reintegrarea tinerilor institutionalizati
-
Upload
alex-andra -
Category
Documents
-
view
169 -
download
0
description
Transcript of reintegrarea tinerilor institutionalizati
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTEC IEȚ
11 Comportamentul i coordonatele luiș
Comportamentul este descris şi icircnţeles ca fiind o reacţie sau un răspuns El
se referă la acţiunile direct observabile sau vizibile la o persoană
Comportamentul este
un răspuns la mediul extern (la diferite situaţii externe ndash de exemplu
ridicăm vocea dacă icircn mediul exterior este mult zgomot suntem furioşi
dacă cineva ne contrazice)
un răspuns la stările noastre interne (la stări fizice stări emoţionale
gacircnduri ndash de exemplu suntem mai retraşi dacă ne simţim rău fizic ne
manifestăm bucuria dacă suntem mulţumiţi de realizările de peste zi)
Oare comportamentul copilului este moştenit sau se datorează mediului icircn
care a trăit Studiile ne conduc la ipoteza conform căreia ceea ce moştenim
reprezintă predispoziţii care se vor manifesta icircn condiţiile icircn care mediul exterior le
permite sau nu Icircn consecinţă comportamentele noastre nu sunt icircnnăscute Avem
cel mult o predispoziţie de a ne comporta icircntr-un anumit fel iar această
predispoziţie se manifesta sau nu icircn funcţie de context Astfel de exemplu este
exagerat să gacircndim că un copil a moştenit comportamentul de a fura Acest
comportament este mai degrabă icircnvăţat pe baza modelelor din mediu
Comportamentele nu vin din senin ele sunt icircnvăţate icircn urma interacţiunilor
noastre cu mediul ca urmare a experienţelor noastre icircn relaţie cu exteriorul (de
exemplu icircn relaţia cu părinţii cu educatorii cu colegii cu prietenii cu diferite
autorităţi etc)
Icircnvăţarea comportamentului depinde icircn primul de racircnd de copil ndash adică
temperamentul copilului (retras timid impulsiv etc) exprimarea emoţională
(intensă sau mai interiorizată) sensibilitatea (unii copii reacţionează la orice
modificare din mediu alţii sunt mai indiferenţi) adaptarea la diferite situaţii etc
Icircnvăţarea comportamentului se mai poate face și din experienţele proprii
respectiv din consecinţele comportamentelor asupra celorlalţiprin modelul oferit
de noi de adulţi ca o metodă foarte rapidă de icircnvăţare din mediul sau contextul
oferit de noi ca adulţi prin observare directă a comportamentelor celor din jur din
atitudinile şi reacţiile noastre la diferite situaţii de viaţă sau direct la
comportamentelelor prin atenţia acordată şi aprecierea lor atunci cacircnd realizează
comportamente positive prin lipsa atenţiei sau ignorarea comportamentelor
pozitive ajungacircndu-se la comportamente dificile
111 Comportamentul dificilComportament dificil se referă la ceea ce o persoană sau cei din jurul
acesteia consideră că a devenit o problemă icircn legătură cu ceea ce face gacircndeşte sau
simte care poate pune persoana sau pe cei din jur icircn pericol care interferează cu
modul de relaţionare socială (adică persoana nu respectă cerinţele sau normele
sociale stabilite de societate) Exemple de comportamente dificile agresivitate
verbală agresivitate fizică autoagresivitate comportament antisocial (furt
minciună etc)
Comportamentele dificile sunt declanşate de anumite cauze Cauzele (numite şi
antecendente) care determină apariţia comportamentelor dificile pot fi
- cauze imediate - se referă la situaţii evenimente experienţe care apar cu puţin
icircnainte de manifestarea comportamentului (exemplu - unui copil a fost certat la
şcoală el vine acasă furios şi tracircnteşte obiecte)
- cauze icircndepărtate - se referă la situaţii evenimente experienţe din trecut care
influenţează comportamentul (exemplu - deoarece icircn trecut copilul a fost supus
unui abuz fizic e posibil ca icircn timp el să dezvolte un comportament dificil de
tip agresiv)
Cauzele care determină un comportament dificil nu pot fi delimitate
icircntotdeauna foarte clar ele pot fi multiple Astfel apariţia unui comportament
dificil poate fi datorat
- lipsei de atenţie
- lipsei de comunicare
- lipsei de stimulare
- lipsei de icircnţelegere a nevoilor etc
Comportamentul dificil poate fi datorat şi unei deficienţe mintale sau unor
boli care determină modificări icircn comportament De aceea este bine să cunoaştem
icircn ce măsură comportamentul dificil este cauzat de o problemă medicală şi să ştim
icircn ce măsură putem interveni mai icircntacirci asupra bolii (exemplu ndash enurezis-ul poate fi
dat de o cauză medicală sau doar de una comportamentală)
Determinarea cauzelor (antecedentelor) ne ajută icircn icircnţelegerea
comportamentelor dificile De aceea este important să se afle cacirct mai multe detalii
despre comportamentul şi cauzele care au provocat comportamentul
Orice comportament are o anumită funcţie adică are un anumit motiv pentru
care se manifestă la un moment dat
Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se
obţine
- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de
comunicare)
- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)
- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii
de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)
Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem
comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea
comportamentului
Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi
schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat
Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un
alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil
şi care să servească aceleiaşi funcţii
Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul
respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte
cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de
icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia
112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după
următoarea schemă
Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite
situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)
acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai
repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină
antecedente pentru continuarea comportament
12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț
Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor
care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte
consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că
aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența
Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține
un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și
aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc
sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială
dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit
sistem valoric-normativ
Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce
au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest
fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita
revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a
comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o
adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a
experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate
labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce
apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc
Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de
criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul
furtul refuzul icircncadrării icircn activitate
Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma
grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este
valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta
puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol
recunoscut sau așteaptă protecție
Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul
instituțional se pot sintetiza astfel
1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care
tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate
2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar
3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și
motivațiilor de natură cognitivă
4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării
5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor
6)furturi
7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ
8)preocupări sexuale precoce
9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine
impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă
10)consum timpuriu de alcool și droguri
11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
exemplu icircn relaţia cu părinţii cu educatorii cu colegii cu prietenii cu diferite
autorităţi etc)
Icircnvăţarea comportamentului depinde icircn primul de racircnd de copil ndash adică
temperamentul copilului (retras timid impulsiv etc) exprimarea emoţională
(intensă sau mai interiorizată) sensibilitatea (unii copii reacţionează la orice
modificare din mediu alţii sunt mai indiferenţi) adaptarea la diferite situaţii etc
Icircnvăţarea comportamentului se mai poate face și din experienţele proprii
respectiv din consecinţele comportamentelor asupra celorlalţiprin modelul oferit
de noi de adulţi ca o metodă foarte rapidă de icircnvăţare din mediul sau contextul
oferit de noi ca adulţi prin observare directă a comportamentelor celor din jur din
atitudinile şi reacţiile noastre la diferite situaţii de viaţă sau direct la
comportamentelelor prin atenţia acordată şi aprecierea lor atunci cacircnd realizează
comportamente positive prin lipsa atenţiei sau ignorarea comportamentelor
pozitive ajungacircndu-se la comportamente dificile
111 Comportamentul dificilComportament dificil se referă la ceea ce o persoană sau cei din jurul
acesteia consideră că a devenit o problemă icircn legătură cu ceea ce face gacircndeşte sau
simte care poate pune persoana sau pe cei din jur icircn pericol care interferează cu
modul de relaţionare socială (adică persoana nu respectă cerinţele sau normele
sociale stabilite de societate) Exemple de comportamente dificile agresivitate
verbală agresivitate fizică autoagresivitate comportament antisocial (furt
minciună etc)
Comportamentele dificile sunt declanşate de anumite cauze Cauzele (numite şi
antecendente) care determină apariţia comportamentelor dificile pot fi
- cauze imediate - se referă la situaţii evenimente experienţe care apar cu puţin
icircnainte de manifestarea comportamentului (exemplu - unui copil a fost certat la
şcoală el vine acasă furios şi tracircnteşte obiecte)
- cauze icircndepărtate - se referă la situaţii evenimente experienţe din trecut care
influenţează comportamentul (exemplu - deoarece icircn trecut copilul a fost supus
unui abuz fizic e posibil ca icircn timp el să dezvolte un comportament dificil de
tip agresiv)
Cauzele care determină un comportament dificil nu pot fi delimitate
icircntotdeauna foarte clar ele pot fi multiple Astfel apariţia unui comportament
dificil poate fi datorat
- lipsei de atenţie
- lipsei de comunicare
- lipsei de stimulare
- lipsei de icircnţelegere a nevoilor etc
Comportamentul dificil poate fi datorat şi unei deficienţe mintale sau unor
boli care determină modificări icircn comportament De aceea este bine să cunoaştem
icircn ce măsură comportamentul dificil este cauzat de o problemă medicală şi să ştim
icircn ce măsură putem interveni mai icircntacirci asupra bolii (exemplu ndash enurezis-ul poate fi
dat de o cauză medicală sau doar de una comportamentală)
Determinarea cauzelor (antecedentelor) ne ajută icircn icircnţelegerea
comportamentelor dificile De aceea este important să se afle cacirct mai multe detalii
despre comportamentul şi cauzele care au provocat comportamentul
Orice comportament are o anumită funcţie adică are un anumit motiv pentru
care se manifestă la un moment dat
Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se
obţine
- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de
comunicare)
- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)
- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii
de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)
Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem
comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea
comportamentului
Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi
schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat
Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un
alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil
şi care să servească aceleiaşi funcţii
Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul
respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte
cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de
icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia
112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după
următoarea schemă
Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite
situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)
acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai
repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină
antecedente pentru continuarea comportament
12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț
Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor
care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte
consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că
aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența
Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține
un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și
aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc
sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială
dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit
sistem valoric-normativ
Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce
au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest
fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita
revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a
comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o
adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a
experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate
labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce
apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc
Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de
criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul
furtul refuzul icircncadrării icircn activitate
Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma
grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este
valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta
puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol
recunoscut sau așteaptă protecție
Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul
instituțional se pot sintetiza astfel
1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care
tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate
2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar
3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și
motivațiilor de natură cognitivă
4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării
5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor
6)furturi
7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ
8)preocupări sexuale precoce
9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine
impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă
10)consum timpuriu de alcool și droguri
11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
- cauze imediate - se referă la situaţii evenimente experienţe care apar cu puţin
icircnainte de manifestarea comportamentului (exemplu - unui copil a fost certat la
şcoală el vine acasă furios şi tracircnteşte obiecte)
- cauze icircndepărtate - se referă la situaţii evenimente experienţe din trecut care
influenţează comportamentul (exemplu - deoarece icircn trecut copilul a fost supus
unui abuz fizic e posibil ca icircn timp el să dezvolte un comportament dificil de
tip agresiv)
Cauzele care determină un comportament dificil nu pot fi delimitate
icircntotdeauna foarte clar ele pot fi multiple Astfel apariţia unui comportament
dificil poate fi datorat
- lipsei de atenţie
- lipsei de comunicare
- lipsei de stimulare
- lipsei de icircnţelegere a nevoilor etc
Comportamentul dificil poate fi datorat şi unei deficienţe mintale sau unor
boli care determină modificări icircn comportament De aceea este bine să cunoaştem
icircn ce măsură comportamentul dificil este cauzat de o problemă medicală şi să ştim
icircn ce măsură putem interveni mai icircntacirci asupra bolii (exemplu ndash enurezis-ul poate fi
dat de o cauză medicală sau doar de una comportamentală)
Determinarea cauzelor (antecedentelor) ne ajută icircn icircnţelegerea
comportamentelor dificile De aceea este important să se afle cacirct mai multe detalii
despre comportamentul şi cauzele care au provocat comportamentul
Orice comportament are o anumită funcţie adică are un anumit motiv pentru
care se manifestă la un moment dat
Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se
obţine
- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de
comunicare)
- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)
- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii
de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)
Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem
comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea
comportamentului
Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi
schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat
Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un
alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil
şi care să servească aceleiaşi funcţii
Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul
respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte
cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de
icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia
112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după
următoarea schemă
Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite
situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)
acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai
repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină
antecedente pentru continuarea comportament
12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț
Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor
care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte
consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că
aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența
Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține
un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și
aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc
sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială
dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit
sistem valoric-normativ
Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce
au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest
fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita
revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a
comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o
adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a
experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate
labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce
apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc
Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de
criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul
furtul refuzul icircncadrării icircn activitate
Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma
grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este
valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta
puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol
recunoscut sau așteaptă protecție
Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul
instituțional se pot sintetiza astfel
1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care
tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate
2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar
3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și
motivațiilor de natură cognitivă
4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării
5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor
6)furturi
7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ
8)preocupări sexuale precoce
9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine
impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă
10)consum timpuriu de alcool și droguri
11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se
obţine
- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de
comunicare)
- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)
- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii
de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)
Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem
comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea
comportamentului
Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi
schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat
Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un
alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil
şi care să servească aceleiaşi funcţii
Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul
respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte
cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de
icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia
112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după
următoarea schemă
Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite
situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)
acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai
repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină
antecedente pentru continuarea comportament
12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț
Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor
care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte
consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că
aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența
Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține
un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și
aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc
sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială
dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit
sistem valoric-normativ
Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce
au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest
fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita
revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a
comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o
adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a
experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate
labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce
apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc
Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de
criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul
furtul refuzul icircncadrării icircn activitate
Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma
grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este
valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta
puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol
recunoscut sau așteaptă protecție
Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul
instituțional se pot sintetiza astfel
1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care
tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate
2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar
3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și
motivațiilor de natură cognitivă
4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării
5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor
6)furturi
7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ
8)preocupări sexuale precoce
9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine
impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă
10)consum timpuriu de alcool și droguri
11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după
următoarea schemă
Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite
situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)
acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai
repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină
antecedente pentru continuarea comportament
12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț
Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor
care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte
consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că
aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența
Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține
un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și
aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc
sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială
dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit
sistem valoric-normativ
Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce
au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest
fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita
revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a
comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o
adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a
experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate
labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce
apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc
Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de
criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul
furtul refuzul icircncadrării icircn activitate
Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma
grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este
valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta
puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol
recunoscut sau așteaptă protecție
Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul
instituțional se pot sintetiza astfel
1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care
tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate
2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar
3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și
motivațiilor de natură cognitivă
4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării
5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor
6)furturi
7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ
8)preocupări sexuale precoce
9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine
impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă
10)consum timpuriu de alcool și droguri
11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț
Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor
care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte
consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că
aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența
Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține
un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și
aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc
sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială
dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit
sistem valoric-normativ
Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce
au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest
fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita
revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a
comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o
adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a
experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate
labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce
apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc
Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de
criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul
furtul refuzul icircncadrării icircn activitate
Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma
grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este
valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta
puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol
recunoscut sau așteaptă protecție
Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul
instituțional se pot sintetiza astfel
1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care
tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate
2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar
3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și
motivațiilor de natură cognitivă
4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării
5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor
6)furturi
7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ
8)preocupări sexuale precoce
9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine
impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă
10)consum timpuriu de alcool și droguri
11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma
grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este
valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta
puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol
recunoscut sau așteaptă protecție
Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul
instituțional se pot sintetiza astfel
1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care
tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate
2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar
3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și
motivațiilor de natură cognitivă
4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării
5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor
6)furturi
7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ
8)preocupări sexuale precoce
9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine
impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă
10)consum timpuriu de alcool și droguri
11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai
mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența
Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează
personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte
dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din
unitate
13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde
eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare
Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și
trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața
Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este
extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional
Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale
personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de
a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi
dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele
dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală
dar și icircn viitor ca adult
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep
o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci
copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de
a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare
Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza
despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe
umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor
Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine
scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante
reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si
incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda
icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional
Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al
agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive
De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de
plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența
Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se
icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De
asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia
pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități
independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o
percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale
Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin
modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de
expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă
Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective
Tulburări afective
Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu
lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este
extrem de complex
Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa
biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama
icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-
educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de
adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn
alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri
comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare
și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de
sine
Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea
sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de
afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de
protecție nevoie exagerată de atenție de atașament
Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și
adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat
criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă
sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea
vin icircn conflict cu normele prezente la adult
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși
depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși
pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie
acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri
aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită
rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn
care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei
din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile
pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un
proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul
nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia
icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi
identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea
profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o
anumită coerenţă
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia
identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume
bdquosentiment de identitaterdquo
- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)
- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)
- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)
- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)
- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul
adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din
stadiile copilăriei
Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor
socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o
imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a
confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii
sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă
de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea
de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar
trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul
lipsei de valoare
Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea
condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului
care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-
au suferit icircn instituţie
Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului
avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin
prisma condiţiilor materiale precare
Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn
structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general
al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei
abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de
ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt
revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează
sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon
Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii
doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se
ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci
resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate
icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica
Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal
astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă
pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de
adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de
adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for
Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri
privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor
copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de
sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea
bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere
a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială
modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de
care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind Planul individualizat de protecţie)
Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de
nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare
nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
Domenii Manifestări (aspecte relevante
rezultate icircn urma evaluării)
Recomandări (tipuri de
intervenţii pe aspectele
identificate)
Abilităţi de
viaţă
independent
(alimentaţie
alte activităţi
casnice igiena
Exemplificări
Mănacircncă singur foloseşte
tacacircmurile independent
Nu comandă macircncare icircn
restaurant
Face curat icircn cameră doar dacă i
Exemplificări
Să fie implicat mai des icircn
activităţile gospodăreşti
(gătit spălarea vaselor
curăţenie)
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
corporală
aspectul
exterior)
se spune
Poate găti macircncăruri simple
(ouă prăjite cartofi prăjiţi)
Spală vasele şi le aşează la locul
lor
Spală unele haine
Ştie să folosească aparatura
electrocasnică
Foloseşte adecvat toaleta se
spală şi se şterge pe macircini
spontan
Aspect exterior icircngrijit
Uneori icircşi neglijează hainele şi
icircncălţămintea
Să i se reamintească regulile
de igienă pentru menţinerea
curăţeniei personale
Dezvoltare
psihomotrică
(achiziţia
abilităţilor
motorii
orientare spaţio-
temporală)
Exemplificări
Motricitatea generală bine
dezvoltată
Motricitate finăcoordonare
vizuo-motorie dezvoltate
adecvat vacircrstei
Orientare spaţio-temporală
bună poate folosi singură
mijloacele de transport icircn
comun pentru a se deplasa icircn
afara localităţii
Are achiziţionată schema
Exemplificări
Antrenarea continuă a
abilităţilor motorii globale
fine de coordonare vizuo-
motorie şi de orientare
spaţio-temporală
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
corporală
Comunicare
(limbaj verbal
limbaj expresiv
scrisul cititul)
Exemplificări
Icircnţelege ceea ce I se comunică
Se exprimă folosind fraze
Scrie după dictare un text dar
face greşeli de ortografie
Poate citi poveşti
Exemplificări
Solicitarea explicării
icircnţelesului unor cuvinte
simple sau complexe
propoziţii sau fraze mai
complexe
Icircnvăţarea structurilor
gramaticale complexe
exersarea scrierii corecte a
unui text prin respectarea
regulilor ortografice şi de
formă
Socializarea
(cooperare
conştientizarea
celorlalţi
interacţiunea cu
alţii iniţiativă
responsabilitate
)
Exemplificări
Oferă ajutor celorlalţi dacă I se
cere
Interacţionează cu alţii
independent
Se angajează icircn activităţi numai
dacă I se dă ceva de făcut sau
dacă este coordonat
Se poate avea icircncredere că
sarcina dată va fi icircndeplinită
Exemplificări
Recompensarea iniţiativei de
implicare icircn activităţile
proprii respectiv a efortului
de icircndeplinire a sarcinilor
I se vor da anumite
comisioane de realizat icircn
diferite locaţii (de exemplu
să facă anumite cumpărături
la magazin supermarket)
Comportament
(comportament
Exemplificări
Ca urmare a unei toleranţe
Exemplificări
Se va face analiza
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
violent şi
distructiv
comport
autoagresiv
comport
antisocial
comport rebel
comport
hiperactiv)
scăzute la frustrare foloseşte
frecvent ameninţări verbale iar
uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi
Nu este autoagresivă
Nu fură
Uneori minte icircn legătură cu
anumite situaţii
Frecvent icircncearcă să spună
celorlalţi ce să facă uneori cere
servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe
aceştia la o parte
Fuge frecvent de la şcoală sau
cacircnd este implicată icircn diferite
activităţi
funcţională a
comportamentului
problematic
Se vor identifica
alternativele
comportamentale
adaptativefuncţionale
Se va recurge la modificare
comportamentală prin
oferirea de recompense icircn
cazul comportamentelor
dezirabile respectiv prin
oferirea de pedepse icircn cazul
comportamentelor
indezirabile
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș
R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de
indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o
persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște
dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un
indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana
vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția
asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de
vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită
chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din
partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru
diminuarea acestei dependențe
16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de
indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține
Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate
ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea
o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a
acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn
anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se
caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii
vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare
Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale
pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un
individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație
stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci
aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este
formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt
precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale
Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații
care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul
condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la
diferite resurse din mediul social
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton
pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept
din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale
prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să
se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a
scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare
nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor
macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
17 Delincven a juvenilăț
Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari
implicații pentru individ și colectivitate
Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții
o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind
un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o
definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl
consideră deviant
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității
sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant
tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale
din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare
fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența
considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților
dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite
Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi
recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd
o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele
dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și
individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de
societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților
adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită
icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel
aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn
faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in
socializare
Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din
interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante
Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare
(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment
dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce
duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele
sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care
s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea
delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi
redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză
fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații
particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali
sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante
Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă
dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai
mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care
este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre
două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau
psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau
aberante)
18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul
comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul
liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau
dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor
opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este
posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și
educația grupului social de posibilitățile de acces
Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au
condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la
locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)
După B Nirje nivelurile integrării sunt
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea
clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap
-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor
serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității
-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să
nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită
-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării
unor relații cu persoane semnificative
-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și
a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență
-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile
structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap
Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn
strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație
(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești
2004)
Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite
aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul
dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării
ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)
Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor
de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă
de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce
vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple
ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate
aspectele existenței cotidiene(370)
Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru
al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și
educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să
beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la
nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și
care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate
Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct
mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei
dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul
psiho-dinamic al fiecărui copil
Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe
dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau
competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de
sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur
rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața
de zi cu zi
Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm
condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul
competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune
individuală și socială mai eficientă(371-372)
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț
21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare
Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul
vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de
moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil
creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)
atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării
copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia
dezvoltarea acestuia
Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa
implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau
icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care
icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate
constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau
dificultate icircn vorbirea acestuia)
Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice
experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se
adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă
Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn
cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se
produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului
Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade
de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări
bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi
adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un
moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu
copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta
Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin
predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe
mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare
211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de
ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele
domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se
joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă
acceptat icircn grupul de copii
Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă
fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată
Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa
respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost
satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au
nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi
faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din
acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă
212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii
sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual
emoţional social
Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi
domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice
etc)
domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea
spaţială etc)
intelectual (psihic sau cognitiv)
emoţional (sau afectiv)
comunicare (şi limbaj)
social ( relaţii interpersonale)
Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare
ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel
emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi
formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai
eficient
Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană
funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă
Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn
special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau
activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la
adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite
integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a
problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii
de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)
Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are
nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi
informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă
educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele
din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru
toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale
Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie
Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai
puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să
icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să
nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit
de importantă
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț
CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț
31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea
integrării sociale
Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să
părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de
serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară
are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate
nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale
unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii
comprehensive
Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt
adaptate acestuia
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări
Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de
comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate
problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o
intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului
pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii
respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip
familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de
cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul
poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi
profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva
metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi
1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a
scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau
icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii
1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu
demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă
autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de
asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de
la o lectură
1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un
factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere
şcolare şi sociale
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la
consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative
Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă
recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă
Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele
condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-
profesionale
1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă
a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială
(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de
răspundere)
1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni
comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim
acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea
atenţiei
1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi
al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn
mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza
cazurilor prezentate
Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de
risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin
programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială
la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a
persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii
capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină
beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea
necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și
organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale
(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)
Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite
de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-
profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG
140)
Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție
socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane
aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio
stefan sandu pg 34-35
321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț
Domeniul Obiective Activităţi
Managementul
Icircnvăţarea
consolidarea
abilităţilor de a face
Lista de treburi casnice
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Curăţenia casei curăţenie şi de a
menţine curăţenia
icircn casă
Personalul icircmpreună cu
copiiitinerii poate să alcătuiască o
listă de treburi casnice
Vor fi identificate aspecte
importante cu privire la rolul şi
importanţa unui spaţiu de locuit
curat igienic
Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe
tineri care este rolul păstrării
curăţeniei icircn casă (poţi găsi
lucrurile există organizare icircţi ia
mai puţin timp să păstrezi casa
curată decacirct să o laşi icircn dezordine
şi apoi să trebuiască să faci
curăţenie)
Activităţi practice de curăţare şi
icircngrijire
Sub supraveghere copiii vor fi
icircncurajaţi
să icircşi schimbe cearceafurile
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
şi să icircşi facă patul
să icircşi pună la loc obiectele
personale (aranjarea
jucăriilor cărţilor)
să icircşi aranjeze hainele icircn
dulapuri
să experimenteze folosirea
bureţilor a periilor a
cacircrpelor etc icircn timpul
activităţilor de curăţenie
să icircncerce diferitele
substanţe de curăţat pentru
a observa care produs este
mai eficient
Aceste activităţivor fi icircnvăţate
pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi
icircnvăţaţi să folosească produsul şi
apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu
ajutorul dvs Următorul pas
supravegheaţi-i icircn timp fac
curăţenie singuri
Cunoaşterea şi
respectarea
programului de
curăţenie al casei
Copiiitinerii vor fi
icircncurajaţi să respecte
programul zilnic de
curăşţenie (acesta va fi
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
stabilit de personal
icircmpreună cu ei)
Personalul va antrena
copiiitinerii icircn respectarea
acestui program zilnic
(suport fizic verbal) astfel
icircncacirct curăţenia casei să
devină o rutină zilnică
Ex Reducerea dezordinii
vor fi icircncurajaţi să nu-şi
lase lucrurile la icircntacircmplare
să icirci ajute pe copii mai mici
icircn a-şi organiza lucrurile
să păstreze locul obişnuit al
obiectelor
Dezvoltarea
abilităţilor şi
obişnuinţei de a-
şi icircngriji hainele
Reducerea
dezordinii
prin icircndrumare vor fi
sprijiniţi icircn icircnvăţarea
comportamentului de a nu-
şi lăsa hainele icircmprăştiate
personalul acordă timp
pentru discuţii şi activităţi
comune (pentru icircnceput) de
sortare a hainelor curate de
cele murdare bdquoUnde este
locul acestora- coşul de
rufe baie respectiv dulap
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Personalul demonstrează şi
sprijină copilul pentru a
icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi
aranjeză hainele icircn dulapuri
Funcţie de vacircrstă tacircnărul va
fi sprijinit icircn icircnvăţarea
călcării rufelor se va
discuta despre siguranţa cu
privire la curent
manipularea călcătorului icircn
condiţii de siguranţă proprie
şi a celor din jur Este
importantă supravegherea
directă acestor activităţi din
partea membrilor de
personal
Activităţi de sortare şi
spălare a hainelor
Personalul sprijină copiii să
citească şi să interpreteze
informaţiile de pe etichetele
de icircntreţinere a hainelor
(temperatură de spălare
etc)
pentru a icircnţelege importanţa
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Sortarea hainelor
pentru spălare
Utilizarea maşinii
separării hainelor colorate
de cele albe li se poate da
copiilortinerilor să spele
ceva colorat icircmpreună cu
un prosop batistă mai
veche ulterior se va discuta
despre ce anume s-a
icircntacircmplat
personalul descrie şi
exemplifică modalitatea de
utilizare a maşinii de spălat
(pornireprogrameutilizare
detergentbalsamselectarea
temperaturii etc)
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
de spălat
Domeniul Obiective Activităţi
Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea
faptului că valorile unei
persoane influenţează
deciziile privind banii
Identifică valorile
personale (de ex este mai
important să cheltuiască
bani pe icircmbrăcăminte
decacirct să economisească)
Cunoaşte impactul pe care
Ce icircnseamnă banii pentru tine
Se va discuta cu copiiitinerii
despre părerile acestora
referitoare la bani (Banii
icircnseamnă lucruri diferite pentru
oameni icircn funcţie de
comunitatea lor culturală)
Se va insista pe distincţia icircntre
nevoile şi dorinţele personale
Decizia privind ce este
important
Tinerii vor descrie ce cred ei că
este important pentru diferiţi
oameni (educator prieteni
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
icircl au valorile personale
asupra deciziilor privitoare
la bani
celebrităţi) icircn funcţie de
lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine caritate animale
maşini)
Care sunt priorităţile tale cu
privire la bani Se va discuta cu
tinerii care sunt priorităţile lor
referitoare la bani (cumpărarea
hainelor economisirea pentru a
cumpăra un obiect plata chiriei
alimente etc)
Cunoaşterea şi icircnţelegerea
modurilor icircn care banii pot
fi utilizaţi pentru a-i fi de
ajutor copilului tacircnărului
Jocurile ne dezvăluie valorile
Joc Monopoly sau alte jocuri
care fac referire la bani
cumpărări sau vacircnzări
Icircn timp ce se distrează copiii
vor face alegeri care le reflectă
valorile şi părerile despre bani
care pot aprinde o discuţie
constructivă
Discuţii şi exemplificări cu
privire la relaţia dintre muncă
economii şi bani
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Economii Să ştie şi să icircnţeleagă
modalităţi de a economisi
bani
Primele economiibeneficii
- discuţii cu copilultacircnărul
despre scopul economiilor
Obişnuiţi-i pe copii să
economisească din banii de
buzunar sau alte cacircştiguri icircn
cazul tinerilor care lucrează (icircn
vacanţe de ex)
Prin discuţii sprijiniţi copilul
sau tacircnărul să ndashşi stabilească un
scop de economisire (de ex pe
termen lung şi pe termen scurt)
Este capabil să ţină o
evidenţă a unei alocaţii
săptămacircnale
Icircnvăţarea folosirii banilor
lichizi
Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile
monezilor şi ale bancnotelor
Rugaţi-l pe copil să plătească
ceva cu bani lichizi la un
magazin fast-food şi ajutaţi-l să
se asigure că a primit restul
corect
Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de
rol
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Daţi-i copilului un registru de
jucărie şi cacircţiva bani de jucărie
presupunacircnd că are un magazin
Este un mod bun pentru a-i face
să icircnveţe despre cumpărarea
lucrurilor a schimba banii şi
despre luarea deciziilor la
cumpărături
Domeniul Obiective Activităţi
AlimentaţiaCunoaşterea
diferitelor categorii
de alimente
Discuţii cu copilul despre
diferitele tipuri de alimente
componente ale
macircncărurilor (legume
fructe carne lactate)
activităţi sub formă de joc
funcţie de vacircrsta desene
Numirea alimentelor
Dacă există o grădină
implicarea icircn activităţi de
grădinărit
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Cunoaşterea
importanţei pentru
sănătate a unei
alimentaţii
diversificate şi a
obiceiurilor
alimentare
Asocierea momentelor zilei
cu felurile de alimente
servitemeniu mese
principale respective
gustări
ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom
consuma doar dulciurisuc
etcrdquo-( consecinţe
discomfort deranjdantură)
Discuţii cu privire la
valabilitatea produselor
cumpărate (Termen de
garanţie-pachet de biscuiţi)
Planificarea
unei mese
Recunoaşte resursele
disponibile pentru
planificarea mesei
(de ex cărţi de
bucate reţete de pe
ambalajele
alimentelor
Ex ldquoalcătuirea unei liste
de meniurdquo- de unde putem
lua informaţiide ce anume
avem nevoie
Lista de cumpărături-joc de
rollocuri de unde se pot
face cumpărături (piaţă alte
magazine)-asociate cu
negocierereduceri
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Icircnsuşirea unor
abilităţi de gătit
sugestii din emisiuni
de bucătărie
Participarea la activităţi de
preparare a hranei Icircnvăţare
şi enumerare paşi de urmat
Icircntocmirea unui caiet cu
reţete simple sau preferate
pentru copii mai mari
Cunoaşterea modului
icircn care se aranjează o
masă
Copii participă la aranjarea
meseise pot organiza pe
grupuri sub icircndrumarea
adultuluisau a unui copil
mai mare
Ulterior vor fi lăsaţi să
aranjeze singuri masa
Obiceiuri la
masă
Icircnvăţarea
comportamentelor
adecvate la servirea
mesei
Discuţii
exemplificărimodele
Copii vor fi icircncurajaţi să
păstreze curăţenia locului şi
proprie icircn timpul icircn care iau
masa
Joc de rol ldquoSuntem la
restaurantrdquo Se poate aranja
o seară ldquoformalărdquo icircn care
copii şi tinerii să aibă
ocazia să folosească
tacacircmurile pe care le-ar
putea icircntacirclni la un
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
restaurant
Se pot oferi mici
recompense pentru cel care
reuşeşte dovedeşte că ştie
să folosească adecvat
tacacircmuri pahare şerveţele
Se pot iniţia conversaţii cu
privire la activităţi de peste
zi
Dotarea unei
bucătării
Curăţenia icircn
bucătărie
Să ştie şi să cunoască
numele şi utilizarea
ustensilelor şi a
echipamentelor de
bucătărie
Numirea de ustensile
aparate ce sunt necesităţi icircn
bucătărie
Utilizarea unor aparatele
disponibile din bucătărie
(de ex cacircntar prăjitor de
pacircine cuptor cu microunde)
discuţie şi exemplificare cu
privire la cum şi cacircnd se
utilizează ustensile icircn
siguranţă (de ex cuţite
răzătoare)
Participare la depozitarea
ustensileor de bucătărie
icircntr-un mod organizat şi
sigur astfel icircncacirct să poată fi
găsite şi utilizate efficient
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Participă la stracircngerea şi
curăţarea locului icircn care a
fost servită masa curăţarea
unor echipamente din
bucătărie
Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi
prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice
situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii
trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente
322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care
este bine realizat Adică
sunt propuse şi urmărite obiective clare reale
activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate
programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor
Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa
multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)
Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de
protecţie (PIP)
Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea
copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este
implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat
planuri de intervenție
Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt
Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către
asistenta medicală a serviciului
Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul
educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau
informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de
către educator
Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale
fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din
centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut
etc)
Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi
consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social
psiholog jurist poliţist medic etc
Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor
comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită
Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de
securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de
către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa
multidisciplinară a noului serviciu
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit
copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii
trebuie să fie atenţi la
potenţialul de dezvoltare al copilului
nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin
joc şi simpla stimulare verbală etc)
nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente
doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)
capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta
(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)
Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor
icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un
an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este
important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă
bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare
se vor alege şi activităţile specifice acestora
Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite
astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă
obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea
unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul
unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să
Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi
zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici
afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile
stabilite icircmpreună
Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu
stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)
Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine
cum icircn cacirct timp
Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia
de la un educator la altul
Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului
Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să
menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile
caseirdquo)
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
Nume şi prenume copil
Data naşterii
Perioada implementării
Icircntocmit de
Manager de caz
Serviciu
A Acomodarea copilului cu mediul
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu fizic
- acomodarea cu funcţionalitatea casei
- adaptarea la programul din casă
- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască locul strada
adresa unde locuieşte sau se
va muta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
2 Să cunoască şi să recunoască
casa icircn care locuieşte sau
urmează să se mute
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa icircn care
locuieşte (va locui) prin
realizarea unor repere legate de
casă
3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul
dintre casă şi diferite locuri de
interes pentru el (ex şcoala
magazin parc)
Icircnvăţarea copilului a unor repere
icircn drumul dintre casă şi şcoală
parc etc
4 Să cunoască spaţiul
compartimentarea casei şi să
se acomodeze cu propriul
dormitor şi cu spaţiile comune
Prezentarea casei şi icircnvăţarea
copilului despre modul de
utilizarea a spaţiilor Să fie
icircncurajat pe tot parcursul
procesului de acomodarea ( icircn
situaţia icircn care de exemplu se
mută icircntr-o altă
locuinţăserviciu) cu noul spaţiu
de locuit şi cu noua situaţie de
viaţă
5 Să fie implicat icircn aranjarea
dormitorului
Implicarea copilului icircn
activitatea de aranjare şi
personalizare a spaţiului propriu
(prin poze jucării obiecte
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
personale familiare) Metodele
utilizate prin modelare şi
exemplificări şi metoda ldquomacircnă
peste macircnărdquo
6 Să identifice modul de
utilizare a unor obiecte din
casă (bucătărie baie)
Identificarea obiectelor din casă
şi icircnvăţarea locului şi modalităţii
de funcţionare a acestora prin
modelare şi exemplificare şi
metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
7 Să icircnveţe treptat obiceiurile
(rutina) din casă şi să icircnţeleagă
programul din casă
Realizarea icircmpreună cu copii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească programul zilei (ora
de trezire orele de somn de
odihnă de petrecere a timpului
zilei etc) Repetarea activităţilor
va duce la obişnuinţă din partea
copilului respectiv făcacircnd parte
din rutina lui zilnică
Implicarea copiilor icircn
activităţile de rutină (cele mai
simple pentru icircnceput) De
exemplu icircn aranjarea şi
stracircngerea mesei aranjarea
spaţiului de joacă etc
8 Să cunoască care sunt regulile
comune icircn casă
Realizarea icircmpreună cu copiii a
unei activităţi icircn care să se
stabilească regulile comune
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
(implicarea icircn activităţile din
casă ieşiri plimbări petrecerea
timpului liber comportamente
adecvate şi consecinţele icircn cazul
comportamentelor neadecvate
antisociale)
Explicaţia şi exemplificări ldquounu
la unurdquo adică icircn mod individual
copiilor cu nevoi speciale icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social
9 Să interacţioneze adecvat cu
grupul de copii din casă
Să relaţioneze adecvat cu
membrii de personal
Să se urmărească preferinţa icircn
relaţia cu personalul icircn vederea
alegerii persoanei de referinţă
Discutarea cu copilul icircn
particular despre modalitatea de
interacţiune adecvată icircn cadrul
grupului şi cu personalul
Realizarea unei activităţi
icircmpreună cu toţi copiii icircn
vederea icircnţelegerii
comportamentelor adecvate
social şi a consecinţelor
comportamentelor neadecvate
antisociale Dacă este cazul
stabilirea cu grupul de copii a
unui sistem de recompense şi de
limite necesare (reguli legate de
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
comportament)
Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi
- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă
- prin demonstraţie
- prin modelare
- prin exemplificări
- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo
Integrarea icircn comunitate
Obiective generale
- familiarizarea cu mediu social (vecinii)
- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor
- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii
Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata
1 Să cunoască vecinii din
imediata apropriere şi să
dezvolte un comportament
adecvat social icircn relaţionarea
Cunoaşterea vecinilor din
apropierea casei prin scurte
vizite de prezentare (acolo unde
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
cu vecinii este posibil)
2 Să cunoască şi să ştie să
prezinte locul strada adresa
unde locuieşte
Să cunoască şi să recunoască
casa icircn este sau icircn care se va
muta şi să poată da detalii
despre aceasta
Icircnvăţarea copilului a noţiunilor
legate de locaţie adresa unde
locuieşte
Icircnvăţarea copilului să
recunoască casa prin găsirea
unor repere legate de aceasta
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare icircn vederea
prezentării adecvate a casei şi
unor detalii legate de locuinţă
3 Să icircnveţe şi să cunoască
traseul dintre casă şi diferite
locuri de interes pentru el
(ex şcoala magazin parc) şi
să fie capabil să ceară o
explicaţie să cunoască
modalitatea de adresare icircn
locurile pe care le
frecventează
Familiarizarea copilului cu
diferite locuri de interes şi
icircnvăţarea copilului a unor
repere icircn drumul dintre casă şi
şcoală parc etc Icircnvăţarea unei
modalităţi de adresare adecvate
pentru cererea anumitor
explicaţii legate de reperele
locuinţeicasei
4 Să dezvolte un comportament
social adecvat icircn comunitate
prin dezvoltarea abilităţilor
sociale adecvate
Realizarea icircmpreună cu grupul
de copii a unei activităţi icircn care
să se icircnveţereamintească reguli
sociale (modalitatea de adresare
icircn public de cerere de
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
comunicare icircn societate etc)
Implicarea copiilor icircn
activităţile de cunoaştere fie
prin joc de rol fie prin aplicarea
directă icircn comunitate (reluarea
regulilor de circulaţie de
comportare icircntr-o locaţie
pizzerie etc)
(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom
București 2006)
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE
PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor
fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor
prevede
1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn
realizareadrepturilor lor
2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului
bolnavi cu handicap
Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege
Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate
au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac
referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini
integrarea socio-profesională Astfel
41 Legea 272 2004
Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte
de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate
și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin
autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie
urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe
nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele
reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum
și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au
obligația de a respecta și garanta drepturile copilului
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii
2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit
Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele
drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii
personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de
ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii
medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn
condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de
discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl
priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la
informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere
dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber
la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării
economice sexuale şi oricăror forme de exploatare
Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală
dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea
măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de
ani
-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn
familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de
pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul
garantat legal la un loc de muncă
-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane
supuse riscului de marginalizare
-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului
-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere
-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate
43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj
-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-
o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă
potrivit pregătirii profesionale
-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum
16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau
dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii
uneisituaţii de nevoie special
-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv
a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate
b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă
determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului
CuprinsArgument
CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1
11 Comportamentul și coordonatele lui1
111 Comportamentul dificil2
112 Analiza funcţională a comportamentului5
12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6
13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8
131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8
132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10
133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11
14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14
141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14
15 Dependență și vulnerabilitate socială18
16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18
17 Delincvența juvenilă20
18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22
CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25
21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25
211 Principii ale dezvoltării26
212 Domenii de dezvoltare27
22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29
CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29
32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30
321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32
322 Program de intervenţie specifică45
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-
323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47
324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49
CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56
41 Legea 272 200456
411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57
42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58
43 Legea nr 107 200458
44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58
Partea practică
Anexe
Concluzii
Bibliografie
- CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
-
- 11 Comportamentul și coordonatele lui
- 111 Comportamentul dificil
- 112 Analiza funcţională a comportamentului
-
- 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
- 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
-
- 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
-
- Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
-
- 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
- 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
-
- 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
-
- 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
-
- 15 Dependență și vulnerabilitate socială
-
- R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
-
- 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
-
- Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
-
- 17 Delincvența juvenilă
-
- Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
- Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
- Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
-
- 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
-
- CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
-
- 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
- 211 Principii ale dezvoltării
- 212 Domenii de dezvoltare
-
- 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
-
- CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
-
- 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
- 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
-
- Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
-
- 322 Program de intervenţie specifică
- 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
- 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
-
- Integrarea icircn comunitate
-
- CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
-
- 41 Legea 272 2004
- 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
-
- 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- 43 Legea nr 107 2004
- 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale
-