1. CIDRUL

Cea mai veche şi mai răspândită băutură fermentată, dupăvin, este cidrul. Tehnica preparării cidrului este cunoscută, şi pusă la punct înţara noastră şi în alte ţări.În ţara noastră, denumirea de cidru se atribuie în general numai produselor fermentate din mustul de mere, pere şi gutui. Băuturile fermentate din prune, agrişe, coacăze, afine, zmeură,mure, fragi etc. nu sunt atât de răspândite. În ţara noastră, cei care le prepară le numesc impropriu „vin de fructe".Nu le putem denumi vinuri, căci vinul derivă din fructul plantei Vitis vinifera.

Deci, băuturile fermentate din fructe poartă denumirea de cidru (de mere, de pere, de prune, de afine, de zmeură etc).

REŢETE DE CIDRU

Cidru de mere Cidru de mere fără adaos de zahărCidru secCidru demisecCidru desertCidru de mere şi de pereCidru de pere Cidru sec de pere obişnuiteCidru de pere dulciCidru de gutuiCidru de gutui secCidru de gutui demisecCidru de gutui-mereCidru de afineCidru sec de afineCidru desert de afineCidru de mureCidru sec de mure

Cidru de mere. După ce mustul de mere a fost limpezit cu S02 (5—8 g/hl) şi a fost decantat deschis pentru a se volatiliza S02 în exces, se supune fermentării. I se aduc corecţiile necesare de aciditate şi zahăr.

Cidru de mere fără adaos de zahăr. Se consumă ca must în fermentaţie. Băutura poate avea 3—7 grade alcoolice, are gust răcoritor, este digestivă şi fortifiantă. După încetarea fermentaţiei, cidrul se alterează uşor deoarece are alcool puţin.

Cidru sec. Se adaugă zahărul într-o singură doză înainte de fermentareşi anume 1,2 kg la 10 l de must.

Cidru demisec. Se adaugă zahărul în must înainte de fermentare în cantitate de 1 kg zahăr, apoi după a cincea zi încă o doză de 300 g şi în a opta zi o altă doză de 300 g zahăr pentru 10 l must.

Cidru desert. Pentru acest cidru vom alege mere mai acrişoare. Se adaugă prima doză iniţială de zahăr cu care se porneşte fermentaţia (1,300 kg pentru 10 l must); după a cincea zi o doză de 500 g zahăr. Maiaua de fermenţi se dă în cantitate de 100 ml pentru cidrul desert şi demisec, calculată pentru 10 l must.

Aciditatea se apreciază prin degustare şi se cupajează cu mere acrişoare, eventual cu mustul merelor pădureţe.

Când avem mere dulci mai scădem din dozele de zahăr apreciind că în final băutura să aibăpeste 13 grade. Cidrul de mere este o băutură uşor asimilabilă de către organism, fortifiantă, tonică şi ajută la digestie. Are culoarea untdelemnului, cu o aromă discretă a fructului.

Cidru de mere şi pere. Un cidru de bună calitate se poate prepara din mere şi pere. Se urmăreşte de a se împrumuta de la pere fructozitatea caracteristică şi parfumul. Pentru a nu schimba caracterul de cidru de mere se vor adăuga la 7 l must de mere, 3 l must de pere.

Se prepară după schema arătată la cidrul de mere. Putem executa sortimentul cidru sec, demisec şi desert. Dacă avem pere dulci, vom scădea din cantitatea de zahăr. Este un cidru mai parfumat şi mai fructos.

Cidru de pere. Cidrul de pere este o băutură alcoolică reuşită, având fructozitate caracteristică şi parfum. În prepararea lui trebuie rezolvată deficienţa principală, şi anume, ridicarea acidităţii. Neefectuând această corecţie mustul fermenteazăgreu, produsul obţinut e fad, rămâne tulbure şi se degradeazăuşor.

Cidru sec de pere obişnuite. Mustul de pere se amestecă cu must de mere acrişoareîn raport de 1 l must mere la 2 l must pere. În loc de must de mere se poate folosi şi must de porumbele în cantitate apreciată prin degustare, care are aciditate şi tanin.

Cidrul din acest amestec va fi mai gustos, cu un parfum echilibrat. Zahărul va fi în cantităţi de 1,6 kg la 10 l must, care se adaugă înainte de fermentaţie. Se mai introduc în must câte 8—10 g acid citric, 3 g fosfat de amoniu (pentru ajustarea fermentaţiei) şi fermenţi selectionaţi. Se consumă cu lămâie şi cu grepfruit.

Cidru de pere dulci. Sunt varietăţi de pere care acumulează cantităţi mari de zahăr. Din astfel de pere se poate realiza un cidru cu un gust fructos, parfumat şi de bună calitate.

Cidrul cel mai reuşit în cazul acesta este obţinut prin amestecul mustului de pere cu un must de mere acrişoare. Proporţia este următoarea: 7 l must de pere dulci se amestecă cu 3 l must de mere acrişoare. Dată fiind aciditatea redusă a perelor, prin consumul de aciditate în timpul fermentaţiei, în special la mere (până la 2 g/l) se adaugă şi acid citric în cantitate de 8—10 g la 10 l must. Tot înainte de fermentare se va mai adăuga 4—5 g fosfat de amoniu pentru activizarea fermentaţiei. Drojdiile selecţionate se vor da ca maia în cantitate de 300 ml în plină activitate, pentru 10 l must. Zahărul îl dăm în 2 doze. Înainte de fermentare vom da 1 kg zahăr; peste 8 zile mai dăm o singură doză de 350 g zahăr.

Cidru de gutui. Din gutui se poate prepara o băutură fermentată, bine aromată, cu o culoare de un galben frumos. Aroma de gutui este puternică şi este

folosită mai mult pentru fabricarea lichiorurilor, a rachiurilor aromateşi a vinului pelin.

În cazul cidrului, aceasta aromă este plăcută la început, însă, consumată în cantitate mare, apare, ulterior, neplăcută şi nepicantă,tocmai din cauza aromei puternice.

Pentru cidrurile seci este recomandabil ca înainte de zdrobirea fructelor să curăţăm coaja de pe fruct, deoarece cea mai mare parte din aromă este plasată în coajă. Recomandăm ca această coajă să nu se arunce, ci să fie pusă la macerat în votcă sau spirt de 45° tărie. Acest macerat îl putem folosi la aromatizarea oricărui cidru, putem prepara lichioruri, pelin etc. Este o aromă fină,specifică ce întregeşte plăcut şi combină armonios aromele de mere şi pere. Macerarea poate dura 2 luni. Fructele de gutui nu se supun zdrobirii imediat după cules. Soiurile timpurii se lasă 2—3 săptămâni să stea la umbră la temperatura camerei, iar cele târzii până la 2 luni. În timpul acestei păstrări fructul îşi întregeşte aroma, îşi intensifică culoarea, devine mai moale şi acumulează zahăr mai mult.

Deoarece gutuia se oxidează uşor nu se recomandămacerarea, ci zdrobirea şi presarea prin metodele arătate.

Cidru de gutui sec. Cu mustul rezultat de la presă, limpezit şi decantat, aşa cum s-a arătat, putem prepara un cidru sec, aromat. Se adaugă la 10 1 must 200 ml fermenţi selectionati şi 2—3 g fosfat de amoniu pentru activarea fermentării. Zahărul se adaugă într-o singură doză în cantitate de 1,400— 1,600 kg la 10 l must. Fermentaţia va decurge lent. Dacă vrem să mai aromatizăm băutura îi mai adaugăm 5—6 ml de macerat de gutui la 1 sticlă de 1 l. Cea mai puternică aromă de gutui o are fructul gutuiului ornamental Cydonia japonica. Este un fruct mic, necomestibil din cauza tăriei şi astringenţei lui, însă excepţional de aromat. Din acest fruct putem prepara un macerat cu aroma foarte puternică, pe care o putem utiliza ca şi maceratul din coaja de gutui.

Cidru de gutui demisec. Se prepară după aceeaşi schemă tehnologică arătată la mere şi pere, mărind în schimb cantitatea de zahăr. La prima doză pentru 10 l must, înainte de fermentare se dau 1,300 kg zahăr;

după 5 zile se mai adaugă o doza de 350 g zahăr şi după alte 7 zile se mai adaugă încă 250 g zahăr. Înainte de fermentare se mai adaugă 2—3 g fosfat de amoniu pentru activarea fermenţilor şi 300 ml fermenţi selectionaţi.

Pentru a avea o aromă mai puternicăse aromatizează cu macerat de coajă de gutuie sau de Cydonia japonica. Cantitatea de macerat ce se adaugăîn cidru se apreciază de la 6 ml la 1 litru în sus.

Cidru de gutui-mere. Este o reteţă din care se poate prepara un cidru mai catifelat şi este de preferat înaintea reţetei arătate mai sus. Se valorifică mai bine intensitatea aromei de gutui, înnobilându-se şi calităţile mustului de mere.

Vom folosi în părţi egale, mustul de gutui şi mustul de mere. Merele se pot combina, cu foarte bune rezultate, în raportul de 2 părţi must mere şi 1 parte must gutui. Nu se corectează aciditatea. Zahărul pentru corecţie se adaugă în dozele arătate la celelalte două sortimente de cidru din mere şi pere.

Cidru de afine. Toate preparatele din afine, dulceţuri, rachiuri etc. sunt cunoscute pentru calităţile lor în deranjamentele de stomac, iar băuturile (rachiu, macerate, cidru) sunt apreciate şi pentru calitatea tonica şi organoleptică care provoacă apetitul. Toate aceste calităţi sunt legate în special de conţinutul în tanin şi coloranţi naturali.

Cidrul de afine este o băutură excelentă, dar trebuie preparată cu atenţie. Fructele au tanin suficient care dau calităţile arătate, în schimb au insuficientă aciditate. De aceea, va trebui să-i ridicam aciditatea cu acid tartric sau acid citric.

Pentru a obţine un must în cantităţi cât mai mari, colorat corespunzător şi parfumat, fructele vor trebui macerate cu apă fiartă şi apoi tescuite, după metodele arătate.

La 5 kg fructe se toarnă 2 l de apă clocotită şi se fierbe 30 minute la 70—80°C. Se răceşte şi se presează.

Cidru sec de afine. La 5 l must tescuit se adaugă 7—8 l apă, 3 kg zahăr, 18 g acid tartric, 2 g fosfat de amoniu pentru activizarea fermentaţiei. Este un cidru tonic, cu valoare terapeutic-energetică, catifelat şi

plăcut la gust. Restul operaţiilor tehnologice sunt cele arătate pentru toate băuturile de fructe. După limpezire se poate păstra la sticlă în locuri răcoroase.

Atragem atenţia asupra reuşitei fermentării, deoarece mustul de afine având cantitate mare de tanin care îngreuiază fermentaţia, va trebui ajutat cu fosfat de amoniu şi o maia puternică de fermenţi selectionaţi.

Cidru desert din afine. Macerarea fructelor zdrobite are aceeaşi schemă arătată mai sus. Diluăm 5 kg suc tescuit cu 7—8 l apă, 4 kg zahăr, 12 g acid tartric şi 2 g fosfat de amoniu pentru activarea fermentaţiei împreună cu 600 ml fermenţi selectionaţi.

Când fermentaţia s-a terminat se mai adaugă 450 g zahăr în băutură. Pentru acest cidru desert se recomandă pasteurizarea.

Cidru de mure. Din mure se pregăteşte un cidru cu calităţi organoleptice care aminteşte de vinuri de marcă. Cel mai reuşit sortiment din cidrul de mure este cidrul desert. Murele au o aciditate mică şi se recomandă amestecarea cu coacăze, care echilibreazăgustul şi-1 face mai vioi.

Cidrul de mure trebuie pasteurizat sau consumat repede. La sortarea fructelor se exclud cele degradate, putrezite etc., acestea putând provoca foarte frecvent îmbolnăvirea mustului şi a cidrului.

Fructele se macerează prin fermentare, după ce au fost zdrobite timp de 3—4 zile. În timpul fermentatiei va trebui ca în mod sistematic săscufundăm căciula de fructe ce apare la suprafaţa lichidului, la fund. Când se face fermentarea în putini putem menţine boasca de fructe sub nivelul suprafeţei lichidului prin improvizarea şi montarea unui grătar de lemn, aşa cum se face la vinificaţia în roşu la vin.

Cidru sec de mure. Pentru 1 l de must se adaugă 1 litru apă, cea 250 g zahăr, 2,5 g acid tartric sau 2,2 g acid citric plus o puternică cultură de fermenţi selectionaţi, în cantitate de 200 ml (raportată la 10 l must). Se sulfitează la timp atât mustul, cât şi băutura finită, care se ţine la rece şi nu se păstreazătimp îndelungat deoarece nu rezistă

CIDRU DE MERE

Timp de preparare: 30 min Gata in: 30 min Timp de asteptare:

1 luna

Ingrediente

5 kg mere sănătoase, bine coapte 10 litri apă de puţ sau de izvor sare de lămâie 1 kg zahăr

Preparare

1. Merele se curăţă de părţile lovite, se taie în bucăţele mici şi se freacă bine cu sare de lămâie, ca să nu oxideze. Apoi se pun în apă.

2. Amestecul rezultat se trece printr-un teasc sau se zdrobesc cu maiul. Se adaugă zahărul, se amestecă bine şi se pune apoi totul într-o damigeană cu dop special pentru fermentaţie, prevăzut cu furtun. Furtunul se introduce într-un borcan cu apă.

3. Se lasă aşa până când se opreşte fermentarea, apoi va trebui să stea încă 3 săptămâni, să se decanteze. După aceea, se poate trage în sticle.

CUM SA FACI CIDRU

1 Alege fructele

Poti face cidru din diverse fructe, precum merele. Acestea trebuie sa fie coapte bine, de preferinta acrisoare. Alege mere sanatoase, fara imperfectiuni, lovituri sau zone stricate, chiar daca acestea pot fi indepartate. Daca poti sa culegi chiar tu merele din copac, cu atat mai bine. Nu folosi niciodata mere care au cazut deja pe pamant, deoarece pot sa contina bacterii si toxine care vor distruge cidrul.

Nu este recomandat sa folosesti mere prea dulci si nici suc de mere gata cumparat. De asemenea, merele nu se gatesc in niciun fel inainte de folosire. Pentru o aroma deosebita a cidrului, se folosesc diverse tipuri de mere, rosii, aurii si verzi.

2 Pregateste ustensilele

Ustensilele de care ai nevoie pentru a face cidru sunt similare cu cele pentru a face vin sau bere. Ai nevoie de un recipient mare, cu capac, o damigeana, un pachet de drojdie de bere , un sifon, sticle, un hidrometru, un blender sau storcator.

3 Urmeaza reteta

Daca faci cidru, vei avea nevoie de un blender sau un storcator puternic, care sa nu cedeze la duritatea unui fruct precum marul. Dupa ce au fost spalate, decojite si taiate bucati, pulpa sau miezul marului se stoarce bine, pentru a obtine sucul natural.

Sursa foto: going-well.comUna dintre variante este sa faci din pulpa marului un soi de piure de mere, cu ajutorul unui blender. Apoi piureul se pune intr-o panza ca cea folosita pentru obtinerea branzei si se preseaza pentru a obtine sucul. Exista, insa, de asemenea, si prese speciale pentru cidru.

Sucul de mere se pune intr-un butoias de lemn, turnand sucul pana sus. Este important ca butoiasul sa fie perfect curat, pentru a nu avea loc reactii chimice nedorite.

In unele cazuri, cand se incepe fermentarea se pune niste sulfit, pentru ca fermentarea sa fie facuta in mod corect, eliminand microorganismele care ar putea strica intreg procesul. In functie de reteta, poti adauga drojdie sau poti lasa sucul sa fermenteze singur, lasand deschis cepul din partea de sus a butoiului. Ar trebui ca in 2 zile sa se formeze un fel de spuma. Fermentatia dureaza cateva saptamani. Dupa incetarea ei, poti astupa butoiul.

Cidrul se lasa la maturat peste jumatate de an, gustand din cand in cand, pentru a verifica daca este totul in regula.

4 Fa combinatii speciale

Daca vrei sa-i conferi cidrului o aroma de sarbatori, adauga in el niste betigase de scortisoara. Un alt amestec este cel de cidru cu zahar brun si rom. De asemenea, poate fi combinat cu putin caramel, ghimbir, coaja de lamaie,

nucsoara etc. Vara poti face un cocktail din cidru, suc de portocale , miere si gheata.

Citeste mai mult pe: http://retete.acasa.ro/sfaturi-culinare-41/cum-sa-faci-cidru-141426.html#ixzz2fB8IM569

Vin de mere -cidru

Vinul de mere in afara faptului ca este delicios se foloseste si in multe cure de slabire, ajutand organismul sa elimine toxinele si

Ce ingrediente se folosesc?

3-4 kg mere 1 kg zahar 1/2 lingurita cu drojdie uscata 8 l apa rece

Cum se prepara?

1. Se spala merele, se inlatura semintele, se taie felii si se asaza jumatate din cantitate intr-un vas de sticla curat, invelit in carpe si asezat intr-un loc mai putin umblat Se toarna 500 gr de zahar si drojdia, se acopera cu restul merelor, se pune si restul de zahar si se umple vasul cu apa rece. Se leaga vasul cu tifon, se lasa la fermentat 10-14 zile. 2. Dupa trei zile se dezleaga tifonul, se amesteca bine continutul, se leaga iar vasul. Operatia se repeta la doua zile. 3. Cand vinul a stat din fiert, se lasa sa se limpezeasca, apoi se trage in sticle si se tine in frigider. Se poate consuma imediat.

Cidru de mere

Ingrediente:

mere frumoase, zahar

Mod de preparare:

Cel mai bun cidru se obtine din mere acrisoare, dar coapte. Merele necoapte dau un cidru acru, lipsit de aroma. Merele padurete nu se folosesc singure la prepararea cidrului, ci in amestec cu alte fructe, deoarece contin mult acid si tanin. De asemenea, nu se folosesc la prepararea cidrului perele, din cauza continutului mic in acizi. Pentru a obtine un cidru superior trebuie sa alegem bine merele. Ele trebuie sa fie sanatoase, bine coapte, proaspete, sa nu fie lovite sau atacate de diverse boli (patate, mucegaite, inceput de putrezire), sa nu fie viermanoase. Merele pot fi dintr-un singur soi sau amestec de soiuri. Se prefera soiurile mai zemoase, cum sunt Renet de Champagne. Merele alese se spala bine, se zdrobesc si se scoate sucul la presa. Sucul obtinut se strecoara printr-o panza, tifon sau sita deasa de par si se pune in vasul de fermentat. Se adauga zahar dupa dorinta si in functie de gradul de coacere al merelor. La merele mai acrisoare se va adauga mai mult zahar decat la cele dulci. La un cidru de mere coapte cu un continut normal de zahar nu se mai adauga zahar. Vasul in care se pune sucul la fermentat se astupa cu un dop de fermentatie (un dop prin care se trece capatul unui furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan de apa). Fermentatia este mai puternica in primele zile, apoi scade in intensitate. Dupa ce fermentatia a incetat, cidrul se sifoneaza cu ajutorul unui furtun in alt vas, cu grija, pentru a nu tulbura drojdia de pe fundul vasului. Se astupa vasul si se lasa sa mai stea intr-un loc rece. Dupa ce fermentatia a incetat, ea totusi continua lent inca 4-6 saptamani, dupa care cidrul se trage in sticle, se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece.

CIDRU DE MERE

Despre cidrul de mere am auzit prima oara pe când citeam despre vitejiile lui Ivanhoe, în cartea cu acelasi nume a lui Sir Walter Scott. M-am întrebat mult timp ce are atât de bun bautura asta, de a ajuns ducele de Wellington - învingatorul lui Napoleon la Waterloo - sa impuna taxe pe toate celelalte bauturi alcoolice, împingându-le spre niste preturi prohibitive, pentru a promova cidrul de mere. Abia acum am ajuns sa beau si eu cidru si pot spune ca stia ducele ce stia...

Un kilogram de mere, jumatate de kilogram de zahar, doi litri de apa si o ciupitura de drojdie, cam 5 grame. Merele în felii subtiri (le-am dat pe razatoare) le-am pus într-un borcan de câtiva litri. Am pus deasupra drojdia si

zaharul dizolvate în cei doi litri de apa.

Nu am putut sa nu adaug ceva aromat, asa ca am pus câteva cuitoare. Am amestecat bine, am acoperit borcanul cu un servetel si am lasat totul la temperatura camerei pentru doua saptamâni.

În primele câteva zile, am amestecat zilnic de câteva ori cu o lingura mare de lemn merele si lichidul, care începusera sa fermenteze.

Dupa doua saptamâni, am mutat borcanul la rece pentru câteva zile. În acest timp, lichidul aproape s-a limpezit.

În continuare, ar fi trebuit sa trag cidrul în sticle. Pentru asta, ar fi trebuit sa am un furtun, dar nu am avut, asa ca m-am descurcat cu o strecuratoare. E drept ca nu cu acelasi efect: am tulburat cidrul si, când am gustat vreo doua pahare, s-a razbunat pe mine tulburându-ma, la rândul lui.

Înainte de a-l pune în sticle, am adaugat înca 200-300 de grame de zahar, pentru ca mi se parea cam prea acrisor. Plus doua betisoare de scortisoara, direct în fiecare sticla.M-am ales cu doi litri de cidru, cu gust placut, de suc de mere întepator si putin alcoolizat, parca ceva mai tare ca berea.

Read more at http://www.petitchef.ro/retete/cidru-de-mere-fid-1157933#H3uurB7JbvKGPo8I.99

CIDRU DE MERE

Recunosc, n-am băut în viața mea cidru de mere. Dintre vinurile de fructe (care toate sunt grupate în categoria cidru, vin fiind, de fapt, doar cel din struguri, și încă nobili), doar din cel de vișine am gustat. Și, mărturisesc, nu mi-a displăcut deloc, ba chiar dimpotrivă. În concluzie, experiența mea referitoare la aceste băuturi este cât se poate de redusă, ba chiar absolut inexistentă în ceea ce privește fabricația lor. Așa că mă mulțumesc să-i dau cuvântul domnului Marian Rădulescu, care ne-a trimis rețeta de mai jos. Și-i mulțumesc!

Măi, copii, cel mai bun cidru se obține din mere acrișoare, dar coapte. Merele necoapte dau un cidru acru, lipsit de aromă. Merele pădurețe nu se folosesc singure la prepararea cidrului, ci în amestec cu alte fructe, deoarece conțin mult acid și tanin. De asemenea, nu se folosesc la prepararea cidrului perele singure, din cauza conținutului mic în acizi.

Pentru a obține un cidru superior trebuie să alegem bine merele. Ele trebuie să fie sănătoase, bine coapte, proaspete, să nu fie lovite sau atacate de diverse boli (pătate, mucegăite, început de putrezire), să nu fie

viermănoase. Merele pot fi dintr-un singur soi sau amestec de soiuri. Se prefera soiurile mai zemoase, cum sunt Renet de Champagne.

Merele alese se spală bine, se zdrobesc și se scoate sucul la presa. Sucul obținut se strecoară printr-o pânză, tifon sau sita deasă de par și se pune în vasul de fermentat. Se adaugă zahar după dorință și în funcție de gradul de coacere al merelor. La merele mai acrișoare se va adaugă mai mult zahar decât la cele dulci. La un cidru de mere coapte cu un conținut normal de zahăr nu se mai adaugă zahar.

Vasul în care se pune sucul la fermentat se astupa cu un dop de fermentație (un dop prin care se trece capătul unui furtun, iar celalalt capăt se introduce într-un borcan de apă). Fermentația este mai puternică în primele zile, apoi scade în intensitate.

După ce fermentația a încetat, cidrul se sifonează cu ajutorul unui furtun în alt vas, cu grijă, pentru a nu tulbura drojdia de pe fundul vasului. Se astupă vasul și se lasă să mai stea într-un loc rece.

Fermentația continua lent încă 4-6 săptămâni, după care cidrul se trage în sticle, se astupă cu dopuri opărite și se păstrează la rece.

Tot ce pot eu să adaug este că, în Franța (cea mai mare producătoare de cidru din lume), există soiuri de mere speciale, așa-numitele „mere de cidru”, unele dintre ele considerate chiar necomestibile. Dar asta v-am mai spus-o când vă povesteam despre calvados, așa că n-are rost să mă repet. Doar amintesc…

Read more: http://costachel.ro/cidru-de-mere/#ixzz2fBGdOEIM

Cidru de mere

Va recomand aceasta reteta cu cea mai mare incredere. Se spală bine merele și se scoate cotorul. Se storc în storcător. Ce se obține se strecoară printr-un tifon des. Sucul obținut se amestecă cu zahărul și se pune într-

un borcan mare de sticlă. Se introduce un furtunaș cu un capăt în borcan și cu

celălalt capăt într-un vas, în care se va elimina surplusul în timp ce fermentează.

Vasul se va păstra într-un beci sau într-o cameră separată, în care nu se stă în mod obișnuit.

Fermentatrea va dura 2-3 săptămâni, fiind o cantitate mică de mere.

Se trage cidrul obținut și se depozitează în sticle.Se fierbe 1l de cidru cu 2 batoane de scorțișoară. Se lasă să se răcească și se toarnă în cupe.

Vin de mere (cidru)Merele se culeg cand sunt bine coapte. Se curaja partile lote si cele mancate de ermi. Se taie in bucatele mici si se clatesc in 10 I de apa rece in care s-a pus o lingurita de sare de lamaie (ca sa nu se inchida la culoare).

Fructele, mai ales merele sau perele, se prepara repede, fara sa stea mai multe ore, deoarece ele se oxideaza foarte usor. Fructele curatate se zdrobesc cu maiul intr-o putina sau se trec prin teasc. Se masoara cantitatea de suc obtinuta si la fiecare litru se adauga 150-200 g zahar si se toarna in damigeana, care se astupa cu un dop perforat prin care se introduce furtunul de fermentare, iar celalalt capat al fiirtunului se introduce intr-un borcan sau intr-o sticla cu apa. Se lasa pana ce inceteaza fermentatia (fierberea), dupa care se umple damigeana complet si se mai lasa 3-4 saptamani ca sa se limpezeasca bine nul, apoi se poate trage in sticle.

Cidru de mere Reteta publicata luni, 10 ianuarie 2011 in Bauturi

Ingrediente6 kg de mere1,5 kg de zahar2 l de apa

Mod de preparareAcesta se prepara din mere foarte coapte. Se taie merele in bucati mici sau se zdrobesc si se pun intr-un vas mai mare. Peste mere se toarna un sirop fierbinte facut din apa in care s-a dizolvat jumatate din cantitatea de zahar. Se acopera vasul si se lasa sa fermenteze cateva zile. Dupa 3 zile se mai adauga in vas alt sirop cald facut din 2 l de apa si din restul de zahar. Se acopera vasul cu o carpa curata si se lasa sa fermenteze la loc racoros si la intuneric.Dupa ce fermentarea s-a incheiat, se trage cidrul de pe mere intr-un vas mai mic. Pritocirea se repeta de cateva ori, pana cand cidrul se limpezeste si poate fi pus la sticle.

VIN DE MERE (CIDRU) FIERT CU AROME

Exxista doua tipuri de cidru in Romania. De fapt trei.

1. Cidrul englezesc, cu aproximativ 5% alcool, cu favoritul meu Strongbow

2. Cidrul frantuzesc, cu maxim 1% alcool (asta am gasit in Romania, se pare ca sunt si mai tari)

3. Vinul de mere facut la curte, la fel ca vinul de struguri – in principiu este tot la 5%, dar nu e chiar la fel ca cel englezesc, la fel cum nici vinul facut acasa e la fel cu cel de la magazin.

Exact la ultima sticla din anul acesta de vin de mere, de 2 litri, am gasit reteta de mai jos. A fost ca un semn, un semn tare bun, tinand cont de cat de bun a iesit vinul fiert.

Ce am folosit?

2l de cidru de mere

8 lingurite de zahar brun (mai exact am folosit 8 cubuletee

cam 12-15 cuissoare

cam 12-15 boabe de ienibahar

doua batoane de scortisoara

cam 200ml rom negru (am folosit Russeika)

Cum am facut?

Intr-o oala am incalzit toate ingredientele. Dupa ce cuisoarele, scortisoara si ienibaharul incep sa se simta, chiar la momentul de fierbere, atunci e momentul ca cidrul de mere saa fie servit.

Ori in pahare care suporta un continut fierbinte ori in cani de vin fiert.

Foaaaarte bun, mai ales pe o vreme de iarna.

CIDRU DE MEREIngrediente pentru12 porţii

un kilogram de mere jumătate de kilogram de zahăr doi litri de apă 5 grame de drojdie

Mod de preparare

Merele în felii subţiri ori date pe răzătoare se pun într-un borcan de câţiva litri. Deasupra se pun drojdia şi zahărul dizolvate în cei doi litri de apă. Se lasă totul la temperatura camerei pentru două săptămâni, amestecând zilnic, la început.

După două săptămâni, borcanul se trece la rece pentru 3-4 zile, timp în care băutura se limpezeşte. Se trage în sticle şi se ţine la rece.

Cidru aromat de mere din: zahar, mere golden, scortisoara.

Ingrediente:

500 g zahăr 4 kg mere golden scorțișoară

Mod de preparare:

Se spală bine merele și se scoate cotorul. Se storc în storcător. Ce se obține se strecoară printr-un tifon des. Sucul obținut se amestecă cu zahărul și se pune într-un borcan mare de sticlă. Se introduce un furtunaș cu un capăt în borcan și cu celălalt capăt într-un vas, în care se va elimina surplusul în timp ce fermentează.

Vasul se va păstra într-un beci sau într-o cameră separată, în care nu se stă în mod obișnuit. Fermentatrea va dura 2-3 săptămâni, fiind o cantitate mică de mere. Se trage cidrul obținut și se depozitează în sticle.

Se fierbe 1l de cidru cu 2 batoane de scorțișoară. Se lasă să se răcească și se toarnă în cupe.