlocuitoare. Din Ardeal vin piesele cele mai

de masã, toate din anul 1785.Pe lângã alte obiecte de inte-

rior, cu roluri diferite, cele mai utilizate în variate împrejurãri sunt ºtergarele. ªi astãzi, în

Uneori prezentul ne sufocã, viitorul ne înfricoºeazã. Sunt momente când vrem sã regãsim o parte din trecutul nostru, din trecutul colectiv: întoarcerea spre tradiþie, regãsirea, mãcar a „ceva“ din lumea de odinioarã... poate lumea satului; o clipã de idealism, o iluzie a împãcãrii, chiar o formã de terapie.

de pânzã au rãmas elemente

sau înmormântãri, ele au fost înlocuite, însã, de impersonalele

ºtergare, din borangic sau bumbac, lucrate în casã, cu migalã, însemnau trudã, gând

multã iubire. Le gãsim tot mai

bunici ºi de specialiºti, intrând în patrimoniul muzeelor de

-ul Þãranului Român este cu atât

Foaie de zestre

Trebuie spus cã aceste obiecte sunt rãspândite în toate zonele,

Diferã doar paleta coloristicã ºi motivele ornamentale, care

Altãdatã erau obiecte de valoare, înscrise în foile de zestre ale fetelor de mãritat;

nuntã, înmormântare, sãrbãtori


tehnici populare

tradiþii

Din zonele Maramureºului ºi Aradului ne-au rãmas moºtenire ºtergarele decorate cu motive geometrice ºi stilizãri florale.

Icoanã gãtitã cu ºtergar din boran-gic ºi bumbac, ales cu argeaua, specific zonei Romanaþi

În cãutareafrumosului

pierdutfrumosului

pierdut

religioase; erau oferite ca

împodobeau odãile. Dupã caz, ºtergarele erau dãruite mamei la naºtere, mirelui ºi socrului mare de cãtre mireasã;

casã, ca simbol al unirii lor. Din borangic, bumbac sau cânepã,

era dat ca pomanã pentru plata vãmilor. „Curat ca lacrima“, din mãtase, in sau cânepã, era pus în coºul cu merinde, dus la

sau alte sãrbãtori. Constituia

ºi al ocaziilor cu încãrcãturã sacrã. Oricum, pus la icoanã, în compania farfuriilor de lut, ocrotind ferestrele ºi uºile,

Cercetãtorii muzeului s-au

pentru ordonarea valoroasei

cusute cu migalã, sunt dovezi

pe care ar trebui sã le cãutãm ºi sã le redescoperim.

De la ºtergarul de uz casnic, prin

mãiestrie, s-a ajuns la miniºtergura

bucovineanã nãvãditã.

Din Paleolitic

Fiecare ºtergar e privit ca un rãboj. O colecþie de ºtergare e un soi de „Bibliotecã din Alexandria“ a evoluþiei antropologice. Dacã ai rãbdare, poþi „citi“ motivele ornamentale.

Textilele de casã, chiar azi, pãstreazã ornamente

geometrice strãvechi, legate de anumite mituri, credinþe,

obiceiuri. Am preluat încã din Paleolitic romburile ºi brãduþii,

din Neolitic – un simbol al fertilitãþii: coarnele de berbec.

Motivele ornamentale vegetale, zoomorfe ºi antropomorfe apar mult mai târziu. Pe ºtergarele munteneºti, se observã cocoºul, capra ºi mai ales calul ºi cãlãreþul.

În colecþia muzeului sunt câteva exponate

rare, pe care trebuie sã le privim cu atenþie (de exemplu formele hiera-tice, femeile cu brãduþi sau înlãnþuite în horã).

ªtergar de nuntã din judeþul Olt, oferit de mireasã

nuntaºilor (detaliu)

ªtergar de icoanã, din zona Sibiului, decorat cu motive geometrice ºi astrale

frumosului



De la mãrul de granatã la arborele vieþii

Etniile care au trecut pe me-leaguri româneºti, dar mai ales cele care au rãmas aici, ºi-au

-confundabil, bine ilustrat prin intermediul ºtergarelor.

-re, în roºu ºi albastru, în care

-le stilizate (lalea) sau mãrul de granatã (rodia), simbol al

ªtergare huþule (ucrainie-ne) de facturã recentã, ca-re demarcã trecerea la compoziþii florale geome-trizate, în tonuri de roºu ºi portocaliu

tehnici populare

tradiþii

Motive decorative ale Re-naºterii târzii ºi Barocului pot

sãseºti: grifonul, simbol

-rat simbol al mândriei, dar ºi al soarelui, porumbelul, con-sacrat simbol al dragostei, sau vrabia, semn al belºugului. Maniera naturalistã de prezen-tare aduce un surplus de far-

turco-tãtãreºti, ºtergare ºi ba-

în verde, mov, roºu, albastru

de serai, în care ornamente

Piesã musulmanã, decoratã cu motivul „viþei-de-vie în vas”, amintind de ancestralul „pom al vieþii”.

ªtergar huþul de facturã recentã, decorat

în compoziþii florale geometrizate ºi tonuri

de turcoaz.

geometrice orientale alterneazã

(simbol al fericirii veºnice), ar-

lune sau ale ramurii de palmier (semn al victoriei).

Oricum, o boare de purita-

ent mijloc de autoeducare a bu-nului-gust, prin cãlãtoria într-o lume uitatã de unii, conservatã cu grijã de specialiºtii de la Mu-zeul Þãranului Român.

Decorul naturalist (cerbi ºi flori) ce ornamenteazã cahle-le de sobã din casele etnicilor huþuli este transpus ºi pe þesãturile de interior, în special pe ºtergare ºi feþe de pernã.

Piesã specificã etniei maghiare, des întâlnitã

în zona Clujului


viaþa plantelor

hib

ernale

Coniferele, tinereþe fãrã bãtrâneþe

P ersistenþa frunziºului pe perioada anotimpului rece

conferã coniferelor un rol esenþial în decorarea parcuri-lor ºi grãdinilor; acestea dau viaþã spaþiilor atunci când arbo-rii ºi arbuºtii foioºi sunt lipsiþi

--

-

-

fac ca aceste plante sã reprezin-te prima opþiune în decorarea

-le specii se poate acþiona asupra formei iniþiale prin tunderea co-

chiar sub formã de bonzai. Taliile variate ale speciilor

permit folosirea lor în cele mai

--

loarea decorativã a plantelor de conifere este ridicatã datoritã conurilor sau falselor formaþiuni

dar ºi datoritã aromelor carac-

frunziºul rãºinoaselor.Foarte importantã este ºi

-

prin efectul bactericid al multor specii din aceastã familie.

De sãrbãtori, însemnele asociate naºterii lui Isus Hristos sunt aninate în brazi, printre munþi de betealã, panglici colorate ºi beculeþe sclipitoare. În fiecare an, îm-podobim brazii; astfel, simþim magia ºi încãrcãtura emoþionalã a datinilor.

Legenda spune cã, odatã, demult, în urma pãsãrilor mi-gratoare, a rãmas, singurã ºi rãnitã, o pasãre. Aceasta ceru ajutor arborilor ºi îi rugã sã o adãposteascã între ramurile lor, dar ei o refuzarã, rând pe rând. Însã bradul, ultima speranþã, o primi, lãsând-o sã îºi facã cuib între crengile sale. Dorind sã-i rãsplãteascã generozitatea, Crivãþul, Împã-ratul Vânturilor, a decis cã Bradul va fi singurul arbore cu frunziºul veºnic verde.


Specia de conifere de departe cea mai cunoscutã ºi, totodatã, cea mai utilizatã pentru decor este bradul. Oamenii l-au introdus încã din vechime în toate evenimentele importante ale vieþii:

la naºtere – se obiºnuia ca fiecãrui copil sã i se dãruiascã un

asemenea copac, care îi devenea „frate“ ºi pe care trebuia sã îl îngrijeascã pânã la moarte;

la nuntã – încã existã obice-iul împodobirii unui brad cu or-namente din hârtie ºi cu fruc-te, de obicei în curþile caselor de la þarã; în jurul bradului se organizeazã petreceri cu meni-

rea de a ura „casã de piatrã“ vii-torilor miri;

la înmormântare, în unele zone ale þãrii se practicã împodobi-rea unui brad dacã persoana era tânãrã ºi necãsãtoritã; în trecut, era plantat un brad chiar lângã mormânt (bradul ca un „frate“ al celui decedat).

Bãtrânul brad

Bradul (Abies alba) este un arbore indigen, având o coroanã falnicã, de formã conicã, încãrcatã pânã la ni-velul solului. La bãtrâneþe, formeazã aºa-numitul „cuib de barzã“, prin încetini-rea creºterii vârfului ºi aglo-merarea lãstarilor laterali. Frunziºul este frumos, de un

verde închis, deosebit de lu-cios. Faþa inferioarã a ace-lor este albicioasã, datoritã prezenþei dungilor albe de stomate. Conurile erecte, mari, cilin-drice, se deschid la maturita-te, în perioada septembrie-octombrie, pierzându-ºi solzii odatã cu seminþele.

Molidul (Picea abies sau Picea excelsa) este un arbore indigen, cu înrãdãcinare trasantã, trunchi drept ºi coroanã pira-midalã care îºi pãstreazã vârful ascuþit pânã la o vârstã înaintatã. Adeseori, la molizii mai bãtrâni frunziºul acicular este verde intens. Conurile, de formã cilindricã, sunt roºii sau verzi, cãpãtând o nuanþã de brun-deschis înspre maturitate.

MolidulMolidul înþepãtor (Picea pungens) este originar din SUA, are coroana neregulat

verticalatã, cu ramuri robus-te, orizontale, frumoasã prin frunziºul des, cu dispoziþie radialã pe lãstari. Acele sunt rigide, înþepãtoare, uºor curbate, de culoare verde-albãstruie. Conurile sunt des-tul de mari, de pânã la 10 cm, brun-deschis.

Molizii cresc relativ încet. Prezintã rezistenþã la ger iar cerinþele faþã de sol sunt modeste. Devin însã sensibili la secetã, necesitând umi-ditate atât în aer cât ºi în sol. Mai rezistent este molidul înþepãtor, care se adapteazã ºi la câmpie ºi se comportã destul de bine în atmosfera urbanã.

Molidul argintiu

Molidul verde

Bradul argintiu sau bradul de Colorado

(Abies concolor), este originar din America

de Nord. Frunzele, de nuanþã verde-albãstruie, cu reflexe argintii, sunt mate pe ambele feþe.

Acele, mari (4-6 cm) ºi late, sunt curbate cãtre

partea superioarã a lãstarilor. Conurile mai

mici se remarcã prin culoarea verde-violacee pe care o capãtã înainte

de maturitate.

Brazii nu sunt pretenþioºi în privinþa so-lului, însã preferã pãmânturile profun-de, mijlocii ºi revene. În plus faþã de celelalte specii, bradul argintiu are o toleranþã mai mare la fumul ºi praful specifice zonelor urbane.

Bradul verde

Bradul argintiu

viaþa plantelor

hib

ernale

Tuia de Canada (Thuja occidentalis) este un arbore conifer originar din SUA, care atinge înãlþimi de pânã la 10-12 m. Formeazã o coroanã conicã, ramuri scurte ºi dese, dispuse orizontal, cu numeroºi lãstari cu ramificari aplatizate. Frunzele sunt solziforme, colorate în verde mat pe faþa superioarã ºi verde pal pe cea inferioarã. În timpul iernii, frunzele capãtã uneori o nuanþã de bronz. Degajã un miros plãcut, aromatic. Conurile sunt mici, de numai 8 mm, ovoidale, brun-deschis.

Tuia

Thuja occ. Columna

Tuia - Arborele vieþii (Thuja orientalis sau

Biota orientalis) este originar din Extremul

Orient ºi creºte pânã la 8-10 m. Coroana este larg conicã, ramificatã

la bazã, adesea cu mai multe tulpini. Frunzele,

solzoase, sunt alipite de lãstari. În sezonul cald

au culoare verde sau verde-gãlbui, pentru ca iarna sã devinã brune-vineþii.

Conurile sunt mai mari (1-2cm), cãrnoase, cu solzii rãsfrânþi,

la început verde-albãstrui, uºor brumate, apoi brune.

Thuja occ. Aureospicata

Toate speciile de Tuia suportã tunderea. Tuia occidentalis este specia cea mai rezistentã la ger. Preferã soluri drenate, calcaroase ºi suportã penumbra. Dispuse în garduri vii, ele se simt bine în condiþii de lumino-zitate puternicã, fiind nelipsite din amenajãrile peisagistice. Sunt utili-zate ºi ca exemplare solitare, dar ºi în grupuri sau aliniamente.

Thuja occ. Globosa

Thuja orientalis

Pinul negru (Pinus nigra var. austriaca) este un arbore de talie mijlocie, coroanã larg-ovoidalã, care devine tubularã la bãtrâneþe. Are ramuri groa-se, întinse lateral, cu vârfurile puþin curbate în sus. Acele sunt rigide, grupate câte douã, lungi de pânã la 14 cm, verde închis. Formeazã conuri de 5-8 cm, lu-citoare, de culoare deschisã, gãlbuie-brunã.Pinul neted sau pinul strob (Pinus strobus) este originar din SUA, fiind un arbore mare, cu

o coroanã larg-piramidalã ºi ra-muri flexibile cu scoarþã netedã. Se remarcã prin frunziºul fin, elegant, verde deschis-albãstrui. Acele sunt subþiri, dispuse câte cinci, lungi de 10 cm, reunite în mãnunchiuri rãsfrânte, aglomerate cãtre vâr-ful lãstarilor. Un cultivar (soi) folosit în amenajãri este nana (un arbust globulos, uºor apla-tizat, cu frunziº des, de mare efect, care la vârstã adultã poa-te atinge 2 m înalþime ºi circa 2,5 m lãrgime).

PinulPinii sunt specii favorizate de luminã; la umbrã se degarnisesc rapid. În general, nu sunt pretenþioºi faþã de sol, dar le res-ping pe cele compacte ºi nu suportã atmosfera poluatã sau încãrcatã. Sunt preferaþi în amenajãrile peisagistice pentru adaptabilitatea la condiþii variate de teren. Capacitatea ornamentalã le este amplificatã primãvara, datoritã creºterilor tinere, alungite, asemenea unor lumânãri. Formele arbustive sunt interesante pentru alpinarii ºi grãdini mici, dar ºi pen-tru cultura în vase de grãdinã.


Juniperus horizontalis Glauca

Juniperus horizontalis Variegata

Ienupãrul (Juniperus commu-nis) este un arbust montan, in-digen, multitulpinal, cu ramifica-re deasã ºi vârfurile orientate în sus. Uneori, la ºes, poate creºte ca un arbore mic, cu port destul de regulat. Are frunze acicula-re, înþepãtoare, rigide, canalicu-late, lungi de 1-1,5cm. Culoarea generalã este cenuºie, datoritã dungii albe prezente pe frunze. În amenajãrile peisagistice se folosesc mai ales varietãþile

Hibernica (arbust foarte cunos-cut), cu portul columnar, talia de 4-5m, vârful erect ºi frunziºul verde cenuºiu. Suecica are formã columnarã, mai largã ºi mai înaltã, de pânã la 10 m, colorit verde deschis, uºor albãstrui. O altã specie, Repanda, are for-ma piticã, cu 0,3 m înãlþime ºi 1,5–2,5 m lãrgime, deasã, având creºtere regulatã, lãstari subþiri ºi ace scurte ºi dese.

Ienupãrul

În general, ienuperii rezistã bine la ger, mai ales speciile J. com-munis ºi Sabina, însã J. virginiana solicitã un climat moderat. În condiþii aspre, acest soi poate suferi brunificarea acelor ºi degerarea vârfurilor. Soiurile re-pente rezistã bine acoperite de zãpadã. Ienuperii nu sunt pretenþioºi faþã de sol, dar se comportã mai bine pe soluri per-meabile, calcaroase. Pot fi cultivaþi atât la luminã, cât ºi penumbrã, izolaþi ºi în grupuri. Formele semitârâtoare pot consti-tui chiar plantaþii de îmbrãcare a taluzurilor (J. horizontalis).

Juniperus communis

Cetina de negi (Juniperus sabi-na) este un arbust indigen, cu înãlþimea de pânã la 3 m, cu tulpini târâtoare, oblic ascen-dente. Lujerii sunt deºi, subþiri, poartã frunze solzoase de 1 mm ºi frunze aciculare de 4 mm. So-iul cel mai deosebit al acestei specii este Tamariscifolia, înalt de maxim 0,5 m, cu ramuri ori-zontale ºi lãstari erecþi, foarte decorativ prin frunziºul fin, aci-cular, verde deschis.Ienupãrul de Virginia (Junipe-rus virginiana) este un conifer nord-american cu port pirami-

dal, ramificat la bazã. Frunze-le solzoase sunt mici ºi alipite. În cazul exemplarelor tinere ºi pe lujerii viguroºi, frunzele sunt aciculare, liniare, înþepãtoare, de pãnã la 1 cm lungime, pla-sate în grupuri de câte trei. Dintre formele horticole, cele mai cultivate sunt Burku, cu formã conicã, având creºtere densã, compactã, frunziº de cu-loare albastru-cenuºiu pe tim-pul verii ºi nuanþe purpurii iar-na; Blanca, cu forma fastigiatã, înaltã de 5 m ºi frunziº solzi-form, albastru.

Ienupãrul târâtor (Juniperus horizontalis), originar din America de Nord, este un ar-bust târâtor, înalt de pânã la 1 m ºi larg de 3-4 m, cu

ramificaþii orizontale, lungi, lãstari scurþi ºi deºi. Adesea frunzele sunt aciculare, lungi de 2-6 mm, grupate câte trei. Culoarea este verde-albãstrui.

Juniperus communis Hibernica



AGENDA Misiunea CasaAGENDA Misiunea CasaAnna Design

Bdul Timiºoara Nr 61, Bucureºti Birouri ºi atelier - Com. Chiajna, Str I.L. Caragiale

Tel.: 436.04.61, 0723.404.656, Fax: 436.04.61Email: [email protected] Website: www.annadesign.ro

Decoraþiuni, mobilier pentru locuinþã, perdele, draperii

Décor Casa De Luca

Str. Serg. Nuþu Ion Nr.44, BucureºtiTel.: 319.08.50, 0724.732.558

Fax: 771.54.22Email: [email protected]: www.albeflex.lx.ro

Amenajãri interioare ºi exterioare, corpuri de iluminat, scãri interior, mobilier pentru locuinþã, uºi de acces

Fabryo Corporation

ªos. Olteniþei Nr. 202B, Popeºti-Leordeni, Ilfov

Tel.: 021-405.50.00, Fax: 021-405.50.26Email: [email protected]

Website: www.fabryo.com

Amenajãri interioare/exterioare, dotãri, materiale decorative grãdini, termo/hidroizolaþii, materiale de construcþii

AKZO NOBEL

Str. George Bacovia Nr. 1, Etaj. 1, Voluntari, IlfovTel.: 031-405.29.15, 031-405.29.16

Fax: 031-405.29.17Email: [email protected]

Website: www.sadolin.ro

Albani Forex

Str. Gâlda de Jos f.n. Jud. Alba Tel.: 0748.119.726 Fax: 0258-846.131

Email: [email protected]: www.albaniforex.ro

Alf Design

Str. Gheorghe Þiþeica Nr 85-87, Sector 2, Bucureºti

Tel.: 021-242.31.71Fax: 021-242.45.40

Email: [email protected]: www.bambus.ro

Amis Impex

Str. Salcâmilor Nr.3, ReghinTel.: 0265-512.248, 0265-512.407

Fax: 0265-512.408Email: [email protected]

Acqua Service

Bdul Preciziei Nr. 3, Sector 6, BucureºtiTel.: 021-350.22.01, 021-350.22.02, 0744.317.576


Website: www.acqua-service.ro

Final Distribution

Str. Cloºca Nr. 9, Bãicoi, Judeþul Prahova Tel.: 0244-260.140; 0730.110.865

Fax: 0244-260.145 Email: [email protected]: www.finaldistribution.ro

Gamoni

Str. Noroieni Nr. 102, Botiz, Judeþul Satu MareTel.: +40-361-801.125 / +40-744-511.278

Fax: +40-361-801.251Email: [email protected]

Website: www.gamoni.ro

Givas Serv

Com. Albota (la intrarea dinspre Piteºti), ArgeºTel.: 0248-233.402, 0745.122.436Fax: 0248-233.402, 021-325.38.37

Email: [email protected]: www.florariagivas.ro

Hidroplasto

Bdul Eminescu Nr. 14A, BotoºaniTel.: 0231-522.525; 0743.126.999

Fax: 0231-522.526Email: [email protected]

Website: www.besaplast.ro

E.G.S Building Construct

Str. Serg. Nuþu Ion Nr. 44, Sector 5, Bucureºti (Complex Sphera) Tel.: 0744.758.358, Fax: 021-319.08.57

Email: [email protected]: www.edilkamin.com

Elpreco

Calea Severinului Nr. 44, Craiova, Dolj0251-307.700, 0251-307.7010251-307.777, 0251-590.225

Email: [email protected]: www.elpreco.ro

Euro House Intertrade

Str. Mircea Voda Nr. 36, BucureºtiTel.: 031-401.66.86, 0729.777.775

Fax: 031-401.66.84Email: [email protected]: www.usata.ro

Eurotech Iaºi

Splai Bahlui Mal Stâng Nr. 25B, C.P. 700029, IaºiTel.: 0232-231.435, 0232-277.874

Fax: 0232-266.364Email: [email protected] Website: www.magazinudescule.ro

Astra

Calea Griviþei Nr 198, Sector 1, BucureºtiTel: 021-222.84.23, 0729.308.090; 0788.107.005


Website: www.antiefractie.ro

Betoane ºi Prefabricate

Incinta Port Constanþa Sud, Agigea/Poarta 10, Agigea, Constanþa

Tel.: 0241-480.929Fax: 0241-480.930

Email: [email protected]

Cavio Interiors

Bdul Iuliu Maniu Nr. 7, Bucureºti (intrarea din Str. Vasile Milea)

Tel.: 0727.192.220, Fax: 021-317.04.05 Email: [email protected] Website: www.cavio.ro

CBN Grup

Str. Mihai Bravu Nr. 304, Bloc B13, Scara C, Ap. 57, Sector 3, Bucureºti

Telefon: 031-417.98.27, Fax: 031-417.98.27Email: [email protected]: www.cbngrup.ro

Codras Invest Grup

Str. Politehnicii Nr. 3, Sector 6, Bucureºti Tel.: 0729.395.138; 0729.395.139

Fax: 031-815.70.63 Email: [email protected]: www.sculesiunelte.ro

Coilprofil

Ceptura, PrahovaTel.: 0244-445.800 Fax: 0244-445.801

Email: [email protected]: www.coilprofil.ro

Dakota Est

Str. Slt. Radu Teoharie Nr 102,Târgu Neamþ, Judeþul Neamþ

Tel.: 0233-791.351, Fax: 0233-791.361Email: [email protected]: www.dakotaest.ro

Ferestre mansardã, produse recoltare/drenaj ape, grãtare aerisire, produse finisaj interior, plase din fibrã de sticlã

Panouri termoizolante, tablã cutatã, þiglã metalicã,profile galvanizate, piese de finisaj

Utilaje ºi scule electrice, scule de mânã, utilaje curãþenie, generatoare, pompe, motopompe, echipamente protecþie

Uºi din lemn, metal sau sticlã, accesorii din import

Produce ºi comercializeazã mobilã din lemn masiv, stil clasic

Produce beton pentru construcþii civile ºi industriale

Producãtor privat de tehnicã de securitate

Exalco Romania

ªos. Alexandriei Nr. 108, Bragadiru, IlfovTel.: 420.02.25; 420.08.45

Fax: 420.17.85Email: [email protected]: www.exalco.ro

Exotique

Splaiul Unirii Nr. 96, Sector 4, BucureºtiTel.: 021-316.96.94Fax: 021-316.96.94

Email: [email protected]: www.exotique.ro

Expert Montaj

Calea ªagului Nr 140, Timiºoara,Tel.: 0256-215.190Fax: 0256-215.190

Email: [email protected]: www.expertmontaj.ro

Tâmplãrie din aluminiu, lemn ºi PVC, montaj structuri ºi învelitori pentru hale metalice

Amenajãri ºi dotãri, decoraþiuni, mobilier de birou, grãdinã, hotelier, pentru locuinþã

Profile aluminiu, pereþi cortinã, parasolare, paneluri compozite, sisteme de vopsire, unitãþi de anodizare

Scule ºi unelte

Uºi de acces interior, de înaltã siguranþã

Materiale de construcþii, þiglã, BCA, pavaje diverse, tuburi ºi cãmine de vizitare din beton

ªeminee, focare ºi sobe

Hobbit Integral

Str. Macarovici V. George 23, Parter, Sector 6Cod 060142, Bucureºti

Tel.: 021-410.08.91 / Fax: 021-410.08.93Email: [email protected]: www.hobbit.ro

Holmann & Co

Str. Silozului Nr. 400, Fierbinþi târg garã, Judeþul Ialomiþa

Tel.: 0243-280.072, Fax: 0243-280.548Email: [email protected]

Website: www.tigla.ro

I.C. Prum

Str. Serg. Nuþu Ion Nr 44, Sphera Show-Room, Bucureºti

Telefon: 319.08.47, 0727.858.483, Fax: 319.08.47Email: [email protected]

Website: www.usi-prum.ro

Uºi de acces, sisteme de uºi culisante, feronerie, mobilier pentru locuinþã ºi hotelier

Importator þiglã decorativã, producãtor þiglã ºi pavele

Piscine, accesorii pentru piscine

Impermeabilizarea structurilor din beton utilizând profile de etanºare înglobate

Comercializare plante de interior ºi exterior, amenajãripeisagistice, închirieri plante ºi aranjamente decorative

Mobilier: mese ºi scaune

Import ºi distribuþie sisteme de învelitori metalice,cu acoperire de piatrã naturalã

Add Confort Construct

ªos. ªtefãneºti Nr. 15,Comuna ªtefãneºtii de Jos, Ilfov

Tel.: 0745.992.153Fax: 021-312.97.10


Adeplast

Str. Uzinelor Nr. 3, Oradea, BihorTel.: 0259-40.37.50, 0259-40.37.51Fax: 0259-40.37.61, 0259-40.37.62

Email: [email protected]: www.adeplast.ro

Adip COM 2000

Str. Mohorului Nr 2, Sector 6, BucureºtiTel: 316.41.02Fax: 316.43.52

Email: [email protected]: www.adip.ro

Amenajãri interioare ºi exterioare, materiale de construcþii

Mortare uscate, betoane, ºape, pardoseli industriale, tencuieli

Tâmplãrie din PVC, feronerie pentru tâmplãrie, geam termopan

Electropompe, motopompe, boilere, filtre de apã,generatoare de curent, hidrofoare

Exportator de mobilã

Parchet ºi mobilier

Mobilã pentru locuinþã: mese, scaune,

Divizia sisteme de acoperire ºi produse chimice

Firmele care doresc sã se înscrie în Agenda Misiunea CasaFirmele care doresc sã se înscrie în Agenda Misiunea Casa


Aici gãsiþi firmele de specialitate, produsele ºi serviciile de care aveþi nevoie

Saint-Gobain Isover Romania

Str. Mihai Bravu Nr. 233, PloieºtiTel.: +40(0)44-519.536Fax: +40(0)44-511.026

Email: [email protected]: www.isover.ro

Izolaþii termice ºi fonice

Iza Mob

Str. Varianta Nord, Nr. 10, CãlãraºiTel.: 0242-312.152; 0722.212.851

Fax: 0242-312.152Email: [email protected]: www.izamob.ro

Mobilier hotelier, mobilier pentru locuinþã

Kontirom

Bdul Biruinþei Nr. 136, Pantelimon, Jud. IlfovTel.: 021-3124517/18/19/93

Fax: [email protected]

Construcþii industriale

Larius Echipamente Vopsire

Bdul Luptãtorilor Nr 56C, BucureºtiTel.: 668.65.15, 0744.501.561

Fax: 668.56.49Email: [email protected]: www.larius.ro

Echipamente pentru vopsitorii

Leonis

Str. George Coºbuc Nr.6, Codlea, Jud. BraºovTel.: 0268-25.44.33Fax: 0268-25.44.33

Email: [email protected]: www.leonis.ro

Sisteme de profile PVC marca Salamander, uºi de acces

Ina Gres

Valea Cascadelor Nr.21, BucureºtiTel.: 021-444.25.89, 0728.871.288

Fax: 021-444.00.89 Email: [email protected] Website: www.inagres.ro

Importator gresie ºi faianþã

Interprima

ªos. Iaºi-Tg. Frumos, km 7, Valea Lupului, Iaºi

Tel.: 0232-220.018 / Fax: 0232-222.125 E-mail: [email protected]

Web: www.interprima.ro

Centru de vânzãri ºi închirieri scule, utilaje ºi echipamente pentru construcþii

Ipee Amiral Trading Impex

Str. Albeºti Nr.14, Curtea de Argeº, ArgeºTel.: 0248-724.254, 724.102, 724.383Fax: 0248-724.254, 724.102, 724.383Email: [email protected]; [email protected]

Website: www.ipee.roUnelte ºi scule electrice, aparataj electric de joasã tensiune, corpuri de iluminat, obiecte sanitare, materiale construcþii

Ironforge

Drumul între Tarlale Nr 41C, Sector 3, BucureºtiTel: 021-256.40.41; 0740.246.813

Fax: 021-256.43.51E-Mail: [email protected]

Website: –

Elemente din fier forjat

Ma Ne Co Company

Str. Viilor Nr.44-50, Sector 5, BucureºtiTel.: 316.07.95; 0744.380.584

Fax: 316.07.95Email: [email protected]

Website: www.maneco.go.ro

Sisteme de tâmplãrie din PVC ºi aluminiu, lucrãri în domeniul amenajãrilor interioare

Marsipo Prod

Str. Augustin Bunea, Nr. 8, BraºovTel.: 0268-328.679Fax: 0268-306.457

Email: [email protected]: www.marsipo.ro

Importator corpuri abrazive, maºini ºlefuit, scule aºchietoare, maºini-utilaje ind. lemnului, scule de mânã

MCS EXIM Alprom

Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 2-4, Piteºti, Argeº Tel.: 0745.777.772, 0751.304.611

Fax: 0248-207.240Email: [email protected] Website: www.alprom-sa.ro

Mobilier pentru locuinþã, mobilier de birou, mobilier hotelier

Profilo Group

Bdul Unirii Nr 65, Bloc G1, Sector 3, Bucureºti Tel.: 021-321.05.63Fax: 021-321.05.63

Email: [email protected]: www.profilo.ro

Mobilier comercial, de birou, pentru locuinþã ºi industrial

Profilux

Str. Ion Roatã Nr. 10, Sector 4, BucureºtiTel. 0722.539.359, 0744.539.359

Fax: 021-330.60.91/92Email: [email protected]: www.profilux.ro

Distribuitor de sisteme si accesorii profesionale de finisaj pentru amenajãri interioare ºi exterioare

Secan Impex

Str. Ferme D Nr. 5, Cod 075100, Otopeni, IlfovTel.: 021-350.14.40; 021-350.14.41

Fax: 021-350.14.43Email: [email protected]: www.secan.eu

Mobilier pentru locuinþã, hotelier, comercial, de grãdinã, accesorii pentru mobilier

Secpral Pro Instalaþii

Bdul Constructorilor Nr. 16A, Hala SPTZA-HPR, Bucureºti

Tel.: 021-316.10.41, Fax: 021-221.31.17Email: [email protected]

Website: www.secpralpro.ro

Furnizor en-gros de materiale pentru instalaþii

Swarco Vicas

ªos. Gãeºti Nr. 8, Târgoviºte, Dâmboviþa Telefon: 0245-21.67.13


Website: www.swarco.com

Lacuri, vopsele, chituri, diluanþi, grunduri, produse destinate sectorului industrial din construcþii

Swing Trade

Str. Principalã Nr. 72-74, Sovata, Judeºul MureºTel.: 0744.699.401, 0265-570.320

Fax: +40-265-570.320Email: [email protected]

Web: www.swingtrade.ro

Importator uºi secþionale, rezidenþiale ºi industriale

Top Expert Test

Drumul Sãrii Nr 20, Bloc A42, Scarã B, BucureºtiTel.: 410.30.50; 0722.335.231

Fax: 410.30.50Email: [email protected] Website: www.roofexpert.ro

Tablã tip þiglã, ferestre de mansardã, accesorii pentru acoperiºuri

Vispesti Glass

Str. Pompelor Nr 6, Ploieºti, Prahova Tel.: 0244-51.78.26, 0723.200.064, 0721.331.668

Fax: 0244-517.826, 0344-801.341Email: [email protected]

Website: www.admila.ro

Geamuri ºi oglinzi din sticlã pentru tâmplãrie PVC ºi aluminiu, sticlã decorativã

Zarand Horicom

Str. Libertãþii Nr.27, Bloc B20, Apart. 24, Brad, Hunedoara

Tel.: 0747.016.037, Fax: 0254-613.900Email: [email protected]: www.rusticwood.ro

Mobilier rustic, terase ºi grãdini, foiºoare, pergole, case vacanþã din lemn, amenajãri interior ºi exterior

NEW STYLE 2000

ªos Fundeni Nr 5, Bloc D22, Scara A, Etaj 3, Apartament 21, Sector 2, Bucureºti

Tel.:0721.212.212, Fax: 021-321.73.19E-mail: [email protected]: www.new-style.ro

Elemente decorative din fier forjat, jaluzele, perdele, paturi, lenjerii ºi accesorii pentru pat

Pacific

Str. Nicu Enea, Nr. 54, BacãuTel.: 0234-581.345, 0723.322.831

Fax: 0234-581.345Email: [email protected]: www.pacificstore.ro

Obiecte sanitare, instalaþii sanitare, accesorii instalaþii

Romeur Group

P-þa Independenþei Nr. 47-49, OradeaTel.: 0259.430.676Fax: 0259.436 809

Email: [email protected]: www.romeurgroup.ro

Producþie, comerþ en-gros ºi en-detail cu mobilier

Sabin Prest

ªos. Fundeni Nr. 124, Str. Chiristigiilor Nr. 36A (hala Obor), Bucureºti

Tel.: 021-627.06.34; 0722.227.716Fax: 021-252.20.42


Comercializare materiale de construcþii

Sinerco

ªos. Câmpia Libertãþii Nr. 6, Sector 3, Bucureºti Tel.: 0722.340-302 Fax: 021-324.12.72

Email: [email protected]: www.sinerco.ro

Tâmplãrie PVC

Soceram

Str. Aleea Sinaia Nr. 16, Doiceºti, Dâmboviþa Telefon: 0245-227.321

Fax: 0245-227.321 Email: [email protected]

Website: www.soceram.ro

Ciment, BCA ºi BCU

Terra Construcþii

Comuna Rãchiþi, BotoºaniTel.: 0231-544.229Fax: 0231-532.220

Email: [email protected]: www.terraconstruct.ro

Mobilier hotelier, mobilier pentru locuinþã, scãri interioare ºi exterioare

Þigla Stal Prest

Zona Ind. Micalca Est FN, Arad Tel.: 0257-287.068Fax: 0257-287.068

Email: [email protected]: www.tiglastal.ro

Acoperiº, þiglã, învelitori, jgheaburi ºi burlane, ferestre de mansardã, folii ºi membrane, garantate 50 ani

Unican

ªos Chitilei Nr 120, Sector 1, BucureºtiTel.: 021-667.45.77Fax: 021-667.45.77

E-mail: [email protected]: www.unican.ro

Mobilier în serie ºi la comandã

Valrom Industrie

Bdul Preciziei Nr. 28, Sector 6, BucureºtiTel.: 021-317.38.00Fax: 021-317.38.10

Email: [email protected]: www.valrom.ro

Instalaþii sanitare, filtre, contoare, accesorii pentru instalaþii, pompe, hidrofoare

ne pot contacta pe www.misiuneacasa.ro/directorne pot contacta pe www.misiuneacasa.ro/director

Triton

Aurel Vlaicu Nr 217, Constanþa Tel.: 0241-693.210, 0241-693.091

Fax: 0241-615.725Web: www.triton.com.ro

E-mail: [email protected]

Distribuþie scule electriceºi accesorii pentru construcþii

Misiunea CASADin sumar:Nr. 1/2008 va apãrea pe 5 februarie

Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702).

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale,

pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

Menþionaþi pe plic:„Abonament Misiunea Casa“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . .Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . .Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . .Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . .email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3 apariþii: 16,58 RON (165.750 ROL)

6 apariþii: 31,20 RON (312.000 ROL)

10 apariþii: 50,00 RON (500.000 ROL)

ABONAMENT Misiunea CASAACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

BucãtãriaBucãtãria nu trebuie

„baricadatã“ cu faianþã, fiind suficientã placarea

unei mici porþiuni în zona chiuvetei.

Laboratorul doctorului ªapcã Noi experimente din ate-lierul specialistului nostru, de data aceasta în dome-niul vopselelor lavabile.

Camera bebeluºuluiVeþi putea urmãri în detaliu

o amenajare completã pentru încãperea unui nou-nãscut.

Talon de abonamentTalon de abonament

Revista Misiunea Casa nr. 10 - decembrie 2007 - ianuarie 2088

Documents

Transcript of Revista Misiunea Casa nr. 10 - decembrie 2007 - ianuarie 2088