Reorganizare Linie PE

of 122

Nr. inregistrare: 882/16.08.2012

Referitor :

S.C. MUNPLAST S.A. n insolven, In insolvency, En procedure collective Sediul n Bucuresti, B-dul. 1 Mai, nr. 51 55, sector 6, Cod de identificare fiscal RO446497, numr de ordine n Registrului Comerului J40/81/1991

Dosar nr. : 60833/3/2011

n conformitate cu dispoziiile art. 94, alin. (1), punctul (a) din Legea nr.85/2006,

debitoarea MUNPLAST SA, in baza hotararii adunarii generale a actionarilor, propune

Planul de reorganizare a activitii ce prevede restructurarea i continuarea activitii

societii i valorificarea acelor bunuri din averea sa care nu sunt absolut necesare

realizrii activitilor propuse a fi realizate prin Plan.

Intentia de depunere a unui Plan de reorganizare a fost exprimata prin Cererea de

deschidere a procedurii de insolventa.

La data de 20 Iulie 2012, n temeiul art. 74 din Legea nr. 85/2006, urmare a

soluionrii tuturor contestaiilor formulate mpotriva creanelor nregistrate n tabelul

preliminar, a fost ntocmit i depus la dosarul cauzei, afiat la grefa Tribunalului Bucureti

i publicat n Buletinul Procedurilor de Insolven nr. 10460 din 24.07.2012, Tabelul

definitiv al creditorilor S.C. MUNPLAST S.A.

Motivat de faptul c, din eroare material n Tabelul ntocmit conform art. 74 din

Legea nr. 85/2006, crean admis pentru creditorul Apa Nova Bucureti a fost indicat ca

fiind n sum de 2.591,93 lei n loc de 2.588,03 lei, iar pentru creditorul MKB Romextera

Leasing IFN SA ca fiind de 5.571,08 lei n loc de 25.113,98 lei, la data de 02.08.2012 s-a

procedat la rectificarea Tabelului definitiv al creditorilor Munplast SA, un exemplar al

acestuia fiind naintat la dosarul cauzei i afiat la grefa Tribunalului Bucureti la data de

06.08.2012.

ISO 9001

In insolventa, In insolvency, En procedure collective

BUCURESTI, B-dul 1 Mai (fosta Compozitorilor), nr.51-55, Sector 6, C.U.I. RO 446497 Cod : 061629, Tel. 00-40-21-413.02.20, 413.00.78, Fax : 00-40-21-413.14.29

of 122

PLAN DE REORGANIZARE

CUPRINS

1. PREAMBUL..............................................................................................................pag.5

1.1. Temeiul de drept al Planului de reorganizare........................................................pag.5

1.2. Scopul reorganizarii societatii MUNPLAST S.A....................................................pag.5

1.3. Durata Planului de reorganizare...........................................................................pag.6

2. PREZENTAREA SOCIETATII DEBITOARE SI A MEDIULUI DE AFACERI.........pag.7

2.1. Date generale.......................................................................................................pag.7

2.2. Scurt istoric...........................................................................................................pag.7

2.3. Functionarea societatii........................................................................................pag.14

2.4. Baza tehnico materiala a societatii.................................................................pag.15

2.4.1. Aspecte generale privind activele corporale si necorporale .............................pag.15

2.4.2. Constructii si terenuri........................................................................................pag.15

2.4.3. Flux tehnologic..................................................................................................pag.15

2.4.4. Descrierea sumara a softurilor din dotarea societatii .......................................pag.28

2.4.5. Prezentarea activitatii de investitii ....................................................................pag.28

2.5. Analiza rezultatelor financiare si a situatiei patrimoniului pe perioada de observatie si

pe perioada anterioara deschiderii procedurii............................................................pag.29

2.5.1. Analiza situatiei patrimoniului Analiza bilantiera...........................................pag.29

2.5.1.1. Bilan financiar simplificat pentru perioada decembrie 2010 - 30.06.2012....pag.31

2.5.1.2. Calculul i analiza fondului de rulment pentru perioada decembrie 2010 -

30.06.2012 .................................................................................................................pag.31

2.5.1.3. Calculul i analiza necesarului de fond de rulment pentru perioada decembrie

2010- iunie 2012.........................................................................................................pag.34

2.5.1.4. Calculul i analiza trezoreriei decembrie 2010- iunie 2012 ..........................pag 35

2.5.1.5.Capacitatea de autofinanare..........................................................................pag.36

2.5.1.6. Analiza solvabilitii i lichiditii ...................................................................pag.39

2.5.1.7. Ali indicatori...................................................................................................pag.40

of 122

2.5.1.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate) - modelul Conan-Holder ..........pag. 42

2.5.1.9. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)-modelul Altman ........................pag 44

2.6. Analiza SWOT....................................................................................................pag.45

2.7. Evoluia Veniturilor S.C. Munplast S.R.L. n perioada iunie 2011- iunie 2012...pag.46

3. STABILIREA CONDUCERII ACTIVITTII PE PERIOADA REORGANIZRII2..pag.52

4. STATEGIA REORGANIZARII................................................................................pag.52

4.1. Activitati ce vor fi mentinute................................................................................pag.52

4.2. Organigrama.....................................................................................................pag.53

4.3. Analiza pietii si a mediului concurential.............................................................. pag.53

4.4. Identificarea oportunitatilor de piata si stabilirea strategiilor de marketingGG.Gpag.58

4.4.1. Stabilirea obiectivelor de marketingGGGGGGGGGG..GGGGGG..G.pag.58 4.4.2. Strategii si intrumente de marketingGGGGGGGGGGGGGGG..GG..pag.58 4.5. Fundamentarea bugetului previzionat pe perioada reorganizarii......................pag.59

4.5.1. Previzionarea veniturilor..................................................................................pag.59

4.5.2. Fundamentarea bugetului de cheltuieli............................................................pag.65

4.6. Resurse financiare...........................................................................................pag.66

4.7. Modificarea actului constitutiv al debitorului ...................................................pag.66

4.8. Termenul de realizare al planului de reorganizare .........................................pag.66

4.9. Categorii de creante.........................................................................................pag.67

4.10. Descarcarea de raspundere a debitorului........................................................pag.81

4.11. Alte prevederi...................................................................................................pag.81

5. MECANISMUL DE VOT AL PLANULUI.................................................................pag.82

6. SIMULAREA DISTRIBUIRII N CONDITIILE FALIMENTULUI..............................pag.83

6.1. Proiectul de distribuire in caz de faliment.............................................................pag.83

6.1.1. Premise, baza de calcul....................................................................................pag.83

6.1.2. Bunuri si creante valorificabile intr-o eventuala procedura de faliment .......... pag.84

6.1.3. Datorii curente nascute pe perioada de observatie..........................................pag.84

of 122

6.1.4. Evaluarea pentru vanzare la faliment a tuturor bunurilor existente in patrimoniul

debitoarei.....................................................................................................................pag.85

6.1.4.1. Valoarea de lichidare n caz de faliment a bunurilor asupra carora exista

garantii.........................................................................................................................pag.85

6.1.4.2 Valoarea de lichidare fortata a bunurilor libere de sarcini...............................pag.86

6.1.4.3. Alte elemente de patrimoniu valorificabile intr-o eventuala procedura de

faliment......................................................................................................................pag.113

6.2. Mecanism de calcul ..........................................................................................pag.114

6.2.1. Simularea distribuirii fondurilor obtinute din valorificarea bunurilor asupra crora

exist garantii.............................................................................................................pag.114

6.2.2. Simularea distribuirii fondurilor obtinute din valorificarea bunurilor asupra crora nu

exist garantii si din recuperari de creante ...............................................................pag.116

7. PROGRAMUL DE PLAT AL CREANTELOR....................................................pag.119

8. VANZARI IN PROCEDURA REORGANIZARII...................................................pag.120

8.1. Bunuri propuse la vanzare..................................................................................pag.120

8.2. Metode de valorificare propusa...........................................................................pag.122

9. CONCLUZII ..........................................................................................................pag.122

10. ANEXE

- Anexa nr. 1 Balanta de verificare contabila la data de 30.06.2012;

- Anexa nr. 2 Tabel definitiv de creante

- Anexa nr. 3 Bugetul cheltuielilor de procedura in ipoteza falimentului

- Anexa nr. 4 Cash - flow-ul activitatii curente

- Anexa nr. 5 Programul de plati al creantelor

- Anexa nr. 6 Raport de evaluare

- Anexa nr. 7 Organigrama pe perioada reorganizarii

of 122

1. PREAMBUL

1.1. Temeiul de drept al depunerii Planului de reorganizare

n conformitate cu dispoziiile art. 94, alin. (1), punctul (a) din Legea nr.85/2006,

debitoarea, SC MUNPLAST SA, in baza aprobarii adunarii generale a actionarilor propune

Planul de reorganizare a activitii ce prevede restructurarea i continuarea activitii

societatii i valorificarea acelor bunuri din averea sa care nu sunt absolut necesare

realizrii activitilor propuse a fi realizate prin Plan.

Dispozitiile art.94, alin.(3) din Legea nr.85/2006 prevad posibilitatea ca

reorganizarea activitatii sa se faca fie prin restructurarea si continuarea activitatii

debitorului, fie prin lichidarea unor bunuri din averea acestuia sau o combinatie a celor

doua variante de reorganizare.

SC MUNPLAST S.A. si-a exprimat intentia de a depune un Plan de Reorganizare

prin cererea de deschidere a procedurii de insolventa.

1.2. Scopul reorganizarii societatii MUNPLAST S.A.

Pentru atingerea scopului procedurii insolventei, si anume, acoperirea pasivului

debitorului, legea prevede atat posibilitatea reorganizarii judiciare cat si posibilitatea

lichidarii bunurilor. Cu toate ca legea nu mentioneaza expres acest lucru, in conceptia

doctrinara sociala, reorganizarea trebuie sa fie prima optiune, avand la baza ideea de

salvare a debitorului insolvent. Ideea salvarii trebuie insa corelata cu cea a realizarii

creantelor asupra averii debitorului.

Restructurarea trebuie privita ca o solutie moderna pentru anticiparea si

gestionarea schimbarii. In conditiile crizei economice si a perioadei de recesiune pe care o

parcurge tara noastra, a unui climat economic fragil, a unei instabilitati legislative fiscale

care influenteaza covarsitor orice previziune economica, intreprinderile trebuie sa se

adapteze continuu in functie de tendintele si presiunile economice, sociale si politice.

Criza a lovit structuri puternice, cu experienta si traditie in economia de piata, astfel

ca sansa reorganizarii marilor organizatii trebuie acordata in spiritul dezvoltarii economiei

of 122

nationale in ansamblul sau.

Principalele motive care trebuie sa fie luate in considerare de creditori pentru

aprobarea reorganizarii in detrimentul falimentului sunt urmatoarele:

Continuarea activitatii, in sensul extinderii dezvoltarii activitatii de productie in

scopul maririi gamei de produse prin controlul riguros al costurilor, creaza premizele

obtinerii unui excedent de cash-flow care sa permita achitarea la un nivel superior

celui care s-ar obtine intr-o eventuala procedura de faliment, a creantelor admise in

Tabelul definitiv.

Mentinerea in activitate a peste 150 de salariati care vor beneficia de o retribuire

corespunzatoare a muncii si vor contribui in nume propriu si prin intemediul

angajatorului la plata unor sume importante catre bugetul de stat si bugetul

asigurarilor sociale;

Mentinerea unor relatii parteneriale cu peste 40 de furnizori si clienti din diverse

domenii, respectiv: materii prime, marfuri, servicii, utilitati, etc., ceea ce asigura

fluxuri financiare reciproce generatoare de plusvaloare;

Restructurarea activitatii creaza premisele valorificarii afacerii la o valoare net

superioara celei obtenabile in caz de faliment;

Cheltuielile de paza si conservare a bunurilor societatii, care in situatia falimentului

ar fi suportate din fondurile incasate din valorificarea acestora, sunt suportate din

veniturile realizate din continuarea activitatii productive si comerciale;

1.3. Durata Planului de reorganizare

Proiectul planului de reorganizare este desfurat pe o perioad de 36 luni, luna I

fiind considerat luna imediat urmtoare confirmrii Planului.

n condiiile n care evolutia activitatii societatii o impune, se va supune aprobrii

adunrii creditorilor prelungirea, n limitele prevzute de lege, a perioadei de reorganizare

pn la plata integral a creantelor, astfel cum au fost modificate prin Plan.

of 122

n situaia n care titularii unor creane stabilesc de comun acord cu debitorul ca

scadena sumelor datorate s depeasc intervalul celor trei ani ct s-a proiectat

reorganizarea activitii, acetia i vor putea recupera creanele n cuantumul rmas

neachitat, la o dat ulterioar termenului prevzut pentru reorganizarea activitii.

2. PREZENTAREA SOCIETII I A MEDIULUI DE AFACERI

2.1. DATE GENERALE

Denumirea societii : S.C. MUNPLAST S.A.

Sediul social declarat : Bucureti, sector 6, B-dul 1 Mai, nr. 51-55

Numr de nmatriculare : J40/81/1991

Cod fiscal : RO 446497

Obiectul de activitate

principal

: Fabricarea plcilor, foliilor, tuburilor i profilelor din

material plastic

Capital social : 4.036.230 RON

Administrator special : Maricel Mihail Diaconu

2.2. SCURT ISTORIC

Companie cu capital integral romanesc, MUNPLAST a fost pusa in functiune in anul

1967, fiind conceputa initial ca fabrica de nasturi din rasina poliesterica, nesaturata, nasturi

realizati prin procedeul turnare in placi si din aminoplast prin presare, cu tehnologii si

dotari la nivel mondial si a functionat in cadrul Ministerului Industriei usoare, fiind cel mai

mare producator de nasturi din tara.

In anul 1968, intreprinderea a fuzionat cu Fabrica de Mase Plastice MUNTENIA, care

prelucra mase plastice prin: - injectie (articole de menaj, papetarie etc); - extrudare folii si

sudare pungi; - extrudare corpuri cave (canistre, butelii), denumirea sub care a fost

of 122

cunoscuta societatea la acea vreme fiind Intreprinderea de Nasturi si Mase Plastice

Bucuresti.

Ulterior, Intreprinderea de Nasturi si Mase Plastice a cunoscut mai multe etape de

dezvoltare in vederea cresterii capacitatilor de productie pentru a raspunde cerintelor pietii,

dupa cum urmeaza:

1) In anul 1970 a fost inceputa o activitate de investitii pentru dezvoltarea productiei

de bunuri de larg consum, in urma careia au fost puse in functiune in anul 1973,

urmatoarele capacitati de productie:

- o capacitate de 2000 tone folii calandrate semirigide din PVC, destinate

ambalajelor transparente pentru industria de confectii si tricotaje si industria alimentara si

o masina de termoformare pentru ambalaje de unica folosinta;

- o capacitate de 3 500 000 mp/an inlocuitori de piele pe baza de PVC expandat, pe

o linie de stratificare prin transfer cu doua posturi, dotare la nivel tehnologic mondial,

produsele fiind destinate industriei de incaltaminte si marochinarie usoara si grea.

In aceeasi perioada a fost inceputa si productia de compunduri granulate pe baza de PVC

suspensie, utilizate la fabricarea prin injectie a talpilor si altor accesorii pentru incaltaminte,

pe masinile de injectie din dotare, precum si la alti producatori din industria usoara.

In anul 1974, utilizand instalatia de stratificare prin transfer s-a trecut la fabricarea

inlocuitorilor de piele pe baza de poliuretani, cu caracteristici tehnice superioare, similare

pielii naturale din punct de vedere al aspectului, finisajului si tuseului, orientare care a avut

influente favorabile asupra indicatorilor economici.

2) In februarie 1975, ca urmare a solicitarilor sporite de produse industriale si

ambalaje pentru confectii si tricotaje a inceput realizarea, in spatiile existente a unei

investitii pentru:

- 635 tone/an produse injectate, cuprinzand dotarile tehnice necesare pentru

fabricarea de: articole de uz casnic din materiale plastic, talpi si tocuri pentru industria de

incaltaminte, umerase si accesorii pentru industria de confectii si tricotaje;

- 800 tone/an pungi din polietilena .

of 122

3) In aceeasi perioada, a fost pusa in functiune si o capacitate de plastisoli pe baza

de PVC emulsie, destinati fabricarii garniturilor pentru capacele sticlelor de bere.

4) In anul 1976 a fost pusa in functiune si o masina de caserare cu doua posturi

prin procedeul cu flacara, in scopul realizarii ansamblurilor formate din materiale textile

(tesute sau tricotate) sau inlocuitori de piele, dublate cu spuma poliuretanica,

semifabricate destinate industriei de incaltaminte, imbracaminte, tapiterie mobila si

capitonaje pentru autoturisme si camioane, cu o capacitate de 1800 mii mp/an;

5) In anul 1977, in spatiile existente s-a facut o dezvoltare pentru cresterea

capacitatii de nasturi cu 1030 grosi prin punerea in functiune a unor utilaje moderne de

mare productivitate si introducerea tehnologiei de turnare in bare a rasinii poliesterice

nesaturate, ceea ce a permis diversificarea gamei de modele, culori si efecte pentru

nasturi, pentru a raspunde cerintelor pietei externe de confectii si tricotaje.

6) In anul 1990 s-a constituit Societatea Comerciala MUNPLAST SA Bucuresti, in

conformitate cu Legea 15/1990 si H.G. nr. 1272/1990, prin preluarea integrala a

patrimoniului Intreprinderii de Nasturi si Mase Plastice si a fost inregistrata la Camera de

Comert sub numarul J40/81/21.01.1991.

Dupa anul 1990, s-au desfasurat actiuni de modernizare, retehnologizare si

reutilizare, sistematizarea fluxurilor de fabricatie si depozitare, reutilarea unor ateliere si

linii tehnologice pentru incadrarea in normele PSI a sectiilor de productie si a spatiilor de

depozitare.

Ca urmare a schimbarilor intervenite pe piata ambalajelor, precum si a consumului

mare de energie, in anul 1990 s-a renuntat la productia de folii calandrate semirigide din

PVC si de ambalaje termoformate din folie PVC.

7) In anul 1990 au fost achizitionate 7 noi masini de injectie din Croatia, pentru

inlocuirea partiala a parcului de masini existent, cu uzura fizica si morala avansata.

8) In anul 1991 a fost modernizata instalatia de fabricare a inlocuitorilor de piele

prin completarea cu al treilea cap de stratificare si a unui echipament de depunere intr-un

singur strat, dotare care a permis diversificarea larga a gamei sortimentale si obtinerea

unor produse cu caracteristici tehnice si estetice mult imbunatatite, precum si extinderea

of 122

domeniilor de utilizare a acestora in industria de imbracaminte, tapiterie si capitonaje auto.

9) In cursul anului 1993, a fost incheiat un contract de colaborare cu firma de

productie si comercializare a produselor injectate din materiale plastic, STARPLAST, din

Israel, in scopul vanzarii la export si in vederea completarii gamei de articole de menaj si

jucarii vandute pe piata interna cu produse noi cu design modern, aspect si functionalitate

imbunatatite.

10) In anul 1995 a fost incheiat proiectul de reutilare a sectiei de fabricatie a foliilor

si ambalajelor din folii, prin inlocuirea unor utilaje de extrudare suflare folie , imprimare si

sudare pungi, saci si sacose, uzate fizic si moral, cu utilaje performante, de mare

productivitate, actiune ce a condus la cresterea capacitatii de productie, diversificarea

gamei de produse si imbunatatirea semnificativa a calitatii acestora.

In cadrul acestui proiect au fost achizitionate 2 noi extrudere pentru folii din

polietilena de joasa densitate, si o masina de imprimare flexografica mai performanta, a

fost posibila cresterea numarului de culori de la 4 la 6 culori pe 2 fete, cresterea

semnificativa a numarului de combinatii de culori si dimensiuni, cresterea latimii foliilor

imprimate pana la 1200 mm, precum si imbunatatirea calitatii imprimarii.

De asemenea, dotarea tehnica pentru productia de ambalaje a fost complet innoita

cu 4 utilaje de mare productivitate, alese sa acopere o gama larga de modele si

dimensiuni de pungi, saci si sacose. Au fost introduse in fabricatie, pentru prima data,

pungile cu clapeta si banda adeziva, sacosele maieu realizate pe 3 piste, sacosele banana

cu maner intarit, husele pentru paleti sudate automat, sacii cu sudura dubla la fund, sacii

cu fir in pliu si alte tipodimensiuni de ambalaje solicitate pe piata.

11) In anul 1999, ca urmare a schimbarilor intervenite in structura de productie si a

nevoii de reorganizare a fluxurilor de fabricatie a fost implementat proiectul avand ca

obiectiv modernizarea, reutilarea si reorganizarea fluxurilor de fabricatie a nasturilor si

imbunatatirea finisajului acestora. In acest scop a fost inlocuita tehnologia de finisare

uscata a nasturilor cu cuburi de lemn cu tehnologia de finisare umeda, fapt care a permis

imbunatatirea calitatii si aspectului nasturilor si reducerea importanta a suprafetei de lucru

necesare acestei operatii.

12) In anul 2000 a fost incheiat proiectul de investitii Cresterea capacitatii de

of 122

productie ambalaje din materiale plastic, prin achizitionarea unor echipamente, cum ar fi:

- masina de injectie cu forta de inchidere de 8000 kN pentru navete si lazi

din material plastic;

- masina de extrudare-suflare corpuri cave 5-20 litri pentru canistre de uz

industrial cu banda de nivel si busoane cu autosigilare;

- masina de extrudare-suflare folii din polipropilena;

- instalatie de regranulare a deseurilor din materiale plastic provenite din

toate procesele proprii de prelucrare a materialelor plastic si in special din productia de

ambalaje flexibile;

- masini de sudare pungi si saci cu sudura lateral si cu profile special si rolare

pentru pungi de mici dimensiuni, pentru saci rolati inclusive cu profil de umeras si altele

modele;

13) Ca urmare a cresterii volumului solicitarilor de navete pentru sticle si pentru

produse de dimensiuni mari, in anul 2002 a fost initiat un nou proiect de investitii vizand

cresterea capacitatii de injectie la sectia Termoplaste care a cuprins 4 masini de injectie cu

forta de inchidere de 8000 kN, 3500 kN, 4200 kN, 1000 kN, precum si matrite de injectie

pentru navete de sticle bere tip NRW, naveta 600*400*145, etajera legume fructe,

Garnitura WC s.a.;

In aceasta perioada a inceput colaborarea cu o firma germana pentru productia si

comercializarea navetelor din material plastic pentru sticle de bere 20x0,5 litri, de la care a

fost preluata in contrapartida cu produse o linie de imprimare serigrafica pentru

personalizarea navetelor, conform cerintelor clientilor.

Cresterea volumului fizic al productiei a facut necesara si inlocuirea instalatiei de

preparare a apei pentru racirea matritelor si a uleiului hidraulic, cu echipamente noi si

performante care sa asigure functionarea in conditii optime a masinilor de prelucrare a

materialelor plastic.

Avand in vedere cresterea solicitarilor pentru folii cu latimi mici, a fost decisa si

reconditionarea utilajului existent prin inlocuirea extruderului vechi cu un grad inalt de

uzura fizica, cu un extruder nou cu diametru de 65 mm.

of 122

14) Continuand preocuparea pentru adaptarea continua la cerintele pietii, in anul

2006 a fost initiat si aplicat proiectul Reutilarea sectiilor de productie si refacerea

infrastructurii , avand ca obiective:

- Completarea dotarii tehnice a sectiei de injectie cu 2 masini de injectie cu forta de

inchidere de 1500 si 2500 KN si ansambluri cilindru snec adecvate pentru prelucrarea

unor polimeri speciali, pentru repere tehnice destinate industriei de echipamente

electrocasnice si auto si matrite de injectie ( naveta Euro 600*400*250, castron 204);

- Completarea dotarii cu echipamente auxiliare pentru prelucrarea materialelor

termoplastice: uscatoare, alimentatoare, buncare si pentru racirea apei ( MR 10 si UNI 25);

- Cresterea capacitatii de productie pentru corpuri cave prin achizitionarea a 3 masini de

extrudare-suflare cu volum de 10 litri, 1 litru si respectiv 4 litri, destinate fabricarii

canistrelor pentru uz industrial si bidoanelor pentru uleiuri minerale;

- Completarea dotarii tehnice a sectiei de fabricare a nasturilor si imbunatatirea finisajului

acestora.

15) Incepand cu semestrul 2 al anului 2006 a fost inceputa productia de

repere injectate din materiale plastic pentru industria de autoturisme, in calitatea de

furnizor de rangul 2, prin intermediul firmei EUROAPS Mioveni, client final fiind Dacia-

Renault, piesele fiind destinate atat liniei de asamblare din tara, cat si pentru export.

Aceasta colaborare a fost dezvoltata in 2008, prin includerea Munplast in proiectele

pentru realizarea unor modele noi de autoturisme.

Cresterea volumului si diversificarea structurii productiei pentru industria auto a

facut necesara adaptarea la conditiile de prelucrare a materialelor din acest domeniu si

satisfacerea unor inalte cerinte privind calitatea si aspectul pieselor livrate, precum si

imbunatatirea continua a performantelor procesului de fabricatie. In acest scop, in 2008 a

fost decisa achizitionarea a 2 masini noi de injectie cu inalte performante tehnice, dotate

cu roboti, destinate productiei de repere injectate.

16) In anul 2008, ca urmare a reducerii drastice a cerintelor din industria de

incaltaminte, marochinarie si mobile, precum si a restrictiilor impuse de legislatia in vigoare

privind protectia mediului a fost oprita fabricatia inlocuitorilor de piele pe baza de

of 122

poliuretani.

Anterior, au fost studiate mai multe variante tehnologice pentru captarea si

recuperarea solventilor de catre diferite institute si firme de specialitate, solutii care nu au

putut fi aplicate din motive tehnice si nu au putut fi sustinute economic luand in

considerare volumul productiei.

In vederea reducerii consumului de solventi organici cu continut de COV si

incadrarea in prevederile legale in vigoare au fost abordate in decursul timpului, in cadrul

programului propriu de cercetare, o serie de teme pentru realizarea unor produse noi pe

baza de polimeri in dispersii apoase, introduse in fabricatie si care au condus la cresterea

ponderii acestei grupe de articole in structura de productie. Pentru productia de inlocuitori

de piele a fost studiata si utilizarea unor variante tehnologice cu consumuri reduse de

poliuretani si de solventi organici, cu recepturi de lucru pe baza de poliuretani in solutii

apoase, variante care au prezentat insa dezavantajul cresterii costurilor de productie.

Pentru diminuarea consumului de solventi organic, in anul 2004, a inceput

proiectul de cercetare pentru elaborarea tehnologiei de realizare a benzilor autoadezive

pentru protectia anticoroziva a conductelor magistrale metalice ingropate pentru

transportul gazelor. Aceasta grupa de produse, realizata initial cu adezivi cu continut redus

de solvent, a fost imbunatatita prin inlocuirea cu adezivi sub forma de dispersii apoase si a

fost introdusa in fabricatie in anul 2006, dupa testare, avizare si obtinerea agrementului de

la organismele autorizate. Ca urmare, in prezent, pe linia de stratificare se produc exclusiv

articole tehnice autoadezive destinate protectiilor anticorozive.

17) Incepand din august 2009, productia de nasturi din poliester a fost oprita ca

urmare a scaderii dramatice a cerintelor pe piata.

In anul 2011, in baza aprobarii adunarii creditorilor, activitatea societatii s-a relocat intr-un

spatiu inchiriat in parcul industrial FAUR.

of 122

2.3. FUNCIONAREA SOCIETII

In prezent, SC Munplast SA isi desfasoara activitatea intr-un spatiu inchiriat,

suprafata de teren si hala inchiriata fiind amplasate pe Bulevardul Basarabiei, nr. 256,

Sector 3, Bucuresti, in incinta parcului industrial PROFAUR, inchiriate pe perioada

determinata de 5 ani, conform contractului de inchiriere autentificat cu nr. 398/19.08.2011.

Suprafata construita a halei de fabricatie inchiriata este de 9500 mp, la care se

adauga 1500 mp in exteriorul cladirii; zona de productie are o suprafata utila de 7721,72

mp.

Activitatea de productie se desfasoara in patru centre de afaceri si profit.

MUNPLAST produce peste 3500 de articole, dupa cum urmeaza: - bunuri de larg consum

injectate si suflate din mase plastice pentru casa si gradina, dar si repere industriale; - folii,

pungi, saci si sacose utilizate ca ambalaje; - inlocuitori din piele pe baza de poliuretani si

articole caserate, destinate industriei de incaltaminte, imbracaminte, mobila, automobile; -

nasturi, umerase si alte accesorii textile pentru industria de confectii si tricotaje; - gama

completa de protectii exterioare, anticorozive, mecanice si electrice pentru conducte

metalice ingropate destinate transportului de produse petroliere, gaze naturale, apa si alte

fluide.

In baza Bilantului de Mediu de nivel 0 pe amplasamentul actual al debitoarei

MUNPLAST nu au fost identificate surse potentiale de poluare pentru componentele de

mediu, sol si apa subterana.

Succesul MUNPLAST se bazeaza pe experienta, pe traditie, pe profesionalismul

echipei noastre, pe o munca intensa si exigenta care ne-a adus de-a lungul timpului

respectul partenerilor nostrii. Suntem convinsi ca permanenta deschidere catre noi

oportunitati de colaborare, cat si relatiile de lunga durata construite cu partenerii nostrii ne

asigura perspectiva unor afaceri benefice, ca o garantie a viitorului.

of 122

Misiunea MUNPLAST reflecta dorinta si eforturile intregii ECHIPE de a satisface toate

cerintele clientilor, oferind produse adaptate cerintelor pietii, la un raport calitate - pret

continuu imbunatatit.

2.4. Baza tehnico material a societatii

2.4.1. Aspecte generale privind activele corporale si necorporale

MUNPLAST dispune de o baza tehnico materiala care asigura realizarea

produselor in conditii de eficienta maxima, activele societatii fiind descrise in detaliu in

Raportul de evaluare anexat.

2.4.2. Constructii si terenuri

n conformitate cu datele nscrise n Extrasul de Carte Funciar societatea are n

proprietate urmtoarele imobile:

Descrierea activelor imobiliare este cuprins n Tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Nr. Corp

propr

Denumirea

bunului imobil Sp (mp) Nr cadastru Ipoteca Meniuni

I Activul "teren si constructii Bragadiru" cu nr. CAD 174, nscris n C.F. nr. 101361

1 Teren intravilan 17.198,90 cu nr. CAD

174- Sechestru ANAF

2 C1 Constructie subterana 3.294,00 cu nr. CAD

174-C1 Sechestru ANAF

3 C2 Constructie anexa 39,00 cu nr. CAD

174-C2 Sechestru ANAF

II Activul teren Iepuresticu numar cadastral CAD 1598-1596-1597-inscris in CF 1141/N,

1139/N, 1597/N

1 Teren intravilan 33.700 CAD 1598-

1596-1597 Sechestru ANAF

Tabelul nr.1. ACTIVE CORPORALE

2.4.3. FLUX TEHNOLOGIC

Activitatea de productie a societatii este organizata in 3 sectii, un atelier de

recuperare a deseurilor din materiale plastice si un atelier care asigura utilitatile, piesele

de schimb, SDV-urile.

of 122

Celelalte functiuni ale societatii respectiv aprovizionare, import-export, analize

economice, financiar contabilitate, receptii, cercetare, control tehnic de calitate, logistica

sunt asigurate la nivel centralizat.

A. Sectia 1-TERMOPLASTE cuprinde urmatoarele ateliere:

atelier injectie

atelier imprimare serigrafica

atelier extrudare-suflare corpuri cave

B. Sectia 2FOLII PUNGI cuprinde urmatoarele ateliere:

atelier extrudare suflare folii

atelier imprimare flexografica

atelier confectii pungi, saci, sacose

C. Sectia 3ARTICOLE TEHNICE are ca obiect de activitate fabricatia de

articole tehnice autoadezive pentru protectii anticorozive.

D. Atelier de recuperare a deseurilor de materiale termoplastice provenite din

procesele proprii sau de la alte firme.

E. Atelier mentenanta (utilitati si prelucrari mecanice) care are ca activitate

principala, lucrari de intretinere a utilajelor si matritelor.

A. SECTIA 1 TERMOPLASTE

In aceasta sectie se prelucreaza materialele termoplastice prin injectie si extrudare

corpuri cave.

A.1. Atelier Injectie

Descrierea procesului de fabricatie

Procedeul formarii prin injectie se aplica materialelor termoplastice ca: polietilena,

polistiren uz general, polistiren rezistent la soc, polipropilena, policlorura de vinil, poliamida

s.a. si presupune introducerea materialului plastifiat sub presiune intr-o matrita, unde ia

forma cavitatii. Dupa racire rezulta piese injectate cu dimensiuni fixe care sunt apoi

extrase din matrita.

Produsele obtinute astfel sunt variate ca aspect, dimensiuni si utilizari, de ex.:

articole pentru uz casnic (cani, pahare, farfurii, platouri, tavi, cutii alimente, castroane,

cosuri, ligheane, galeti, navete, obiecte de mobilier etc), repere cu si fara

of 122

insertii metalice pentru industria de autoturisme, electrocasnice, electronica si altele.

Procesul de injectie este ciclic, fiecare ciclu fiind format din mai multe operatii si

anume:

alimentarea materialului (dozarea);

incalzirea si topirea materialului in cilindrul masinii de injectie;

inchiderea matritei;

introducerea materialului topit sub presiune in matrita;

solidificarea si racirea materialului in matrita;

deschiderea matritei;

eliminarea piesei din matrita.

Materia prima sub forma de granule natur sau colorate, ca atare sau in amestec cu

macinatura provenita din recuperarea deseurilor din procesele proprii sau achizitionate de

la alte firme, se introduc in palnia de alimentare de unde cade in cilindru de injectare.

Materialul este transportat de un snec prin miscare de rotatie spre capul cilindrului unde se

gaseste duza de injectare.

Miscarea de rotatie se realizeaza cu ajutorul sistemului de angrenare al masinii de

injectie. In timpul transportului, granulele ajung in stare de topitura ca urmare a incalzirii

cilindrului de catre corpurile de incalzire si a frecarilor interne.

Materialul plastic topit este impins sub presiune in matrita de injectie de catre snec,

datorate presiunii exercitate de catre sistemul de actionare.

Dupa solidificarea si racirea materialului in matrita, platanul mobil al masinii se

indeparteaza de platanul fix. Astfel, matrita se deschide si ca urmare a actionarii sistemului

de aruncare al matritei, piesa injectata este extrasa din matrita.

Racirea matritei se face prin recircularea apei de racire in circuitele de temperare

prevazute in cele doua parti ale matritei.

In cadrul timpilor tehnologici stabiliti la deschiderea matritei se pot monta diferite

insertii metalice (tije, carlige, alte profile), dupa caz.

Dupa extragerea produsului din matrita se executa o finisare preliminara,

indepartandu-se culeea sau reteaua de injectie si eventuale bavuri formate si se

controleaza din punct de vedere al calitatii.

Daca produsul este compus din mai multe repere, urmeaza operatia de asamblare

care se poate executa mecanic, prin lipire cu adezivi sau prin sudare. La

of 122

cererea clientilor produsele injectate se pot personaliza prin imprimare serigrafica (navete

sau alte produse).

Produsele finite se ambaleaza individual in pungi de polietilena sau in folie

termocontractibila.

Ambalarea colectiva se poate face in cutii din carton duplex sau triplex, carton

ondulat, pungi sau saci de polietilena, folie termocontractibila, cutii din material plastic,

containere metalice etc. si se eticheteaza individual cu etichete autocolante.

Cutiile se lipesc cu banda scotch, iar sacii se leaga cu sfoara sau se sudeaza.

Fiecare ambalaj individual sau colectiv este prevazut cu o eticheta.

Produsele ambalate se predau la magazia de produse finite in vederea expedierii la

beneficiari.

In urma procesului de fabricatie pe langa produsele finite mai rezulta anumite

cantitati de deseuri recuperabile sau nerecuperabile.

Deseurile recuperabile constituite din culee sau retele de injectie, bavuri si produse

injectate necorespunzatoare calitativ, se sorteaza pe tipuri de materie prima si culoare, se

colecteaza in saci si se predau la atelierul de recuperare a deseurilor pentru maruntire.

Macinatura rezultata se introduce in anumite proportii, in amestec cu granule de

acelasi tip, in circuitul de prelucrare prin injectie.

A.2. Atelier imprimare serigrafica

Atelierul face parte din Centrul de afaceri 1 - Termoplaste si este destinat in

principal imprimarii navetelor injectate din polietilena.


Pregatirea produselor

Produsele ce urmeaza a fi imprimate se transporta pe paleti in sala de imprimare

langa utilajul de pretratare.

Pregatirea pentru prelucrare.

Conform retetelor indicate de furnizor se prepara amestecul de cerneala serigrafica,

intaritor (catalizator), diluant si retarder in locul special amenajat, cu ventilatie adecvata.

Sita serigrafica se verifica calitativ, se acopera pe spate, pe suprafata

of 122

neinscriptionata cu o banda scotch pe contur (intre sita propriu-zisa si cadrul de prindere).

Sita se monteaza pentru imprimare, tinand cont de produsul etalon (ca pozitionare

a imprimarii) si se regleaza la 24 mm distanta fata de aceasta.

Pretratarea produselor din polimeri poliolefinici (PP,PE)

Pentru realizarea imprimarii este necesara in prealabil pretratarea suprafetei ce

urmeaza a fi imprimata. Pretratarea are ca scop asigurarea aderentei suficiente a cernelii

serigrafice la suprafata produselor care inainte de pretratare trebuie sa fie absolut curata,

lipsita de praf, apa sau grasime, urme de ulei.

Pretratarea se realizeaza prin trecerea suprafetelor ce urmeaza a fi imprimate

printr-o flacara oxidanta realizata cu ajutorul unor arzatoare alimentate cu gaz din butelii.

Se regleaza distanta intre arzatoare si produs astfel incat flacara sa atinga produsul

pe suprafata care se doreste a fi imprimata.

Se porneste banda transportoare.

Efectul contactului cu flacara este marirea tensiunii superficiale a suprafetei.

Gradul de pretratare se verifica cu ajutorul solutiilor etalon cu o tensiune

superficiala cunoscuta de 4250 dyn/cm.

Sita se regleaza astfel incat raclul si contraraclul sa atinga suprafata sitei. Se aplica

cerneala si se trece la imprimarea propriu-zisa.

Se verifica calitatea imprimarii prin aplicarea unei benzi scotch timp de 10 minute si

daca la smulgerea acesteia de pe suprafata nu este afectata imprimarea, aceasta este

corespunzatoare.

Produsele corespunzatoare ca imprimare se depoziteaza pe paleti cca 24 h.

Produsele necorespunzatoare se transporta la morile de macinat pentru

reintroducerea in circuit ca materie prima injectabila.

In cazul imprimarii in mai multe culori, se imprima prima culoare (de fond) apoi

produsele se aseaza pe paleti, se depoziteaza in spatii acoperite dar ventilate. Dupa

uscarea cernelii de la prima imprimare (dupa aproximativ 7-8 h) se poate imprima

urmatoarea culoare.

Cand se imprima urmatoarea culoare nu este nevoie de pretratare daca aceasta se

efectueaza cel mult dupa 24-36 h.

Produsele finite se pot depozita, pe paleti, in spatiile de depozitare amenajate,

numai dupa aplicarea si uscarea ultimei culori.

of 122

A.3. Atelier Extrudare Suflare corpuri cave


Extrudarea este un procedeu continuu de prelucrare prin care se obtin din materiale

termoplastice (polietilena de inalta si/sau joasa densitate, polipropilena s.a.) diverse

produse: canistre, butelii, bidoane, flacoane si alti recipienti cu capacitate 0,05 25l.

Principiul acestui procedeu de prelucrare este urmatorul: materialul termoplastic in

stare de curgere (topitura) obtinut printr-un tratament termomecanic intr-o masina de

extrudere este impins de catre snec sub forma unui tub intr-o matrita formata din doua

parti separate care se inchid peste tubul extrus. Se sufla aer din interiorul tubului printr-un

stut de suflare dispus la partea inferioara sau superioara. Tubul extrudat fiind cald se

preseaza pe peretii matritei si ia forma cavitatii acesteia, dupa care se deschide matrita si

se extrage piesa, care urmeaza sa fie debavurata si finisata.

Racirea matritei se face prin circularea apei reci in serpentinele din interiorul

acesteia, cat mai aproape de suprafata activa.

Produsele calde se debavureaza manual de catre operatoare, apoi sunt preluate

pentru finisare, rectificandu-se produsul pe linia de inchidere a matritei.

Produsele se ambaleaza in pungi sau saci de polietilena, care se sudeaza.

Fiecare ambalaj colectiv este prevazut cu o eticheta .

Produsele ambalate se predau la magazia de produse finite in vederea expedierii.

In acest procedeu de prelucrare se utilizeaza ca materii prime polietilena de joasa

densitate si/sau polietilena de inalta densitate sub forma de granule natur in amestec cu

granule provenite din procesul propriu sau granule regenerate provenite din deseurile

rezultate din procesele de extrudere, suflare si sudare folii-pungi sau alti polimeri olefinici.

Din procesul tehnologic prezentat rezulta pe langa produsele finite, deseuri

recuperabile (bavuri, materiale de reglare, produse cu defecte) in proportie de cca 40%.

Deseurile recuperabile se colecteaza pe culori si se macina in vederea reutilizarii

in amestec cu granule in procesul de extrudere-suflare corpuri cave .

In urma macinarii rezulta o cantitate de deseuri nerecuperabile care nu se mai pot

utiliza datorita degradarii mecanice.

In procesul tehnologic se mai pot utiliza macinaturi sau material regranulat,

of 122

provenite din recuperarea deseurilor de polietilena de joasa densitate de la sectia Folii-

Pungi sau din deseurile achizitionate de la alte firme.

B. SECTIA 2 FOLII-PUNGI

Sectia 2 - Folii-Pungi cuprinde urmatoarele activitati:

- fabricarea foliilor din polietilena prin tehnologia de extrudare-suflare ;

- imprimarea flexografica a foliei extrudate in 1-6 culori ;

- fabricarea ambalajelor din folii de polietilena (pungi, saci, sacose) prin sudare si

taiere ;

- macinarea si regranularea deseurilor de folii si pungi.

B.1. Atelier Extrudare Suflare Folii


Productia acestui sector consta in folii de polietilena de joasa densitate sau de

inalta densitate, cu grosimi intre 0,02-0,25 mm si latime desfasurata de pana la 5300 mm,

cu sau fara pliu lateral, pretratate sau nu, si folie din materiale recuperabile cu grosimi intre

0,04-0,20 mm .

Materia prima utilizata se prezinta sub forma de granule natur sau colorate:

polietilena de joasa densitate;

polietilena de inalta densitate filmabila;

macinatura sau granule de polietilena regenerata din deseurile recuperabile

rezultate din procesul intern sau de la alte societati;

Materia prima necesara, respectiv polietilena de inalta si/sau joasa densitate si

macinatura se alimenteaza dupa cum urmeaza:

- din saci in container, fiind apoi preluata de sistemele de alimentare pneumatica

ale extruderului ;

- din buncarele de depozitare amplasate in exterior prin instalatia de transport

pneumatic in buncarele tampon din sectie si apoi in containere.

Procesul de fabricare a foliilor de polietilena consta in extrudarea unui tub cu pereti

foarte subtiri, putand ajunge pana la 0,015-0,02 mm, tub care este adus la un diametru

stabilit prin insuflare de aer la o presiune redusa.

of 122

Prin suflarea aerului prin dorn se creaza o perna de aer cu o presiune interioara

constanta care determina formarea unei folii cilindrice continue, cu pereti uniformi si cu un

anumit diametru.

Prin variatia presiunii exercitata de aer in interiorul tubului si prin variatia debitului

masinii, diametrul se mareste in mod corespunzator, putandu-se astfel obtine folii de

diferite grosimi.

Folia tubulara se transforma in folie plana cu ajutorul placilor de ghidare aplatizate.

In timpul procesului tehnologic are loc o orientare atat longitudinala cat si

transversala a lanturilor macromoleculare, folia capatand astfel prioritati mecanice similare

pe ambele directii, longitudinal si transversal.

Racirea tubului de polietilena se realizeaza la exterior cu ajutorul unui inel de racire

asezat concentric sistemului filiera-dorn, aerul suflandu-se cu ajutorul unor suflante.

In vederea imprimarii, o parte din folia obtinuta este supusa operatiei de pretratare.

Datorita descarcarilor electrice se realizeaza ionizarea gazelor din aer, obtinandu-se ozon

care este proiectat pe suprafata foliei cu un caracter puternic oxidant.

Pe masura ce filmul tubular este extrudat si eventual pretratat, este preluat cu

ajutorul unor cilindri de infasurare.

Rolele formate se ambaleaza in folie PE, se cantaresc si se depoziteaza in sector in

vederea imprimarii sau sudarii sub forma de saci, sacose.

Din procesul de fabricatie mai rezulta deseuri recuperabile si nerecuperabile.

Deseurile recuperabile se sorteaza si se depoziteaza in saci in vederea macinarii si

regranularii pe instalatia de recuperare.

Macinatura si granulele regenerate se folosesc ca materii prime la fabricarea foliei

simple, natur sau colorate, neimprimate, destinate ambalarii diverselor produse.

B. 2. Atelier Imprimare Folii polietilena


In acest sector se realizeaza imprimarea in 1-6 culori a foliilor tubulare din

polietilena .

Procedeul tehnologic utilizat este procedeul flexografic, care consta in aplicarea

unui amestec de cerneala flexografica si diluant in mod continuu pe folie cu ajutorul unei

of 122

masini de imprimat cu cilindri pe care sunt fixate cliseele cu desenul de imprimare.

Cernelurile flexografice nu sunt absorbite de suprafata foliei, se usuca repede fara

folosirea unei temperaturi inalte si prezinta un luciu deosebit.

Cliseele de imprimare sunt confectionate din fotopolimer, in numar egal cu numarul

culorilor in care trebuie executata imprimarea foliei. Cilindrii pe care se fixeaza cliseele

(prin lipire cu banda leucoplast) sunt prevazuti cu ghidaje si cu posibilitatea miscarii pe

verticala si orizontala pentru reglarea pozitiei cliseelor.

La imprimarea in mai multe culori, prima cerneala este cea care se usuca mai

repede, urmand celelalte si se imprima mai intai culorile deschise urmate de culorile

inchise.

Dupa imprimare folia trece printr-un tunel de uscare cu aer cald.

Rolele de folie imprimata se ambaleaza si se depoziteaza in vederea sudarii.

Deseurile recuperabile (resturi de folie, folie cu defecte de imprimare sau din timpul

reglarii masinii de imprimat) se colecteaza in saci si se depoziteaza in vederea macinarii si

regranularii, urmand a fi reutilizate in procesul intern de extrudere-suflare.

Deseurile nerecuperabile (resturi de folie cu impuritati mecanice) se colecteaza in

saci si se evacueaza.

B.3. Atelier Confectii pungi, saci, sacose


Pungile, sacii si sacosele realizate prin sudarea foliei sunt destinate ambalarii

diverselor produse (chimice, alimentare, confectii) sau protectiei produselor paletizate si

au diferite dimensiuni si grosimi.

Faza de taiere-sudare se bazeaza pe incalzirea directa a foliei la locul sudurii pana

la punctul de inmuiere, urmata de o comprimare. Concomitent cu sudarea foliei se

realizeaza si taierea acesteia.

Dispozitivul de sudare se compune din doi electrozi unul fix (valt, cilindru) pe

masa de sudare si unul mobil (cutitul) care este atras spre celalalt pentru presarea si

taierea foliei de 2 electromagneti.

Viteza trecerii materialului se regleaza in functie de marimea si grosimea pungii,

sacului sau sacosei.

of 122

La masinile manuale actionate cu o pedala, presarea, taierea si sudarea se

realizeaza prin deplasarea manuala a unui cursor de-a lungul cutitului incalzit electric.

In cazul sacoselor tip maieu, dupa operatia de taiere - sudare a foliei, urmeaza

operatia de stantare a manerelor. Toate operatiile se executa pe acelasi utilaj.

Pungile se cantaresc manual, cate 5 kg/pachet, se ambaleaza intr-o punga de

polietilena, pe care se aplica o eticheta; fiecare ambalaj se sudeaza la o masina manuala

de sudat.

Sacii din folie simpla neimprimati sau imprimati, se cantaresc cate 10 kg si se

introduc impreuna cu o eticheta universala, intr-un sac pe care se sudeaza la masina

manuala de sudat.

La cerere se pot realiza pungi si saci in role sau in pachete cu un numar prestabilit

de unitati.

Sacosele se numara automat la masina de sudat, se formeaza pachete de cate 100

buc. care se introduc intr-o punga din polietilena si care apoi se sudeaza la masina

manuala.

Dupa ambalare produsele finite se depoziteaza in vederea predarii la magazia de

produse finite.

Deseurile recuperabile (resturi de folie, folie cu defecte de imprimare sau din timpul

reglarii masinii de imprimat) se colecteaza in saci si se depoziteaza in vederea

regranularii, granulele rezultate urmand a fi reutilizate in procesul intern de extrudare-

suflare.

Atelier Regranulare Deseuri

In cadrul sectiei - Folii Pungi se afla un spatiu de 144 m2 , unde este amplasat un

extruder regranulator pentru recuperarea deseurilor (resturilor) de folie rezultate din

procesul de extrudare-suflare propriu, in timpul reglarii parametrilor de lucru si a

dimensiunilor de la schimbarea sorturilor de material si a culorilor din procesul de

imprimare flexografica, precum si din procesul de sudare-stantare a pungilor, sacilor,

sacoselor constand din produse rebutate in timpul reglarii masinilor la schimbarea

comenzilor sau datorate defectiunilor accidentale.

Aceste deseuri sunt sortate pe tipuri de material si pe culori, sunt ambalate in saci

si predate in vederea recuperarii.

of 122

In cadrul acestui sector pot fi valorificate si deseuri de folie sau ambalaje provenite

de la alte firme.

Recuperarea acestor deseuri se face pe o instalatie care permite realizarea

urmatoarelor operatii:

- alimentarea: - discontinua cu deseuri de ambalaje sau bucati de folie;

- continua din film continuu in stare rolata;

- macinarea deseurilor intre lamele unei mori;

- transportul pneumatic al deseurilor macinate sub forma de fulgi intr-un recipient;

- compactarea deseurilor intr-un cilindru incalzit electric si omogenizarea

topiturii prin rotatia unui snec in cilindrul incalzit;

- extrudarea topiturii printr-o filiera sub forma de fire;

- taierea firelor sub forma de granule cu un cutit zburator;

- racirea granulelor;

- transportul acestora intr-o cuva.

Granulele obtinute, cu dimensiuni de 3-5 mm, uscate si racite sunt ambalate in saci

de polietilena, etichetate si predate in vederea reprelucrarii in procesul de extrudare-

suflare folie in proportie de 100% pentru obtinerea foliei din MRR sau in amestec cu

granule primare in diferite proportii. Granulele obtinute din folia de polietilena de joasa

densitate pot fi refolosite in procesul de fabricatie a corpurilor cave.

Acest utilaj poate macina si regranula si deseuri din materiale termoplastice

provenite de la procesele tehnologice de injectie si extrudare corpuri cave.

Capacitatea de recuperare-valorificare a deseurilor prin regranulare este de 450

t/an.

C. SECTIA 3 ARTICOLE TEHNICE

In aceasta sectie se aplica procesul tehnologic de stratificare pentru obtinerea de

articole tehnice autoadezive pentru protectii anticorozive.

Capacitatea de productie este de 120 mii m2 produse stratificate autoadezive.

of 122

Fabricarea articolelor tehnice pentru protectii anticorozive

Aceste produse sunt benzi autoadezive cu structura mono sau multistrat, constituite

dintr-un strat exterior (folie polietilena sau tesaturi din polipropilena laminate cu polimeri) si

un strat interior constituit dintr-o folie pe baza de elastomeri.

Cu exceptia foliei din polietilena realizata in cadrul Sectiei 2 Folii Pungi, celelalte

materiale sunt achizitionate de la alte firme.

Lipirea celor doua straturi intre ele ca si aplicarea stratului de adeziv sensibil la

presiune se realizeaza prin laminarea unor dispersii apoase de adezivi acrilici pe instalatia

de stratificare. Procesul tehnologic cuprinde 2 faze:

1) Adezivarea foliei de polietilena

Pe un suport antiaderent care poate fi hartie sau folie din poliester siliconata se

aplica un strat de adeziv, respectiv de dispersie apoasa, care se preusuca prin trecerea

prin tunelul de uscare la 80-90 0C. De pe un derolator amplasat la iesirea din tunel se

aplica prin presare peste stratul adeziv exterior, folia din polietilena sau tesatura din

polipropilena. Dupa trecerea peste cilindrii de racire produsul se desprinde de pe suportul

antiaderent, care se roleaza in vederea reutilizarii intr-un alt ciclu de fabricatie. Stratul de

adeziv sensibil la presiune ramas liber este protejat prin aplicarea pe toata suprafata a

unui strat de protectie constituit dintr-o folie de polietilena siliconata. Ansamblul realizat se

roleaza pe rolatorul final.

2) Adezivarea foliei pe baza de elastomeri

Pe suportul antiaderent care poate fi hartie sau folie din poliester siliconata se

aplica un strat de adeziv (dispersie apoasa), care se preusuca prin trecerea prin tunelul de

uscare la 80-90 0C. Peste stratul de adeziv se aplica o folie pe baza de elastomeri prin

derolarea de pe dispozitivul montat dupa tunel.

De pe derolatorul dublu se deruleaza folia de polietilena adezivata in faza 1, se

desprinde folia din polietilena siliconata de protectie si se preseaza stratul de adeziv

permanent peste folia de cauciuc. Folia din polietilena siliconata se roleaza pentru a fi

reutilizata.

Rolele cu folii multistrat astfel obtinute sunt apoi montate pe masina de taiat in

benzi. Pe aceasta masina ansamblul se taie in benzi de diferite latimi prin trecerea pe sub

un set de cutite circulare. Benzile rezultate sunt rolate separat, ambalate in folie de

polietilena si depuse pe paleti.

of 122

Materialele recuperabile rezultate din proces urmeaza a fi trimise producatorului de

folii din elastomeri pentru valorificare in procesul de fabricatie a acestora.

D. ATELIER RECUPERARE DESEURI DIN MATERIALE TERMOPLASTICE

Acest sector are ca scop recuperarea deseurilor tehnologice rezultate din procesele

de prelucrare prin injectie a materialelor termoplastice, fiind constituite din bavuri, culee,

retele de injectie, rebuturi, materiale de reglare.

Deseurile recuperabile sunt colectate in saci la fiecare masina, separat pe tipuri de

polimer si pe culori, in saci din polietilena si sunt predate la sectorul mori unde sunt

cantarite in vederea recuperarii.

Recuperarea consta in maruntirea mecanica a acestor deseuri tehnologice in mori

compuse in principal dintr-un stator si un rotor pe care sunt montate cutitele metalice. Prin

miscarea de rotatie a rotorului deseurile sunt taiate in bucati mai mici, dimensiunile finale

ale particulelor fiind date de sita cu care este dotata moara si care permite trecerea

particulelor maruntite in partea inferioara a acesteia, in cuva in care se colecteaza

materialul macinat. Din cuva materialul este preluat si ambalat in saci, care sunt legati si

etichetati.

Deseurile de dimensiuni mari sunt taiate in prealabil in bucati mai mici.

Deseurile tehnologice din procesele de fabricatie a corpurilor cave: resturi, bavuri si

rebuturi sunt colectate pe tipuri de material in spatiul destinat acestui scop si sunt supuse

de asemenea operatiei de macinare.

Prin acelasi procedeu se pot prelucra si deseuri de produse injectate sau corpuri

cave provenite de la alte firme.

Capacitatea de recuperare-valorificare a deseurilor din materiale plastice prin

macinare este de:

500 t/an deseuri corpuri cave;

800 t/an deseuri produse injectate;

E. ATELIER INTRETINERE

Acest atelier efectueaza lucrari de intretinere si reparatii a utilajelor, matritelor si

dispozitivelor .

of 122

E. 1. Atelier prelucrari mecanice

In cadrul acestui atelier se efectueaza prelucrari mecanice pe utilaje specifice

pentru obtinerea de piese de schimb, respectiv axuri, aruncatoare, stuturi, suruburi

speciale, distantiere, placi de baza si alte piese necesare intretinerii si repararii masinilor

de injectie si a matritelor. De asemenea, atelierul asigura lucrari de reparatie a circuitelor

si echipamentelor electrice din dotarea masinile de prelucrare si a matritelor din dotarea

sectiilor de productie si de intretinere generala.

E.2. Atelier utilitati

Acest atelier asigura buna functionare a instalatiilor de apa, aer, canalizare, gaze,

energie electrica, energie termica, precum si lucrari de intretinere generala, precum si

lucrari de:

- sudura (oxiacetilena sau electrica) ;

- confectii metalice ;

2.4.4 Descrierea sumara a softurilor din dotarea societatii

Societatea dispune de o retea de calculatoare deservite de 2 servere: - Un server de tip pentru schimbul de fisiere si protectia datelor - Un server dedicat sistemului informatic WizMentor, care cuprinde urmatoarele

module: financiar contabil, comercial si productie.

Sistemul informatic WizMentor a fost implementat incepand cu luna iulie 2009, societatea detinad o licenta pentru 12 utilizatori.

2.4.5. Prezentarea activitatii de investitii

Datorita actiunii de relocare a activitatii SC Munplast SA, intr-un nou spatiu inchiriat, respectiv in incinta parcului industrial PROFAUR, societatea a demarat un proces investitional, incepand cu trimestrul I al acestui an, care vizeaza:

- Pregatirea si compartimentarea spatiilor necesare amplasarii utilajelor, a depozitului si a spatiilor necesare pentru birouri;

- Amplasarea si configurarea legaturilor pentru accesul la utilitati, respectiv trasarea infrastructurii pentru alimentarea cu energie electrica, gaze, statia de refrigerare, grupul de compresoare, apa si aer.

- Realizarea sistemului de racire; - Demontarea, transportul si montarea tuturor utilajelor si instalatiilor.

of 122

Firmele care realizeaza proiectul de investitii precum si valoarea contractelor incheiate, se prezinta dupa cum urmeaza:

Obiect contract Firma

Valoare contract (Euro)

Valoare contract (RON) curs 4,5

lei/Euro Constructii CONECO 163.233 734.549 Electrice ELMET 117.535 528.908 Apa & aer SMART 77.658 349.463 Deshumare & ventilatie EMY&DANY 31.348 141.065 Relocare utilaje HV SHIELDING 127.000 571.500

Detectie fum & comunicare IT ALARM 34.035 153.156

Compresor KAESER 17.000 76.500 Instalatii gaze MIRAL 14.300 64.350 Consultanta ROCEL 11.500 51.750 Ventilatie birouri EM&DANY sau SMART 9.300 41.850 TOTAL 602.909 2.713.090

Pana la data de 30.06.2012 s-au inregistrat imobilizari in curs de executie in baza acestui proiect in suma de 1.921.204 lei. Proiectul va fi finalizat pana la 30.09.2012 si este integral finantat de catre SC Munactiv SA, prin imprumuturi acordate in baza contractelor de imprumut incheiate intre cele 2 firme.

Pentru perioada de derulare a planului de reorganizare nu se vor realiza alte investitii in utilaje si echipamente necesare procesului de productie.

Pentru realizarea gamei de produse Munplast, se previzioneaza necesitatea modificarii si/sau realizarii unor matrite de natura obiectelor de inventar, in suma totala de 30.000 Euro, respectiv aproximativ 135.000 lei pe toata perioada desfasurarii planului de reorganizare.

2.5 Analiza rezultatelor financiare si a situatiei patrimoniului pe perioada de

observatie si pe perioada anterioara deschiderii procedurii

2.5.1. Analiza Situaiei Patrimoniului - Analiza bilanier

Situaia patrimonial a unei societi comerciale este practic reflectat n bilanul

contabil al fiecrui exerciiu financiar, care pune fa n fa, pe de o parte,

of 122

bunurile acesteia, creanele si lichiditile, iar pe de alt parte, capitalurile proprii i

datoriile.

Denumirea indicatorului Nr rd Exerciiul financiar, valori exprimate in lei

2010 2011 06.2012

A.Active imobilizate-total 01 12,870,082 12,096,270 16,312,118

I.Imobilizari necorporale 02 13,007 3,117 0

II.Imobilizari corporale 03 12,832,037 11,982,915 16,173,023

III.Imobilizari financiare 04 25,038 110,238 139,095

B. Active circulante -total 05 9,160,801 7,911,444 8,617,690

I.Stocuri-total 06 3,065,250 2,255,849 2,147,974

II.Creante-total 07 5,889,269 5,528,969 6,207,970

III.Investitii financiare pe termen scurt 08 6,100 0 0

IV.Casa si conturi la banci 09 200,182 126,626 261,746

C.Cheltuieli in avans 10 46,855 182,530 143,938

D.Datorii ce trebuie platite pana la un an 11 19,528,077 20,943,364 9,143,314

E. Active circulante nete,respectiv datorii curente nete (05+10-11-16)

12 -10,371,635 -12,849,390 -381,686

F.Total active-datorii curente (01+12) 13 2,498,447 -753,120 15,930,432

G.Datorii ce trebuiesc platite peste 1 an 14 2,171,227 400,000 16,189,513

H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 10,246 7,772 6,558

I. Venituri in avans 16 51,214 0 0

J.Capital si rezerve 17 11,312,776 13,305,271 15,904,339

I. Capital (subscris varsat) 18 2,043,735 4,036,230 4,036,230

II.Prime de capital 19

III.Rezerve din reevaluare 20 8,257,090 8,257,090 10,856,159

IV.Rezerve 21 1,011,951 1,011,951 1,011,950

VI.Rezultatul Reportat sold C 22

sold D 23 6,924,218 11,013,791 14,465,480

VI.Rezultatul Exercutiului sold C 24 0

sold D 25 4,071,584 3,452,372 1,704,498

Repartizarea profitului 26

Total capitaluri proprii(18+20+21+22+24-23-25) 27 316,974 -1,160,892 -265,639

Patrimoniul public 28 0 0 0

Capitaluri total(27+28) 29 316,974 -1,160,892 -265,639

n vederea analizrii situaiei patrimoniului societii Munplast S.A. s-a procedat la

analiza financiar contabil pe perioada decembrie 2010-iunie 2012.

of 122

2.5.1.1. Bilan financiar simplificat pentru perioada decembrie 2010 - 30.06.2012

Active = necesaruri nete

Exerciiul financiar Pasive = resurse

Exerciiul financiar

2010 2011 06.2012 2010 2011 06.2012

Mijloace cu durata >1 an

Resurse cu scadenta >1an

0

A.Active imobilizate-total

12,870,082 12,096,270 16,312,118 J.Capital si rezerve 4,388,558 2,291,480 1,438,859

I.Imobilizari necorporale

13,007 3,117 0 I. Capital (subscris varsat)

2,043,735 4,036,230 4,036,230

II.Imobilizari corporale

12,832,037 11,982,915 16,173,023 II.Prime de capital 0 0 0

III.Imobilizari financiare

25,038 110,238 139,095 III.Rezerve din reevaluare

8,257,090 8,257,090 10,856,159

Mijloace cu durata 1an

2,171,227 400,000 16,189,513

0 D. Datorii pe o perd de 1an

19,528,077 20,943,364 9,143,314

0 Total Datorii 21,699,304 21,343,364 25,332,827

0 I. Venituri in avans 51,214 0 0 Total active nete

22,077,738 20,190,244 25,073,746 Capitaluri Total 22,077,738 20,190,244 25,073,746

2.5.1.2. Calculul i analiza fondului de rulment pentru perioada decembrie 2010

- 30.06.2012

Fondul de rulment (FR), considerat a fi cel mai important indicator al echilibrului

financiar al ntreprinderii, poate fi determinat utiliznd formulele:

of 122

FR = Surse permanente Datorii permanente, sau FR = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) Imobilizri nete= Active circulante Datorii pe termen scurt, sau FR = Capitaluri permanente(CP)- Activul imobilizat net ( AIN),

unde: CP = Capitaluri proprii Imobilizri net

O condiie esenial a echilibrului financiar o constituie finanarea unei pri din nevoile

ciclice (temporare) ale activitii de exploatare pe seama resurselor stabile ale

Nr

crt

Denumirea

indicatorului

Exerciiul

Abateri (+)

2010/2011

Indici

(%)

2010/20

11

Abateri

(+)

2011/06.20

12

Indici (%)

2011/06.

2012 2010 2011 06.2012

1 Capitaluri proprii 316,974 -1,160,892 -265,639 -1,477,866 -366.24 895,253 22.88

2

Datorii cu scadenta

peste 1 an 2,171,227 400,000 16,189,513 -1,771,227 18.42 15,789,513 4,047.38

3

Provizioane pt riscuri-

cheltuieli 10,246 7,772 6,558 -2,474 75.85 -1,214 84.38

4

Capitaluri

permanente (Cp) 2,498,447 -753,120 15,930,432 -3,251,567 -30.14 16,683,552 -2,115.26

5 Active imobilizate (Ai) 12,870,082 12,096,270 16,312,118 -773,812 93.99 4,215,848 134.85

6

Fondul de rulment

financiar (FRF) -10,371,635 -12,849,390 -381,686 -2,477,755 123.89 12,467,704 2.97

7 Active circulante 9,160,801 7,911,444 8,617,690 -1,249,357 86.36 706,246 108.93

8 Cheltuieli in avans 46,855 182,530 143,938 135,675 389.56 -38,592 78.86

9

Datorii pe termen

scurt 19,528,077 20,943,364 9,143,314 1,415,287 107.25 -11,800,050 43.66

10 Venituri in avans 51,214 0 0 -51,214 0.00 0 0.00

11

Fondul de rulment

financiar (FRF) -10,371,635 -12,849,390 -381,686 -2,477,755 123.89 12,467,704 2.97

12

Total active -Datorii

curente (F) 2,498,447 -753,120 15,930,432 -3,251,567 -30.14 16,683,552 -2,115.26

13 Active imobilizate (Ai) 12,870,082 12,096,270 16,312,118 -773,812 93.99 4,215,848 134.85

14

Fondul de rulment

financiar (FRF)(F-A) -10,371,635 -12,849,390 -381,686 -2,477,755 123.89 12,467,704 2.97

15

Active circ,resp

datorii crt (E) -10,371,635 -12,849,390 -381,686 -2,477,755 123.89 12,467,704 2.97

of 122

ntreprinderii.

Aceast metod pune n eviden echilibrul financiar pe termen lung, fondul de rulment

reprezentnd partea din capitalurile permanente, rmas dup finanarea imobilizrilor, pe

care ntreprinderea o consacr finanrii activelor circulante. Este partea din capitaluri cu

grad de exigibilitate slab, care servete finanrii elementelor de activ cu grad de lichiditate

suficient de crescut.

Metoda insist asupra originii fondului de rulment, i permite nelegerea cauzelor

variaiei sale, scderea fondului de rulment fiind cauzat de scderea capitalurilor

permanente i de creterea imobilizrilor nete. Odat cu scderea fondului de rulment,

marja de securitate a ntreprinderii scade, ceea ce arat c o parte mic din activele

circulante sunt finanate din capitalurile proprii.

Cea de a doua metod prezentat pune n eviden afectarea i finalitatea fondului de

rulment care este finanat din activul circulant. n aceast ipostaz fondul de rulment arat

surplusul activelor circulante nete nefinanate din datoriile temporare, evideniind

excedentul de lichiditate potenial, ca o marj de securitate privind solvabilitatea

societii.

n situaia realizat n baza indicatorilor pui la dispoziie se constat existena unui

fond de rulment negativ, fluctuant i n scdere, ceea ce conduce la concluzia c

societatea este i va fi lipsit de capitaluri permanente suficiente s-i asigure finanarea

imobilizrilor sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe care nu le va

putea achita.

Nr

crt Denumirea indicatorului

Exerciiul

Abateri (+)

2010/2011

Indici (%)

2010/ 2011

Abateri (+) 2011/

06.2012

Indici (%)

2011/ 06.2012 2010 2011 06.2012

1 Active circulante 9,160,801 7,911,444 8,617,690 -1,249,357 86.36 706,246 108.93

2 Cheltuieli in avans 46,855 182,530 143,938 135,675 389.56 -38,592 78.86

3 Casa si conturi la banci 200,182 126,626 261,746 -73,556 63.26 135,120 206.71

4 Total I (1+2-3) 9,007,474 7,967,348 8,499,882 -1,040,126 88.45 532,534 106.68

5 Datorii cu scadenta de pana la 1 an

19,528,077 20,943,364 9,143,314 1,415,287 107.25 -11,800,050 43.66

6 Credite bancare de trezorerie 0 0 0 0 0.00 0 0.00

7 Venituri in avans 51,214 0 0 -51,214 0.00 0 0.00

8 Total II (5+6+7) 19,579,291 20,943,364 9,143,314 1,364,073 106.97 -11,800,050 43.66

9 Necesarul de fond de rulment (NFR)(4-8)

-10,571,817 -12,976,016 -643,432 -2,404,199 122.74 12,332,584 4.96

of 122

Se impune meniunea c de foarte multe ori o unitate care nregistreaz un echilibru

aparent mai puin stabil, poate face fa scadenelor sale, dac viteza de rotaie a

activelor sale circulante este mai mare dect a datoriilor pe termen scurt sau, altfel spus

se poate supravieui i n dezechilibru.

Sub aspectul componenei, fondul de rulment cuprinde dou pri: necesarul de fond

de rulment i trezoreria.

2.5.1.3. Calculul i analiza necesarului de fond de rulment pentru perioada

decembrie 2010- iunie 2012

Necesarul de fond de rulment desemneaz nevoile financiare generate de

executarea unor operaiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curent (cumprri,

vnzri, pli salariale) al crui total trebuie acoperit, cel puin parial, de resurse stabile

(Fond de rulment net). El reprezint banii ce trebuie rulai n ntreprindere pentru a-i

asigura funcionarea, care reclam cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de

ctre clieni.

Necesarul de fond de rulment reflect echilibrul curent al ntreprinderii, este mai

fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment i depinde de cifra de afaceri, durata de

rotaie a stocurilor, decalajul ntre termenul de recuperare al creanelor i termenul de

plat al furnizorilor.

Din datele prezentate n tabelul de mai sus putem concluziona:

1. Necesarul de fond de rulment negativ fluctuant i n scdere confirm dinamica

descendent a surplusului de necesar fa de resursele temporare;

2. Scderea NFR a fost consecina, n principal, a creterii cu aproximativ 8,93% a

activelor circulante i a disponibilului cu 6,68% i a scderii cheltuielilor n avans cu 21,14

% (fata de anul 2011) i a datoriilor pe termen scurt cu 53,18 % (fata de anul 2010) cu ale

societii pn la finele lunii iunie 2012 .

Dac mrimea fondului de rulment depinde de deciziile pe termen lung privind

politica de investiii i politica de finanare a ntreprinderii, necesarul de fond de rulment

rezult din decalajele pe termen scurt ntre cheltuieli, venituri i decontrile pe care le

genereaz. Prin urmare fondul de rulment i necesarul de fond de rulment au

of 122

la baz cauze de natur diferit, iar diferena dintre cei doi indicatori o constituie trezoreria.

2.5.1.4. Calculul i analiza trezoreriei decembrie 2010- iunie 2012

Trezoreria net (TN) poate fi determinat pornind de la egalitatea de bilan Activ =

Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment,

din care rezult echilibrul financiar al inteprinderii, fiind un rezultat al operaiunilor ce

afecteaz toate posturile de bilan i rezultnd din lectura orizontal a bilanului financiar,

respectiv :

a a prii superioare TN = FR NFR

b a prii inferioare TN = Disponibiliti - credite de trezorerie

Nr

crt Denumirea indicatorului

Exerciiul Abateri

(+)

2010/

2011

Indici

(%)

2010/

2011

Abateri

(+)

2011/

06.2012

Indici

(%)

2011/

06.2012

2010 2011 06.2012

1 Fondul de rulment (FRF) -10,371,635 -12,849,390 -381,686 -2,477,755 123.89 12,467,704 2.97

2 Necesarul de fd de rulment

(NFR) -10,571,817 -12,976,016 -643,432 -2,404,199 122.74 12,332,584 4.96

3 Trezoreria neta (TN) (1-2) 200,182 126,626 261,746 -73,556 63.26 135,120 206.71

4 Disponibilitati banesti 200,182 126,626 261,746 -73,556 63.26 135,120 206.71

5 Credite bancare de

trezorerie 0 0 0 0 0.00 0 0.00


7 Active circ.,resp dat curente

nete (E) -10,371,635 -12,849,390 -381,686 -2,477,755 123.89 12,467,704 2.97


Din datele prezentate rezult clar faptul c, trezoreria net, este fluctuant, dar se

menine n valori pozitive, ntreprinderea dispunnd de lichiditi pentru plata obligaiilor

scadente imediate. Situaia studiat cnd att FR

of 122

net pozitiv, dar n cretere, ca urmare a decalajului ntre ritmurile de cretere /scdere.

2.5.1.5.Capacitatea de autofinanare

Pentru a face fa nevoilor sale de finanare, o ntreprindere trebuie s-i utilizeze

propriile resurse sau s procure resurse din exterior. Resursele interne sunt generate de

activitatea desfurat, dnd coninut noiunii de capacitate de autofinanare (CAF),

cunoscut i sub numele de marj brut de autofinanare. Finanarea ntreprinderii din

resurse proprii este denumit autofinanare, pentru a o delimita de finanarea de origine

extern. Mrimea capacitii de autofinanare depinde, n primul rnd, de performanele

economice i financiare ale unitii n cauz, dar i de o serie de parametri interni sau

externi, cum ar fi: politica adoptat de conducere n materie de ndatorare, dispoziiile

fiscale referitoare la sistemele de amortizare (liniar, degresiv, accelerat) etc.

Cu toate c nu este inclus n tabloul soldurilor intermediare de gestiune, CAF ar

putea fi considerat un sold, dar cu o valoare informaional mai bogat, ntruct

evideniaz n ce msur ntreprinderea poate s-i finaneze creterea economic.

In practica economic sunt utilizate mai multe metode de determinare a CAF.

Determinarea CAF prin metoda deductiv (substractiv)

In cazul utilizrii metodei deductive, calculul CAF pornete de la excedentul brut de

exploatare, la care se adaug celelalte venituri generatoare de ncasri i se scad alte

cheltuieli generatoare de pli (venituri i cheltuieli care nu sunt luate n calcul la

determinarea EBE).

Schematic, calculul CAF prin metoda substractiv este prezentat n figura :

Avnd n vedere faptul c metoda substractiv de calcul a CAF pornete de la

raportul stabilit ntre veniturile ncasabile i cheltuielile pltibile, trebuie s se

- + Alte cheltuieli (din cadrul cheltuielilor de Excedentul brut al exploatrii Cheltuieli financiare (plai) Alte venituri (din cadrul Cheltuieli excepionale (pli) exploatare) (ncasri) Impozit pe beneficii Venituri financiare (ncasri) Capacitate de autofinanare Venituri excepionale (ncasri)

of 122

remarce c nu toate veniturile sunt ncasabile, dup cum nu toate cheltuielile sunt pltibile.

Astfel, n categoria veniturilor nencasabile (denumite i venituri calculate) sunt

incluse relurile de provizioane i cota-parte a subveniilor pentru investiii virat la

rezultatul exerciiului. Cheltuielile nepltibile refer la: amortizrile nregistrate (plata a

intervenit n momentul achiziionrii imobilizrii), provizioanele constituite (plata efectiv

poate interveni n perioada urmtoare, dac deprecierea sau riscul se realizeaz efectiv)

valoarea net contabil a elementelor de activ cedate. Deoarece aceste cheltuieli rezult

dintr-un calcul i nu din efectuarea unei pli, ele mai sunt denumite i cheltuieli calculate.

Un tratament particular suport veniturile din cesiunea elementelor de activ care,

dei contribuie la ncasrile firmei, sunt asimilate veniturilor nencasabile, ntruct ele se

refer la funcia de investiie.

Calculul CAF, dup metoda substractiv, scoate n eviden faptul c la originea

indicatorului stau producia i activitatea de comercializa motiv pentru care valoarea sa

informativ este de nenlocuit.

Determinarea CAF prin metoda aditiv

Metoda aditiv de determinare a CAF pornete de la rezultatul exerciiului, corectat

cu soldul obinut n urma compensrii cheltuielilor calculate cu veniturile calculate.

Nr

Crt

Indicator

Exerciiul financiar Abateri

(+)

2010/2011

Indici (%)

2010/2011

Abateri (+)

2011/06.2012

Indici (%)

2011/

06.2012 2010 2011 06.2012

1 + EBE -430,430 374,294 -1,438,241 804,724 -87.0 -1,812,534 -384.25

2 +Venituri financiare 16,256 33,845 1,612 17,590 208.2 -32,234 4.76

3 + Alte venituri din

exploatare 56,605 99,184 159,868 42,579 175.2 60,684 161.18

4 - Cheltuieli financiare 762,193 453,623 26,122 -308,571 59.5 -427,500 5.76

5 -Alte cheltuieli din

exploatare 1,904,321 2,689,947 35,758 785,626 141.3 -2,654,189 1.33

6 -Impozit pe profit 16,500 0 0 -16,500 0.0 0 0

= CAF (Capacitatea

de autofinantare) -3,040,584 -2,636,247 -1,338,642 404,337 86.7 1,297,605 50.78

of 122

Unul din avantajele principale ale metodei aditive este de a fi extrem de simpl,

permind calculul rapid al CAF. Acesta este motivul pentru care ea este, n general,

preferat de practicieni.1Un alt merit al abordrii aditive este de a sugera o utilizare

posibil a CAF:

-partea din fluxul de resurse ce corespunde cheltuielilor cu amortizarea ar putea s

fie utilizat pentru rennoirea echipamentelor...;

-partea din fluxul de resurse ce corespunde rezultatului net ar putea fi utilizat

pentru dezvoltarea ntreprinderii..."2 (pe seama resurselor proprii) sau pentru reducerea

ndatorrii, dac nu sunt pltite dividende.

Calculul CAF pe baza metodei aditive prezint i un dezavantaj major, i anume

faptul c poate s conduc la erori de interpretare. Se poate crea imaginea ca mrimea

indicatorului ar putea fi majorat prin ajustarea componentelor sale, n special prin

creterea amortizrilor. O asemenea impresie este fals, ntruct o amortizare sporit

conduce la o diminuare a rezultatului, astfel nct nivelul CAF rmne neschimbat.

Dup cum rezult din cele prezentate, capacitatea de autofinanare a societii este

cresctoare ns negativ. Aspectul cresctor al CAF reflect sporirea posibilitilor unitii

de a-i finana activitatea singur, pe seama resurselor proprii.

1 Tabr N., Horomnea E,Toma C, Analiz contabil-financiar,p 178

2 Richard J., Analyse financiare et audit des performances, 2e edition la Villeguerin Editions, Paris, 1993,pp. 557-558.

Nr Crt

Indicator

Exerciiul financiar Abateri (+)

2009/ 2010

Indici (%)

2009/ 2010

Abateri (+)

2010/ 09.2011

Indici (%) 2010/

09.2011 2010 2011 06.2012

1 + Profit Net -4,071,584 -3,452,372 -1,704,499 619,212 84.8 1,747,873 49.37

2 +Cheltuieli cu Amortizarile si provizioanele

1,031,000 816,125 365,857 -214,875 79.2 -450,268 44.83

= CAF (Capacitatea de autofinantare)

-3,040,584 -2,636,247 -1,338,642 404,337 86.7 1,297,605 50.78

of 122

2.5.1.6. Analiza solvabilitii i lichiditii

Efectul de levier financiar (ELF) exprim efectul ndatorrii asupra rentabilitii

capitalurilor proprii, care poate nsemna i riscul ntreprinderii ndatorate de a nu putea

face fa angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.

Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fa scadenelor pe

termen lung i mediu i depinde de mrimea datoriilor cu asemenea scadene i de

cheltuielile financiare (costul ndatorrii).

Solvabilitatea se definete mai ales n perspectiva unei lichidri a ntreprinderii,

dac se afl n ncetare de plat ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanului. ntreprinderea

este solvabil n msura n care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor

datoriilor.

Meninerea solvabilitii este condiionat de sincronizarea ritmului ncasrilor de

fonduri legate de transformarea n moned a activelor ajunse la maturitate i ritmul plilor

imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la scaden.

Nr. Crt

Ratele de solvabilitate- lichiditate

Exerciiul financiar Abateri (+)

2010/ 2011

Indici (%)

2010/2011

Abateri (+) 2011/

06.2012

Indici (%) 2011/

06.2012 2010 2011 06.2012

Ratele de solvabilitate

1 ANC=Activ-Datorii (>0) 327,220 -1,153,120 -259,081 0.00 -352.40 894,039.00 22.47

2 Rsp=Capital propriu/Pasiv (>0,5)

0.01 -0.06 -0.01 -0.07 -399.52 0.05 18.42

3 Rsg= Activ/Datorii totale (>1) 1.02 0.95 0.99 -0.07 92.98 0.04 104.63

4 Rsg1= C/D pe termen lung (>1)

0.01 -0.05 -0.01 -0.07 -372.35 0.04 19.28

5 Rsg2= CAF/D pe termen lung

-1.40 -6.59 -0.08 -5.19 470.62 6.51 1.25

6 Rd=D/C (LF) 68.46 -18.39 -95.37 -86.84 -26.86 -76.98 518.71

7 Rdtl=Datorii pe termen lung/C

6.85 -0.34 -60.95 -7.19 -5.03 -60.60 17,687.80

8 Cd=C/C permanent (>0,5) 0.13 1.54 -0.02 1.41 1,214.99 -1.56 -1.08

9 Cr=CAF/D (>0,25) -0.14 -0.12 -0.05 0.00 88.15 0.07 42.78

10 Rcf=Ch fin/Rexp 0.01 0.46 31.39 0.00 6,229.80 30.93 6,766.97

11 Rcf1=Ch fin/CA (

of 122

Pentru Munplast S.A. ratele de solvabilitate - lichiditate determinate pe baza

datelor din bilan i contul de rezultat analizate mai sus, sunt urmtoarele:

Din tabelul de mai sus se pot desprinde urmtoarele concluzii:

1. Un fond de rulment negativ, fluctuant i n scdere, conduce la concluzia c

societatea este i va fi lipsit de capitaluri permanente suficiente s-i asigure finanarea

imobilizrilor sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe care nu le va

putea achita

2. Activul net contabil, fluctuant i n scdere arat scderea solvabilitii necesare

acoperirii datoriilor din activele nete

3. Ratele de solvabilitate general (Rsg1), avnd valoare subunitar i negativ n

ultimul an, reflect un necesar al lichiditilor asupra exigibilitilor;

4. Inregistrnd un fond de rulment financiar negativ, ratele de lichiditate general

(Rlg), de lichiditate redus (Rlr) i ratele de lichiditate rapid (Rli) - n perioada curent

Reorganizare Linie PE

Documents

Transcript of Reorganizare Linie PE