Report Evaluation ROM redactat Hangan V.indd
-
Upload
truongkhuong -
Category
Documents
-
view
232 -
download
0
Transcript of Report Evaluation ROM redactat Hangan V.indd
RAPORT DE EVALUARE
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ȘI PLANULUI DE ACŢIUNI PRIVIND REFORMA SISTEMULUI REZIDENŢIAL DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI ÎN MOLDOVA PE ANII 2007–2012
2013
de Peter Evans
RAPORT DE EVALUARE
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ȘI PLANULUI DE ACŢIUNI PRIVIND REFORMA SISTEMULUI REZIDENŢIAL DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI ÎN MOLDOVA PE ANII 2007–2012
Opiniile exprimate în acest raport aparţin autorului şi nu reflectă în mod neapărat punctul de vedere al donatorului sau Guvernului.
ISBN: 978-9975-4497-1-7
CZU 364.2+351.84(478)(047)E 93
Autor: Peter Evans
Colectarea datelor: Peter Evans şi IMAS (Mihaela Negru, Elena Donos şi Oxana Valcova)
Procesarea datelor şi interpretarea statistică: Doru Petruți, Mihaela Negru, Elena Donos, Peter Evans
Coordonare:UNICEF Moldova Sanja Saranovic, Coordonator Protecţia Copilului Silvia Lupan, Coordonator de proiecte în Protecția Copilului Elena Laur, Specialist Monitorizare și EvaluareTerre des hommes Moldova Mariana Ianachevici, Manager de Program
Fotografii: 2012 / Peter Evans
Evaluarea a fost realizată cu suportul metodologic şi financiar al UNICEF Moldova şi contribuţia financiară a Fundaţiei OAK.
Guvernul Republicii Moldova a lansat reforma sistemului de îngrijire a copilului în 2006 cu scopul de a crea o reţea de asistenţi sociali comunitari, a dezvolta servicii de sprijin familial şi servicii alternative de tip familial şi a reorganiza instituţiile rezidenţiale de îngrijire a copilului. Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sis-temului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în iulie 2007. Această evaluare, realizată în perioada martie–iunie 2012, analizează implementarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni.
Această publicaţie a fost pregătită de Terre des hommes Moldova şi reprezintă o traducere din limba engleză.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Evans, Peter.Implementarea strategiei naţionale şi planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007-2012 : Raport de evaluare / Peter Evans ; coord.: Sanja Saranovic [et al.]. – Chişinău : Reprezentanţa din Republica Moldova a Fundaţiei „Terre des hommes”, Lausanne-Elveţia, 2013 (Tipogr. “Dira-Ap”). – 114 p.100 ex.ISBN 978-9975-4497-1-7.
5
cuprins
Abrevieri ...................................................................................................................................................................................................................... 7
Contextul evAluării .......................................................................................................................................................................................... 8
MulţuMiri .................................................................................................................................................................................................................... 9
SuMAr exeCutiv ....................................................................................................................................................................................................11
PreliMinArii .............................................................................................................................................................................................................17
Obligaţii internaţionale ...................................................................................................................................................................................19Teoria schimbării ................................................................................................................................................................................................20Programul de Ţară al UNICEF pentru Moldova 2007–2011 ................................................................................................................20Contextul social şi economic al reformelor sistemului de îngrijire a copilului ............................................................................21Instituţiile rezidenţiale din Moldova ...........................................................................................................................................................23Constituenţii cheie în Strategia naţională.................................................................................................................................................24Strategia națională şi Planul de acțiuni — gradul de implementare ..............................................................................................24
SCoPul și MetodologiA evAluării .........................................................................................................................................................27
Domeniul de aplicare şi ţinta .........................................................................................................................................................................28Obiectivul general .............................................................................................................................................................................................28Metodologia de evaluare ................................................................................................................................................................................29
Surse de date primare ...............................................................................................................................................................................29Surse de date secundare ..........................................................................................................................................................................31
ConStAtări ................................................................................................................................................................................................................35
Evaluarea relevanței: În ce măsură implementarea Strategiei naționale şi a Planului de acțiuni reflectă prioritățile reformelor în domeniul social, în general, şi în cel de protecție a copilului, în particular? ...............................36Evaluarea eficacității: În ce măsură implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului duce la obținerea rezultatelor prevăzute în Strategia națională şi Planul de acțiuni? ..............................................................41Evaluarea eficienței: În ce măsură gestionarea implementării reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a asigurat respectarea termenelor stabilite? ...............................................................................................48Evaluarea impactului: În ce măsură şi în ce mod implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a reuşit să amelioreze situația copiilor, în special, a celor săraci, vulnerabili şi marginalizați? ............................................................................................................................................................................54Evaluarea durabilității: În ce măsură rezultatele obținute sunt durabile? .....................................................................................64Evaluarea abordării bazate pe respectarea drepturilor omului: În ce măsură rezultatele proiectului contribuie la realizarea drepturilor copilului şi în ce măsură au contribuit la abordarea aspectelor interdisciplinare cheie? ........68
ConCluzii ...................................................................................................................................................................................................................71
Ipoteză contrafactuală .....................................................................................................................................................................................75Constatări neaşteptate ....................................................................................................................................................................................75Lecţii învăţate ......................................................................................................................................................................................................76
6 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
reCoMAndări ..........................................................................................................................................................................................................79
Sumarul recomandărilor .................................................................................................................................................................................86
Anexe
Anexa 1: Termeni de Referință ......................................................................................................................................................................88Anexa 2: Sumarul Planului de acţiuni al Strategiei naţionale pe anii 2007–2012 ......................................................................94Anexa 3: Persoanele intervievate şi vizitele în teren .......................................................................................................................... 106Anexa 4: Raportul lunar al instituţiilor rezidenţiale ............................................................................................................................ 110Anexa 5: Structurile publice locale responsabile de monitorizarea protecţiei copilului ...................................................... 111Anexa 6: Planurile de protecţie socială comunitară ........................................................................................................................... 113
tAbele și figuri
Figura 1: Lanţul rezultatelor Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni.........................................................................................21Figura 2: Cauzele abandonului copiilor .....................................................................................................................................................23Figura 3: Copii aflaţi în plasament la 1 iunie 2012 .................................................................................................................................41Figura 4: Contribuții relative la reducerea numărului de copii în instituțiile rezidenţiale .......................................................45Figura 5: Forme de protecție a copiilor aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011 .......55Figura 6: Forme de protecţie de tip familial aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011 ...............................................................................................................................55Figura 7: Lecţii învăţate ....................................................................................................................................................................................77
Tabel 1: Interviuri cu copii şi îngrijitori în familii .....................................................................................................................................31Tabel 2: Interviuri cu copii plasaţi în instituții rezidențiale .................................................................................................................31Tabel 3: Obiectivele Planului de acţiuni .....................................................................................................................................................42Tabel 4: Dezinstituţionalizarea efectuată de ONG-uri, 2007–2011 ..................................................................................................44Tabel 5: Cheltuielile publice pentru îngrijirea rezidențială şi cea alternativă, 2007–2010 .....................................................52Tabel 6: Cheltuielile publice pentru îngrijirea rezidențială a copiilor pe Ministere, 2007–2010 ...........................................52Tabel 7: Proporția cheltuielilor totale pentru îngrijirea rezidențială a copiilor pe Ministere ..................................................52
7
AbREvIERI
APl Autoritate publică localăbM Banca MondialăCdC Convenţia ONU privind Drepturile Copilului fg Focus grupMe Ministerul Educaţiei (18.09.2009–prezent)Met Ministerul Educaţiei şi Tineretului (04.07.2006–18.09.2009)Mf Ministerul FinanţelorMMPSf Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (18.09.2009–prezent)MPSfCMSong
Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (24.11.2006–18.09.2009)Ministerul SănătăţiiOrganizaţie neguvernamentală
oPM Oxford Policy ManagementoSC Organizaţie a societăţii civile tACiS Asistenţă Tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente ue Uniunea Europeană uniCef Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii
notă: Unitatea de implementare a Planului-Cadru de Transformare a instituţiilor rezidenţiale este denumită în continu-are Unitatea de Dezinstituţionalizare.
8 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
CONTExTUL EvALUăRII
Această evaluare a fost comandată de UNICEF Moldova, Guvernul Republicii Moldova şi ONG-urile partenere în anul 2012 şi a fost gestionată în numele partenerilor de Terre des hommes, Moldova. Lucrul în teren pentru evaluare a fost efectuat în perioada martie–iunie 2012 de către experţii IMAS Marketing şi Sondaje, Chişinău, Moldova cu suportul unui expert internaţional în protecţia copilului, Peter Evans.
Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în luna iulie 2007 cu aplicare la nivel naţional. Această evaluare a examinat implementa-rea prezentei Strategii în toată ţara cu excepţia regiunii transnistrene.
9
MULŢUMIRI
Această evaluare nu ar fi fost realizată fără eforturile herculiene ale Marianei Ianachevici de la Terre des hommes, Moldova, care a organizat logistica lucrului în teren cu energie, imaginaţie şi tenacitate. În plus, ea a oferit evaluatorilor sfaturi înţelepte.
Îi sunt foarte recunoscător colegei şi partenerei mele de la IMAS în procesul de evaluare, Mihaela Negru. Ea a contri-buit la evaluare cu înţelepciunea şi experienţa pe care o deţine şi cu răbdare infinită la întrebările mele. Noi am fost asistaţi de către Elena Donos şi Oxana Valcova, ambele de la IMAS, care au realizat interviurile cu copiii.
Apreciez timpul şi contribuţiile generoase oferite de către intervievaţi, care au oferit cu toţii informaţie pertinentă ce ne-a consolidat înţelegerea reformei sistemului de îngrijire a copilului din Moldova. Persoanele intervievate au inclus reprezentanţi ai ministerelor de resort, autorităţilor publice locale, serviciilor de protecţie a copilului, UNICEF, mem-bri ai organizaţiilor neguvernamentale, părinţi, asistenţi parentali profesionişti şi copii.
Toate omisiunile şi erorile întâlnite în acest raport îmi aparţin şi nu trebuie să fie atribuite altor părţi cu excepţia cazu-rilor când este indicat altfel.
Peter Evans
2 martie 2013
„Îmi place să trăiesc cu părinţii mei şi ador mirosul supei făcute de mama mea.” Annisa, fată reintegrată în familia biologică dintr-o instituţie, în discursul ei la conferinţa naţională privind reformele în sistemul de îngrijire reziden-ţială a copilului şi educaţia incluzivă, Chişinău, 23 martie 2012
10 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
11Sumar executiv
SUMAR ExECUTIv
12 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
În iulie 2007, Guvernul Republicii Moldova a aprobat o Strategie naţională şi un Plan de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. La acel moment, în orfelinatele şi şcolile-internat din Moldova erau plasaţi 12.000 copii. Studiile anterioare au arătat că majoritatea copiilor plasaţi în îngrijire rezidenţială aveau cel puţin un părinte sau chiar ambii părinţi în viaţă. Unii copii aveau disabilităţi - de la uşoare până la severe. Studiile au arătat că majoritatea copiilor fuseseră plasaţi în instituţiile rezidenţiale ca soluţie la sărăcia familiei.
Majoritatea copiilor erau plasaţi în şcoli-internat generale sau auxiliare, care erau subordonate Ministerului Educa-ţiei. Alţi copii cu disabilităţi erau plasaţi în două instituţii ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; una pentru băieţi şi alta pentru fete. Două instituţii pentru copii sub trei ani erau subordonate Ministerului Sănătăţii, iar o a treia instituţie pentru copii mici era subordonată Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilu-lui din Chişinău. Alte două instituţii subordonate Minis-terului Sănătăţii primesc în plasament copii infectaţi sau afectaţi de tuberculoză.
Scopul Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni era de „a asigura şi respecta dreptul copilului de a creşte în familie”. Obiectivele generale ale Planului de acţiuni erau de a reduce cu 50% numărul copiilor, care locuiau în afara familiei şi a reorganiza instituţiile rezidenţiale pentru a susţine copiii în familii. Autorităţile centrale şi locale şi ONG-urile urmau să lucreze împreună pentru a implementa Planul de acţiuni.
Planul de acţiuni al Strategiei naţionale conţinea şapte componente şi peste 60 de Activităţi al căror scop era de a:1. Modifica cadrul legal pentru a asigura protecţia
copiilor vulnerabili 2. Dezvolta servicii comunitare locale pentru susţine-
rea copiilor şi familiilor 3. Dezvolta competenţele personalului în vederea asi-
gurării unei protecţii mai bune a copiilor vulnerabili 4. Reorganiza instituţiile rezidențiale pentru a susţine
copiii şi familiile5. Redirecţiona resursele financiare publice de la insti-
tuţiile rezidenţiale spre serviciile comunitare 6. Schimba opinia publică privind îngrijirea rezidenţi-
ală, şi 7. Monitoriza serviciile destinate copiilor şi familiilor
Scopul evaluării a fost de a analiza:• Relevanţa Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni
privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova
• Eficacitatea implementării pentru realizarea scopu-rilor şi obiectivelor Strategiei naţionale
• Durabilitatea reformelor Planului de Acţiuni • Eficienţa cu care au fost gestionate Activităţile din
Planul de acţiuni• Impactul reformelor asupra copiilor şi familiilor
vulnerabile şi • Gradul în care implementarea Activităţilor a contri-
buit la promovarea echitabilă a drepturilor copiilor.
Această evaluare a Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni a fost realizată la comanda UNICEF şi partene-rilor săi guvernamentali pentru a evalua rezultatele şi realizările implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni. Evaluarea a fost realizată în perioada martie–iunie 2012 de către un expert internaţional în protecţia copilului ajutat de o companie din Moldova cu experien-ţă în cercetări în domeniul politicilor sociale.
evAluAreA relevAnţei Guvernul Republicii Moldova este pe punctul de a lansa o consultare naţională ce va precede elaborării unei Stra-tegii Naţionale privind Protecţia Copilului şi Familiei. Evaluatorii au fost informaţi că constatările şi concluziile acestei evaluări a Strategiei naţionale şi Planului de acţi-uni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 vor contribui la consultarea naţională. Noua Strategie Naţională privind Protecţia Copilului şi Familiei va folosi o abordare mai largă faţă de necesităţile de protecţie pentru a include sănătatea, traficul şi exploatarea copiilor şi familiilor, nu doar vul-nerabilitatea la instituţionalizare.
Evaluatorilor li s-a comunicat că Ordinul nr. 255 din 25 aprilie 2012 al Ministrului Educaţiei stipulează că alte 23 de instituţii rezidenţiale ale Ministerului Educaţiei urmea-ză să fie reorganizate sau închise până în 2015.
Este aparent că majoritatea copiilor dezinstituţionalizaţi sunt din şcoli-internat generale şi auxiliare şi nu din instituţii speciale pentru copii cu disabilităţi sau copii mici. Efectele măsurilor de prevenire au fost simţite
13Sumar executiv
într-o măsură mai mare. ONG-urile şi directorii insti-tuţiilor speciale pentru copii cu disabilităţi şi copii mici au vorbit despre eforturile întreprinse pentru a preveni plasamentele în instituţiile speciale prin acordarea spriji-nului familiilor, care şi-ar fi plasat copiii în instituţii dacă nu ar fi beneficiat de acest sprijin.
evAluAreA efiCACităţiiFiecare din cele şapte componente ale Planului de acţiuni este asociată cu unul sau mai multe obiective ce urmează a fi atinse prin una sau mai multe Activităţi din cele 61. Revizuind rezultatele Activităţilor Planului de acţiuni, evaluatorii consideră că 34 din 61 de Activităţi au fost realizate integral sau parţial.
Obiectivul critic al Componentei nr. 5 a Planului de acţi-uni: Elaborarea unui mecanism financiar eficient şi flexi-bil de redirecţionare a resurselor financiare de la sistemul rezidenţial spre serviciile comunitare şi de tip familial nu a fost atins în momentul realizării evaluării. După evalu-area realizată în teren, Guvernul a aprobat Regulamentul privind utilizarea de către autorităţile publice locale a economiilor obţinute din închiderea unei instituţii pentru susţinerea copiilor dezinstituţionalizaţi în familii şi în şcolile de cultură generală.
În general, obiectivele specifice ale Planului de acţi-uni au fost considerate realiste, cu toate că evaluatorii conchid că, probabil, a fost prea ambiţios de a planifica că toţi copiii şi familiile din Moldova vor avea acces la servicii sociale comunitare şi de tip familial calitative până în 2012. Pentru aceasta ar fi fost necesară consoli-darea capacităţilor tehnice ale celor 32 de raioane şi ale municipiilor din Moldova de a instrui şi angaja asistenţi sociali comunitari competenţi, a gestiona procesul de dezinstituţionalizare şi serviciile de prevenire, precum şi a dezvolta servicii comunitare noi. Cu toate acestea, exis-tă exemple excelente de APL, care au dezvoltat procese şi servicii de susţinere a copiilor şi familiilor, exemple care demonstrează ce poate fi realizat.
Dacă numărul de 12.000 copii menţionaţi în Hotărâ-rea Guvernului nr. 784 – Strategia naţională – aflaţi în îngrijire rezidenţială, reprezintă cifra de reper, atunci numărul copiilor plasaţi în instituţii rezidenţiale la începutul lunii iunie 2012 s-a redus cu 54% (5576 copii
în îngrijirea rezidenţială). Reducerea numărului de copii plasaţi în instituţii este, parţial, consecinţa reducerii generale a populaţiei de copii în Moldova, precum şi a intervenţiilor directe şi indirecte ale APL şi ONG-urilor de prevenire a intrărilor noi în instituţii şi de dezinstitu-ţionalizare a copiilor.
Majoritatea copiilor dezinstituţionalizaţi din instituţii s-au întors în familiile biologice sau extinse. Foarte puţini copii, aproximativ 270, trăiesc în familiile asisten-ţilor parentali profesionişti. Potrivit Unităţii de Dez-instituţionalizare din cadrul Ministerului Educaţiei, la începutul lunii iunie 2012, în 80 de case de copii de tip familie trăiesc 359 copii.
evAluAreA durAbilităţiiRezultatele acestei evaluări urmează să informeze noua strategie pentru o reformă mai amplă a sistemului de protecţie a copilului şi familiei. Totuşi, până când vor fi întreprinse acţiuni practice de redirecţionare a econo-miilor obţinute din închiderea instituţiilor şi reducerea numărului de copii instituţionalizaţi spre finanţarea serviciilor alternative locale, trebuie să existe un anumit nivel de îndoială referitor la durabilitatea asigurată de Guvern şi dezvoltarea ulterioară a serviciilor dacă şi când va fi sistat suportul financiar extern.
În cazul când resursele donatorilor internaţionali, care susţin ONG-urile în procesul de implementare a refor-melor, vor fi redirecţionate pentru alte scopuri, nu putem presupune că ONG-urile îşi vor continua activitatea la acelaşi nivel, decât dacă autorităţile publice centrale vor fi mai insistente în susţinerea administraţiilor raionale mai puţin active pentru a contracta prestarea serviciilor de prevenire şi dezinstituţionalizare de la ONG-urile locale.
evAluAreA efiCienţeiElaborarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni a avut loc într-o perioadă când protecţia drepturilor copi-ilor ţinea exclusiv de competenţa Ministerului Educaţiei. Ulterior, în martie 2007, responsabilitatea de protecţie a drepturilor copiilor a fost transferată Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (predecesorul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei), Di-recţiei protecţia familiei şi drepturilor copilului.
14 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Planul de acțiuni, aprobat şi publicat de către Guvern, deleagă responsabilitatea de gestionare a implementării Activităților Ministerului Educației, Ministerului Mun-cii, Protecției Sociale şi Familiei sau autorităţilor publice locale, cu toate că şi Ministerul Sănătății are în sarcina sa implementarea unei Activități. Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei îi este atribuită responsabi-litatea de a gestiona implementarea a 47 din cele 61 de Activități prevăzute de Planul de acțiuni.
Ministerul Educației a adoptat o abordare pragmatică de a accepta responsabilitatea de management pentru Acti-vitățile, care ţin în mod clar de competenţa Ministerului şi a luat măsuri pentru cazurile în care Ministerul are responsabilitatea de management. Evaluatorii identifică 15 Activități, care nu au fost realizate sau au fost realizate doar parțial pentru care Planul de acțiuni desemnează drept instituție responsabilă Ministerul Protecției Socia-le, Familiei şi Copilului (MPSFC).
Consiliul național pentru coordonarea reformei siste-mului rezidențial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educației incluzive a fost instituit de Ministerul Educației în luna iunie 2010 după trei ani de la lansarea Strategiei naționale. Consiliul, care este un mecanism extrem de vital pentru coordonarea acțiunilor inter-ministeriale şi ale ONG-urilor, este prezidat de un înalt funcționar al Ministerului Educaţiei. Conform Strategiei naționale, Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei are sar-cina de coordonare la nivel național, prin urmare, era de aşteptat că acest Minister va prezida Consiliul național.
Evaluatorilor le-a fost comunicat că, un obstacol sem-nificativ în procesul de dezinstituționalizare este lipsa serviciilor alternative pentru copiii integraţi în familii şi şcolile generale. Acest lucru este de înțeles odată ce eco-nomiile financiare nu au fost transferate administrațiilor publice locale. Evaluatorilor le-a fost comunicat că unele Secţii/Direcții raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei au fost reticente în a suporta costurile pentru susținerea copiilor şi familiilor vulnerabile fără finanțare adițională, atunci când aceste costuri puteau fi puse pe seama autorităţilor publice centrale prin plasarea copii-lor în instituțiile rezidențiale finanțate de acestea.
Evaluatorii au fost informaţi că, economiile obţinute din reducerea numărului de copii în instituțiile rezidențiale
ale Ministerului Educației au fost realocate pentru aco-perirea cheltuielilor asociate cu instituțiile rămase. Acest lucru este confirmat de sistemul de raportate BOOST al Ministerului Finanțelor, care arată că, cheltuielile anuale consolidate în instituțiile rezidențiale au crescut de la 14.100 lei pentru un copil în 2006, la 36.300 lei pentru un copil în 2011.
O cerință fundamentală pentru implementarea schim-bării organizaționale este accesul şi folosirea informației corecte şi actualizate. Evaluatorii au fost informaţi că datele cu privire la intrări şi ieşiri în şi din instituţiile rezidenţiale şi cu privire la copiii şi adulţii, care benefi-ciază de servicii sociale sunt raportate de către directorii de instituţii şi autorităţile raionale Biroului Naţional de Statistică cu o periodicitate de şase luni. Biroul Naţional de Statistică publică informaţiile în Buletinul Statistic, dar cifrele nu sunt totalizate pentru a arăta numărul total de copii plasaţi în instituții, iar informația este depăşită cu multe luni.
evAluAreA iMPACtuluiEvaluatorilor li s-a comunicat că plasamentele în institu-ții pentru copii sub trei ani şi copii cu disabilități au fost reduse prin acțiuni de prevenire. Totuşi, marea majori-tate a copiilor, care au fost dezinstituționalizați, provin din şcoli-internat generale subordonate Ministerului Educației. Doar recent a început să fie acordată atenţie dezinstituționalizării copiilor din şcolile-internat auxili-are ale Ministerului Educației.
Evaluatorii au fost informaţi că, unele ONG-uri au început lucrul cu copiii cu disabilități, care locuiesc în instituții cu evaluarea situației acestora pentru a-i sprijini să se întoarcă în familiile lor. Evaluatorii au aflat că un ONG planifică să lucreze cu Ministerul Sănătății în privinţa copiilor plasaţi într-o instituție rezidențială pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză.
Dezinstituționalizarea copiilor din şcolile-internat gene-rale a fost eficientă şi datorită faptului că a fost introdus moratoriu asupra intrărilor noi în instituțiile respective. Evaluatorilor nu li s-a comunicat despre moratoriul asupra intrărilor noi în anumite instituții pentru copii cu disabilități, instituții pentru copii sub 3 ani sau instituții pentru copii afectați de tuberculoză. Prin urmare, există
15Sumar executiv
probabilitatea că copiii vor continua să fie plasaţi în aceste instituții până la instituirea moratoriului asupra acestora.
evAluAreA Contribuţiei lA reSPeCtAreA drePturilor CoPilului Evaluatorii au fost informaţi că nu există o reprezentare excesivă a băieților sau a fetelor în instituţii. De aseme-nea, s-a comunicat că, copiii din minorităţile etnice nu sunt supra-reprezentați în instituţii. Lipsa unui sistem eficient de management al informaţiei în asistenţa socia-lă pentru instituţiile rezidenţiale sau de management de caz face dificilă verificarea acestor afirmaţii.
Implementarea Planului de acţiuni contribuie la res-pectarea dreptului de a creşte într-o familie pentru copiii reintegraţi şi copiii a căror instituţionalizare a fost prevenită. Cu toate acestea, peste 5500 copii continuă să trăiască în instituţii, cu toate implicaţiile ce rezultă pentru sănătatea, educaţia şi dezvoltarea lor. Promova-rea drepturilor copiilor cu disabilități pare deosebit de dificilă.
reCoMAndăriÎn continuare, urmează un sumar al recomandărilor.1. A continua activitatea de dezinstituționalizare, cu
accent sporit pe copiii cu disabilități şi copiii mici plasaţi în instituții pe lângă copiii, care trăiesc în instituțiile subordonate Ministerului Educației.
2. A planifica şi redirecționa economiile obţinute în rezultatul dezinstituționalizării pentru finanțarea serviciilor comunitare destinate copiilor şi familiilor vulnerabile.
3. A investiga de ce în familiile asistenţilor parentali profesionişti trăiesc cu mult mai puţini copii decât în instituțiile rezidenţiale.
4. A examina sistemele de management al informaţiei în asistenţa socială din alte țări pentru a găsi soluții potrivite pentru Moldova.
5. A adopta un proces provizoriu şi slab tehnologizat de monitorizare a intrărilor şi ieşirilor din instituții-le rezidenţiale.
6. Guvernul trebuie să preia cheltuielile pentru funcți-onarea Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerului Educației.
7. Responsabilitatea de coordonare a acțiunilor în cadrul reformelor sistemului de îngrijire a copilu-lui trebuie să fie transferată Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului din cadrul Cancelariei de Stat. Vice-preşedintele Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului să raporteze periodic Viceprim-ministrului despre progresul reformei.
8. A implementa acțiuni pentru îmbunătățirea eficien-ței şi eficacității schemei de ajutor social.
9. A institui un sistem de Planificare anuală a Protec-ției Sociale Comunitare de către APL în vederea implementării priorităților stipulate în politicile guvernamentale din domeniul protecției sociale.
10. APL, autorităţile publice centrale şi ONG-urile ur-mează să convină asupra aranjamentelor de transfer al responsabilității manageriale autorităţilor publice locale pentru fiecare instituție rezidențială în mod individual.
11. A îmbunătăți eficacitatea asistenților sociali co-munitari în implementarea planurilor individuale de dezinstituționalizare şi prevenire pentru copii prin integrarea instruirii asistenţilor într-un sistem reglementat la nivel național.
16 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
17Preliminarii
PRELIMINARII
18 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
În anul 2006, Guvernul Republicii Moldova a lansat reformele sistemului de îngrijire a copilului cu scopul de a crea o reţea de asistenţi sociali comunitari, a dezvolta servicii de sprijin familial şi servicii alternative de tip familial şi a reorganiza instituţiile rezidenţiale de îngri-jire a copilului. Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în iulie 2007. Această evaluare, reali-zată în perioada martie – iunie 2012, analizează imple-mentarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni.
Evaluarea examinează acţiunile şi activităţile referitoare la reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova. Evaluarea nu examinează contextul mai larg al sprijinului autorităţilor acordat copiilor şi familiilor vulnerabile, în special, schema de ajutor social.
Evaluarea este oportună, deoarece Strategia naţională şi Planul de acţiuni se încheie în 2012, astfel încât evalu-area trebuie să identifice lecţiile învăţate în procesul de implementare a Strategiei naţionale şi Planului de acţi-uni. Aceste lecţii învăţate trebuie să informeze o strategie nouă în anul 2012, care este în proces de elaborare de că-tre Guvernul Republicii Moldova pentru o reformă mai amplă a sistemului de protecţie a copilului şi familiei. Se preconizează că, rezultatele acestei evaluări vor informa strategia nouă.
Cadrul legal pentru Strategia națională şi Planul de acţi-uni este alcătuit din trei componente:1. Hotărârea Guvernului nr. 784 din 09.07.2007
pentru aprobarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012.
2. Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 784, care expune Strategia națională.
3. Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 784, care con-ţine Planul de acțiuni propriu-zis.
Conform Anexei 1, scopul Strategiei naționale şi a Pla-nului de acțiuni este: asigurarea şi respectarea dreptului copilului de a creşte în mediu familial. Conform Anexei 2, obiectivele generale ale Planului de acțiuni sunt:
• Reducerea cu 50% a numărului de copii separaţi de mediul familial.
• Reorganizarea instituțiilor rezidențiale în confor-mitate cu planul general de transformare.
Planul naţional de acțiuni cuprinde şapte componente. Fiecare componentă este asociată cu unul sau mai multe obiective. Componentele şi obiectivele Planului de acți-uni sunt prezentate mai jos:1. Schimbări în cadrul legal şi politic. Obiectiv: Racordarea cadrului legal şi instituţional
de protecţie a copilului şi familiei la politicile inter-naţionale în vederea asigurării şi respectării dreptu-lui copilului de a creşte într-un mediu familial.
Obiectiv: Asigurarea coordonării adecvate a tuturor acţiunilor în cadrul Reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.
2. Dezvoltarea serviciilor sociale familiale şi comuni-tare.
Obiectiv: Asigurarea accesului copilului şi familiei sale la servicii sociale familiale şi comunitare calita-tive.
3. Consolidarea capacităţilor specialiştilor în protecţia copilului.
Obiectiv: Crearea unui sistem național de forma-re continuă în paralel cu serviciul şi recalificare a specialiştilor din domeniul protecţiei copilului şi familiei.
4. Reorganizarea instituţiilor rezidenţiale. Obiectiv: Reorientarea sistemului rezidenţial spre
comunitate şi familie. 5. Redirecționarea resurselor financiare din sistemul
rezidențial către serviciile comunitare. Obiectiv: Dezvoltarea unui mecanism financiar
eficient şi flexibil de redirecţionare a resurselor financiare din sistemul rezidenţial către serviciile comunitare şi de tip familial.
6. Monitorizarea şi evaluarea Planului de acţiuni Obiectiv: Consolidarea capacităţii de monitorizare
la toate nivelurile sistemului de protecţie a copilului şi familiei.
Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de protecţie a copilului şi familiei în conformitate cu standardele de calitate.
7. Mobilizarea socială şi comunicarea schimbării. Obiectiv: Formarea opiniei publice şi a persoanelor
implicate în protecţia copilului şi familiei referitor la necesitatea reformării sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.
19Preliminarii
Strategia prevede expres că acţiunile întreprinse de către Ministere şi organele administrației publice locale pentru implementarea Activităţilor vor duce la realizarea Obiectivelor generale ale Planului de acţiuni.
Prezenta Strategie promovează ideea bazată pe necesitățile și dreptul copilului de a crește în familie sau într-un mediu familial indiferent de vârstă, boală, disabilitate sau școala în care învaţă.1
obligAţii internAţionAle Republica Moldova a aderat la Convenția Națiunilor Uni-te privind Drepturile Copilului în anul 1993. Aderarea a obligat Guvernul Republicii Moldova să respecte prevede-rile acestei Convenţii. Preambulul Convenției prevede:
Convinși că familia, unitatea fundamentală a societăţii, și mediul natural pentru creșterea și bunăstarea tuturor membrilor săi, și în mod deosebit copiii, trebuie să beneficieze de pro-tecţia și asistenţa de care au nevoie pentru a putea să joace pe deplin rolul său în societate,
Recunoscând că pentru deplina și armonioasa dezvoltare a personalităţii sale, copilul trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmo-sferă de fericire, dragoste și înţelegere.
Articolul 3 al Convenției prevede clar că părinții au obligația să aibă grijă de copiii lor. Acelaşi Articol solicită guvernelor să susțină părinții să aibă grijă de copiii lor. 1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt
luate de instituţii publice sau private de ocrotiri sociale, de către tribunale, autorităţi administra-tive sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.
2. Statele părţi se angajează să asigure copilului pro-tecţia şi îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ţinând cont de drepturile şi obligaţiile părinților săi,
1 Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 784 din 09.07.2007 privind aprobarea Strategiei naționa-le şi Planului de acțiuni privind reforma sistemului reziden-țial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012, publicată la 20 iulie 2007 în Monitorul Oficial Nr. 103-106, Art.823, p. 2.
ale tutorilor săi, ale altor persoane legal responsabile pentru el, şi vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative şi administrative corespunzătoare.
3. Statele părţi vor veghea ca funcţionarea instituţi-ilor, serviciilor şi lăcaşelor care au responsabilităţi faţă de copii şi asigură protecția lor să fie conformă cu normele fixate de către autorităţile competente, în special, în domeniul securităţii şi sănătăţii, şi în ceea ce priveşte numărul şi competenţa personalu-lui lor ca şi în privinţa unui control corespunzător.2
Liniile Directoare pentru Îngrijirea Alternativă a Co-piilor salutate de Adunarea Generală a ONU în 2009 întăreşte responsabilitatea guvernelor de a depune toate eforturile pentru a permite copilului să rămână sau să revină în îngrijirea părinţilor săi sau a altor membri ai familiei, după caz. Statul trebuie să asigure faptul că familiile au acces la diverse forme de sprijin în procesul de îngrijire a copilului3.
În Observaţiile sale Finale, Comitetul pentru Drepturile Copilului a menţionat,
… deosebita îngrijorare cu privire la numărul mare de copii care sunt plasaţi în instituţii, mulţi dintre care nu sunt orfani. De asemenea, remarcă cu îngrijorare faptul că, în aceste instituţii, copiii sunt neglijaţi și supuși unor tratamente defectuoase și, din cauza lipsei de resurse, nu beneficiază de condiţii adecvate de trai și de îngrijire sau de servicii de bază corespunzătoare.4
Efectele negative ale plasamentului în instituţii rezidenţi-ale asupra copiilor au fost recunoscute şi anterior5.
2 Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, Art.3. Pre-luată de pe http://www2.ohchr.org/english/law/crc.htm la 15/08/2012.
3 Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Liniile Directoare pentru Îngrijirea Alternativă a Copiilor, 15 iunie 2009.
Disponibile la http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/LTD/G09/142/13/PDF/G0914213.pdf?OpenElement acce-sate la 27/02/2013.
4 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului. Observaţii Finale: Republica Moldova. 20 februarie 2009. Descărcate de pe http://www2.ohchr.org/english/bodies/crc/docs/co/CRC-C-MDA-CO3.pdf la 27/02/2013.
5 vezi, de ex.: Gudbrandsson, b. 2004. Copiii în instituţii: prevenirea şi îngrijirea alternativă. Comitetul European pentru Coeziune Socială. Descărcat de pe http://www.crin.
20 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Prin urmare, Strategia națională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 poate fi văzută în contextul obligaţiilor internaţionale ale Guvernului Republicii Moldova de a susţine copiii în familii şi drept recu-noaştere implicită a faptului că îngrijirea în instituţiile rezidenţiale nu este în interesul suprem al copilului.
Strategia națională şi Planul de acţiuni stabileşte o cale spre schimbare. Astfel, dreptul copiilor de a creşte în familie va fi asigurat într-o măsură mai mare prin:• modificarea cadrului legal privind protecţia copilu-
lui şi familiei• dezvoltarea serviciilor comunitare şi de tip familial• consolidarea capacităţilor specialiştilor din dome-
niul asistenţei sociale• reorganizarea instituţiilor rezidenţiale• redirecţionarea resurselor financiare spre susţinerea
serviciilor comunitare, şi• schimbarea opiniei publice faţă de îngrijirea acorda-
tă în instituţii.
teoriA SChiMbăriiO Teorie a Schimbării6 poate fi identificată în Strate-gia națională şi Planul de acţiuni. Beneficiarii ţintă ai Strategiei naționale şi Planului de acţiuni urmau să fie copiii plasaţi în instituţiile din Moldova. Scopul Strate-giei naționale şi Planului de acţiuni era de a permite la cel puţin 50% din copiii aflaţi în instituţii în 2007 să se întoarcă în familia biologică sau într-o altă familie, astfel încât să fie respectat dreptul copilului prevăzut în CDC de a creşte în familie.
Strategia națională şi Planul de acţiuni stabilesc un termen pentru atingerea acestui scop — 2012. Fiecare componen-tă a Planului de acţiuni este asociată cu una sau mai multe Activităţi, peste 60 în total, fiecare din ele fiind asociată cu anumiţi Indicatori, structura principală responsabilă de Activitate, Parteneri în cadrul Activităţii, perioada de
org/docs/resources/treaties/crc.40/GDD_2005_CE_Chil-dren_Institutions.pdf la 27/02/2013.
Williamson J. and A Greenberg, 2010. Familii, nu orfelinate. better Care Network. Descărcat de pe http://www.crin.org/docs/Families%20Not%20Orphanages.pdf la 27/02/2013.
6 vezi http://www.hfrp.org/evaluation/the-evaluation-ex-change/issue-archive/evaluation-methodology/an-intro-duction-to-theory-of-change
implementare şi structura sau structurile guvernamentale desemnate cu responsabilitate financiară pentru Activita-te. Anexa 2 reprezintă un tabel ce conţine cele şapte com-ponente ale Planului de acţiuni, obiectivele pentru fiecare componentă, Activităţile asociate cu fiecare componentă, Rezultatele scontate ale Activităţilor şi Indicatorii asociaţi cu fiecare Rezultat scontat. Lanţul rezultatelor Strategiei naționale şi Planului de acţiuni este prezentat în Figura 1 (p.21).
Strategia menţionează prioritatea politică pe care Guver-nul o acordă reformei îngrijirii rezidenţiale, colaborarea dintre autorităţile locale şi centrale şi asistenţa tehnică oferită de ONG-uri. De asemenea, Strategia menţionea-ză constrângerile potenţiale, inclusiv serviciile insufi-ciente de sprijin familial, capacitatea limitată a APL de a preveni separarea copilului de familie şi de a acorda servicii de sprijin familial, migraţia în creştere a familii-lor în căutarea unui loc de muncă şi rezistenţa exercitată de angajaţii instituţiilor.
ProgrAMul de ţAră Al uniCef Pentru MoldovA 2007–2011Programul de Ţară al UNICEF pentru Moldova 2007–20117 a fost elaborat de Guvernul Republicii Moldova şi UNICEF în baza Cadrului de Asistenţă pentru Dezvol-tare al Naţiunilor Unite (UNDAF), Observaţiilor Finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului şi lecţii-lor învăţate. O componentă a Programului a fost de a susţine strategiile de prevenire în reformele Guvernului în domeniul protecţiei sociale, care ar permite copiilor şi familiilor vulnerabile să acceseze serviciile sociale şi prestaţiile băneşti. Această abordare urma să contribuie, printre altele, la reducerea numărului de copii rămaşi fără îngrijire părintească şi reducerea plasamentelor în îngrijirea rezidenţială. În plus, Programul intenţiona să reducă cu 30% numărul de copii plasaţi în instituţii.
7 UNICEF Moldova. 2007. Programul de Ţară 2007-2011. Descărcat de pe http://www.unicef.org/spanish/about/execboard/files/Moldova_final_approved_CPD_19_Jan2007.pdf la 27/02/2013.
21Preliminarii
Sumarul bugetului (mii dolari SUA) pentru UNICEF Moldova 2007-2011 este arătat mai jos8.
Resurse permanente Alte resurse TotalProtecţia copilului 1,000 7,000 8,000HIV/SIDA 600 3,600 4,200Acces echitabil la servicii calitative 700 3,700 4,400Protecţia socială şi drepturile copilului 695 500 1,195Inter-sectorial 600 450 1,050Total 3,595 15,250 18,845
8 Ibid., p.6.
Figura 1: Lanţul rezultatelor Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni
şi acoperirea reformei sistemului de îngrijire a copilului s-au produs două schimbări semnificative, prima în anul 2002, iar a doua în 2006.
În anul 2002, Guvernul a elaborat un concept național de protecție a copilului şi familiei, iar în anul următor a aprobat Strategia Națională privind Protecția Copilului şi Familiei pentru anii 2003–2008. Acesta a fost primul document care a subliniat direcțiile strategice funda-mentale pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului din Republica Moldova. Acest document a
Contextul SoCiAl și eConoMiC Al reforMelor SiSteMului de îngrijire A CoPilului Republica Moldova îşi reformează sistemul de protecție a copilului de mai mulţi ani deja, în special, după adera-rea sa la Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului. Protecția copilului a fost subiectul multor dezbateri politice ample variind de la migrație şi trafic până la educație, sănătate şi asistență socială. În ritmul
22 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
propus reforma cadrului legal şi instituțional, inclusiv elaborarea Legii privind asistența socială şi a regulamen-telor cu privire la standarde; consolidarea competenţelor profesionale ale angajaţilor din sistemul de îngrijire a copilului prin instruirea asistenților sociali şi dezvoltarea serviciilor sociale comunitare şi specializate pentru copii şi familii aflate în dificultate.
În 2006, Guvernul a lansat reforma în sistemul de îngriji-re a copilului. Aceasta avea drept scop instituirea unei rețele de asistenți sociali comunitari, dezvoltarea servici-ilor de sprijin familial şi a serviciilor alternative de tip fa-milial, precum şi reorganizarea instituțiilor rezidențiale de îngrijire a copilului. A fost creat Ministerul Protecției Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) cu responsabili-tăți ce includeau şi protecția copilului şi familiei. Minis-terul a fost, ulterior, redenumit în Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei (MMPSF).
În 2006, a început pregătirea unei Strategii naționale şi a unui Plan de acțiuni privind reforma sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului. În acea perioadă, responsabili-tatea pentru politica de protecție a copilului ţinea exclusiv de Ministerul Educației. Competențele funcționale privind protecția drepturilor copilului au fost atribuite Ministerului Protecției Sociale, Familiei şi Copilului în martie 2007 în baza Hotărârii Guvernului nr. 283 din 14.03.2007, prin înființarea Direcției politici de protecție a familiei şi drepturilor copilului în cadrul Ministerului.
Strategia națională şi Planul de acțiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 au fost aprobate de Guvernul Republicii Moldova în iulie 2007, iar Programul național privind crearea sistemului integrat de servicii sociale 2008–2012 a fost aprobat în 2008.
Potrivit unui raport 9 elaborat de Oxford Policy Manage-ment (OPM) pentru o consultare subregională privind
9 Evaluarea sistemului de îngrijire a copilului în Moldova: Raport final. (2009). Oxford: Oxford Policy Management. Evaluarea a fost realizată de Oxford Policy Management (OPM), com-panie de consultanță din Regatul Unit al Marii britanii şi al Irlandei de Nord, împreună cu EveryChild Moldova. Echipa a fost condusă de Clare O’brien din cadrul OPM (manager de proiect), iar coordonatorul național a fost Stela Grigoraş de la EveryChild. Pentru mai multe informații scrieţi pe adresa [email protected].
protecția copilului care a fost găzduită de Guvernul Re-publicii Moldova şi UNICEF în noiembrie 2009, unele dintre caracteristicile definitorii ale cadrului politic pen-tru protecția copilului în Moldova includ scăderea popu-lației şi rata înaltă a migrației; fluctuațiile în creşterea economică, inclusiv criza financiara globală continuă; şi elaborarea şi implementarea politicilor de descentraliza-re şi proceselor naționale de planificare şi bugetare.
Ponderea copiilor în numărul total al populației sca-de rapid în timp ce numărul şi ponderea persoanelor în vârstă creşte considerabil. În perioada 2009–2020, numărul copiilor în Moldova va scădea de la 773.000 (la o populație totală de 3,57 milioane) la aproximativ 665.000. Copiii sub 18 ani constituie 727.171 la 1 ianu-arie 2012 (sursa: www.statistica.md). Prin urmare, este de aşteptat că, în anii următori, se va pune un accent mai mare pe vârstnici. Provocarea pentru susținătorii refor-mei în domeniul protecției copilului este de a asigura ca această reformă rămâne a fi o prioritate în continuare. Se consideră că mulți copii au un părinte peste hotare. Mi-grația părinților şi a altor membri ai familiei poate avea efecte sociale şi economice atât pozitive cât şi negative asupra copiilor. Raportul anual al MMPSF10 pentru 2010 indică că 17,1% din copii locuiesc în familii unde cel puțin un părinte lucrează peste hotare. Fiecare al zecelea copil trăieşte într-o familie în care mama este peste ho-tare. 5,2% de copii trăiesc în familii unde tata este plecat peste hotare, în timp ce 1,5% de copii au ambii părinți peste hotare.
Traficul, atât de adulți cât şi de copii, este considerat o problemă, care afectează grav Republica Moldova. Poli-tici pentru soluționarea acestei probleme sunt elaborate pe larg începând cu anul 2002, însă implementarea lor este mai lentă. Numărul cunoscut al copiilor, care sunt victime directe ale traficului nu este mare, dar mult mai mulți copii sunt considerați a fi în risc de a fi traficaţi sau afectați de traficul membrilor familiei.
Criza financiara globală ar putea avea un impact deo-sebit de negativ asupra familiilor cu membri migranți,
10 Guvernul Republicii Moldova (2011), Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei. Raport anual 2010. Chişinău: Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, p.110. Preluat de pe: http://mpsfc.gov.md/file/rapoarte/RSA%202010%20en.pdf la 19/08/2012.
23Preliminarii
deoarece ar putea reduce veniturile familiilor şi spori nu-mărul persoanelor, care se întorc acasă. În acelaşi timp, există riscul de diminuare a veniturilor publice şi ale ONG-urilor, ceea ce face mai greu pentru aceştia să ofere sprijin familiilor aflate în dificultate.
Descentralizarea luării deciziilor către organele adminis-trației publice locale a afectat protecția copilului şi alte aspecte ale politicii de protecție socială. Protecția drep-turilor copilului este atribuită în responsabilitatea atât a primăriei cât şi a administraţiei raionale. Acest lucru permite identificarea unor soluții adecvate la nivel local pentru problemele ce ţin de protecția copilului.
În 2006, UNICEF şi partenerii săi guvernamentali au comandat o cercetare a cauzelor plasării copiilor în instituţiile rezidenţiale din Moldova11. Cercetarea a exa-minat cauzele instituţionalizării a 207 copii. Constatările cercetării sunt prezentate în figura de mai jos.
Figura 2: Cauzele abandonului copiilor
Eşantionul a fost destul de mic, dar oricum oferă o marjă de eroare de 6% la un nivel de încredere de 90%. Conclu-ziile cercetării sunt:
Chiar dacă cauzele instituţionalizării copiilor în sistemul rezidenţial sunt multiple și com-plexe, cele patru cauze principale depistate de acest studiu trebuie să fie reflectate minuţios. Acestea sunt: dificultăţile financiare, mamă solitară, abuz/neglijare și sănătatea copilului.
11 Abandonul copiilor în Republica Moldova, (2006) Chişinău: UNICEF Moldova, p. 41. Descărcat de pe http://www.uni-cef.org/moldova/ChildAbandonmentENG_with_coverpa-ge.pdf la 28/02/2013.
Soluţiile autorităţilor centrale şi locale, precum şi ale ONG-urilor pentru necesităţile copiilor instituţiona-lizaţi vor trebui să abordeze cauzele instituţionalizării. Este necesar atât sprijin bănesc cât şi asistenţă socială nemonetară.
inStituţiile rezidenţiAle din MoldovAPotrivit unui raport12 întocmit pentru UNICEF şi Minis-terul Educației, în 2007, 11.544 copii trăiau în 67 insti-tuții rezidențiale din Moldova. 10.516 copii erau plasați în 62 de instituții subordonate Ministerului Educației şi Tineretului.
MMPSF are în subordine două instituții rezidențiale pentru copii cu disabilități (Hânceşti şi Orhei), cu toate că mai multe persoane plasate în ambele instituții au peste 18 ani. Două instituții pentru copii cu vârsta de până la 6 ani (Chişinău şi Bălți) şi două sanatorii pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză se află în subor-dinea Ministerului Sănătății (MS).
O a treia instituție pentru copii cu vârsta de până la 6 ani este subordonată Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău.
Numărul copiilor plasați în sanatoriile pentru copii in-fectați sau afectați de tuberculoză în 2007 nu este indicat în Raportul OPM – EveryChild.
Nu sunt cunoscute cifre exacte despre numărul copiilor, care erau plasaţi în instituțiile ce nu sunt subordonate Ministerului Educației în 2007, dar raportul OPM – EveryChild din 2009 citează un Raport Social Anual al Guvernului pentru 2006, care indică că 200 de copii erau plasaţi în cele trei instituții pentru copii cu vârsta de până la 6 ani, iar 679 copii trăiau în instituțiile pentru copii cu disabilități subordonate Ministerului Protecției Sociale, Familiei şi Copilului13. Numărul copiilor plasați în sana-toriile pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză în 2007 nu este indicat in Raportul OPM– EveryChild.
12 Raport privind evaluarea rapidă a instituțiilor rezidențiale de îngrijire a copiilor din Moldova (2007) elaborat în cadrul proiectului Dezvoltarea serviciilor sociale pentru familiile vulnerabile și copiii în situație de risc, (TACIS 2) cu suportul UNICEF şi UE — TACIS, p. 6.
13 OPM 2009, op. cit., p.85.
24 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
ConStituenţii Cheie în StrAtegiA nAţionAlă Hotărârea Guvernului nr. 784 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Strategiei naționale şi a Planului de acțiuni14 este semnată de către Prim-ministru şi contrasemnată de către Miniştrii Educației şi Tineretului; Protecției Sociale, Familiei şi Copilului, Finanțelor şi Sănătății. Hotărârea nr. 784 prevede:
Ministerele, alte autorităţi publice centrale și locale vor asigura implementarea prevederi-lor Strategiei naţionale și Planului de acţiuni și vor prezenta anual, până la data de 31 ianuarie, Ministerului Educaţiei și Tineretului informaţie privind implementarea acestora. Ministerul Educaţiei și Tineretului va sintetiza informaţia respectivă și, până la 1 martie, va prezenta Guvernului raportul anual genera-lizat cu privire la implementarea Planului de acţiuni de reformă a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012.
Aceasta indică clar că Ministerul Educației şi Tineretu-lui (în prezent Ministerul Educației) urma să-şi asume responsabilitatea primară de a analiza şi raporta asupra acțiunilor întreprinse de către alte ministere şi autorități-le publice locale în vederea implementării Strategiei.
Cu toate acestea, Anexa 2 a Hotărârii nr. 784 indică: „La nivel naţional, rolul principal de coordonare şi monitorizare a tuturor acţiunilor, programelor, iniţia-tivelor şi politicilor în domeniul protecţiei copilului şi familiei revine Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”15. Această prevedere stipula clar că Minis-terul Protecției Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) urma să-şi asume toată responsabilitatea pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Planului de acțiuni. Această divizare a responsabilităților între două Ministere, una de analiză şi raportare şi cealaltă de coordonare şi monitorizare va fi abordată mai târziu în acest raport.
În afară de contrasemnarea Hotărârii nr. 784, Ministe-rului Sănătăţii nu-i revin alte roluri şi responsabilităţi
14 Hotărârea Guvernului Nr.784. Op.cit.15 Hotărârea Guvernului Nr.784. Op.cit., p.3.
conform Strategiei naționale şi Planului de acțiuni în procesul de reformă a sistemului rezidențial, iar Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău nu este menţionată în general. La acest aspect vom reveni mai târziu în prezentul raport.
Anexa 2 la Hotărârea nr. 784 se referă la rolul societății civile în atragerea fondurilor şi a experienței internațio-nale pentru implementare. Această Anexă descrie orga-nizaţiile neguvernamentale internaționale drept „parte-neri cheie în implementarea Strategiei, care contribuie la cofinanţarea unor acţiuni, acordarea asistenţei tehnice şi diseminarea bunelor practici.”
Nici Anexa 1 şi nici Anexa 2 nu atribuie vreun rol copi-ilor şi familiilor în implementarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni16.
StrAtegiA nAționAlă și PlAnul de ACțiuni – grAdul de iMPleMentAre Strategia şi Planul de acțiuni acoperă perioada 2007–2012. Conform Termenilor de Referință pentru această evaluare publicați de UNICEF, Guvernul Republicii Moldova planifică elaborarea unei strategii noi în 2012
16 Nota autorului. Pentru exemple de participare a copiilor în elaborarea politicilor vezi:
Williams, E. (2004). Participarea copiilor şi schimbarea politicilor în Asia de Sud. Childhood Poverty Research and Policy Centre (CHIP), Documentul de lucru 6. Descărcat la 16/08/2012 de pe http://www.childhoodpoverty.org/index.php/action=documentfeed/doctype=pdf/id=86/
Guerra, G. (2002). Cetățenia nu are vârstă: Participarea co-piilor în actul de guvernare şi în bugetul municipal al barra Mansa, brazilia în Children, Youth and Environments, 15(2) Descărcat la 13/10/2012 de pe http://www.colorado.edu/journals/cye/15_2/15_2_09_CitizenshipKnowsNoAge.pdf
O’Malley, K. (2004). Participarea copiilor şi a tinerilor în procesele SCERS: Lecții din experiența Salvați Copiii. Lon-don: Save the Children UK. Descărcat la 16/08/2012 de pe http://www.crin.org/docs/resources/publications/hrbap/PRSPS_children_young_people.pdf
vezi şi Kränzl-Nagl, R. & Zartler, U. (2009) Participarea copi-ilor în şcoală şi comunitate. Perspective europene. In Per-cy-Smith, b. & N Thomas (eds) Manual privind participarea copiilor şi tinerilor. Teorie şi practică, London: Routledge
Kirby, P & bryson, S. (2002). Măsurând magia. Evaluarea şi cercetarea participării tinerilor în luarea deciziilor publice. London: Carnegie Young People Initiative. Descărcat la 13/10/2012 de pe http://www.carnegieuktrust.org.uk/files/main/Measure%20the%20Magic.pdf
25Preliminarii
pentru o reformă mai amplă în domeniul protecției fa-miliei şi copilului. Se preconizează că rezultatele acestei evaluări vor informa noua strategie.
Implementarea Strategiei naţionale a cuprins teritoriul controlat de autorităţile Republicii Moldova, fără regiu-nea transnistreană. Pentru regiunea autonomă Găgăuzia se aplică condiţii speciale.
Unica schimbare semnificativă în Strategia naţională şi Planul de acţiuni pe durata implementării sale a fost redenumirea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) în Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF).
26 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
27Scopul și metodologia evaluării
SCOPUL șI METODOLOGIA EvALUăRII
28 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Conform Termenilor de Referință pentru această evalu-are, Guvernul Republicii Moldova planifică elaborarea unei noi strategii pentru o reformă mai amplă în do-meniul protecției copilului şi familiei. Pentru a deter-mina impactul reformei actuale în sistemul de îngrijire a copiilor asupra vieții acestora, pentru a înțelege mai bine punctele forte şi punctele slabe ale implementării Strategiei naționale şi Planului de acțiuni în vederea efectuării unor ajustări ulterioare şi elaborarea unei noi strategii este necesară o evaluare externă. Se preconizea-ză că rezultatele acestei evaluări vor informa elaborarea strategiei noi.
Se preconizează că evaluarea va fi luată în considerare de Guvernul Republicii Moldova, UNICEF, organizaţiile neguvernamentale internaționale, ONG-urile şi organi-zațiile societății civile din Moldova.
Obiectivul general al acestei evaluări este de a evalua rezultatele calitative şi cantitative, precum şi realizările implementării Strategiei naționale şi Planului de acțiuni pe parcursul anilor 2007 — 2012 în raport cu obiectivele planificate.
Obiectivele specifice prevăzute în Termenii de Referință pentru evaluare17 sunt:• De a oferi o perspectivă privind progresul refor-
mei în sistemul de îngrijire a copilului şi a elabora recomandări strategice pentru următorii paşi în procesul de reformă, care să fie relevante pentru toţi constituenţii.
• De a evalua locul şi tangențele Strategiei naționale şi Planului de acțiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului cu reformele în sistemul de îngrijire a copilului.
• De a evalua impactul reformei asupra vieții copiilor, în special, asupra celor mai vulnerabili din ei.
doMeniul de APliCAre și ţintA Evaluarea cuprinde toată ţara cu accent pe regiunile geografice unde Strategia naţională şi Planul de acţiuni sunt modelate la nivel de instituţie.
17 vezi Anexa 1 pentru textul integral al Termenilor de Refe-rință
obieCtivul generAl Obiectivul general este de a evalua rezultatele calitative şi cantitative, precum şi realizările implementării Strategiei naționale şi Planului de acțiuni privind reforma sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2011. Evaluarea trebuie să ia în consideraţie următoarele crite-rii şi întrebări de evaluare:
evaluarea relevanței • În ce măsură implementarea Strategiei naționale şi a
Planului de acțiuni reflectă prioritățile reformelor în domeniul social, în general, şi în cel de protecție a copilului, în particular?
evaluarea eficacității• În ce măsură implementarea reformei sistemului
rezidențial de îngrijire a copilului a dus la atingerea rezultatelor stipulate în Strategia națională şi Planul de acțiuni?
evaluarea durabilității• Cât de durabile sunt rezultatele obținute?
evaluarea eficienței• În ce măsură gestionarea implementării reformei
sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a asi-gurat respectarea termenelor stabilite?
evaluarea impactului• În ce măsură şi în ce mod implementarea reformei
sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a reuşit să îmbunătățească situația copiilor, în special, a celor săraci, vulnerabili şi marginalizați?
Criteriile adiționale care urmează a fi evaluate în măsura posibilă sunt: • Acoperirea: Ce grupuri vulnerabile de copii au fost
cuprinse? Au fost acoperiţi copiii vulnerabili, inclu-siv fetele, copiii din familii cu venituri mici, minori-tăți etnice, copiii abandonați în rezultatul migrației, etc.?
• Coordonarea: Cum a fost definit şi divizat meca-nismul de coordonare între Guvern, UNICEF şi ONG-urile partenere? Care a fost rolul MMPSC, al Ministerului Educației şi al altor actori cheie în coordonarea activităților? Care a fost rolul UNICEF şi al altor agenții donatoare?
29Scopul și metodologia evaluării
• Ce cred copiii aflați în îngrijire rezidențială şi copiii reintegrați în familii biologice sau integraţi în ser-vicii de tip familial, în special, copiii săraci, vulne-rabili şi marginalizați despre îmbunătățirea situației lor? Ce s-a îmbunătățit şi ce nu s-a schimbat? Care sunt recomandările lor pentru viitor în această privință?
Evaluarea abordării bazate pe respectarea drepturilor omului şi aspectelor intersectoriale relevante • În ce măsură rezultatele proiectului contribuie la
realizarea drepturilor copiilor şi în ce măsură au con-tribuit la abordarea aspectelor intersectoriale cheie?
În esenţă, această evaluare va încerca să răspundă la întrebările de mai sus şi va determina, de asemenea, rele-vanţa, eficacitatea şi eficienţa implementării Activităţilor stipulate în Planul de acţiuni.
MetodologiA de evAluAre Natura unei inițiative naționale de politică socială cum este Strategia națională şi Planul de acțiuni presupune utilizarea unei varietăţi de metode şi instrumente pentru a evalua implementarea strategică şi operaţională la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale şi impactul său asupra vieții copiilor şi familiilor. Drept urmare, pentru a obține datele necesare pentru evaluare, în peri-oada 26 martie – 9 iunie 2012 a fost folosită o gamă vastă de metode printre care:• Revizuirea din oficiu a documentelor cheie.• Interviuri semi-structurate cu constituenţii, inclusiv
copii şi familii.• Vizite de studiu în instituții şi familii.• Discuții în focus grupuri.• Un sondaj telefonic național.
Surse de date primareAu fost organizate interviuri semi-structurate cu func-ționari din cadrul Ministerului Educației, Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor şi Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului. Au avut loc vizi-te şi interviuri semi-structurate cu administraţia Secţii-lor/Direcțiilor raionale de Asistență Socială şi Protecție a Familiei din raioanele Leova, Floreşti, Orhei, Comrat,
Făleşti, Bălţi, Sîngerei, Hînceşti şi Ungheni, precum şi a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău, unde au fost implementate activitățile de reformă. Au fost realizate interviuri semi-structurate cu angajaţii UNICEF şi cu managerii ONG-urilor active în reforma sistemului rezidențial.
În perioada 29 martie – 3 mai 2012, au fost organizate interviuri semi-structurate individuale cu preşedinții sau secretarii a cinci Comisii raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate:
No Localitatea Funcţia1 Chişinău Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului
aflat în dificultate 2 Ungheni Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului
aflat în dificultate3 Leova Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului
aflat în dificultate4 Făleşti Secretarul Comisiei pentru protecția copilului
aflat în dificultate 5 Sîngerei Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului
aflat în dificultate
Interviurile semi-structurate individuale au fost înregis-trate şi transcrise.
În perioada 26 martie–4 aprilie 2012, au fost efectuate vizite de studiu în următoarele instituții rezidențiale pentru a discuta cu directorii sau reprezentanții acestora, a examina instituţiile şi a efectua interviuri semi-structu-rate cu copiii:1. Casa Aşchiuţă, Asociaţia AVE Copiii. Moldova,
Chişinău,2. Școala-internat subordonată Ministerului Educației,
Leova,3. Centrul de plasament temporar şi reabilitare pentru
copii de vârstă fragedă, subordonat Primăriei mun. Chişinău, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului,
4. Școala-internat nr. 2, subordonată Primăriei mun. Chişinău, Direcția Generală Educație, Tineret şi Sport,
5. Centrul de plasament temporar şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă, subordonat Ministerului Sănătății, Chişinău,
30 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
6. Centrul de plasament temporar al orfanilor şi absol-venților şcolilor-internat Vatra, Chişinău,
7. Școala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească, s. Văscăuți, raionul Flo-reşti, subordonată Ministerului Educației,
8. Școala-internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți), or. Orhei, subordonată Ministerului Mun-cii, Protecției Sociale şi Familiei.
A fost efectuată o vizită de studiu la un centru multi-funcțional cu o componentă rezidențială considerabilă, amplasat într-o fostă instituție rezidențială din s. Cupcui, raionul Leova.
Constrângerile de timp şi de logistică ale evaluării nu au permis efectuarea unui studiu cantitativ privind copiii aflaţi în instituții, copiii reintegrați din instituții şi copiii, care trăiesc în servicii substitutive de tip familial. Cu toa-te acestea, vizitele în teren şi interviurile semi-structurate cu un şir de copii instituţionalizaţi şi copii reintegrați, precum şi cu copii care trăiesc în servicii substitutive de tip familial au permis acumularea unor experiențe şi opi-nii concludente în ceea ce priveşte impactul reformelor asupra copiilor. Copiii au fost încurajați să-şi povestească istoriile cu ajutorul cuvintelor şi/sau desenelor, după preferinţă.
De asemenea, au fost vizitaţi îngrijitorii şi asisten-ții parentali profesionişti. Au fost realizate interviuri semi-structurate cu copii plasaţi în instituții rezidenți-ale, case de copii de tip familie, familii ale asistenţilor parentali profesionişti şi cu copii reintegrați în familia biologică sau extinsă. (Tabelul 1 şi 2, p.31)
Lista completă a persoanelor vizitate / intervievate este prezentată în Anexa 3.
Rezultatele şi concluziile interviurilor reflectă exclusiv opiniile participanţilor şi nu pot fi extrapolate la întreaga populaţie. Datele pot fi interpretate ca şi tendinţe, dar confirmarea implică folosirea unor date cantitative.
Două discuţii în focus grup cu absolvenţii instituţiilor moderate de IMAS au fost organizate la Chişinău şi Bălți. Participanţii au fost selectaţi în funcţie de urmă-toarele criterii: • Absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale
• Limba vorbită: română / moldovenească sau rusă• Genul: feminin şi masculin, în număr egal
Discuţia s-a bazat pe un ghid elaborat în conformitate cu obiectivele studiului. Participanţii s-au bucurat de o atmosferă liberă şi deschisă, astfel încât fiecare a avut posibilitatea să-şi exprime ideile şi opiniile. Participan-ţii la două focus grupuri au fost selectați din listele de absolvenţi oferite de ONG-urile: Amici dei Bambini, Centrul de Informare şi Documentare privind Drep-turile Copilului, Centrul Vatra, Chişinău şi Centrul Drumul spre casă, Bălţi. Participanţii erau absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale, care sunt susținuți, în prezent, de aceste organizaţii; rezultatele studiului trebuie să fie interpretate şi din această perspectivă. Discuțiile au fost înregistrate şi transcrise.
Scopul interviurilor le-a fost explicat intervievaţilor şi ei au putut alege de a participa sau nu. Participanţii au fost asiguraţi că răspunsurile lor vor fi anonime şi că infor-maţia obţinută în cadrul interviurilor şi focus grupurilor va fi utilizată în mod confidenţial şi păstrată în siguranţă.
În lunile aprilie şi mai 2012, au avut loc cinci discuții în focus grupuri moderate de IMAS, cu implicarea a şapte — nouă asistenţi sociali comunitari din raioanele Făleşti, Leova, Sîngerei, Ungheni şi Chişinău. Discuţiile au fost înregistrate şi transcrise.
Un sondaj reprezentativ național a fost realizat telefonic de IMAS în perioada 25–29 mai 2012 cu un eşantion de 805 persoane cu vârsta de 18 ani şi mai mult, rezidenți ai Re-publicii Moldova pentru a evalua percepţia şi înţelegerea lor privind reformele în sistemul rezidenţial de îngrijire. IMAS-INC Chişinău este membru ESOMAR, care im-plementează şi respectă Codul Internaţional al ICC/ESO-MAR de Bune Practici în Marketing sau Cercetări Sociale.
Criteriile pentru eşantionarea stratificată au inclus 12 unități administrativ – teritoriale (UAT), mediul de reşe-dinţă (urban – rural), mărimea localităților urbane (patru tipuri), tipul localităților rurale (comună/sat). Etapa de randomizare: localitatea (96 localități selectate). Mărimea eşantionului este reprezentativă pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene. Marja maximă de eroare este de ± 3,5%. (Tabelul Structu-ra eşantionului, p.32)
31Scopul și metodologia evaluării
Tabel 1: Interviuri cu copii şi îngrijitori în familii
Numărul vizitelor Interviuri cu îngrijitorii Interviuri cu copiiiFamiliile asistenţilor parentali profesionişti 5 5 6 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 aniCase de copii de tip familie 5 5 11 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 aniReintegrați în familie biologică / extinsă 7 7 4 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 aniCopii a căror separare de familie a fost prevenită 3 3 0 18
Tabel 2: Interviuri cu copii plasaţi în instituții rezidențiale
Instituția Localitatea Interviuri cu copiiȘcoala internat nr. 2 Chişinău 4 copii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 17 aniCentrul de plasament temporar şi reabilitare a copiilor Bălţi 2 copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 6 aniȘcoala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească, subordonată ME
Bălţi 4 copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 15 ani
Centrul municipal de plasament temporar şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă Chişinău 2 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 6 aniCentrul de plasament temporar şi reabilitare pentru copii Chişinău 2 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 6 aniȘcoala-internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) Orhei 4 băieți cu vârsta cuprinsă între 16 şi 22 aniȘcoala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească Leova 4 copii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 16 aniȘcoala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească Floreşti 4 copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 16 aniNumăr total de interviuri 26
Înregistrările şi transcrierile interviurilor, precum şi da-tele de identificare personală ale persoanelor intervievate la telefon vor fi stocate în siguranţă de IMAS şi nu vor fi prezentate nimănui fără autorizarea UNICEF sau fără hotărârea instanţei de judecată.
Surse de date secundareA fost realizată o revizuire din oficiu a documentelor furnizate de UNICEF şi alți parteneri ai reformei. Do-cumentele consultate includ trei rapoarte anuale pentru anii 2008, 2009 şi 2010 ale Ministerului Educației privind procesul de reformă şi alte două rapoarte şi note informa-tive oferite de către Unitatea pentru Dezinstituționalizare din cadrul Ministerului Educației.
18 Interviuri cu copii nu au fost efectuate din cauza vârstei fragede a acestora (mai puţin de 5 ani). Au fost observate relațiile dintre părinţi/îngrijitori şi alți membri ai familiei cu copii, precum şi comportamentul copiilor şi starea lor psiho-emoțională generală.
Alte documente consultate au inclus:• Rapoartele Sociale Anuale pentru 2010 şi 2011 ale
Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei• Evaluarea îngrijirii copilului în Moldova realizată de
OPM — EveryChild în 2009, care a fost menţionată mai sus
• Un studiu comandat de UNICEF în 2009 privind costul neimplementării reformelor19.
• Observaţiile finale ale Comitetului pentru Dreptu-rile Copilului din 20 februarie 2009 privind imple-mentarea CDC în Republica Moldova20.
19 Raportul privind evaluarea costului lipsei de acţiuni în imple-mentarea Planului de acțiuni al Strategiei naționale privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 (2009). Chişinău: Fundația pentru Cercetare Socială şi Economică — CASE Moldova.
20 Comitetul pentru Drepturile Copilului, Analiza rapoartelor prezentate de statele părți în baza art. 44 al Convenției, Observații Finale: Republica Moldova, Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, accesat la http://www2.ohchr.org/english/bodies/crc/docs/co/CRC-C-MDA-CO3.pdf la 21/04/2012.
32 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
• Cercetarea longitudinală privind reintegrarea copi-ilor în Moldova: Faza 1 şi 2. Primele două faze ale unui proiect de cercetare longitudinală efectuată de EveryChild examinează reintegrarea copiilor din în-grijirea rezidenţială în Republica Moldova. Rapor-tul nu este încă publicat, dar o copie a acestuia a fost pusă la dispoziția evaluatorilor. Lucrul în teren în cadrul cercetării a inclus interviuri cu 43 de copii cu vârste între 7 şi 14 ani din raioanele Călăraşi, Făleşti şi Ungheni, care au fost reintegraţi din instituţii.
Au fost obţinute date cantitative de la patru ONG-uri: EveryChild, Lumos, Keystone International şi CCF Moldova, care implementează activ Planul de acțiuni în 17 instituții rezidențiale cu privire la: • Numărul de copii reintegraţi din instituţii în familii
biologice sau extinse, sau plasați în serviciul de asis-tenţă parentală profesionistă între anii 2007 şi 2012
• Numărul de copii care au absolvit instituţiile între anii 2007 şi 2012
• Numărul de copii al căror plasament în instituții a fost prevenit între anii 2007 şi 2012
Structura eşantionului:
Variabila Grupul Respondenți Procent
SexMasculin 304 37,8Feminin 501 62,2
Vârstă
18-29 ani 230 28,630-44 ani 203 25,245-59 ani 223 27,7Mai mult de 60 de ani 149 18,5
Studii
Studii medii incomplete 106 13,2Școală generală sau şcoală profesională 292 36,3Liceu/colegiu 179 22,2Studii superioare/Masterat/Doctorat 225 28Nu ştiu/Fără răspuns 3 0,4
Ocupație
Auto-angajat 29 3,6Angajat 311 38,6Temporar nu lucrează 111 13,8Nu lucrează 349 43,4Fără răspuns 5 0,6
Grup etnicMoldovean/român 655 81,4Altul (rus/ucrainean) 148 18,4Nu ştiu/Fără răspuns 2 0,2
Venituri (gospodărie)Nici unul/doar necesarul 473 58,8Decent 321 39,9Fără răspuns 11 1,4
Copii în gospodărieDa 396 49,2Nu 409 50,8
ReședințăMunicipiu 188 23,4Urban 147 18,3Rural 470 58,4
TOTAL 805 100,0
33Scopul și metodologia evaluării
Datele exacte privind numărul copiilor plasaţi în insti-tuții sunt fragmentate între mai multe ministere şi APL. Prin urmare, evaluarea s-a bazat pe datele furnizate de Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministe-rului Educaţiei referitoare la numărul oficial de copii plasaţi în instituții la 1 iunie 2012.
Datele privind cheltuielile publice pentru instituţiile re-zidenţiale şi pentru îngrijirea alternativă au fost obţinute din baza de date online (BOOST)21 publicată de Ministe-rul Finanțelor al Guvernului Republicii Moldova.
21 bugetul public naţional (consolidat) accesat la 23/05/2012 la www.mf.gov.md/ro/bOOST/
34 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
35Constatări
CONSTATăRI
36 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
evAluAreA relevAnței: în Ce MăSură iMPleMentAreA StrAtegiei nAționAle și A PlAnului de ACțiuni refleCtă Prioritățile reforMelor în doMeniul SoCiAl, în generAl, și în Cel de ProteCție A CoPi-lului, în PArtiCulAr?
În ce măsură implementarea Strategiei națio-nale și a Planului de acțiuni este oportună și relevantă pentru elaborarea unor politici și acte legislative noi?
În rezultatul schimbărilor politice ce au urmat după alegerile parlamentare din iulie 2009, guvernul nou a efectuat o serie de reforme legislative. În 2010, a fost adoptată legea privind serviciile sociale. Această lege este prima dintr-un şir de acte legislative, care va fi urmată de Legea privind acreditarea, precum şi de modificări la Legea privind achiziţiile publice, care, împreună, vor sta-bili cadrul pentru achiziţii publice de servicii sociale de la prestatori neguvernamentali, inclusiv OSC. Noua Lege cu privire la serviciile sociale permite în mod explicit au-torităţilor locale şi centrale să contracteze servicii sociale de la actori neguvernamentali, inclusiv OSC.
Legea enumeră formele juridice disponibile în prezent de OSC (asociaţii, fundaţii şi instituţii), în calitate de furnizori posibili de servicii sociale şi stabileşte dreptu-rile prestatorilor, inclusiv participarea lor la identificarea necesităților de servicii şi de acces la ofertele publice de finanţare. Luând în consideraţie rolul practic al ONG-urilor naţionale şi internaţionale în implementa-rea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni în ultimii cinci ani, Legea poate fi extrem de importantă pentru acţiunile ulterioare de reformare a sistemului de îngri-jire a copilului pe măsură ce donatorii internaţionali îşi retrag sprijinul financiar acordat ţării.
În conformitate cu noua Lege privind serviciile sociale, toate serviciile sociale, indiferent de prestator, public sau privat, vor trebui să fie acreditate. Legea privind acredi-tarea, adoptată de Guvernul Republicii Moldova în iunie 2012, oferă o definiţie mult mai detaliată pentru serviciile sociale. Acest aranjament generează unele întrebări prac-tice, cum ar fi ce se va întâmpla cu acele servicii pe care
OSC vor dori să le lanseze ca o inovaţie — adică servicii, care nu există în prezent. Va fi necesar ca ele să fie acredi-tate înainte ca OSC să le poată presta? Aceasta şi alte între-bări vor trebui să fie clarificate de către părţile interesate în procesul de implementare a Legii privind acreditarea.
Evaluatorii au fost informaţi de către un înalt funcțio-nar din cadrul Ministerului Finanțelor că, în momentul efectuării lucrului în teren în procesul de evaluare, a fost elaborat un regulament privind redirecţionarea econo-miilor obţinute din reducerea numărului de copii plasaţi în instituţiile subordonate ME către MMPSF şi APL, care este în proces de consultare cu ministerele de resort. Acest regulament reprezintă baza pentru o serie de alte Activi-tăţi ale Planului de acţiuni. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351 din 29 mai 2012. Regulamentul îngheață bugetul instituției în momentul în care este instituit moratoriu asupra intrărilor noi. Regu-lamentul permite APL să redirecționeze resursele finan-ciare pentru susținerea reintegrării şcolare a copiilor care sunt dezinstituţionalizaţi. Evaluatorii au fost informaţi că, în timp ce Regulamentul susține reintegrarea copiilor din instituții rezidenţiale, acesta nu este o soluție pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor comunitare de susținere a copiilor în familii.
Guvernul Republicii Moldova este pe punctul de a lansa o consultare la nivel naţional înainte de elaborarea unei Strategii Naţionale privind Protecţia Copilului şi Familiei. Evaluatorilor li s-a comunicat că constatările şi concluzi-ile acestei evaluări a Strategiei naționale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 20072012 vor contribui la consultarea naţională. Noua Strategie Naţională privind Protecţia Copilului şi Familiei va avea o abordare mai largă a necesităților de protecţie şi va include sănătatea, traficul şi exploatarea copiilor şi familiilor, nu doar vulnerabilitatea la instituţionalizare.
Evaluatorii au fost informați că Ordinul Ministrului Edu-cației, nr. 255 din 25 aprilie 2012 stipulează că alte 23 de instituții rezidențiale subordonate Ministerului Educației urmează să fie reorganizate sau închise până în 2015.
În ce măsură implementarea Strategiei națio-nale și Planului de acțiuni satisface necesități-le grupurilor țintă?
37Constatări
Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 784, Strategia naţi-onală privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului stipula că peste 12.000 de copii trăiau în 68 de instituţii rezidențiale până în 2007. De fapt, dreptul, dacă nu necesitatea, acestor copii de a trăi în familie le-a fost refuzat, chiar dacă acest lucru era justificat în unele ca-zuri. Potrivit Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerului Educaţiei, numărului copiilor în instituţii la începutul lunii iunie 2012 şi lipsiți de dreptul de a trăi în familie s-a redus la 557622. Această reducere se datorează parţial scăderii generale a populaţiei copiilor în Moldo-va23, care este discutată mai jos. Absolvirea instituţiilor de către copiii mai mari este un alt factor al reducerii numărului de copii în instituțiile rezidenţiale. Realitatea este că mai puţini copii sunt lipsiți de dreptul de a trăi în familie decât în 2007.
Dar copiii au şi alte necesități şi drepturi; necesitatea de a fi protejaţi de abuz şi exploatare, necesitatea unui regim alimentar adecvat, necesitatea de adăpost, educaţie, îm-brăcăminte adecvată, căldură şi afecţiune emoțională24. Altceva este dacă aceste necesități ale copiilor reintegraţi în familiile biologice sau plasaţi în servicii substitutive de tip familial, sau a căror plasare în instituții a fost preveni-tă sunt satisfăcute.
Discuţiile în focus grupuri cu absolvenţii instituţiilor au dezvăluit unele dintre deficienţele acoperirii necesităților acestora în îngrijirea rezidenţială. Participanţii au decla-rat că părăsirea instituţiei rezidențiale era dificilă pentru majoritatea tinerilor, care veneau la Chişinău pentru a lucra sau a-şi continua studiile. Unii din ei au spus că nu aveau nici un fel de suport şi s-au confruntat cu dificul-tăţi considerabile din cauza diferenţelor dintre viaţa la internat şi viaţa din afara acestuia.
22 Conform Raportului Anual 2012 al Unității de Dezinstitu-ţionalizare din cadrul ME, la 1 iunie 2012, 4664 copii erau plasaţi în 50 de instituții subordonate ME, 629 copii – în cele două instituții subordonate MMPSF, 219 copii — în instituțiile MS, iar 64 copii — în instituțiile subordonate Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului, Chişinău (5576 copii în total). În cadrul unei şedințe extinse a Consiliului național pentru coordonare a fost raportat că 210 copii sub 18 ani erau plasaţi în două instituții subordo-nate MMPSF, restul fiind adulți.
23 Sursă: biroul Național de Statistică al Republicii Moldova accesat la 16/08/2012 la http://www.statistica.md/catego-ry.php?l=en&idc=103&
24 Maslow, A.H. (1943). Teoria motivării umane. Psychological Review 50, p.370-396.
Sunt unii care dormeau afară pe scaun, când prima dată au venit aici (în Chişinău).
[Absolvent al unei instituții. 25 ani. Chişinău]
O provocare este faptul că statutul juridic al absolvenţi-lor nu este întotdeauna stabilit la timp. Unii absolvenţi au spus că s-au confruntat cu dificultăţi, care i-au îm-piedicat să se bucure de anumite avantaje; burse sociale, cazare în cămine studenţeşti, scutiri de la plata taxei de şcolarizare.
Persoanele de la colegiul unde vroiam să mă înmatri-culez cereau acte în ordine de statut. Eu nu le aveam. Şi ei telefonau la gimnaziu să întrebe, să concretizeze dacă există aşa persoană. Şi să nu critic şcoala, că eu mă mândresc că am absolvit gimnaziul-internat, dar nu prea am rămas satisfăcut de atitudinea directorilor care sunt acolo, conducerea, deoarece aceştia de la colegiu telefonau acolo să întrebe dacă eu exist acolo şi ce statut am, ăştia ai lor făceau aşa o panică şi când m-am dus să iau actele de la ei, au început să răcneas-că la mine „De ce nu te-ai dus acolo unde te-am trimis noi să înveţi?”, adică la Sîngerei nu ştiu pe unde. Pe când eu aveam posibilitate, aveam o reuşită destul de bună la note şi vroiam să absolvesc aici în capitală, să mă duc în domeniul transportului. E foarte dificil.
[Absolvent al unei instituții. Băiat. 21 de ani. Chişinău]
Fiind intervievați, mulţi copii plasaţi în instituţii au de-clarat, la începutul discuţiei, că sunt mulţumiţi de viaţa din şcoala-internat şi că nu ar schimba nimic în viaţa lor. Cu toate acestea, pe parcursul interviului, ei au recunos-cut că ar schimba mai multe lucruri în viața lor în insti-tuție: ei ar vrea să aibă mai multă libertate, să nu trăiască conform unui program strict şi sa fie „mai fericiți”.
Ne trezim dimineața. După ce ne trezim, ne spă-lăm şi ne pregătim pentru micul dejun. Luăm mi-cul dejun şi mergem la lecţii. Avem o jumătate de oră să ne pregătim pentru lecţii şi să recapitulăm temele. După lecţii, luăm prânzul. După prânz, avem diferite activități. De exemplu, eu sunt pasio-nată de chimie, avem această activitate şi ne pregă-tim pentru ea. Apoi, avem ceva timp liber pe care îl putem folosi pentru a ne plimba sau a discuta
38 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Apoi, avem timpul destinat temelor pentru acasă — de la 16.30 la 19.00.Apoi, luăm cina şi mergem în dormitorul nostru, stăm puţin afară, vorbim şi ne întoarcem în dormi-tor pentru a ne pregăti de somn
[Fată, 15 ani, Şcoală-internat, Chişinău]
Avem regim pentru toată ziua. [Băiat, 12 ani, Şcoală-internat, Chişinău]
Copiii mai mari au arătat o atitudine de resemnare față de regimul pe care trebuie să-l respecte la şcoala-internat şi faţă de anumite limitări ale libertăţii.
M-am obişnuit. Noi toţi suntem aici din cauza vieţii dificile, aşa că trebuie să acceptăm acest lucru şi să fim recunoscători pentru că avem un adăpost şi un loc pentru a studia.
[Fată, 16 ani, Şcoală-internat, Bălţi]
Da, noi ne-am obişnuit deja. [Fată, 15 ani, Şcoală-internat, Chişinău]
Nu, m-am obişnuit aici şi oricum e mai bine aici decât acasă.
[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Leova]
Unii copii din instituţii au vorbit despre dorinţa lor de a trăi în familie.
Să am o casă pe malul mării. Marea niciodată nu am văzut-o.
[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Chişinău]
Să învie mama. Aşa uneori vreau să mi-o imagi-nez şi nu pot. Numai părul.
[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Văscăuţi]
Să am familie. Bună, muncitoare, gospodari, să aibă grijă de mine, să nu fie certuri în familie.
[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Leova]
O familie. Mama, tata şi fratele. [Băiat, 17 ani, Şcoală-internat, Orhei]
Nu. Eu ştiu ce îmi doresc, vreau să mă duc acasă. [Băiat, 21 ani, Şcoala-internat, Orhei]
Să am mamă, să am soră, să am tata. Să mă ajute la bine şi la greu.
[Băiat, 21 ani, Şcoală-internat, Orhei]
Dar eu încă nu m-am gândit. Nu ştiu…Gata, m-am gândit. Să mi-o aducă pe sora mea, Carolina.
[Fată, 11 ani, Casă de tip familie, Floreşti]
Este evident că majoritatea copiilor dezinstituționalizați vin preponderent din şcoli-internat generale şi auxiliare şi nu din instituţii speciale pentru copiii cu disabilități sau copii mici. Efectele măsurilor de prevenire au fost simţite pe o scară mult mai largă. ONG-urile şi directorii instituţiilor speciale pentru copii cu disabilități şi copii mici au vorbit despre eforturile depuse pentru a preveni admiterea în instituţiile speciale prin acordarea de spri-jin familiilor, care şi-ar fi plasat copiii în instituţii dacă nu ar fi primit acest sprijin.
Provocările dezinstituţionalizării copiilor cu disabilităţi din instituţiile de la Orhei şi Hînceşti au fost sublini-ate de şeful Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului din cadrul MMPSF la o întâlnire cu evaluatorii.
„Dezinstituționalizarea copiilor din instituţia de la Orhei este extrem de dificilă. Atunci când este dificil de a-i reintegra în familiile biologice sau extinse, ei optează pentru forme alternative, dar acestea sunt extrem de costisitoare pentru autorităţile publice locale, având în vedere complexitatea problemelor pe care le au aceşti beneficiari. Prin urmare, este foarte dificil de a convinge autorităţile locale să dezvolte aceste servicii sociale şi, chiar mult mai complicat, este de a plasa o persoană într-un astfel de serviciu, în special atunci când beneficiarul nu este din raionul respectiv, a fost abandonat la naştere şi nu este în jurisdicţia vreunei autorităţi locale.”
Atenția evaluatorilor a fost atrasă, în repetate rânduri, asupra dificultăților copiilor dezinstituționalizați, în spe-cial, copiilor cu disabilități, care au pierdut legătura cu localitatea de baştină. APL în raza cărora se află instituția erau reticente să-şi asume responsabilitatea pentru toți
39Constatări
copiii din această instituție, mulți dintre care nu aveau legături familiale în raioanele respective. Mai jos sunt făcute recomandări pentru a stimula APL să elaboreze propuneri pentru îngrijirea copiilor, care pot să nu aibă nici o legătură familială într-un raion.
În ce măsură implementarea Strategiei nați-onale și Planului de acțiuni ţine cont de rezul-tatele eforturilor anterioare ca bază pentru intervențiile planificate?
Abordarea faţă de îngrijirea copilului este în continuă schimbare de mai mulţi ani, în special, după aderarea Moldovei la Convenţia Naţiunilor Unite privind Drep-turile Copilului în anul 1993. Dezvoltările timpurii includ adoptarea Legii cu privire la drepturile copilului în 1994 şi Legii cu privire la tineret în 1999, introducerea formării universitare în asistenţă socială în 1995 şi insti-tuirea Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului (CNPDC) în 1998.
Reforma sistemului de îngrijire a copilului a crescut în intensitate în jurul anului 2002, când Comitetul pentru Drepturile Copilului şi-a făcut publice observaţiile finale cu privire la primul raport al Republicii Moldova privind implementarea CNUDC. Ca răspuns, Guvernul a elabo-rat Concepţia Naţională privind Protecţia Copilului şi Familiei.
În 2003, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Stra-tegia Naţională privind Protecția Copilului şi Familiei pe anii 2003-2008. Acesta era primul document, care sublinia direcţiile strategice fundamentale pentru îm-bunătăţirea sistemului de protecție a copilului în Repu-blica Moldova. Acest document a recomandat reforma legislativă şi instituţională, inclusiv elaborarea Legii cu privire la asistenţa socială şi a regulamentului cu privire la standarde, precum şi dezvoltarea resurselor umane în domeniul îngrijirii copilului, inclusiv formarea profesio-nală a asistenţilor sociali comunitari; şi dezvoltarea ser-viciilor sociale specializate şi comunitare pentru copiii şi familiile aflate în dificultate.
Între anii 2002–2006, protecţia copilului a devenit o prioritate vizibilă în programele societăţii civile, iar con-stituenţi precum UNICEF, EveryChild (prin intermediul
proiectului UE TACIS 1) şi alţii au colaborat cu Guver-nul în procesul de dezvoltare a sistemului de îngrijire a copilului, inclusiv crearea unui serviciu de prevenire a instituţionalizării şi a serviciilor de asistenţă a copiilor şi familiilor, cum sunt centrele de zi şi centrele de plasa-ment temporar. Ei au oferit asistenţă tehnică, sprijin în consolidarea capacităţilor şi au pilotat servicii alternati-ve. Prin urmare, perioada 2002–2006 poate fi considera-tă faza preliminară a procesului de reformă.
A doua etapă a început în luna mai 2006, când Republica Moldova a lansat oficial reforma în sistemul de îngrijire a copilului. Principalele obiective ale reformei au inclus crearea unei reţele de asistenţi sociali comunitari, dez-voltarea serviciilor de sprijin familial pentru a preveni separarea copiilor de familie, reintegrarea copiilor în familiile biologice, dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial, reorganizarea instituțiilor rezidențiale de în-grijire a copiilor şi instituirea MPSFC, care să fie respon-sabil de reforma sistemului de îngrijire a copilului.
În ianuarie 2007, a fost instituit un nou minister pentru a produce rezultate în domeniul protecţiei sociale, iar Ministerul Educaţiei şi Tineretului, cum era denumit atunci, continua să lucreze în domeniul dezinstituţiona-lizării. Ulterior, în acelaşi an, Strategia națională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 au fost aprobate de către Guvernul Republicii Moldova.
Alte dezvoltări legislative şi de politici au continuat în-cepând cu anul 2007. În martie 2007, în cadrul MPSFC a fost instituită Direcția pentru protecția familiei şi copilului în baza Hotărârii Guvernului nr. 283 din 14.03.2007. MPSFC a creat rețeaua de asistenți sociali comunitari la nivel național, recrutarea şi manage-mentul acestora fiind asigurate de autorităţile raionale. Programul naţional privind dezvoltarea sistemului integrat de servicii sociale 2008–2012 a fost aprobat în decembrie 2008. De asemenea, a fost aprobată Legea cu privire la serviciile sociale.
Acordarea suportului extern pentru Guvern a con-tinuat în cadrul proiectelor UE TACIS 2 şi TACIS 3, precum şi în cadrul proiectului finanţat de DFID / SIDA pentru a susţine reforma serviciilor de asistență socială, împreună cu eforturile depuse de Fondul de
40 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Investiţii Sociale şi programele de asistenţă socială ale Băncii Mondiale şi altele.
Obiectivele Strategiei naționale și Planului de acțiuni pot fi realizate în perioada stabilită?
Hotărârea Guvernului nr. 784 privind Strategia naţională şi Planul de acţiuni stabileşte pentru Strategia națională următoarele obiective generale şi specifi ce25:
Obiective generale: reorganizarea instituțiilor rezidențiale conform
unui plan general de transformare.
Obiective:• ajustarea cadrului legal şi constituțional privind pro-
tecția copilului şi familiei la politicile internaționale; • asigurarea copiilor şi familiilor cu acces la servicii
sociale comunitare şi de tip familial de calitate; • consolidarea competenţelor profesionale ale angaja-
ților sistemului; • crearea unui mecanism fi nanciar efi cient şi fl exibil
de redirecționare a resurselor fi nanciare de la siste-mul rezidențial către serviciile sociale comunitare şi de tip familial;
• consolidarea capacităților de monitorizare, evalu-are şi supervizare la toate nivelurile sistemului de protecție a copilului şi familiei;
• creşterea gradului de informare publică şi mobiliza-rea societății în ceea ce priveşte necesitatea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului.
Probabil, presupunerea că toți copiii şi familiile din Mol-dova vor avea acces la servicii sociale comunitare şi de tip familial de calitate până în 2012 nu era realistă. Acest lucru ar fi implicat consolidarea capacității tehnice a tuturor celor treizeci şi două de raioane şi municipii din Moldova de a instrui şi repartiza asistenți sociali compe-tenți să gestioneze dezinstituționalizarea şi serviciile de prevenire, precum şi să dezvolte servicii comunitare noi. Cu toate acestea, există exemple excelente de APL, care au dezvoltat procese şi servicii de susţinere a copiilor şi familiilor cum sunt:• Centrul de plasament pentru cuplul mamă-copil şi
Centrul de plasament de tip familial „Small Group 25 Hotărârea Guvernului nr.784. op.cit., 2
Home” pentru copii cu disabilități, municipiul Chişinău• Casă comunitară pentru copii cu disabilități, or.
Orhei • Centrul pentru copii cu disabilitați, Cahul• Centrul de plasament pentru cuplul mamă - copil,
Corneşti• Centrul de servicii sociale pentru tineri, Cahul
Alte APL au lucrat cu ONG-urile în vederea recrutării, instruirii şi susținerii asistenţilor parentali profesio-nişti. Unele APL şi ONG-uri au realizat procese capti-vante de implicare a copiilor în dezvoltarea serviciilor comunitare. Modelul Educației Incluzive, care este implementat în multe APL este un serviciu inovativ de suport pentru copiii cu cerinţe educaţionale adiționale în şcolile generale. Aceste exemple demonstrează ce poate fi realizat.
Au fost dezvoltate proceduri şi sisteme pentru instruirea asistenților sociali comunitari în administrarea ajutoru-lui social, dar mai jos sunt exprimate îndoieli dacă rata anuală înaltă a fl uctuației în rândurile asistenților sociali comunitari şi instruirea lor iniţială relativ scurtă sunt sufi ciente pentru a le permite să ofere copiilor servicii efi ciente de prevenire şi reintegrare.
Evaluatorii au fost informaţi că în luna mai 2012, cu o întârziere de aproximativ patru ani, a fost aprobat Regu-lamentul privind redirecționarea resurselor fi nanciare în cadrul reformării instituţiilor rezidențiale pentru fi nanțarea serviciilor comunitare. Evaluatorilor le-a fost comunicat că Regulamentul lega transferul resurselor fi nanciare de la o instituție spre o APL pentru cheltuielile directe de îngrijire şi educație de copiii dezinstituționa-lizați din instituţia respectivă. Mai jos, sunt prezentate argumente, care demonstrează că acesta nu este un mecanism fi nanciar fl exibil.
În continuare este constatat faptul că absența unui sistem efi cient şi exact de management al informaţiei în asisten-ţa socială la nivel local şi național împiedică monitoriza-rea şi evaluarea efi cientă a politicilor guvernamentale şi a priorităților reformei sistemului de îngrijire a copilului. Informația exactă şi oportună este esențială pentru ca angajaţii şi managerii strategici locali să supervizeze implementarea politicii.
41Constatări
Desigur, pot exista mai multe opinii referitor la cât de realiste erau obiectivele, dar, având în vedere perioada de cinci ani a Strategiei, evaluatorii consideră că termenul stabilit pentru realizarea lor era realist.
evAluAreA efiCACității: în Ce MăSură iMPleMentAreA reforMei SiSteMului rezi-dențiAl de îngrijire A CoPilu-lui duCe lA obţinereA rezultAtelor Prevăzute în StrAtegiA nAționAlă și PlAnul de ACțiuni?
Au fost atinse rezultatele planifi cate (calitati-ve și cantitative)?
Numărul copiilor plasaţi în instituţii la începutul lunii iunie 2012 conform datelor furnizate de Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerului Educaţiei este prezentat în fi gura de mai jos.
Figura 3: Copii afl aţi în plasament la 1 iunie 2012.
Sursa: Unitatea de Dezinstituţionalizare a ME
Baza de date TransMonEE26 indică că numărul copiilor
26 baza de date TransMonEE (Monitorizare Transformativă pentru Echitate Consolidată) este menținută de Ofi ciul Regional UNICEF pentru țările ECECSI. Această bază de date cuprinde o gamă vastă de date despre problemele sociale şi economice relevante situației şi bunăstării co-piilor, tinerilor şi femeilor din țările Europei Centrale şi de Est şi Comunităţii Statelor Independente (ECECSI). baza de date este actualizată în fi ecare an datorită colaborării din-tre birourile Naționale de Statistică din țările ECECSI.
Conform bazei de date TransMonEE, numărul copiilor în în-grijire rezidențială (la 100.000 locuitori cu vârsta între 0-17 ani) în 2010 (cele mai recente cifre disponibile) în Ucraina era de 1062,1. În Moldova - 950,2. În România - 590,4.
afl aţi în instituții la sfârşitul anului 2006 era de 11551. Dar dacă luăm drept cifră de reper numărul menționat în Hotărârea Guvernului nr. 784 — Strategia naţională — 12.000 copii, numărul de copii care trăiesc în instituţii în afara mediului familial la începutul lunii iunie 2012 s-a redus cu 54% (5576 copii instituţionalizaţi).
După cum a fost menţionat mai sus, Planul de acţiuni cuprinde şapte componente. Fiecare componentă este asociată cu unul sau mai multe obiective, care urmează să fi e atinse prin realizarea unei sau mai multor Acti-vități din totalul de 61. Evoluția implementării Acti-vităților a fost analizată la o şedinţă a unui evaluator cu reprezentanții Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerul Educaţiei la 6 aprilie 2012. Comenta-riile Unităţii de Dezinstituţionalizare privind implemen-tarea Activităților sunt expuse în coloana 4 din Anexa 2. Examinând rezultatele Planului de Acțiuni expuse în co-loana 6, Anexa 2, evaluatorii consideră că 34 din cele 61 de Activităţi au fost realizate integral sau parțial. Opinia evaluatorilor cu privire la realizarea obiectivelor compo-nentelor Planului de acţiuni este rezumată în tabelul de mai jos. Analizând rezultatele Activităților Planului de acțiuni indicate în Anexa 2, cititorii pot decide singuri dacă Obiectivele Planului de acțiuni au fost atinse inte-gral, parțial sau nu au fost atinse deloc.
Progresul în implementarea Activităţilor în cadrul Componentei nr. 2 — Oferirea accesului copilului şi familiei sale la servicii comunitare şi de tip familial ca-litative a fost semnifi cativ în raioanele unde APL au avut ONG-urile drept parteneri. Progrese mai mici au fost înregistrate în raioanele unde nu au lucrat ONG-uri.
Există exemple concrete de progrese în implementarea Activităţilor în cadrul Componentei nr. 4 — Reorienta-rea sistemului rezidenţial de îngrijire spre comunitate şi familie, care oferă suport unor copii cu disabilităţi sau copii mai mari, care urmează să absolvească instituţiile, dar numărul total de instituţii subordonate Ministerului Educaţiei continuă să fi e foarte înalt. Până în prezent, au fost înregistrate progrese nesemnifi cative în privinţa reorientării îngrijirii rezidenţiale a copiilor sub 3 ani din instituţiile subordonate MS şi DMPDC din mun. Chişinău sau din instituţiile pentru copii cu disabilităţi subordonate MMPSF.
42 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Obiectivul critic al componentei nr. 5 din Planul de acţiuni: Dezvoltarea unui mecanism financiar eficient şi flexibil de redirecţionare a resurselor financiare din sistemul rezidenţial către serviciile comunitare şi de tip familial nu a fost atins până la efectuarea evaluării. Acest lucru este discutat mai jos.
Implementarea celor trei Activităţi din cadrul Compo-nentei nr. 6 — Monitorizare şi Evaluare — a înregistrat progrese nesemnificative. Potrivit Unităţii de Dezinsti-tuţionalizare, au fost alocate resurse financiare pentru crearea unei baze de date a copiilor şi familiilor în dificultate şi a serviciilor de care beneficiază acestea, dar nici una din bazele de date dezvoltate nu este funcţiona-lă. Urma să fie creat un sistem de acreditare şi licenţiere a prestatorilor de servicii, dar acest lucru nu s-a întâm-plat. A fost creat un sistem de Inspecţie Socială, dar, la moment, aceasta verifică doar prestaţiile băneşti, nu şi calitatea serviciilor sociale nemonetare.
Un ONG implementează un plan de continuare a sus-ţinerii copiilor cu care a lucrat pentru integrarea lor în îngrijire familială. Copiii şi îngrijitorii lor au fost inter-vievaţi la scurt timp după ce au părăsit instituţia pentru a le colecta reacţiile şi opiniile. Aceiaşi copii au fost intervievaţi la intervale ulterioare pentru a afla cum au evoluat opiniile şi experienţele lor. Aceasta este o practi-că excelentă din partea unui ONG, dar ea nu înlocuieşte un program mai amplu de monitorizare şi evaluare din partea Guvernului.
În ce măsură și în ce mod implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a răspuns la schimbarea condițiilor externe și la efectele neplanificate (atât poziti-ve cât și negative) relevante pentru rezultatele scontate? Ce strategii au fost folosite pentru a ține cont de schimbarea contextului? Aceste strategii au fost reușite?
Tabel 3: Obiectivele Planului de acţiuni
Cadrul legal și instituționalAjustarea cadrului legal şi instituţional de protecţie a copilului şi familiei la politicile internaţionale în vederea asigurării şi respectării dreptului copilului de a creşte în mediu familial
Realizat parţial
Asigurarea coordonării adecvate a tuturor acţiunilor din cadrul Reformei Sistemului Rezidenţial de Îngrijire a Copilului Realizat parţialDezvoltarea serviciilor sociale comunitare și de tip familial Asigurarea accesului copilului şi familiei la servicii sociale comunitare şi de tip familial de calitate Realizat parţialÎmbunătăţirea nivelului profesional al angajaţilorCrearea sistemului național de formare continuă şi recalificare a specialiştilor din domeniul protecţiei copilului şi familiei NerealizatReorganizarea instituțiilor rezidențialeReorientarea sistemului rezidenţial spre comunitate şi familie Realizat parţialRedirecționarea resurselor financiare de la sistemul rezidențial spre serviciile comunitare Dezvoltarea unui mecanism financiar eficient şi flexibil de redirecţionare a resurselor financiare din sistemul rezidenţial către serviciile comunitare şi de tip familial
Nerealizat
Monitorizare și evaluareConsolidarea capacităţii de monitorizare la toate nivelurile sistemului de protecţie a copilului şi familiei NerealizatÎmbunătăţirea calităţii serviciilor de protecţie a copilului şi familiei în conformitate cu standardele de calitate NerealizatComunicare, promovare și mobilizare socială Formarea opiniei publice şi a tuturor persoanelor implicate în protecţia copilului şi familiei referitor la necesitatea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului
Realizat
43Constatări
Conform Raportului Social Anual al MMPSF pentru 201027:
În anul 2010, nivelul sărăciei în Republica Moldova a scăzut față de 2009 cu 4,4%, ajungând la 21,9%. Ca şi în anii precedenți, copiii sunt afectați de sărăcie mai mult decât adulţii. În condițiile în care ponderea persoanelor sărace s-a redus per ansamblu, totuşi, fiecare al patrulea copil (24,2%) trăieşte în sărăcie absolută, iar 1,9% de copii în sărăcie extremă. Astfel, circa 188,6 mii copii sub 18 ani sunt din familii cu un consum sub pragul sărăciei absolute (1015,9 lei), iar aproape 14,8 mii de copii au un consum lunar sub pragul sărăciei extreme (549,4 lei).
Raportul Anual continuă:
Rata sărăciei copiilor din mediul rural depăşeşte de trei ori rata sărăciei copiilor din mediul urban. Astfel, fiecare al treilea copil din localităţi rurale trăieşte în sărăcie absolută comparativ cu fiecare al zecelea copil din mediul urban.
Guvernul a reacţionat la această situație prin includerea familiilor sărace în sistemul de ajutor social, dar, după cum este menționat mai jos, acest sistem nu acoperă unele din cele mai sărace familii din Moldova.
Mai multe persoane consultate de către evaluatori au de-clarat că atenţia şi fondurile donatorilor internaționali ar putea fi în curând redirecţionate către ţările din Orientul Mijlociu unde acțiunile recente din anii 2011 şi 2012 au determinat schimbări în mediul politic. Având în vedere că multe activități din Planul de acțiuni în anumite insti-tuţii au fost implementate de ONG-uri finanţate de do-natori internaţionali, continuarea dezinstituționalizării copiilor rămaşi în instituţii ar putea avea loc în contextul reducerii finanţării. Diminuarea sprijinului donatorilor pentru reformele din domeniul îngrijirii rezidenţiale a copiilor face tot mai necesară aprobarea legislației pri-mare şi secundare de către Guvernul Republicii Moldova pentru a permite autorităţilor publice centrale şi locale să contracteze servicii de la ONG-uri.
27 Guvernul Republicii Moldova (2011), Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei. Raport Anual 2010. Chişinău. Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, p.108. Descărcat la 19/08/2012 de pe http://mpsfc.gov.md/file/rapoarte/RSA%202010%20en.pdf
să contracteze servicii de la ONG-uri.
În ce măsură implementarea reformei sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului a contri-buit la reducerea numărului copiilor aflați în îngrijire rezidențială?
Potrivit datelor furnizate de Unitatea de Dezinstituţiona-lizare, numărul de copii plasaţi în instituţii rezidenţiale la începutul lunii iunie 2012 s-a redus cu 54% față de nivelul anului 2007. Raportul CASE28 pentru UNICEF estima că numărul de copii în instituţii ar putea scade cu 13% între 2008 şi 2014 chiar dacă nu ar fi întreprinsă nici o acţiune de reformă, iar rata instituţionalizării ar rămâne constantă, din cauza reducerii totale a populaţiei de copii mai mici de 14 ani. Într-un sistem echilibrat, numărul copiilor, care absolvesc instituțiile rezidenţiale ar fi echi-librat de intrările noi. Dar, deoarece populația de copii eligibili este în scădere, numărul absolvenţilor instituțiilor rezidenţiale va depăşi numărul intrărilor noi cu 13%, conform estimărilor CASE.
Cert este că numărul de copii plasaţi în instituţii s-a redus cu 6424 către începutul lunii iunie 2012 față de nivelul din 2007. Alţi factori direcți şi indirecți, pe lângă schimbările demografice, au avut impact asupra numă-rului de copii, care trăiesc în instituţiile rezidenţiale.
Factorii direcți includ intervenţiile ONG-urilor în anumite instituţii în vederea reintegrării copiilor, plasării copiilor în servicii substitutive de tip familial şi oferirii diferitor tipuri de sprijin în scopul prevenirii instituţio-nalizării. ONG-urile care au lucrat cu instituțiile reziden-ţiale şi APL pentru dezinstituționalizarea copiilor includ:• CCF Moldova• EveryChild• Asociaţia Keystone International Moldova • Lumos
Factorii indirecţi29 includ:• Campanii informaționale naționale şi locale inițiate de
Guvern şi organizațiile donatoare, precum UNICEF, USAID şi ONG-uri, pentru a spori gradul de conşti-entizare a efectelor instituționalizării asupra copiilor.
28 CASE Moldova. Op.cit., p.21-22.29 Deşi menţionate drept „indirecte”, aceste acțiuni sunt
Activitățile Planului de acțiuni nr.:15,16,18,24, 25, 59 şi 60 conform enumerării în Anexa 2.
44 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
• Elaborarea programului de asistență socială de către MMPSF şi acordarea prestaţiilor băneşti pentru atenuarea sărăciei acute.
• Majorarea numărului de asistenţi sociali comunitari de către MMPSF. Efectele instruirii şi conştientizării rolului asistenţilor sociali în comunitate de susține-re a dezinstituționalizării şi măsurilor de prevenire.
• Activitatea Comisiilor raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate, care controlează plasa-mentele în instituțiile rezidenţiale.
• Instruiri pentru primari în protecția copilului pre-state de UNICEF.
• Intervenții de sprijin al familiei şi copilului realizate de UNICEF şi ONG-uri precum: Amici dei Bam-bini, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului şi altele. În plus, există un număr de ONG-uri locale mai mici, care lucrează în vederea sprijinirii copiilor şi familiilor reducând astfel riscul instituţionalizării copiilor.
• Colaborare mai bună şi mai eficientă între struc-turile de sănătate şi de asistenţă socială pentru prevenirea instituţionalizării copiilor.
• Alte programe şi proiecte implementate de diferiţi constituenţi pentru prevenirea încălcării drepturilor copiilor şi îmbunătățirea sistemului de protecție socială, etc.
Datele privind numărul de copii reintegraţi în familia biologică sau extinsă sau plasați în familiile asistenţi-lor parentali profesionişti din instituţiile rezidenţiale, precum şi copii a căror instituţionalizare a fost preve-nită, furnizate de ONG-uri sunt rezumate în tabelul de mai jos. Cele patru ONG-uri au lucrat, unele din 2007, împreună cu APL-urile şi administraţia instituțiilor în vederea dezinstituţionalizării şi prevenirii în 17 instituţii.
ONG-urile nu sunt specificate, deoarece tabelul nu este destinat pentru comparaţii între ONG-uri. Unele ONG-uri au lucrat în domeniul reintegrării şi prevenirii într-o măsură mai mare decât altele. Unele ONG-uri au lucrat în mai multe instituţii decât alte ONG-uri. Prin urmare, cifrele pentru un ONG nu pot fi comparate cu cifrele pentru un alt ONG. Scopul tabelului este de a indica contribuţia cantitativă a ONG-urilor în ceea ce priveşte reintegrarea şi prevenirea în vederea reducerii generale a numărului de copii în instituţii rezidenţiale.
Tabel 4: Dezinstituţionalizarea efectuată de ONG-uri, 2007–2011
Copii reintegrați în familii biologice, familii extinse sau substitutive
Copii a căror instituţionalizare a fost prevenită de ONG-uri
ONG 1 169 530
ONG 2 516 249
ONG 3 188 97
ONG 4 58 449
931 1,325
Referitor la termenul „prevenire” este necesar să facem o avertizare. Evaluatorilor nu li s-a comunicat un criteriu definitiv acceptat de către ONG-uri şi Guvern conform căruia se poate considera că un copil a fost prevenit de la instituţionalizare. Susţinerea familiilor în accesarea prestaţiilor băneşti reducând astfel sărăcia familiei duce la diminuarea riscului ca părintele să-şi plaseze copilul într-o instituţie. Pe de altă parte, părintele poate să nu se gândească niciodată la instituţionalizarea copilului indiferent cât de săracă este familia. Este foarte probabil că fiecare ONG foloseşte criterii puţin diferite pentru a număra cazurile de prevenire a instituţionalizării. Un criteriu folosit uneori în alte ţări pentru a considera că a fost prevenită instituţionalizarea unui copil constă în acţiunile de asistenţă socială efectuate în momentul în care părintele s-a adresat la autorităţi cu solicitarea de a admite plasarea copilului în îngrijire rezidenţială, care duc la retragerea solicitării de către părinte sau respin-gerea cererii de către autorități.
A doua avertizare se referă la termenul „reintegrare”. Evaluatorilor nu le-a fost prezentat un criteriu definitiv acceptat de către ONG-uri şi Guvern conform căruia un copil poate fi considerat reintegrat cu succes în familia biologică sau extinsă. Un ONG a adoptat un criteriu în două etape. Copilul este considerat „reunit” (reunificarea familiei) cu familia biologică sau extinsă din momentul în care copilul părăseşte instituţia pentru a locui cu fa-milia. Copilul este considerat „reintegrat” cu succes după o anumită perioadă de timp cu condiţia că situația fami-lială nu s-a înrăutăţit, iar copilul nu a revenit în instituţie. ONG-ul, pe bună dreptate, a afirmat că perioada când copilul poate fi considerat reintegrat cu succes variază de la o familie la alta. Pentru statisticile şi planificările viitoare ar putea fi util de a considera că un copil reunit
45Constatări
a fost reintegrat cu succes dacă situaţia familială nu s-a înrăutăţit în decurs de şase luni de la reunificare şi nu a dus la întoarcerea copilului în instituţia rezidenţială.
Figura de mai jos prezintă contribuţiile relative asigurate prin Activităţi directe şi indirecte ale Planului de acţiuni şi consecinţele faptului că numărul de absolvenți ai instituțiilor depăşeşte numărul intrărilor din cauza decli-nului general al populaţiei țintă de copii la nivel național estimat în raportul CASE.
Figura 4: Contribuții relative la reducerea numă-rului de copii în instituțiile rezidenţiale
A treia avertizare se referă la plasarea copiilor în aşa-nu-mitele „centre de plasament temporar”. Unele autorităţi locale consideră aceste centre drept alternative pentru plasamentele în îngrijirea rezidenţială. De exemplu, cifrele prezentate MMPSF de către Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate din raionul Orhei arată că 75 de copii au fost plasaţi în centre de plasament temporar în 2011, comparativ cu 31 de copii plasaţi în instituţiile rezidenţiale. Comisia din Căuşeni a plasat 20 de copii în centrele de plasament temporar şi 20 de copii în instituţiile rezidenţiale în anul 2011. Comisia din Hânceşti a plasat 29 de copii în centrele de plasa-ment temporar şi 29 de copii în instituţiile rezidenţiale în 2011.
Este rezonabil de a considera centrele de plasament temporar drept alternative pentru instituţiile rezidenţiale în cazul în care copiii se află în aceste centre pe o perioadă relativ scurtă, până la o lună, timp în care sunt făcute pla-nuri pe termen lung pentru îngrijirea lor. Cu toate acestea, un reprezentant al unui ONG le-a declarat evaluatori-lor că unii copii rămân în aceste centre până la 12 luni. Evident, acesta nu este un termen „temporar”, iar astfel de
plasamente trebuie să fie considerate drept o altă formă de îngrijire rezidenţială. Mai jos este făcută o recomandare privind sistemul de management al informaţiei în asis-tenţa socială, care, printre altele, ar trebui să monitorizeze durata aflării copiilor în centrele de plasament temporar.
Potrivit unui reprezentant al unui ONG intervievat de că-tre evaluatori, unele Comisii emit avize pozitive pentru in-stituţionalizare chiar dacă în raioanele respective nu există instituţii rezidenţiale. Aceasta înseamnă că unii copii sunt plasați în îngrijire rezidenţială în alte raioane. Mai jos este făcută o recomandare privind monitorizarea originii copiilor plasaţi în instituţiile rezidenţiale folosind sistemul de management al informaţiei în asistenţa socială.
Un factor important, care influenţează plasarea copiilor în instituţiile rezidenţiale este atitudinea publicului larg din Republica Moldova. Guvernul şi ONG-urile au orga-nizat campanii de informare chiar înainte de aprobarea Planului de acțiuni cu scopul de a schimba opinia publi-că cu privire la îngrijirea rezidenţială. În cadrul acestei evaluări, IMAS a realizat un sondaj telefonic pe un eşantion reprezentativ de adulţi din Republica Moldova. Nu există date de reper pentru a compara schimbarea atitudinii publice, dar sondajul oricum a fost elocvent.
Un număr considerabil de respondenţi a auzit de campa-nii de publicitate cu privire la situaţia copiilor, deşi unele campanii au fost menţionate de către respondenţi mai mult decât altele. Campania — Eu sunt singur … Tu poți fi familia mea — a fost menționată de aproape 50% din respondenţi.
84% dintre respondenţi s-au arătat preocupați de situaţia copiilor din şcolile-internat „într-o anumită măsură” sau „foarte mult”. O proporţie şi mai mare de respon-denţi (93%) erau îngrijorați „într-o anumită măsură” sau „foarte mult” de copiii rămaşi fără îngrijire părintească.
Respondenţii au avut, în general, o atitudine pozitivă faţă de motivele pentru care oamenii pot avea grijă de un co-pil drept alternativă la instituţionalizare. 37% consideră că aceste persoane sunt motivate de intenţia „de a face o faptă bună pentru societate” şi doar 10% au considerat că motivaţia consta în remunerarea pentru prestarea servi-ciilor de îngrijire. 26% din respondenţi s-ar gândi la po-sibilitatea de a găzdui un copil din îngrijirea rezidenţială.
46 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Această proporţie a crescut la 40%, în cazul în care aceste persoane ar beneficia de instruire şi remunerare pentru îngrijirea unui copil. Marea majoritate consideră că vor fi susţinuți de familie şi de vecini, dacă vor îngriji de un copil dintr-o instituţie.
Fiind întrebați ce măsuri ar lua în cazul în care ar fi lu-crat peste hotare, majoritatea respondenţilor au declarat că ar încerca să ia copiii cu ei sau s-ar înţelege cu alţi membri ai familiei ca aceştia să aibă grijă de copii. Doar 2% au spus că şi-ar plasa copilul într-o instituţie. Dar, atunci când li s-a adresat o întrebare de verificare, În ca-zul copiilor aflaţi în dificultate, ce credeţi că este cel mai bine pentru copil? O proporţie considerabilă de respon-denţi (21%) au declarat că copiii ar trebui să fie plasați într-o şcoală-internat. Respondenții percepeau diferit noţiunea „în dificultate”, dar, având în vedere că întreba-rea era asociată cu alte întrebări referitoare la abilitatea părinților de a îngriji, putem presupune că „un copil în dificultate” este asociat de către respondenți drept copil ai cărui părinți sunt incapabili de a avea grijă de el.
Marea majoritate a respondenţilor (98%) au aprobat contactul social dintre copiii lor şi copiii aflaţi în insti-tuţii rezidenţiale, deşi 28% nu ar dori ca copilul lor să studieze în aceeaşi clasă cu un copil, care are disabilităţi fizice sau mintale.
În ce măsură implementarea reformei sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului contribuie la majorarea numărului de copii îngrijiţi în servicii substitutive de tip familial și de copii plasaţi în îngrijire rezidenţială? Ce gândesc copiii înșiși despre îmbunătățirile în această privință (Au existat îmbunătățiri? De ce / De ce nu? etc.)?
Strategia naţională nu conţine cifre de reper privind nu-mărul copiilor, care trăiau în familii substitutive în 2007. Raportul OPM — EveryChild a extras cifre din mai multe surse, care ar putea să nu fie pe deplin satisfăcătoa-re. Raportul OPM — EveryChild face referire la cifrele30 din Rapoartele Sociale Anuale ale Biroului Naţional de Statistică, care indică că numărul de copii, care trăiau în instituţii în anul 2007 era de 1215 la 100.000 de locui-tori. Raportul OPM– EveryChild citează baza de date 30 OPM, op.cit., p.129.
TransMonEE31 2009, care indică că numărul de copii, care trăiau în tutelă în 2007 era de 778 la 100.000 de locuitori. Cu toate acestea, nu toţi copiii din tutelă trăiesc în familii. Unii pot fi în tutela directorilor de instituţii sau a angajaţilor direcțiilor raionale de asistenţă socială.
Raportul OPM — EveryChild indică că, în anul 2007, 45 copii trăiau în familiile asistenților parentali profe-sionişti. În februarie 2013, în răspunsul la acest raport, MMPSF a raportat că, în 2012, existau 160 de asistenţi parentali profesionişti şi 87 de case de copii de tip fami-lie, care găzduiau 602 copii. Direcţia politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului din cadrul MMPSF a recunoscut numărul relativ mic de copii plasaţi în familiile asistenților parentali profesionişti şi în casele de copii de tip familie faţă de numărul mult mai mare de copii, care continuă să trăiască în instituţii rezidenţiale şi a explicat cauzele dezvoltării lente a acestor servicii:• Salariile mici achitate părinţilor-educatori şi, mai
ales, asistenţilor parentali profesionişti.• Nivelul scăzut al alocaţiilor pentru îngrijirea co-
pilului acordate părinţilor-educatori şi asistenţilor parentali profesionişti.
• Lipsa asistenţilor parentali profesionişti specializaţi pentru a îngriji de copiii cu necesităţi speciale (disa-bilităţi, probleme de comportament).
• Necesitatea ca asistenţii parentali profesionişti să aibă un venit suplimentar pentru a completa salariul mic de asistent parental profesionist duce la faptul că puţini asistenţi parentali profesionişti pot sta acasă permanent pentru a avea grijă de copiii mici.
Au fost elaborate standardele / modificările necesare la regulamentele relevante?
Potrivit oficialilor din cadrul Unității de Dezinstituţio-nalizare a ME, au fost făcute următoarele modificări la regulamentele relevante:• A fost adoptat un Act statutar pentru a permite an-
gajarea asistenților sociali în instituțiile rezidențiale.• MMPSF a adoptat Regulamentul privind manage-
mentul de caz.• Au fost elaborate Regulamente şi Standarde pentru
31 Conform bazei de date TransMonEE, numărul copiilor plasaţi în asistenţă parentală profesionistă sau tutelă (la 100.000 populaţie cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani) în 2010 în Romania era de 1064,2, în Moldova - 977,1, în Ucraina - 856,0.
47Constatări
Serviciul sprijin familial.• A fost creat un registru al prestatorilor Serviciului
sprijin familial.• A fost aprobat un ordin al MMPSF, care descrie
mecanismul de supervizare a asistenţilor sociali. Ordinul prevede că trebuie să existe un asistent social supervizor pentru a superviza activitatea a 3-5 asistenţi sociali comunitari din zonă (3-4 sate vecine). Supervizorul este un asistent social comunitar, care are sarcina suplimentară de a-i superviza pe alţi asistenţi sociali. Supervizorul primeşte o remunerare suplimentară pentru această sarcină.
Potrivit oficialilor din cadrul Unității de Dezinstituţio-nalizare din cadrul ME, nu au fost făcute următoarele modificări în regulamentele existente sau nu au fost elaborate următoarele regulamente noi:• Proiectul Regulamentului privind componența şi
funcțiile autorităților tutelare a fost elaborat, dar nu a fost aprobat.
• Nu a fost elaborat regulamentul privind instruirea continuă, atestarea, acreditarea şi calificarea specia-liştilor din domeniul protecției copilului şi familiei.
• Nu au fost elaborate amendamente sau prevederi noi pentru a permite angajarea altor profesionişti în instituţiile de protecţie a copilului şi familiei după re-calificarea acestora şi pentru a le menţine experienţa de lucru şi gradul de recalificare în vederea atribuirii unei categorii noi de salarizare. Cu toate acestea, legislaţia actuală nu-i împiedică pe oameni să obţină recalificare pentru posturi noi.
• Nu au fost elaborate prevederi pentru a-i stimula pe angajatori să angajeze absolvenți ai instituțiilor rezidențiale.
• Nu au fost elaborate prevederi sau regulamente privind oferirea locuințelor sau apartamentelor absolvenților instituțiilor rezidențiale. Potrivit re-prezentanților Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul ME, la Chişinău au existat câteva încercări de a oferi apartamente sociale copiilor orfani, dar acesta este un proces foarte lent.
Probabil, cel mai important regulament sau prevedere, care nu era adoptată până la momentul efectuării acestei evaluări, este regulamentul, care permite redirecţionarea economiilor obţinute din reducerea numărului de copii
în instituţiile rezidenţiale şi închiderea instituţiilor către MMPSF şi autorităţile publice locale pentru a finanţa dezvoltarea serviciilor comunitare. În conformitate cu Planul de acţiuni, acest regulament urma să fie aprobat în anul 2008. Un funcționar de vârf al MF le-a decla-rat evaluatorilor că un proiect al regulamentului a fost elaborat şi transmis ME în 2011. Evaluatorilor li s-a comunicat că proiectul regulamentului a fost adoptat de Guvern la 29 mai 2012.
Potrivit notei informative fără titlu, care a fost transmisă evaluatorilor de Unitatea de Dezinstituţionalizare, banii economisiți de la închiderea instituţiilor — aproxima-tiv 14 milioane de lei — au fost redirecţionați pentru a acoperi cheltuielile instituţiilor rezidenţiale ale ME, care continuă să activeze32.
În ce măsură implementarea reformei sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului a contri-buit la realizarea drepturilor copiilor în cadrul sistemului de protecție a copilului?
Moldova a aderat la Convenţia ONU privind Dreptu-rile Copilului în 1993. CDC prevede că copiii au 40 de drepturi esenţiale din care unul este dreptul de a creşte într-o familie33. Aplicând analiza propusă de raportul CASE privind reducerea numărului de copii în instituții datorită reducerii generale a populației de copii eligibili în Moldova, 75% din 6424 de copii au părăsit instituţiile rezidenţiale către începutul lunii iunie 2012 datorită in-tervenţiilor directe şi indirecte de dezinstituționalizare şi prevenire stipulate de Planul de acţiuni pentru reformă. Aceasta înseamnă că a fost respectat dreptul a peste 6500 de copii de a creşte într-o familie. În caz contrar, aceşti copii ar fi rămas în instituţii.
Cu toate acestea, nu putem afirma că toate drepturile acestor copii au fost respectate. Numai un studiu detaliat al copiilor reintegraţi sau al celor preveniți de la institu-ţionalizare va dezvălui modul în care au fost respectate sau nu alte drepturi ale copiilor. Un drept deosebit de important în contextul reformei sistemului rezidențial şi al dezinstituționalizării este dreptul copiilor de a parti-cipa la deciziile care îi afectează. Interviurile cu copiii
32 Unitatea de Dezinstituţionalizare a ME, op.cit., p.4.33 Preambulul CDC.
48 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
integrați în familia biologică sau extinsă arată că unii din ei consideră că acest drept nu a fost respectat pe deplin.
Un alt drept al copiilor, care este la fel de important în contextul reformei sistemului de îngrijire rezidențială este dreptul la educație. Planurile eficiente de reintegrare a unui copil dintr-o instituție rezidențială în şcoala din comunitate trebuie să includă o bună pregătire a copilu-lui şi a şcolii cu asigurarea sprijinului suplimentar acolo unde este necesar.
Din interviurile recente cu cadrele didactice de sprijin din şcolile unde învaţă copiii reintegraţi reiese că, în unele raioane au fost întreprinse acţiuni inovative la capitolul Educație Incluzivă pentru a pregăti mai bine şcolile pentru reintegrare şi a oferi sprijin eficient diri-ginţilor şi elevilor.
Lipsa datelor cu privire la genul şi etnia copiilor afectaţi de reforme indică că nu este posibil de a spune dacă reformele au fost implementate fără discriminare.
evAluAreA efiCienței: în Ce MăSură geStionAreA iMPleMentării reforMei SiSteMului rezidențiAl de îngrijire A CoPilului A ASigurAt reSPeCtAreA terMenelor StAbilite?
Cât de bine a fost gestionată implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului? În ce măsură activitățile au fost implementate în modul în care au fost planifi-cate inițial, cât de flexibilă a fost gestionarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pentru adaptare la schimbările apă-rute în necesități?
Planul de acţiuni atribuie rolul de lider în implemen-tarea Activităţilor ME, MMPSF sau APL, deşi MS, de asemenea, este responsabil pentru o Activitate. MMPSF îi este atribuită responsabilitatea de management pentru 47 din cele 61 Activități ale Planului de acțiuni. Când evaluatorii au întrebat despre aceasta, reprezentanţii Unităţii de Dezinstituţionalizare le-au explicat că, la
începutul implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni intenţia era de a face o separare în cadrul in-stituţiilor rezidenţiale între serviciile educaţionale (ME) şi serviciile de îngrijire (MMPSF). În consecinţă, s-a considerat că MMPSF trebuie să aibă rolul de lider. Cu toate acestea, separarea nu a fost susţinută de Guvern, dar nu s-au făcut modificări la rolul de lider al Ministe-rului desemnat în Planul de acţiuni publicat.
Competențele funcționale de protecție a drepturilor copilului au fost atribuite Ministerului Protecției Sociale, Familiei şi Copilului în martie 2007 în baza Hotărâ-rii Guvernului nr. 283 din 14.03.2007 prin înființarea Direcţiei politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului în cadrul Ministerului.
Examinarea de către evaluatori a rezultatelor Activităţi-lor din Planul de acţiuni prezentate în anexa 2 sugerează că ME a adoptat o abordare pragmatică de a accepta rolul de lider pentru Activităţile care, în mod clar, ţin de competenţa Ministerului şi a acționat în cazurile în care Ministerul are responsabilitatea de management. Evalua-torii au identificat 15 Activităţi care nu au fost realizate34 şi care, în Planul de acțiuni, sunt atribuite MMPSF drept „Structură responsabilă”.
Implementarea eficientă şi eficace a Planului de acţiuni obligă Ministerele să acționeze în domeniile lor de com-petență, dar şi să coordoneze cu alte Ministere în cazul în care acţiunea are implicaţii ce depăşesc sfera lor de competență. Planul de acţiuni are consecinţe importante pentru ME, MMPSF, MS, administrația publică locală şi MF. Aceasta implică schimbări la scară largă pentru personalul instituţiilor rezidenţiale, autoritate şi funcţii noi pentru APL în ceea ce priveşte protecţia şi asistența socială, descentralizare semnificativă pentru planificarea şi acordarea protecţiei sociale copiilor şi familiilor, un rol tot mai mare al autorităţilor centrale în monitorizarea implementării priorităţilor politicii de către APL şi, nu în ultimul rând, schimbări mari în bugetele Ministerelor. Toate acestea necesită o coordonare şi planificare minu-ţioasă pentru a asigura eficacitatea.
Activitatea nr. 17 din Planul de acţiuni, Componenta 1 — Cadrul juridic şi instituţional, se referă la crearea unui
34 vezi Anexa 2, Activitatea Nr: 1, 10, 12, 13, 14,16, 26, 27, 35, 36, 41, 52, 53, 57, 58.
49Constatări
Comitet de Conducere pentru implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni. Prin Ordinul ME nr. 338 din 14 iunie 2010, a fost creat Consiliul naţional pentru coordonarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educaţiei incluzive35, care este prezidat de către un înalt oficial din cadrul ME. Este de menționat că, Consiliul naţional pentru coordonare - un mecanism extrem de esenţial pentru coordonarea acțiu-nilor inter-ministeriale şi ale ONG-urilor - a fost înființat la trei ani după lansarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni. De asemenea, trebuie de menționat că, Consiliul naţional este prezidat de către ME şi nu de MMPSF. În conformitate cu Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 784, Strategia naţională, MMPSF are responsabilitatea coordonării la nivel național şi, prin urmare, ar fi normal ca MMPSF să prezideze Consiliul național.
Membrii Consiliului naţional sunt reprezentanţi de la:• Ministerul Finanțelor• Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei• Ministerul Sănătății• UNICEF• „Femeia şi copilul — Protecţie şi sprijin”, Criuleni• Keystone• EveryChild• CCF Moldova• LUMOS• Centrul „Speranţa”
În timp ce a fost instituită o structură pentru coordona-rea acţiunilor naţionale, managementul coordonat pare să fi fost mai puţin eficient în cel puţin o direcţie, şi anu-me, întârzierea menţionată mai sus a aprobării de către Guvern a Regulamentului privind redirecţionarea resur-selor financiare în cadrul reformei instituțiilor reziden-ţiale subordonate ME către MMPSF şi către direcțiile de asistenţă socială şi învățământ din cadrul administraţiei publice locale pentru finanțarea serviciilor comunitare şi cadrelor didactice de sprijin pentru copiii reintegraţi în şcolile generale.
În raioane au fost create instituţii de protecție a copi-lului, cu o structură puțin diferită în mun. Chişinău. Acestea sunt descrise în Anexa 5. Structurile cheie în
35 Consiliul pentru coordonarea reformei sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educaţiei inclu-zive.
implementarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni la nivel local sunt Secţiile/Direcțiile raionale de Asistență Socială şi Protecție a Familiei. Fiecare Secţie/Direcție este supervizată de către un Vice-preşedinte al Consi-liului Raional responsabil de domeniul social. Fiecare Secţie/Direcție este condusă de către un şef de Secţie/Direcție, care gestionează o echipă de specialişti în domeniul social şi asistenți sociali comunitari. Secţiile/Direcțiile de Asistență Socială şi Protecție a Familiei sunt responsabile pentru dezvoltarea serviciilor sociale primare şi specializate şi pentru evaluarea, asistenţa şi monitorizarea copiilor dezinstituționalizați şi a copiilor preveniți de la plasarea în instituții rezidenţiale.
A fost accentuat faptul că implementarea reformei în domeniul îngrijirii copilului de către autorităţile centrale şi locale trebuie să fie examinată în contextul descen-tralizării planificării serviciilor şi prestării altor servicii publice, nu doar a celor de protecție a copilului şi famili-ei. Evaluatorilor le-a fost comunicat că descentralizarea limitează sau inhibă capacitatea autorităţilor centrale, şi anume, a MMPSF şi Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului, de a defini în ce mod APL implementează politica şi strategia privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.
Oficialii din cadrul Unităţii de Dezinstituţionalizare din cadrul ME le-au declarat evaluatorilor că, un obstacol semnificativ în procesul de dezinstituţionalizare este lipsa serviciilor alternative pentru copii în familii şi la şcoală. Acest lucru este de înţeles în cazul în care resur-sele financiare economisite nu au fost transferate către MMPSF şi autoritățile publice locale. Evaluatorii au fost informaţi că unele Secţii/Direcții raionale de Asistenţă Socială şi Protecție a Familiei au refuzat să suporte chel-tuielile de susţinere a copiilor şi familiilor vulnerabile fără finanţare suplimentară atunci când aceste costuri puteau fi transferate pe seama autorităţilor publice centrale prin plasarea copiilor în instituțiile rezidențiale finanțate de autorităţile publice centrale. După cum se menționează mai sus, nota informativă fără titlu din 2011 a Unităţii de Dezinstituţionalizare indica că eco-nomiile au fost redirecţionate în cadrul ME în vederea finanțării instituţiilor rezidenţiale rămase deschise.
Lipsa alternativelor pentru plasamentul în îngrijirea rezidenţială a fost remarcată în interviuri cu membrii
50 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate, care au declarat că se confruntă cu dificultăţi la crearea serviciilor alternative de îngrijire a copilului şi au spus că serviciile existente sunt suprasolicitate.
Ei cred că aceste resurse sunt suficiente. Noi credem că ele nu sunt suficiente. Nu este cazul să spunem că familiile ar putea aştepta şi noi nu suntem capabili de a plasa imediat copiii în îngrijire alternativă… În prezent, noi nu credem că există resurse suficiente. Atâta timp cât continuăm să plasăm copiii în centre rezidenţiale, resursele nu sunt suficiente.
[Specialist principal la Direcţia de asistenţă socială şi protecţie a familiei, Făleşti]
O cerinţă fundamentală pentru gestionarea schimbării organizaţionale este accesul şi utilizarea informaţiilor exacte şi oportune. Angajaţii Unităţii de Dezinstituţionali-zare le-au declarat evaluatorilor că informaţia cu privire la plasamente şi dezinstituționalizare şi cu privire la copiii şi adulţii, care beneficiază de servicii de protecţie socială este raportată Biroului Naţional de Statistică de către directorii instituţiilor şi administraţiile raionale cu o periodicitate de şase luni. Ulterior, Biroul Naţional de Statistică publică informaţia într-un Buletin Statistic, dar cifrele nu sunt compilate pentru a arăta numărul total de copii în institu-ții rezidenţiale, iar informația se învecheşte cu multe luni. Unitatea de Dezinstituţionalizare se bazează pe aceste buletine pentru planificarea şi monitorizarea informaţi-ei. Evaluatorii nu au fost informaţi despre un sistem de management al informaţiei mai modern pentru monito-rizarea schimbărilor în procesul de reformă. Mai jos este făcută o recomandare pentru o soluție slab tehnologizată de monitorizare a numărului copiilor aflați în instituții până la găsirea unei soluții complete de sistem național de management al informaţiei în asistența socială.
Al doilea obiectiv general al Planului de acţiuni este de a reorganiza instituţiile rezidenţiale de îngrijire în conformitate cu planul general de reorganizare. Pla-nul-cadru pentru reorganizarea instituţiilor rezidenţiale a fost aprobat prin Ordinul ME nr.744 din 6 octombrie 2009, aproape trei ani în urmă. Planul de reorganizare este important din mai multe motive.
Planul-cadru specifică exact proporția plasamentelor în familiile asistenţilor parentali profesionişti şi casele de
copii de tip familie şi a plasamentelor în instituțiile rezi-denţiale: un plasament într-o casă de copii de tip familie sau în serviciul de asistenţă parentală profesionistă la trei plasamente rezidențiale36. Din aceste considerente, putem afirma că, până la sfârşitul implementării Planului de acţiuni în 2012, trebuie să fie create 1700 plasamente în serviciul de asistenţă parentală profesionistă şi casele de copii de tip familie.
Ţinta stabilită de plasamente în serviciul de asistenţă pa-rentală profesionistă şi casele de copii de tip familie este legată de numărul de locuri rezidenţiale şi nu de nece-sităţile evaluate de Secţiile/Direcţiile raionale de Asis-tenţă Socială şi Protecţie a Familiei pentru copiii, care urmează să fie plasaţi în familiile asistenţilor parentali profesionişti şi în casele de copii de tip familie. Asocierea numărului de locuri în servicii alternative cu numărul de locuri rezidenţiale poate să nu fie cea mai eficientă modalitate de planificare a serviciilor costisitoare.
În răspunsul la acest raport în 2013, MMPSF a declarat că mulţi copii au fost reintegraţi în familia biologică sau extinsă, astfel fiind redus numărul potenţial de copii, care ar fi putut fi îngrijiţi în serviciul de asistenţă paren-tală profesionistă sau în casele de copii de tip familie. Reprezentantul Ministerului a declarat că recrutarea asistenţilor parentali profesionişti şi crearea caselor de copii de tip familie ţinea de responsabilitatea APL, care erau constrânse de bugetul şi resursele umane limita-te. Reprezentantul Ministerului a afirmat că cererea neacoperită de servicii de acest fel a fost raportată de APL Ministerului pentru a fi incorporată în procesul de planificare a bugetului naţional.
Planul-cadru al ME, de asemenea, stabileşte obiectivele de planificare pentru serviciile de zi şi de asistență psi-ho-socială pentru copiii cu probleme de comportament sau cu disabilități, o altă sarcină pe care ar trebui să şi-o asume MMPSF în baza necesității evaluate de aceste servicii de către Secţiile/Direcțiile de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei.
Mai potrivit pentru ME, Planul-cadru stabileşte criterii pentru identificarea instituţiilor subordonate ME, care
36 Planul-cadru pentru reorganizarea sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. Anexă la Ordinul Nr. 744 al Ministerul Educației din 6 octombrie 2009, para.2.2.
51Constatări
urmează a fi închise şi a consecințelor pentru personalul angajat în instituţiile selectate pentru închidere. Planuri-le de a „reorganiza” şcolile-internat generale şi auxiliare, care continuă să activeze constau în reducerea număru-lui de copii plasaţi în fiecare instituţie37, ceea ce reprezin-tă o abordare foarte prudentă a „reorganizării”.
În cadrul întâlnirii din 5 aprilie 2012 cu evaluatorii, şeful Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului din cadrul MMPSF a declarat că au existat limite referitoare la capacitatea Ministerului de a influ-enţa implementarea Planului de acţiuni de către auto-rităţile publice locale. „Dezvoltarea serviciilor sociale este o competenţă a autorităţilor locale”, a declarat şeful Direcției. Șeful Direcției le-a comunicat evaluatorilor că abilitatea Ministerelor de a modela dezvoltarea servici-ilor de către autorităţile publice locale a fost constrânsă de alte politici naționale de descentralizare a planificării serviciilor şi transfer al serviciilor la nivel local, nu doar protecția copilului şi familiei.
Administrația centrală, reprezentată de Minister, are autoritatea de a defini priorităţile politicii naţionale. Acesta are, de asemenea, dreptul şi obligaţia de a aloca finanţe din bugetul central autorităţilor locale pentru implementarea politicii şi priorităţilor naţionale sau de a refuza finanţarea iniţiativelor, care nu sunt în concor-danță cu politicile şi priorităţile naţionale. Administrația centrală, de ex. Ministerul, de asemenea, are datoria de a ajuta şi sprijini autorităţile locale la implementarea acestor politici în cazurile când autorităţile locale nu au capacităţile tehnice necesare.
Anexa 1 la Strategia naţională şi Planul de acţiuni prevede expres: „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei este responsabil de elaborarea şi promovarea politicilor de protecţie a copilului şi familiei, coordona-rea şi monitorizarea tuturor programelor, iniţiativelor şi acţiunilor în acest domeniu”38 (sublinierea autorului).
În răspunsul la acest raport, în 2013, un reprezentant al MMPSF a declarat că evaluatorii nu au înţeles limitele puterii de influenţă a Ministerului sau autorităţilor pu-blice locale, sugerând că aceasta ar contraveni principii-lor autonomiei locale şi descentralizării. Reprezentantul
37 Planul-cadru al ME. Ibid., al.9.4 şi 10.4.38 Hotărârea Guvernului Nr. 784, Anexa 1, op.cit., al.4.1.
a declarat că autorităţile publice locale trebuie să decidă cu privire la implementare în dependenţă de priorităţi şi probleme la nivel local.
Balanţa dintre responsabilitatea autorităţilor centrale de a stabili priorităţile politicii şi bugetului naţional şi gradul de libertate şi autonomie pentru APL de a decide priorităţile proprii este, evident, ceva ce trebuie să fie coordonat de către politicienii şi oficiali. Evaluatorii consideră că este posibil ca balanţa să nu fi fost realizată integral în privinţa dezvoltării serviciilor alternative de tip familial în Moldova.
După cum se poate observa în Anexa 2, unele Activităţi din Planul de acţiuni au fost implementate în perioada de implementare a planului, iar altele nu. Acest lucru este de înţeles deoarece acţiunile unor Activităţi depind de acţiunile finalizate în cadrul altor Activități „prede-cesoare”. O Activitate fundamentală de care depindeau multe altele este Activitatea nr. 52 din Componenta 5: Redirecționarea resurselor financiare de la siste-mul rezidenţial de îngrijire a copilului către serviciile comunitare:
Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la mecanismele de descentralizare, asigurare şi redirec-ţionare a resurselor financiare de la nivelul central către nivelul local, de la instituţiile rezidenţiale către serviciile comunitare şi de tip familial.
Această activitate urma să fie finalizată până în 2008, dar, la momentul elaborării acestui raport, proiectul regulamentului nu era încă aprobat, deşi, ulterior, a fost aprobat şi adoptat de către Guvern în luna mai 2012.
Cât de eficient au fost folosite resursele financiare?
În ceea ce priveşte cheltuielile financiare pentru institu-ţiile rezidenţiale şi serviciile comunitare, documentul OPM — EveryChild indica,
Cheltuielile pentru alternativele îngrijirii rezidenţiale au fost de cinci ori mai mari în 2008 decât în 2004, în timp ce cheltuielile pentru instituţiile rezidenţiale au crescut cu 122%.
52 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Cu toate acestea, raportul OPM– EveryChild indică mai departe,
Aceasta înseamnă că, cheltuielile pentru instituţiile rezidenţiale în 2008 au fost cu 149 milioane lei mai mari decât în 2004, în timp ce cheltuielile pentru alte forme de îngrijire a copilului au crescut cu doar 17 milioane lei în această perioadă. Deci, cheltuielile pentru instituţiile rezidenţiale au în continuare o pondere enormă.39
După cum este menţionat mai sus, nota informativă a Unității de Dezinstituţionalizare prezentată evaluatorilor indica că economiile obţinute din închiderea instituţiilor rezidenţiale au rămas în cadrul Ministerului Educaţiei pentru a finanţa celelalte instituţii rezidenţiale.
Raportul OPM– EveryChild concluziona,Cea mai mare parte a resurselor disponibile pentru serviciile sociale destinate copiilor este alocată institu-ţiilor rezidenţiale în pofida interesului recunoscut al Guvernului de a dezvolta servicii alternative, care pot oferi costuri mai mici pe unitate şi vor putea acoperi mai mulţi oameni. Acest lucru este recunoscut pe larg de mulţi ani. Este necesar de a găsi o modalitate de a transfera resursele de la instituţiile rezidenţiale către bugetele raionale. Această provocare are două laturi: fondurile urmează să fie transferate din sectorul educaţiei în sectorul protecţiei sociale şi din bugetul central în bugetele locale. Fără acest transfer de resur-se, sistemul nu se poate dezvolta conform strategiilor guvernamentale. Aceasta trebuie să fie una din prio-rităţile de bază pentru reforma sistemului de îngrijire a copilului.40
Utilizând cifrele extrase din sistemul financiar informa-țional BOOST al MF, modificarea cheltuielilor publice între 2006 şi 2010 este prezentată mai jos. Cifrele privind cheltuielile din 2011 nu erau disponibile la momentul scrierii raportului.
39 OPM, op.cit., p.70.40 OPM, op.cit., p.71.
Tabel 5: Cheltuieli publice pentru îngrijirea rezi-dențială şi cea alternativă, 2007–2010 (mii lei)
Nivelul autorității 41 2007 2008 2009 2010
Majorare 2007-10
Autorităţile centrale
165.5 190.6 203.7 210.1 27%
Autorităţile locale
66.5 75.3 92.8 108.6 63%
Total 232.0 265.9 296.5 318.7 37%Tipul serviciilorÎngrijire rezidențială
231.2 265.9 292.1 312.6 35%
Îngrijire alternativă
n/d n/d 4.5 6.1 —
Total 231.2 265.9 296.6 318.7 37%
Tabel 6: Cheltuieli publice pentru îngrijirea reziden-țială a copilului pe Ministere, 2007–2010 (mii lei)
2007 2008 2009 2010
Ministerul Educației 123.6 138.8 145.6 151.8
MMPSF (liniile de buget 124; 450)
17.2 20.4 22.6 23.5
Ministerul Sănătății 24.7 31.4 35.6 34.8
Total 165.5 190.6 203.8 210.1
Tabel 7: Proporția cheltuielilor totale pentru îngrijirea rezidențială a copilului pe Ministere
2007 2008 2009 2010Ministerul Educației 75% 73% 71% 72%
MMPSF (liniile de buget 124; 450)
10% 11% 11% 11%
Ministerul Sănătății 15% 16% 17% 17%
Total 100% 100% 100% 100%
41 Date privind îngrijirea rezidențială din Sistemul informați-onal bOOST al MF, liniile de buget: 056, 057, 058, 068, 113, 115, şi 124. Sistemul bOOST nu oferă date privind serviciile alternative de îngrijire, care au fost obținute direct de la MF. Serviciile alternative de îngrijire includ asistența paren-tală profesionistă şi casele de copii de tip familie.
53Constatări
După cum a fost menţionat mai sus, angajaţii Unității de Dezinstituţionalizare au afirmat că economiile obţinute din reducerea numărului de copii în instituţiile rezi-denţiale subordonate ME au fost realocate spre celelalte instituţii rezidenţiale ale ME. Acest lucru este confirmat de sistemul de raportare BOOST al MF, care arată că cheltuielile anuale consolidate în instituţiile rezidenţiale au crescut de la 14100 lei în 2006 la 36300 lei în 2010 per copil (de la 951 Euro la 2450 Euro42).
Asistenţii parentali profesionişti primesc un salariu lunar de 760–1120 lei, în funcţie de studii şi vechimea în muncă în această calitate43. Salariul anual al asistentului parental profesionist este suplimentat cu o plată zilnică pentru fiecare copil în plasament plus o indemnizaţie anuală pentru îmbrăcăminte44. Costul anual calculat per copil plasat în serviciul de asistenţă parentală profesio-nistă este între 20265 şi 24105 lei în funcţie de categoria de salarizare a asistentului paternal profesionist, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din costul întreţinerii unui copil într-o şcoală-internat la situaţia din 2010. Costurile pentru susținerea unui copil într-o familie sunt şi mai mici.
Diferenţa dintre costul anual pe copil în unul din centrele pentru copii de vârstă fragedă şi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă este şi mai surprinză-toare. Sistemul BOOST al MF indică: costul anual per copil pentru anul 2010 într-un centru pentru copii de vârstă fragedă a fost de 140.000 lei.
Hotărârea Guvernului nr. 924 prevede că plăţile pentru asistenții parentali profesionişti sunt făcute din bugetele autorităţilor publice locale. Dacă autorităţile publice locale nu primesc finanţare suplimentară şi asistenţă tehnică pentru dezvoltarea asistenţei parentale profesio-niste, este clar de ce acestea încearcă să transfere costuri-le de îngrijire către instituțiile rezidențiale finanțate din bugetul central.
42 Rata de schimb valutar la 31/05/2012: 6,749 Euro la 100 lei.43 Hotărârea Guvernului Nr. 924 din 31/12/2009.44 Legea Nr. 276 din 18/12/2008 cu privire la modificarea şi
completarea Legii Nr. 355-xvI din 23/12/2005 privind siste-mul de salarizare în sectorul public.
Este foarte probabil că există copii printre cei care se află încă în plasament în instituţii rezidenţiale, care ar putea fi îngrijiți acasă sau în asistenţa parentală profesionistă la costuri mai mici. Din cele spuse mai sus nu reiese că resursele financiare publice sunt folosite eficient pentru a promova formele alternative de îngrijire şi a susţine copiii şi familiile vulnerabile.
Managementul reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a asigurat coordonarea cu alte intervenții similare pentru a încuraja sinergia și a evita suprapunerile?
Evaluatorii au fost informaţi de către şeful Direcţiei poli-tici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei din cadrul MMPSF despre o iniţiativă a Guvernului de combatere a violenţei în familie. Deoarece violenţa în fa-milie are un efect major direct şi indirect asupra copiilor, iniţiativa reprezintă o suprapunere cu reforma siste-mului rezidenţial şi sprijinul acordat copiilor în familii. Șeful Direcţiei a vorbit despre modificările legislative efectuate pentru a permite persoanelor autorizate să se adreseze în instanţe cu solicitarea de a fi emise ordo-nanţe de protecţie a victimelor violenţei în familie. Șeful Direcţiei a declarat că au fost înmânate instrucţiuni în scris organelor de poliţie, asistenţilor sociali şi medicilor de familie privind măsurile juridice de protecţie, dar a recunoscut că o problemă semnificativă a constituit-o consolidarea capacităţilor asistenţilor sociali şi ale altor actori. Ar trebui să existe o sinergie între instruirea în protecţia copilului asociată cu reformele în domeniul îngrijirii copilului şi instruirea în identificarea soluţiilor la violenţa în familie. Acest aspect este discutat mai jos la capitolul durabilitate.
54 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
evAluAreA iMPACtului: în Ce MăSură și în Ce Mod iMPleMentAreA reforMei SiSteMului rezidențiAl de îngrijire A CoPilului A reușit Să AMelioreze SituAțiA CoPiilor, în SPeCi-Al, A Celor SărACi, vulnerA-bili și MArginAlizAți?
Acoperire: Care grupuri vulnerabile de copii au fost cuprinse? Au fost cuprinse grupurile vulnerabile de copii, inclusiv fete, copii din familii cu venituri mici, minorități etnice, copii abandonați în rezultatul migrației, etc.?
Potrivit unui raport 45 întocmit în 2008 pentru MET şi UNICEF, cel mai răspândit motiv de plasare a copiilor în instituţiile rezidenţiale a fost dificultatea financiară a familiei. Alte motive legate de sărăcie au inclus: părinte solitar, lipsa unei locuinţe şi decesul unui părinte. Prin urmare, se poate presupune că, copiii din familiile cu venituri mici au fost afectați de dezinstituţionalizare sau instituţionalizarea lor a fost prevenită prin oferirea asistenţei sociale şi altor forme de sprijin. Termenii de Referinţă ai acestei evaluări nu prevăd determinarea eficacităţii prestaţiilor băneşti pentru reducerea sărăciei familiei, dar un studiu recent46 al eficacității noului pro-gram de ajutor social orientat spre acoperirea celor mai dezavantajați copii şi familii a constatat că „doar 7000 din cele mai sărace persoane din familiile cu copii (22%) sunt acoperite, la moment, de programul de ajutor soci-al, în timp ce celelalte 30000 persoane nu sunt acoperite. Prin urmare, ajutorul social nu reuşeşte să acopere pe cei mai săraci oameni.”47
45 Cara, A. et al., (2008). Raport cu privire la activităţile realizate în cadrul proiectului „Copii separaţi de mediul familial”. Chişi-nău: Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi UNICEF, p.23.
46 Otter, T. & vladicescu, N. (2011). Impactul prestațiilor bă-nești asupra familiilor cu copii în contextul trecerii de la un sistem de protecție socială bazat pe categorii la unul bazat pe testarea veniturilor. Raport final. Santa Cruz, bolivia: ECI-Ma-naging Human Development. p.34.
47 „Există oportunități pentru îmbunătățirea eficacității şi eficienței ajutorului social.” Guvernul Republicii Moldova. Curtea de Conturi. Decizia nr. 1 din 15.10.2010. Raport de audit al performanței. Publicat la 23.03.2010 în Monitorul Oficial, Nr.39-40, Art.7. Preluat la 4/09/2012 de pe www.
În cadrul vizitelor în instituții şi interviurilor apro-fundate cu managerii ONG-urilor, evaluatorii au fost informaţi că nici băieții şi nici fetele nu erau supra-re-prezentați în instituţiile rezidenţiale. De asemenea, evaluatorilor li s-a comunicat că, copiii din minorităţile etnice nu erau supra-reprezentați în instituţii. Lipsa unui sistem eficient de management al informaţiei în asistența socială pentru instituţiile rezidenţiale sau de management de caz face dificilă verificarea acestor afirmaţii. Mai jos este făcută o recomandare privind o soluție slab tehnologizată de monitorizare a genului copiilor aflați în instituții până la găsirea unei soluții complete de un sistem eficient de management al infor-maţiei în asistența socială.
Evaluatorilor li s-a comunicat că numărul plasamente-lor copiilor mai mici de trei ani şi copiilor cu disabili-tăţi în instituţiile rezidenţiale a fost redus prin acţiuni de prevenire. Cu toate acestea, marea majoritate a copiilor, care au fost dezinstituţionalizaţi din instituțiile rezidențiale au venit de la şcolile-internat generale ale Ministerului Educației. Doar relativ recent a început să fie acordată atenție dezinstituționalizării copiilor din şcolile-internat auxiliare ale Ministerului Educației. Evaluatorilor le-a fost comunicat că unele ONG-uri au început să acopere copiii cu disabilități din instituții, cu evaluarea situației acestora în vederea susţinerii întoar-cerii lor în familie. Evaluatorilor le-a fost comunicat că un ONG planifică colaborarea cu MS în privinţa copiilor plasaţi într-o instituție pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză.
Dezinstituționalizarea copiilor din şcolile-internat ge-nerale a fost parţial eficientă, deoarece au fost stabilite moratorii asupra intrărilor noi în instituțiile men-ţionate. Evaluatorilor nu le-a fost comunicat despre moratorii asupra intrărilor noi în anumite instituții pentru copiii cu disabilități, instituții pentru copii sub 3 ani sau instituții pentru copii afectați de tuberculoză. Prin urmare, este probabil că copiii vor continua să fie admişi în aceste instituții până când şi asupra lor va fi impus moratoriu.
Succesul în reducerea admiterilor în instituțiile subordo-nate ME se datorează, de asemenea, parţial Comisiilor
lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lan-g=1&id=334063
55Constatări
raionale pentru protecţia copilului aflat în dificultate. Conform regulamentului de funcţionare a acestor Co-misii, toate plasamentele în instituții rezidenţiale subor-donate Ministerului Educației sau Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei trebuie să fie examinate de Comisia raională pentru protecţia copilului aflat în dificultate. Respectarea acestei proceduri oferă posibili-tatea de a face o evaluare socială a necesităților copilului şi de a elabora un plan de sprijin alternativ. Evaluarea poate indica golurile de servicii adecvate pentru copilul cu disabilități sau copilul de vârstă fragedă, dar golul identificat trebuie să informeze un plan de dezvoltare a serviciilor comunitare.
Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 oferă informații privind activitățile Comisiilor raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate48. Raportul se referă la acțiu-nile întreprinse în vederea optimizării activităţii Comi-siilor. Ordinul nr. 279 din 31 mai 2011 a fost aprobat cu suporturile de curs şi curriculumul pentru instruirea membrilor Comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate, inclusiv: • conceptualizarea sistemului de prevenire a separării
de familie,• obiectivele şi principiile sistemului,• componentele esențiale ale sistemului de prevenire
a separării copilului de familie, inclusiv conceptua-lizarea formelor şi serviciilor de protecție a familiei acordate copiilor şi familiilor în dificultate în scop de instruire în domeniul asistenței sociale, şi
• principiile sistemului de prevenire a separării de familie.
Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 oferă informa-ții privind deciziile Comisiei raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate, prezentate în diagramele de mai jos.
48 Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei (2012). Raport Anual 2011. Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei. Preluat la 27/09/2012 de pe http://mpsfc.gov.md/file/rapoarte/RSA%202011%2020.07.12MMPSF.pdf p123-126
Figura 5: Forme de protecție a copiilor aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011
Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 menţionează că, din cei 378 de copii plasați în instituții de către Comisii, 145 de copii au fost plasați din cauza lipsei unor alterna-tive potrivite.
Raportul Anual al MMPSF pentru 2011, de asemenea, furnizează informații cu privire la volumul de lucru tot mai mare al Comisiilor. Este remarcată tendința ascen-dentă a numărului de cazuri examinate, de la 1568 cazuri în 2009, 2906 cazuri examinate în 2010 la 3402 cazuri în 2011. Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 sugerează că, Comisiile pentru protecția copilului aflat în dificultate au încercat foarte mult să susțină copiii în familii.
Figura 6: Forme de protecţie de tip familial aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011
Interviurile cu preşedinţii şi secretarii Comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate au indicat impactul
56 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
local al reformelor sistemului de îngrijire a copilului. Odată cu lansarea reformelor, s-a intensificat activitatea Comisiilor. Numărul cazurilor care trebuiau să fie exa-minate a crescut, la fel ca şi numărul şi durata şedinţelor Comisiilor.
Noi am avut perioade când procesul de instituţiona-lizare era foarte activ. Aceasta s-a întâmplat în 2011, chiar şi în 2010. Dar noi am fixat şedinţe ordinare de două ori pe lună. Astfel, noi ne întâlneam la fiecare două săptămâni. Atât de multe cazuri erau.
[Preşedinte, Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Ungheni]
Depinde. În primul an, când a fost iniţiată reforma îngrijirii copiilor în instituţiile rezidenţiale, mai ales că noi la Leova avem o instituție foarte mare — aproape 470 copii erau la început. Nou am avut o avalanşă enormă. Fiecare şedinţă de lucru dura şapte ore. Noi aveam şedinţe în fiecare săptămână. Existau proble-me serioase atunci. Apoi, spiritele sau calmat. Per-miteţi-mi să vă prezint din anul 2008, de la început până în 2012, până în luna februarie. Eu am făcut o statistică, 71 de cazuri, 98 de copii. Multe dintre aceste cazuri se dublează, se repetă. Cazul este monitorizat şi revizuit.
[Preşedinte, Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Leova]
Impactul eforturilor APL şi ale ONG-urilor de prevenire a plasării băieților în Școala-internat pentru copii cu disabilități mintale (băieți) din Orhei este impresionant. Directorul şcolii-internat a informat evaluatorii că nu-mărul plasamentelor în şcoală a scăzut brusc în ultimii ani; doi băieți admişi în 2010, nici unul în 2011 şi doi până la moment în 2012.
Coordonare: Cum au fost definite și divizate mecanismele de coordonare între Guvern, UNICEF și ONG-urile partenere? Care a fost rolul MMPSF și al Ministerului Educației și al altor actori cheie în coordonarea activități-lor? Care a fost rolul UNICEF și altor agenții donatoare?
După cum s-a menţionat, evaluatorii au fost informaţi că un Consiliu pentru coordonarea reformei sistemului
rezidenţial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educa-ţiei incluzive a fost creat în 2010 pentru a superviza im-plementarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni. Evaluatorii au fost informaţi că, Consiliul s-a întrunit de 10 ori în anul 2011. Membrii Consiliului sunt reprezen-tanții Ministerelor de resort şi celor strategice, UNICEF, ONG-urilor şi APL unde sunt implementate reformele.
Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copi-lului din cadrul Cancelariei de Stat a avut o şedință în 2011 pentru a discuta progresele în reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului. Membrii Consiliului includ reprezentanți ai ministerelor de resort şi celor strategice, ONG-urilor, OSC. Consiliul nu are funcția de monitorizare sau coordonare a acțiunilor reformei.
În timp ce coordonarea între ministerele responsabile de instituţiile rezidenţiale şi ONG-urile cu expertiză tehnică şi finanţare este importantă, anumite aspecte precum reglementările întârziate privind transferul eco-nomiilor de la ME la MMPSF şi APL țin doar de decizia Guvernului. La fel, monitorizarea progreselor cu privire la o strategie şi plan de acțiuni ale Guvernului este, într-o mare măsură, competenţa Guvernului. La acest aspect vom reveni mai târziu.
Ce cred copii din îngrijirea rezidențială și copiii reintegrați în familiile biologice sau integraţi în servicii alternative, în special, cei săraci, vul-nerabili și marginalizați despre îmbunătățirea situației lor? Ce s-a îmbunătățit și ce nu? Care sunt recomandările lor pentru viitor în această privință?
Pe lângă impactul reformelor în domeniul îngrijirii copilului asupra sistemelor, structurilor şi proceselor, reformele, de asemenea, au avut un impact individual asupra copiilor şi familiilor. Studiul longitudinal realizat de EveryChild citează unii copii cu opinii pozitive.
Sentimentele copiilor în ceea ce priveşte întoarcerea acasă
Majoritatea copiilor au vrut să meargă acasă (şi acest lucru era mai pronunţat dacă ei aveau deja prieteni acasă) sau, cel puţin, au vrut să fie cu părinţii lor sau cu familia extinsă, deşi a fost remarcabil faptul că majoritatea copiilor nu au exprimat emoţii foarte
57Constatări
puternice pentru aceste opţiuni, de parcă sentimente-le lor erau, în general, inhibate.
Sentimente despre întoarcerea acasă„E bine acolo la internat, dar cu părinţii e mai bine”
(băiat (B), Călăraşi)
„Am fost foarte fericită [când mi s-a spus că mă voi întoarce acasă]. Eram fericită că voi locui tot timpul acasă cu familia mea”
(fată (F), Ungheni)
„Eu cred că toţi copii ar trebui să meargă acasă sau în alte familii, să se bucure de faptul că au o casă”
(F, Făleşti)
„Nicăieri nu e mai bine ca acasă” (B, Ungheni)
„Nicăieri nu e mai bine ca acasă” (B, Ungheni)
„Acasă e mai bine decât printre străini” (B, Făleşti)
Când a fost întrebat dacă vrea să meargă acasă: „Şi da şi nu. Eu vroiam să merg acasă pentru că îmi este dor de părinţi. Dar acasă eu nu am prieteni”
(B, Ungheni)
„Mi-a plăcut [la şcoala auxiliară], dar dacă se închide, eu nu am altă opţiune, voi veni să trăiesc aici [acasă]”
(B, Călăraşi)
Cu toate acestea, în timp ce copiii vroiau să fie cu părinţii sau cu familia extinsă, majoritatea din ei au exprimat îngrijorări serioase cu privire la integrarea lor în şcolile comunitare. Aceasta era partea care nu-i încânta în ideea de a părăsi instituţia.49
Majoritatea absolvenţilor instituțiilor rezidenţiale care au participat la discuţii în focus grupuri organizate de IMAS studiau la colegii sau şcoli profesionale. Unii din ei au deja experienţă de muncă. În cele mai multe cazuri, tinerii găsesc locuri de muncă necalificate. După cum 49 EveryChild 2012, op.cit., p.14.
este menționat mai sus, părăsirea instituţiei rezidențiale a fost dificilă pentru cei mai mulți tineri, care au venit la Chişinău pentru a lucra sau a studia. Principalele surse de sprijin menţionate de absolvenţi au fost:• ONG-urile• Instituțiile guvernamentale• Familia
ONG-urile i-au ajutat pe unii absolvenţi prin acorda-rea consultanţei şi îndrumărilor cu privire la studii şi formare, prin susţinerea lor la obţinerea documentaţiei necesare, înmatricularea în colegii şi şcoli profesionale, găsirea unui loc de trai. ONG-urile au achitat chiar şi taxa de studii pentru primul an de studii pentru unii tineri. Un alt tip de sprijin este cel moral şi psihologic.
Învăţăm. Şi acolo noi raportăm notele, absenţele. Ceea ce ţine de cheltuirea banilor, facem planul, raportul.
[FG1, F, Absolvent de instituție, 18 ani, Chişinău]
Fiecare avem asistentul social, cum ar fi un părinte, ne mai ducem, ne mai întreabă cum la noi. [FG1. F. Absolvent de instituţie. 19 ani. Chişinău]Am fost la diferite training-uri, şedinţe de grup psihologice şi altele, după care s-a făcut un program de orientare profesională, chiar şi contractul (pentru studii) — a fost achitat.
[FG1, B, Absolvent de instituţie, 21 de ani, Chişinău]
De la început, când eram în şcoala-internat, când învăţam, doamnele veneau şi făceau seminare cu noi, cu orientarea profesională. Şi după ce am absolvit gimnaziul acolo, fiecare şi-a ales instituţia în care vrea să înveţe şi ne-au ajutat cât de cât. Chiar foarte mult, nu puţin, dar chiar foarte mult ne-au ajutat.
[FG2, F, Absolvent de instituţie, 19 ani, Bălţi]
Eu am mers la primărie şi acolo mi-am făcut o cunoştinţă. Ea a spus că eu voi intra la colegiu şi voi locui la „Drumul spre casă”.
[FG2, B, Absolvent de instituţie, 21 de ani, Bălţi]
Pe noi 3 ne-au ajutat. Noi am fost implicaţi într-un proiect.
[FG2, B, Absolvent de instituție, 18 ani, Bălţi]
58 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Nu toţi oamenii au încredere. Unii spun că, dacă am accepta sprijinul lor, oamenii vor râde de mine sau vor crede că sunt foarte slab sau ceva de genul asta. De exemplu, au existat mai multe oportunităţi pentru colegii mei de a primi suport, dar numai două persoane şi-au manifestat interesul.
[FG1, B, Absolvent de instituție, 21 de ani.,Chişinău ]
Guvernul oferă 5000 de lei (circa 300 de Euro) tineri-lor la absolvirea instituţiilor rezidenţiale. Absolvenţii salută acest lucru, dar au spus că nu toți sunt capabili să gestioneze această sumă într-un mod adecvat şi util, pentru că aceştia sunt primii bani pe care ei îi adminis-trează independent. Tinerii care sunt orfani continuă să primească sprijin financiar din partea Guvernului în formă de bursă socială. Totuşi, în opinia lor, bursa de stat nu este suficientă pentru cei care studiază.
Suntem cu toţii de acord şi realizăm că bursa socială este foarte mică.
[FG1, B, Absolvent de instituţie, 21 de ani, Chişinău]
Statul ne-a ajutat un pic, dar acum noi trebuie să ne descurcăm singuri. Totul depinde de noi. Dacă sun-tem capabili să facem ceva, vom reuşi, dacă nu — nu vom reuşi nimic.
[FG1, B, Absolvent de instituţie, 25 de ani, Chişinău 2]
Nu toate ONG-urile, care lucrează în domeniul dez-instituţionalizării au componenta de sprijin al absol-venților. Există centre de plasament temporar pentru absolvenţii instituțiilor rezidențiale în Chişinău şi Bălţi, dar acestea au capacităţi limitate şi oferă doar sprijin temporar.
Ştiu diferite modele de reorganizare a instituţiilor care sunt sprijinite de ONG-uri. ONG-urile lucrează cu toţi copiii, inclusiv absolvenţi, deci ele lucrează cu tot procesul de reintegrare, îi susţin pe ei şi familiile lor la reintegrare, le susţin viitorii paşi în sistemul de învăţământ pentru formare profesională şi aşa mai
departe. Dar alte ONG-uri nu se ocupă de absol-venţi, ele ştiu că copiii vor absolvi…
[reprezentant al ONG]
Unii tineri au fost susţinuți de către membrii familiei. În unele cazuri, ei sunt susţinuţi de frații lor mai mari, care lucrează în străinătate. Participanții care au pă-rinţi, de obicei, menţin relaţiile cu ei, chiar dacă situaţia părinţilor nu este bună. Dar, unii participanţi nu şi-au putut ierta părinţii pentru că i-au abandonat. Alții nu menţin nici o relaţie cu familiile lor chiar dacă au făcut eforturi semnificative pentru a le găsi — ei nu au putut să ajungă la un nivel de înţelegere cu familia lor.
De fapt, sora mea mai mare este peste hotare şi noi comunicăm frecvent şi aceasta nu este o problemă, ea mă ajută să rezolv problemele şi mă susţine.
[FG1, F, Absolvent de instituţie, 18 ani, Chişinău]
Când am învăţat la şcoala-internat, eu niciodată nu i-am văzut nici pe mama, nici pe tata, nici pe frate, nici pe soră. Tot în secret era. Mama nu i-a spus surorii mele că eu mă aflu în viaţă. Sora mea până acum nu mă poate găsi pe mine. Mi-am găsit verişorii. Şi după ce i-am găsit, am înţeles că degeaba i-am căutat, pentru că atunci când cu oameni străini vorbesc, sunt oameni străini buni, am lucrat cu ei, mai bine găseşti limbă comună decât cu neamuri, cu ai tăi.
[FG1, B, Absolvent de instituție, 25 de ani, Chişinău 2]
Pe mine m-a ajutat mult sora, şi susţinere morală, şi financiară. Mă ajută. Până în prezent comunicăm. Mă ajută. Eu am o poveste mai dificilă. Nu locuiesc cu părinţii din clasa I. am fost educat în altă familie. Dar sora — suntem fraţi după tată. Şi acum ea e peste hotare. În copilărie mai greu. Ea încă nu era aranjată. Dar acum e în regulă.
[FG2, B, Absolvent de instituţie, 18 ani, Bălţi]
Mie unchiul m-a ajutat să intru la studii. [FG2, B, Absolvent de instituţie, 18 ani, Bălţi 5]
Durerea şi confuzia unor absolvenți era palpabilă.
Eu nu vreau (să ţin legătura cu părinţii). Aşa s-a întâmplat. Aşa e viaţa. Eu nu sunt de vină. Dacă ar fi dorit — trebuiau acasă să ne crească. Trebuiau să locuiască undeva, să câştige bani, să dea nişte studii copilului etc. Vrei să spui că tu eşti de vină atunci
59Constatări
când te părăseşte tata sau mama? Eu nu sunt vinovat de aceasta. De ce eu trebuie să merg la ei, dacă ei mi-au oferit aşa o viaţă? De ce? Ca eu să umblu pe undeva? Pentru ce? Ca apoi să vin la ei şi să le spun „Mamă, tată, nu aţi avut dreptate”? Lasă să se apro-pie ei primii, dacă vor dori. De ce ne-au dat viaţă pe acest pământ, ca apoi noi toţi să suferim??
[FG2, B, Absolvent de instituţie, 20 de ani, Bălţi]
Sunt unii care pur şi simplu stau lângă geam şi aş-teaptă că ei vor fi luaţi. E o speranţă care nu se stinge.
[FG2, B, Absolvent de instituţie, 18 ani, Bălţi]
Dar unii deja înţeleg că trebuie să-şi înceapă viaţa lor. [FG2, B, Absolvent de instituţie, 17 ani, Bălţi]
Trebuie să te împaci cu gândul că gata, nu o să mai vină nimeni după tine.
[FG2, B, Absolvent de instituţie, 18 ani, Bălţi]
Orice copil aşteaptă. [FG2, F, Absolvent de instituţie, 19 ani, Bălţi]
Interviurile cu copiii plasaţi în instituţii indică unele modalităţi de îmbunătăţire a situaţiei lor. Respondenţii au evitat, în mare parte, să vorbească despre viaţa lor în insti-tuţie. Răspunsurile lor standard sunt că ei sunt mulţumiţi de viaţa lor în şcoala-internat, că lor „le place totul” şi că este mai bine la şcoala-internat decât acasă. Cu toate aces-tea, după mai multe întrebări în cadrul interviului, ei au recunoscut că ar schimba un şir de lucruri în viaţa lor din instituţie: ar dori să aibă mai multă libertate, să nu trăiască după un program strict şi să fie „mai fericiți”.
Copiii au declarat că viața în familie este diferită de viața într-o instituție rezidențială. Ei nu au un program zilnic conform căruia trebuie să trăiască. Unor copii le este mai greu să descrie o zi obişnuită din viața lor; zilele diferă una de alta.
Ne jucăm, facem lecţii, stăm… [B, 12 ani, Făleşti, asistenţă parentală profesionistă]
Ne ducem la o vecină şi ne jucăm cu băiatul ei şi cu fata.
[B, 10 ani, Făleşti, asistenţă parentală profesionistă]
Cu bicicleta ne plimbăm, ne uităm la televizor, ne jucăm
[B, 12 ani, Făleşti, asistenţă parentală profesionistă]
Există diferenţe revelatoare în ceea ce priveşte dorinţele copiilor plasaţi în îngrijire rezidenţială şi ale celor plasați în servicii alternative. Copiii din instituţiile rezidenţiale, de cele mai multe ori, îşi doresc o familie, o casă şi să părăsească şcoala-internat.
Dorințele copiilor din instituțiile rezidențialeSă aibă o familieSă se ducă acasăSă fie mai bun la învățăturăSă fie fericitO casăO casă pe malul măriiSă creascăSă fie mama în viațăO lume fără violență şi sărăcieO mamă mai bună
Dorințele copiilor plasaţi în servicii alternativeCalculatorSănătateSă fie cu frațiiO familie O profesieO jucărieSă nu plece din familia actualăSă se joace mai mult
Copiii din serviciile alternative vizitate s-au adaptat diferit la şcoala şi familia nouă. Unii copii şi-au făcut prieteni foarte repede, alţii s-au ataşat de unul din copiii biologici din familie. Unii părinţi-educatori şi asistenți parentali profesionişti au menţionat că, la început, copiii erau agresivi cu colegii lor. Cu toate acestea, comporta-mentul s-a schimbat cu timpul.
L-au primit bine. Pur şi simplu el ulterior a început ba să sară la bătaie, ba a luat un cactus şi i l-a pus unei fetiţe pe gât. A zis „Am vrut să văd dacă el înghimpă sau nu”. Atunci încearcă pe tine! Fetiţa a început desigur să plângă.
[F, asistent parental profesionist, Truşeni]
60 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Şi se temea de toate celea… Cu Cătălina, cu fata mea, dormea mai mult, numai cu dânsa. Fără dânsa nu făcea un pas. Şi atâta noroc am avut, că era vara şi ea era acasă. El dormea cu dânsa, mânca cu dân-sa, toate celea. Şi s-a obişnuit, câte oleacă, câte oleacă s-a deprins.
[F, părinte-educator, Clişova Nouă, casă de copii de tip familie]
Unii asistenţi parentali profesionişti şi părinţi-educatori au spus că primele zile ale copiilor în familia lor erau dificile. Copiii erau speriați, nu vroiau să vorbească, stri-gau, etc. Aceste comportamente speriau familiile, care erau disperate şi se simțeau incapabile. Aceste comporta-mente au dispărut după ceva timp.
El chiar ţipa aşa „AAAA!”. Fără motiv. Costea prima săptămână zicea „De unde l-ai adus?” Ne gândeam că o să zică alţii că cine ştie ce-i facem, îl torturăm.
[F, asistent parental profesionist, Durleşti]
Se temea, îi părea că-l duc la medici, îi părea că undeva îl duc. Dar când l-am dus la medici, nici nu m-am putut coborî din maşină. Dar pe urmă s-a dat. Aveam nişte bobocei mititei — se uita şi ţipa, vedea fluturi şi ţipa. De toate celea se temea. Avem o pisică cu motănaşi aici mititei, Doamne fereşte când îi vedea, ei se duceau pe la picioarele lui, dar el, când îi vedea, se făcea negru. Atâta ştia să facă „AAA!”, ţipa.
[F, părinte-educator, Clişova Nouă, casă de copii de tip familie]
Toți părinţii-educatori şi asistenții parentali profesio-nişti au spus că, pentru copii, viața în familie e mai bună decât într-o şcoală-internat. Potrivit lor, diferenţele cele mai evidente sunt:• Au mai multă libertate• Pot vedea un model de familie• Au parte de educaţie din partea „mamei” şi „tatălui”• Primesc iubirea şi grija familiei• Trăiesc o copilărie „normală”
Are mai multă libertate, în primul rând. Are mai mult spaţiu. Acolo stătea între 4 pereţi, în dormitorul ăsta micuţ, în apartamentele acestea nici nu ştiu ce
serie, care cu dormitor micuţ, bucătăria micuţă. Şi el avea voie să se ducă doar la veceu şi înapoi.
[F, asistent parental profesionist, Durleşti]
Libertate mai multă au. Acolo nimic, dar aici şi să gătească, şi să facă aceea. Chiar ca un părinte. Nu poţi să fii ca o mamă de sânge, dar oricum mă stră-dui. Îi mai întreb ce vor de mâncare şi unul îmi dă azi comandă, mâine altul. Dar acolo în internat lor nu le dau lucrurile acestea.
Le dau voie la joacă, mai greşesc, îi mai ocărăsc. Dar e altfel, ca un părinte mă strădui şi eu. e unul îl mângâi şi pe celălalt. Dacă le ocărăsc, pe amândouă le ocărăsc. Dacă le dau câte o bomboană, la amân-două le dau, şi lui Vasilică îi dau, şi lui Adrian — că şi acestuia îi plac bomboanele.
[F, părinte-educator, Clişova Nouă, casă de copii de tip familie]
Copiii care trăiesc în servicii alternative sunt mai predis-puşi să-şi exprime supărarea sau tristeţea. Deschiderea spre exprimarea emoţiilor depinde de durata aflării în serviciul alternativ: cu cât mai mult se află copilul în fa-milie cu atât mai des acesta apelează la părinţii-educatori / asistenţii parentali profesionişti în situaţii dificile. Unii asistenţi parentali profesionişti şi părinţi-educatori au remarcat că, în prima perioadă, copiii erau cu mult mai „închişi” şi reţinuţi.
Când sunt bucuroşi, deja îi văd că se râd. Dar când s-a întâmplat ceva, şede aşa tăcută iar. Şi atunci zic că ceva are, ceva este. Şi-i zic „Nu vrei să vorbeşti cu mine, nu vorbi. Dar nici eu nu o să vorbesc cu tine”. Şi apoi singurică începe…
[F, părinte-educator, Clişova Nouă, casă de copii de tip familie]
Cu mama ne sfătuim. Mă duc la mama „Mama, gata, eu nu mai vorbesc cu dânsa”. Trece puţin timp şi iar vorbim.
[F, 11 ani, Floreşti, casă de copii de tip familie]
61Constatări
Asistenţii parentali profesionişti şi părinţii-educatori simt responsabilitatea pentru viitorul copiilor pe care îi au în îngrijire. Majoritatea sunt conştienţi că unii copii nu se vor întoarce în familia biologică sau nu vor fi adoptaţi, de aceea îngrijitorii sunt cei care tre-buie să aibă grijă ca viitorul acestor copii să fie unul cât mai bun.
Viitorul? Cum o să-l facem noi. O să crească mari, o să fie soldaţi şi o să le facem nunţi, o să creştem nepoţii.
[F, părinte-educator, Clişova Nouă, casă de copii de tip familie]
Discuţiile în focus grupuri cu absolvenţii instituţiilor rezidenţiale au furnizat mai multe informaţii despre experienţele copiilor în instituţii. Tinerii absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale sunt obişnuiţi să se bazeze doar pe propria persoană. De multe, ori nevoia de comunica-re a copiilor este neglijată.
Fiindcă acolo la şcolile-internat, nu vreau să spun de rău, dar de cele mai multe ori educatorii sau chiar cadrele care lucrează acolo nu prea ascultă copiii, cât de cât să-i asculte, să le înţeleagă problema. Noi parcă suntem condamnaţi de ceva, adică ai făcut, eşti vinovat şi punct, nu stau de vorbă.
[FG1, F3]
Participanţii la focus grupuri au afirmat că, în multe instituţii, copiii poartă uniforme, dormitoarele sunt amenajate la fel, copiii primesc aceleaşi cadouri. Ab-solvenţii menţionează că, copiii nu au libertatea să-şi planifice timpul care este încărcat cu activităţi pe care sunt obligaţi să le realizeze.
Noi nu aveam timp liber. Era tot pe ore, era regim. După masă deodată pe teren. Numai că ce nu mi-a plăcut că tema de meditaţie era, tema pentru acasă să ne-o facem, erau prea multe ore şi aveam mai puţin timp liber.
[FG1, B4]
O altă critică exprimată de către participanţi a fost că în aceste instituţii nu sunt formate persoane independente.
Prea mult îi dădăcesc într-un sens oarecare. Dimi-neaţa îi trezesc, seara îi culcă, la mîncare îi cheamă.
[FG1, F4]
Trebuie să începi să organizezi timpul. Dar asta e greu. Nu e greu, dar e foarte greu.
[FG2, B5]
Mulţi copii din şcolile-internat se tem de greutăţi şi de responsabilităţi. Fiindcă odată ce tu eşti integrat într-o organizaţie, tu trebuie să fii responsabil, trebu-ie să fii punctual, trebuie să îndeplineşti cerinţele. Ai şi drepturi, dar ai şi obligaţii odată ce eşti integrat. Şi atunci când văd că au aşa de multe obligaţii, se tem şi de asta se gândesc „Eu pentru 1000 de lei să fac asta? Nu pot. Asta e imposibil ca eu să fac! Nu pot! Nu-i în puterile mele!”. Şi ei fug de asta şi găsesc altele…
[FG1, F3]
Chiar dacă au crescut separaţi de părinţi, mulţi tineri absolvenţi se gândesc să-şi întemeieze cândva o familie. Unii o fac foarte repede după absolvire. Pentru ei este o „cale mai uşoară” continuând să se bazeze, în mod spe-cial, pe ajutorul primit de la stat sau de la alte organizaţii, care, după părerea lor, sunt obligate să îi ajute.
Alţii consideră că întemeierea unei familii este o mare responsabilitate; experienţa de îngrijire în instituţie le-a format speranţele şi aspiraţiile pentru viitorul lor.
Jumătate din colegii mei îs căsătoriţi deja, unii au şi copii.
[FG1, B3]
Sunt şi copii de aceştia care poate nu au pe cineva, dar dacă aveau tăria asta de caracter să reuşească, că reuşeşti dacă vrei, aleg calea cea mai uşoară: să te căsătoreşti la 16 ani sau să începi să consumi alcool sau nu ştiu ce acolo, să lucrezi la un lucru care poate nu-i atât de convenabil şi de corect să-l faci la vârsta noastră. Şi găsesc altă modalitate de a face bani uşor sau să se aranjeze foarte uşor undeva, care pe viitor nu o să-i prindă bine. Aşa că eu cred că orice copil are posibilitate.
[FG1, F3]
Aşa s-a format deja mentalitatea şi lui (absolventului instituţiei) îi pare că toţi sunt obligaţi lui să-i facă. Numai el nu-i obligat să facă nimic.
[FG1, F3]
62 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Eu cred că niciunul din noi nu ar dori ca copiii lor să ajungă pe acelaşi drum pe care l-am avut noi. De aceea e şi o responsabilitate foarte mare.
[FG1, B3]
Când va fi (să am familie), eu cred că copiii mei nu vor fi aşa (cum am fost eu).
[FG2, B3]
Vrem ca copiii noştri să nu ajungă aşa ca şi noi. [FG2, B5]
În situaţia noastră noi ne uităm şi-i apreciem foarte mult pe acele persoane care au grijă de copiii lor. Noi tot vrem aşa ceva. Totul ajunge la familie.
[FG2, B2]
Cei care au participat la focus grupuri afirmă că înte-meierea unei familii este o responsabilitate pe care ei nu şi-o pot asuma în momentul de faţă. Principalul impedi-ment, în viziunea lor, este că ei nu au o locuinţă perma-nentă. Mulţi participanţi sunt optimişti pentru că sunt tineri, pot munci şi nu le este frică de greutăţi. Cea mai mare dorinţă a lor totuşi este să aibă o casă.
Pentru ca să ai familie şi copii trebuie să ai unde trăi, casa ta. Dacă nu ai unde trăi, de ce să faci copilul tău să se chinuiască.
[FG1, B2]
(Dacă aş avea o baghetă magică) să fac aşa dintr-o dată să apară o locuinţă.
[FG1, B3]
Unii participanţi nu au o reţea largă de sprijin la părăsi-rea instituţiilor. Ei se bazează doar pe propria persoană atunci când întâmpină greutăţi. Unii din ei dezvoltă greu încrederea în sine şi în alţi oameni.
Eu chiar şi acum, sunt unele lucruri care mi-i greu, dar nu apelez la nimeni şi încerc să fac singură, chiar dacă durează mai mult timp. Da, e mai bine singură.
[FG1, F4]
Am prieteni. Pe profesorii noştri îi consider ca prie-teni. Asistentul social la mine e ca prieten. Şi colegele de cameră tot.
[FG1, F2]
Sunt unele situaţii când pur şi simplu ţii totul în tine şi nu poţi spune nimănui nimic. Nu deseori, dar se întâmplă.
[FG2, B1]
Nu ne place să spunem ceva la prieteni, că nu toţi te înţeleg.
[FG2, F1]
Eu niciodată nu am avut încredere în nimeni. Nici chiar în fratele meu nu aveam încredere. Aveam încredere doar într-un singur frate şi în soră. Dar nu aveam încredere în cel de-al doilea frate. Chiar şi acum rudele, nu contează cine, ei te dezamăgesc. Ei se vor uita la tine cu nişte ochi sinceri…
[FG2, B3]
Singur pentru tine. Uneori îţi pui întrebarea „La ce bun toate acestea?”. Şi, într-o asemenea stare, nu mai vrei nimic, pur şi simplu ai aşa o dorinţă… După asta te calmezi şi începi să judeci raţional, înţelegi totul. Sensul nu e greu de găsit. E greu să crezi că vei putea face asta. Toţi îţi pun beţe în roate sau îţi aruncă pietre în spate.
[FG2, B1]
Printre lucrurile cele mai dureroase exprimate de către unii tineri nu sunt nici pedepsele şi nici condiţiile de trai, ci aşteptarea. Tinerii absolvenţi şi-au amintit de colegii care aşteptau mereu că cineva va veni să-i ia acasă. Dacă unii copii mergeau acasă, în week-end, de sărbători sau în vacanţă, alţii rămâneau în şcoala-internat tot anul.
Cel mai greu a fost când ajungeai sâmbăta, duminica şi vedeai că toţi se duc acasă şi tu rămâi în cămin acolo (la colegiu). Asta a fost tot greu. Şi asta până ştiu şi pe urmă nu te mai întreabă.
[FG2, F1]
Că trebuiai să rămâi în cămin (la colegiu). Şi prima jumătate de an toţi te satură „Dar ce rămâi în că-min? Dar ce stai în cămin? N-ai unde te duce?”.
[FG2, B5]
Momentul separării de instituţia rezidenţială este unul dificil pentru unii absolvenţi participanţi la discuţiile în focus grupuri. Ei au menţionat că ar dori/au avut dorinţa măcar pentru scurt timp să se întoarcă în instituţie, aco-lo unde au crescut împreună cu colegii şi profesorii.
63Constatări
Ce aş spune eu? Nu ştiu. De fiecare dată când mă duc acolo, ceea ce am în gând, sincer să vă spun, aş spune că aş vrea să mă mai întorc încă măcar pentru un an aici ca să învăţ. Am aşa o tendinţă, pentru că am trăit toată viaţa acolo şi mă trage doar acolo. E greu fără colegi, fără profesori, mai ales că atâta timp i-ai cunos-cut. Şi la un moment dat toţi se duc în diferite părţi.
[FG2, B3]
Eu chiar din clasa întâi mă gândesc să mă duc. Nu numai pe un an. Din clasa I încă o dată.
[FG2, B5]
E ca o familie mare. Şi ca şi în fiecare familie, sunt interesele proprii şi majoritatea claselor se divizează în grupe. În clasă sunt câteva grupe. Aceştia se plimbă cu aceştia şi la aceia nu se poate de apropiat. Fac una, a doua, a treia şi nouă ne este dor după toate acestea.
[FG2, B1]
Da, e o familie. Şi tu ai fost rupt din această familie. [FG2, M6]
Ceea ce îşi amintesc cel mai des absolvenţii instituţiilor sunt: programul rigid, şotiile, unii educatori, condi-ţiile de trai mai bune faţă de cele din cămine, cadou-rile mult aşteptate de sărbători, activităţile sportive, competiţiile.
Eu îmi aduc aminte de multe ori de condiţiile care erau acolo şi care acum îs la cămin. Îs foarte bune acolo condiţiile. Şi acum când trăim la cămin, eu permanent vreau să mă duc acolo în cameră. Spălam pe jos şi dimi-neaţa, şi seara, ştergeam praful permanent.
[FG1, F2]
Şi eram mulţi de la început. Eram foarte mulţi. Pe urmă, cu timpul, s-au dus clasele şi au rărit şi numă-rul de copii. Şi am avut mai bune condiţii.
[FG1, B4]
Cadourile care le primeam. Aşteptam, Doamne! Chiar acum când am petrecut noi Anul Nou, Cră-ciunul stăteam şi mă gândeam „Doamne, eu acum trebuia să primesc cadouri”.
[FG1, F2]
Când venea Anul Nou sau Paştele. Când veneau sărbătorile, aşteptam mai repede. Aşteptam ziua în care o să vină cadourile.
[FG1, F1]
Noi ne aducem aminte tot… Erau săli de sport, ne ocupam cu sportul, aveam competiţii… Noi nu aveam timp liber. Era tot pe ore, era regim. După masă deodată pe teren. Numai că ce nu mi-a plăcut că tema de meditaţie era, tema pentru acasă să ni-o facem, erau prea multe ore şi aveam mai puţin timp liber.
[FG1, B4]
La şcoala-internat o zi seamănă cu alta. E totul identic. Nu se petrece nimic nou. Şi asta devine aşa rutină, rutina asta te plictiseşte. Devii aşa parcă faci totul ca… nu ştiu… În fiecare zi e acelaşi lucru. Tu ştii că la ora asta trebuie să te scoli, la ora asta trebuie să te duci la ore, la ora asta trebuie să vii, la ora asta trebuie să faci asta. Fiecare oră era calculată.
[FG1, F3]
Eu am avut o educatoare care, orice ar fi făcut clasa noastră, lua toată vina asupra sa. O chema L***. Ea nu era dintre acei oameni care, dacă ai făcut ceva, se ducea la director şi-i spunea „Acesta şi acesta au făcut asta”. Nu era trădătoare. Ea mai era certată uneori şi de către director.
[FG2, B3]
Dar noi fugeam noaptea la magazin. Nu noi ne duceam, dar îi trimiteam pe cei mai mici la magazin, peste fereastră. Şi el fuge la magazin. Şi odată l-am văzut pe unul şi l-am ridicat. Şi paznicul a luminat cu lanterna în noi. Noi numai l-am ridicat, i-am văzut mâna şi imediat îi dăm drumul. Şi el cade. Şi el încă ne înjura direct.
[FG2, B1]
Noi la şcoală am avut un educator pe timp de noapte şi aşa s-a întâmplat că eu am lovit-o cu perna peste cap. Totul a fost în regulă. Eu îl aşteptam pe un băiat, dar în locul lui a venit ea.
[FG2, B6]
64 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Din comentariile absolvenţilor participanţi la discuţiile în focus grupuri reieşea clar că viaţa în instituţie nu era atât de rea şi că viaţa în afara instituţiei nu este atât de bună.
evAluAreA durAbilității: în Ce MăSură rezultAtele obținute Sunt durAbile?
În ce constă rolul de lider al Guvernului și care sunt perspectivele pentru dezvoltarea ulteri-oară a intervențiilor de acest tip după ce se va încheia suportul extern? În ce măsură grupu-rile țintă relevante (ministere, experți, ONG-uri, grupuri de beneficiari) au fost implicate în implementarea și monitorizarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului?
UNICEF le-a declarat evaluatorilor că Guvernul pla-nifică să elaboreze o strategie nouă în 2012 pentru o reformă mai amplă a sistemului de protecţie a copilu-lui şi familiei. Prin urmare, rezultatele acestei evaluări vor informa noua strategie. Dar, până când vor fi luate măsuri concrete pentru a redirecționa economi-ile obţinute din închiderea instituţiilor şi reducerea numărului de copii instituţionalizaţi către finanţarea serviciilor alternative ale APL, există îndoieli cu privi-re la durabilitatea asigurată de Guvern şi continuarea dezvoltării serviciilor după finalizarea sprijinului financiar extern.
Raportul Anual al Unității de Dezinstituţionalizare pentru 2012 indică că şase instituții au fost închise în anul 2012, altele patru urmează să fie închise în 2012, iar patru instituții urmează a fi reorganizate în acelaşi an. ME a adoptat un Ordin50 privind închiderea a nouă şcoli-internat generale, 10 şcoli-internat auxiliare, trei şcoli-internat speciale şi o şcoală-internat de tip sana-torial până în 2015. Mai puţin evident este dacă capa-citatea tehnică de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului va fi durabilă în cazul în care donato-rii internaţionali se vor retrage.
În cadrul vizitelor în raioane organizate pentru a observa procesul de prevenire a instituţionalizării şi de
50 Guvernul Republicii Moldova, Ordinul Ministerului Educaţi-ei Nr.255 din 25 aprilie 2012.
reintegrare a copiilor din instituţii, precum şi în cadrul focus grupurilor cu asistenţii sociali comunitari, evalu-atorii au identificat două tipuri sau categorii de asis-tenți sociali comunitari — persoane-cheie în preveni-rea instituţionalizării şi în asigurarea şi monitorizarea reintegrărilor. Evaluatorii au remarcat o categorie de asistenți sociali comunitari angajați de Secţiile/Direcţi-ile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, fiecare din ei fiind încărcat cu un volum mare de lucru legat de administrarea pensiilor şi prestaţiilor băneşti cu presupunerea că ei vor gestiona cazurile de preveni-re şi reintegrare. Evaluatorii, de asemenea, au identi-ficat o a doua categorie de asistenţi sociali comunitari asociați cu anumite ONG-uri partenere, care lucrează cu instituţiile rezidenţiale în vederea reintegrării copi-ilor în familia biologică sau extinsă, pentru a preveni intrările noi şi, într-o măsură mai mică, a organiza plasamentele în serviciul de asistenţă parentală profe-sionistă. Trei din patru ONG-uri, care implementează dezinstituționalizarea au negociat acorduri ce prevăd că asistenții sociali comunitari implicaţi în dezinsti-tuționalizare vor fi absorbiți/angajați de autorităţile publice locale.
Evaluatorilor li s-a comunicat că asistenţii sociali comunitari angajaţi de către APL au beneficiat de o formare iniţială relativ scurtă de două săptămâni ofe-rită de Secţiile/Direcţiile raionale de Asistenţă Socială, urmată de instruiri continue periodice. Eficacitatea acestor formări inițiale atât de limitate în furnizarea competențelor suficiente pentru a gestiona prevenirea, reintegrarea şi plasamentul în serviciile alternative trebuie să fie pusă la îndoială. Experienţa de dezin-stituţionalizare din alte ţări arată că asistenţii sociali comunitari nu pot combina în mod eficient această responsabilitate cu responsabilitatea de administrare a prestaţiilor băneşti şi pensiilor.
Asistenţii sociali care au participat la focus grupuri au fost critici în ceea ce priveşte formarea pe care au pri-mit-o. Unii chiar au numit-o haotică.
65Constatări
Noi suntem de la început, noi cei care am împlinit 5 ani. Dar ştiţi cum, noi am lucrat, am mai lucrat şi cu proiectul FACT. Ei aveau uneltele altele, ai noştri alte unelte. Fiecare asistent, cum l-a ajuns capul, aşa a făcut, aşa a implementat şi e haos.
[F, 43 ani, asistent social de 5 ani, raionul Ungheni]
De abia acum se formează standardele. [F, 37 ani, asistent social de 5 ani, raionul Ungheni]
Alții au fost mai apreciativi.
În HIV/SIDA am fost instruiţi, în trafic de fiinţe umane, în procesul acesta de supervizare. În mul-te domenii. Pentru mine a fost util. […] Am aflat toate metodele de protejare, cum să lucrăm cu astfel de persoane, fiindcă noi nu trebuie să facem discriminare.
[F, 25 de ani, asistent social de 3 ani, raionul Sîngerei]
Din cauza dificultăţilor întâlnite în munca de zi cu zi, în special, numărul foarte mare de cazuri pe care asisten-ţii sociali comunitari trebuie să le gestioneze, utilitatea acestor instruiri este adesea compromisă. Unii asistenţi sociali susţin că nu duc lipsă de cunoştinţe, ci de posibi-litatea de a aplica în practică tot ceea ce învaţă.
Cunoştinţe avem,dar nu avem timp ca să le aplicăm în practică. Nu reuşim. Sunt multe. Chiar într-ade-văr, dacă am activa într-o direcţie, cu o categorie de persoane, poate ar fi mai uşor. Dar aşa…
[F, 43 de ani, asistent social de 5 ani, raionul Făleşti]
Evaluatorilor li s-a comunicat că fluctuația anuală în rândul asistenților sociali comunitari este înaltă. Re-prezentanţii Unității de Dezinstituţionalizare au men-ţionat un raport elaborat de către consultanți externi pentru MMPSF privind funcționarea programului de ajutor social. Angajaţii Unității de Dezinstituţionalizare le-au declarat evaluatorilor că raportul51 făcea referire la fluctuația foarte înaltă în rândul asistenților sociali comunitari — 58% în Călăraşi, 71% în Floreşti şi 33% în
51 Evaluatorii nu au putut obține o copie a acestui raport şi nu pot confirma aceste cifre.
mun. Chişinău. Fluctuația înaltă de personal înseamnă irosirea investiţiilor în formare şi pierderea cunoştinţelor şi a experienţei dobândite la locul de muncă.
Fluctuaţia asistenţilor sociali este foarte mare. Prima cauză sunt salariile mici sau insuficiente. Situaţia este destul de interesantă. În timp ce un asistent social dintr-o localitate rurală acoperă 3000 de locuitori, un asistent social dintr-o localitate urbană acoperă 5000 de locuitori şi acest număr poate să nu pară atât de mare. Dar, având în vedere situaţia social-economică din Republica Moldova, este destul de complicat şi dificil pentru ei să lucreze şi să acopere toate cerinţele. Fişele lor de post specifică clar sarcinile şi respon-sabilităţile pe care le au, dar, uneori, ei fac mai mult decât este prevăzut şi, de la lansarea reformei în acest domeniu, eu nu pot spune că volumul de muncă s-a dublat, în unele cazuri, acesta chiar s-a triplat. Deoarece a fost introdusă o prestaţie bănească nouă — ceea ce am menţionat mai sus — alocaţia pentru perioada rece a anului şi ajutorul social, care necesită un volum mare de muncă şi asistenţii sociali nu au timp suficient pentru a se ocupa de managementul de caz, serviciile sociale şi lucrul cu comunitatea. Iată de ce, asistenţii sociali se ocupă în prezent numai de prestaţii băneşti. Eu nu pot spune că ei nu fac deloc management de caz. Ei fac, dar într-o proporţie foar-te mică şi nu în corespundere cu aşteptările noastre.
[oficial de vârf, MMPSF]
În ceea ce priveşte resursele umane, vreau să vor-besc despre obstacole. În 2007, a fost creată reţeaua naţională de asistenţi sociali şi aşteptările erau foarte mari, în special, în ceea ce priveşte prevenirea institu-ţionalizării copiilor. Din păcate, fluctuaţia de cadre este destul de înaltă.
[oficial, Unitatea de Dezinstituţionalizare]
Totodată, evaluatorilor le-a fost comunicat faptul că asistenţii sociali comunitari asociați cu activitatea ONG-urilor de închidere sau reformare a unei institu-ţii au beneficiat de o instruire mult mai profundă de la ONG-ul responsabil de implementare, care, de aseme-nea, a acordat suport tehnic şi supervizare continuă. Asistenţii sociali au activat în echipe mobile de sprijin reciproc şi au fost asigurați cu vehicul şi şofer pentru a
66 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
face vizite la domiciliu. Cel mai important este fap-tul că ei nu sunt sustraşi de sarcini legate de pensii şi prestaţii băneşti. Asistenţii sociali comunitari, care lucrează în aceste condiţii trebuie să fie mai eficienți în realizarea prevenirii, reintegrării şi plasării în servicii alternative.
Capacitatea ONG-urilor de a asigura acest nivel de eficienţă a asistenților sociali va scădea aproape la sigur în cazul în care sprijinul donatorilor internaţionali va fi reorientat spre alte ţări. De aceea, trebuie să fie exa-minată durabilitatea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în cazul în care asistența donatorilor internaționali se va încheia, iar echipele de asistenți soci-ali implicaţi în reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului sprijinite la moment de ONG-uri nu vor fi preluate de autorităţile publice locale. Opţional, APL ar putea contracta ONG-urile pentru prestarea serviciilor de prevenire şi dezinstituţionalizare, dacă acest lucru ar fi fost permis de legislaţia primară şi secundară, iar Guvernul ar fi alocat bani pentru aceasta.
Trei din patru ONG-uri, care implementează dezinsti-tuţionalizarea, au negociat acorduri de preluare de către structurile APL a asistenţilor sociali comunitari implicaţi în procesul de dezinstituţionalizare. Un ONG gestionea-ză nouă echipe multidisciplinare mobile ale căror salarii şi costuri de funcţionare sunt acoperite de ONG-uri pe un termen de doi ani. Ulterior, costurile urmează să fie preluate de APL. Asistenţii sociali comunitari din cadrul acestor echipe sunt plătiţi conform aceleiaşi grile de sala-rizare ca şi asistenţii sociali comunitari angajaţi de Secţii-le/Direcţiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei. Costurile pentru două echipe au fost preluate deja de către APL.
Un alt ONG are un acord prin care asistenţii sociali comunitari implicaţi în procesul de dezinstituţionalizare sub supravegherea acestuia sunt angajaţi de către direcția raională de asistenţă socială. Asistenţii sociali comuni-tari implicați în procesul de dezinstituţionalizare sunt plătiţi conform aceleiaşi grile de salarizare ca şi asistenţii sociali implicați în prestarea asistenţei sociale.
Durabilitatea echipelor mobile de dezinstituţionalizare angajate de al treilea ONG va fi asigurată pe două căi. Prima opţiune prevede că administraţia raionului îşi
va asuma responsabilitatea pentru salarii şi costurile de funcţionare a echipei (lor). Opţiunea 2 prevede că una sau mai multe echipe se va înregistra la nivel local în calitate de ONG. Salariile asistenţilor sociali comunitari angajaţi de către ONG-uri sunt cu 50-60 Euro mai mari decât ale asistenților sociali comunitari angajaţi direct de către administraţia raională. O administraţie raională poate fi reticentă în a prelua aceste cheltuieli salariale suplimentare pe viitor.
O preocupare menţionată de unii intervievaţi se referă la clădirile, care rămân după închiderea instituţiilor re-zidenţiale. Ei au spus că clădirile goale au fost transferate în gestiunea APL fără finanţare pentru întreţinere. Unele clădiri sunt deteriorate şi în proces de distrugere. Unii intervievaţi şi-au exprimat îngrijorarea că organele APL ar putea fi tentate să permită unui ONG sau unei organi-zații comerciale să deschidă o nouă instituţie rezidenţială în aceste clădiri. Un oficial de vârf al autorităţilor de stat a sugerat că acestea ar putea fi folosite pentru îngrijirea rezidenţială a persoanelor în vârstă.
Utilizarea clădirilor pentru orice tip de îngrijire reziden-ţială ar fi un pas înapoi. Dacă ele nu pot fi folosite pentru servicii de susţinere a comunităţii sau pentru uz co-mercial, de ex. pentru producere sau agricultură, atunci demolarea lor ar fi o soluţie, deşi acest lucru implică costuri financiare.
Absolvenţii instituţiilor rezidenţiale, care au participat la focus grupuri organizate de IMAS şi-au exprimat scep-ticismul cu privire la reforme. Ei consideră că serviciile alternative sunt o soluţie bună pentru copiii rămaşi fără îngrijire părintească, dar nu cred că reforma va fi im-plementată, deoarece, în opinia lor, timpul planificat nu este suficient pentru a-i pregăti pe îngrijitori şi asistenții parentali profesionişti.
Ei trebuie să pregătească părinţii pentru aceasta. Dar va trebui foarte mult timp, aproximativ 20 de ani, pentru a schimba situaţia.
[FG1, B, Absolvent de instituţie, 21 de ani, Chişinău]
Participanţii au spus că, după ce numărul de copii a scăzut, iar condiţiile au devenit mai bune, în camere au început să trăiască mai puţini copii, iar în clase să fie mai puţini elevi. După părerea lor, formarea unor centre
67Constatări
rezidenţiale pentru un număr mai mic de copii care ar frecventa şcoala comunitară este o soluţie potrivită.
…de a forma din şcoli-internat în centre de plasa-ment temporar de 7-8 persoane, ca să nu mai locu-iască atât de mulţi, ca să se simtă cel puţin ca acasă, adică să fie ca asistenţii sociali să formeze o familie şi copiii să trăiască… Şi ideea asta îmi pare mult mai eficientă decât cea de a fi ţinuţi pe un teritoriu, să nu vadă nimic, şi apoi îi dai drumul la 16 ani.
[FG1, F. Absolvent de instituție. 18 ani. Chişinău]
Directorul unui ONG a subliniat mecanismele de implementare în raioanele unde operează ONG-ul respectiv. Ea a explicat că acţiunile sunt ghidate de un grup comun de coordonare, al cărui membri sunt vice-preşedintele raionului responsabil de probleme sociale, şefii direcțiilor raionale relevante, ONG-uri relevante şi reprezentanţii Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate. Grupul comun de coor-donare este susţinut de un sub-grup tehnic format din specialişti raionali în protecţia familiei, copiilor rămaşi fără îngrijire părintească şi în educaţia incluzivă, di-rectorul instituţiei rezidenţiale, angajaţii organelor de poliţie, membrii Comisiei pentru problemele minorilor şi Inspectorul pentru minori. În raion a fost creat un sub-grup de asistenţi sociali format din asistenţi sociali comunitari şi supervizorii lor, un profesor şcolar, un poliţist şi Inspectorul pentru minori.
După cum s-a menţionat mai sus, Consiliul naţional, care coordonează acţiunile reformei cuprinde reprezen-tanți ai Ministerelor şi ONG-urilor, dar nu conţine şi o voce directă a copiilor şi familiilor afectate de reforme. Recent, un ONG a înființat Consilii Consultative ale Copiilor în raioanele în care activează ONG-ul. Membrii acestor Consilii sunt copii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani. Ei monitorizează aplicarea drepturilor prevăzute în CDC în şcoli şi serviciile locale şi sporesc nivelul de informare despre drepturile prevăzute în CDC în rândul elevilor şi profesorilor. Grupurile de monitorizare ale copiilor, care activează în Leova şi Orhei au colectat date şi au prezentat rapoarte. Ei au elaborat un raport privind dreptul la educație, care a fost prezentat la nivel de raion şi Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului.
Fluctuaţia înaltă în rândul asistenţilor sociali, volumul înalt de lucru legat de administrarea asistenţei băneşti şi de implementarea dezinstituţionalizării, precum şi de monitorizarea copiilor în familii, şi sistemul aprobat de MF pentru redirecţionarea resurselor financiare ob-ţinute din procesul de dezinstituţionalizare constituie o ameninţare pentru eforturile ulterioare de dezinstitu-ţionalizare a copiilor şi prestare a serviciilor de sprijin familial.
În ce măsură contribuie activitățile asociate cu implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului la sporirea capacităților instituționale ale actorilor / constituenţilor? În ce măsură resursele umane (profesioniști / experți), atât de nivel național cât și local, au fost împuternicite să continue transferul de cunoștințe?
Dacă structurile de planificare şi monitorizare de nivel raional, menționate de către directorul unui ONG, vor fi folosite şi în alte raioane, poate exista un anumit nivel de optimism că experienţa şi cunoştinţele respective vor fi încorporate cel puţin în raioanele în care au lucrat ONG-urile. Dar, ONG-urile nu implementează reforma sistemului de îngrijire a copilului în toate raioanele din Republica Moldova. În cazul în care banii donatorilor internaţionali vor fi redirecţionaţi în altă parte, nu putem presupune că activitatea ONG-urilor va continua la acelaşi nivel, cu excepţia cazului în care MMPSF îşi va asuma un rol mult mai activ de susţinere a APL raiona-le, care sunt mai puţin active în contractarea prestării serviciilor de prevenire şi dezinstituţionalizare de la ONG-urile locale.
Șeful Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturi-lor copilului din cadrul MMPSF le-a declarat evaluatori-lor că Secţiile/Direcţiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei au avut responsabilitatea pentru for-marea asistenţilor sociali comunitari — persoane-cheie în serviciile de prevenire şi dezinstituţionalizare. Potrivit reprezentantului MMPSF, Ministerul a organizat două cicluri de formare iniţială şi un ciclu de formare conti-nuă pentru toţi asistenţii sociali comunitari în perioada 2007-2010. În aceeaşi perioadă, specialiştii în protecţia copilului au beneficiat de un şir de instruiri tematice în
68 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
domeniul lor de competenţă şi au participat la formarea formatorilor. Formarea specialiştilor din cadrul Secţii-lor/Direcţiilor raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei a fost efectuată în baza Curriculumului şi suportului de curs aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Printr-un alt ordin al Ministrului a fost aprobată Strategia pentru Dez-voltarea Formării Profesionale Continue a lucrătorilor angajaţi în sistemul de asistenţă socială.
Este discutabil dacă aceasta este cea mai eficientă cale de a investi în competenţele tehnice şi profesionale ale personalului cheie cu responsabilităţi de protecţie a copilului.
Care este viabilitatea financiară / economică pentru durabilitatea rezultatelor Strategiei naționale și Planului de acțiuni?
Perioada de implementare a Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni se încheie în 2012. În acest sens, viabilitatea financiară a sa nu este foarte relevantă. Cu toate acestea, ME a emis un Ordin privind închiderea sau reorganizarea mai multor instituții până în 2015. Evaluatorii au fost informaţi, de asemenea, că Guvernul Republicii Moldova este pe cale să înceapă un proces de consultare cu scopul de a elabora o strategie naţională mai vastă de protecţie a copilului şi familiei.
Viabilitatea financiară a acestor acţiuni va fi pusă la îndoială dacă; • economiile obţinute din închiderea instituţiilor nu
vor fi redirecționate către serviciile alternative şi educaţia incluzivă
• finanţarea donatorilor internaţionali pentru refor-ma sistemului de îngrijire a copilului va scădea, iar Guvernul nu va compensa deficitul.
evAluAreA Abordării bAzAte Pe reSPeCtAreA drePturilor oMului: în Ce MăSură rezultAtele ProieCtului Contribuie lA reAlizAreA drePturilor CoPilului și în Ce MăSură Au Contribuit lA AbordAreA ASPeCtelor interdiSCiPlinAre Cheie?
Implementarea Strategiei naționale și Planu-lui de acțiuni a contribuit activ la promovarea drepturilor copilului?
Implementarea Planului de acţiuni contribuie la respec-tarea drepturilor copiilor reintegraţi şi copiilor preve-niți de la instituţionalizare de a creşte în familie, dar peste 5500 copii continuă să se afle în instituţii cu toate implicaţiile pentru sănătatea, educaţia şi dezvoltarea lor. După cum este menţionat mai sus, certitudinea că toate celelalte drepturi ale copiilor sunt respectate nu este atât de mare.
Promovarea drepturilor copiilor cu disabilităţi pare a fi deosebit de dificilă. Evaluatorii au fost informaţi de către directorul Centrului de plasament temporar şi reabili-tare pentru copii de vârstă fragedă din Chişinău aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii că, copiii s-au aflat în Centru, în mediu, timp de 12 luni înainte de a se muta într-o familie sau în alte servicii. Cu toate acestea, direc-torul unui ONG a menţionat că copiii fără disabilităţi petrec mai puţin timp în instituţiile pentru copii sub trei ani decât copiii cu disabilităţi. Ea le-a spus evaluatorilor că 8 din 13 copii, care s-au aflat în instituţie mai mult de doi ani erau copii cu disabilităţi.
Un ONG lucrează în cadrul reformei rezidențiale cu instituţia rezidenţială specială pentru băieţi şi bărbaţi cu disabilităţi intelectuale din Orhei, dar evaluatorii nu au fost informați despre o iniţiativă similară la instituţia rezidenţială specială pentru fete cu disabilităţi intelec-tuale din Hînceşti. Situaţia copiilor cu disabilităţi din instituţiile din Orhei şi Hînceşti pare a fi deosebit de greu de rezolvat.
69Constatări
Reintegrarea copiilor cu disabilităţi sau plasarea lor în servicii alternative constituie o provocare mare, dar, după cum a declarat un reprezentant al unui ONG, acest lucru trebuie să fie însoţit de eforturi de schimbare a atitudinii publicului larg faţă de disabilitate pentru a integra cu succes copiii cu disabilităţi în societate. Constatările sondajului telefonic efectuat de IMAS, care sunt prezentate mai jos, sugerează că există motive de a considera că atitudinea publicului larg față de copiii cu disabilități poate fi mai deschisă. 85% din respondenți au declarat că ar permite copilului lor să se joace cu un copil cu disabilități. 80% din respondenți au declarat că ar fi de acord ca copilul lor să trăiască în aceeaşi casă cu un copil cu disabilități. 73% au declarat că ar permite ca copilul lor să studieze în aceeaşi clasă cu un copil cu di-sabilități. Interesant este faptul că proporția persoanelor care au exprimat o atitudine pozitivă a fost, mai mult sau mai puțin, egală în toate categoriile de vârstă. Răspunsu-rile pozitive nu au venit doar de la generațiile mai tinere.
Angajaţii Unității de Dezinstituţionalizare le-au declarat evaluatorilor că Activităţile nr. 7 şi 8 din Componenta 3 a Planului de acţiuni – Elaborarea şi implementarea programelor de instruire pentru îngrijirea, recuperarea şi protecţia copiilor cu disabilități. şi Introducerea modulu-lui „Recuperarea şi protecţia copilului cu disabilităţi” în curriculumul de formare continuă a specialiştilor din alte domenii, care, în activitatea lor, interacţionează cu copiii cu disabilităţi şi familiile lor nu au fost implementate. Ei au spus că au fost elaborate Manuale Operaţiona-le pentru a susține serviciile sociale specializate ale Keystone: casa comunitară, echipa mobilă, locuința protejată și asistentul personal. Manualele urmează să fie aprobate de MMPSF. Unitate de Dezinstituţio-nalizare, de asemenea, a elaborat un ghid, Proceduri standardizate de lichidare a instituțiilor rezidențiale, care încă nu a fost aprobat.
În ce măsură și în ce mod Strategia națională și Planul de acțiuni asigură non-discriminarea și echitatea? Strategia națională și Planul de acțiuni sunt sensibile la dimensiunea de gen?
După cum este menționat mai sus, copiii cu disabilităţi şi copiii sub trei ani nu par să fi beneficiat de acțiunea reformei în aceeaşi măsură ca şi alţi copii.
Constituenţii guvernamentali şi neguvernamentali intervievaţi de către evaluatori au spus că copiii din mi-norităţile etnice nu sunt supra-reprezentaţi în instituţii. Asistenţii sociali care au participat la discuţiile în focus grupuri au declarat că nu există o supra-reprezentare a copiilor Romi în instituţiile rezidenţiale.
Problema e că (Romii) abandonează şcoala. „Vină la şcoală”. Trebuie să umbli să-i rogi. Ştiu tot timpul că azi nu are cu ce se încălţa. I-am cumpărat de încăl-ţat. Mâine nu are cu ce se îmbrăca. Şi asta e. Dar aşa discriminare nu.
[F, 41 ani, asistent social de 3 ani, raionul Făleşti]
La mine Romii din teritoriu sunt familii organiza-te, disciplinate. Nu sunt murdari, cum sunt alţii că umblă. Se duc la şcoală, peste hotare.
[F, 45 ani, asistent social de 5 ani, raionul Sîngerei]
Sunt la evidenţă. Câteodată ni se cere o statistică, numărul total de Romi pe care îl avem în sat şi noi trebuie să-i luăm la evidenţă. Fetiţa în fiecare an merge la tabără cu copiii moldoveni şi nu-s probleme. Niciodată nu am avut probleme. Este acceptată în grup.
[F, de 25 de ani, asistent social de 3 ani, raionul Sîngerei]
Ei pot să creeze probleme din altă parte: că nu frec-ventează regulat şcoala, însuşita, grădiniţa.
[F, 37 ani, asistent social de 5 ani, raionul Ungheni]
Dacă să luăm aşa, la drept vorbind, ei au 10 copii, dar pe toţi îi ţin. Ei la internate nu dau.
[B, de 24 de ani, asistent social 7 luni, raionul Ungheni]
N-au acte. Vin, solicită ajutor, nu au acte. [F, 32 ani, asistent social 5 luni, raionul Ungheni]
Sunt mai puţini predispuşi să instituţionalizeze. Cu ei mai degrabă să te duci în instanţe, să-i faci xerocopii, să-i faci toate documentele.
[F, 32 ani, asistent social de 4 luni, raionul Leova]
Un reprezentant al unui ONG crede că băieţii sunt instituţi-onalizaţi într-o măsură mai mare, deoarece, ei pot prezenta un comportament mai dificil în şcoli, iar plasarea lor într-o instituţie rezidenţială poate fi o soluţie la comportamentul
70 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
dificil. Un alt reprezentant al ONG-urilor crede că este mai uşor de a plasa fete în familiile asistenţilor parentali profesionişti decât băieţi. Dar, fără un sistem eficient şi exact de management al informaţiei, care să urmărească caracteristicile de gen şi alte caracteristici ale copiilor din instituţii sau preveniţi de la instituţionalizare nu este posibil de a verifica aceste afirmaţii.
O bază naţională de date, care ar înregistra şi urmări soluţiile APL pentru copiii şi familiile vulnerabile ar permite managerilor strategici şi operaţionali şi evalua-torilor să observe dacă şi când au loc cazuri de discrimi-nare în instituţii rezidenţiale, în familiile biologice sau în serviciile alternative. Evaluatorii presupun că o astfel de bază de date ar duce evidenţa datelor despre gen şi apartenenţa etnică. Activitatea nr. 1 din Componenta 5 — Monitorizare şi Evaluare prevedea crearea unei baze naţionale de date online privind copiii şi familiile aflate în dificultate. Această bază de date ar trebui să permită urmărirea datelor despre gen şi apartenenţa etnică în procesul de luare a deciziilor cu privire la plasamente şi
dezinstituţionalizare. După cum a fost menţionat, acest sistem informaţional nu a fost dezvoltat, de aceea, nu este posibil de a spune dacă implementarea Planului de acţiuni a fost sensibilă la dimensiunea de gen şi a fost non-discriminatorie.
Nici una din cele 61 Activităţi ale Planului de acţiuni nu abordează explicit posibilitatea unei dimensiuni de gen sau echitate în plasamentele rezidenţiale sau în acţiunile de dezinstituţionalizare a copiilor în familii.
Studiul cauzelor abandonului copiilor menţionate52 nu indică dacă există sau nu o dimensiune de gen sau echi-tate la plasarea copiilor în instituţii.
La realizarea lucrului în teren pentru această evaluare, IMAS a asigurat un echilibru de băieţi şi fete în discuţiile în focus grupuri şi în interviurile individuale. Echilibrul de gen în rândul intervievaţilor pentru sondajul telefonic a fost reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova fără regiunea transnistreană.
52 UNICEF (2006). Abandonul copiilor în Republica Moldova. Op.cit.
71concluzii
CONCLUZII
72 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
evaluarea relevanţei1. Implementarea Strategiei naționale şi Planului de
acțiuni 2007–2012 a rezultat din Strategia Națională precedentă privind Protecția Copilului şi Familiei 2003–2008. Acesta a fost primul document, care a trasat direcțiile strategice fundamentale pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului din Republica Moldova. Există legături clare între Strategia naţională şi Planul de acțiuni 2007–2012 şi legislația primară, în special, Legea privind servicii-le sociale adoptată în 2010. Guvernul intenționează să elaboreze o nouă strategie pentru o reformă mai amplă de protecție a copilului şi familiei. Experiența dobândită prin implementarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni 2007–2012 va fi de neprețuit la elaborarea şi implementarea unei strategii noi şi mai largi de protecție a copilului şi familiei.
2. Cu excepția obiectivului, asigurarea copiilor şi familiilor cu acces la servicii sociale comunitare şi de tip familial calitative, obiectivele Strategiei națio-nale şi Planului de acțiuni 2007–2012 erau realiste şi realizabile. Este probabil nerezonabil de a crede că serviciile comunitare şi de tip familial ar putea fi implementate în toate raioanele ţării până în 2012. Cu toate acestea, copiii şi familiile din raioanele în care ONG-urile şi APL au conlucrat activ la imple-mentarea Planului de acțiuni, au acces la servicii sociale comunitare şi de educaţie incluzivă. Acestea servesc drept model de implementare pentru alte raioane unde astfel de servicii nu există încă.
evaluarea eficacităţii 3. Se pare că există o neconcordanță sau o lipsă de cla-
ritate între priorităţile politicii autorităţilor centrale privind protecţia copiilor şi familiilor vulnerabile şi implementarea acestor priorităţi de către unele APL. Reforma sistemului rezidenţial de îngrijire pare să fi avansat în raioanele unde există un an-gajament personal şi liderism al oficialilor de nivel înalt, susţinute de expertiza tehnică a ONG-urilor. Sunt necesare structuri şi procese pentru a stimula raioanele mai lente să implementeze priorităţile Gu-vernului şi să ofere îndrumări APL, care acționează contrar politicilor autorităţilor centrale.
4. Planul de acțiuni conține 61 de Activități imple-mentarea cărora are drept scop realizarea obiecti-
velor generale ale Strategiei naționale. Evaluatorii consideră că 33 de Activități au fost finalizate. Unele din aceste 33 de Activități au fost finalizate doar în raioanele în care ONG-urile au conlucrat cu APL la implementarea reformei. În raioanele în care nu a existat acelaşi nivel de asistenţă tehnică din partea ONG-urilor, aceste Activități nu au fost implemen-tate. Reieşind din aceasta, evaluatorii conchid că cele şapte Componente şi obiectivele lor specifice au fost realizate parţial sau nu au fost realizate deloc.
5. Numărul copiilor care trăiesc în instituţii a fost re-dus conform Obiectivului General nr. 1 al Planului de acţiuni. Un şir de factori au contribuit la această reducere. Raportul CASE la care s-a făcut referire mai sus, a calculat că numărul copiilor aflați în insti-tuții s-ar fi redus, chiar dacă Guvernul şi ONG-urile nu ar fi lucrat împreună la implementarea reformei, deoarece numărul copiilor mari, care absolvesc instituțiile ar fi depăşit numărul intrărilor noi ca rezultat al reducerii generale a populației de copii în ţară.
6. Realitatea este că reducerea acestui număr depăşeşte reducerea estimată cauzată de schimbările demo-grafice. Evaluatorii concluzionează că aproximativ 75% din reducerea numărului de copii aflați în insti-tuții între 2007 şi începutul anului 2012 s-a datorat implementării Planului de acțiuni de către Guvern şi ONG-uri pentru prevenirea intrărilor şi dezinsti-tuționalizarea copiilor din instituții.
7. Totuşi, peste 5200 copii continuă să se afle în instituţiile rezidenţiale. Necesitatea ca ei să trăiască în instituţii nu a fost evaluată în mod sistematic de către un personal instruit şi este foarte probabil că mulţi dintre ei ar putea fi reintegraţi în familia bio-logică sau extinsă sau plasaţi în servicii alternative, dacă va fi necesar, cu prestaţii de asistenţă socială şi / sau sprijin suplimentar în şcoala generală.
evaluarea durabilităţii8. Există mai multe aspecte referitoare la angajarea
asistenţilor sociali comunitari; fluctuația extrem de înaltă a angajaţilor, care a fost raportată MMPSF de către consultanții externi şi de câteva persoane intervievate, formarea lor iniţială scurtă de două săptămâni, precum şi capacitatea de a gestiona pre-venirea şi dezinstituţionalizarea copiilor. Fluctuația
73concluzii
înaltă de cadre trebuie să-i îngrijoreze pe manageri. Aceasta reprezintă o pierdere a investiţiilor făcute în instruire, care are, de asemenea, un cost financiar.
Două săptămâni de instruire iniţială plus instru-irea continuă pot fi suficiente pentru a gestiona administrarea pensiilor şi prestaţiilor băneşti, iar pierderea investiţiilor făcute în instruire cauzată de fluctuația înaltă de cadre nu poate afecta sem-nificativ eficienţa administrării prestaţiilor băneşti. Evaluatorii nu exprimă o viziune în privinţa acestei chestiuni. Dar experienţa internaţională indică că abilităţile şi cunoştinţele în asistenţa socială suficiente pentru a asigura protecţie, prevenire şi dezinstituţionalizare eficientă a copilului nu pot fi dobândite într-un curs de formare de două săptă-mâni şi instruiri continue periodice.
ONG-urile implicate în reforme par să fi dezvoltat un alt tip de asistent social comunitar, instruit în mod special şi cu capacităţi mai mari de a se con-centra asupra acţiunilor de reformă. În cazul în care Guvernul planifică abordări mai largi de protecţie a copilului şi familiei, probabil acum este momen-tul să ia în consideraţie instituţionalizarea tipului evoluat de asistent social comunitar în structurile de stat şi un sistem naţional consecvent de formare şi educaţie pentru specialiştii în protecţia copilului şi familiei.
9. Energia şi angajamentul ME în reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului reduc la maxi-mum probabilitatea că reformele sale s-ar putea inversa şi că Ministerul va deschide instituţii noi sau va permite ca numărul de copii plasaţi în îngrijire rezidențială să crească din nou. În acest sens, refor-mele ME sunt durabile.
10. Capacitatea ME şi APL de a continua procesul de reformă în ceea ce priveşte cele 23 de instituţii iden-tificate pentru închidere în perioada 2012 - 2015 depinde fie de capacitatea ONG-urilor de a asigura finanţarea donatorilor pentru implementarea acţiu-nilor, fie de contractarea de către Guvern a servici-ilor de implementare a reformelor de la ONG-uri. Finanţarea din partea donatorilor nu este asigurată, iar regulamente care ar permite contractarea nu au fost aprobate de Guvern. În acest sens, durabilitatea este sub semnul întrebării.
evaluarea eficienţei11. Reţinerea de patru ani în adoptarea unui regula-
ment privind redirecţionarea resurselor financiare de la instituţiile rezidenţiale către APL a încetinit dezvoltarea serviciilor alternative de îngrijire şi de educaţie incluzivă.
12. Constituenţii intervievaţi de către evaluatori au de-clarat că lipsa de alternative comunitare la îngrijirea rezidenţială a constituit un obstacol pentru conti-nuarea dezinstituţionalizării. Este puţin probabil că toți cei 5200 copii, care se află încă în instituţii vor fi reintegraţi în familia biologică sau extinsă, de aceea, vor fi necesare familii substitutive pentru unii dintre ei. O parte din copiii, care au nevoie de familii sub-stitutive pot fi adoptați, dar vor fi şi alţi copii care nu sunt adoptabili din punct de vedere juridic. Proba-bil mulţi din ei ar putea trăi în familiile asistenților parentali profesionişti dacă aceştia din urmă vor fi recrutaţi. Numărul relativ mic de familii de asistenţi parentali profesionişti şi case de copii de tip familie nu este proporțional cu numărul de copii, care se află încă în instituţiile rezidenţiale.
13. Reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copi-lului presupune managementul schimbării; schim-barea modalităţii de îngrijire a copiilor vulnerabili, schimbarea modalităţii de susţinere a familiilor să aibă grijă de copiii lor, schimbarea modului de activitate a angajaţilor din domeniul îngrijirii copiilor, modificarea legilor şi regulamentelor, structurilor, politicilor, procedurilor şi capacităţilor. Este întotdeauna dificil de a schimba modul în care oamenii sunt obişnuiți să lucreze, iar rezistenţa faţă de dezinstituţionalizare în instituţiile rezidenţiale poate fi înţeleasă şi previzibilă. Aceasta rezistenţă trebuie să fie depăşită. ME şi ONG-urile au făcut ca schimbarea să se producă în instituţiile subordonate ME, care sunt planificate pentru închidere. Cu toate acestea, analiza Activităţilor din Planul de acţiuni indică că mai este necesar de a schimba modul în care sunt îngrijiţi copiii cu disabilități, copiii sub trei ani şi alți copii plasaţi în instituții specializate.
14. Reţinerea în instituirea Consiliului național pentru coordonarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educației inclu-zive este regretabilă. Este evidentă necesitatea unui dialog la nivel înalt între Ministere şi ONG-uri pen-tru a face schimb de informaţii şi idei şi este bine
74 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
că Consiliul respectiv a fost creat. Cu toate acestea, reţinerile în implementarea Activităților din Planul de acţiuni, în special, dar nu doar a Regulamen-tului privind redirecţionarea resurselor financiare arată că o abordare mai activă şi mai determinată a Guvernului faţă de managementul schimbării ar fi asigurat implementarea mai eficientă şi eficace a Planului de acţiuni. Implementarea unor Activități ţine de responsabilitatea exclusivă a Guvernului, nu a ONG-urilor. Punerea în aplicare a acestor Acti-vități în timp util şi în mod eficient ţine de decizia Guvernului, nu de coordonare cu ONG-urile.
15. În vederea monitorizării implementării politicilor şi priorităților Guvernului, managerii APL şi mana-gerii strategici din cadrul administrației centrale trebuie să aibă acces la date corecte şi actualizate re-feritoare la ratele de ocupare şi fluctuație a copiilor în instituții, şi utilizarea serviciilor de prevenire şi celor alternative. Colectarea actuală de date pen-tru gestionarea eficientă a serviciilor de îngrijire a copilului este fragmentată şi, adesea, învechită în momentul în care ajunge la managerii strategici. Acest lucru face mai dificilă şi ineficientă monito-rizarea politicilor privind reformele sistemului de îngrijire a copilului.
Evaluatorilor le-a fost sugerat că ar trebui efectu-at un studiu privind copiii, care, la moment, sunt plasaţi în instituții; numărul, vârsta, sexul, motivul plasării, adresa de domiciliu, etc. Evaluatorii au exa-minat această sugestie, dar au respins-o. Un astfel de studiu ar fi costisitor şi ar arăta doar tabloul la un anumit moment în timp. Prin urmare, acest studiu ar avea o valoare limitată. Managerii trebuie să fie capabili să observe şi să monitorizeze schimbările şi tendinţele de-a lungul timpului. Dacă managerii ar avea acces la date corecte şi actualizate pentru a mo-nitoriza utilizarea serviciilor de îngrijire a copilului, ei ar fi mai bine poziționați pentru a întreprinde acțiuni de remediere pentru implementarea Activi-tăților Strategiei naționale şi Planului de acțiuni.
16. Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul ME este o resursă neprețuită pentru managementul şi monitorizarea procesului de reformă. Personalul unităţii a acumulat experienţă şi cunoştinţe semnifi-cative privind lucrurile care funcţionează şi repre-zintă un depozit important de memorie organiza-ţională. Totuşi, eficacitatea Unității este limitată de
lipsa informaţiilor actualizate privind plasamentele şi dezinstituționalizarea, copiii plasaţi în familii sub-stitutive şi copiii preveniți de la instituţionalizare. Misiunea sa se limitează la supravegherea instituții-lor ME, dar nu şi ale MMPSC, MS sau ale Primăriei mun. Chişinău. Aceasta nu este o utilizare eficientă a unei resurse atât de valoroase.
Este înţeles faptul că costurile de funcţionare a Unității de Dezinstituţionalizare sunt suportate de UNICEF. Aceasta nu este o soluție pe termen lung pentru o resursă managerială, care este absolut esențială pentru responsabilitatea Guvernului de a monitoriza implementarea reformelor în sistemul de îngrijire a copilului. În viitor, Unitatea poate să nu mai fie finanţată de către UNICEF. Dacă UNICEF va trebui să-şi retragă sprijinul financiar pentru această unitate, gestionarea şi monitorizarea reformelor va deveni şi mai dificilă, iar durabili-tatea va fi pusă sub semnul întrebării. Unitatea de Dezinstituţionalizare nu este o dotare opțională sau un lux neimportant. Ea este fundamentală pentru responsabilitatea Guvernului de a-şi monitoriza propriile politici şi strategii.
Această viziune nu este împărtăşită de MMPSF. În răspunsul la acest raport, reprezentantul Ministe-rului a spus că responsabilitatea pentru gestiunea şi durabilitatea reformelor ţine de Consiliul naţional pentru coordonare, autorităţile centrale şi locale şi partenerii de dezvoltare. Reprezentantul Ministe-rului a declarat că fiecare constituent în procesul de reformă ar putea fi reprezentat în cadrul unui grup de lucru, care ar fi responsabil de monitorizare şi analiză. Viziunea reprezentantului Ministerului este că importanţa Unităţii de Dezinstituţionalizare pentru reforma îngrijirii rezidenţiale este exagerată.
evaluarea impactului17. Copiii fără disabilităţi plasaţi în şcolile-internat
generale şi auxiliare subordonate ME au fost prin-cipalii beneficiari ai reformelor sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului şi dezinstituţionalizării, iar Ministerul a identificat alte 23 instituţii ale ME pentru reorganizare sau închidere până în 2015. Cu toate acestea, cele două instituţii pentru copii cu disabilităţi din subordinea MMPSF, institu-ţia pentru copii de vârstă fragedă subordonată
75concluzii
Direcţiei Protecţia Drepturilor Copilului din mun. Chişinău sau instituţiile pentru copii de vârstă fra-gedă şi sanatoriile subordonate MS nu beneficiază de acelaşi nivel energic de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire. Copiii cu disabilităţi, copiii afectaţi de tuberculoză şi copiii de vârstă fragedă au dreptul de a fi îngrijiţi în familie sau servicii de tip familial în aceeaşi măsură ca şi copiii fără di-sabilităţi. Experienţa internaţională arată că acest lucru poate fi făcut în cazul în care provocările sunt abordate cu energie şi imaginaţie.
18. Planul-cadru de reorganizare a sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului publicat în 2009 limi-tează prudent „reorganizarea” instituţiilor rămase la restricţionarea numărului maxim de copii pe instituţie. ME şi ONG-urile au acumulat cunoştințe şi experiență de dezinstituționalizare începând cu anul 2009 şi sunt, probabil, acum mult mai puțin precaute. Acestea au declarat pentru evaluatori că sunt motivate să reducă în continuare numărul de copii în instituţii şi numărul total de instituţii. În consecinţă, Planul-cadru este depăşit şi trebuie să fie revizuit.
19. Consiliul național pentru coordonarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educației incluzive a demonstrat coo-perarea administrației centrale, ONG-urilor şi APL în vederea implementării reformelor în instituțiile subordonate ME. Consiliul național a avut un im-pact mai mic asupra reformelor instituțiilor subor-donate altor Ministere, precum şi asupra dezvoltării proceselor alternative din cadrul administrației cen-trale — locale şi a politicilor de protecție a copilului şi familiei.
evaluarea abordării bazate pe drepturile omului 20. Strategia națională privind reforma sistemului
rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007 — 2012 recunoaşte expres responsabilitatea Statului de a respecta prevederile CDC a ONU şi „a respecta dreptul copilului de a creşte într-o familie”. Dar, dreptul de a creşte într-o familie este doar unul din drepturile copilului. Implementarea reformelor până în prezent a avut un impact mai mic asupra copiilor cu disabilități şi copiilor mici plasaţi în instituții. Mai există multe de făcut pentru a asigura
promovarea drepturilor copilului. Intenția Guver-nului de a consulta şi a elabora o strategie amplă privind protecția copilului şi familiei reprezintă o oportunitate de a extinde protecția drepturilor copilului.
21. Strategia propriu-zisă nu menţionează nimic despre posibilitatea că există sau ar trebui să existe o dimensiune de gen şi echitate în elaborarea sau implementarea Strategiei sau Planului de acţiuni. Absența unui sistem eficace şi eficient de manage-ment al informaţiei în asistenţa socială nu permite evaluatorilor să stabilească dacă reformele au fost implementate cu accent pe echitate şi non-discrimi-nare.
iPoteză ContrAfACtuAlă O ipoteză contrafactuală pentru explicarea reducerii nu-mărului de copii în instituţiile rezidenţiale poate fi găsită în raportul CASE citat mai sus53. Care ar fi situaţia dacă Strategia naţională şi Planul de acţiuni nu ar fi fost im-plementate? Raportul CASE a estimat că numărul de co-pii plasaţi în îngrijire rezidenţială ar fi scăzut cu 13% în perioada 2008 — 2014 chiar dacă nu ar fi fost întreprinse acţiuni de reformă, iar rata instituţionalizării ar fi rămas constantă, din cauza reducerii generale a populaţiei ţintă de copii sub 14 ani. Într-un sistem echilibrat, numărul copiilor, care absolvesc instituţiile ar fi fost echilibrat cu intrările noi. Dar, deoarece populaţia eligibilă de copii este în scădere, numărul absolvenţilor l-ar fi depăşit pe cel al intrărilor noi cu 13%, conform estimărilor CASE.
Realitatea este că, până la începutul lunii iunie 2012, numărul copiilor plasaţi în instituţiile rezidenţiale s-a redus cu 54% faţă de nivelul anului 2007. Acest lucru susţine concluzia că implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni a contribuit la reducerea număru-lui de copii în instituţiile din Moldova.
ConStAtări neAștePtAteEvaluatorii s-au aşteptat la o reducere mai mare a nu-mărului de instituţii legată într-o măsură mai mare de scăderea considerabilă a numărului de copii instituţio-nalizaţi. Potrivit unui raport54 pregătit pentru UNICEF şi
53 CASE Moldova, op.cit, p.21-22.54 Raport privind evaluarea rapidă a instituţiilor rezidenţiale
76 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
ME, în 2007 11.544 copii se aflau în 67 instituţii reziden-ţiale din Moldova. 10.516 copii erau plasaţi în 62 institu-ţii subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului.
Conform Raportului Anual al Unităţii de Dezinstituţi-onalizare din cadrul ME pentru anul 2012, către 1 iunie 2012, 4664 copii erau plasaţi în 50 instituţii ale ME, 629 copii erau instituţionalizaţi în două instituţii ale MMPSF, 219 copiii erau plasaţi în patru instituţii ale MS, iar 64 copii erau plasaţi în instituţia subordonată Direcţiei Mu-nicipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. (5576 copii în total). La o şedinţă lărgită a Consiliului naţional pentru coordonare s-a raportat că, în cele două instituţii ale MMPSF, 210 persoane plasate erau copii sub 18 ani în timp ce ceilalţi erau adulţi.
Potrivit cifrelor Unităţii de Dezinstituţionalizare, numă-rul de copii, care se aflau în instituţii în luna iunie 2012 s-a redus cu 54%, dar numărul total de instituţii subor-donate ME, MS şi MMPSF s-a redus doar de la 67 la 57. Se pare că, în Republica Moldova, există în continuare o capacitate mare de instituţionalizare.
Evaluatorii nu s-au aşteptat să găsească atât de puţini copii în serviciul de asistenţă parentală profesionistă în 2012. În răspunsul la acest raport, reprezentantul MMPSF a declarat că dezvoltarea serviciului de asistenţă parentală profesionistă este responsabilitatea APL şi nu a autorităţilor centrale şi că recrutarea şi menţinerea asis-tenţilor parentali profesionişti ar fi limitată de salariul mic al acestora. Cercetarea privind cauzele abandonului copiilor realizată în 200655 indica unele situaţii familiale eventual periculoase, care duceau la plasarea copiilor în instituţii. Evaluatorii se întreabă dacă toate aceste situaţii eventual periculoase au fost rezolvate pentru copiii, care nu se mai află în instituţii şi trăiesc cu părinţii lor sau în familia extinsă.
leCţii învăţAteStrategia naţională şi Planul de acţiuni abordează un aspect al politicii cu privire la protecţia copilului şi familiei, chiar dacă aceasta este o politică importantă; dezinstituţionalizarea şi reforma sistemului rezidenţial de îngrijire. În 2012, Guvernul intenţionează să consulte
pentru copii din Moldova (2007), op.cit., p.6. 55 UNICEF (2006), op.cit.
elaborarea unei strategii extinse privind protecţia şi promovarea bunăstării copiilor şi familiilor. În opinia evaluatorilor, există lecţii ce trebuie să fie învăţate din implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului, care ar putea fi aplicate eficient într-o strategie mai amplă pentru copii şi familii.
Unele lecţii pot avea o rezonanţă mai mare decât altele, dar, în opinia evaluatorilor, neimplementarea Activităţii nr. 56 — Crearea unei baze naţionale de date a copiilor şi familiilor aflate în dificultate, a limitat capacitatea managerilor strategici şi operaţionali de a monitoriza impactul Planului de acţiuni, şi, nu în ultimul rând, a urmări dacă au avut loc cazuri de discriminare în baza genului sau apartenenţei etnice.
Interviurile cu absolvenţii instituţiilor şi copiii plasaţi în îngrijire rezidenţială au arătat că copiii şi tinerii sunt absolut capabili de a vorbi despre viaţa lor în instituţii. Unele ONG-uri au creat mecanisme la nivelul APL prin care tinerii pot discuta politicile principale, care au impact asupra lor şi asupra semenilor lor, cum ar fi integrarea copiilor cu disabilităţi în comunitate şi şcoala generală. Acest lucru sugerează că copiii pot şi trebuie să participe la elaborarea politicilor la nivel naţional.
Experienţa autorităţilor centrale şi locale şi a ONG-uri-lor, care lucrează împreună în cadrul unui plan național de acţiuni trebuie să fie cu siguranţă o lecţie aplicabilă în alte domenii.
Lecţiile învăţate56, care ar putea fi generalizate pentru alte schimbări majore de politici ale Guvernului sunt prezen-tate în figura de mai jos.
56 OCDE-DAC (2002). Glosarul termenilor cheie în evaluare şi managementul bazat pe rezultate. Evaluarea şi eficacitatea ajutorului nr.6 descărcat de la http://www.oecd.org/deve-lopment/peer-reviews/2754804.pdf la 02/03/2013.
77concluzii
Figura 7: Lecţii învăţate
78 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
79Recomandări
RECOMANDăRI
80 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Primul proiect al raportului de evaluare şi recomandările ce rezultă din evaluare au fost discutate cu UNICEF şi Terre des hommes la începutul lunii iunie 2012. Ulte-rior, comentariile celor doi parteneri au fost introduse în prima versiune a raportului şi recomandărilor. După aceasta, prima versiune a fost distribuită Guvernului şi ONG-urilor partenere. Raportul şi recomandările au trecut prin patru revizuiri ulterioare în perioada iu-lie — octombrie 2012 pentru a încorpora comentariile Guvernului şi ONG-urilor partenere, inclusiv comenta-riile MMPSF. Autorul raportului a revenit în Moldova în octombrie 2012 pentru a prezenta în persoană raportul şi recomandările la o şedinţă lărgită a Guvernului şi ONG-urilor partenere. Comentariile participanţilor la şedinţă au fost incorporate în versiunea a cincea a rapor-tului şi recomandărilor.
În februarie 2013, MMPSF a făcut comentarii suplimen-tare pe marginea raportului, concluziilor şi recoman-dărilor, la care se face referinţă sau care sunt incluse în această versiune a raportului.
1. Continuarea dezinstituționalizării copiilor aflați în instituțiile rezidențiale subordonate Me57 Peste 4500 copii continuă să se afle în instituţiile rezi-denţiale subordonate ME, ceea ce reprezintă o modalita-te extrem de costisitoare de îngrijire a copiilor şi o irosire a resurselor publice în situația în care mulţi din aceşti co-pii ar putea trăi în familii cu acordarea sprijinului potri-vit. În plus, dreptul copiilor prevăzut în CDC de a creşte într-o familie nu este respectat. Guvernul şi ONG-urile şi-au consolidat experienţa în dezinstituţionalizare înce-pând cu 2007. Această experienţă ar trebui să fie aplicată în privința copiilor rămaşi în instituţiile subordonate ME, inclusiv sanatoriile aflate în subordinea ME.
ME a adoptat un plan privind reorganizarea sau închi-derea altor 23 de instituții rezidențiale până în 2015. Oricum vor rămâne 20 de instituţii rezidenţiale ale Mi-nisterului, care îşi vor continua activitatea. Un obiectiv mai dificil este de a reduce numărul de copii plasaţi în instituţiile din subordinea Ministerului cu 90% faţă de nivelul de la 1 iunie 2012 până la 31 decembrie 2017. Eforturile de realizare a acestui obiectiv vor include eva-luarea fiecărui copil din instituţiile ME de către un asis-tent social instruit şi elaborarea planurilor individuale de 57 Această recomandare derivă din Concluziile nr.1 şi 7.
îngrijire a copiilor. Numai atunci va fi posibilă o estimare mai exactă a necesităților de îngrijire rezidenţială a copi-lului legată de educaţie.
Este important ca Secţiile/Direcțiile raionale de Asis-tență Socială şi Protecție a Familiei să monitorizeze bunăstarea copiilor dezinstituționalizați şi reintegraţi în familiile biologice sau preveniți de la instituţionalizare pentru a se asigura că ei nu sunt în risc de abuz, neglijare sau exploatare.
Evaluatorilor le-a fost sugerat că acțiunile ulterioare ale ONG-urilor sau Guvernului privind dezinstituționaliza-rea copiilor cu sau fără disabilități şi a copiilor mai mici de trei ani ar trebui să fie concentrate în acele raioane, care plasează cel mai mare număr de copii în instituții. Dacă ar fi posibil de a identifica aceste raioane în lipsa unui sistem eficace şi eficient de management al infor-maţiei, evaluatorii ar susține această sugestie. În caz că acest lucru nu este posibil, sunt propuse două recoman-dări cu soluții pe termen scurt şi lung pentru manage-mentul informației.
2. Copiii cu disabilităţi58
MMPSF, MS, APL şi ONG-urile au demonstrat iniţia-tive eficiente în prevenirea instituţionalizării unor copii cu disabilități. Cele două ministere ar trebui să prezinte acum un Plan comun de acţiuni pentru dezinstituţiona-lizarea copiilor cu disabilități care se află în continuare în instituţiile aflate în subordinea lor.
Este cunoscut faptul că un număr de copii cu disabi-lități care trăiesc în instituții rezidențiale şi-au pierdut legătura cu raioanele din care au venit. Nu este rezonabil ca Secţiile/Direcțiile de Asistenţă Socială şi Protecție a Familiei din raioanele în care sunt amplasate aceste instituții să accepte responsabilitățile financiare şi de planificare pentru toți copiii instituţionalizaţi. De aceea, se recomandă ca Planul să fie elaborat în parteneriat cu ONG-urile şi APL relevante astfel încât costurile de planificare şi îngrijire pentru copiii cu disabilități, care au fost dezinstituționalizați să fie împărțite pe o scară mai largă.
Este deosebit de important ca APL să dezvolte servi-cii de sprijin familial şi educaționale pentru copiii cu 58 Această recomandare derivă din Concluzia nr.17.
81Recomandări
disabilități. Dezinstituționalizarea copiilor din şcolile auxiliare şi a copiilor cu disabilități preveniți de la insti-tuţionalizare începe să demonstreze cât de mulți copii cu disabilități pot fi sprijiniți în familie şi pot beneficia de educație în şcolile comunitare. ME şi APL au dezvoltat abordări inovative şi captivante pentru Educația Inclu-zivă, care ar trebui să fie susținute şi diseminate în alte raioane. Există câteva exemple de centre de reabilitare, care sunt extrem de efective în dezvoltarea potențialului unor copii cu disabilități. Probabil vor fi necesare diferite tipuri de asistenţă parentală profesionistă pe termen scurt şi lung, inclusiv asistenţă parentală profesionistă de răgaz pentru copiii cu disabilități.
Este posibil că unii copii cu disabilităţi profunde din in-stituţiile subordonate MS şi MMPSF vor avea nevoie de forme speciale de îngrijire, cum ar fi asistenţa parentală profesionistă sau îngrijirea în case de copii de tip familie. De aceea, Planul de acţiuni pentru dezinstituţionalizarea copiilor din instituţiile MS şi MMPSF ar trebui să indice modul în care cele două ministere vor colabora între ele şi cu Secţiile/Direcțiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei privind prestarea serviciilor alterna-tive de îngrijire59.
Este înţeles faptul că funcțiile şi activitatea Comisiilor Medico-Psiho-Pedagogice raionale au fost revăzute în 2010 şi a fost făcută recomandarea ca competența Comisiilor de a plasa copiii cu disabilități în instituții rezidenţiale să fie transferată Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate. Planul comun de dezinstitu-ționalizare a copiilor cu disabilități ar trebui să exami-neze dacă şi cum a fost implementată recomandarea respectivă.
APL şi ONG-urile partenere trebuie să fie obligate să prezinte până la 1 aprilie 2013 planurile de dezvoltare a serviciilor de susţinere a părinţilor şi îngrijitorilor copiilor cu disabilităţi. (Vezi recomandarea de mai jos cu privire la Planificarea Protecției Sociale Comunitare.)
59 vezi OMS şi UNICEF. (2012). Dezvoltarea copilăriei tim-purii și disabilitatea: document pentru discuţii. Descărcat la 22/09/2012 de pe http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/75355/1/9789241504065_eng.pdf
3. dezinstituționalizarea copiilor de vârstă fragedă60
Liniile Directoare ale ONU pentru Îngrijirea Alterna-tivă plasează un accent deosebit pe faptul că copiii sub trei ani nu trebuie plasaţi în instituţiile rezidenţiale, cu excepţia circumstanţelor absolut excepţionale. Se reco-mandă, aşadar, ca MS, Direcţia pentru Protecţia Dreptu-rilor Copilului din mun. Chişinău şi MMPSF să prezinte un Plan comun de acţiuni pentru dezvoltarea alternati-velor bazate pe familie pentru plasarea copiilor de vârstă fragedă în instituţiile rezidenţiale aflate în subordinea lor. Vor exista suprapuneri între Acțiunile Comune pen-tru dezvoltarea îngrijirii bazate pe familie pentru copiii sub trei ani şi Planul comun de acțiuni pentru îngrijirea copiilor cu disabilități.
Obiectivele generale ale Planului pentru dezvoltarea în-grijirii de tip familial pentru copiii sub trei ani ar trebui să includă:a. Instituirea moratoriului asupra plasării copiilor
mai mici de trei ani şi fără disabilități în îngrijirea rezidenţială după data de 31 decembrie 2013, şi
b. Copiii cu disabilităţi sub trei ani pot fi plasaţi tem-porar într-o instituţie rezidenţială pentru cel mult şase săptămâni după 31 decembrie 2013 până când va fi aranjată îngrijirea lor într-o familie sau un serviciu de tip familial.
Aceste obiective vor impune cele două Ministere şi Di-recția pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău să convină asupra unui protocol intersectorial, care să reglementeze referirea şi plasarea copiilor de vâr-stă fragedă rămaşi fără îngrijire părintească în servicii de tip familial. Protocolul trebuie să includă aranjamente de stabilire rapidă a statutului legal al copiilor atunci când acesta nu este cunoscut.
Aceste obiective prevăd că Secţiile/Direcțiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei vor trebui să dezvolte sau să contracteze de la ONG-uri servicii creative pentru a sprijini copiii de vârstă fragedă în familiile lor. De asemenea, ele vor trebui să recruteze asistenţi paren-tali profesionişti de urgenţă şi pe termen scurt şi asistenţi parentali profesionişti specializaţi pentru copiii cu disa-bilităţi. Amplasarea celor trei case pentru copii de vârstă fragedă le poate face centre ideale pentru recrutarea, instruirea şi susținerea asistenţilor parentali profesionişti. 60 Această recomandare derivă din Concluzia nr.17.
82 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
În cazul în care nu pot fi recrutaţi asistenţi parentali pro-fesionişti pentru copiii cu disabilităţi profunde, poate fi consolidată îngrijirea alternativă în servicii de tip famili-al „small group home”. Este puţin probabil că toate aceste servicii specializate vor fi necesare în fiecare raion. Prin urmare, se propune ca MMPSF să examineze posibilita-tea de încurajare a dezvoltării acestora în două sau trei raioane sau, iniţial, în municipii până când experiența dezinstituționalizării acestor copii va începe să indice ce fel de servicii sunt necesare.
Planul comun de acţiuni ar trebui să ţină cont de feza-bilitatea raţionalizării instituţionalizării pe termen scurt pentru copiii mici în cel mult două instituţii rezidenţiale până la 1 iunie 2013.
Planul comun de acţiuni elaborat de două Ministere şi Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului din mun. Chişinău ar putea fi considerat o componentă a Strategiei naţionale mai ample de protecţie a familiei şi copilului, care urmează să fie elaborată de Guvernul Republicii Moldova.
4. instituțiile pentru copii infectați sau afectați de tb61
Îndrumările OMS62 pentru susţinerea copiilor afectați de TB nu recomandă rezolvarea situaţiei prin plasarea lor într-o instituție rezidențială. OMS recomandă că copiii infectați de TB trebuie să beneficieze de trata-ment în comunitate cu excepția cazurilor când este in-dicată spitalizarea pentru infecții grave. MS trebuie să negocieze cu ONG-urile partenere în privinţa copiilor plasaţi în cele două instituții pentru copii infectați sau afectați de TB, care trebuie evaluați în ceea ce priveşte îngrijirea şi necesitățile medicale ale lor şi trebuie să fie elaborate planuri individuale pentru dezinstituționa-lizarea lor ca parte componentă a Planului comun de dezinstituționalizare a copiilor cu disabilități. Progrese-le în ceea ce priveşte dezinstituționalizarea copiilor din cele două instituții trebuie raportate periodic în cadrul unei raportări mai largi cu privire la Planul comun de acţiuni pentru dezinstituționalizarea copiilor cu disabilități.
61 Această recomandare derivă din Concluzia nr.17.62 OMS. 2006. Îndrumări pentru programele naţionale ce ţin
de tuberculoză privind eliminarea tuberculozei la copii des-cărcate la 22/09/2012 de pe http://whqlibdoc.who.int/hq/2006/WHO_HTM_Tb_2006.371_eng.pdf
5. Planuri de închidere pentru instituțiile rezidențiale63
Experiența acumulată până în prezent privind închi-derea instituțiilor va demonstra Ministerelor, APL şi ONG-urilor importanța lucrului cu angajaţii instituțiilor pentru a-i ajuta să-şi planifice viitorul. Unii angajaţi vor dori să înceteze activitatea, alții vor fi motivați să se re-califice pentru a lucra în cadrul APL sau pentru a deveni asistenţi parentali profesionişti. Alții vor căuta locuri de muncă peste hotare. Planul poate include eligibili-tatea pentru salarii protejate, achitarea indemnizaţiilor de disponibilizare sau alte componente. Orice plan64 elaborat de către o autoritate publică centrală sau locală şi ONG-urile partenere pentru închiderea unei instituții trebuie să includă o componentă de lucru cu personalul instituției pentru a-i planifica viitorul.
6. Analiza situaţională a serviciului de asistenţă pa-rentală profesionistă65
Asistenţa parentală profesionistă în Republica Moldova pare să fie extrem de subdezvoltată. Au fost furnizate diferite explicaţii pentru această situaţie: remunera-rea asistenților parentali profesionişti este prea mică, asistenţa parentală profesionistă este posibilă numai în mediul rural, potențialii asistenţi parentali profesionişti sunt îngrijoraţi de responsabilităţile de îngrijire a unui copil, casele şi apartamentele urbane sunt prea mici pentru a găzdui copii suplimentari, există ceva în menta-litatea moldovenilor care nu permite îngrijirea copilului altcuiva.
Pot exista copii, care se află în situație de risc imediat în familiile lor biologice. Securitatea lor poate fi asigurată mai bine într-o familie de asistenţi parentali profesionişti dacă aceasta este disponibilă.
Se recomandă ca UNICEF să comande o analiză deta-liată a situaţiei pentru a identifica mai exact cauzele nive-lului scăzut de îngrijire în familiile asistenţilor parentali profesionişti în Republica Moldova şi pentru a face recomandări Guvernului şi ONG-urilor.
63 Această recomandare derivă din Concluzia nr.18.64 vezi Dezinstituţionalizarea și transformarea serviciilor desti-
nate copiilor. Ghid de bune practici elaborat de Hope & Ho-mes descărcat la 22/09/2012 de pe http://www.crin.org/docs/De-institutionalising.pdf
65 Această recomandare derivă din Concluzia nr.12.
83Recomandări
7. Managementul informației în asistența socială66
Managerii din domeniul protecţiei sociale din raioane au nevoie de informaţii corecte şi actualizate cu privire la serviciile sociale de care beneficiază copiii în familii şi comunităţi. Managerii strategici de nivel înalt din cadrul administraţiei publice centrale trebuie să poată monitoriza implementarea politicilor guvernamentale. După cum s-a menţionat mai sus, experienţa de mana-gement al informaţiei arată că informaţia va fi mai exactă şi actuală dacă îi va ajuta pe angajaţi să-şi îndeplinească obligațiile de serviciu. Managerii administrației centrale şi locale extrag sub-seturi de informaţii care le permit să gestioneze personalul şi să monitorizeze politicile şi obiectivele guvernamentale.
Se recomandă de a face pentru managerii ME, MS, MMPSF şi APL o demonstrație a sistemului de manage-ment al informaţiei în asistenţa socială LIRIKUS folosit de Ministerul Muncii şi Politicii Sociale al Macedoniei şi Centrele locale de asistenţă socială din Macedonia. LIRI-KUS arată cum poate un sistem informaţional bazat pe web să îndeplinească cerinţele de informare ale persona-lului, managerilor executivi şi celor strategici.
Orice sistem informaţional utilizat de Guvern şi parte-nerii săi pentru monitorizarea reformelor sistemului de îngrijire rezidenţială sau a prestării serviciilor comunita-re trebuie să fie proiectat astfel încât să permită manage-rilor să monitorizeze dimensiunile de gen ale impactului politicilor şi prestării serviciilor.
8. Monitorizarea intrărilor şi ieşirilor din instituţiile rezidenţiale67
Monitorizarea eficientă a reformelor sistemului reziden-țial de îngrijire a copilului necesită acces instantaneu la informație exactă despre copiii instituţionalizaţi, intrările şi ieşirile din instituții. Experiența managemen-tului eficient al informației demonstrează că solicitările de informații ale managerilor trebuie să fie simple şi să reprezinte un produs secundar al solicitărilor de infor-mații ale personalului. Se presupune că administratorii instituțiilor rezidențiale de toate tipurile mențin un registru al intrărilor şi ieşirilor din instituții pentru uzul intern al instituției. Se recomandă ca directorii tuturor
66 Această recomandare derivă din Concluziile nr.15 şi 21.67 Această recomandare derivă din Concluzia nr.15.
instituțiilor rezidențiale să prezinte un raport lunar al intrărilor, ieşirilor şi plasamentelor actuale în formu-larul propus în Anexa 4. Formularul este o replicare a registrului instituției. Utilizarea formularului nu necesită investiții mari de tehnologii informaţionale, deoarece acesta poate fi transmis personal, prin poştă sau fax. Unitatea de Dezinstituţionalizare poate transfera fiecare raport lunar într-un fişier electronic pentru a avea tablo-ul pe instituții concrete, pe raioane şi la nivel naţional, care va fi pus la dispoziția managerilor locali şi strategici.
9. redirecționarea economiilor către serviciile alternative68
Guvernul a aprobat un Regulament privind transferul economiilor obţinute din reducerea numărului instituții-lor şi copiilor plasaţi în instituții către APL. Regulamentul îngheață bugetul instituțiilor în momentul în care este instituit moratoriu asupra intrărilor noi şi permite APL să redirecționeze resursele financiare pentru susținerea reintegrării şcolare a copiilor care părăsesc instituția.
Evident, Regulamentul adoptă principiul „banii urmea-ză copilul”. Există riscul că aplicarea strictă a acestui principiu va lega transferurile financiare de rata tradi-ţional ridicată a instituționalizării şi nu de necesitatea actuală evaluată de servicii de sprijin familial. Guver-nul şi ONG-urile partenere în procesul reformei vor dori să urmărească consecințele nedorite ale aplicării Regulamentului.
În timp ce Regulamentul susține reintegrarea copiilor din instituții, aceasta nu este o soluție pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor comunitare de susținere a copiilor în familie. APL şi ONG-urile partenere intervie-vate pentru această evaluare au subliniat constant dificul-tatea cu care se confruntă APL în dezvoltarea serviciilor comunitare de sprijin familial fără a majora transferurile financiare de la autoritățile publice centrale.
Ceea ce se impune la moment este un serviciu şi un mecanism de planificare financiară, care leagă dezvol-tarea serviciilor sociale de către APL cu prioritățile şi obiectivele politicilor autorităţilor publice centrale. Se recomandă ca linia de buget pentru instituțiile reziden-țiale să fie făcută disponibilă pentru îngrijirea în afara familiei. „Îngrijirea în afara familiei” ar include îngrijirea 68 Această recomandare derivă din Concluzia nr.11.
84 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
în serviciul de asistenţă parentală profesionistă, case-le de copii de tip familie, precum şi în instituții. Vezi recomandarea de mai jos privind Planificarea Protecției Sociale Comunitare.
10. unitatea de dezinstituționalizare69
Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul ME s-a dovedit a fi o resursă neprețuită în monitorizarea im-plementării reformelor în instituţiile ME. Cu peste 5500 copii aflaţi încă în instituții sunt necesare multe eforturi, iar acțiunile de reformă trebuie să fie monitorizate şi raportate. Costurile Unității de Dezinstituţionalizare sunt suportate de către UNICEF, dar această finanțare poate să nu fie asigurată în permanenţă. Monitoriza-rea şi raportarea cu privire la progresul reformei ţine de responsabilitatea Guvernului la fel ca şi finanțarea activităţilor de dezinstituționalizare şi prevenire. Este absolut rezonabil ca costurile legate de activitatea Uni-tății de Dezinstituţionalizare, în principal, cheltuielile de salarizare şi întreţinere a biroului să fie acoperite din economiile obţinute de ME în rezultatul închiderii instituțiilor şi reducerii numărului de copii în instituțiile rezidenţiale. Se recomandă ca UNICEF şi ME să convi-nă asupra unei reduceri treptate a suportului financiar acordat Unității din partea UNICEF şi asupra majorării treptate a finanțării din partea ME.
Expertiza şi experienţa Unității ar trebui să fie extin-să pentru a monitoriza implementarea Planurilor de acţiuni ale MMPSF, MS, Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului din mun. Chişinău, precum şi ME prin transferul acesteia în subordonarea Vice-preşedin-telui Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
11. Consiliul național pentru Protecția drepturilor Copilului drept coordonator al acțiunilor de reformă70
Principalii beneficiari ai Planului de acţiuni 2007-2012 au fost copiii fără disabilităţi. Este probabil că unii copii cu disabilităţi şi copii sub trei ani rămaşi în instituţii vor avea nevoie de îngrijiri şi educaţie specială. Planifica-rea îngrijirii pentru aceşti copii va implica o mai mare coordonare între Ministerele Muncii, Protecției Soci-ale şi Familiei, Educației, Sănătății, Afacerilor Interne,
69 Această recomandare derivă din Concluzia nr.16.70 Această recomandare derivă din Concluziile nr.13, 14, 17,
19 şi 20.
Justiției şi Finanțelor şi APL. Se recomandă, aşadar, ca Vice-preşedintele Consiliului Naţional pentru Protec-ţia Drepturilor Copilului să-şi asume preşedinția unui Consiliu naţional pentru coordonarea reformei sistemu-lui rezidenţial de îngrijire a copilului. Rolul preşedinte-lui Consiliului naţional pentru coordonarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului este de a asigura respectarea termenelor de implementare a Activităților din Planul de acţiuni şi a raporta periodic Vice-prim-ministrului situaţia din domeniu.
În afară de aceasta, Consiliul Național pentru Protec-ția Drepturilor Copilului serveşte drept for de discuții privind protecția drepturilor copilului. Totuşi, Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului ar putea funcționa ca un organ de nivel înalt de monitorizare a politicilor dacă următoarele trei organe de coordonare tehnică şi implementare i-ar raporta;• Consiliul naţional pentru coordonarea reformei
sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului şi dez-voltarea educației incluzive, care este axat pe copiii din instituțiile subordonate ME.
• Un consiliu similar de coordonare axat pe dezinsti-tuționalizarea copiilor cu disabilități.
• Un consiliu similar de coordonare axat pe dezinsti-tuționalizarea copiilor sub trei ani.
12. Participarea copiilor la elaborarea politicilor71
Dreptul copiilor de a participa la luarea deciziilor care îi afectează este un principiu fundamental al CDC. ONG-urile şi APL au demonstrat cum pot participa copiii la nivel local în promovarea şi respectarea drep-turilor copilului. Se recomandă ca membrii Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului să examineze cum pot fi implicați copiii în procesul de elaborare şi implementare a politicilor la nivel național.
13. implementarea recomandărilor studiului eCi privind eficacitatea schemei de ajutor social72
Legătura dintre sărăcia familiei şi presiunea de plasare a copiilor în instituții este recunoscută în Moldova. Raportul realizat în luna noiembrie 2011 de consultanții ECI a constatat că, în pofida progreselor semnificative la reducerea nivelului general al sărăciei în Moldova, schema de ajutor social nu reuşea încă să acopere un
71 Această recomandare derivă din Concluzia nr. 2072 Această recomandare derivă din Concluzia nr.7.
85Recomandări
număr considerabil al celor mai sărace familii cu copii, în special, în localităţile rurale.
Raportul ECI face recomandări foarte practice pentru optimizarea direcționării ajutorului social, inclusiv îmbunătățirea instruirii asistenților sociali comunitari în identificarea familiilor, care trebuie să fie incluse în această schemă. Guvernul Republicii Moldova exami-nează posibilitatea elaborării unei strategii noi pentru o reformă mai amplă a protecţiei copilului şi familiei în 2012. Guvernul şi ONG-urile partenere în reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului vor vrea ca recomandările ECI pentru îmbunătățirea direcționării ajutorului social să fie luate în considerare în contextul noii strategii pentru protecția copilului şi familiei.
Rolul APL şi al asistenților sociali comunitari în asi-gurarea dreptului familiilor sărace cu copii la ajutorul social trebuie să fie o componentă a instruirii asistenților sociali comunitari.
14. Planificarea Protecției Sociale Comunitare73
Legea privind serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010 prevede că APL planifică furnizarea serviciilor sociale în raza teritorială a lor şi raportează periodic Ministe-rului74. Aceasta este baza legală pentru o recomandare către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a iniția un proces de planificare comunitară anuală a protecţiei sociale de către Secţiile/Direcțiile raionale de Asistență Socială şi Protecție a Familiei. O descriere mai detaliată a Planificării Protecţiei Sociale Comunitare este prezentată în Anexa 6, dar, pe scurt, aceasta presupune că Ministrul va emite o Directivă anuală, care va stabili prioritățile şi aşteptările Guvernului în domeniul pro-tecției sociale. Directiva va solicita fiecărei APL de nivel raional să elaboreze şi să prezinte un plan anual de im-plementare a Directivei Ministrului. Fiecare Plan raional de protecţie socială comunitară va conţine propuneri de servicii şi iniţiative de implementare a priorităţilor poli-ticilor autorităţilor publice centrale utilizând veniturile locale, parteneriatele cu ONG-urile şi, probabil, în cele mai multe cazuri, organizarea tenderelor pentru resurse-le publice centrale orientate spre implementarea acestor
73 Această recomandare derivă din Concluziile nr.1, 2, 3, 7, 13, 17, şi 18.
74 Legea privind serviciile sociale din Republica Moldova Nr.123 din 18.06.2010, Art. 9(4)c şi Art. 9(4)i.
iniţiative. Planurile de protecţie socială comunitară sunt depuse la Minister pentru examinare.
Propunerile de dezvoltare aprobate de către Ministru ca fiind capabile să satisfacă obiectivele politicilor vor beneficia de finanţare pentru implementare de la auto-rităţile centrale. Propunerile de dezvoltare care nu vor fi aprobate de către Ministru vor rămâne nefinanţate. Dacă un raion va propune o iniţiativă diametral opusă politicii Guvernului, cum ar fi deschiderea unei instituţii rezi-denţiale noi, ministrul va putea stopa finanţarea, impune o penalitate financiară sau chiar emite o Directivă de interzicere a acţiunii propuse. Acesta este un proces de motivare şi demotivare a APL în implementarea politi-cilor guvernamentale. La prima etapă, Planurile de pro-tecţie socială comunitară pot să se refere numai la copiii rămaşi fără îngrijire părintească, dar acţiunea Directivei poate fi extinsă cu uşurinţă pentru a acoperi serviciile sociale pentru adulții cu disabilităţi, vârstnicii lipsiţi de sprijin şi pentru alte priorităţi de protecţie socială.
Planificarea Protecției Sociale Comunitare poate fi, de asemenea, un instrument prin care autorităţile centrale vor stimula APL să răspundă la prioritățile la care APL nu ar fi răspuns fără acest instrument. De exemplu, unii copii cu disabilități plasaţi în instituții au pierdut legătura cu APL din localitatea de origine. Nici o APL nu consideră că poartă responsabilitatea pentru dezin-stituționalizarea acestor copii. Autoritățile centrale pot motiva una sau mai multe APL să elaboreze planuri şi servicii pentru dezinstituționalizarea copiilor acordând finanțare de 100% pentru aceste servicii timp de X ani. În practică, motivaţiile vor trebui discutate şi negociate între APL şi Guvern înainte de procesul de planificare.
Procesul de planificare a protecției sociale comunitare este, de asemenea, un instrument cu ajutorul căruia Gu-vernul poate estima costurile de implementare a politici-lor sociale, iar Cabinetul de Miniştri poate lua decizii cu privire la alocarea resurselor financiare publice protecției sociale alături de alte priorități ale Guvernului.
15. Managementul provizoriu al instituţiilor rezidenţiale75
Bunele practici internaţionale în ceea ce priveşte ser-viciile de îngrijire rezidenţială şi de zi spun că acestea 75 Această recomandare derivă din Concluzia nr.18.
86 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
trebuie să fie gestionate de către organele administraţiei publice locale, care sunt responsabile de evaluarea nece-sităţii. Unele instituţii rezidenţiale pentru copii rămân în subordinea directă a ministerelor în timp ce altele au fost deja transferate la balanţa APL.
Se recomandă ca transferul ulterior al responsabilității manageriale să fie coordonat între Ministere, APL şi ONG-uri în cadrul planului de dezinstituționalizare pen-tru instituții. Acest lucru poate fi mai problematic în cazul instituțiilor unde sunt plasaţi copii din toată Moldova.
16. raționalizarea formării în asistența socială76
Competenţele şi tehnicile de lucru în domeniul soci-al pentru evaluarea copiilor şi familiilor vulnerabile,
76 Această recomandare derivă din Concluzia nr.8.
planificarea dezinstituţionalizării copiilor, gestionarea şi monitorizarea reintegrării sau plasării în familii substi-tutive nu pot fi predate în două săptămâni de formare inițială la care se adaugă unele seminare periodice de formare. Prestarea fragmentată a instruirilor în cadrul APL nu este nici eficientă, nici eficace. Calitatea va fi asigurată mai bine în cazul în care vor fi organizate instruiri conform unor standarde naționale de una sau mai multe instituții acreditate. Se recomandă ca MMPSF, ONG-urile relevante şi reprezentanţii APL să elaboreze împreună un plan național privind prestarea instruiri-lor în domeniul asistenței sociale. Acest lucru poate fi realizat prin organizarea de către Guvern a unor tendere pentru ONG-urile acreditate sau prestatorii universitari de instruiri pentru prestarea serviciilor de instruire.
SuMArul reCoMAndărilor
Constituenţii principali: ME MS MMPSF MF APL Copii și familii ONG
1. Continuarea dezinstituţionalizării în instituţiile rezidențiale ale ME x x x x x x
2. Planificarea dezinstituţionalizării copiilor cu disabilităţi x x x x x x x
3. Planificarea dezinstituţionalizării copiilor sub 3 ani x x x x x x
4. Planificarea dezinstituţionalizării copiilor afectaţi de TB x x x x x x x
5. Elaborarea planurilor de închidere pentru unele instituţii rezidențiale x x x x x x
6. Analiza situaţională a serviciului de asistenţă parentală profesionistă x x x x
7. Investigarea sistemelor de management al informaţiei în asistenţa socială x x x x x
8. Adoptarea unei proceduri simple de monitorizare a intrărilor şi ieşirilor din instituţii
x x x
9. Redirecţionarea economiilor către serviciile alternative x x x x x
10. Asumarea responsabilităţii financiare pentru Unitatea de Dezinstituţionalizare de către Guvern
x x
11. Coordonarea acţiunilor de reformă de către Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului
x x x x x x x
12. Participarea copiilor la elaborarea politicilor x x x x x x x
13. Implementarea recomandărilor studiului ECI pentru schema de ajutor social x x
14. Elaborarea cadrului de sistem pentru Planificarea Protecţiei Sociale Comunitare
x x x x x x x
15. Planificarea managementului provizoriu al instituţiilor rezidențiale x x x x x x
16. Raţionalizarea instruirilor în asistenţa socială x x x x
87Anexe
ANExE
88 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
AnexA 1: terMeni de referință
termeni de referinţăevaluarea implementării Strategiei naţionale
şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului,
2007–2012
PreliminariiÎn 2006, Republica Moldova a lansat oficial reforma sistemului de îngrijire a copilului. Aceasta a avut drept scop instituirea unei reţele de asistenţi social comunitari, dezvoltarea serviciilor de sprijin familial şi a servicii-lor alternative de plasament familial; şi reorganizarea instituţiilor rezidenţiale de îngrijire a copilului. A fost creat Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, care, mai târziu, a fost reorganizat în Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) având respon-sabilitatea reformei sistemului de îngrijire a copilului. Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 (în continuare „Strategia naţională şi Planul de acţiuni”) au fost aprobate de către Guvernul Re-publicii Moldova. Planul naţional de acţiuni cuprinde următoarele componente:1. Modificări în cadrul legal şi politic2. Dezvoltarea serviciilor sociale comunitare şi famili-
ale3. Consolidarea competenţelor profesionale ale speci-
aliştilor 4. Reorganizarea instituţiilor rezidenţiale5. Redirecţionarea resurselor financiare din sistemul
rezidenţial către serviciile comunitare 6. Monitorizarea şi evaluarea7. Mobilizarea socială şi comunicarea schimbării
Dat fiind faptul că Guvernul Republicii Moldova plani-fică să elaboreze o nouă strategie pentru o reformă mai amplă în domeniul protecţiei copilului şi a familiei, este necesară o evaluare externă pentru a determina impactul reformei sistemului de îngrijire a copilului asupra vieţii copiilor, a înţelege mai bine punctele forte şi punctele slabe ale implementării PNA pentru ajustări suplimen-tare şi elaborarea unei strategii noi. Se presupune că
rezultatul acestei evaluări va informa substanţial proce-sul de elaborare a strategiei menţionate mai sus.
Obiectivul general este de a evalua calitativ şi cantitativ rezultatele şi realizările implementării Strategiei naţio-nale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2011 în raport cu obiectivele planificate.
Obiectivele specifice sunt:• Să ofere o perspectivă asupra etapei actuale de
implementare a reformei sistemului de îngrijire a copilului şi recomandări strategice pentru următorii paşi ai procesului de reformă, care să fie relevante pentru toţi actorii implicaţi.
• Să evalueze poziţia şi tangenţele Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în contextul refor-melor sistemului de îngrijire a copilului.
• Să evalueze impactul reformei asupra vieţii copiilor, în special, a celor mai vulnerabili.
domeniul de aplicare şi ţinta Domeniul de aplicare şi ţinta evaluării iau în considerare următoarele criterii şi întrebări de evaluare:
— evaluarea relevanţei / În ce măsură implemen-tarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni răspunde priorităţilor reformelor sociale şi de protecţie a copilului?
• În ce măsură implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni este oportună şi relevantă pen-tru elaborarea politicilor şi actelor legislative noi?
• În ce măsură implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni corespunde necesităţilor grupu-rilor ţintă?
• În ce măsură implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni ia în consideraţie rezultatele eforturilor anterioare ca bază pentru intervenţiile planificate?
• Obiectivele Strategiei naţionale şi Planului de acţi-uni au fost stabilite în mod realist pentru a fi realiza-te într-o anumită perioadă de timp?
— evaluarea eficacităţii / În ce măsură implemen-tarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire
89Anexe
a copilului corespunde rezultatelor definite în Strategia naţională şi Planul de Acţiuni?
• Au fost atinse rezultatele planificate (calitative şi cantitative)?
• În ce măsură şi în ce mod implementarea refor-mei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a răspuns schimbărilor condiţiilor externe şi efectelor neplanificate (atât pozitive cât şi negative) relevan-te pentru rezultatele scontate? Ce strategii au fost aplicate pentru a ţine cont de schimbarea mediului? Au fost aceste strategii reuşite?
• În ce măsură implementarea reformei sistemului rezi-denţial de îngrijire a copilului a contribuit la reduce-rea numărului de copii aflaţi în îngrijire rezidenţială?
• În ce măsură implementarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a contribuit la majorarea proporţiei de copiii, care beneficiază de servicii alternative în raport cu copiii plasaţi în îngrijirea rezidenţială? Ce cred copiii înşişi despre îmbunătăţirile în această privinţă (au existat careva îmbunătăţiri? Care anume? / Ce îmbunătăţiri nu au avut loc? etc.)?
• Au fost elaborate standardele / amendamentele necesare la regulamentele relevante?
• În ce măsură implementarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului contribuie la realizarea drepturilor copiilor în cadrul sistemului de protecţie socială?
— evaluarea durabilităţii / Cât de durabile sunt rezultatele obţinute?
• În ce măsură este exercitat rolul de lider al Guver-nului şi care sunt perspectivele pentru dezvoltarea ulterioară a intervenţiilor aferente după finisarea suportului extern?
• În ce măsură grupurile ţintă relevante (ministere, experţi, ONG-uri, grupuri de beneficiari) au fost implicate în implementarea reformei sistemului re-zidenţial de îngrijire a copilului, inclusiv în procesul de monitorizare?
• În ce măsură contribuie activităţile de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului la consolidarea capacităţilor instituţionale ale actorilor implicaţi?
• În ce măsură au fost împuternicite resursele umane (profesionişti / experţi) de nivel naţional şi local să continue transferul de cunoştinţe?
• Care este viabilitatea financiară / economică a dura-bilităţii rezultatelor Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni?
— evaluarea eficienței / În ce măsură managemen-tul reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a asigurat respectarea termenelor?
• Cât de eficient este gestionată implementarea refor-mei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului? În ce măsură corespunde implementarea activităţilor cu planificarea iniţială, cât de flexibil a fost manage-mentul reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului să se adapteze la modificarea necesităţilor?
• Cât de eficient sunt folosite resursele financiare?• Managementul reformei sistemului rezidenţial de
îngrijire a copilului a asigurat coordonarea cu alte intervenţii similare pentru a încuraja sinergia şi a evita suprapunerile?
— evaluarea impactului / În ce măsură şi în ce mod implementarea reformei sistemului rezidenţial de protecţie a copilului a reuşit să îmbunătă-ţească situaţia copiilor, în special, a celor săraci, vulnerabili şi marginalizaţi?
Următoarele criterii adiţionale urmează a fi folosite în măsura posibilă la evaluare:• Acoperire: Care grupuri vulnerabile de copii au fost
cuprinse? Au fost cuprinse grupurile vulnerabile de copii, inclusiv fete, copii din familii cu venituri mici, minorităţi etnice, copii abandonaţi în rezultatul migraţiei, etc.?
• Coordonare: Cum a fost definit şi divizat meca-nismul de coordonare între Guvern, UNICEF şi ONG-urile partenere? Care a fost rolul MMPSF, ME şi altor actori cheie în coordonarea activităţilor? Care a fost rolul UNICEF şi altor agenţii donatoare?
• Ce cred copiii plasaţi în îngrijirea rezidenţială şi copiii reintegraţi în familiile biologice sau plasaţi în servicii de tip familial, în special, cei săraci, vulnerabili şi marginalizaţi despre îmbunătăţirea situaţiei lor? Ce s-a îmbunătăţit şi ce nu s-a îmbu-nătăţit? Care sunt recomandările lor pentru viitor în această privinţă?
În plus, ar trebui să fie luate în considerare următoa-rele abordări şi aspecte:
90 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Evaluarea abordării bazate pe respectarea drepturi-lor omului şi a aspectelor interdisciplinare relevante / În ce măsură rezultatele proiectului contribuie la realizarea drepturilor copilului şi la abordarea as-pectelor interdisciplinare cheie? • Implementarea Strategiei naţionale şi Planului de
acţiuni contribuie activ la promovarea drepturilor copilului?
• În ce măsură şi în ce mod Strategia naţională şi Planul de acţiuni asigură o abordare non-discrimi-natorie şi echitabilă?
• Este Strategia naţională şi Planul de acţiuni sensibilă la dimensiunea de gen?
utilizarea rezultatelor evaluării Rezultatele evaluării vor fi utilizate pe larg: de către Gu-vernul Republicii Moldova şi partenerii săi la măsurarea impactului reformei sistemului de îngrijire a copilului şi planificarea fazei următoare; de către UNICEF la pregă-tirea noului Program pe ţară (2013-2017).
Surse de informare existente — vezi Anexa 1.
Procesul şi metodele de evaluare Metodologia de evaluare va fi ghidată de Normele şi Standardele Grupului de Evaluare al Naţiunilor Unite (UNEG)77. Metodologia de evaluare va fi definită în continuare de către Echipa de evaluare şi va cuprinde o cercetare din oficiu, interviuri aprofundate şi focus grupuri cu constituenţi naţionali şi locali, ONG-uri, familii şi copii, combinate cu vizite în teren la serviciile rezidenţiale şi în familii. Un accent sporit va fi pus pe dimensiunea de învăţare a evaluării.
domeniul de aplicare şi ţintaDomeniu de aplicare de nivel național — cu accent pe regiunile unde Strategia naţională şi Planul de acţiuni este modelată la nivel de instituţie.
Participarea constituenţilor Aceasta este o evaluare comună realizată de Guvernul Republicii Moldova, UNICEF şi ONG-urile partenere
77 Normele UNEG: http://www.uneval.org/indexAction.cfm?module=Library&ac-
tion=GetFile&DocumentAttachmentID=1491 Standarde UNEG: http://www.uneval.org/indexAction.
cfm?module=Library&action=GetFile&DocumentAttachm entID=1496
implicate în implementarea Strategiei naţionale şi Planu-lui de acţiuni. În timpul evaluării, Ministerul respectiv va dirija procesul cu sprijinul logistic acordat de ONG-ul Terre des hommes şi sub îndrumarea tehnică a UNICEF.
Confidenţialitate: evaluatorii trebuie să fie sensibili la convingeri şi să acţioneze cu integritate şi respect faţă de toţi constituenţii. În raport, evaluatorii trebuie să asigure confidenţialitatea informaţiilor cu privire la copii. Eva-luatorii pot să nu aibă dreptul de a împărtăşi constatările cu privire la anumiţi copii sau anumite instituţii cu insti-tuţiile media din Republica Moldova sau de peste hotare.
Componenţa şi calificarea echipei de evaluare Echipa de evaluare va fi alcătuită dintr-un expert in-ternaţional şi un ONG naţional — Terre des hommes Lausanne.
Cerinţele pentru consultantul internaţional sunt enume-rate mai jos. ONG-ul local are experienţă demonstrată în evaluarea proiectelor, politicilor, formularea planuri-lor sectoriale, planificarea programelor şi coordonarea lucrărilor de cercetare şi îl va asista pe expertul internaţi-onal la realizarea evaluării.
La etapa incipientă, echipa de evaluare va elabora o me-todologie detaliată şi un plan de evaluare. Consultantul va utiliza cercetarea din oficiu pentru a se familiariza cu documentele politice de bază, documentele relevante ale proiectului şi realizările proiectului. Sursele existente de informare vor fi puse la dispoziţia consultantului.
Consultanţa internaţională presupune 33 zile de lucru, incluziv 13 zile de lucru în ţară (2 misiuni), care implică vizite în localităţile de implementare a proiectului şi 2 întâlniri de validare cu omologii (una intermediară şi una finală).
responsabilităţi Sarcinile de bază ce ţin de responsabilitatea Echipei de evaluare sunt:• Elaborarea unei metodologii mai detaliate de evalu-
are şi a proiectului planului de lucru, care urmează a fi prezentat UNICEF pentru aprobare, precum şi a instrumentelor cheie
• Întâlniri de informare cu UNICEF şi cu alţi parte-neri
91Anexe
• Elaborarea proiectului raportului cu constatările, recomandările şi lecţiile învăţate cheie în baza tutu-ror surselor de informaţie utilizate
• Pregătirea raportului final cu toate constatările, recomandările (inclusiv prioritizarea recomandări-lor strategice cheie urmată de elaborarea soluţiilor manageriale elaborate în strânsă cooperare cu UNI-CEF şi cu constituenţii) şi lecţiile majore învăţate în conformitate cu Standardele UNICEF pentru Rapoartele de Evaluare în baza feed-back-ului oferit de UNICEF şi parteneri
• Pregătirea prezentării şi a constatărilor cheie pe două pagini
• Organizarea unei mese rotunde cu privire la rapor-tul final cu constituenţii relevanţi
Consultantul internaţional va fi responsabil de îndruma-rea procesului de evaluare:• elaborarea metodologiei şi planului de evaluare şi
asigurarea integrării contribuţiilor consultantului naţional şi feed-back-ului oferit de UNICEF în pla-nul final de evaluare, care urmează să fie prezentat UNICEF;
• efectuarea evaluării din oficiu a documentelor / rapoartelor selectate în strânsă cooperare cu consul-tantul naţional;
• efectuarea vizitei în teren şi intervievarea constitu-enţilor / beneficiarilor cheie în strânsă cooperare cu consultantul naţional, inclusiv asumarea rolului de bază în pregătirea şi realizarea şedinţelor de infor-mare cu UNICEF şi partenerii cheie; Acest lucru va fi realizat doar la etapa iniţială pentru a elabora un model de lucru în teren pentru consultantul naţional;
• analiza tuturor contribuţiilor şi elaborarea proiectului raportului cu contribuţiile consultantului naţional;
• integrarea comentariilor / feed-back-ului oferit de UNICEF şi parteneri la raportul final de evaluare.
Responsabilităţile echipei locale / ONG-ului Terre des hommes:• Să susţină lucrările de pregătire a evaluării înainte
de sosirea expertului internaţional în Republica Moldova
• Să-l asiste pe expertul internaţional la elaborarea chestionarelor pentru interviuri (dacă este cazul);
• Să colecteze şi să selecteze documentele de proiect pentru evaluare;
• Să coordoneze şi să sprijine activităţile de evaluare: focus grupuri, întâlniri, etc.;
Prioritizarea recomandărilor strategiceRaportul de evaluare trebuie să indice clar (I) utilizarea preconizată (cum va fi folosit procesul de evaluare şi rezultatele şi de către cine), şi (II) prioritizarea recoman-dărilor strategice cheie.
Cerinţe pentru recomandări eficiente de evaluare 1. Să asigure relevanţa programatică şi tehnică, actorii
cheie trebuie să fie consultaţi în procesul de elabora-re a recomandărilor.
2. Echipa de evaluare trebuie să evidenţieze recoman-dările strategice cheie, propunând o consecutivitate corespunzătoare în implementarea recomandărilor de fiecare dată când va fi posibil.
3. Recomandările trebuie să se bazeze doar pe dovezi şi analiză.
4. Recomandările trebuie să identifice clar unităţile operaţionale / birourile / secţiile concrete responsa-bile de implementare. (În cazul în care acest lucru nu a fost făcut, el trebuie să fie făcut).
Informarea expertului internaţional despre probleme-le cheie relevante ale sistemului naţional de îngrijire a copilului;• Să colecteze informaţii relevante şi să le organizeze
în limbile engleză şi română;• Să propună recomandări concrete pentru Ministe-
rele de resort şi constituenţi;• Să comenteze asupra rapoartelor de evaluare inter-
mediare şi finale şi să contribuie după caz;• Să organizeze logistica şi să îndeplinească alte
sarcini pentru a-l susţine pe expertul internațional după necesitate.
• Să traducă raportul în limba română, să-l machete-ze şi să-l tipărească în 2 limbi, să organizeze lansa-rea acestuia.
Personalul de program al UNICEF va fi responsabil de revizuirea / aprobarea metodologiei de evaluare şi rezul-tatelor intermediare şi finale ale evaluării.
CalificăriCompetenţele necesare pentru membrii echipei de eva-luare sunt următoarele:
92 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
• Expertiză tehnică în domeniul protecţiei copilului;• Experienţă în realizarea evaluărilor de proiect şi de
program;• Abilităţi bune de comunicare şi de prezentare /
abilitatea de a exprima idei şi concepte concis şi clar, în formă scrisă şi verbală;
• Experienţă de lucru cu ONU/UNICEF (preferabil); • Cunoaşterea politicilor de evaluare ale ONU;• Abilitatea de a respecta termene stricte.
Calificarea şi competenţele solicitate de la expertul inter-naţional includ:• Studii universitare avansate în domenii relevante;• Expertiză în domeniul protecţiei copilului;• Expertiză şi experienţă solidă în efectuarea evaluărilor;• Cunoştinţe demonstrate ale regiunii;• Competenţe de liderism în echipă;• Abilităţi excelente de elaborare a rapoartelor;• Cunoaşterea excelentă a limbii engleze scrise/vorbite;• Cunoaşterea limbii române şi/sau ruse va constitui
un avantaj.
Calificarea şi competenţele solicitate de la consultantul oferit de ONG-ul Terre des hommes:• Studii universitare în domenii relevante; • Cunoştinţe demonstrate ale sistemului de îngrijire a
copilului din ţară;• Experienţa în evaluarea proiectelor va constitui un
avantaj;• Cunoaşterea excelentă a limbii române scrise/vorbi-
te, cunoaşterea fluentă a limbii engleze.
Aranjamente de supervizare Evaluarea / supervizarea unui expert internaţional şi îndrumarea oferită ONG-ului Terre des hommes vor fi gestionate de către Oficiul pe Ţară UNICEF — Echipa Protecţia Copilului, supervizată de către şeful Secţiei Protecţia Copilului cu suportul tehnic şi metodologic al responsabilului de monitorizare şi evaluare. Mana-gementul evaluării va include elaborarea termenilor de referință, desemnarea echipei de evaluare, asigurarea legăturii între echipă şi parteneri / constituenţi, precum şi asigurarea calităţii raportului.
Orar preliminar şi repartizarea sarcinilor pentru Consultantul internaţional
Timpul Sarcinile Consultantul internaţionalDecembrie 2011 TOR finalizat şi revizuit de Oficiul Regional
TOR final transmis instituţiilor / consultanţilor potenţiali pentru tendere, oferte / cereri primiteProcesul intern al UNICEF pentru pregătirea şi semnarea contractului cu Consultantul internaţional
Ianuarie 2012 Metodologia şi planul de lucru detaliat elaborate 2 zile lucrătoareIanuarie 2012 Evaluarea din oficiu 7 zile lucrătoareFebruarie 2012 Prima vizită în ţară: Vizite în teren, interviuri suplimentare cu specia-
lişti şi beneficiari şi validarea intermediară a constatărilor (întâlniri cu constituenţii)
10 zile lucrătoare pentru misiunea în ţară
Martie 2012 Proiectul Raportului de evaluare pregătit în limba engleză 7 zile lucrătoareMartie 2012 Proiectul Raportului revizuit de Oficiul pe Ţară şi transmis Oficiului Regional
pentru revizuire şi comentariiAprilie 2012 Raportul final elaborat, comentariile Oficiului pe Ţară şi Oficiului Regional
incorporate, inclusiv PPP şi sumarul constatărilor cheie)4 zile lucrătoare
Aprilie 2012 A doua vizită în ţară. Prezentarea constatărilor finale / masa rotundă de validare / Raportul final diseminat / Lansarea
3 zile lucrătoare pentru misiunea în ţară
Total 33 zile lucrătoare
93Anexe
Proceduri şi logistică
Perioada de executare a acestei sarcini este decembrie 2011 — aprilie 2012.
În perioada aflării Consultantului internaţional în Mol-dova, sediul UNICEF va sta la dispoziţia acestuia, dacă va fi necesar. UNICEF va oferi imprimantă, servicii de fotocopiere şi alte servicii similare. Consultantul urmea-ză să vină cu laptopul propriu.
ONG-ul Terre des hommes va asigura toată logistica ne-cesară pentru evaluare, inclusiv întâlniri şi vizite în teren.
Toate informaţiile specifice — în ceea ce priveşte progra-mul de lucru, procedurile speciale, de ex. privind condiţii-le de securitate şi de călătorie, vor fi furnizate de UNICEF.
Produse şi plăţi pentru Consultantul internaţional Proiectul raportului de evaluare în limba engleză (inclu-siv constatări, concluzii şi recomandări) — sfârşitul lunii martie 2012.
Raportul final de evaluare pregătit conform standardelor UNICEF şi aprobat de UNICEF, inclusiv sumarul şi PPP (în engleză) — până la sfârşitul lunii aprilie 2012
Consultantul internațional va primi 30% din remune-rare în avans şi 70% după finalizarea produselor finale menţionate mai sus. UNICEF va acoperi toate costurile de călătorie în ţară şi va acorda diurne pe durata aflării Consultantului în Moldova.
ONG-ul Terre des hommes va fi responsabil de traduce-rea raportului în română şi de tipărirea acestuia.
Raportul (atât din punct de vedere al formatului cât şi al conţinutului) — va trebui să respecte Standardele UNEG pentru Rapoartele de evaluare şi criteriile de evaluare ale Sistemului Global de Supervizare a Rapoartelor de Evaluare al UNICEF (GEROS), care vor fi puse la dispoziţia Echipei de evaluare la începutul consultanţei. Raportul va trebui să conţină o descriere a metodologiei de evaluare, inclusiv limitele sale şi nu va depăşi 120 de pagini, inclusiv Anexele.
UNICEF îşi rezervă dreptul de a reţine toate sau o parte din plăţi în cazul în care performanţa va fi nesatisfăcă-toare, dacă lucrul / produsele vor fi incomplete sau nu vor fi livrate în termenul stabilit.
descrierea călătoriilor necesare:Consultanţa va implica deplasări în Moldova. Înainte de a începe misiunea, candidatul selectat trebuie să urmeze cursul de instruire online privind Securitatea de bază în teren.
informaţie de suportlegislaţia şi documentele guvernamentale• Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind re-
forma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului (2007-2012)
• Strategia Naţională de Dezvoltare• Legea cu privire la drepturile copilului, nr. 338-xiii
din 15 decembrie 1994• Codul Familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie
2000 (extrase)• Datele statistice oficiale disponibile cu privire la
situaţia copiilor şi rapoartele Guvernului
documentele uniCef • Evaluarea sistemului de îngrijire a copilului în Mol-
dova, UNICEF 2009• Abandonul copiilor în Republica Moldova, UNI-
CEF 2006• Acasă sau într-o casă, UNICEF RO 2010• Documentul Programului pe Ţară al UNICEF (
2007–2012) şi evaluarea la mijloc de termen (2009)• Comitetul pentru Drepturile Copilului, Analiza
rapoartelor prezentate de Statele părţi în baza art. 44 al Convenţiei, Observaţii Finale, al doilea şi al trei-lea raport periodic al Republicii Moldova, CDC/C/MDA/CO/3, 2009
94 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012A
nex
A 2
: Su
MA
ru
l P
lAn
ulu
i de
AC
ţiu
ni A
l St
rA
teg
iei n
Aţi
on
Ale
Pe
An
ii 2
007–
2012
1. CA
DRUL
LEGA
L ŞI I
NSTI
TUŢI
ONAL
Obiec
tiv: A
justa
rea c
adru
lui le
gal ş
i insti
tuţio
nal p
rivind
prot
ecţia
copil
ului ş
i fam
iliei la
polit
icile
inter
naţio
nale
în ve
dere
a asig
urăr
ii şi
resp
ectă
rii dr
eptu
lui co
pilulu
i de a
creş
te în
tr-un
med
iu fam
ilial
Obiec
tiv: A
sigur
area
coor
donă
rii ad
ecva
te a
tutu
ror a
cţiun
ilor r
eform
ei sis
tem
ului re
ziden
ţial d
e îng
rijire
a co
pilulu
i
Activ
ităţi
Rezu
ltate
scon
tate
Indi
cato
riSt
ruct
ura
resp
onsa
bilă
Rezu
ltate
atin
se ra
porta
te
de U
nita
tea d
e Dez
insti
tuţio
naliz
are
1Ev
aluar
ea, m
odifi
care
a şi c
omple
tare
a leg
islaţ
iei pr
ivind
prot
ecţia
copil
ului
şi fam
iliei; r
eglem
enta
rea f
uncţi
o-nă
rii se
rvici
ilor c
omun
itare
(Leg
ea
cu pr
ivire
la as
isten
ţa so
cială,
Codu
l Fa
milie
i, Leg
ea cu
privi
re la
drep
turil
e co
pilulu
i, etc.
)
Serv
icii c
omun
itare
şi de
tip f
amilia
l de
prot
ecţie
a co
pilulu
i (se
rvici
i de
infor
mar
e, se
rvici
i de c
onsil
iere,
grup
uri d
e sup
ort,
cent
re co
mun
itare,
ce
ntre
de zi
, cen
tre m
ater
nale,
serv
icii
de re
cupe
rare
/ re
abilit
are,
serv
icii
de re
crear
e, se
rvici
i de r
einte
grar
e în
familia
biolo
gică/
extin
să, a
siste
nţă
pare
ntală
prof
esion
istă,
serv
icii d
e ad
opţie
, etc.
)
Num
ărul
acte
lor
legisl
ative
mod
ifica
te şi
co
mple
tate
MPS
FCLe
gea c
u priv
ire la
asist
enţa
socia
lă şi
Codu
l Fam
iliei a
u fo
st re
vizuit
e. Au
fost
apro
bate
cinc
i acte
norm
ative
cu pr
ivire
la
refo
rme.
Alte
cinc
i acte
norm
ative
nu au
fost
elabo
rate
sa
u apr
obat
e.
2Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea ac
tului
no
rmat
iv cu
privi
re la
orga
nigra
ma,
fişa p
ostu
lui şi
norm
area
pent
ru
instit
uţiile
de pr
otec
ţie a
copil
ului
şi fa
milie
i, inc
lusiv
privi
nd ob
ligat
i-vit
atea
anga
jării a
siste
nţilo
r soc
iali
com
unita
ri
Insti
tuţii
le de
prot
ecţie
a co
pilulu
i şi
familie
i asig
urat
e cu c
adre,
în co
nfor
-m
itate
cu or
ganig
ram
aAs
isten
ţi so
ciali a
ngaja
ţi în
instit
uţiile
de
prot
ecţie
a co
pilulu
i şi fa
milie
i
Actu
l nor
mat
iv ap
roba
tM
PSFC
Fişele
de po
st ale
asist
enţil
or so
ciali c
omun
itari d
in ins
tituţ
ii au f
ost e
labor
ate d
e ME.
90%
din i
nstit
uţii a
veau
cel p
uţin
un as
isten
t soc
ial în
20
09.
În pr
ezen
t, ~
60%
din i
nstit
uţii a
u asis
tenţ
i soc
iali
anga
jaţi.
3Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea Re
gulam
en-
tului
-cad
ru cu
privi
re la
reali
zare
a sta
ndar
delor
refer
itor l
a man
agem
en-
tul d
e caz
în se
rvici
ile de
prot
ecţie
a fam
iliei ş
i cop
ilului
aflat
în di
ficult
ate
Mec
anism
ul de
aplic
are a
man
age-
men
tului
de ca
z în s
ervic
iile de
stina
te
copii
lor şi
fam
iliilor
aflat
e în d
ificu
lta-
te el
abor
at
Regu
lamen
t apr
obat
M
PSFC
MM
PSF a
apro
bat p
rin H
otăr
âre d
e Guv
ern G
hidul
privi
nd
man
agem
entu
l de c
az pe
ntru
asist
enţii
socia
li
95Anexe4
Perfe
cţion
area
cadr
ului le
gal c
u pr
ivire
la m
etod
ologia
de su
sţine
-re
a co
piilor
şi fa
milii
lor afl
ate î
n difi
culta
te
Met
odolo
gia m
ecan
ismulu
i de s
prijin
ba
zat p
e eva
luare
a nec
esită
ţilor
co-
piilor
şi fa
milii
lor afl
ate î
n difi
culta
te
elabo
rată
Regu
lamen
t apr
obat
MS
Acea
stă m
etod
ologie
nu a
fost
apro
bată
. MM
PSF a
ela
bora
t un p
roiec
t de L
ege c
u priv
ire la
sprij
inul fa
milia
l. Ac
eastă
lege
este
pe ag
enda
Plan
ului d
e acţi
uni a
l M
MPS
F pen
tru 20
12.
5M
odifi
care
a şi c
omple
tare
a cad
rului
leg
al cu
privi
re la
resp
onsa
biliza
rea
părin
ţilor
în ce
ea ce
prive
şte cr
eşte
rea
şi ed
ucar
ea co
piilor
Exist
enţa
unui
set d
e măs
uri d
e spo
ri-re
a re
spon
sabil
ităţii
părin
ţilor
care
îşi
negli
jează
copii
i Im
plica
rea p
ărinţ
ilor în
proc
edur
ile de
so
luţion
are a
cazu
rilor
Num
ăr de
acte
leg
islat
ive m
odifi
cate
şi
com
pleta
te
Num
ăr de
cont
racte
cu
părin
ţii
MPS
FCEx
istă u
n pro
iect d
e Leg
e cu p
rivire
la m
odifi
care
a şi
perfe
cţion
area
legis
laţiei
iniţi
at de
UNI
CEF î
n 200
9. Ac
eastă
lege
conţ
ine o
secţi
une p
rivind
resp
onsa
bilita
tea
părin
ţilor.
Ea nu
a fo
st su
sţinu
tă.
6Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea re
gulam
ente
-lor
şi st
anda
rdelo
r de c
alita
te pe
ntru
fie
care
tip d
e ser
viciu
de pr
otec
ţie a
copil
ului ş
i fam
iliei
Regu
lamen
te şi
stan
dard
e de c
alita
te
elabo
rate
pent
ru to
ate t
ipuril
e de
serv
icii d
e pro
tecţi
e a co
pilulu
i şi
familie
i
Num
ăr de
regu
lamen
te
şi sta
ndar
de ap
roba
te
pe ca
tego
rii de
serv
icii
MPS
FCEx
istă u
n set
de re
gulam
ente
şi st
anda
rde d
e cali
tate
ap
roba
te pe
ntru
apro
ximat
iv 10
serv
icii d
estin
ate
familii
lor şi
copii
lor.
7Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea re
gulam
en-
tului
, org
anigr
amei
şi fiş
ei po
stului
pe
ntru
orga
nele
de tu
telă/
cura
telă
Bază
norm
ativă
pent
ru ac
tivita
tea o
r-ga
nelor
de tu
telă/
cura
telă
elabo
rată
.Or
gane
le de
tute
lă/cu
rate
lă as
igura
te
cu ca
dre c
alific
ate
Regu
lamen
t, or
gani-
gram
ă, fiş
ă de p
ost
pent
ru or
gane
le de
tu-
telă/
cura
telă
apro
bate
MPS
FCPr
oiectu
l regu
lamen
tului
a fo
st ap
roba
t în 2
009 c
u su
portu
l UNI
CEF.
Aces
ta nu
a fo
st fin
aliza
t. M
MPS
F cu
supo
rtul U
NICE
F a an
gajat
din n
ou un
cons
ultan
t pen
tru
a fina
liza a
ceas
tă sa
rcină
— nu
a fo
st înr
egist
rat n
ici un
rez
ultat
. La m
omen
t, M
MPS
F a in
iţiat
un pr
oiect
de Le
ge
cu pr
ivire
la m
odifi
care
a şi p
erfec
ţiona
rea l
egisl
aţiei
. Ac
est p
roiec
t va fi
intro
dus î
n mod
ifică
rile l
a Cod
ul Fa
milie
i cu p
rivire
la au
torit
atea
tute
lară.
8În
tocm
irea u
nui c
atalo
g al p
resta
-to
rilor
de se
rvici
i soc
iale d
estin
ate
copil
ului ş
i fam
iliei
Cata
log în
tocm
it Nu
măr
de pr
esta
tori d
e se
rvici
i înre
gistra
ţi în
cata
log
MPS
FCFin
aliza
t
9Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea ca
drulu
i lega
l cu
privi
re la
acre
ditar
ea, li
cenţ
ierea
şi
mon
itoriz
area
serv
iciilo
r soc
iale
pent
ru co
pii şi
fam
ilii
Mec
anism
de ac
redit
are,
licen
ţiere
şi
mon
itoriz
are a
serv
iciilo
r soc
iale
pent
ru co
pii şi
fam
ilii el
abor
at
Cadr
u leg
al ap
roba
tM
PSFC
Un pr
oiect
de le
ge es
te ex
amina
t în P
arlam
ent
10Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea Re
gulam
en-
tului
privi
nd fo
rmar
ea co
ntinu
ă şi
ates
tare
a în v
eder
ea te
stării
şi at
ribu-
irii g
rade
lor de
califi
care
spec
ialişt
ilor
din do
men
iul pr
otec
ţiei c
opilu
lui şi
fam
iliei
Mec
anism
de fo
rmar
e con
tinuă
, ate
s-ta
re, te
stare
şi at
ribuir
e a gr
adelo
r de
califi
care
spec
ialişt
ilor d
in do
men
iul
prot
ecţie
i cop
ilului
şi fa
milie
i elab
orat
Regu
lamen
t apr
obat
M
PSFC
Regu
lamen
tul n
u a fo
st ap
roba
t. Ex
istă o
Stra
tegie
şi
un Pl
an de
acţiu
ni cu
privi
re la
form
area
cont
inuă a
pe
rsona
lului
anga
jat în
dom
eniul
socia
l (20
09-2
012)
. Nu
exist
ă aco
perir
e fina
nciar
ă pen
tru ac
est P
lan de
acţiu
ni.
96 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–201211
Reviz
uirea
legis
laţiei
în vi
goar
e în
dom
eniul
salar
izării
prin
instit
uirea
at
estă
rii şi
acor
dare
a gra
delor
de
califi
care
spec
ialişt
ilor d
in do
men
iul
prot
ecţie
i cop
ilului
şi fa
milie
i
Mec
anism
de at
esta
re a
spec
ialişt
ilor
din do
men
iul pr
otec
ţiei c
opilu
lui şi
fam
iliei în
baza
grad
elor d
e cali
ficar
e ela
bora
t
Legis
laţie
în vig
oare
cu
privi
re la
salar
iza-
rea s
pecia
liştil
or di
n do
men
iul pr
otec
ţiei
copil
ului ş
i fam
iliei
în ba
za gr
adelo
r de
califi
care
MPS
FCNu
exist
ă o ca
lifica
re ac
cept
ată p
entru
aceş
ti sp
ecial
işti.
Cu to
ate a
ceste
a, ex
istă u
n doc
umen
t apr
obat
prin
ordi-
nul M
MPS
F, ca
re sp
ecifi
că M
ecan
ismul
de su
perv
izare
a as
isten
ţilor
socia
li. Ac
est d
ocum
ent s
pecifi
că că
treb
uie
să ex
iste u
n asis
tent
socia
l sup
erviz
or, ca
re va
supe
rviza
ac
tivita
tea a
3-5 a
siste
nţi s
ocial
i com
unita
ri din
regiu
ne
(3-4
sate
înve
cinat
e). A
cest
supe
rvizo
r este
un as
isten
t so
cial c
omun
itar o
bişnu
it, da
r fişa
sa de
post
conţ
ine
sarci
ni su
plim
enta
re ce
ţin d
e sup
erviz
area
alto
r asis
tenţ
i so
ciali c
omun
itari.
Pent
ru ac
eastă
sarci
nă, s
uper
vizor
ul es
te re
mun
erat
supli
men
tar.
12Re
vizuir
ea şi
mod
ifica
rea l
egisl
aţiei
în
vigoa
re pe
ntru
a pe
rmite
anga
jarea
, în
urm
a rec
alific
ării,
a spe
cialiş
tilor
din
alte
dom
enii s
ocial
e în i
nstit
uţiile
de
prot
ecţie
a co
pilulu
i şi fa
milie
i, cu
păstr
area
vech
imii d
e mun
că şi
a gr
adulu
i de r
ecali
ficar
e în v
eder
ea
atrib
uirii c
ateg
oriei
de sa
lariza
re
Perso
nal d
in alt
e ser
vicii s
ocial
e re
califi
cat ş
i ang
ajat î
n noil
e ser
vicii
de pr
otec
ţie a
copil
ului ş
i fam
iliei
Legis
laţie
reviz
uită ş
i m
odifi
cată
MPS
FCNu
au fo
st ela
bora
te am
enda
men
te sa
u reg
ulam
ente
no
i. Leg
islaţ
ia în
vigoa
re nu
împie
dică o
amen
ii să s
e re
califi
ce.
Reca
lifica
rea f
uncţi
onea
ză în
baza
legis
laţiei
în vi
goar
e.
13Re
vizuir
ea şi
mod
ifica
rea
legisl
aţiei
în
vigoa
re în
dom
eniul
utiliz
ării f
orţe
i de
mun
că pr
in sta
bilire
a uno
r înles
niri
pent
ru an
gajat
orii c
are a
ngaje
ază
şi cre
ează
locu
ri de m
uncă
pent
ru
abso
lvenţ
ii ins
tituţ
iilor r
ezide
nţial
e
Legis
laţie
cu pr
ivire
la fa
cilita
rea
anga
jării
abso
lvenţ
ilor in
stitu
ţiilor
rez
idenţ
iale r
evizu
ită şi
mod
ifica
tă
Num
ăr de
abso
lvenţ
i ai
instit
uţiilo
r rez
idenţ
iale
care
au fo
st an
gajaţ
i
MPS
FCNu
a fo
st re
aliza
t. Ex
istă o
Hot
ărâr
e de G
uver
n, ca
re
prev
ede c
ă dup
ă abs
olvire
, tân
ărul/
tână
ra tr
ebuie
să
se în
toar
că la
locu
l de b
aştin
ă (ra
ion, s
at).
Auto
ritat
ea
tute
lară t
rebu
ie să
asigu
re ca
zare
a şi u
n loc
de m
uncă
pe
ntru
abso
lvent
. Nu e
xistă
privi
legii p
entru
antre
pre-
nori d
acă e
i ang
ajeaz
ă un a
bsolv
ent (
nu se
bucu
ră de
sc
utiri
la im
pozit
e).
14Re
vizuir
ea şi
mod
ifica
rea
legisl
aţiei
în
vigoa
re cu
privi
re la
asigu
rare
a cu
locuin
ţe so
ciale
a cop
iilor o
rfani
şi cu
sta
tut d
e orfa
n, ab
solve
nţi a
i insti
tuţi-
ilor r
ezide
nţial
e
Legis
laţie
cu pr
ivire
la as
igura
rea
cu lo
cuinţ
e soc
iale a
copii
lor or
fani
şi cu
stat
ut de
orfan
, abs
olven
ţi ai
instit
uţiilo
r rez
idenţ
iale r
evizu
ită şi
m
odifi
cată
Num
ăr de
copii
orfan
i şi
cu st
atut
de or
fan,
abso
lvenţ
i ai in
sti-
tuţii
lor re
ziden
ţiale,
as
igura
ţi cu
locu
inţe
MPS
FCNu
exist
ă leg
islaţ
ie sp
ecifi
că. A
u exis
tat î
ncer
cări d
e a
ofer
i locu
inţe s
ocial
e pen
tru or
fani în
Chişi
nău,
dar a
cest
proc
es es
te fo
arte
lent
.
15Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea st
rate
giilor
şi
planu
rilor
de ac
ţiuni
privi
nd re
form
a sis
tem
ului re
ziden
ţial d
e îng
rijire
a co
pilulu
i la ni
vel lo
cal
Stra
tegii
şi pl
anur
i de a
cţiun
i elab
ora-
te şi
apro
bate
la ni
vel lo
cal
Acte
apro
bate
APL
A fos
t rea
lizat
doar
în ra
ioane
le un
de O
NG-u
rile ş
i alţi
pa
rtene
ri (TA
CIS I,
II, III
, UNI
CEF)
au în
trepr
ins ac
ţiuni
şi au
ofer
it su
port.
97Anexe16
Cons
tituir
ea Co
mite
tului
de Co
ndu-
cere
la ni
vel lo
cal p
entru
imple
men
-ta
rea S
trate
giei ş
i Plan
ului d
e acţi
uni
privi
nd re
form
a sist
emulu
i rezid
enţia
l de
îngr
ijire a
copil
ului
Com
itet d
e Con
duce
re co
nstit
uit la
niv
el loc
alPr
ogra
me ş
i acţi
uni s
incro
nizat
e la
nivel
local
Num
ăr de
mem
bri a
i Co
mite
tului
de Co
ndu-
cere
loca
lNu
măr
de şe
dinţe
şi
proc
ese v
erba
le Nu
măr
de ra
poar
te
APL
A fos
t rea
lizat
doar
în ra
ioane
le un
de O
NG-u
rile ş
i alţi
pa
rtene
ri (TA
CIS I,
II, III
, UNI
CEF)
au în
trepr
ins ac
ţiuni
şi au
ofer
it su
port.
17Co
nstit
uirea
unui
Com
itet d
e Con
du-
cere
pent
ru im
plem
enta
rea S
trate
giei
şi Pla
nului
de ac
ţiuni
privi
nd re
form
a sis
tem
ului re
ziden
ţial d
e îng
rijire
a co
pilulu
i
Com
itet d
e Con
duce
re co
nstit
uitIm
plem
enta
rea S
trate
giei ş
i Plan
ului
de ac
ţiuni
mon
itoriz
ată
Stra
tegii
le, pr
ogra
mele
şi ac
ţiu-
nile s
ecto
riale
din do
men
iul vi
zat
sincro
nizat
e
Num
ăr de
mem
bri
ai Co
mite
tului
de
Cond
ucer
e Nu
măr
de şe
dinţe
şi
proc
ese v
erba
le Nu
măr
de ra
poar
te
MPS
FCA f
ost r
ealiz
at. C
onsil
iul na
ţiona
l pen
tru co
ordo
nare
a re
form
ei sis
tem
ului re
ziden
ţial d
e îng
rijire
a co
pilulu
i şi
dezv
oltar
ea ed
ucaţ
iei in
cluziv
e.
2. D
EzVO
LTAR
EA SE
RVIC
IILOR
SOCI
ALE C
OMUN
ITAR
E ŞI D
E TIP
FAM
ILIA
LOb
iectiv
: Asig
urar
ea ac
cesu
lui co
pilulu
i şi fa
milie
i la se
rvici
i soc
iale c
alita
tive c
omun
itare
şi de
tip f
amilia
l 18
Anga
jarea
asist
enţil
or so
ciali l
a niv
elul s
tructu
rilor
adm
inistr
aţiei
pu
blice
loca
le
Asist
enţi
socia
li ang
ajaţi
la niv
elul
struc
turil
or ad
mini
straţ
iei pu
blice
loc
aleAs
isten
ţă so
cială
de ca
litat
e aco
rdat
ă co
pilulu
i şi fa
milie
i la ni
vel d
e adm
i-nis
traţie
publi
că lo
cală
Insti
tuţio
naliz
area
copii
lor pr
even
ită
Num
ăr de
asist
enţi
socia
li ang
ajaţi
Num
ăr de
bene
ficiar
i as
istaţ
i
MPS
FCÎn
cadr
ul AP
L sun
t ang
ajaţi
asist
enţi
socia
li
19An
gajar
ea as
isten
ţilor
socia
li în
instit
uţiile
rezid
enţia
le de
îngr
ijire a
co
pilulu
i
Asist
enţi
socia
li ang
ajaţi
în ins
tituţ
iile
rezide
nţial
eCa
litat
ea se
rvici
ilor s
ocial
e aco
rdat
e co
pilulu
i şi fa
milie
i de i
nstit
uţiile
rez
idenţ
iale î
mbu
nătă
ţită
Dura
ta de
aflar
e a co
pilulu
i în in
stitu
-ţii
le rez
idenţ
iale r
edus
ă
Num
ăr de
asist
enţi
socia
li ang
ajaţi
Num
ăr de
bene
ficiar
i as
istaţi
Num
ăr de
copii
reint
e-gr
aţi în
fam
ilie
Num
ăr de
copii
plas
aţi
în se
rvici
i de t
ip fam
ilial
MPS
FC90
% de
insti
tuţii
avea
u cel
puţin
un as
isten
t soc
ial în
20
09. D
e atu
nci, r
ata l
ocur
ilor v
acan
te a
cresc
ut şi
în
prez
ent a
prox
imat
iv 60
% di
n ins
tituţ
ii au a
siste
nţi s
ocial
i an
gajaţ
i.
20Im
plem
enta
rea r
egula
men
tului
-ca-
dru c
u priv
ire la
aplic
area
man
age-
men
tului
de ca
z în c
adru
l ser
viciilo
r de
prot
ecţie
a co
pilulu
i şi fa
milie
i în
dificu
ltate
Abor
dare
a ind
ividu
aliza
tă şi
mult
idis-
ciplin
ară a
fiecă
rui c
az în
parte
Lucru
în ca
drul
echip
ei m
ultidi
scipli
nare
Num
ărul
de co
pii pl
asaţ
i în in
stitu
ţiile
rezide
nţial
e red
usNu
măr
ul de
copii
reint
egra
ţi în
fami-
lie şi
com
unita
te m
ajora
t
Num
ăr de
raioa
ne în
ca
re se
aplic
ă met
oda
man
agem
entu
lui de
ca
z Nu
măr
de ca
zuri
asist
ate
APL
A fos
t rea
lizat
98 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–201221
Evalu
area
nece
sităţ
ilor ş
i pot
enţia
lu-lui
com
unită
ţilor
în ve
dere
a dez
vol-
tării
serv
iciilo
r soc
iale p
entru
copii
i şi
familii
le afl
ate î
n difi
culta
te
Nece
sităţ
i iden
tifica
tePo
tenţ
ialul
com
unită
ţilor
valor
ifica
tNu
măr
de fiş
e de
evalu
are
Num
ăr de
serv
icii c
e tre
buies
c dez
volta
te la
niv
el de
com
unita
te
APL
A fos
t rea
lizat
doar
în ra
ioane
le un
de O
NG-u
rile ş
i alţi
pa
rtene
ri (TA
CIS I,
II, III
, UNI
CEF)
au în
trepr
ins ac
ţiuni
şi au
ofer
it su
port.
22Cr
eare
a şi d
ezvo
ltare
a ser
viciilo
r de
prot
ecţie
a co
pilulu
i şi fa
milie
i la
nivelu
l stru
cturil
or au
torit
ăţii p
ublic
e loc
ale, în
func
ţie de
nece
sităţ
i
Serv
icii c
omun
itare
de pr
otec
ţie a
copil
ului ş
i fam
iliei (
serv
icii d
e inf
or-
mar
e, co
nsilie
re, gr
upur
i de s
upor
t, ce
ntre
com
unita
re, ce
ntre
de zi
, cen
-tre
mat
erna
le, se
rvici
i de r
ecup
erar
e/re
abilit
are,
serv
icii d
e rec
rear
e, se
rvici
i de
reint
egra
re în
fam
ilia bi
ologic
ă sau
ex
tinsă
, asis
tenţ
ă par
enta
lă pr
ofes
i-on
istă,
case
de co
pii de
tip f
amilia
l, se
rvici
i de a
dopţ
ie et
c.) de
zvolt
ate
Num
ăr to
tal d
e ser
vicii
Num
ăr de
bene
ficiar
i pe
tipu
ri de s
ervic
iiTip
uri d
e ser
vicii d
e pr
even
ire şi
inte
rven
ţieRe
parti
zare
geog
rafic
ă ec
hilibr
ată a
serv
iciilo
r
APL
Info
rmaţ
ia de
spre
serv
icii e
ste pu
blica
tă în
rapo
rtul
anua
l al M
MPS
F
3. CO
NSOL
IDAR
EA N
IVEL
ULUI
PROF
ESIO
NAL A
L RES
URSE
LOR U
MAN
EOb
iectiv
: Cre
area
siste
mul
ui na
ţiona
l de f
orm
are c
ontin
uă și
reca
lifica
re a
spec
ialiș
tilor
din d
omen
iul p
rote
cţiei
copi
lulu
i și f
amili
ei
23Ev
aluar
ea ne
cesit
ăţilo
r de i
nstru
ire al
e sp
ecial
iştilo
r din
dom
eniul
prot
ecţie
i co
pilulu
i şi fa
milie
i
Nece
sităţ
i iden
tifica
tePo
tenţ
ialul
spec
ialişt
ilor v
alorifi
cat
Num
ăr de
spec
ialişt
i ce
nece
sită i
nstru
ire
Num
ăr de
spec
ialişt
i ce
nece
sită a
testa
re
MPS
FCEv
aluar
ea ne
cesit
ăţilo
r de i
nstru
ire fin
aliza
tă de
ME
24Ela
bora
rea ş
i imple
men
tare
a pro
gra-
melo
r de i
nstru
ire co
ntinu
ă pen
tru
asist
enţii
socia
li
Prog
ram
e de i
nstru
ire co
ntinu
ă ela
bora
teNu
măr
de pr
ogra
me
elabo
rate
Curri
culum
de in
struir
e Nu
măr
de as
isten
ţi so
ciali p
regă
tiţi
MET
A fos
t rea
lizat
în câ
teva
etap
e. Et
apa I
— 20
07 in
struir
e iniţ
ială p
entru
~ 54
0 asis
tenţ
i so
ciali.
Etap
a II —
2009
instr
uire c
ontin
uă. E
tapa
III
— 20
11 —
Banc
a Mon
dială
orga
nizea
ză in
struir
e în
dezv
oltar
ea co
mpe
tenţ
elor d
e util
izare
a ca
lculat
orulu
i pe
ntru
toţi
asist
enţii
socia
li. Ba
nca M
ondia
lă va
ofer
i ca
lculat
oare
pent
ru to
ţi as
isten
ţii so
ciali.
25Ela
bora
rea ş
i imple
men
tare
a pro
gra-
melo
r de i
nstru
ire pe
ntru
spec
ialişt
ii din
dom
eniul
prot
ecţie
i dre
ptur
ilor
copil
ului ş
i a fa
milie
i
Prog
ram
e de i
nstru
ire el
abor
ate
pent
ru:
• re
prez
enta
nţii a
dmini
straţ
iei
publi
ce lo
cale;
• sp
ecial
iştii d
in do
men
iul pr
otec
ţi-ei
copil
ului s
i fam
iliei;
Num
ăr de
prog
ram
e ela
bora
te pe
ntru
dif
erite
cate
gorii
de
spec
ialişt
i.Cu
rricu
lum de
form
are
pent
ru di
ferite
cate
go-
rii de
spec
ialişt
i.
MET
Au fo
st ela
bora
te M
anua
le Op
eraţ
ionale
pent
ru to
ate
serv
iciile
com
unita
re, da
r ele
încă n
u sun
t apr
obat
e.To
ţi pr
imar
ii au b
enefi
ciat d
e ins
truire
susţi
nută
de
UNICE
F.
99Anexe•
asist
enţii
socia
li;•
spec
ialişt
ii din
cadr
ul se
rvici
ile
com
unita
re;
• sp
ecial
iştii d
in se
rvici
i de t
ip fam
ilial (
asist
enţă
pare
ntală
pr
ofes
ionist
ă, ca
se de
copii
de ti
p fam
ilie, e
tc.);
• m
anag
erii i
nstit
uţiilo
r rez
idenţ
iale;
• sp
ecial
iştii d
in ins
tituţ
iile
rezide
nţial
e.
Num
ăr de
spec
ialişt
i ins
truiţi
.
26Im
plem
enta
rea R
egula
men
tului
pr
ivind
instr
uirea
cont
inuă,
ates
tare
a şi
atrib
uirea
grad
elor d
e cali
ficar
e a
spec
ialişt
ilor d
in do
men
iul pr
otec
ţiei
copil
ului ş
i fam
iliei
Proc
esul
de in
struir
e con
tinuă
, ate
sta-
re şi
atrib
uire a
grad
elor d
e cali
ficar
e de
finiti
vat
Num
ăr de
spec
ialişt
i fo
rmaţ
iNu
măr
de sp
ecial
işti
ates
taţi
Prog
ram
e de i
nstru
ire
perio
dică
MPS
FCRe
gulam
entu
l nu a
fost
imple
men
tat.
27Id
entifi
care
a şi e
valua
rea p
resta
toril
or
de se
rvici
i de i
nstru
ire co
ntinu
ă în d
o-m
eniul
prot
ecţie
i cop
ilului
şi fa
milie
i
Bază
de da
te el
abor
ată
Cata
logul
pres
tato
rilor
de se
rvici
i de
instr
uire c
ontin
uă în
dom
eniul
pr
otec
ţiei c
opilu
lui şi
fam
iliei
Num
ăr de
pres
tato
ri pu
blici
şi pr
ivaţi
ident
i-fic
aţi ş
i eva
luaţi
Tipur
i de p
rogr
ame d
e ins
truire
MPS
FCUn
Cata
log al
pres
tato
rilor
de in
struir
e con
tinuă
în
prot
ecţia
copil
ului n
u a fo
st înt
ocm
it.
28Co
mple
tare
a cur
riculu
mulu
i de
instru
ire co
ntinu
ă a sp
ecial
iştilo
r, ca
re nu
lucre
ază î
n dom
eniu,
dar
inter
acţio
neaz
ă cu c
opilu
l şi fa
milia
în
activ
itate
a lor
cu m
odulu
l „Pro
tecţi
a co
pilulu
i şi fa
milie
i”.
Spec
ialişt
i (car
e acti
veaz
ă în a
lte
dom
enii d
ecât
prot
ecţia
copil
ului)
instru
iţi
Num
ăr de
spec
ialişt
i ins
truiţi
Prof
esia
spec
ialişt
ilor
instru
iţi
MET
Unele
instr
uiri d
isper
sate
au fo
st efe
ctuat
e de u
nele
ONG-
uri ş
i au f
ost e
labor
ate m
odule
pent
ru cu
rricu
lu-m
uri, d
ar in
struir
ea nu
este
apro
bată
oficia
l şi n
u este
un
iform
izată
pent
ru to
ată ţ
ara.
29Ela
bora
rea s
i imple
men
tare
a pro
gra-
melo
r de i
nstru
ire pe
ntru
îngr
ijirea
, re
cupe
rare
a şi p
rote
cţia c
opiilo
r cu
disab
ilităţ
i
Com
pete
nţele
spec
ialişt
ilor c
are i
nter
-ac
ţione
ază c
u cop
iii cu
disa
bilită
ţi şi
familii
le lor
cons
olida
teSe
rvici
i de c
alita
te pe
ntru
copii
i cu
disab
ilităţ
i dez
volta
te
Num
ărul
şi div
ersit
a-te
a pro
gram
elor d
e ins
truire
Curri
culum
de in
struir
eNu
măr
de sp
ecial
işti
instru
iţi
MET
Au fo
st ela
bora
te M
anua
le Op
eraţ
ionale
pent
ru to
ate
serv
iciile
com
unita
re, in
clusiv
lucru
l cu c
opiii
cu di
sabil
i-tă
ţi, da
r ele
încă n
u sun
t apr
obat
e
100 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–201230
Com
pleta
rea c
urric
ulum
ului d
e fo
rmar
e con
tinuă
a sp
ecial
iştilo
r, ca
re nu
activ
ează
în do
men
iu, da
r int
erac
ţione
ază c
u ace
şti co
pii şi
fam
i-liil
e lor
în ac
tivita
tea l
or cu
mod
ulul
„Rec
uper
area
şi pr
otec
ţia co
pilulu
i cu
disab
ilităţ
i”.
Spec
ialişt
i instr
uiţi
Num
ăr de
spec
ialişt
i ins
truiţi
Prof
esia
spec
ialişt
ilor
instru
iţi
MET
Aces
t mod
ul de
instr
uire n
u a fo
st ap
roba
t.
31Ela
bora
rea s
i imple
men
tare
a pro
gra-
melo
r de r
ecali
ficar
e pro
fesion
ală,
care
vize
ază p
erso
nalul
insti
tuţii
lor
rezide
nţial
e sup
use r
eform
ei
Anga
jaţi a
i insti
tuţii
lor re
ziden
ţiale
valor
ifica
ţiPe
rsona
l reca
lifica
t
Num
ăr de
prog
ram
e de
instru
ireCu
rricu
lum de
instr
uire
Num
ăr de
spec
ialişt
i re
califi
caţi
MET
Insti
tutu
l pen
tru Șt
iinţe
în Ed
ucaţ
ie ar
e une
le pr
ogra
me
educ
aţion
ale pe
ntru
reca
lifica
rea p
erso
nalul
ui din
siste
-m
ul ed
ucaţ
ional,
dar a
ceste
a nu s
unt o
rient
ate î
n mod
sp
ecial
spre
anga
jaţii i
nstit
uţiilo
r refo
rmat
e. Nu
sunt
dis
ponib
ile ci
fre pe
ntru
num
ărul
anga
jaţilo
r rec
alific
aţi.
32Ela
bora
rea p
rogr
amelo
r de i
nstru
ire
pent
ru pe
rsona
lul, c
are v
a acti
va în
ins
tituţ
iile re
ziden
ţiale
refo
rmat
e
Serv
icii c
alita
tive d
e pro
tecţi
e a
copil
ului ş
i fam
iliei în
insti
tuţii
le rez
idenţ
iale r
eform
ate
Perso
nal c
apab
il să a
ctive
ze în
insti
tu-
ţiile
rezide
nţial
e refo
rmat
e
Num
ăr de
prog
ram
e de
instru
ireCu
rricu
lum de
instr
uire
Num
ăr de
spec
ialişt
i re
califi
caţi
MET
Nu ex
istă c
urric
ulum
uri a
prob
ate o
ficial
. Doa
r une
le ON
G-ur
i car
e luc
reaz
ă asu
pra r
eform
ării u
nei in
stitu
ţii
conc
rete
ofer
ă ace
st tip
de in
struir
e.
33Ela
bora
rea ş
i imple
men
tare
a pr
o-gr
amelo
r de i
nstru
ire pe
ntru
fam
iliile
pote
nţial
adop
tive
Abilit
ăţile
pare
ntale
ale f
amilii
lor
pote
nţial
adop
tive c
onso
lidat
eNu
măr
de fa
milii
ad
optiv
e ins
truite
Curri
culum
de in
struir
e
MPS
FCAc
est c
urric
ulum
exist
ă şi a
fost
apro
bat d
e MM
PSF.
ONG-
ul Am
icii d
ei Ba
mbin
i ofer
ă ins
truire
pent
ru fa
milii
le ad
optiv
e.
4. R
EORG
ANIz
AREA
INST
ITUŢ
IILOR
REz
IDEN
ŢIAL
E Ob
iectiv
: Reo
rient
area
siste
mulu
i rezid
enţia
l spr
e com
unita
te şi
fam
ilie34
Evalu
area
com
plexă
a fie
căru
i cop
il pla
sat î
n îng
rijire
rezid
enţia
lă şi
a fam
iliei a
cestu
ia
Anch
etă s
ocial
ă cu p
rivire
la si
tuaţ
ia re
ală a
copil
ului ş
i fam
iliei e
labor
ată
Num
ăr de
copii
şi
familii
evalu
ate
MAPL
Evalu
area
este
efec
tuat
ă doa
r în in
stitu
ţiile
unde
ON
G-ur
ile su
nt im
plica
te în
proc
esul
de re
form
ă. Al
te
instit
uţii n
u res
pectă
perio
dicita
tea e
valuă
rilor.
Exist
ă ev
aluăr
i inco
mple
te sa
u lips
ă.35
Elabo
rare
a plan
urilo
r indiv
iduale
de
îngrij
ire şi
reint
egra
rePla
nuri i
ndivi
duale
elab
orat
eNu
măr
de pl
anur
i ind
ividu
ale el
abor
ate
MPS
FCVe
zi m
ai su
s
36Pr
egăt
irea c
opiilo
r şi fa
milii
lor pe
ntru
re
integ
rare
Copii
preg
ătiţi
pent
ru a
fi rein
tegr
aţi
Fam
ilii pr
egăt
ite pe
ntru
a pr
imi c
opiii
Num
ăr de
copii
şi
familii
preg
ătite
M
PSFC
Vezi
mai
sus
37Re
integ
rare
a cop
iilor în
fam
iliile
lor
Copii
reint
egra
ţiNu
măr
de co
pii
reint
egra
ţiM
PSFC
Peste
900 c
opii a
u fos
t rein
tegr
aţi în
fam
iliile
biolog
ice
sau e
xtins
e.
101Anexe38
Mon
itoriz
area
copii
lor şi
a fam
iliilor
lor
în pe
rioad
a pos
t-rein
tegr
are
Situa
ţia re
ală a
copii
lor re
integ
raţi
în fam
iliiNu
măr
de fiş
e de m
oni-
toriz
are c
omple
tate
Num
ăr de
copii
şi
familii
mon
itoriz
ate
MPS
FCAc
est l
ucru
ar tr
ebui
să fie
făcu
t de c
ătre
asist
enţii
socia
li co
mun
itari î
mpr
eună
cu au
torit
ăţile
tute
lare (
prim
arii)
. Es
te re
aliza
t mai
bine î
n loc
alită
ţile u
nde e
xistă
sprij
inul
ONG-
urilo
r şi d
onat
orilo
r.Viz
ite de
mon
itoriz
are a
leato
rii su
nt ef
ectu
ate p
eriod
ic de
MM
PSF ş
i ME.
39
Preg
ătire
a cop
ilului
pent
ru tr
ansfe
r în
cent
re cu
serv
icii c
omun
itare
şi de
tip
fam
ilial
Copii
preg
ătiţi
pent
ru a
fi rein
tegr
aţi
Num
ăr de
copii
preg
ă-tiţ
i pen
tru tr
ansfe
rM
PSFC
Este
reali
zat,
în m
are p
arte
, cu s
prijin
ul ON
G-ur
ilor ş
i do
nato
rilor.
40In
tegr
area
copii
lor în
cent
re cu
serv
icii
com
unita
re şi
de ti
p fam
ilial
Copii
inte
graţ
i în ce
ntre
cu se
rvici
i co
mun
itare
şi de
tip f
amilia
lNu
măr
de co
pii tr
ansfe
-ra
ţi din
insti
tuţii
le rez
idenţ
iale î
n cen
tre
cu se
rvici
i com
unita
re
şi de
tip f
amilia
l
MPS
FCVe
zi m
ai su
s
41M
onito
rizar
ea co
piilor
tran
sfera
ţi în
serv
icii c
omun
itare
şi de
tip f
amilia
l Sit
uaţia
reală
a co
piilor
tran
sfera
ţi din
insti
tuţii
le rez
idenţ
iale î
n ser
vicii
com
unita
re şi
de ti
p fam
ilial
Num
ăr de
fişe d
e mon
i-to
rizar
e com
pleta
teNu
măr
de co
pii şi
fam
ilii m
onito
rizat
e
MPS
FCUn
form
ular d
e mon
itoriz
are a
prob
at ofi
cial n
u exis
tă.
Deoa
rece
acea
stă sa
rcină
este
înde
plinit
ă, în
mar
e par
te,
de O
NG-u
ri, fie
care
ONG
aplic
ă for
mula
rele
sale
prop
rii.
Acea
stă ch
estiu
ne es
te pr
oblem
atică
, deo
arec
e nu e
xistă
un
mec
anism
stan
dard
/unif
orm
. Chia
r dac
ă sta
ndar
-de
le de
calit
ate p
entru
aces
te se
rvici
i indic
ă fre
cven
ţa
mon
itoriz
ării,
trebu
ie să
fie ap
roba
te in
strum
ente
de
mon
itoriz
are.
42Ev
aluar
ea co
mple
xă a
instit
uţiilo
r rez
idenţ
iale d
e îng
rijire
a co
pilulu
i Ba
ză de
date
cu in
form
aţii d
eta-
liate
desp
re ce
le 68
de in
stitu
ţii
rezide
nţial
eRa
port
de ev
aluar
e priv
ind ta
bloul
gene
ral ş
i situ
aţia
actu
ală
Ches
tiona
r de e
valua
re
elabo
rat
68 de
insti
tuţii
evalu
ate
MPS
FCAc
eastă
bază
de da
te nu
a fo
st de
zvolt
ată.
Info
rmaţ
ia es
te co
lecta
tă de
la in
stitu
ţiile
rezide
nţial
e de t
rei o
ri pe
an de
Biro
ul Na
ţiona
l de S
tatis
tică.
43Ela
bora
rea P
lanulu
i gen
eral
de tr
ans-
form
are a
insti
tuţii
lor re
ziden
ţiale
Conc
epţie
unita
ră as
upra
proc
esu-
lui de
reor
ganiz
are a
insti
tuţii
lor
rezide
nţial
e
Plan g
ener
al ela
bora
tM
PSFC
Un Pl
an ge
nera
l de t
rans
form
are a
fost
elabo
rat î
n 200
9.
44Ela
bora
rea p
lanur
ilor in
dividu
ale de
re
orga
nizar
e pen
tru fie
care
insti
tuţie
rez
idenţ
ială
Planu
ri ind
ividu
ale el
abor
ate
Num
ăr de
insti
tuţii
cu
plan
uri e
labor
ate
prop
use p
entru
re
orga
nizar
e Nu
măr
de in
stitu
ţii cu
pla
nuri e
labor
ate p
ro-
puse
pent
ru în
chide
re
MPS
FCAc
este
plan
uri a
u fos
t elab
orat
e de U
nitat
ea de
Dez
-ins
tituţ
ionali
zare
cu su
portu
l UNI
CEF î
n 200
9. Fie
care
ins
tituţ
ie av
ea un
plan
de re
orga
nizar
e.
102 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–201245
Imple
men
tare
a plan
urilo
r de
reor
ganiz
are p
entru
fieca
re in
stitu
ţie
rezide
nţial
ă
Num
ărul
de in
stitu
ţii re
ziden
ţiale
redu
sNu
măr
ul de
copii
în in
stitu
ţiile
rezide
nţial
e red
usNu
măr
ul de
serv
icii c
omun
itare
noi
majo
rat
Calit
atea
vieţ
ii cop
iilor îm
bună
tăţit
ă
Num
ăr de
insti
tuţii
re
orga
nizat
eNu
măr
de in
stitu
ţii
închis
e
MPS
FCEs
te re
aliza
t par
ţial. N
u a fo
st po
sibil d
e a im
plem
enta
ac
este
plan
uri în
fieca
re in
stitu
ţie di
n cau
za lip
sei
resu
rselor
finan
ciare.
46Pr
egăt
irea p
erso
nalul
ui din
insti
tu-
ţiile
rezide
nţial
e pen
tru pr
oces
ul de
re
orga
nizar
e
Conş
tient
izare
a nec
esită
ţii
reor
ganiz
ării
Num
ăr de
anga
jaţi
preg
ătiţi
MPS
FCA f
ost r
ealiz
at de
Unit
atea
de D
ezins
tituţ
ionali
zare
în
toat
e ins
tituţ
iile su
puse
reor
ganiz
ării.
Au av
ut lo
c şe
dinţe
de in
form
are,
discu
ţii, e
tc. U
nele
ONG-
uri
(Lum
os, U
NICE
F) au
achit
at ch
iar co
mpe
nsaţ
ii ang
ajaţil
or
dispo
nibiliz
aţi, u
n fel
de co
mpe
nsar
e a da
unei
mor
ale (l
a Ca
hul, F
loreş
ti).
47An
gajar
ea pe
rsona
lului
din in
stitu
ţiile
rezide
nţial
e în
instit
uţiile
reor
gani-
zate
sau î
n alte
serv
icii s
ocial
e dup
ă re
califi
care
Perso
nal a
ngaja
t dup
ă reo
rgan
izare
a ins
tituţ
iilor
Num
ăr de
anga
jaţi
preg
ătiţi
MPS
FCA f
ost r
ealiz
at da
că au
exist
at po
sturi v
acan
te re
levan
te.
5.
Red
irecţ
iona
rea r
esur
selo
r fina
ncia
re di
n sist
emul
rezid
entia
l căt
re se
rvici
ile co
mun
itare
Ob
iectiv
: Dez
volta
rea u
nui m
ecan
ism fin
ancia
r efic
ient ş
i flex
ibil c
are s
ă pre
vadă
redir
ecţio
nare
a res
urse
lor fin
ancia
re di
n sist
emul
rezide
nţial
către
serv
iciile
com
unita
re şi
de ti
p fam
ilial
48Ev
aluar
ea si
tuaţ
iei fin
ancia
re
(costu
ri cur
ente
) a fie
căre
i insti
tuţii
rez
idenţ
iale:
a) co
sturi c
uren
te: s
alarii
; alim
enta
ţie;
asigu
rare
cu îm
brăc
ămint
e, înc
ălţă-
mint
e, ob
iecte
de ig
ienă,
inven
tar
moa
le et
c.; ev
aluar
ea ut
ilităţ
ilor
instit
uţiei
(înc
ălzire
, apă
, ene
rgie
electr
ică, e
tc.);
b) ch
eltuie
li cap
itale
Evalu
area
costu
rilor
med
ii de
între
ţiner
e şi in
struir
e a fie
căru
i co
pil în
difer
ite ti
puri d
e ins
tituţ
ii rez
idenţ
iale
Num
ăr de
copii
asigu
raţi
integ
ral c
u obie
ctele
nece
sare
Nu
măr
de co
pii as
igura
ţi pa
rţial
cu ob
iecte
le ne
cesa
re
MPS
FCA f
ost r
ealiz
at ca
parte
a ev
aluăr
ii fiec
ărei
instit
uţii ş
i a
fost
inclus
în pl
anul
de re
orga
nizar
e al fi
ecăr
ei ins
tituţ
ii.
49An
aliza
surse
lor de
finan
ţare
(bug
et
cent
ral, b
uget
loca
l, don
aţii,
mijlo
ace
spec
iale)
pe fie
care
insti
tuţie
rezid
en-
ţială
în pa
rte
Cont
ribuţ
ia co
ncre
tă a
fiecă
rei s
urse
în
buge
tul in
stitu
ţiei
Pond
erea
fiecă
rui t
ip de
buge
t în fi
nanţ
area
ins
tituţ
iilor
MPS
FCVe
zi m
ai su
s
103Anexe50
Elabo
rare
a, ap
roba
rea ş
i imple
men
-ta
rea R
egula
men
tului
cu pr
ivire
la
finan
ţare
a ins
tituţ
iilor r
ezide
nţial
e în
perio
ada d
e refo
rmar
e
Regu
lamen
t priv
ind m
ecan
ismele
de
finan
ţare
a ins
tituţ
iilor r
ezide
nţial
e su
puse
proc
esulu
i de r
eform
are
apro
bat
Insti
tuţii
rezid
enţia
le fin
anţa
te în
pe
rioad
a de r
eform
are
Sum
ele al
ocat
e pen
tru
finan
ţare
a fiec
ărei
instit
uţii î
n per
ioada
de
refo
rmar
e
MPS
FCUn
proie
ct de
regu
lamen
t pen
tru re
direc
ţiona
rea
resu
rselor
finan
ciare
a fo
st pr
egăt
it şi
expe
diat p
entru
ap
roba
re, da
r nu a
fost
apro
bat.
51Ev
aluar
ea co
sturil
or de
între
ţiner
e a u
nui c
opil î
n fam
ilie şi
a co
sturil
or
serv
iciilo
r de b
ază (
educ
aţie,
sănă
ta-
te, e
tc.)
Costu
rile m
edii d
e înt
reţin
ere a
unui
copil
în fa
milie
, inclu
siv co
sturil
e se
rvici
ilor d
e baz
ă de s
ănăt
ate ş
i ed
ucaţ
ie cu
nosc
ute
Posib
ilitat
ea de
a fac
e stu
dii co
mpa
-ra
tive c
u priv
ire la
costu
l îngr
ijirii î
n m
ediul
fam
ilial ş
i în ce
l rezid
enţia
lAn
aliză
cost-
bene
ficiu
Costu
ri med
ii de
între
ţiner
e a un
ui co
pil
în fam
ilie, in
clusiv
costu
l se
rvici
ilor d
e baz
ă de
sănă
tate
şi ed
ucaţ
ie
MPS
FCA f
ost r
ealiz
at cu
supo
rtul U
NICE
F. Vez
i şi ra
portu
l CAS
E.
52Ela
bora
rea ş
i apr
obar
ea Re
gula-
men
tului
cu pr
ivire
la m
ecan
ismele
de
desce
ntra
lizar
e, se
curiz
are ş
i re
-dire
cţion
are a
finan
ţelor
de la
nive
l ce
ntra
l la ni
vel lo
cal, d
e la i
nstit
uţiile
rez
idenţ
iale c
ătre
serv
iciile
com
unita
-re
şi de
tip f
amilia
l
Activ
ităţil
e de p
rote
cţie a
copil
ului
desce
ntra
lizat
eDe
zvolt
area
serv
iciilo
r com
unita
re
încur
ajată
Mec
anism
de de
scen-
traliz
are,
secu
rizar
e şi
redir
ecţio
nare
a fin
anţe
-lor
de la
nive
l cen
tral la
niv
el loc
al de
zvolt
at
MPS
FCUn
proie
ct de
regu
lamen
t pen
tru re
direc
ţiona
rea
resu
rselor
finan
ciare
către
APL a
fost
preg
ătit
şi ex
pedia
t pe
ntru
apro
bare,
dar n
u a fo
st ap
roba
t.
53Im
plem
enta
rea m
ecan
ismelo
r de
desce
ntra
lizar
e, se
curiz
are ş
i redir
ec-
ţiona
re a
finan
ţelor
de la
insti
tuţii
le rez
idenţ
iale c
ătre
serv
iciile
com
unita
-re
şi de
tip f
amilia
l
Serv
icii c
omun
itare
şi de
tip f
amilia
l cre
ate
Serv
icii c
alita
tive d
e pro
tecţi
e a
copil
ului ş
i fam
iliei în
com
unită
ţiSu
portu
l aco
rdat
fam
iliilor
majo
rat
Num
ăr de
serv
icii
com
unita
re şi
de ti
p fam
ilial fi
nanţ
ate d
in co
ntul
redir
ecţio
nării
fin
anţe
lor de
la in
stitu
ţi-ile
rezid
enţia
leNu
măr
de be
nefic
iari a
i ac
esto
r ser
vicii
MPS
FCNu
exist
ă nici
un m
ecan
ism. A
u fos
t făc
ute c
âtev
a înc
er-
cări d
e une
le ON
G-ur
i.
54Ela
bora
rea,
apro
bare
a şi a
plica
rea
proie
ctăril
or bu
geta
re af
eren
te im
ple-
men
tării
Plan
ului n
aţion
al de
acţiu
ni
Proie
ctări b
uget
are e
labor
ate
Planu
ri anu
ale de
acţiu
ni pe
ntru
im
plem
enta
rea P
lanulu
i naţ
ional
de
acţiu
ni ac
oper
ite fin
ancia
r
Num
ăr de
plan
uri a
nua-
le pe
ntru
imple
men
ta-
rea P
lanulu
i naţ
ional
de
acţiu
ni Re
surse
aloc
ate p
entru
im
plem
enta
rea P
lanulu
i na
ţiona
l de a
cţiun
i
MPS
FCNu
a fo
st re
aliza
t.
104 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–201255
Elabo
rare
a şi a
prob
area
prog
ram
elor
cu fin
anţa
re ne
ram
bursa
bilă n
eces
are
imple
men
tării
Plan
ului n
aţion
al de
ac
ţiuni
Prog
ram
e pro
mov
ate
Num
ăr de
prog
ram
e fin
anţa
te di
n sur
se
exte
rne
Valoa
rea r
esur
selor
at
rase
MPS
FCAu
exist
at pr
oiecte
finan
ţate
de do
nato
ri, de
exem
plu,
de U
NICE
F. Ele
erau
scut
ite de
achit
area
impo
zitelo
r. In
form
aţia
desp
re su
ma r
esur
selor
colec
tate
nu es
te
dispo
nibilă
.
6. M
ONIT
ORIz
ARE Ş
I EVA
LUAR
EOb
iectiv
e: Co
nsoli
dare
a cap
acită
ţii de
mon
itoriz
are l
a toa
te ni
velur
ile si
stem
ului d
e pro
tecţi
e a co
pilulu
i şi fa
milie
i Ob
iectiv
: Îmbu
nătă
ţirea
calit
ăţii s
ervic
iilor d
e pro
tecţi
e a co
pilulu
i şi fa
milie
i în co
nfor
mita
te cu
stan
dard
ele de
calit
ate
56Cr
eare
a une
i baz
e naţ
ionale
de da
te
în re
gim on
-line
cu pr
ivire
la co
pii şi
fam
iliile
aflat
e în d
ificu
ltate
şi se
rvici
-ile
de ca
re be
nefic
iază a
ceşti
a
Gene
rare
a oric
ărui
tip de
rapo
rt pr
ivind
: - n
umăr
ul co
piilor
in si
stem
;- i
ntră
ri-ieş
iri în
/din
siste
m pe
o pe
rioad
ă det
erm
inată
de ti
mp;
- s
ituaţ
ia so
cială,
jurid
ică, m
edica
lă,
educ
aţion
ală, e
tc. a
copii
lor şi
a fam
iliilor
;- s
ervic
ii de c
are b
enefi
ciază
copil
ul şi
familia
aflat
ă în d
ificu
ltate
;- c
ostu
l ser
viciilo
r de c
are b
enefi
ciază
co
pilul
şi fam
ilia afl
ată î
n difi
culta
te;
- inf
orm
aţie
actu
aliza
tă de
spre
num
ă-ru
l şi t
ipul s
ervic
iilor d
e pro
tecţi
e a
copil
ului ş
i fam
iliei;
- acce
s sec
uriza
t la b
aza d
e dat
e a
siste
mulu
i de u
rmăr
ire a
bene
fici-
arilo
r asig
urat
şi m
enţin
ut la
toat
e niv
eluril
e.
Bază
de da
te cr
eată
MPS
FCSu
me m
ari d
e ban
i au f
ost i
nves
tite î
n dez
volta
rea b
azei
de da
te fă
ră vr
eun r
ezult
at. N
ici un
a din
baze
le de
date
de
zvolt
ate n
u este
func
ţiona
lă.
Banc
a Mon
dială
împr
eună
cu M
MPS
F cre
ează
o ba
ză de
da
te no
uă pe
ntru
pres
taţii
le bă
neşti
şi as
isten
ţa so
cială.
57De
zvolt
area
şi im
plem
enta
rea s
iste-
mulu
i de a
credit
are ş
i mon
itoriz
are a
pr
esta
toril
or de
serv
icii d
e pro
tecţi
e a
copil
ului ş
i fam
iliei
Siste
m de
acre
ditar
e şi m
onito
rizar
e de
zvolt
atSe
rvici
i cali
tativ
e de p
rote
cţie a
co
pilulu
i şi fa
milie
i
Com
pone
nţa s
truc-
turii
de ac
redit
are ş
i m
onito
rizar
eM
etod
ologie
de ac
redi-
tare
elab
orat
ăNu
măr
de pr
esta
tori
acre
ditaţ
iNu
măr
de pr
esta
tori
neac
redit
aţi
MPS
FCUn
siste
m de
acre
ditar
e şi m
onito
rizar
e nu a
fost
dezv
ol-ta
t. A f
ost i
nstit
uit un
siste
m de
Insp
ecţie
Socia
lă, da
r, la
mom
ent,
acea
sta ve
rifică
doar
pres
taţii
le bă
neşti
, nu ş
i ca
litat
ea se
rvici
ilor.
105Anexe58
Crea
rea ş
i imple
men
tare
a mec
a-nis
mulu
i de i
nspe
cţie ş
i eva
luare
a se
rvici
ilor d
e pro
tecţi
e a co
pilulu
i şi
familie
i
Mec
anism
de in
spec
ţie şi
evalu
are
creat
Serv
iciile
de pr
otec
ţie a
copil
ului ş
i fam
iliei a
ctive
ază î
n con
form
itate
cu
stand
arde
le de
calit
ate
Echip
ă de i
nspe
cţie ş
i ev
aluar
e cre
ată
Num
ăr de
serv
icii
evalu
ate
Num
ăr de
rapo
arte
de
evalu
are
MPS
FCVe
zi m
ai su
s
7. CO
MUN
ICAR
E, P
ROM
OVAR
E ŞI M
ObIL
IzAR
E SOC
IALă
Ob
iectiv
: For
mar
ea op
iniei
publi
ce şi
opini
ei tu
turo
r acto
rilor
impli
caţi
în pr
otec
ţia co
pilulu
i şi fa
milie
i refer
itor l
a nec
esita
tea r
eform
ei în
siste
mul
rezide
nţial
de în
grijir
e a co
pilulu
i 59
Elabo
rare
a unu
i con
cept
de co
mun
i-ca
re, pr
omov
are ş
i mob
ilizar
e soc
ială
cu pr
ivire
la re
form
a sist
emulu
i rezi-
denţ
ial de
îngr
ijire a
copil
ului
Conc
ept d
e com
unica
re, pr
omov
are ş
i m
obiliz
are s
ocial
ă cu p
rivire
la re
form
a sis
tem
ului re
ziden
ţial d
e pro
tecţi
e a
copil
ului ş
i fam
iliei e
labor
at
Prog
ram
elab
orat
MPS
FCM
E a ap
roba
t Stra
tegia
de co
mun
icare
cu pr
ivire
la
refo
rmă.
A exis
tat u
n con
cept
apro
bat d
e com
unica
re.
Au fo
st ela
bora
te m
ater
iale d
e pub
licita
te şi
o ca
mpa
nie
de in
form
are,
etc.
ME a
re do
uă pe
rsoan
e ang
ajate
în
calit
ate d
e exp
erţi
în co
mun
icare.
60
Imple
men
tare
a con
cept
ului d
e co
mun
icare,
prom
ovar
e şi m
obiliz
are
socia
lă cu
privi
re la
refo
rma s
istem
u-lui
rezid
enţia
l de î
ngrij
ire a
copil
ului
Parte
neria
te cr
eate
Grad
spor
it de
conş
tient
izare
a pr
oble-
mat
icii c
opiilo
r insti
tuţio
naliz
aţi ş
i a
drep
tului
lor d
e a cr
eşte
într-
un m
ediu
familia
lNu
măr
ul de
asist
enţi
pare
ntali
prof
esi-
onişt
i, de c
ase d
e cop
ii de t
ip fam
ilie şi
de
fam
ilii ad
optiv
e majo
rat
Num
ăr de
even
imen
te
orga
nizat
e şi la
nsat
eNu
măr
de em
isiun
i TV,
radio
, arti
cole
în pr
esa
scrisă
Num
ăr de
întâ
lniri
, de
zbat
eri, c
onsu
ltări
Num
ăr de
asist
enţi
pare
ntali
prof
esio-
nişti,
case
de co
pii de
tip
fam
ilie şi
fam
ilii
adop
tive
MPS
FCVe
zi m
ai su
s
61M
onito
rizar
ea, e
valua
rea ş
i reviz
uirea
co
ncep
tului
de co
mun
icare,
prom
o-va
re şi
mob
ilizar
e soc
ială c
u priv
ire
la re
form
a sist
emulu
i rezid
enţia
l de
îngrij
ire a
copil
ului
Men
talit
atea
oam
enilo
r cu p
rivire
la
impa
ctul n
egat
iv al
sepa
rării
copil
ului
de fa
milie
şi la
efec
tele
nega
tive a
le ins
tituţ
ionali
zării
schim
bată
Toţi
cons
titue
nţii c
unos
c şi în
ţeleg
ob
iectiv
ele re
form
ei.
Conc
ept r
evizu
it şi
perfe
cţion
atM
PSFC
Vezi
mai
sus
106 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
AnexA 3: PerSoAnele intervievAte și vizitele în teren
Numele Funcţia Organizația Durata interviului sau întâlnirii
26 martie 2012Membrii Comitetului de Conducere al Ministerului Educației pentru Dezinstituționalizare
Fiodor Sîtnic Director Salvaţi Copiii Moldova 53 min27 martie 2012Angela Cara Coordonator Unitatea de Dezinstituționalizare, Ministerul
Educației 2 h 27 min
Marcela Dilion Coordonator Unitatea de Dezinstituționalizare, Ministerul Educației
Natalia Neagu Șef adjunct Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului, Unitatea de Dezvoltare Socială, Cancelaria de Stat
32 min
Stela Grigoraş Director naţional EveryChild Moldova 1 h 34 minValentin Crudu Preşedinte Unitatea de Dezinstituționalizare,
Ministerul Educației1 h
28 martie 2012Eufrosinia Greţu Preşedinte Consiliul Raional, LeovaDl Borza Vice-preşedinte Consiliul Raional, LeovaDl Postică Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,
raionul Leova 47 min
Aurelia Nucă Director adjunct Gimnaziul-internat, Leova 43 minAsistent parental profesionist80 s. FilipeniMama copilului reintegrat s. Cupcui
29 martie 2012Liliana Rotaru Director CCF Moldova 1 h 24 minMaria Jechiu Director Centrul pentru copii de vârstă fragedă,
mun. Chişinău Svetlana Chifa Șef de Direcție Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului,
mun. Chişinău 1 h 40 min
30 martie 2012Irina Malanciuc Director Lumos Moldova 1 h 43 minRodica Scutelnic Șef Direcţie Sănătatea Mamei şi a
Copilului Ministerul Sănătății
Lilia Oleinic Ministerul SănătățiiJurie Dontu Director Școala-internat nr.2, Chişinău 50 min2 aprilie 2012Maria Ţăruş Director Centrul de plasament temporar
pentru copii aflaţi în dificultate, ChişinăuLudmila Malcoci Director executiv Keystone Human Services International, Chişinău 41 min
78 Asistenții parentali profesionişti şi îngrijitorii nu sunt numiți pentru a păstra anonimatul copiilor biologici şi celor plasaţi în fami-lia lor
107Anexe
Numele Funcţia Organizația Durata interviului sau întâlnirii
Tamara Pisarenco Director Centrul de plasament temporar al absolvenților şcolilor-internat Vatra, Chişinău
3 aprilie 2012Petru Rusu Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,
Floreşti1 h
Asistent parental profesionist al unui băiat de 10 ani
s. Vărvăreuca, raionul Floreşti
Buneii unui băiat de 13 ani reintegrat s. Nicolaeva, raionul FloreştiAsistent parental profesionist a trei surori
s. Domolgeni, raionul Floreşti
4 aprilie 2012Svetlana Chifa Șef de Direcție Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului,
mun. Chişinău Silvia Lupan Ofițer pentru Protecția Copilului UNICEF Moldova 1 h 6 min5 aprilie 2012Marina Semeniuc Șeful Direcţiei finanţele în ocrotirea
sănătății şi protecţia socială Ministerul Finanțelor
Viorica Dumbrăveanu Șeful Direcţiei politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului
Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei 1 h 10 min
Lilia Pascal Șeful Direcţiei politici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei
Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei 44 min
11 aprilieAsistent parental profesionist al unui băiat
Chişinău, Durleşti
Asistent parental profesionist al unei fete
Chişinău, Truşeni
19 aprilieNicolae Stoianov Administraţia UTA Gagauz-Yeri, Comrat 1 h 36 minUzun Sidor Șeful Direcției Asistență Socială şi
Protecţie a Familiei Administraţia UTA Gagauz-Yeri, Comrat 32 min
Vera Balova Administraţia UTA Gagauz-Yeri, Comrat20 aprilieRacu Ion Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,
Orhei1 h 35 min
Asistent parental profesionist al unei fete
Orhei
Educator a două fete şi un băiat Orhei25 aprilie
Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei, Făleşti
34 min
Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate
Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Făleşti
51 min
Asistent parental profesionist a doi băieţi
Musteaţa, Făleşti
108 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Numele Funcţia Organizația Durata interviului sau întâlnirii
Bunica unui băiat de 14 ani reintegrat
Socii Noi, Făleşti 15 min
26 aprilieTatiana Sincovschi Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,
Sîngerei1 h 34 min
Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate
Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Sîngerei
55 min
Asistent parental profesionist Copăceni, Sîngerei27 aprilie
Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate
Leova 38 min
Tamara Călugăru Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei, Hînceşti
2 maiVladimir Sementul Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,
Bălţi58 min
3 maiTudor Rădeanu Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,
Ungheni1 h 19 min
Petru Langa Preşedintele Comisiei pentru protec-ţia copilului aflat în dificultate
Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificul-tate, Ungheni
1 h 14 min
Educator a şapte copii Petreşti, UngheniMătuşa unui băiat reintegrat Ungheni 38 minSora unei fete reintegrate Ungheni 27 min
7 maiDl Vîrlan Expert în comunicare Ministerul EducațieiAliona Stepan Program Centru de Informare şi Documentare privind
Drepturile Copilului 8 maiRodica Moraru-Chilimar Șef de secţie Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei11 mai
Bunica unei fete reintegrate Chişinău 48 minBuneii unei fete reintegrate Chişinău 30 min
17 maiDjulieta Popescu Șef de Direcţie Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei 50 minElena Laur UNICEFSergiu Buruiană UNICEF 1 h 2 min
Vizite în teren28 martie Administrația raională,
Gimnaziul-internat, LeovaCopii în familia asistenţilor parentali profesionişti, s. Filipeni Copil reintegrat, s. CupcuiCentru multifuncțional, Cupcui
Leova
29 martie 2012 Casa pentru copii de vârstă fragedă, mun. Chişinău Chişinău
109Anexe
Vizite în terenComisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate Chişinău
30 martie 2012 Școala-internat nr. 2, mun. Chişinău Chişinău31 martie 2012 Discuţie în focus grup, asistenţi sociali Chişinău2 aprilie 2012 Centrul de plasament temporar al copiilor aflaţi în dificultate, 0-6 ani Chişinău3 aprilie Șeful Direcţiei raionale Asistență Socială şi Protecţie a Familiei
Asistent parental profesionist al unui băiat de 10 ani, s. VărvăreucaBuneii unui băiat de 13 ani reintegrat, s. NicolaevaȘcoala-internat, s. VăscăutiAsistent parental profesionist a trei surori, s. Domolgeni
Floreşti
4 aprilie Instituţie rezidenţială pentru băieți cu disabilități mintale Orhei7 aprilie Discuţie în focus grup, copii absolvenţi ai şcolilor-internat Chişinău11 aprilie Asistent parental profesionist (Durleşti)
Asistent parental profesionist (Truşeni)Chişinău
19 aprilie Administrația raională Comrat20 aprilie Administrația raională
Asistent parental profesionist (Clişova)Casă de copii de tip familie (Clişova Noua)
Orhei
25 aprilie Discuţie în focus grup, asistenţi socialiComisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate Familie reunificată (Socii Noi)Asistent parental profesionist (Musteaţa)
Făleşti
26 aprilie Discuţie în focus grup, asistenţi socialiAdministrația raionalăComisia pentru protecţia copilului aflat în dificultateAsistent parental profesionist (Copăceni)Familie reunificată (Chişcăreni)
Sîngerei
27 aprilie Discuţie în focus grup, asistenţi sociali Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate
Leova
27 aprilie Șeful Direcţiei raionale Asistență Socială şi Protecţie a Familiei Hînceşti2 mai Discuţie în focus grup, copii absolvenţi ai şcolilor-internat
Școală-internat Instituţie rezidenţială
Bălţi
3 mai Discuţie în focus grup, asistenţi socialiCasă de copii de tip familie (Petreşti)Familie reunificată (Ungheni)Familie reunificată (Ungheni)
Ungheni
10 mai Centru de asistenţă socială a copiilor în situaţie de risc Sculeni11 mai Centrul de plasament temporar „Împreună” Cahul14 mai Familie reunificată
Familie reunificatăChişinău
110 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
AnexA 4: rAPortul lunAr Al inStituţiilor rezidenţiAle
raportul lunar al instituţiilor rezidenţiale Acest raport urmează a fi completat de către directorul instituției sau adjunctul desemnat în prima zi a fiecărei luni.
Denumirea instituției:
Numărul copiilor plasaţi în instituție pe parcursul lunii precedente:
Lista raioanelor de unde vin copiii plasaţi:
Numărul copiilor, care au părăsit instituția pe parcur-sul lunii precedente şi care au fost radiaţi definitiv din registrul instituției:
Numărul băieților înregistraţi în instituţie până la miezul nopţii în ultima zi a lunii precedente:
Numărul fetelor înregistrate în instituţie până la miezul nopţii în ultima zi a lunii precedente:
Acest raport urmează să fie completat în prima zi a lunii următoare şi expediat prin fax, poştă sau transmis personal:
Șefului Direcției raionale Educație (pentru instituțiile subordonate ME)
Șefului Direcției raionale Asistență Socială şi Protecţie a Familiei (pentru instituțiile subordonate MMPSF)
Șefului Direcției raionale Sănătate (pentru instituțiile subordonate MS)
Șefului Direcției Protecția Drepturilor Copilului, mun. Chişinău (pentru instituțiile mun. Chişinău)
(Șefii Direcțiilor vor asigura recepționarea rapoartelor lunare de la instituțiile aflate în subordinea lor şi expedi-erea acestora prin fax Unității de Dezinstituţionalizare la data de 1 a lunii următoare. Unitatea de Dezinstituţiona-lizare va introduce rapoartele într-un fişier electronic.)
111Anexe
AnexA 5: StruCturile PubliCe loCAle reSPonSAbile de MonitorizAreA ProteCţiei CoPiluluiLa nivel de raion au fost create structuri ale APL abilitate să monitorizeze protecţia copilului, în general, şi să prevină instituţionalizarea copiilor, în particular, cu aranjamente puţin diferite în municipiul Chişinău.
Structurile raionale de protecţie a copilului Denumire Componență Responsabilități Şedințe
Consiliul raional pentru protecţia drepturilor copilului (nivel raional)
Consiliul include reprezentanți de la:- Secţia/Direcția Asistență Socială şi Protecţia
Familiei (specialişti în protecţia drepturilor copilului)
- Direcția raională Învăţământ, Tineret şi Sport- Direcția raională Sănătate- Comisariatul raional de poliție - 2-3 consilieri raionali - 2-3 ONG-uri
Elaborează şi promovează politici.Monitorizează implementarea Hotărâri-lor Guvernului; dezvoltă parteneriate cu constituenţii, etc.
Lunar
Comisia raională pentru protecția copilului aflat în dificultate
Componenţa prevăzută în Regulamentul aprobat de Guvern în 2007.
Examinează cazurile copiilor aflați în dificultate: previne instituționalizarea şi consolidează dezinstituționalizarea.
Lunar (mai des, dacă este necesar)
Consiliul local pentru protec-ţia drepturilor copilului – în fiecare localitate din raion.Multe localități nu au astfel de consilii sau, după cum a fost relatat, acestea nu se întrunesc foarte des.
Consiliile locale repetă structura Consiliilor raionale pentru protecţia drepturilor copilului (membrii sunt: directori de şcoală, medici, poliţişti, societatea civilă, etc.).Primarii sau vice-primarii sunt preşedinții Consiliilor locale pentru protecţia drepturilor copilului.
Organizează activități în sectoare (celebrări).Elaborează planuri de acțiuni.Examinează cazuri, de ex., abandonul şcolar, copii în conflict cu legea, etc. Primesc rapoarte de la diferiți actori cu privire la subiecte sau teme specifice.
Lunar
Structurile de protecţie a copilului din mun. Chişinău Denumire Componență Responsabilități Şedințe
Consiliul municipal pentru protecţia drepturilor copilului Acest Consiliu a fost instituit în 2004.Există un Regulament de funcționare a acestui Con-siliu aprobat prin Dispoziția Primarului.
Consiliul include reprezentanți de la:- Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor
Copilului - Direcția Generală Învăţământ, Tineret şi Sport- Direcția Sănătate- Comisariatul General de Poliție - 2-3 consilieri municipali - 2-3 ONG-uri
Elaborează şi promovează politici.Monitorizează implementarea Hotărâri-lor Guvernului; dezvoltă parteneriate cu constituenţii, etc.
3 ori pe an
Consiliul sectorial pentru protecţia drepturilor copilului – în fiecare din cele cinci sectoare din Chişinău
Vice-pretorii pentru probleme sociale sunt preşedinții Consiliilor sectoriale. Structura o repetă pe cea a Consiliului municipal, dar la nivel local.
Organizează activități în sectoare (celebrări).Elaborează planuri de acțiuni.Examinează cazuri, de ex., abandonul şcolar, copii în conflict cu legea, etc. Primesc rapoarte de la diferiți actori cu privire la subiecte sau teme specifice.
Lunar
112 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012
Denumire Componență Responsabilități Şedințe Responsabilitate concretă pentru instituţionalizare:Consiliul va examina cazurile copiilor instituționalizaţi sau propuşi pentru instituţionalizare şi va prezenta lista copiilor pentru aprobare / confirmare vice-pretorilor (anual, în luna august). Consiliul nu lucrează asupra prevenirii; aceasta este doar o procedură de recon-firmare / plasare a copiilor în instituţii.
Cu toate acestea, este posibil de a plasa copii în instituţii pe parcursul anului. Dacă există propuneri de la Consiliile locale pentru protecţia drepturilor copilului (vezi suburbiile) sau Comisia pentru protecția copilului aflat în difi-cultate, pretorii din sectoare sau primarii din suburbii vor semna dispoziţiile de plasament.
Consiliul local pentru protec-ţia drepturilor copilului (în fiecare din cele 18 suburbii ale mun. Chişinău)
Consiliile locale repetă structura Consiliului municipal pentru protecţia drepturilor copiilor.Vice-primarul din localitate este preşedintele Consiliului.
Elaborează şi promovează politici la nivel local. Organizează activități la nivel local. Elaborează planuri de acțiuni. Examinea-ză cazurile copiilor aflaţi în dificultate.
Lunar
Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate
Comisia a fost instituită în 2004. Există un regulament de funcționare a acestei Comisii aprobat de Consiliul Municipal (2004).
Componența nu este similară cu cea a Comisiei raionale din cauza acestui regulament specific.
Responsabilități multiple în ceea ce priveşte copiii aflați în dificultate.
Există cinci Comisii în fiecare sector din Chişinău şi o Comisie municipală. Cazurile, care nu sunt rezolvate la nivel de sector (de ex. în cazul în care există plângeri) sunt referite la Comisia municipală.
Comisiile nu există în suburbii. Cazurile sunt referite la comisia municipală de către sectoarele din Chişinău.
Lunar; mai des, dacă este necesar.
113Anexe
AnexA 6: PlAnurile de ProteCţie SoCiAlă CoMunitAră 1. introducereLegea privind serviciile sociale nr.123 din 18.06.2010, Articolul 9(4)c şi Articolul 9(4)i obligă autoritățile publi-ce locale (Consiliilor Raionale) să elaboreze planuri cu privire la servicii sociale comunitare. Alte denumiri ale acestor planuri sunt „Planul de protecţie socială comu-nitară”, sau „Planul de servicii locale”. Acesta va fi un plan cu o durată de trei ani, care va fi actualizat şi revizuit în fiecare an. Planul va fi rezultatul unui efort de cola-borare79, ghidat de Secţia/Direcția Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, al direcțiilor raionale sănătate, edu-caţie, poliţiei, procuraturii, ONG-urilor, organizaţilor non-profit, OSC şi altora pentru a cartografia necesitățile de asistenţă socială din raion şi serviciile guvernamenta-le şi neguvernamentale, care satisfac aceste necesități.
Planul stabileşte modul în care raionul îndeplineşte (sau nu) priorităţile de asistenţă socială ale Ministerului. Partenerii de planificare vor indica cum intenţionează să abordeze necesităţile grupurilor prioritare ale Ministe-rului cu propuneri de servicii noi sau alternative. Planul va indica cum vor putea fi finanţate aceste propuneri, de ex. divizarea costurilor între Guvern, APL şi donatori. Atunci când planul va fi prezentat şi aprobat de către Consiliul Raional, el va fi expediat Ministerului pentru revizuire. Ministerul poate accepta planul sau poate să-l restituie înapoi APL pentru ajustare.
2. guvernul va oferi îndrumări şefilor Secţiilor/direc-ţiilor Asistenţă Socială şi Protecţie a familiei privind forma şi conţinutul necesar pentru Planurile de Pro-tecţie Socială Comunitară Va fi necesar de a oferi APL îndrumări statutare pri-vind forma şi conţinutul Planurilor de Protecţie Socială Comunitară. Îndrumările vor indica că Secţia/Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei este agenția cheie de planificare în protecţia socială, că alte direcţii ale APL trebuie să coopereze în planificare, că procesul trebuie să includă ONG-uri, organizaţii non-profit şi organizaţiile societăţii civile.
Ministerul va cere APL să indice în Planurile lor anuale de Protecţie Socială Comunitară cum sunt satisfăcute 79 Legea privind serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010, Art. 9(3)
necesitățile „persoanelor în dificultate” şi cum intenţio-nează să răspundă necesităților neasigurate ale acestor grupuri. Ministerul poate limita inițial „persoanele în dificultate” la copiii rămaşi fără îngrijire părintească. Dar, ulterior, APL vor acumula experienţă în procesul de planificare şi Ministerul va dori să extindă definiţia „persoanelor în dificultate”. Necesitățile nesatisfăcute ar putea fi acoperite de ONG-uri sau organizaţii non-profit contractate sau în parteneriat cu APL, sau prin redistri-buirea de către APL a propriilor servicii.
Ministerul poate înainta, de asemenea, cerinţe foarte con-crete pentru Planurile de Protecţie Socială Comunitară ale APL, de ex. că nici un copil sub trei ani nu poate fi plasat într-o instituţie rezidenţială după o anumită dată. Apoi, APL trebuie să indice în Planurile lor de Protecţie Socială Comunitară cum intenţionează să aibă grijă de copiii, care, în caz contrar, ar fi plasaţi în instituţii. Directiva Ministerului poate indica, de asemenea, că economiile ob-ţinute de la închiderea unei instituţii vor fi returnate APL pentru finanţarea serviciilor alternative. Este probabil că APL vor avea nevoie, iniţial, de sprijinul şi îndrumarea autorităţilor centrale, în special, a MMPSF şi, eventual, a ONG-urilor cu experienţă de planificare anuală, în pro-cesul de planificare până când angajaţii APL vor acumula suficiente competenţe tehnice de planificare şi raportare.
3. Ministrul va raporta anual Parlamentului cu privire la Planurile de Protecţie Socială Comunitară ale APlÎn afară de îndrumări şi sprijin, oficialii Ministerului vor avea, de asemenea, rolul de consiliere a Ministrului cu privire la calitatea Planurilor de Protecţie Socială Comu-nitară prezentate. Ei vor face recomandări Ministrului privind propunerile prezentate de APL, care vor fi realis-te, realizabile şi vor corespunde priorităţilor de asistenţă socială ale Ministerului. Propunerile aprobate de către Ministru, care vor necesita finanțare din partea Guver-nului vor putea fi finanţate prin transferuri financiare de la autorităţile centrale în baza recomandării Ministrului.
Ministrul va prezenta Parlamentului un raport anual cu privire la procesul de planificare a protecţiei sociale co-munitare, indicând acele APL, care lucrează la realizarea priorităţilor şi obiectivelor guvernamentale în asistenţa socială şi APL, care nu au obţinut rezultatele dorite în procesul de planificare. Este de aşteptat că APL vor dori să fie menţionate în mod pozitiv de către Ministru.
114 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012