Regiunea 5 APM Arad
-
Upload
dumitrascu-mihai-florin -
Category
Documents
-
view
223 -
download
7
Transcript of Regiunea 5 APM Arad
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARAD bd. Dragalina, nr 16, cod 310132, Arad, jud. Arad
bd. Dragalina, nr. 16, Arad www.apmar.ro Tel: 0257/280996 cod 310132, jud Arad [email protected] Fax: 0257/280996
Aradul în mediul european
2007
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
1
Romania in Mediu EuropeanCuprins
Cuvânt introductiv al directorului
APM..................................................pag 2
Scurtă prezentare a autorităţii locale de
mediu................................................pag 2
1. Prezentare generală a judeţului
1.1. Caracterizare fizico -
geografică.........................................pag 3
1.2. Repere istorice importante..........pag 5
1.3. Capital natural............................pag 6
1.3.1. Rezervaţii şi arii naturale protejate.
Fauna şi flora ocrotită. Arbori seculari
ocrotiţi................................................pag 6
1.3.2. Spaţii verzi, parcuri publice şi
dendrologice....................................pag 10
1.3.3. Vegetaţia forestieră...............pag 13
1.3.4. Izvoare de ape minerale şi
terapeutice......................................pag 15
1.3.5. Apele de suprafaţă şi
subterane........................................pag 15
1.3.6. Resurse naturale (regenerabile şi
neregenerabile)...............................pag 18
1.3.7. Reţeaua Natura 2000 la nivelul
judeţului...........................................pag 19
1.4.Mediul social-cultural
1.4.1. Aspecte demografice şi
ocupaţionale....................................pag 20
1.4.2. Ocrotirea sănătăţii populaţiei.pag 22
1.4.3. Cultura, educaţia şi
invăţământul....................................pag 24
1.4.4. Turismul................................pag 25
1.4.5. Mass-media..........................pag 27
1.5.Mediul economic
1.5.1. Analiza situaţiei economice pe
domenii, structură şi formă juridică de
organizare.................................pag 28
1.5.2. Infrastructura: transport,
telecomunicaţii, reţele de apă
potabilă/uzată, distribuţie/alimentare
gaze, energie termică şi electrică...pag 29
2. Managementul mediului in judeţul
Arad
.2.1. Calitatea atmosferei................pag 33
2.2. Calitatea apelor de suprafaţă şi
subterane.......................................pag 45
2.3. Calitatea solului............... .......pag 48
2.4. Calitatea fondului forestier......pag 50
2.5. Starea de conservare a habitatelor
naturale, ariilor protejate, florei şi faunei
sălbatice.........................................pag 51
2.6. Starea aşezărilor umane... .....pag 55
2.7. Starea de sănătate a populaţiei in
relaţie cu calitatea mediului
înconjurator......................... ..........pag 60
2.8. Managementul deşeurilor.......pag 64
2.9. Zone critice din punct de vedere a
calităţii mediului.............................pag 67
2.10. Accidente tehnice ş poluări
accidentale........................... .........pag 69
2.11. Educaţia ecologică: aspecte şi
imagini ale acţiunilor de educaţie
ecologică........................................pag 70
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
2
2.12. Instituţii şi organizaţii cu atribuţii şi
activităţi în domeniul protecţiei
mediului...........................................pag 75
3. Obiective şi priorităţi in domeniul
protecţiei mediului
3.1. Obiective generale din Planul Local
de Acţiune pentru Mediu.................pag 76
3.2. Stadiul măsurilor prioritare din Planul
Local de Acţiune pentru Mediu........pag 76
3.3.Proiecte cuprinse in Planul Local de
Acţiune pentru Mediu (titlul proiectului,
obiective generale, obiective specifice,
scurta descriere a proiectului, rezultate
preconizate, timpul estimat de realizare,
bugetul estimat)..............................pag 76
4. Perspective în domeniul protecţiei
mediului la nivel
local................................................pag 82
Cuvânt introductiv
Materialul a fost alcătuit cu scopul de
a promova Agenţia pentru Protecţia
Mediului şi zonele pe care le reprezintă
atât pe plan intern cât şi extern.
Încă de la începutul elaborării
materialului, s-a dorit a se realiza o
oglindă cât mai clară a judeţului Arad şi a
activităţii APM Arad. Pentru a răspunde
cât mai bine necesităţilor publicului căreia
îi este destinată lucrarea, persoanele
implicate, s-au călăuzit în alcătuirea
acestuia după: Raportul stării de mediu
2006; Monografia judeţului Arad; Paşii
către Europa - judeţul Arad; arhiva de
poze realizate de către personalul APM
Arad cu ocazia celebrării diferitelor
evenimente.
Materialul reprezintă o excelentă
oportunitate de promovare a agenţiei,
datorită impactului deosebit şi a cercurilor
specializate de interese interne şi
internaţionale care îl vor consulta.
Generos, complex, coerent şi sintetic,
materialul va fi cu siguranţă un partener
serios al celor interesaţi de judeţul Arad.
Scurtă prezentare a Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Arad
Agenţia pentru Protecţia Mediului
(A.P.M.) Arad este o instituţie publică cu
statul de personalitate juridică, finanţată
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
3
de la bugetul de stat, aflată în subordinea
Ministerului Mediului şi Dezvoltării
Durabile şi Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului. A.P.M. Arad a fost
înfiinţată la 1 august 1990 potrivit Hotărârii
Guvernului României nr. 983/1990 şi
Ordinului Ministerului Mediului nr.
11/1990.
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Arad este organizată şi funcţionează în
conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 459/2005 privind
reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului, ale
Legii Protecţiei Mediului nr. 265/2006,
precum şi a altor acte normative
aplicabile.
Conducerea Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Arad este reprezentată
de Directorul Executiv: Ing. Dana Dănoiu,
numit prin decizie a Preşedintelui Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu
avizul conform al Ministerului Mediului şi
Dezvoltării Durabile, în condiţiile legii.
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Arad are următoarea structură
organizatorică:
1.Comitet Director
2. Director Executiv
3.Compartiment Relaţii cu Publicul
4.Compartiment Juridic şi
Contencios Administrativ
5.Serviciul Autorizare şi Controlul
Conformării
6.Serviciul Implementare Politici
de Mediu
7.Serviciul Monitoring, Sinteză şi
Coordonare
8.Compartimentul Buget, Finanţe,
Administrativ, Resurse Umane.
1.Prezentarea generală a
judeţului Arad
1.1 Caracterizare fizico – geografică
Peisaj râul Mureş
Situat în partea de vest a ţării, judeţul
Arad se învecinează cu judeţele Bihor,
Alba, Hunedoara și Timiș, și este
principala poarta de intrare în România
dinspre Europa centrală și de apus. Cu o
suprafaţă totală de 7654 km2, judeţul
cuprinde 78 de unităţi teritoriale și
administrative din care un municipiu -
Arad, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici,
Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota,
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
4
Sebiș, Sântana) și 68 de comune.
Peisajul natural al judeţului este
caracterizat de prezenţa unui relief etajat
de la est la vest, bine distribuit, de o reţea
hidrografică tributară în cea mai mare
parte celor două râuri importante, Mureșul
și Crișul Alb, de prezenţa unui climat
temperat continental cu influenţe oceanice
și nu în ultimul rând de prezenţa unei flore
și faune cu elemente de mare valoare.
Relieful este grupat in proporţii
aproximativ egale, fiind reprezentat de
treapta montană, treapta dealurilor,
depresiunilor și culoarelor și de treapta
câmpiilor, fiecare grupă în parte
reprezentând cca. 1/3 din suprafaţa
totală a judeţului.
Cele mai reprezentative unităţi de
relief grupate la nivelul judeţului sunt:
Munţii Codru-Moma - cu înălţimile cele
mai mari atinse în Vf. Pleșu (1112 m) și
depresiunea intramontană Moneasa-
Rănușa, Munţii Bihorului - reprezentat de
versanţii sud - vestici ai Munţilor Găina cu
vârful Găina (1486 m), piatră de trei
hotare și vârful Piatra Aradului (1429 m),
Munţii Zărandului, Piemontul Codrului,
Depresiunea Zărandului, Depresiunea
Almaș-Gurahonţ, Depresiunea Hălmagiu,
Dealurile Lipovei, Culoarul Mureșului
(Lipova - Petriș), Câmpia Aradului,
Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului
(Câmpia Cermeiului) și Câmpia Crișului
Alb.
Sub aspect climatic, clima
judeţului Arad are caracteristicile
climatului temperat continental cu
influenţe oceanice, cu o circulaţie a
maselor de aer predominant vestică și cu
o vizibilă etajare dispusă de la vest la est,
odată cu creşterea altitudinii. Mediile
anuale ale temperaturilor sunt cuprinse
între 10 0C în zona de câmpie, 9 0C în
zona dealurilor și piemonturilor, 8 0C în
zona munţilor joși și 6 0C în zona celor
mai mari înălţimi.
Cantităţile medii de precipitaţii se
înscriu cu valori cuprinse între 565-
600 mm anual în zona de câmpie,
700-800 mm anual în zona dealurilor
și piemonturilor și 800-1200mm anual
în zona montană.
Din punct de vedere hidrografic,
suprafaţa administrativă a judeţului Arad,
aparţine bazinelor hidrografice a patru
mari râuri din vestul ţării: Mureșul, Crișul
Alb, Crișul Negru și Bega.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
5
Harta judeţului Arad
1.2. Repere istorice importante
Prezenţa locuirii în acest areal este
atestată încă din paleolitic. În vremea
provinciei romane, Dacia (106-271), valea
Mureşului este străbătută de un drum
militar si comercial care leagă Dacia de
Pannonia. Comunităţile de daci liberi din
nordul Mureşului sunt şi ele incluse în
sfera de influenţă a Imperiului.
Numeroase descoperiri arheologice
au pus în evidenţă și atestă continuitatea
locuirii în această zonă. Sunt bine
reprezentate epoca bronzului, perioada
formării și consolidării statului dac,
perioada ocupării romane, epoca
prefeudală și epoca feudală. Mureșul și
cetatea dacică Ziridava sunt pomenite de
Herodot și respectiv Ptolomeu, iar mai
târziu, referiri la aceste meleaguri sunt
întâlnite în scrierile medievale Legenda
Sfântului Gerard, Gesta Hungarorum și
Cronica pictată de la Viena.
Socul invaziei tătare de la 1241
determină reconsiderarea sistemului
defensiv, astfel că în a doua jumătate a
sec. XIII sunt ridicate cetăţile de piatră de
la Şoimoş, Şiria şi Dezna.
Cetatea Şiria
Participarea locuitorilor Aradului la
evenimente istorice importante, sunt
consemnate de-a lungul timpului în
diferite documente.
Pacea de la Karlowitz (1699)
fixează graniţa dintre stăpânirea otomană
şi cea habsburgică pe linia Mureşului,
Banatul, până la Lipova rămânând sub
dominaţia Porţii. În contextul organizării
zonei de frontieră pe Mureş, Cancelaria
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
6
Aulică înfiinţează regimente grănicereşti
încadrate cu români, sârbi si maghiari.
În vremea domniei Mariei Tereza
(1740-1780), comitatul Arad este cuprins
din toate punctele de vedere în sistemul
Imperiului habsburgic: politic,
administrativ, economic şi cultural. Aradul,
ca centru al comitatului, devine unul din
înfloritoarele oraşe ale Imperiului.
Revoluţia europeană de la 1848/49
aduce Aradul în prim planul istoriei:
românii participă la adunările de la Blaj şi
se înrolează în armata condusă de Avram
Iancu (mai ales cei de pe valea superioară
a Crişului), iar după capitularea trupelor
revoluţionare maghiare la Şiria, 13
generali din fruntea acesteia sunt
încarceraţi în cetatea Aradului şi executaţi
sub zidurile acesteia (6 octombrie 1849).
Revoluţia de la 1848
accentuează lupta de afirmare a poporului
român și în perioada premergătoare Marii
Uniri de la 1 Decembrie 1918, Aradul
devine un puternic centru unionist cu
militanţi de seamă precum Vasile Goldiș,
Stefan Cicio-Pop și Ioan Suciu.
Aradul Decembrie 1918
Dezvoltarea industrială determină un
spectaculos spor demografic în mediul
urban, Aradul ajungând să fie cel mai
populat oraş din Transilvania (în 1910 are
61.000 locuitori). Adevărată "cetate a
Unirii", printr-o generaţie de politicieni de
excepţie, a reuşit să materializeze idealul
de unitate al românilor.
Din nefericire, a urmat lunga
perioadă comunistă.
Totuşi Aradul nu şi-a pierdut
personalitatea, zona centrală rămânând
aproape neatinsă. După Revoluţia
anticomunistă din decembrie 1989, oraşul
şi-a regăsit adevărata vocaţie,
manifestând azi, ca şi în trecut, o largă
deschidere europeană.
1.3. Capital natural
1.3.1. Rezervaţii şi arii naturale
protejate. Fauna şi flora ocrotită.
Arbori seculari ocrotiţi
Conform Hotărârii nr. 1/1995, din
data de 27.01.1995 a Comisiei
Administrative de pe lângă Prefectura
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
7
Judeţului Arad, au fost declarate un
număr de 20 de arii protejate de
importanţă judeţeană, astfel:
- 3 rezervaţii botanice;
- 3 rezervaţii zoologice;
- 2 rezervaţii speologice;
- 2 rezervaţii paleontologice;
- 3 rezervaţii forestiere;
- 6 rezervaţii mixte;
- 1 rezervaţie ştiinţifică.
Conform Hotărârii Consiliului
Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de
28.03.2000, au fost declarate un număr
de 21 arii protejate de importanţă
judeţeană, astfel:
- 4 rezervaţii botanice;
- 3 rezervaţii zoologice;
- 2 rezervaţii speologice;
- 2 rezervaţii paleontologice;
- 3 rezervaţii forestiere;
- 6 rezervaţii mixte;
- 1 rezervaţie ştiinţifică.
Conform Legii 5/2000, în judeţul
Arad, au fost declarate un număr de 15
arii protejate, de importanţă naţională,
astfel:
- 3 rezervaţii botanice;
- 3 rezervaţii zoologice;
- 3 rezervaţii speologice;
- 2 rezervaţii paleontologice;
- 1 rezervaţie forestieră;
- 2 rezervaţii mixte;
- 1 rezervaţie ştiinţifică.
Conform Hotărârii de Guvern nr.
2151/2004, în judeţul Arad, au fost
declarate un număr de 3 zone puse sub
protecţie, de importanţă naţională, astfel:
- 1 parc natural;
- 2 arii de protecţie speciale
avifaunistice.
Rezervaţii Botanice„Dosul Laurului” - o staţiune în care
vegetează natural laurul, iar localnicii
explică prezenţa acestei plante atipice
zonei printr-o legendă – fostul stăpân al
regiunii, şi-a îngropat averea şi a plantat
pe locul secret o plantă veşnic verde,
pentru a se asigura că o va găsii
indiferent de anotimp.
“Poiana cu Narcise Rovina”
“Baltele Gurahonţ”
“Rezervaţia Păliurul”
Rezervaţii Zoologice
“Balta Rovina”
“Balta de la Şoimoş”
“Stârcii cenuşii de la Sâc”
Rezervaţii Speologice
“Pestera lui Duţu”
“Peştera Sinesie”
„Peştera cu Apă de la Moară”
Rezervaţii Paleontologice
„Locul Fosilifer Zăbalţ”
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
8
„Punctul Fosilifer Monoroştia”
Rezervaţii Forestiere
“Rezervaţia Runcu – Groşi - situată în
inima M-ţiilor Zărandului în cadrul fondului
forestier administrat de Ocolul Silvic
Bârzava. Fauna este bogată în animalele
mari, căprioare, pisici sălbatice, viezuri,
râşi, lupi şi mistreţi. Rezervaţia are regim
de consrvare totală fiind interzisă orce fel
de exploatare lemnoasă.
“Arboretele de Fag de la Râul Mic”
“Pădurea de Fag de la Archişel”
“Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand”
Rezervaţii Mixte
“Rezervaţia Dealul Mocrea”
“Rezervaţia Bezdin - Prundu Mare”
“Rezervaţia naturală mixtă Moneasa”
“Rezervaţia de Soluri Sărăturate de la
Socodor”
“Măgura cu ghimpi de la Pătârş”
“Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi Peştiş”
„Dealul Pleşa”
Rezervaţii Ştiinţifice
‚,Arboretul Macea”
Arii De Protecţie Speciale Avifaunistice
„Pădurea Lunca”
„Pădurea Socodor”
Situri Ramsar
Zonele Ramsar sunt zone umede de
importanţă internaţională, în special ca
habitat al păsărilor de apă.
La noi în ţară au fost desemnate cinci
zone umede, conform Convenţiei
Ramsar, şi anume:
- Rezervaţia biosferei Delta Dunării,
- Insula Mică a Brăilei,
-Parcul Natural Lunca Mureşului,
- Complexul piscicol Dumbrăviţa,
- Lacul Techirghiol.
Unul dintre cele mai importante
demersuri privind declararea unei zone
protejate în judeţul Arad, este constituirea
Parcului Natural Lunca Mureşului, care
se găseşte în aval de mun. Arad, pe o
suprafaţă de cca. 17166 ha, incluzând
mai multe rezervaţii naturale, se întinde
atât pe raza judeţul Arad cât şi pe raza
judeţului Timiş. Obiectivele principale de
protecţie sunt o serie de habitate
valoroase, asociaţii vegetale, specii
ocrotite de legislaţia naţională şi
internaţională, cu o valoare peisagistică
ridicată.
Parcul Natural Lunca
Mureşului, poate fi vizitat cu
barca, pornind de la Pădurea
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
9
Ceala de lângă Arad, unde este construit
un debarcader, iar centrul de vizitare se
află tot la Pădurea Ceala. Va fi cel mai
important centru de cercetare şi
monitorizare, de educaţie ecologică şi de
promovare a turismului ecologic, va oferi
informaţii despre principalele obiective
turistice, precum şi despre traseele
recomandate spre obiective.
Odată cu aderarea României la
Uniunea Europeană, s-a participat la
implementarea reţelei ecologice europene
Natura 2000, identificându-se o serie de
specii din fauna sălbatică, care se
regăsesc în Anexele Directivei Habitate
92/43/CEE şi Directivei Păsări
79/409/CEE, acestea fiind de importanţă
internaţională, iar conform Legii 345/ 2006
pentru modificarea Ordonanţei 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice, precum şi Ordinul
1198/ 2005, s-au identificat specii de
interes naţional.
În conformitate cu Hotărârea nr.
1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei
Administrative de pe lângă Prefectura
Judeţului Arad, Anexa nr. 10, lista
monumentelor naturii, plantelor şi
animalelor ocrotite şi a arborilor seculari
este următoarea:
Monumente ale naturii
1. Plante:
Tisa → Taxus baccata
Laurul → Ilex aquifolium
Laleaua pestriţă → Fritilaria meleagris
Ghimpele → Ruscus aculeatus
2. Animale:
Egreta mică → Egretta gazetta
Corbul → Corvus corax
Râsul → Lynx lynx
Plante şi animale rare ocrotite
1. Plante:
Chiparosul de baltă → Taxodium
distichum
Ruscuţa → Adonis vernalis
Nufărul alb → Nymphea alba
Păliurul → Paliurus spina Cristi
Lăcrimioara → Convallaria majalis
Narcisă → Narcissus stelaris
Brânduşa de primăvară → Crocus
heufellianus
Brânduşa de toamnă → Crocus
banaticus
Brânduşa galbenă → Crocus
moesicus
2. Animale:
Acvila mică ţipătoare → Aquila
pomarina
Şoimul dunărean → Falco cherrung
Şorecarul comun → Buteo buteo
Bufniţa mare → Bubo bubo
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
10
Cucuveaua → Athene noctua
Striga → Tyto alba
Ciuful → Asio otus
Stârcul galben → Ardeola raloides
Barza neagră → Ciconia nigra
Barza albă → Ciconia ciconia
Ursul → Ursus arctos
Veveriţa → Seiurus vulgaris
Ariciul → Erinaceus europeus
Vidra → Lutra lutra
Arbori seculari
Stejari seculari → Quercus sp.
Platani seculari → Platanus sp.
Tisa secular → Taxus baccata
1.3.2. Spaţii verzi, parcuri publice şi
dendrologice
În municipiul Arad sunt prezente patru
parcuri. Trei dintre ele se află în lungul
râului Mureş, iar cel de al patrulea este
situat în centrul oraşului.
Parcurile amplasate pe faleza râului
Mureş:
-Parcul Europa;
-Parcul Eminescu;
-Parcul Copiilor
Parcul Europa - acest parc a fost
inaugurat în data de 09.05.1998, de Ziua
Europei, la iniţiativa Consiliului Local şi a
Primăriei Municipiului Arad în prezenţa
reprezentanţilor oraşelor înfrăţite şi
partenere ale Municipiului Arad.
Parcul Europa este amplasat între
malul drept al râului Mureş şi Str. General
Praporgescu, având intrarea principală în
dreptul Sălii Sporturilor. Parcul se află în
custodia Primăriei Municipiului Arad, fiind
gospodărit de S.C. Gospodărirea
Comunală Arad.
Parcul cuprinde o bogată
diversitate de specii arbustive şi
arborescente, rondouri cu flori bine
îngrijite, o serie de lucrări de artă, locuri
de joacă pentru copii, băncuţe pentru
odihnă aflate într-o stare foarte bună.
Parcul Europa
Parcul Eminescu - este situat pe
malul Mureşului între Palatul Cultural şi
Palatul Justiţiei, fiind unul din cele mai
importante şi cele mai vizitate spaţii verzi
din municipiul Arad. În acelaşi timp este
unul din cele mai vechi parcuri ale
oraşului, exemplarele cele mai bătrâne
de arbori depăşind vârsta de 130 -150 de
ani, fiind astfel, cel mai reprezentativ.
Parcul are o suprafaţă modestă, de
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
11
aproximativ 2 ha, datorită sistematizării
circulaţiei; având o reţea deasă de alei,
dintre care o alee principală ce are ca
element de atracţie un monument al
eroilor din primul război mondial.
Reprezentat printr-un fond vegetal destul
de valoros, Parcul Eminescu oferă o
ambianţă recreativă apreciabilă.
Speciile cele mai bine reprezentate
sunt: Acer pseudoplatanus, Sophora
japonica, Acer negundo, Quercus robur,
Aesculus hippocastanum.
Există un număr de peste 10
exemplare cu vârste seculare exemplare
monumentale, cu precădere din speciile:
-stejar - Quercus robur, salcâmul japonez,
Sophora japonica.
Parcul copiilor - vecin cu Parcul
Eminescu, acest parc este despărţit de
precedentul doar prin clădirea Palatului
Cultural. Parcul copiilor este situat tot pe
malul Mureşului având acelaşi caracter şi
structură, doar cu o funcţionalitate în plus:
- jocul şi recreerea copiilor, datorită
unei alei în plus, dotată cu aparatele
specifice jocului copiilor.
Ca vechime este de aceeaşi vârstă
cu Parcul Eminescu, datând din perioada
primelor acţiuni de sistematizare a
oraşului, în urmă cu un secol şi jumătate.
Sistematizarea circulaţiei este
realizată printr-o reţea densă de alei, una
dintre ele fiind paralelă cu digul şi a fost
amenajată pentru joaca copiilor. Parcul
conţine o varietate redusă de specii, fiind
identificate 25 de specii de arbori şi 5
specii de arbuşti.
Parcul Copiilor
Speciile cele mai bine reprezentate sunt:
- Acer pseudoplatanus, Acer negundo,
Quercus robur, Aesculus hippocastanum,
Maclura aurantiaca, Sophora japonica,
Celtis occidentalis.
Parcul, cu structura sa de masiv pe
ansamblu, oferă o ambianţă favorabilă
recreeri, printr-un climat echilibrat şi un
efect calmant asupra psihicului, iar
funcţiunea de joacă pentru copii este
satisfăcător rezolvată.
Parcul Pădurice - situat pe partea
de nord a bulevardului central din
municipiu, parcul are o istorie tristă aici
având loc primul bombardament masiv al
aviaţiei anglo - americane de la sfârşitul
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
12
celui de al doilea război mondial. Situat
lângă un vechi braţ al Mureşului are
alături un lac de aproximativ 0,8 ha, ceea
ce îi conferă o evidentă originalitate.
Pe suprafaţa parcului s-a construit
după cel de al doilea război mondial Casa
Sindicatelor, iar în prezent se definitivează
o nouă construcţie, ambele reducând
sensibil suprafaţa parcului, care mai are în
prezent doar 2 ha.
Sub aspectul structurii vegetaţiei
parcul se poate împărţi în două sectoare
distincte: spre nord în spatele Casei
Sindicatelor, parcul are un caracter de
masiv, justificând denumirea de pădurice.
Având un număr redus de specii,
vârstele fiind mici, sub 40 de ani şi
caracterul distinct de masiv, cu o
consistenţă plină, acest sector are o
valoare peisagistică şi recreativă
modestă; el având mult mai mult o funcţie
de tranzit, prin cele câteva alei pe care le
posedă.
Cu totul altfel se prezintă celălalt
sector, situat între Casa Sindicatelor, lac
şi bulevard. Beneficiind de o reţea bogată
de alei, de prezenţa lacului în câmpul
vizual, de un fond de vegetaţie destul de
bogat şi cu multe exemplare bătrâne,
acest sector are un caracter evident de
parc aerat şi elevat; cu toate că suprafaţa
lui rămâne totuşi redusă.
Parcul Pădurice
Ca zonă de agrement, amenajată la
nivelul municipiului Arad se menţionează
ştrandul Neptun cu o suprafaţă de 25 ha
zonă verde.
Dintre speciile identificate pe Ştrandul
Neptun amintim: Salix alba, Salix
babylonica, Populus alba, Populus nigra,
Catalpa bignoides, Betula verucosa,
Aesculus hippocastanum, Robinia
pseudacacia, Thuja orientalias,
Chamaecyparis sp., Tilia sp., Buxus
sempervirens, Forsthitia intermedia.
Tot în această zonă sunt plantate sute
de specii floricole.
În concluzie, putem adăuga că
parcurile din municipiul Arad sunt într-o
continuă evoluţie, an de an realizându-se
lucrări de igienizare la timp; iar speciile
uscate se înlocuiesc cu specii noi.
Totodată trebuie amintit că se pune un
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
13
mare accent pe lucrări de înnobilare a
acestora cu specii arbustive, dar şi
floricole, creându-se astfel un loc minunat
pentru relaxare.
În categoria zonelor verzi pe lângă
parcuri, pieţe, zone de agrement se
adaugă şi scuarele stradale. La nivelul
municipiului Arad acestea totalizează o
suprafaţă de 342,16 ha.
Parcuri Dendrologice
„Parcul dendrologic Arboretum Sylva
Gurahonţ”, aflat în administraţia
Universităţii din Oradea şi Ocolului Silvic
Gurahont, cu o suprafaţă de 12,5 ha;
„Parcul Dendrologic Neudorf“ aflat în
administraţia Ocolul Silvic Lipova, cu o
suprafaţă de 73 ha;
“Parcul Dendrologic Bulci” aflat în
administraţia Direcţiei Sanitare Arad, are o
suprafaţă de 4,0 ha;
„Parcul Dendrologic Căpâlnaş” aflat în
administraţia Direcţiei Sanitare Arad, cu o
suprafaţă de 10 ha;
„Parcul Dendrologic Săvârşin” aflat în
administraţia Casei Regale, cu o
suprafaţă de 19,5 ha;
“Parcul Dendrologic Mocrea” aflat în
administraţia Direcţiei Sanitare Arad, cu o
suprafaţă de 6,0 ha;
„Parcul Dendrologic Mănăştur” aflat în
administraţia Primăriei Vinga, cu o
suprafaţă de 4,5 ha;
„Parcul Dendrologic Ineu” aflat în
administraţia Primăriei Ineu, cu o
suprafaţă de 12,0 ha
„Parcul Dendrologic Odvoş” aflat în
administraţia Direcţiei Taberelor Arad, cu
o suprafaţă de 2,3 ha.
1.3.3. Vegetaţia forestieră
Vegetaţia naturală ocupă un areal
mult mai restrâns, dar cu o bună
reprezentare în zona montană.
Este cunoscut faptul că pădurile au
apărut cu mult înaintea apariţiei omului,
dar rolul şi importanţa lor au fost
percepute diferit atât în timp cât şi în
spaţiu, în stânsă dependenţă cu
dezvoltarea socio-economică şi cu
restrângerea continuă a resurselor
forestiere, provocată de influenţele
antropice directe sau indirecte. Se spune
chiar şi este adevărat că dacă pădurile au
apărut înaintea omului, acesta din urmă
nu va putea supravieţui dacă pădurile vor
dispare.
În zona de silvostepă, vegetaţia
naturală ocupă suprafeţe restrânse,
datorită activităţii antropice de extindere a
culturilor agricole. Pajiştile secundare
sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
14
sulcata, Festuca pseudovina, Festuca
valesiaca, peliniţa - Artemisia austriaca,
bărboasa - Botriochloa ischaemum,
sadina - Chrysopogon gryllus etc.
Zona pădurilor de foioase ocupă
Dealurile Lipovei, depresiunea Gurahonţ
şi versanţii sudici ai Munţilor Codru-
Moma. În cuprinsul acestora întâlnim
păduri de cer - Quercus cerris şi gârniţă -
Quercus frainetto, ce alternează cu
anumite culturi agricole şi pajişti
secundare cu păiuşuri şi Cephalarea
transsilvanica.
La limita cu etajul pădurilor de
foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe
suprafeţe restrânse păduri de cer -
Quercus cerris în amestec cu gorun -
Quercus petraea.
Etajul pădurilor de foioase este
prezent de la altitudini de peste 500 m şi
cele din păduri de gorun - Quercus
petraea în amestec cu cer - Quercus
cerris, păduri de gorun cu carpen -
Carpinus betulus şi păduri de fag - Fagus
sylvatica, în amestec cu carpen, gorun,
mesteacăn, ulm , paltin etc.
Fragmentarea acestor păduri lasă
loc dezvoltării unor pajişti secundare în a
căror compoziţie floristică intră păiuşuri -
Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis
tenuis.
În luncile râurilor este prezentă o
vegetaţie specifică alcătuită din păduri de
stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de
iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada
vulpii (Alopecurus pratensis) şi pir
(Agropyron repens) ce alternează cu
terenurile agricole.
Demn de reţinut, este faptul că în
pădurea de fag de la Zîmbru, se află
singurul loc din ţară unde vegetează în
condiţii optime laurul. Defrişările
efectuate încă de la începutul secolului
au condus la fragmentarea acestor
păduri, între ele apărând terenuri agricole
şi pajişti.
Pe teritoriul jud. Arad se dezvoltă şi o
vegetaţie intrazonală, aceasta fiind
localizată în jurul principalelor artere
hidrografice, în areale cu sărături sau
acolo unde predomină nisipul.
Pădurea şi vegetaţia forestieră pot
exercita o importantă funcţie urbanistică,
antipoluantă, peisagistică şi sanitară; de
aceea, eforturile silviculturii trebuie
îndreptate în viitor spre prevenirea
destrămării, degradării sau dispariţiei
pădurilor şi a vegetaţiei forestiere şi în
direcţia creşterii procentajului de
împădurire în zonele cu deficit
considerabil de păduri.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
15
1.3.4. Izvoare de ape minerale şi
terapeutice
Judeţul Arad dispune de ape
geotermale, ce pot fi folosite ca sursă
energetică neconvenţională şi sursă de
atracţie turistică.
Puternica fracturare a soclului
condiţionează un circuit propriu, care face
ca la suprafaţă să apară ape termale şi să
contribuie la formarea unor mofete, în
afara limitelor judeţului Arad la Tămăşeşti,
Tinca, Buziaş.
Izvoarele de ape termale şi minerale
se găsesc la Moneasa, Macea, Chişineu
Criş, Lipova şi în multe alte localităţi, dar
în cele mai multe cazuri se pierd fără a fi
valorificate. Dintre acestea sunt
recunoscute pentru efectele lor medicale
apele minerale de la Moneasa, Lipova,
Dezna (pentru cura internă şi externă) şi
Curtici, pentru apa termală. De
asemenea, mai există izvoare termale
bicarbonate – sulfurate, în zona aferentă
bazinului Crişurilor (apele carbogazoase
alcaline de la Moneasa), izvoare
carbogazoase feruginoase (Dealurile
Lipovei), izvoare bicarbonate calcice
termale, carbogazoase şi sulfuroase
sodice (în zona Mureşului).
După conţinutul chimic, apele din
limitele judeţului Arad pot fi incluse în
următoarele categorii:
-izvoare termale
bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă
bazinului Crişurilor, a căror geneză este
legată de prezenţa unui sistem de falii
(apele carbogazoase alcaline de la
Moneasa); -izvoare
carbogazoase feruginoase în Dealurile
Lipovei;
- izvoare bicarbonatate calcice
termale, carbogazoase şi sulfuroase
sodice din zona Mureşului legate de
prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene
din zonă.
1.3.5. Apele de suprafaţă şi
subterane
Reţeaua hidrografică înscrie în
peisajul judeţului Arad o serie de
particularităţi geografice, acestea fiind
reflexul diversităţii teritoriale.
Este cunoscut faptul că resursele de
apă pot constitui un factor limitativ al
dezvoltării economice regionale, mai ales
dacă sunt în mare deficit faţă de cerinţele
societăţii.
Judeţul Arad, dispune de unele
dintre cele mai importante rezerve de apă
din România.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
16
Cele două râuri, Mureşul şi Crişul
Alb, care străbat judeţul de la est la vest
aduc un important aport de debite şi în
acelaşi timp au construit pe parcursul
ultimei ere geologice, două mari acvifere,
conurile aluvionare, cu mari rezerve de
ape subterane. Acest lucru a permis
dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru
populaţie şi ramuri economice, fără
restricţii.
Judeţul Arad se întinde pe două
bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H.
Crişul Alb. Mureşul constituie de departe
râul cel mai deosebit, intrând în judeţ cu
187 m3/s debit mediu multianual, iar la
Arad cu 154 m3/s, ceea ce nu pune
probleme cantitative. Utilizarea lui este
însă restricţionată de calitatea apelor de
capăt de bazin hidrografic, râul conţinând
poluanţi care îl fac utilizabil numai pentru
industrie şi agricultură. Debitele maxime
ale Mureşului pot ajunge la peste 2 000
m3/s (2 150 m3/s) şi duc la apariţia
inundaţiilor.
Documentele vechi consemnează
frecvente inundaţii în baznul Mureşului;
aşa de exemplu în perioada 1738-1741,
revărsările au avut loc în fiecare an.
Crişul Alb este al doilea râu ca
mărime, intrând în judeţ cu un debit de
14,2 m3/s, fiind folosit aproape numai
pentru agricultură şi anume, în unităţi
piscicole. Afluenţii Crişului Alb au debite
între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna,
Cigher. În cadrul judeţului Arad putem
distinge pentru bazinul Crişului Alb trei
sectoare: sectorul superior, care aparţine
zonei montane; sectorul mijlociu, al
dealurilor şi cel inferior al câmpiei.
Crişul Negru, la limita nordică a
judeţului este slab utilizat, la fel şi
afluentul său principal Teuzul.
Relativ paralel cu Crişul Alb este
Canalul Morilor, care are o lungime de
circa 83,5 km, de unde adună o serie de
ape, având o utilizare multiplă.
Resurse de ape subterane
Sunt deosebit de valoroase atât sub
aspect cantitativ cât şi calitativ,
contribuind decisiv la satisfacerea
nevoilor populaţiei şi ramurilor
economice, în special industriale.
Astfel, conul aluvionar al Mureşului
este cunoscut astăzi, ca fiind cea mai
mare hidrostructură din România, care a
permis construirea uneia din cele mai
mari captări de ape subterane din ţară,
cea a Aradului, care acoperă cca 25 %
din totalul rezervelor de apă. De
asemenea conul de dejecţie al Crişului
Alb are un bun potenţial şi rezolvă
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
17
problemele apei potabile pentru o serie de
localităţi.
Conul de dejecţie al râului Mureş se
desfăşoară spre vest ca un larg evantai, la
ieşirea din culoarul Mureşului imediat în
aval de Lipova, având o lungime între
Lipova şi Nădlac de cca. 70 km şi o lăţime
maximă de 59 km pe linia Secusigiu –
Grăniceri totalizând o suprafaţă de 2 210
km2, din care 2 040 km2 pe teritoriul
României.
De asemenea, în Ungaria, conul
ocupă o suprafaţă de aproximativ 170
km2.
Acviferul freatic este alimentat atât
din precipitaţiile căzute pe toată suprafaţa
conului aluvionar, cât şi din infiltraţii din
râul Mureş. Aspectul curgerii este în
general divergent, reţelele de descărcare
drenând freaticul.
Acviferul de medie adâncime este
localizat în depozite fluvio – lacustre,
reprezintă cea mai importantă sursă de
apă subterană din care se alimentează
majoritatea folosinţelor.
Observaţiile efectuate asupra
nivelurilor hidrostatice din forajele de
studii, de exploatare şi fântâni, conduc la
concluzia că direcţia generală de curgere
a apei subterane este SE – NV sau chiar
S - N sau E - V, în funcţie de zona luată în
considerare, iar panta medie este de 0,5
– 1 ‰.
La ieşirea din Munţii Codru Moma,
aproximativ din dreptul comunei Bârsa
spre V-NV, râul Crişul Alb şi-a format un
con de dejecţie bine dezvoltat,
reprezentat prin roci cu granulaţie diferită
şi care ocupă o suprafaţă de 952 km2.
Pe direcţia V-NV conul are o
lungime de cca. 50 km acoperind
depozitele de vârstă pannoniană până
spre NV de localităţile Şiclău – Chişineu
Criş – Adea – Mişca.
Din punct de vedere administrativ,
este important de semnalat că întreaga
suprafaţă a conului de dejecţie al Crişului
Alb este în judeţul Arad.
Conul de dejecţie al râului Crişului
Alb se delimitează aproximativ în zona
Bârsa – Cermei – Vânători – Socodor –
Şimand – Seleuş – Bocsig.
Grosimea maximă a depozitelor
aluvionare se semnalează în zona Ineu şi
este de cca 140 m. La Bocsig această
adâncime este de 43 m, la Vânători de 52
m, la Şicula de 56,5 m, la Zărand de
40m, la Chişineu Criş de 80-100 m, la
Socodor de 70 m şi la Adea de 57,9 m.
Alte acvifere de mică
extindere
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
18
Sunt în genere sărace în apă, însă
prezintă uneori intercalaţii nisipoase care,
interceptate în unele foraje de exploatare,
debitează artezian.
Apa are în genere miros de hidrogen
sulfurat, gust slab metalic şi frecvent
prezintă caracter de „apă moale” (duritate
totală scăzută de 2-4ºD). Uneori se
semnalează conţinuturi depăşite de fier şi
mangan şi emanţii de gaz metan
(Cermei).
1.3.6. Resursele naturale
(regenerabile şi neregenerabile)
Judeţul Arad dispune de resurse
naturale importante pentru economia ţării.
Dintre acestea cele mai importante sunt
resursele minerale precum zăcămintele
de hidrocarburi de la Pecica, Peregu,
Șeitin, Sântana, marmura de la Moneasa,
apele minerale de la Lipova, Moneasa,
Curtici, Macea, Dorobanţi, minereurile de
molibden de la Săvârșin și lista poate
continua.
Diversitatea morfopedologică şi
natura formaţiunilor geologice explică
marea varietate a resurselor naturale ale
judeţului, precum şi activităţile productive
legate de valorificarea acestora.
Cele mai bogate şi variate resurse
naturale sunt concentrate în zona munţilor
Zărandului şi Codru Moma, unde sunt
puse în evidenţă mari rezerve de
materiale de construcţii: în special
calcarele mezozoice şi gresiile cuarţitice
din Munţii Codru Moma, precum şi
calcarele roşii, diabazele triasice,
intruziunile de gabrouri şi diorite,
granodiorite, marne calcaroase, gresiile şi
conglomeratele cretacice din Munţii
Zărandului.
În limitele judeţului Arad se găsesc
importante rezerve de roci utile: roci de
construcţie (pentru consolidarea
drumurilor, pentru taluzare, lucrări de
terasamente feroviare, etc.), minereuri
metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea
amintim:
- granitele şi granodioritele din
perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş;
- calcarele şi marnocalcarele cantonate
în zăcămintele identificate la Moneasa,
Căprioara, Galşa;
- andezitele puse în evidenţă în
perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa,
Romaniţa, Tălagiu, Aciuţa;
- zăcămintele de diabaze de la Bata şi
Bătuţa şi Vărădia de Mureş;
- zăcămintele de nisip cuarţifer şi pietriş
şi roci vulcanice rulate, cantonate în
depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi
ale Mureşului.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
19
În câmpia Aradului sunt exploatate
structurile petroliere, având ca rezultat
obţinerea de ţiţei şi a gazelor de sondă.
Izvoarele termale şi minerale
constituie, de asemenea, importante
bogăţii naturale ale judeţului, cunoscute şi
captate din cele mai vechi timpuri.
Principalele resurse naturale
regenerabile ale judeţului Arad sunt
resursele de apă de suprafaţă şi subteran
şi pădurile. Cele mai mari suprafeţe
împădurite se găsesc în zonele de deal şi
munte; în zona de câmpie pădurile
reprezintă doar 4,2% din suprafaţă.
Resursa naturală de apă a judeţului
constă din apele de suprafaţă din cele
două bazine hidrografice: Mureş şi Crişul
Alb şi din apele subterane cantonate, în
principal, în conul aluvionar al Mureşului şi
Crişului Alb.
1.3.7. Reţeau Natura 2000 la nivelul
judeţului
Natura 2000, este soluţia prin care
Europa se străduieşte să-şi păstreze
natura în toată diversitatea ei actuală şi să
promoveze activităţi economice, care să
nu dăuneze biodiversităţii.
Am putea spune că Natura 2000
încearcă să împace două nevoi ale
oamenilor, ambele vitale: nevoia de a
câştiga venituri şi nevoia de a păstra
natura vie.
În anul 2006, compartimentul de
Protecţia Naturii, din cadrul APM Arad a
completat baza de date on-line Natura
2000 cu date referitoare la propunerile de
situri, de pe raza judeţului Arad; aceste
propuneri sunt:
-Câmpia Crişurilor, tip SPA
cuprinzând aproximativ 13 localităţi:
Şimand, Olari, Seleuş, Zărand, Şicula,
Cintei, Nădab, Chişineu- Criş, Socodor,
Şiclău, Sintea- Mare;
-Câmpia Cermeiului, tip SPA,
cuprinzând aproximativ 7 localităţi:
Cermei, Apateu, Berechiu, Somoşcheş,
Ineu, Beliu, Bogsig;
-Drocea, tip SCI, conf. Directivei
Habitate; nu cuprinde nici o localitate;
-Hunedoara Timişană, tip SPA,
cuprinzând aproximativ 3 localităţi: Şagu,
Hunedoara Timişană, Vinga;
-Lunca Mureşului Inferior, tip SPA,
cuprinzând aproximativ 11 localităţi
limitrofe sitului, de pe raza teritorial
administrativă a judeţului Arad şi 6
localităţi limitrofe sitului, din judeţul Timiş,
iar în sit se află doar localitatea Bodrogul
Vechi;
-Lunca Mureşului Inferior, tip SCI,
cuprinzând aproximativ 11 localităţi
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
20
limitrofe sitului, de pe raza teritorial
administrativă a judeţului Arad şi 6
localităţi limitrofe sitului, din judeţul Timiş,
iar în sit se află doar localitatea Bodrogul
Vechi;
-Mlaştina Satchinez, tip SPA, conf.
Directivei Păsări; cuprinde două localităţi
limitrofe sitului, Mănăştur şi Vinga;
-Mlaştina Satchinez, tip SCI,
cuprinde două localităţi limitrofe sitului,
Mănăştur şi Vinga;
-Defileul Inferior al Mureşului, tip
SPA, cuprinde aproximativ 10 localităţi:
Săvârşin, vărădia de Mureş, Birchiş, Bata,
Zăbalţ, Ususău, Lipova, Şoimoş, Neudorf,
Juliţa, Zăbrani.
-Balta Rovina, tip SCI este lângă
loc. Ineu
-Solurile sărăturate Socodor, tip
SCI, în vecinătatea loc. Socodor.
Pentru propunerile enumerate mai
sus, s-au realizat sesiuni de informare şi
consultare a publicului, una în luna
septembrie şi una în luna decembrie
2006.
Suprafaţa totală a siturilor propuse
conform Directivei Habitate 92/43/CEE,
însumează 79435,1 ha, pe raza judeţelor
Arad, Bihor, Hunedoara şi Timiş.
1.4. Mediul social-cultural1.4.1. Aspecte demografice şi
ocupaţionale
Judeţul Arad se înscrie sub
raportul numărului de locuitori, printre
unităţile administrative de mărime
mijlocie. Populaţia judeţului număra la
ultimul recensământ 461791 locuitori, din
care 233992 locuitori aparţin urbanului.
Din punct de vedere etnic, la
recensământul din anul 2002, populaţia
judeţului prezenta următoarea structură:
82,1% români, 10,6% maghiari, 3,8%
rromi, 1,0% germani, 1,2% slovaci, 0,3%
ucrainieni, 0,2% sârbi și 0,8% alte
naţionalităţi și populaţie nedeclarată.
În limitele judeţului, relativ
geometrizate, în zona de câmpie şi din ce
în ce mai complexe în zona de deal şi de
munte, este înglobată o suprafaţă de
7654 km2. Reţeaua de aşezări omeneşti
este formată dintr-un municipiu – Arad, 9
orașe:- Chișineu Criș, Curtici, Ineu,
Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș,
Sântana, 68 de comune şi 270 de sate.
Reţeau de aşezări umane se
distinge printr-o mare vechime şi o
continuitate istorică. Sub raportul
densităţii populaţiei, judeţul Arad face
parte dintre unităţile administrativ-
teritoriale cu valori relativ scăzute, astfel
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
21
în anul 2005 s-au înregistrat 59,2 loc./km2.
Datorită configuraţiei generale a reliefului,
cele mai mari densităţi se găsesc în
jumătatea vestică a judeţului, precum şi la
contactul Câmpiei Aradului şi a Crişului
cu piemontul şi M-ţii Zărandului.
Mediul urban constituit din cele 10
oraşe, inclusiv municipiul Arad reprezintă
locul de trai şi desfăşurare a activităţii
pentru mai mult de 50% din populaţia
judeţului.
Municipiul Arad – reprezintă un
centru urban major, cu influenţă asupra
unui teritoriu extins din partea centrală şi
vestică a ţării, care prin funcţiile sale
economice şi rolul său teritorial, se află la
nivelul centrelor superioare ale ţării.
Primăria Mun. Arad
Municipiul Arad constituie centrul
polarizator al judeţului şi exercită o
puternică influenţă economică, culturală în
teritoriu.
Situarea oraşului Arad într-o zonă de
câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din
culoarul Deva – Lipova, la intersecţia
unor importante artere de circulaţie, a
constituit un factor favorizant al
dezvoltării economice şi urbane şi la
constituirea sa ca un important centru
polarizator de atracţie zonală şi regională.
Oraşul Lipova – este aşezat pe
terasele joase ale Mureşului, la ieşirea
acestuia din defileul Şoimoş. Localitatea
are o funcţie industrial - agricolă şi una
balneoclimaterică.
Oraşul Ineu – este un vechi centru
urban al judeţului. Aici funcţia militară a
avut un rol important în dezvoltarea
oraşului (în 1599 a fost cucerit de oştile
lui Mihai Viteazul). Oraşul Ineu a avut şi o
funcţie administrativă, fiind un timp
centrul unui sangeac turcesc, iar apoi
reşedinţa Comitatului Zărandului. Funcţia
industrială a oraşului este dată de
întreprinderi de interes local, cât şi de
întreprinderi construite de firme străine,
care au adus un plus major de locuri de
muncă în zonă. Funcţia agricolă şi viticolă
are o pondere importantă în economia
oraşului.
Oraşul Chişineu Criş - este situat
pe Crişul Alb, într-o zonă de câmpie
joasă. Dezvoltat pe fondul unei vechi
aşezări rurale cu funcţie agricolă, iar apoi
de schimb, localitatea primeşte un
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
22
caracter urban mai pronunţat odată cu
dezvoltarea funcţiei industriale. Fostul
Spital orăşenesc a adevenit primul spital
privat din ţară.
Oraşul Curtici – deşi predomină
funcţia agricolă, oraşul are o serie de
activităţi industriale importante (Zona
Liberă Curtici – Arad) şi o funcţie de
transport, fiind situat pe magistrala
feroviară Bucureşti – Arad – Curtici –
Budapesta.
Oraşul Pâncota - are funcţie
predominant industrială (prelucrarea
lemnului).
Oraşul Nădlac – este o aşezare
urbană relativ nouă, dezvoltată pe fondul
unei puternice aşezări rurale agricole de
câmpie. Oraş de graniţă, este cel mai
important punct de trecere a frontierei în
Ungaria, fiind bine echipat pentru turismul
de tranzit. Principala ocupaţie a locuitorilor
rămâne agricultura.
Oraşul Sebiş – este situat pe Crişul
Alb, în depresiunea Buteni-Bogsig, la
contact cu zona deluroasă, cu funcţiuni
agricole şi industriale.
Oraşul Pecica – este o localitate
multietnică, de câmpie, situată pe Mureş.
A fost declarată oraş în aprilie 2004.
Pământul foarte roditor a fost întotdeauna
principala sursă de venit a locuitorilor săi.
Producţia industrială este axată pe
prelucrarea laptelui, textile, prelucrarea
lemnului şi extracţia petrolului
Localitatea a fost renumită prin
breslele care funcţionau încă din anul
1816: breasla fierarilor, a ţesătorilor, a
cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile
meşteşuguri tradiţionale a rămas un
atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi
două ateliere de împletit răchită.
Oraşul Sântana -este situat în
zona de N -V a judeţului Arad, în câmpia
Tisei. Este o localitate de şes, cu relief
plat şi uşor denivelat. Oraşul este bine
conectat la căile de comunicaţii, fiind nod
de cale ferată pentru direcţiile Timişoara
– Arad – Oradea şi Brad – Cermei.
La nivelul judeţului Arad obiectivul
general, este creşterea standardului de
viaţă, dezvoltarea durabilă şi integrarea
judeţului Arad în structurile regionale la
nivelul Uniunii Europene.
1.4.2. Ocrotirea sănătăţii populaţiei
Problemele de sănătate sunt
strâns legate de calitatea proastă a
locuirii şi absenţa sau precaritatea
serviciilor de bază.
Principalele aspecte ale crizei
ecologice sunt determinate atât de
poluarea ridicată a aerului, apei şi
solurilor în anumite areale, în special
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
23
industriale, cât şi de starea
necorespunzătoare a igienei celor mai
multe localităţi, determinată de
acumularea deşeurilor industriale şi
orăşeneşti – menajere.
În aşezările urbane, agenţii patogeni
din aer, apă, sol sau hrană s-au numărat
întotdeauna printre cauzele majore de
îmbolnăvire, iar sănătatea locuitorilor a
depins de abilitatea lor de a administra
propriul mediu de viaţă.
Influenţa directă a poluării aerului
asupra sănătăţii populaţiei constă în
modificările ce apar în organismul
persoanelor expuse, ca urmare a
contactului lor cu diferiţi poluanţi
atmosferici. De cele mai multe ori,
acţiunea directă a poluării aerului este
rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi
prezenţi concomitent în atmosferă şi
numai arareori acţiunea unui singur
poluant (acţiune complexă şi nespecifică).
Ca şi aerul, apa este un factor
indispensabil vieţii. In condiţiile poluării
mediului, calitatea apei folosită de
populaţie poate constitui un important
factor de îmbolnăvire, producând o serie
de boli.
Cele mai grave efecte ale
managementului defectuos al deşeurilor
solide municipale, sunt considerate
poluarea aerului şi contaminarea
rezervelor de apă de băut. Efectele se
răsfrâng, în cele din urmă, asupra
populaţiei, afectând fie direct, fie indirect
starea de sănătate a acesteia.
Eficacitatea pregătirii pentru eliminarea
deşeurilor solide municipale reprezintă
una dintre trăsăturile principale ale
mediului de locuit.
Impactul mediului de trai asupra
sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii
acesteia este relevat şi de indicatorul de
mediu constituit de deşeul solid.
Aşadar, fie că este vorba de gunoi
colectat, dar impropriu gospodărit, fie de
gunoi necolectat, riscurile pentru
sănătatea populaţiei există şi ele nu
trebuie trecute cu vederea.
Zgomotele puternice din mediul
înconjurător din sfera particulară pot
accelera disconfortul auditiv,
corespunzător locului de muncă,
deoarece riscul pentru zgomotul întâlnit la
locul de muncă condiţionează odihna
urechii în timpul liber.
Cercetările recente cu privire la
zgomotul provenit din traficul rutier, arată
că locuitorii din perimetrul străzilor des
circulate, cărora le corespunde un nivel
de presiune acustică de peste 65 până la
75 dB(A), sunt cu 20% mai expuşi riscului
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
24
de infarct faţă de locuitorii din preajma
străzilor mai puţin circulate (Babisch,
2000).
În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei,
realizării remarcabile au fost obţinute pe
linia extinderii reţelei de spitale, policlinici
de stat şi particulare, dispensare.
1.4.3. Cultura, educaţia şi
învăţământul
Anual, Aradul poate fi confundat cu
o imensă scenă, datorită numeroaselor
evenimente cultural- artistice: Festivalul
de Teatru Clasic, Festivalul Internaţional
Euromarionete, festivalurile de teatru
liceeal în limba engleză "Teen Play" şi în
limba franceză "Amifran", Festivalul
Minorităţilor, Târgul Meşterilor Populari,
Târgul ONG. În plus, aici are loc,în luna
mai a fiecărui an Festivalul de Teatru de
Cameră şi Underground - cel mai
important festival dedicat teatrului
independent din România şi mişcării
teatrale alternative (organizat de Casa de
Cultură a Municipiului Arad).
Acestor spectacole li se adaugă,
Festivalul Primăvara Arădeană, ce se
desfăşoară pe tot parcursul lunii mai,
Festivalul Zilelor Aradului din luna august
sau Festivalul Vinului din luna septembrie.
În municipiul Arad funcţionează
Filarmonica de Stat, Teatrul Clasic ”Ioan
Slavici”, Teatrul de Marionete, Teatrul
Vechi, Teatrul Maghiar, Teatrul Destin.
Teatrul Clasic ”Ioan Slavici” – vedere
din faţă
Palatul Cultural a fost construit în
anul 1913, într-o combinaţie de stiluri
istorice. Azi, Palatul Cultural adăposteşte
Filarmonica de Stat şi Muzeul de Istorie şi
Ştiinţele Natrurii.
Palatul Cultural
În Sala de concerte, renumită
pentru acustica sa, au concertat marii
muzicienii ca: George Enescu, Bela
Bartok, Traian Grozăvescu, Tito Schipa şi
mulţi alţii. Filarmonica de Stat Arad
continuă tradiţia muzicală arădeană
marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui
de-al şaselea Conservator din Europa,
după cele de la Paris, Praga, Bruxelles,
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
25
Viena şi Londra. Audiţii muzicale
comentate, au loc în incinta Bibliotecii
judeţene ”A. D. Xenopol”.
Muzee şi expoziţii
- Complexul Muzeal Arad
o Secţia istorie
o Secţia ştiinţele naturii
o Secţia Artă
- Muzeul Memorial "Vasile Goldiş"
- Colecţia de artă Doina şi Baruţu
Arghezi
- Galeria Delta.
- Galeria Alfa
- Galeria Clio
- Galeria Turnul de Apă
- Galeria Takács
- Galeria Carola's
- Expo Arad, Centrul Expoziţional
din cadrul Camerei de Comerţ Industrie
şi Agricultură a judeţului Arad.
Principalele evenimente cu o
componentă de tradiţie sunt:: Salonul
Bienal Internaţional de Desen, Salonul
Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual
de Artă
Colegiul Naţional Moise Nicoară –
vedere din faţă
În judeţul Arad există o veche
tradiţie cultural – ştiinţifiică, la Arad
funcţionând una din cele mai vechi şi
renumite şcoli pedagogice (1821), prima
şcoală de muzică din ţară, apoi un
edificiu teatral şi alte instituţii de artă şi
cultură, unde şi-au desfăşurat activitatea
scriitorul Ioan Slavici, pictorul Nicola
Alexici, ziarişti Vasile Goldiş şi Ion Rusu-
Şirianu, arhitectul Szandai Ludovic,
romancierul Adam Muller Gutenbrunn şi
mulţi alţi oameni de ştiinţă.
În anul 1977/1978 funcţionau în
judeţ 343 şcoli primare, gimnaziale şi
liceale, din care cu unele cu secţii în
limbile germană, maghiară, sârbă şi
slovacă. În prezent, în judeţul Arad,
funcţionează 266 de şcoli, totalizand un
număr de 62559 elevi, iar după revoluţia
anticomunistă, învăţământul superior a
fost reînfiinţat în Arad, luând fiinţă două
universităţi, una particulară şi una de stat,
cu profile tehnice, economice şi
umaniste.
1.4.4. Turismul
Potenţialul turistic al judeţului
Arad este unul de mare valoare.
Îmbinarea armonioasă a formelor de
relief, climatul favorabil, elementele
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
26
faunistice și de floră, prezenţa apelor
minerale și abundenţa monumentelor
istorice și de arhitectură, fac din acest
areal o veritabilă zonă de convergenţă
turistică. Dintre cele mai reprezentative
obiective turistice naturale ale judeţului
Arad amintim: rezervaţiile naturale
Peștera Valea Morii (comuna Moneasa),
Dosul Laurului și Baltele Gurahonţ
(comuna Gurahonţ), Runcu-Groși
(comuna Bârzava), Poiana cu narcise
Rovina și Balta Rovina, (orașul Ineu),
Balta Șoimoș (orașul Lipova), Pădurea Sic
(comuna Cărand), Peștera lui Duţu
(comuna Săvârșin), Locul fosilifer
Monoroștia (Comuna Bârzava), Locul
fosilifer Zăbalţ (comuna Ususău), Pădurea
de stejar pufos de la Cărand (comuna
Cărand), Sărăturile (comuna Socodor),
Arboretul Macea (comuna Macea),
Prundul Mare (Parcul Natural Lunca) și
parcul natural Lunca Mureșului, ce se
desfășoară atât pe teritoriul judeţului Arad
cât și pe teritoriul judeţului Timiș.
Fondul turistic antropic al judeţului
poate fi reprezentat de obiective turistice
de mare valoare, precum Cetatea
Aradului (municipiul Arad), Cetatea
Șoimoș (orașul Lipova), Castelul Macea
(comuna Macea), biserica de lemn
(comuna Brazii), biserica Pogorârea
Sfântului Duh (comuna Hălmagiu),
biserica Înălţarea Domnului (Comuna
Pleșcuţa), mănăstirea Hodoș Bodrog
(Comuna Pecica), biserica Adormirea
Maicii Domnului (comuna Hălmagiu),
biserica Radna (orașul Lipova), fortificaţia
Sântana (orașul Sântana), toate acestea
fiind monumente istorice si de arhitectură
ce aparţin patrimoniului naţional.
Baza materială, în general destul de
redusă (4 363 locuri de cazare din care
34% în municipiul Arad, 30% în zona
periurbană, 36% în staţiunile
balneoclimaterice şi alte localităţi situate
la o depărtare de peste 40 km), este într-
o continuă modernizare şi extindere,
pentru a putea face faţă solicitărilor în
creştere.
M-ţii Zărand
Moneasa - staţiune
balneoclimaterică ale cărei ape minerale
erau apreciate încă de pe vremea
romanilor. Staţiunea s-a cuibărit la
poalele munţilor Codru-Moma, în jurul ei
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
27
aflându-se într-un peisaj de basm: culmi
împădurite, fenomene carstice, marmură
roşie, pârâuri limpezi.
Peisaj din Moneasa
Lipova - staţiune balneoclimaterică în
lunca Mureşului, înconjurată de păduri de
stejari. Apare în documente la 1315, dar
izvoarele sale de apă minerală sunt
cunoscute abia in sec XVI.
ŞTRANDURILE TERMALE
- perimetrul localităţilor Şofronea,
Curtici, Macea, Dorobanţi
Atât timp cât cei ce se bucură de
frumuseţile naturii, respectă prin conduita
lor regulile de bază de curăţenie şi
menţinere a integrităţii peisajului natural,
zonele vizitate nu au de suferit de pe
urma turismului. Prin practicarea în ultima
vreme a turismului organizat sistematic,
cu grupuri însoţite de specialişti şi
programe educative – comportament
susţinut puternic de Administraţia Parcului
Natural Lunca Mureşului – se poate
constata îmbunătăţirea aspectului unor
zone intens frecventate de turişti din
Lunca Mureşului. Este vorba despre
zonele în care s-au făcut diverse
amenajări uşoare, de tipul drumurilor de
acces, montarea de coşuri pentru gunoi,
crearea de trasee pentru biciclişti prin
pădure, a unor locuri de campare şi a
observatoarelor pentru păsări şi animale.
1.4.5. Mass-media
Aradul, şi-a început periplul în
lumea informaţiei prin tipărirea unui
săptămânal de limbă germană "Arader
Kundschaftsblatt" în anul 1837. Trei ani
mai târziu apărea deja varianta în limba
maghiară a acestuia, "Aradi Hirdeto".
Primul periodic arădean tipărit în
limba româna, a fost gazeta "Speranţa".
Apărut între 1 februarie - 15 decembrie
1869 şi între 10 ianuarie - 13 iunie 1872,
periodicul a fost considerat unica şi prima
foaie bisericească a românilor ortodocşi
din Ungaria şi Ardeal. Mai târziu, între
anii 1877 şi 1948, apare apreciata
revistă, "Biserica şi şcoala".
După revoluţie anticomunistă,
cititorii au beneficiat de apariţia unor noi
surse de informare, “Tribuna Aradului”
(1990-1991), "Curierul Aradului" şi
"Libertatea Aradului" (1991-1997).
Actualmente, presa scrisă
cuprinde o varietate de publicaţii demne
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
28
de un oraş ce-şi caută locul într-o
economie concurenţială. Adevărul de
Arad, cel mai vechi cotidian local, apărut
încă din anul 1944, a purtat succesiv
denumirea de Patriotul şi Flacăra Roşie.
Acestuia i se alătură Arad Expres,
Observator Arădean,
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Age
nda_zilei&action=editBuletinul de Arad,
Piaţa Aradului, Informaţia Aradului şi
cotidianul de limba maghiară, Nyugati
Jelen.
Presa radiofonică transmite pe
frecvenţe locale programele de la
Bucureşti şi parţial programe locale –
Radio Vest Sebiş, Radio XXI Sebiş. Cele
mai ascultate posturi de radio sunt Kiss
FM, Pro FM, Radio 21, Radio Arad,
Europa FM.
Situaţia se repetă şi în televiziune
unde Pro TV Arad transmite doar ştiri
locale, reluând în rest programul naţional.
O situaţie asemănătoare este şi în cazul
postului local "TV Arad", apărut în anul
1990. Acesta retransmite programele de
pe Antena 1. Singura televiziune locală cu
emisiuni proprii este "Informaţia TV",
cunoscută iniţial sub denumirea "Intersat"
(1994).
1.5. Mediul economic
1.5.1 Analiza situaţiei economice pe
domenii, structura şi forma juridică
de organizare
Judeţul dispune de o economie
echilibrată, principalele sectoare de
activitate productivă fiind agricultura şi
industria.
Potenţialul agricol este însemnat,
suprafaţa agricolă fiind de 511 475 ha din
suprafaţa totală a judeţului. Prin
fertilizarea solurilor în condiţiile asigurării
calităţii se pot obţine recolte foarte bune
la toate culturile agricole, dintre care mai
importante sunt: cerealele pentru boabe
(grâu, secară, orz, orzoaică, porumb),
leguminoase pentru boabe (mazăre,
fasole) şi plante industriale (uleioase şi
textile). Şi zootehnia este bine
reprezentată, efectivele de animale au
fost la sfârşitul anului 2006 de 63,5 mii
capete bovine, 218 mii capete porcine,
237 mii capete ovine şi 1514 mii capete
păsări.
Industria judeţului Arad se
concretizează prin producţia de mijloace
pentru transportul feroviar de mărfuri şi
călători, producţia de mobilier, confecţii şi
tricotaje, încălţăminte, articole de
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
29
feronerie pentru mobilă şi binale, maşini şi
echipamente, extracţia de ţiţei şi gaze,
producţia de energie electrică şi termică,
producţia de cherestea.
Numărul societăţilor comerciale
active este de peste 10 000, din datele
oferite de Oficiul Registrului Comerţului a
Judeţului Arad, din care aproximativ 1 600
sunt în sectorul industrial.
Municipiul Arad concentrează, atât cea
mai mare parte a locuitorilor, cât şi a
unităţilor industriale cu potenţial ridicat de
poluare. Din acest motiv municipiul Arad
este considerat ca zona cu cele mai mari
probleme de mediu, atât la nivel local cât
şi regional, drept pentru care şi acţiunile
APM Arad pentru limitarea impactului de
mediu sunt concentrate în mare parte în
această direcţie.
Economia locală nu este foarte
mult orientată spre export, astfel trei
sferturi din vanzari sunt realizate în
interiorul judeţelor sau în Romania.
Industria textilă şi a încălţămintei (aparent,
datorită unei cote semnificative de capital
străin) depind mai mult de importuri.
1.5.2. Infrastructura: transport,
telecomunicaţii, reţele de apă
potabilă/uzată, distribuirea/
alimentarea gaze, termică
În judeţul Arad există o importantă
reţea de drumuri rutiere, feroviare, iar
transportul aerian este reprezentat printr-
un aeroport ce datează din anul 1936 şi
asigură legătura cu capitala şi cu diferite
centre din Europa. În prezent suprafaţa
operaţională pentru pasageri este de
1185 mp, numărul de pasageri care
poate fi deservit în procedurile de sosire
şi plecare este de 50 pasageri pe oră.
- terminalul Cargo-Aeroport Arad:
este un obiectiv amplasat în imediata
apropiere a aeroportului internaţional şi al
zonei libere Arad, fiind în măsură să preia
traficul de marfă pe cale aeriană, care
leagă Europa de vest de Orientul Mijlociu.
El este situat in apropierea frontierei cu
Ungaria la 30 Km de cel mai apropiat
punct rutier de trecere al frontierei
(Turnu) şi respectiv la 20 Km de cel mai
apropiat punct de trecere al frontierei pe
calea ferată (Curtici). Amplasamentul
permite accesul facil al agenţilor
economici din zonele apropiate, în
special din judeţele: Arad, Bihor, Alba,
Hunedoara - România şi respectiv Bekes,
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
30
Czongrad - Ungaria, la această categorie
de transport marfă.
Vedere Aeroportul Arad
În ceea ce priveşte transportul
rutier, numărul vehiculelor pentru
transportul de călători, precum autobuze,
microbuze, motorete, autoturisme,
motociclete, etc., continuă să deţină
ponderea cea mai mare pentru transportul
de pasageri din judeţul Arad. Cele mai
numeroase autovehicule sunt
autoturismele.
Din datele oferite de Direcţia de
Statistică a judeţului Arad referitor la
transportul în comun, la nivelul anului
2005, în judeţul Arad sunt 3 oraşe în care
se circulă cu autobusele şi au fost
transportaţi un număr de 6 226 mii
călători, iar 1 oraş are tramvaie, totalul
călătorilor transportaţi fiind de 34 468 mii.
La nivelul relaţiilor continentale,
teritoriul judeţean este străbătut de
coridorul trans-european nr. IV – rutier şi
feroviar, care asigură legăturile dintre
vestul Europei şi spaţiul Mării Negre.
Autostrada Nădlac-Deva-Sibiu-Braşov
se încadrează în reţeaua generală de
autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara
noastră şi reprezintă o zonă importantă a
Coridorului IV Trans-european de
transport rutier, care va străbate teritoriul
României de la vest la est, între Arad şi
Constanţa ce are ca scop:
- integrarea în reţelele de transport
trans-europene,
- descongestionarea şi siguranţa
traficului,
- rentabilitatea şi dezvoltarea zonală.
Judeţul Arad este traversat de
calea ferată, care face parte din Coridorul
IV Trans-european Curtici – Braşov –
Bucureşti – Constanţa, coridor stabilit la
Conferinţa Pan-europeană a
Transporturilor de la Creta din 1994 şi
reconfirmat la Conferinţa de la Helsinki
din iunie 1997. Coridorul IV este
multimodal, având o mare importanţă în
structura traficului derulat pe reţeaua
C.F.R
Transporturile feroviare sunt
reprezentate de o veche şi bogată reţea
feroviară, ce asigură traversarea judeţului
de una dintre cele mai importante
magistrale care realizează legătura, prin
punctul de frontieră Curtici, cu ţările
Europei centrale. Acest fapt a impulsionat
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
31
valorificarea economică a resurselor
naturale, dezvoltarea transportului de
călători şi mărfuri. În limitele judeţului
Arad există cea mai veche linie îngustă
electrică din România, care a fost
construită în 1913. Ea avea o lungime de
55,3 km şi a legat oraşul Arad de
localităţile viticole Ghioroc, Şiria, Mâsca,
Pâncota şi Ghioroc – Miniş – Păuliş –
Baraţca – Radna (în prezent este
nefuncţională). În municipiul Arad se află
cel mai mare nod de cale ferată, de unde
pornesc linii ferate către 7 direcţii.
Posibilitatea transformării centrelor
urbane în motoare de creştere economică
la nivel regional este împiedicată de lipsa
sau slaba dezvoltare a serviciilor publice,
precum cele legate de alimentarea cu
apă, canalizare, managementul adecvat al
deşeurilor şi termoficare. În unele cazuri,
există probleme şi în ceea ce priveşte
serviciile de sănătate. Centrele urbane
necesită investiţii importante pentru a le
face mai atractive din punct de vedere
economic şi a îmbunătăţi calitatea vieţii
locuitorilor.
Alimentarea cu apă a populaţiei
judeţului Arad este asigurată în majoritate
din subteran. Apele de medie adâncime
cantonate în conul aluvionar al Crişului şi
al Mureşului constituie principala resursă
de apă pentru populaţie şi aceasta
satisface calitativ.
Există 4 captări din ape de
suprafaţă pentru alimentarea populaţiei:
la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa
care totalizează un volum de 564 mii
mc/an.
Se constată an de an creşterea
volumului de apă industrială captată din
subteran, prin foraje proprii, de către tot
mai mulţi agenţi economici. Aceasta se
întâmplă datorită costului tot mai ridicat al
apei distribuite prin reţelele de
alimentare.
În judeţul Arad nu există reţele
pentru apă menajeră. Deocamdată, chiar
dacă este mai scumpă, populaţia
foloseşte în scop menajer tot apa
potabilă.
Accesul populaţiei din zonele urbane
la serviciile de canalizare este evidenţiat
în tabelul de mai jos.
Situaţia reţelelor de canalizare şi a
numărului de locuitori abonaţi
Reţele de canalizare
Oraş Existent
km
Realizat2006km
Abonaţi
Arad 521,6 98,5 151 713ChişineuCriş
14,0 2,0 1 850
Curtici 8,0 0 42Ineu 9,0 0 3 845Lipova 17,0 0 5 500
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
32
Nădlac 5,0 0 675Pecica 5,3 0 850Pâncota 7,8 0 265Sântana 8,0 0 392Sebiş 5,0 0 216
Din totalul populaţiei care beneficiază
de alimentare cu apă potabilă de la reţele
specializate, doar 75% este racordată la
reţele de canalizare.
Condiţiile de trai din zonele urbane,
mai presupun şi asigurarea sistemului de
încălzire, şi reţeaua de distribuţie a
gazelor naturale, accesul la serviciile de
salubritate ale primăriilor respectivelor
localităţi. Aceste facilităţi sunt evidenţiate
în tabelele de mai jos.
Situaţia numărului de locuitori abonaţi la
sistemul centralizat de încălzire
OraşNumăr de locuitoriracordaţi la sistemulcentralizat de încălzire
Arad 104 763ChişineuCriş
480
Curtici 0Ineu 484Lipova 0Nădlac 600Pecica 0Pâncota 0Sântana 0Sebiş 28
Situaţia reţelelor de distribuţie a
gazului natural şi numărul de abonaţi
Reţele de distribuţie agazului natural
OraşLungime
kmNr. abonaţi
Chişineu 28,3 1 000
CrişCurtici 52,3 713Ineu 43,0 192Lipova 0 0Nădlac 3,3 200Pecica 0 0Pâncota 0 0Sântana 63,0 1 400Sebiş 0 0
In judeţul Arad energia electrică se
produce prin utilizarea resurselor
energetice primare (lignit energetic, gaz
natural şi în mică măsură păcură), în
două centrale energetice. O centrală (pe
hidrocarburi) este amplasată în centrul
municipiului Arad, iar centrala pe lignit
este amplasată în afara municipiului, pe
drumul de centură spre Nădlac.
In judeţul Arad energia termică
este produsă în cazane de apă fierbinte,
prin arderea gazelor naturale şi păcură
(în centrala din centru municipiului Arad,
din oraşele Ineu, Chişineu Criş, Nădlac şi
Sebiş), prin arderea lignitului şi a gazului
metan (în centrala din afara oraşului
Arad) prin intermediului boylerelor de
bază, de vârf şi termoficare.
În judeţul Arad, consumul de
energie constă în consum de energie
electrică şi termică. Energia electrică este
consumată în general din Sistemul
Naţional, doar în situaţii de urgenţe se
folosesc generatoare de energie (unde
este cazul: unităţi spitaliceşti, remize de
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
33
pompieri, etc). Energia termică este
produsă de SC CET Arad, precum şi de
societăţi specializate din oraşele Ineu,
Chişineu Criş, Nădlac şi Sebiş care
furnizează agentul termic pentru populaţia
din localităţile respective şi majoritatea
agenţilor economici. Segmentul de
populaţie care nu are acces la energia
termică furnizată centralizat, foloseşte
surse proprii de încălzire.
Pentru producerea energiei
electrice şi termice este necesar un
consum de combustibili: cărbuni, gaze
naturale, păcură.
Valorificarea potenţialului surselor
regenerabile de energie se înscrie în
programul dezvoltării energetice a
României pe termen lung.
În strategia comunitară şi planul de
acţionare pentru utilizarea surselor
regenerabile de energie se are în vedere
că până în anul 2010 ponderea acestor
resurse, în balanţa resurselor primare,
trebuie să ajungă la minim 12% faţă de
8% în prezent. De asemenea ponderea
energiei electrice produsă din resurse
regenerabile trebuie să ajungă la minim
24% faţă de 14.3% în prezent.
În România, ponderea surselor
regenerabile va trebui să reprezinte până
în anul 2010 aproximativ 11% din
consumul total de resurse primare, iar
până în anul 2015 să ajungă la 11.2%.
În judeţul Arad, localitatea Nădlac
foloseşte apa geotermală ca sursă pentru
producerea energiei termice. Societatea
Apoterm Nădlac utilizează temperatura
apei subterane pentru producerea
agentului termic de încălzire. Din datele
primite în anul 2006 consumul de apă
geotermală a fost de 40-45 mc/h în lunile
de iarnă şi 16/17 mc/h în lunile de vară.
Temperatura apei la intrare în sistem este
de aprox.700C iar la ieşirea din sistem
are în jur de 30-350C. În localitatea
Nădlac la acest sistem centralizat de
încălzire sunt arondate 198 locuinţe (600
persoane), o serie de instituţii publice şi
şcolile din oraş.
2. Managementul mediului în
judeţul Arad
2.1. Calitatea atmosferei
În judeţul Arad poluarea
atmosferei este monitorizată în principal
doar în oraşul Arad, municipiu şi oraş
industrial, unde este concentrată aproape
întreaga industrie a judeţului, cu un trafic
intens şi o densitate mare a populaţiei.
Poluarea de fond – reprezintă
poluarea existentă în zonele în care nu
se manifestă direct influenţa surselor de
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
34
poluare. În judeţul Arad exista o staţie
pentru monitorizarea poluării de fond.
Poluarea de impact – este
poluarea produsă în zonele aflate sub
impactul direct al surselor de poluare.
Principalele substanţe toxice emise
în atmosferă de sursele de poluare sau
formate în aer sub acţiunea substanţelor
poluante sunt: ozonul, hidrocarburile,
oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de
azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul,
substanţele toxice aeropurtate, pulberile
sedimentabile şi în suspensie.
Reţeaua de supraveghere a
poluării de impact cuprinde 10 staţii pentru
monitorizarea pulberilor sedimentabile cu
frecvenţă lunară, 3 staţii pentru
determinarea poluanţilor gazoşi: SO2,
NOx, şi a pulberilor în suspensie şi 2
locaţii în care se determină poluanţii
gazoşi SO2, NOx – analize de scurtă
durată, cu frecvenţă săptămânală.
Amplasarea staţiilor de
supraveghere a avut în vedere acoperirea
spaţială a zonelor afectate de poluarea
produsă de: traficul rutier şi de activitatea
industrială.
Punctul de recoltare „Sediu APM”
îndeplineşte condiţiile de staţie de fond
urbană. Această staţie este amplasată în
perimetrul locuit al oraşului şi
monitorizează nivelele medii de poluare a
aerului în aria urbană, rezultate din
transportul poluanţilor proveniţi din oraş şi
din afara oraşului, nefiind influenţată
direct de emisiile ce provin din trafic sau
industrie.
Staţia este amplasată în clădirea
instituţiei cu aspiraţie din stradă la o
distanţă mai mare de 50 m de o stradă cu
trafic redus şi cu ieşire înspre parc şi
Faleza Mureşului care oferă posibilitatea
neobturării transportului poluanţilor
proveniţi din afara oraşului.
Staţia este dotată cu o pompă de
recoltare a poluanţilor gazoşi DESAGA
cu funcţionare de 24 ore.
Poluanţii gazoşi care se determină
în această staţie sunt: dioxidul de azot,
dioxidul de sulf şi ozonul. Nu se
determină pulberile în suspensie datorită
amplasării la înălţimea de 3 metri a
staţiei. Tot în acest punct funcţionează o
staţie pentru determinarea pulberilor
sedimentabile.
Pentru urmărirea poluării de
impact la nivelul municipiului Arad
funcţionează 3 staţii după cum urmează:
- staţia „Uzina electrică” de tip
„trafic” amplasată în zona urbană cu
caracteristici industriale şi comerciale.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
35
Pompele de recoltare a poluanţilor
gazoşi şi a pulberilor în suspensie sunt
amplasate într-o căsuţă metalică cu
aspiraţia spre şoseaua dinspre Deva spre
centrul oraşului cu un trafic de cca. 28.000
vehicule pe zi din care 11 % sunt maşini
grele. În apropierea staţiei se află
amplasată CET pe hidrocarburi prevăzută
cu 8 coşuri de eliminare a poluanţilor
gazoşi, rezultaţi din arderea păcurii şi a
gazului metan, situate în direcţia opusă
direcţiei dominanate a vântului.
- staţia „Universitatea Aurel
Vlaicu” de tip „industrial” amplasată în
zonă urbană, industrială, degajată, fără
clădiri înalte.
Pompele de recoltare a poluanţilor
gazoşi şi a pulberilor în suspensie sunt
amplasate într-o încăpere a fabricii SC
Astra-Trinity cu aspiraţie dinspre o stradă
intens circulată (cca 20 000
autovehicule/24 ore dintre care 6 %
maşini grele) şi influenţate de emisiile de
trafic şi de la Fabrica de vagoane marfă
SC ASTRA – TRINITY (arderi din
industria de prelucrare a metalelor:
turnătorii, forjă, prelucrare mecanică).
- staţia „Şaguna” de tip „trafic”
amplasată în zonă urbană cu caracteristici
de zonă rezidenţială şi comercială.
Pompele pentru recoltarea
poluanţilor gazoşi şi a pulberilor în
suspensie sunt amplasate într-o
încăpere a Grupului de Pompieri, cu
aspiraţie dinspre stradă şi sunt influenţate
de traficul intens de cca. 15 000 vehicule
/zi din care 7 % sunt maşini grele.
Datele meteorologice, necesare
calcului corect al volumelor de aer aspirat
precum şi interpretării corecte a
rezultatelor, s-au solicitat Staţiei meteo
locale.
Determinările de scurtă durată se
fac în intersecţiile tip sens giratoriu: P-ţa
Podgoria şi P-ţa UTA, intersecţii foarte
inens circulate.
În cursul anului 2006
monitorizarea calităţii aerului s-a făcut
printr-un număr de:
- 2 188 analize de poluanţi gazoşi:
SO2 şi NOX ;
- 8 760 analize de O3: cu analizor
automat;
- 774 analize de pulberi în
suspensie;
- 132 analize de pulberi
sedimentabile.
Concentraţii ale dioxidului de
sulf
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
36
Analizele au fost executate în
cadrul laboratorului APM, în toate
punctele de prelevare, având ca dotare
pompe de recoltare tip Sibiu, cu timp de
mediere 24 ore. Determinările analitice
ale concentraţiilor de poluanţi s-au
efectuat prin metode spectrofotometrice.
Probele de scurtă durată (timp de
mediere 30 minute) au fost prelevate din
intersecţiile intens circulate din municipiul
Arad.
Conc, µg/mcPunct
recoltareNr.
probemedie CMA
p-ta Podgoria 52 11p-ta UTA 52 9Municipiu 104 10
750
Din rezultatele prezentate se
desprind următoarele concluzii:
- pe tot parcursul anului nu s-a depăşit
CMA, valorile măsurate fiind mult mai
scăzute.
- concentaţiile determinate prin
analizele de scurtă durată sunt mai mari
decât mediile concentraţiilor determinate
în punctele de impact la nivelul
municipiului Arad, astfel: concentraţia
medie pentru SO2 este de 19,7 ori mai
mare.
La nivelul judeţului Arad emisiile
de dioxid de sulf au fost calculate prin
metoda Corinair, având următoarele
valori, în funcţie de tipul de activitate:
Situaţia emisiilor de dioxid de sulf,
în anul 2006
Nr.crt.
Categoriile desurse
SO2
t/an
1Arderi în industriaenergetică
11 308,46
2Instalaţii de ardereneindustriale
312,16
3Arderi în industriade prelucrare
27,58
4Procese deproducţie
-
5 Transport rutier 0,976 Alte surse mobile 16,79
Total 11 665,96
Concentraţia medie µg/mc
SediuAPM
UzinaEl.
Şaguna AstraMun.Arad
I 0,31 - 0,72 0,65 0,60II 0,28 - 0,53 0,58 0,50III 0,42 0,44 0,23 0,42 0,90IV 0,26 0,43 1,19 0,39 0,60V 0,29 0,46 0,93 0,49 0,50VI 0,32 0,40 0,80 0,69 0,60VII 0,27 0,27 0,66 0,59 0,40VIII 0,31 0,27 0,66 0,71 0,50IX 0,27 0,24 0,52 0,61 0,40X 0,27 0,23 0,79 0,50 0,50XI 0,30 0,25 0,58 0,50 0,40XII 0,21 0,34 0,11 0,11 0,20Media 0,29 0,31 0,84 0,54 0,50
CMA 250
Dep.% 0 0 0 0 0Nr.det. 258 216 258 258 990
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
37
Repartiţia emisiilor de SO2, t/an
312
27
16,8355,811308
Ind.energetică
Inst. Neind
Ind. Prelucrare
Alte surse
Din datele prezentate, se constată
că sursa cea mai importantă de emisii de
SO2 sunt arderile în industria energetică.
Acestea reprezintă 96,9%, în timp ce
emisiile din instalaţiile neindustriale doar
2,7%.
În judeţul Arad sursa majoră de
emisii de SO2 o reprezintă SC CET Arad
prin cele 10 instalaţii mari de ardere: SC
CET Arad pe hidrocarburi cu opt instalaţii,
respectiv SC CET Arad pe lignit cu două
instalaţii. Aceste instalaţii fac parte într-un
program de reducere progresivă a
emisiilor, care prevede conformarea cu
cerinţele HG 541/2003, pentru emisiile de
SO2 până la finele anului 2013.
Concentraţii ale dioxidului de azot
Analizele au fost executate în
cadrul laboratorului APM, în toate
punctele de prelevare, având ca dotare
pompe de recoltare tip Sibiu, cu timp de
mediere 24 ore. Determinările analitice
ale concentraţiilor de poluanţi s-au
efectuat prin metode spectrofotometrice.
Concentraţia medie, µg/mc
SediuAPM
UzinaEl.
Şaguna AstraMun.
Arad
I 9,98 - 10,00 9,36 9,80II 8,07 - 9,02 9,12 8,70III 9,14 12,97 23,41 8,91 13,60IV 8,50 9,67 9,47 11,42 9,80V 9,76 11,66 9,92 10,68 10,50VI 9,39 11,45 7,99 10,27 9,80VII 8,42 10,31 7,61 11,41 9,40VIII 7,52 9,52 7,74 10,45 8,90IX 8,45 9,35 10,79 10,58 9,80X 8,79 9,75 8,88 8,68 9,00XI 6,20 9,37 9,35 8,64 8,40XII 9,71 9,32 7,35 7,28 8,40Media 8,54 10,19 10,38 9,89 9,73
CMA 100
Dep.% 0 0 0 0Nr.det. 258 216 258 258 990
Probele de scurtă durată (timp de
mediere 30 minute) au fost prelevate din
intersecţiile intens circulate din municipiul
Arad.
Conc, µg/mcPunct
recoltareNr.
probemedie CMA
p-ta Podgoria 52 23p-ta UTA 52 21Municipiu 104 22
300
Din rezultatele prezentate se
desprind următoarele concluzii:
- pe tot parcursul anului nu s-a depăşit
CMA,
- concentraţiile determinate la probele
de scurtă durată sunt mai mari decât
mediile concentraţiilor determinate în
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
38
punctele de impact la nivelul municipiului
Arad, astfel: concentraţia medie pentru
NOx este de 2,27 ori mai mare.
La nivelul judeţului Arad emisiile
de dioxid de azot au fost calculate prin
metoda Corinair, având următoarele
valori, în funcţie de tipul de activitate:
Situaţia emisiilor de oxizi de azot, în anul 2006
Nr.crt.
Categoriile desurse
NOX
t/an
1Arderi în industriaenergetică
725,97
2Instalaţii de ardereneindustriale
405,84
3Arderi în industriade prelucrare
19,35
4Procese deproducţie
-
5 Transport rutier 4 570,276 Alte surse mobile 84,44
Total 5 805,87
Prin modul de calcul al emisiilor
acestui poluant se calculează valoarea
totală a oxizilor de azot, notată cu NOx
(NO2 + NO).
Surse de emisii NOx, t/an
726
406
4570
84Ind. Energetic
Inst.Neindustr.
Transport
Alte surse
Din datele prezentate, reiese că
sursa cu ponderea cea mai mare pentru
emisia de NOx este transportul rutier, ce
reprezintă 78,72% din totalul emisiilor de
oxizi de azot. Urmează apoi arderile din
industria energetică cu 12,50% şi
instalaţiile de ardere neindustriale ce au o
pondere doar de 7%.
Pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5)În judeţul Arad poluarea
atmosferei este monitorizată doar în
oraşul Arad, municipiu şi oraş industrial,
unde este concentrată aproape întreaga
industrie a judeţului, cu un trafic intens şi
o densitate mare a populaţiei. Cu
programul Corinair se calculează doar
pulberile totale (TSP). În cadrul APM
Arad nu s-au monitorizat pulberile în
suspensie (PM10 şi PM2,5) ca urmare a
faptului că în dotarea laboratorului nu au
existat dispozitive de prelevare a acestor
tip de pulberi.
Situaţia emisiilor de pulberi
în anul 2006
Nr.crt.
Categoriile desurse
Pulberi(t/an)
1Arderi în industriaenergetică
370,37
2Instalaţii deardereneindustriale
2 507,19
3Arderi în industriade prelucrare
19,52
4 Transport rutier 353,695 Alte surse mobile 9,85
Total 3 260,62
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
39
Surse pentru emisii de pulberi
Ind.
EnergeticăInst. neind.
Transport
Analizând datele prezentate se constată
faptul că cea mai mare cantitate de pulberi
provine din instalaţiile de arderi
neindustriale (locuinţe) 76,89 %, arderi în
industria energetică 11,369% şi transport
rutier 10,85%. De menţionat că SC CET
Arad - pe lignit este prevăzut cu electrofiltre
pentru reţinerea pulberilor, care
funcţionează cu un randament de 99,6%.
Determinările de pulberi în
suspensie în procesul de monitorizare al
calităţii aerului din cadrul APM Arad s-au
efectuat cu în cele trei staţii de impact
amplasate în municipiul Arad, în regim de
probe medii de 24 ore. Punctele de
determinare se află poziţionate pe artere
intens circulate, după cum urmează:
- punctul Astra Vagoane, pe o
arteră circulată în apropierea Uzinei de
Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;
- punctul str. A. Şaguna, pe
şoseaua pe care este dirijat traficul greu
pentru ieşirea din oraş;
- punctul Uzina Electrică, pe
şoseaua de intrare dinspre Deva.
Concentraţiile medii lunare a
pulberilor în suspensie determinate în
cele trei staţii de impact amplasate în
municipiul Arad şi concentraţiile medii
lunare la nivelul municipiului Arad sunt
prezentate în tabelul şi graficul următor:
Concentraţia medie, µg/mc
UzinaEl.
Şaguna AstraMun.Arad
I 147 147 159 151II 146 153 150 150III 149 150 153 151IV 131 135 138 135V 143 148 148 146VI 149 150 156 152VII 150 152 154 152VIII 149 151 152 151IX 149 151 153 151X 151 150 153 151XI 149 151 153 151XII 149 151 153 151Media 147 149 151 149
CMA 150
Dep.% 41,09 50 64,73 51,94Nr.det. 258 258 258 774Nr.dep. 106 129 167 402
0
0.1
0.2
mg
/mc
Astra
Vagoane
Pulberi în suspensie
După cum se observă din tabelul şi
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
40
graficul prezentate, frecvenţa depăşirilor a
CMA la concentraţiile medii lunare pentru
acest poluant, este cuprinsă în intervalul
41,09 - 64,73%.
Producerea ozonului troposferic
Spre deosebire de ozonul
stratosferic care protejează viaţa pe
pământ, ozonul troposferic este deosebit
de toxic şi constituie poluantul principal al
atmosferei ţărilor şi oraşelor
industrializate, deoarece precursorii
acestuia provin din activităţi industriale şi
trafic rutier.
În cadrul laboratorului APM Arad
funcţionează un analizor automat de ozon
tip Horiba APOA-360, care monitorizează
permanent concentraţia acestui poluant.
Valorile concentraţiilor de ozon,
în anul 2006
Pragprotecţiasănătăţii
µg/mc
Conc.max.
µg/mc
Datamax.
Intervalorar
43.50 20 10-1831.73 12 18-0240.10 13 18-0238.20 30 09-1744.38 06 18-0238.93 18 10-1847.28 23 12-2035.50 20 11-1941.88 05 12-2027.40 04 18-0230.98 18 06-14
120
76.90 08 11-19
Ca surse generatoare de
precursori ai ozonului se evidenţiază
următoarele:
- arderea combustibililor fosili:
cărbune, produse petroliere, în surse fixe
şi mobile (trafic);
- depozitarea şi distribuţia benzinei;
- utilizarea solvenţilor organici;
- procesele de compostare a
gunoaielor menajere şi industriale.
Cantitatea de ozon troposferic este
foarte variabilă în timp şi spaţiu, ştiut fiind
faptul că precursorii sunt transportaţi la
distanţe mari de sursă. Din aceste
considerente, ozonul este foarte greu de
urmărit, fiind necesară în mod deosebit şi
monitorizarea precursorilor săi: oxizi de
azot, metan, compuşi organici volatili.
Nocivitatea compuşilor organici volatili
este pusă în evidenţă prin concentraţia
mai mare sau mai mică de ozon
troposferic.
Impactului ozonului asupra mediului
este evident, deoarece ozonul este
componentul principal al smogului
caracteristic oraşelor mari. Mai poate
avea efecte asupra organismului uman
prin afecţiuni ale aparatului respirator,
iritarea ochilor, reducerea rezistenţei la
infecţii.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
41
În privinţa măsurilor de reducere a
concentraţiei ozonului acestea sunt
practic măsuri de reducere a emisiilor de
substanţe de bază din care acestea se
formează, respectiv NO2 şi COV.
Introducerea obligativităţii normelor
Euro–3 sau 4 pentru autovehiculele
importate şi politica de înnoire a parcului
auto naţional, va conduce la scăderea
concentraţiei ozonului din atmosferă.
Emisii totale anuale de gaze cu
efect de seră
Protocolul de la Kyoto nominalizează
următoarele gaze cu efect de seră: dioxid
de carbon (CO2), metan (CH4), oxid
azotos (N2O), hidroflorocarburi (HFC6),
perflorocarburi (PFC6) şi hexafluorura de
sulf. Prin acelaşi Protocol se
nominalizează şi următoarele sectoare
care produc astfel de emisii: energie,
procese industriale (produse minerale,
industria chimică, producţia metalelor),
utilizarea solvenţilor; agricultură
(fermentaţie, arderea reziduurilor agricole,
gestionarea îngrăşămintelor naturale,
cultivarea orezului); deşeuri (depozitare
pe sol, ape uzate, incinerare).
La nivelul judeţului Arad s-au
identificat sectoarele care produc emisii
de gaze cu efect de seră şi în baza
Ordinului nr.524/06.05.2000, privind
instrucţiunile de calcul al emisiilor, s-au
stabilit cantităţile de poluanţi.
Situaţia emisiilor de gaze cu efect de
seră în anul 2006.........t/an
Categoriilede surse
CO2 CH4 N2O
Arderi înindustriaenergetică
715 089 10 13
Instalaţii dearderineindustriale
1 197 058 1 642 76
Arderi înindustria deprelucrare
30 931 10 2
Transportrutier
500 203 104 18
Alte sursemobile
- 1 2
Tratarea şidepozitareadeşeurilor
7 393 37 092 3
Agricultura - 11 362 235Alte surse - 23 247Total 2 450 694 50 244 596
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
t/an
CO2 CH4 N2O
Emisii ale gazelor cu efect de seră
Ponderea cea mai mare în emisiile
de gaze cu efect de seră o are arderea
combustibililor pentru producerea de
energie în instalaţiile de ardere
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
42
neindustriale (sursele areale), arderile din
industria energetică, transportul rutier dar
şi tratarea şi depozitarea deşeurilor.
Evaluarea emisiilor de gaze cu
efect de seră (dioxid de carbon, protoxid
de azot, hidrofluorocarburi,
perfluorocarburi şi hexahexafluoriră de
sulf, exprimate în echivalent CO2 ) se
poate realiza şi prin procedee de estimare
bazate pe factori de emisie şi date
statistice privind sursele de emisie
(indicator de dezvoltare durabilă).
Emisii totale de gaze cu efect de
seră, arată tendinţele emisiilor
antropogene, exprimate în echivalent
CO2, transformare realizată pe baza
coeficienţilor de încălzire globală (GWP).
Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea
diverselor gaze de a contribui la încălzirea
globală într-un interval de timp de 100 ani.
Emisii totale anuale
de gaze cu efect de seră
(mii tone CO2 Eq)ARAD 2003 2004 2005 2006
Emisii totale
3 823 4 081 3 737 3 691
Emisii totale de gaze cu efect de seră
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
2003 2004 2005 2006Anul
Ec
hiv
ale
nt
CO
2(G
g)
Analizând tabelul şi graficul
prezentat se constată faptul că după o
creştere din perioada anilor 2003-2004
urmează o diminuare uşoară a emisiilor
totale de aceste gaze cu efect de seră,
valoarea înregistrată în anul 2006 este
doar cu 1,2% mai redusă decât cea din
anul 2005.
Emisii totale de gaze cu efect de
seră pe cap de locuitor, reprezintă
raportul dintre emisiile totale de gaze cu
efect de seră, exprimate în echivalent
CO2 şi populaţia totală (a judeţului Arad).
Emisii totale de gaze cu efect de serăt/cap locuitor
ARAD 2003 2004 2005 2006
Tone CO2. 8,28 8,86 8,12 8,02
Em isii totale de gaze cu efect de seră pe
cap de locuitor
7,6
7,8
8
8,2
8,4
8,6
8,8
9
2003 2004 2005 2006Anul
Ec
hiv
ale
nt
CO
2(G
g)
pe
cap
de
locu
ito
r
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
43
Analizând tabelul şi graficul prezentate se
constată o uşoară scădere continuă a
acestui indicator, începând cu anul 2004.
Emisii anuale de dioxid de carbon
Dioxidul de carbon sau gazul
carbonic a contribuit în mod hotărâtor la
evoluţia vieţii pe Pământ. Numai
menţinerea relativ constantă a unei
cantităţi de dioxid de carbon asigură
condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii.
Emisiile de dioxid de carbon în judeţul
Arad, în anul 2006, au înregistrat un
volum de 2 450,7 mii tone, mai ridicat cu
8,23% faţă de anul 2005.
Evoluţia emisiilor totale de CO2
ARAD CO2, mii t/an1999 1 085,62000 1 194,72001 1 058,82002 1 110,42003 2 763,32004 2 884,62005 2 263,02006 2 450,7
Evoluţia emisiilor de CO2
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
19992000
20012002
20032004
20052006
anul
t/a
n
Emisii anuale de metan (CH4)
Emisiile de metan intervin în
generarea efectului de seră. Acestea
provin din:
v arderea combustibililor;
v descompunerea vegetală;
v arderi anaerobe (aparatul
digestiv al animalelor- bovine );
v materiale organice în
descompunere (produse
alimentare în depozite).
Faţă de anul precedent, emisiile de
metan au înregistrat o creştere cu 8,85%
şi sunt prezentate comparativ cu anii
anteriori.
Evoluţia emisiilor de CH4
ARAD CH4, t/an1999 492000 5182001 7722002 1 4032003 27 4932004 38 1342005 46 6852006 50 817
Evoluţia emisiilor de CH4
0
20000
40000
60000
1999
2001
2003
2005
anul
t/a
n
Diminuarea emisiilor de CH4 ar
trebui să se realizeze prin:
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
44
- Reducerea emisiilor fugitive de CH4 din
industria gazelor naturale prin:
v îmbunătăţirea tehnologiei de
exploatare;
v reabilitarea reţelei de transport
şi distribuţie a gazelor.
- Un mai bun management al deşeurilor
prin:
v igienizarea staţiilor de
depozitare;
v diminuarea cantităţilor de
deşeuri organice depozitate.
Emisiile de protoxid de azot (N2O)
Protoxidul de azot din atmosferă
provine în proporţie foarte mare din
arderea combustibililor fosili şi din
transportul rutier. Chiar şi agricultura
contribuie substanţial la poluarea
atmosferică mai ales prin consumul sporit
de îngrăşăminte cu azot.
Faţă de anul 2005, s-a semnalat o
scădere a emisiilor de protoxid de azot cu
62,6%.
Evoluţia emisiilor de N2O
ARAD N2O, t/an2000 802001 892002 492003 1 5572004 1 2792005 1 5942006 596
Evoluţia emisiilor N2O
0
500
1000
1500
2000
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
anul
t/a
n
DDiminuarea emisiilor de N2O ar trebui
să se facă pe seama:
• Aplicării de tehnologii
îmbunătăţite de tratament al solurilor cu
îngrăşăminte pe bază de azot.
• Măsurilor de diminuare a
emisiilor în ecosistemele de păduri,
cum ar fi:
o extinderea ariilor de
pădure;
o îmbunătăţirea speciilor
şi formelor de copaci;
o realizarea întregului
volum de protecţie a
lemnului.
Diferenţele semnificative ale
valorilor emisiilor calculate (la toate
gazele considerate) în anul 2003 şi 2004
faţă de 1999-2002, apar datorită
extinderii calculului emisiilor la sursele
areale de emisii (utilizarea combustibililor
în gospodăriille populaţiei), agricultură,
aeroporturi.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
45
Emisii de gaze cu efect de seră în
sectorul energetic
Sectorul energetic este
responsabilul principal al emisiilor de gaze
cu efect de seră. Emisiile calculate pentru
gazelor provenite din sistemul energetic,
în anul 2006, prin metoda Corinvent au
avut următoarele valori, prezentate în
tabelul următor:
Emisii de gaze cu efect de seră de la
SC CET Arad SA
Arad CO2 CH4 N2O
Arderi în ind.energetică
715 089 10 13
Din totalul emisiilor de CO2, cele
provenite de la sistemul energetic
reprezintă 28,18%.
Emisiile de CH4 reprezintă un
procent nesemnificativ (1,97x10-4%) din
totalul acestora pe judeţ, iar protoxidul de
azot emis de industria energetică
reprezintă 2,18%.
Sectorul energetic şi în special
sectorul de producere al energiei
electrice, este unul dintre cei mai mari
contribuitori la emisiile de gaze cu efect
de seră.
Reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră în acest sector este foarte
importantă şi poate avea loc în mai multe
moduri, de exemplu, prin dezvoltarea unor
tehnologii noi, curate, de producere a
energiei, creşterea eficienţei centralelor
electrice pe combustibili fosili şi trecerea
la combustibili cu conţinut mai mic de
carbon, precum şi prin reduceri în
cererea de energie electrică.
2.2. Calitatea apelor de suprafaţă şi
subterane
A. Apele de suprafaţă
Judeţul Arad se întinde pe două
bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H.
Crişul Alb.
Calitatea apelor de suprafaţă din BH
Mureş este supravegheată prin
laboratorul aparţinând filialei Arad a
Direcţiei Apelor Tg. Mureş în următoarele
secţiuni de control:
- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova,
amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş
- secţiuni de ordinul II:
- pe canalul Mureş Mort –
amonte confluenţă râul
Mureş
- pe canalul Ier – la Turnu.
- Petriş
- Pârâul Mare - Dorgoş
Calitatea apelor de suprafaţă din
BH Crişul Alb este supravegheată prin
laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe
următoarele cursuri de ape:
- râul Crişul Alb - Gurahonţ,
Ineu, Vărşand
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
46
- Valea Băneşti – la
Hălmagiu,
- Valea Sebiş – la Sebiş şi
Prăjeşti
- Canalul Morilor – Vărşand
şi Seleuş
- Valea Hălmăgel – Sârbi
- Tăcăşele – Avram Iancu
- Negrişoara – amonte
Neagra
- Cigher – Zărand
- Musteşti – Bonteşti
- Gut – Şicula şi pădurea
Rovina
- Sodom – Seleuş
- Matca – Zărand
- Valea Nouă Chişer – Sintea
fermă
Calitatea apelor înregistrată în
secţiunile de supraveghere de pe
Crişul Alb
Râurile din bazinul hidrografic al
Crişului Alb se încadrează în clasele de
calitate I, II şi III după cum urmează:
v Indicatorii regimului de oxigen,
nutrienţi şi ioni generali, apele se
încadrează în toate secţiunile în limita
categoriilor a I-a şi a II-a de calitate.
v La grupa de indicatori
metale râurile se încadrează în clasele a
III-a şi a IV-a de calitate datorită prezenţei
ionilor cupru şi zinc, proveniţi din fondul
natural, precum şi din evacuările de la
exploatările miniere din zona Brad.
v La grupa de indicatori
toxice organice (micropoluanţi) râul se
incadrează în clasa a II-a datorită
prezenţei fenolilor, proveniţi din fond
natural.
Calitatea apelor înregistrată în
secţiunile de supraveghere de pe
râul Mureş
Calităţile fizico–chimice ale
râului Mureş se încadrează în clasa a II-a
de calitate, pe toată lungimea de 214 km
râu (datorită indicatorilor regimului de
oxigen, nutrienţi şi ioni generali). Din
punct de vedere biologic aceste secţiuni
se încadrează în clasa a II-a de calitate,
indicele de stare ecologică fiind de
clasa a II-a.
Canalul Mureş Mort se încadrează în
clasa a IV-a de calitate la indicatorii
chimici (regimul de oxigen, nutrienţi, ioni
generali), în clasa a IV-a la încărcarea
biologică, iar la stare ecologică este de
clasa a IV-a pe toată lungimea de 20 km.
Cauza degradării apei Canalului
Mureşul Mort este evacuarea apelor
uzate industriale de pe platforma
industriei alimentare NV şi a necurăţării
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
47
albiei canalului care este în administrarea
Regiei de Îmbunătăţiri Funciare.
Canalul Ier se încadrează în clasa
a III-a de calitate din punct de vedere al
indicatorilor fizico-chimici. Din punct de
vedere biologic, apele corespund clasei
a III -a de calitate, iar indicele de
încadrare ecologică este III.
Râul Petriş se încadrează în clasa a II-
a de calitate pe toată lungimea de 14 km,
starea chimică fiind B.
Pârâul Mare, pe toată lungimea de 18
km se încadrează în clasa a II-a de
calitate.
B. Apele subterane
Pentru supravegherea calităţii
apelor subterane freatice există pe
teritoriul judeţului Arad o serie de foraje
componente ale reţelei de supraveghere
naţională. La acestea se adaugă forajele
de supraveghere a fenomenelor de
poluare situate în raza surselor de poluare
a mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T.
pe lignit), precum şi unele fântâni situate
în jurul gropilor de gunoi ale municipiului
Arad.
Zona gropilor de gunoi este în
supravegherea A.P.M. deoarece, fiind
situată în intravilanul oraşului, creează
probleme deosebite de poluare, astfel:
- este infestat întreg freaticul din zonă cu
substanţe organice, amoniac şi azotat
mult peste CMA pentru ape potabile;
- în zonă, mai ales în perioada caldă a
anului se degajă mirosuri neplăcute, iar
concentraţia amoniacului în aer
depăşeşte de regulă CMA;
- în vecinătatea gropilor de gunoi, terenul
agricol şi păşunea sunt acoperite de
gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează
un aspect neplăcut şi duc la poluarea
solului.
Analizele efectuate din apa
freatică recoltată din fântânile din jurul
gropilor de gunoi, indică poluarea
acestora cu substanţe organice, azotaţi şi
amoniu.
Zona contaminată:
Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii
Fântâni
1 2 3
Legea458/02
pH,unit.pH
7.20 7.10 7.30 6.5-9.5
Oxidab.mg/l O2
1.18 0.79 1.41 5.00
Conduc.µS/cm
716 753 492 2500
NH4+
mg/l0.000 0.000 0.000 0.500
NO2-
mg/l0.465 0.006 0.005 0.500
NO3-
mg/l67.00 124.20 116.00 50.00
Zona contaminată:
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
48
Groapa de gunoi – str. Poetului
Fântâni
1 2 3
Legea458/02
pH,unit.pH
7.10 7.20 7.20 6.5-9.5
Oxidab.mg/l O2
3.14 1.97 3.14 5.00
Conduc.µS/cm
958 548 702 2500
NH4+
mg/l0.320 0.040 0.160 0.500
NO2-
mg/l1.060 0.038 0.013 0.500
NO3-
mg/l398.20 93.40 217.20 50.00
Monitorizarea calităţii apelor freatice
cuprinse în reţeaua de supraveghere
naţională se face de către filiala Arad a
Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele
situate în Bazinul hidrografic Mureş.
Monitorizarea forajelor de
supraveghere a fenomenelor de poluare
produse de o sursă de poluare se face de
către A.P.M. Arad.
Valoarea concentraţiilor de azotiţi,
amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de
control, din BH Mureş depăşesc în
general limita admisă prin STAS 1342/88
şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în
forajele amplasate în interfluvii în
apropierea localităţilor sau a zonelor
agricole unde se practică o agricultură
intensivă.
Monitorizarea calităţii apelor freatice
cuprinse în reţeaua de supraveghere
naţională se face de către filiala Oradea a
Direcţiei Apelor Crişuri.
Valoarea concentraţiilor indicatorilor
de calitate ai apelor subterane se
încadrează în general în limitele admise.
2.3. Calitatea solului
Calitatea solurilor reprezintă un
indicator relevant în operaţia de apreciere
a resurselor. Pentru a evalua potenţialul
natural al terenurilor agricole în vederea
folosirii lor raţionale, solurile au fost
împărţite în clase, tipuri şi subtipuri, în
funcţie de diferite criterii cum sunt:
troficitatea, cantitatea de
microorganisme, oferta ecologică,
capacitatea bioproductivă şi capacitatea
de protecţie, de fertilitate sau
productivitate ş.a. După criteriul
productivităţii, solurile s-au divizat în cinci
clase de pretabilitate.
Clasa de pretabilitate repezintă
aptitudinea terenului pentru o anumită
folosinţă agricolă cu randament optim.
Încadrarea terenurilor într-una din cele
cinci clase de pretabilitate se face în
funcţie de potenţialul productiv al
acestora
Evaluarea calităţilor pe clase
constă în identificarea şi caracterizarea
factorilor care limitează capacitatea
productivă.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
49
Repartiţia solurilor pe clase de
calitate
În cadrul judeţului Arad cea mai mare
pondere din totalul suprafeţei agricole
este ocupată cu soluri din clasa a III-a de
calitate (35,9% respectiv 183620 ha).
Din cadrul acestei clase fac parte
soluri afectate de diferiţi factori de
degradare (exces de umiditate stagnant,
argiloiluviere, salinizare şi alcalizare
secundară, etc.).
Repartiţia terenurilor pe clase de
calitate
Nr.crt.
Clasade
calitate
Suprafaţa(ha)
Procentdin totalulsuprafeţeiagricole
(%)
1 I 85774 16,72 II 79279 15,53 III 183620 35,94 IV 92577 18,15 V 70584 13,8
Terenurile din clasa I şi a II-a de
calitate ocupă o suprafaţă de 165053 ha
(respectiv 32,2 % din totalul suprafeţei
agricole a judeţului) apropiată de
suprafaţa terenurilor din clasa a IV-a şi a
V-a de calitate (163 161 ha, ce reprezintă
31,9%).
În cadrul judeţului Arad, repartiţia
solurilor pe categorii de folosinţă reflectă
repartiţia solurilor zonale şi intrazonale
corelate cu geomorfologia teritoriului
judeţului Arad.
În general, la repartizarea culturilor
pe soluri şi pe regiuni se ţine seama de
clasa de pretabilitate, inclusiv de
condiţiile de climă, de gradul de umiditate
şi de necesitatea rotaţiei culturilor,
precum şi de cererea pe piaţă a
produselor agricole. Factorii, care duc la
diminuarea sau chiar la distrugerea
diferitelor funcţii ale solului şi, prin
aceasta, la capacitatea productivă a sa,
sunt următorii: seceta, excesul de
umiditate, eroziunea solului prin apă,
eroziunea eoliană, sărăturarea,
compactarea solurilor, formarea crustei,
fertilizanţi–azot, fosfor, potasiu– lipsa de
microelemente, distrugerea solului prin
excavări, poluarea chimică, acoperirea
solului cu deşeuri, scoaterea terenurilor
din circuitul agricol.
Monitorizarea calităţii solului în
judeţul Arad se face în 27 puncte
amplasate pe întreg teritoriul, astfel încât
să acopere toate formele de poluare a
solului. Prelevarea probelor se face cu
frecvenţa anuală, pe două orizonturi
genetice.
Analizele analitice constau în
determinarea următorilor parametri de
calitate: pH, humus, potasiu şi fosfor
asimilabil, textură. În funcţie de tipul de
sol, reacţia acido-bazică a acestuia, se
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
50
mai determină: conţinutul de CO2,
aluminiu, suma bazelor schimbabile,
aciditatea hidrolitică, capacitatea totală de
schimb, azot nitric, azot amoniacal.
Rezultatele obţinute se încadrează în
limitele valorilor multianuale.
2.4. Calitatea fondului forestier
Vegetaţia se caracterizează prin
predominarea formaţiunilor zonale de
silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici,
chiar de stepă şi forestiere), a celor
azonale de luncă şi prin puternica
transformare antropică a vegetaţiei
naturale; numai 44% din teritoriul judeţului
este ocupat de o vegetaţie naturală
propriu-zisă, sau foarte puţin transformată
(aici se include fondul forestier, păşunile şi
fâneţele), restul 56% fiind transformată
foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie
de cultură 48% din totalul judeţului sau
alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din
suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai
mari în zona montană şi în dealurile
piemontane. Se recunosc următoarele
grupe de formaţiuni: carpineto-făgete,
goruneto-carpinete (care împreună ocupă
cele mai mari suprafeţe forestiere),
gorunete cu horsti, goruneto-cerete,
gârniţeto-cerete, goruneto-fagete, precum
şi asociaţii de pajişti secundare pe locul
fostelor păduri defrişate.
Fondul forestier
Fondul forestier cuprinde pădurile,
terenurile afectate împăduririi şi cele care
servesc nevoilor gospodăririi silvice-
terenurile pentru administrare silvică,
drumurile şi alte căi de acces în pădure,
apele şi talvegurile acestora din interiorul
pădurilor, terenurile pentru culturi
cinegetice şi piscicole, pepinierele silvice,
răchităriile, terenurile neproductive
trecute în fondul forestier.
În judeţul Arad, suprafaţa totală de
fond forestier, administrată de către
Direcţia Silvică Arad este de 124094 ha,
iar suprafaţa totală de fond forestier,
administrată de către Ocoalele Silvice
Private din judeţul Arad este de 58771,6
ha, reprezentate prin: O.S.Codrii Iancului
loc. Hălmagiu, O.S. Zărand loc.Târnova,
O.S. Dumbrava loc. Beliu, O.S.Codrii
Zărandului loc.Sebiş, O.S. Valea
Mureşului, loc. Bârzava, O.S. Lungu
Bălănescu, loc. Buteni. Cunoscând datele
mai sus menţionate, putem afirma că
judeţul Arad deţine o suprafaţă totală de
fond forestier de 182 865,5 ha.
Starea de sănătate a pădurilor
este urmărită prin Institutul de Cercetări
şi Amenajări Silvice din cadrul
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
51
Sistemului de Monitoring Forestier
organizat în România în concordanţă cu
metodologia comună adoptată de toate
ţările europene.
În cursul anului 2006, la nivelul
judeţului Arad s-au semnalat uscări ale
pădurii pe o suprafaţă de 13955 ha,
reprezentând doar păduri de foioase.
Fenomenul este în proporţie de 30% în
fază incipientă şi 70% în faza slabă de
uscare.
Rolul fizico-geografic al pădurilor şi
impactul silviculturii asupra naturii şi
mediului, se manifestă în variate
complexe moduri, printre care amintim:
conservarea formelor de relief şi
împiedicarea sau diminuarea proceselor
erozionale, ameliorarea continuă a
fertilităţii solurilor forestiere şi a celor din
apropierea pădurilor, păstrarea resurselor
de apă şi echilibrul hidrologic, protecţia
apelor minerale, protejarea unor obiective
economice amplasate pe versanţi, ori
zone expuse acţiunii unor factori
perturbanţi vătămători (zone aride şi
stepice, alunecări, avalanşe), protecţia
lacurilor hidroenergetice, acumulările de
apă potabilă etc.
Sub raport bio-geografic,
pădurile au exercitat şi vor exercita un rol
important atât prin capacitatea lor de a
găzdui o impresionantă diversitate
biologică, cât şi prin forţa de a influenţa
benefic biocenozele învecinate.
În concluzie, se poate afirma că
impactul silviculturii asupra mediului este
unul pozitiv, deoarece pădurile reprezintă
unica resursă de masă lemnoasă cu
alese însuşiri tehnologice, dar şi mijlocul
durabil şi inegalabil de protecţie şi
conservare a mediului fizic, biologic şi
social-uman.
2.5. Starea de conservare a
habitatelor naturale
În conformitate cu anexele din
Legea 462/2001 s-au identificat pe raza
judeţului Arad următoarele tipuri de
habitate, de importanţă naţională:
- pajişti sărăturate continentale;
- pajişti uscate;
- pajişti cu altitudine joasă;
- grote neexploatate turistic;
- păşuni împădurite;
- păduri tip Asperulo- Făgetum;
- păduri cu stejar pedunculat;
- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior;
- păduri panonice cu Qercus petraea
şi Carpinus betulus;
- păduri panonice cu Quercus
pubescens;
- galerii cu Salix alba şi Populus alba;
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
52
- păduri de Pinus sylvestris
În conformitate cu directivele
europene, respectiv Directiva Habitate
92/43/CEE, habitatele de importanţă
internaţională, identificate la nivelul
judeţului Arad, în cursul anului 2006, sunt:
- cod: 6110* comunităţi rupicole
calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-
sledion albi;
- cod: 6150 pajişti boreale şi alpine pe
substrat silicios;
- cod: 8220 versanţi stâncoşi cu
vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;
- cod: 9130 păduri de fag de tip Asperulo
- Fagetum;
-cod: 9160 păduri subatlantice şi
medioeuropene de stejar sau stejar cu
carpen din Carpinion betuli;
- cod: 9180* păduri de Tilio- Acerion pe
versanţi abrubţi grohotişuri şi ravene;
- cod: 91E0* păduri aluviale cu Alnus
glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno
Padion, Alnio incane, Silicion albae)
- cod: 91V0 păduri dacice de fag;
- cod: 91M0 păduri balcano panonice de
cer şi gorun;
- cod: 9110 păduri de fag de tip Luzulo-
Fagetum;
- cod: 9170 păduri de stejar cu carpen
de tip Galio- Carpinetum;
- cod: 91L0 păduri ilirice de stejar cu
carpen;
- cod: 91Y0 păduri dacice de stejar şi
carpen;
- cod:3130 ape stătătoare oligotrofe până
la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/ sau Isoëto Nanojuncetea;
- cod: 3150 Lacuri eutrofe naturale cu
vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition;
- cod: 3160 Lacuri distrofice şi iazuri;
- cod: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu
vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention;
- cod: 40A0* tufărişuri subcontinentale
peri panonice;
- cod: 6430 comunităţi de lizieră cu ierburi
înalte higrofile de la nivelul câmpiilor
până la cel montan şi alpin;
- cod: 6440 pajişti aluviale din Cnidion
dubii;
- cod:6510 pajişti de altitudine joasă;
- cod: 91F0 păduri ripariene mixte cu
Quercus robur, Ulmus leaevis, Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri;
- cod: 92A0 zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba;
- cod: 1530* pajişti şi mlaştini stătătoare
panonice şi ponto sarmatice;
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
53
Evidenţa ariilor naturale protejate
de importanţă judeţeană şi
naţională
Rezervaţii botanice
“Dosul Laurului” → se află în
custodia Direcţiei Silvice Arad şi are o
suprafaţă de 32,2 ha. Obiectivul de
protecţie este Ilex aquifolium;
“Poiana cu Narcise Rovina” → se
află în custodia Direcţiei Silvice Arad şi
are o suprafaţa de 0,1 ha. Obiectivul
principal protejat este narcisa - Narcissus
stelaris;
“Baltele Gurahonţ” → se află în
administraţia Primăriei Gurahonţ, are o
suprafaţă de 2,0 ha, iar obiectivul principal
protejat este Centaurea simonkaiana;
“Rezervaţia Păliurul” → se află în
custodia ONG Condor Club Arad, are o
suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivul principal
protejat este Paliurus spina cristi;
Rezervaţia Păliurului
Rezervaţii zoologice
“Balta Rovina” → se află în
administraţia privată S.C. Carpio S.R.L.,
are o suprafaţă de 120 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt Ciconia nigra,
Platalea leucordia, Haliaetus albicilla;
“Balta de la Şoimoş” → se află în
custodia ONG Condor Club Arad, are o
suprafaţă de 1,0 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt Emys orbicularis,
Unio pictorum, Planorbis sp., Limnea sp.,
Misgurnus fosilis;
“Stârcii cenuşii de la Sâc” → aflată
în custodia Direcţiei Silvice Arad, are o
suprafaţă de 17,8 ha, iar obiectivul
principal protejat este Ardea cinerea.
Rezervaţii speologice
“Pestera lui Duţu” → aflată în
custodia ONG Speowest Arad, are o
suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt colonii de
chiroptere din speciile Myotis m. şi
Rinolophus r.;
“Peştera Sinesie”→ aflată în
custodia ONG Speowest Arad, are o
suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt colonii de
chiroptere din speciile Myotis m. şi
Rinolophus r. şi fragmente osteologice de
Ursus spelaeus;
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
54
„Peştera cu Apă de la Moară”→
aflată în custodia Clubul de Speologie şi
Alpinism Liliacul Arad, are o suprafaţă de
5,0 ha, iar obiectivele principale protejate
sunt chiroptere din speciile Myotis m.
Rezervaţii paleontologice
„Locul Fosilifer Zăbalţ”→ aflată în
custodia ONG Condor Club Arad, are o
suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt Fosile de
gasteropode silivalve, din ponţianul
mediu;
Locul fosilier Zăbalţ
„Punctul Fosilifer Monoroştia”→
aflată în custodia ONG Condor Club Arad,
are o suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt Fosile de
gasteropode silivalve, din ponţianul
mediu;
Rezervaţii forestiere
“Rezervaţia Runcu - Groşi”→ aflată
în custodia Direcţiei Silvice Arad, are o
suprafaţă de 261,8 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt asociaţiile de
vegetaţie forestieră, cu arborete de vârste
între 100 şi 180 ani;
“Arboretele de Fag de la Râul Mic”
→ se află în administraţia Ocolului Silvic
Gurahonţ, şi are o suprafaţă de 165,5
ha, iar obiectivul principal de protecţie
este vegetaţia forestieră, cu vârste
cuprinse între 90 şi 160 ani, asigură jir de
calitate genetică superioară;
“Pădurea de Fag de la Archişel” →
aflată în administraţia Ocolului Silvic
Beliu, are o suprafaţă de 144,8 ha, iar
obiectivul principal de protecţie este
vegetaţia forestieră, cu făgete şi gorunete
de 70 - 210 ani, este un genofond
valoros;
“Pădurea de Stejar Pufos de la
Cărand” → aflată în custodia Direcţiei
Silvice Arad, are o suprafaţă de 2,10 ha,
iar obiectivele principale protejate sunt
asociaţiile de vegetaţie forestieră, cu
arborete de stejar pufos (Quercus
pubescens ).
Rezervaţii mixte
“Rezervaţia Dealul Mocrea” →
aflată în custodia Universităţii de Vest
“Vasile Goldiş”, are o suprafaţă de 107,2
ha, iar obiectivul principal de protecţie
este vegetaţia forestieră specifică unui
deal vulcanic, cu arborete
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
55
cvasigrădinărite, cu exemplare de arbori
seculare, 300 ani;
“Rezervaţia Bezdin - Prundu Mare”
→ rezervaţie inclusă în Parcul Natural
Lunca Mureşului, supravegheată de către
administraţia parcului natural, are o
suprafaţă de 654,9 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt: Nymphea alba,
Nuphar luteum, Nymphoides peltata,
Potamogeton natans, Salvinia natans,
Acuila pomarina, Milvus migrans etc
Nufărul Alb
“Rezervaţia naturală mixtă
Moneasa” → aflată în administraţia Ocolul
Silvic Sebiş – Moneasa, are o suprafaţă
de 6273,2 ha, iar obiectivele principale
protejate sunt apele termale din carst,
asociaţii forestiere valoroase;
“Rezervaţia de Soluri Sărăturate de
la Socodor” → aflată în custodia
Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, are o
suprafaţă de 95 ha, iar obiectivul principal
de protecţie este solul, cu profil alcalinizat,
salinizat, gleizat, cu concreţiuni de
carbonat de calciu lipsit de ghips;
soloneţuri luvice şi soloneţuri alcaline;
vegetaţia xerohalofilă;
“Măgura cu ghimpi de la Patârş” →
aflată în administraţia Ocolul Silvic
Lipova, are o suprafaţă de 111,7 ha, iar
obiectivul principal de protecţie este tipul
de staţiune şi de pădure, Ghimpele -
Ruscus aculeatus;
“Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi
Peştiş” → aflată în administraţia Ocolul
Silvic „Valea Mare”, are o suprafaţă de
470,9 ha, iar obiectivele principale de
protecţie sunt asociaţiile forestiere;
ghimpele - Ruscus aculeatus;
„Dealul Pleşa” → aflată în
administraţia Ocolul Silvic Sebiş –
Moneasa, are o suprafaţă de 290,6 ha,
iar obiectivul principal de protecţie este
ghimpele - Ruscus aculeatus şi vegetaţia
lemnoasă termofilă.
Rezervaţii ştiinţifice
”Arboretul Macea” → aflat în
custodia Universităţii de Vest “Vasile
Goldiş”, are o suprafaţă de 20,5 ha, iar
obiectivul principal de protecţie este o
gamă largă de specii, din ecosistemele
forestiere, plante ierboase/ lemnoase
exotice, exemplare seculare de arbori
etc.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
56
Arii de protecţie speciale
avifaunistice
„Pădurea Lunca” → este
administrată de Ocolul Silvic Criş, are o
suprafaţă de 2 ha, iar obiectivele
principale de protecţie sunt coloniile de
stârci cenuşii – Ardea cinerea;
Cuiburi de stârci
„Pădurea Socodor”→ este
administrată de Ocolul Silvic Criş, are o
suprafaţă de 3,1 ha, iar obiectivele
principale de protecţie sunt coloniile de
stârci cenuşii – Ardea cinerea;
2.6. Starea aşezărilor umane
2.6.1. Calitatea atmosferei
La nivelul judeţului Arad, calitatea
aerului este afectată cel mai mult în
municipiul Arad, aici fiind concentrată
aproape întreaga industrie a judeţului la
care se adaugă un trafic de autovehicule
deosebit de intens. În localităţile din judeţ,
sunt aceleaşi probleme, însă la scară
redusă, cauzate de traficul rutier şi unele
activităţi industriale cu potenţial poluator
(staţiile de mixturi asfaltice, activităţile din
balastiere şi cariere, în special transportul
produselor acestora prin localităţi, etc).
Poluanţii gazoşi, determinaţi din
atmosferă, cum ar fi dioxidul de sulf şi
dioxidul de azot, se încadrează în limitele
prevăzute de normativele în vigoare,
STAS 12574/88, concentraţia lor
nedepăşind concentraţiile maxim admise.
Singurul poluant a cărui concentraţie
depăşeşte frecvent concentraţiile maxim
admise este praful determinat ca pulberi
în suspensie.
Particulele prezente în atmosferă
sunt compuse dintr-o varietate largă de
materiale provenind din diferite surse.
Particulele conţin substanţe ce rezultă în
urma diferitelor procese industriale de
ardere sau sunt eliminate prin gazele de
eşapament, sunt importante de
asemenea şi particulele specifice
transportului, cum ar fi praful şi
suspensiile, particulele biologice şi praful
din construcţii.
Inventarierea emisiilor de pulberi la
nivelul municipiului Arad nu justifică
concentraţiile mari şi cu tendinţă de
creştere al acestui poluant. Din acest
motiv se vor enumera câteva posibile
cauze locale care conduc la poluarea cu
praf a municipiului Arad.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
57
În primul rând este de menţionat
particularitatea oraşului Arad, ca entitate
industrială urbană cu vechi tradiţii, a cărei
modernizare s-a făcut în urmă cu mai mult
de 100 de ani şi când problemele
ecologiei urbane nu se puneau cu atâta
acuitate. Câteva din particularităţile
oraşului care conduc în momentul de faţă
la imposibilitatea rezolvării decente a
problemelor de protecţia mediului în
general şi a poluării atmosferei în special
sunt:
- prin extinderea spre periferie
a oraşului, prin construcţia de mari
cvartaluri de blocuri, mari unităţi
industriale au ajuns să fie amplasate în
centrul oraşului ca de exemplu: CET pe
hidrocarburi, SC ASTRA – VAGOANE
SA, SC ARIS SA, ş.a.
- municipiul este străbătut de o
arteră principală de circulaţie, cu intrare
dinspre Nădlac şi ieşire înspre Timişoara,
care face imposibilă crearea unei zone
pietonale cu efect benefic pentru mediu şi
om;
- străzile perpendiculare pe
artera principală sunt înguste, cu clădiri
înalte, fără vegetaţie, intens circulate şi cu
o slabă ventilaţie care nu permit dispersia
poluanţilor în atmosferă;
- spaţiile verzi şi luciurile de
apă sunt foarte scăzute ca întindere faţă
de spaţiile construite şi cu tendinţe de
scădere prin construcţia haotică de
garaje pe spaţiile verzi, a unor clădiri
administrative, vile, staţii de benzină, etc.
La acestea se adaugă o serie de surse
locale neconvenţionale cu aport însemnat
la poluarea cu praf:
- sistemele de încălzire proprie
a locuinţelor cu lemne, cărbune,
motorină;
- starea proastă a drumurilor,
gropile din asfaltul drumurilor sunt
“depozite” favorite ale prafului;
- drumuri nemodernizate care
reprezintă 40 % din reţeaua de drumuri a
municipiului;
-salubrizarea necorespunzătoare a
oraşului începând cu numărul insuficient al
containerelor şi pubelelor, starea lor
necorespunzătoare şi nerespectarea
graficului de ridicare a gunoaielor. În acest
fel particule organice de natură vegetală şi
animală provenite din gunoaiele uscate
sunt ridicate şi transportate de vânt;
- activitatea de construcţii,
începând cu demolarea unor clădiri,
depozitarea materialelor de construcţii,
transportul materialelor, rezultate din
demolări sau a materialelor de construcţii,
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
58
care se face fără a se lua minimele măsuri
ce să împiedice poluarea aerului cu praf.
Acţiunea indirectă a prafului asupra
mediului se manifestă prin faptul că
favorizează formarea ceţii în bazinele de
aer ale centrelor poluate, constituind
nuclee de condensare pentru vapori din
atmosferă, de asemenea absoarbe
radiaţiile solare, reducând radiaţiile
ultraviolete şi calorice care ajung la
suprafaţa solului.
Pentru reducerea poluării atmosferei,
s-au realizat o serie de lucrări de
investiţii:
- darea în funcţiune a drumurilor de
centură pentru devierea traficului greu
înafara oraşului;
- supraînălţarea digurilor la halda de
cenuşă a CET-ului pe lignit pentru a
împiedica antrenarea cenuşii depozitate în
mediu;
- realizarea unui sistem de umectare a
cenuşii de pe haldă, pentru fixarea
acesteia, care funcţionează în perioadele
de întrerupere a activităţii CET pe lignit;
- introducerea automonitoringului de
mediu la CET pe lignit şi dotarea acestei
unităţi cu un analizor performant de gaze;
Rămân în continuare prioritare
pentru reducerea poluării atmosferei
următoarele:
- modernizarea drumurilor şi menţinerea
în stare bună a celor existente;
- optimizarea salubrizării oraşului;
- extinderea reţelei de gaz, pentru
eliminarea încălzirii locuinţelor cu
combustibili convenţionali (lemn,
cărbune, păcură);
- studierea posibilităţii de creare a unei
zone pietonale în centrul oraşului;
- extinderea sau cel puţin menţinerea
spaţiilor verzi în municipiul Arad.
2.6.2. Calitatea apelor
În judeţul Arad toate localităţile
urbane, oraşe şi municipiul Arad sunt
aprovizionate cu apa potabilă prin sistem
centralizat, din surse de profunzime.
Astfel distribuţia apei potabile se face în
mod continuu cu apă de calitate,
corespunzatoare din punct de vedere
sanitar, iar staţiile de tratare dispun de
laboratoare uzinale proprii în vederea
asigurării autocontrolului. Calitatea
sanitară a apei distribuită în scop potabil,
nu ridică probleme de sănătate publică.
În anul 2006 prin laboratoarele
proprii din localităţile judeţului Arad,
Autoritatea de Sănătate Publică a
prelevat un număr de 411 probe apă,
efectuându-se un număr de 2000 analize
fizico - chimice din care 202 au fost
necorespunzătoare şi s-au recoltat 618
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
59
probe pentru bacteriologie, efectuându-se
1680 analize, care au avut în totalitate
rezultate corespunzătoare.
2.6.3. Gestionarea deşeurilor
Aplicarea unui sistem durabil de
gestionare a deşeurilor implică schimbări
majore ale practicilor actuale.
Implementarea acestor schimbări va
necesita participarea tuturor segmentelor
societăţii: autorităţi publice locale şi
centrale, instituţii social-economice,
intreprinderi, şi nu îin ultimul rând
persoane individuale în calitate de
consumatori.
În conformitate cu angajamentele
asumate în Documentul de Poziţie au fost
transpuse în legislaţia naţională toate
directivele europene cu implicaţii majore
în domeniul deşeurilor.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate
activităţile de colectare, transport, tratare,
valorificare şi eliminare a deşeurilor.
Responsabilitatea pentru activităţile de
gestionare a deşeurilor revine
generatorilor acestora în conformitate cu
principiul “poluatorul plăteşte” sau după
caz, producătorilor în conformitate cu
principiul “responsabilitatea
producătorului”.
Organizarea activităţilor de colectare,
transport şi eliminare a deşeurilor
municipale este una dintre obligaţiile
administraţiilor publice locale.
Categoria deşeurilor municipale
include:
- deşeuri menajere generate
în gospodăriile populaţiei;
- deşeuri de tip menajer
generate în unităţi
economico-sociale;
- deşeuri din comerţ;
- deşeuri stradale;
- deşeuri din parcuri şi
grădini;
- nămoluri de la epurarea
apelor uzate orăşeneşti;
- deşeuri din construcţii şi
demolări.
2.6.4. Zgomotul
Zgomotul urban este produs în special
de circulaţia autovehiculelor mici şi mari
şi a tramvaielor.
Există şi alte surse de zgomot cum ar
fi barurile, discotecile şi mai puţin
instalaţiile tehnologice în mişcare pentru
care s-a realizat în general protecţie
antifonică.
O sursă atipică de zgomot pentru
oraşul Arad o reprezintă traficul feroviar,
având în vedere că un cartier al Aradului
este traversat de linia ferată Arad-
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
60
Timişoara. În prezent nu sunt montate
panouri antifonice de-a lungul căii ferate.
O sursă de zgomot în municipiul
Arad o prezintă nerespectarea vitezei pe
căile rutiere, iar trecerea (mai ales a
maşinilor grele şi vechi) peste
rezonatoarele montate în diferitele zone
produc depăşiri ale nivelului de zgomot
stabilit pentru tipul de arteră de circulaţie.
Prin programul de monitorizare al
zgomotului şi prin determinările efectuate
pentru diverşi agenţi economici, se
urmăreşte sistematic poluarea fonică
(tabel 8.3.4.1.) produsă de autovehicule în
zonele cu circulaţie intensă, nivelul de
zgomot din pieţe, restaurante în aer liber
(din Ştrandul Neptun), incinte industriale,
zone feroviare şi altele.
Poluarea sonoră în municipiul Arad
Măsurători de zgomot în anul
2006
Loculmăsurătorii
CMAdB
Maximamăsurată
(dB)
%Dep.
Pieţe, spaţiicomerciale,restaurateîn aer liber
65 76,4 29
Incintaindustrială
65 72,3 3,8
Zoneferoviare
70 75,6 50
Trafic 65-70 74,6 26
Locul măsurătoriiCMAdB
LeqdB
Calea Iuliu Maniu 70 72,2Intersecţia Podgoria 70 69,7P-ţa UTA 70 68,5Str. C. Brâncoveanu 65 64,9P-ţa Mihai Viteazul(Limită de incintă)
65 71,2
Din analiza tabelului se constată că în
general în majoritatea zonelor
monitorizate traficul produce un zgomot
peste limita admisă de normativele în
vigoare.
In ultima perioadă a anului 2006 în
municipiul Arad s-au montat pe arterele
de circulaţie intensă, în special cu trafic
greu, rezonatoare. În situaţia în care nu
se iau măsuri de reducere a vitezei de
rulare pe zonele respective, valorile de
zgomot măsurate sunt uneori mult peste
limita admisă pentru tipul de strată
considerat.
2.7. Starea de sănătate a
populaţiei în relaţie cu
calitatea mediului înconjurător
Efectele poluării aerului asupra
stării de sănătate
Principalele surse de poluare în Arad
sunt cele antropogene, legate de
combustie, de starea deplorabilă a căilor
rutiere şi de curăţenia necorespunzătoare
a localităţilor.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
61
Influenţa directă a poluării aerului
asupra sănătăţii populaţiei constă în
modificările ce apar în organismul
persoanelor expuse, ca urmare a
contactului lor cu diferiţi poluanţi
atmosferici. De cele mai multe ori,
acţiunea directă a poluării aerului este
rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi
prezenţi concomitent în atmosferă. Cei
mai reprezentativi poluanţi din atmosferă
sunt:
a) poluanţi cu acţiune iritantă:
- Pulberi (sedimentabile sau în suspensie)
ce acţionează la nivelul căilor respiratorii
care pot fi afectate de inflamaţii, rinite,
faringite, laringite, bronşite sau alveolite.
- Oxizii sulfului, au un grad mare de
solubilitate, produc iritaţii ale căilor
respiratorii, ce se traduc prin salivaţie,
expectoraţie, spasme şi dificultăţi in
respiraţie, care permanentizate duc la
apariţia bronşitei cronice.
- Oxizii azotului, produc la nivelul căilor
respiratorii blocarea mişcărilor cililor
epiteliilor brohice şi traheale. La nivel
sangvin, se combină cu hemoglobina
rezultând methemoglobina care impiedică
transportul oxigenului către ţesuturi.
- Substantele oxidante generate prin
acţiunea radiaţiilor ultraviolete asupra
unor produşi de ardere ai hidrocarburilor,
au efect iritant pentru căile respiratorii,
ceea ce facilitează suprainfecţiile cu
diferiţi germeni.
b) poluanţi cu acţiune asfixiantă:
- oxidul de carbon, se combină cu
hemoglobina dând carboxi hemoglobina,
generând fenomene de lipsă de oxigen
cu consecinţe dintre cele mai grave
asupra respiraţiei diferitelor ţesuturi şi
celule, ce se manifestă clinic prin dureri
de cap, ameţeli, somnolenţă, greaţă,
aritmii, etc.
c) poluanţi cu acţiune toxică
sistemică
- plumbul, poate pătrunde în organismul
uman pe cale respiratorie şi pe cale
digestivă. Acţiunea nociva a plumbului se
exercită la nivelul sângelului determinând
apariţia de anemii şi la nivelul sistemului
nervos, provocând rămânerea în urmă a
dezvoltării intelectuale la copii.
d) poluanţii cu acţiune fibrozantă:
- pulberile, determină o scădere a
elasticităţii pulmonare ca şi o reacţie la
corp străin, cu formare de ţesut nou în
jur, ce stă la baza apariţiei fibrozei.
e) poluanţi cu acţiune cancerigenă
- hidrocarburile policiclice aromatice se
concentrează în organism în condiţiile
unei expuneri prelungite.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
62
- arsenul, cromul, beriliul, cobaltul,
seleniul, azbestul sunt poluanţi anorganici,
prezenţi mai ales în mediile industriale.
f) poluanţi cu acţiune alergizantă:
- pulberile minerale, organice, gazele
(oxizi de azot, sulf, carbon) sau
substanţele volatile din insecticide,
detergenţi, mase plastice, medicamente,
produc rinite acute, traheite, astm sau
manifestări oculare sau cutanate.
g) poluanţi cu acţiune infectantă:
- sunt reprezentaţi de diverşi germeni
patogeni din atmosferă.
Efectele poluării apei asupra stării
de sănătate
Ca şi aerul, apa este un factor
indispensabil vieţii. In organisme ea
îndeplineste multiple funcţii, de la
dizolvarea şi absorbţia elementelor
nutritive, la transportul şi eliminarea
produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din
metabolism
In condiţiile poluării mediului,
calitatea apei folosită de populaţie poate
constitui un important factor de
îmbolnăvire, producând o serie de boli,
atât infecţioase cât şi neinfecţioase.
Boli infecţioase (epidemii - afectează un
numar mare de persoane sau endemii -
formă de îmbolnăvire care se găseşte
permanent într-o zonă):
a)bolile bacteriene
-febra tifoidă este determinată de
bacilul tific;
-dizenteria, produsa de Shigella sp.,
-holera, produsa de Vibrio holerae,
b)bolile virotice:
-poliomielita,
-hepatita epidemică
c)boli parazitare:
-amibiaza (dizenteria amibiană)
-lambliaza sau giardiaza
-strongiloidoza
-tricomoniaza
-fascioloza sau distomatoza
Boli neinfecţioase
-Intoxicaţia cu nitraţi
-Intoxicaţia cu metale: plumb , mercur,
cadmiu, arsen
-Intoxicaţia cu fluor
-Intoxicaţia cu pesticide, etc.
Monitorizarea apei potabile se face
riguros şi constant, după un program care
se consideră că acoperă toate zilele
anului. Numărul probelor recoltate de
ASP este în funcţie de: numărul
populaţiei aprovizionate cu apă potabilă
şi volumul de apă produsă şi livrată în
reţea (media zilnică).
Numărul îmbolnăvirilor cu HVA –
în 2005 în judeţul Arad a fost 29,2 / 100
000 locuitori şi se situează sub media pe
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
63
ţară – 38,3 la 100000 locuitori.
Anchetele epidemiologice efectuate nu au
evidenţiat implicarea apei în transmiterea
HVA.
Între anii 2004 – 2006 s-au înregistrat 4
cazuri de dizenterie.
Mentionăm că în judeţul Arad nu au
fost înregistrate epidemii hidrice.
In ce priveşte BDA această
afecţiune se declară numeric, în perioada
15.04-15.09 şi sunt diagnosticate, prin
laborator, doar cazurile internate.
Incidenţa cazurilor a fost în scădere în
2005 faţă de 2006, dar superioară mediei
pe ţară. Totuşi nu s-a putut stabili o
legătură între BDA şi transmiterea certă
prin apa destinată consumului, medicii
tratând direct manifestările fără a apela la
diagnosticul de laborator.
Efectele gestionării
necorespunzătoare a deşeurilor
asupra stării de sănătate
Cele mai grave efecte ale
managementului defectuos al deşeurilor
solide municipale sunt considerate
poluarea aerului şi contaminarea
rezervelor de apă de băut. Efectele se
răsfrâng, în cele din urmă, asupra
populaţiei, afectând fie direct, fie indirect
starea de sănătate a acesteia.
Eficacitatea pregătirii pentru eliminarea
deşeurilor solide municipale reprezintă
una dintre trăsăturile principale ale
mediului de locuit.
Problemele de sănătate sunt strâns
legate de calitatea proastă a locuirii şi
absenţa sau precaritatea serviciilor de
bază.
Impactul mediului de trai asupra
sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii
acesteia este relevat şi de indicatorul de
mediu constituit de deşeul solid.
Unele boli infecţioase şi parazitare
sunt în relaţie directă cu pregătirea
inadecvată pentru colectarea şi
eliminarea deşeurilor menajere. O groapă
de gunoi poate prezenta, de pildă, mai
multe probleme potenţiale pentru
protecţia şi sănătatea publică, dacă nu
este proiectată şi gospodărită
corespunzător:
- Eliminarea deşeului, mai ales în zone
deschise, atrage rozătoare, insecte şi
păsări, care, ulterior, răspândesc boli;
- Microbii patogeni pot fi direct inhalaţi
datorită vântului care transportă
contaminanţii cu granulaţie fină;
- Chimicalele toxice pot constitui riscuri
de îmbolnăvire.
Problemele de sănătate survin,
mai ales, în perioadele cu temperaturi şi
umiditate ridicate, cînd deşeurile solide
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
64
se descompun şi putrezesc cu
repeziciune.
Ecologizarea localităţilor judeţului
este parte integrantă a politicilor de
mediu, iar unele activităţi de igienizare a
acestora, între care cele referitoare la
eliminarea deşeurilor, intră sub jurisdicţia
mai multor instituţii ale administraţiei
locale.
Efectele poluării sonore asupra
stării de sănătate
Unul dintre cele mai importante
efecte ale poluării prin sunete îl constituie
reducerea capacitaţii auditive.
Sunetele puternice afectează eficienţa
celulelor receptoare din urechea internă.
Auzul poate fi temporar afectat.
Zgomotele puternice din mediul
înconjurător pot accelera disconfortul
auditiv. Zgomotul conduce la reacţii de
stres ale sistemului sangvin (presiune
sangvină, modificări ale frecvenţei bătăilor
inimii, contracţie a vaselor sanguine,
eliberare de hormoni de stres). În mod
involuntar aceste reacţii apar la un nivel al
presiunii acustice de peste 60 dB (A), pot
fi însă întâlnite şi la un nivel mult mai
scăzut al presiunii acustice, în funcţie de
existenţa precedentelor biologice
relevante sau a stării afective (supărare,
frică).
Tulburarea somnului, este un alt
efect al poluării fonice. Evitarea
problemelor legate de somn este o
condiţie importantă locuirii sănătoase. De
aceea, după cunoştinţele specialiştilor din
domeniu, nivelul presiunii acustice
echivalente din camerele de dormit nu
trebuie să depăşească in timpul nopţii
valori de 25 pân la 30 dB (A
2.8. Managementul deşeurilor
În judeţul Arad există un depozit
conform de deşeuri solide nepericuloase
aparţinând SC A.S.A. Servicii Ecologice
SRL. În prezent se află în faza de
obţinere a autorizaţiei integrate de mediu.
Societatea realizează o colectare
selectivă a deşeurilor industriale
nepericuloase:
• textile
• pilitură şi şpan de materiale
plastice
• absorbanţi, materiale
filtrante
•vopsele, cerneluri, adezivi şi
răşini
• piele
• cabluri
• sticlă, fibră de sticlă
• nisip de turnare
SC Polaris M Holding SRL a demarat
procedura de obţinere a avizelor pentru
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
65
construirea unei staţii de sortare deşeuri
cu capacitatea de 9 t/oră, amplasată în
zona CET, FN.
Deşeurile care vor fi sortate sunt:
• hârtie / carton
• folie plastic (LPDE)
• ambalaje plastic (HDPE)
• PET
•metale neferoase (doze de
aluminiu)
• metale feroase
• sticlă
Singurul mod de eliminare a deşeurilor
este depozitarea.
Depozite de deşeuri existente
Nr.
de
po
zit
e
urb
an
rura
l
Su
pra
faţă
pro
iec
tată
ha
Ca
pa
cit
ate
pro
iecta
tă
mii
mc
Nr.
loc
uri
dep
oz.în
loc
.
rura
len
ea
me
na
jate
9 - 45,3 2750 111
Din sinteza datelor pe judeţ rezultă:
- Existenţa a 9 depozite de
deşeuri de tip B nepericuloase.
- Suprafaţa totală ocupată este de
45,3 ha;
- Majoritatea acestor depozite, cu o
singură excepţie, depozitul ASA Arad sunt
neecologice, neavând dotările necesare
pentru protecţia mediului; capacităţile
sunt în curs de epuizare,
amplasamentele sunt improprii şi nu deţin
autorizaţie de funcţionare;
-Aceste depozite sunt amplasate
pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate
în general de către operatorii de
salubritate sau primării. Conform Planului
de implementare a Directivei de
depozitare a deşeurilor, aceste depozite
se vor închide eşalonat conform HG
349/2005.
-Pe lângă depozitele urbane
prezentate, în mediul rural mai există
locuri de depozitare a deşeurilor
neamenajate, care vor fi ecologizate
până în anul 2009. Au fost emise până în
prezent 47 de avize pentru închiderea
acestora.
In judeţ există un singur depozit
ecologic în funcţiune, Depozitul ASA Arad
Servicii Ecologice SA, construit cu acord
de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune
în anul 2004. Acesta este amplasat lângă
depozitul de zgură al CET Arad, la o
distanţă de 2,5 km de zona locuită.
Incinta de depozitare a deşeurilor,
compusă din 15 sectoare
(compartimente), are suprafaţă totală de
9,63 ha şi o capacitate totală de
depozitare de 1677800 m3 deşeuri solide
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
66
urbane şi industriale asimilabile. La
această dată sectoarele 1-3 sunt în cota
finală de exploatare fiind în funcţiune
sectorul 4.
Conform Planului Judeţean de
Gestiune a Deşeurilor aprobat, în judeţul
Arad sunt prevăzute a se construi o staţie
de transfer la Ineu şi 6 puncte de
colectare şi sortare în următoarele
localităţi: Pecica, Lipova, Bârzava,
Chişineu Criş, Sântana şi Sebiş.
În privinţa colectării selective a
deşeurilor, există 2 proiecte selectate pe
Programul Phare 2004 şi un proiect aflat
pe lista de rezervă a Programului după
cum urmează:
1. Sistem de gestionare a deşeurilor
menajere din zona turistică Lipova:
oraş Lipova şi comunele Ghioroc,
Păuliş şi Zăbrani
Proiectul cuprinde:
- 1 platformă transfer de 350 mp,
- 34 platforme de colectare pentru
Lipova,
- 35 platforme de colectare pentru
Ghioroc,
- 23 platforme de colectare pentru
Păuliş,
- 50 platforme de colectare pentru
Zăbrani,
Fiecare platformă are o suprafaţă
de 40,88 mp.
Tipuri de deşeuri colectate:
•deşeuri menajere
•PET
2. Colectarea selectivă a deşeurilor
în partea de nord - vest a judeţului
Arad – beneficiari: Consiliile Locale ale
comunelor Socodor, Grăniceri (Şiclău) şi
Pilu (Vărşand).
- 11 platforme de colectare în Socodor
- 12 platforme de colectare în Grăniceri
- 15 platforme de colectare în Pilu
Platformele de colectare au o
suprafaţă de 10 mp.
Punctul de valorificare situat în
Socodor (S = 620 mp) cuprinde:
- platformă de depozitare de 320 mp
- staţie de sortare de 300 mp
Tipuri de deşeuri colectate:
• hârtie / carton
• sticlă
• plastice
• metal din deşeuri de
ambalaje
3. ECO Ineu - beneficiari: Consiliile
Locale Ineu, Beliu, Craiva, Cermei,
Şicula, Seleuş şi Târnova.
Proiectul prevede:
- colectarea selectivă a deşeurilor
- o staţie de transfer
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
67
- o staţie de compost la Ineu
Tipuri de deşeuri colectate:
• deşeuri menajere
• PET
• hârtie / carton
•deşeuri metalice feroase şi
neferoase
• lemn
2.9. Zone critice din punct de
vedere al calităţii mediului
Zonele critice sub aspectul poluării
atmosferei sunt reprezentate de cele două
unităţi ale industriei energetice SC CET
Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi
de trafic.
• CET Arad pe lignit
Această unitate funcţionează cu
două cazane de abur industrial de 80
MW/h fiecare şi un cazan energetic de
403 MW/h.
Combustibilul folosit pentru
producerea de căldură şi energie este
lignitul şi gazul metan. Prin arderea
acestor combustibili, CET-ul pe lignit este
principalul poluator cu dioxid de sulf şi
oxizi de azot. Astfel, în anul 2006, 96,9
% din cantitatea totală de SO2 şi 12,5
% din cantitatea totală de NOx sunt
emise de acest agent economic.
Centrala electrotermică pe lignit
este amplasată în exteriorul oraşului, iar
pentru evacuarea noxelor există 2 coşuri
de fum, construite din beton cu
următoarele dimensiuni: cel de la cazanul
de abur industrial are o înălţime de 160
m, diametrul la bază 6 m şi la vârf 3,5 m,
iar cel de la cazanul de abur energetic
are înălţimea de 200 m şi diametrul
coşurilor la bază 19,5 m şi la vârf 11 m.
Pentru reţinerea pulberilor centrala este
dotată cu electrofiltre care au un
randament de reţinere de 99,6 % ceea ce
conduce la o poluare mult diminuată a
atmosferei cu astfel de particule solide.
O altă sursă de poluare este halda
de cenuşă şi zgură, care în special vara
produce poluarea aerului cu cenuşă
(pulberi) ca urmare a întreţinerii
insuficiente a digului de protecţie şi a
neumectării depozitului. S-au făcut
investiţii importante, pentru
supraînălţarea digurilor de contur a
haldelor de cenuşă şi pentru umectarea
haldelor pe timp de vară.
Cu toate aceste investiţii, sunt
perioade din an, în special vara, când se
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
68
produce antrenarea cenuşii, poluând
cartierul Aurel Vlaicu şi culturile agricole
din jur cu pulberi.
• CET pe hidrocarburi
Funcţionează cu 2 cazane
energetice de75 respectiv 57 MW/h şi un
cu 6 cazane de apă fierbinte de câte
116MW/h fiecare. Din aceste cazane nu
au funcţionat decât 4, restul au fost
scoase din folosinţă.
Această unitate este situată în zona
centrală a oraşului. Foloseşte pentru
producerea de energie electrică şi termică
gaz şi păcură cu un conţinut de sulf sub
1%. Ea constituie o sursă principală de
poluare, cu SO2 ,NOx şi pulberi, mai ales
că este amplasată într-o zonă centrală a
oraşului şi nu deţine nici un fel de instalaţii
de depoluare, fiind dotată cu 8 coşuri de
fum din metal cu o înălţime de 25 m.
Ambele centrale electrotermice,
aparţinând de S.C. Electrocentrale S.A.,
prin puterea termică a cazanelor, intră sub
incidenţa OUG 34/2001 şi a HG 541/2003.
Emisiile de SOx şi NOx nu se încadrează
în limitele prevăzute prin aceste directive.
În consecinţă, s-a întocmit Programul de
Reducere a Emisiilor de SO2 ,NOx şi
pulberi şi care prevede măsuri pentru
conformarea cu cerinţele directivelor,
constând în înlocuirea arzătoarelor,
realizarea desulfurării gazelor de ardere
şi monitorizarea emisiilor.
• Traficul auto
Are o pondere însemnată în
poluarea atmosferei, astfel: produce
27,10 % din cantitatea de CO emis, de
78,71 % din cantitatea de NOx emis şi
20,4 % din cantitatea de CO2 emis la
nivelul judeţului.
De asemenea traficul auto se face
răspunzător în mod indirect de cantitatea
mare de pulberi în suspensie înregistrată
în aproape toate determinările efectuate.
Astfel:
- mijloacele de transport ridică praful
de pe carosabilul nemăturat;
- mijloacele de transport “aduc” în
oraş pe roţi cantităţi mari de pământ
direct de pe câmp;
- din mijloacele de transport neetanşe
care transportă materiale de construcţii,
moloz din demolări, cereale, “rămâne” pe
carosabil o mare cantitate de praf.
Creşterea continuă a numărului de
autovehicule în general, duce la
creşterea cantităţii de poluanţi emişi pe
arterele de circulaţie.
Nu există momentan soluţii
convenabile pentru înlăturarea acestei
poluări, dar primăria trebuie să aibă în
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
69
vedere o mai bună fluidizare a circulaţiei
atât în zona centrală cât şi în cartiere.
Sub acest aspect trebuie ţinut cont
de faptul că deşi s-au dat în funcţiune
două tronsoane de şosele de centură,
sunt încă destule vehicule grele care
ajung în oraş producând atât o poluare
sonoră cât şi cu poluanţi specifici.
2.10. Accidente tehnice şi
poluări accidentale
În anul 2006 în judeţul Arad n-au
avut loc accidente majore de mediu ci,
doar două evenimente de mediu, după
cum urmează:
1. In data de 11.07.2006, în urma
sesizărilor cetăţenilor din zonă, s-a
constatat că are loc un incendiu la groapa
de gunoi de pe str. Câmpul Liniştii,
deponeu la care s-a sistat depunerea de
gunoaie, începând din luna octombrie
2003.
Incendiul s-a propagat pe aproape
toată suprafaţa de aprox 12 ha, iar fumul
degajat masiv, cu miros specific, s-a
propagat în zonele învecinate în funcţie de
direcţia curenţilor de aer, fiind resimţit
inclusiv în zona centrală a municipiului,
fapt care a produs disconfort locuitorilor.
Cauza declanşării incendiului a fost
autoaprinderea pungilor de gaz metan
format în masa deponeului, fenomen
datorat temperaturilor extrem de ridicate
din perioada respectivă.
La stingerea incendiului, au
participat pompierii militari, SC
SALUBRITATE SA, SC POLARIS M
HOLDING SA, SC ICIM ARAD SA, RAAC
Arad, SC PETROM SA, cu utilaje şi
personal. Aceste lucrări au fost
coordonate de Inspectoratul Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă.
2. In data de 23.07.2006, a avut
loc un incident cu un TIR înmatriculat în
Bulgaria (cap tractor BC 1452HC şi
remorca BC 7627EH ) şi care transporta
15.0075 tone mercur, ambalat in 435 de
recipienti metalici de câte 34.5 kg,
provenit din Spania, pentru OLTCHIM SA
Râmnicu Vâlcea, rezultatul fiind
deversarea de mercur din câţiva
recipienţi care nu au fost asiguraţi
corespunzător.
Mijlocul de transport a intrat în
ţară prin punctul de trecere a frontierei
Nădlac iî data de 21.07.2006, fără
respectarea prevederilor legislaţiei privind
substanţele periculoase, adică acest
transport de substante periculoase nu a
fost notificat, nu era prevăzut cu plăcuţele
indicatoare.
In 23.07.2006, în urma unui
control de rutină a poliţiei rutiere a fost
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
70
depistat TIR-ul menţionat şi care prezenta
scurgeri de mercur în zona în care era
staţionat.
Au fost alertate toate autorităţile
de catre dispeceratul ISUJ Arad, care s-au
prezentat la faţa locului, ulterior mijlocul
de transport a fost condus pe drumul de
centură din apropiere.
Au fost prezenţi reprezentanţii:
Poliţia Rutieră, IPJ Arad - AEST, ISUJ
Arad, ARR Arad, Garda de Mediu, APM
Arad, DRV Arad şi comisionarul vamal.
Au fost luate măsuri de
recuperare a mercurului scurs pe sol, iar
după desigilarea TIR-ului şi de pe
platforma acestuia, mercurul recuperat
fiind pus într-un recipient de plastic şi
acoperit cu pământ ( ulterior a fost
transvazat intr-un alt recipient mai mare (
tomberon ) care a fost încărcat în TIR).
Comisarii Gărzii Naţionale de
Mediu din cadrul Comisariatului Judeţean
Arad au luat legatura cu SC OLTCHIM SA
Râmnicu Vâlcea, care în cursul zilelor de
24 si 25.07.2006, prin delegaţii trimişi în
zonă, a asigurat preluarea mercurului,
reambalarea, stivuirea şi asigurarea
corespunzatoare a recipienţilor cu mercur.
TIR-ul a plecat cu destinaţia Râmnicu
Vâlcea în seara zilei de 25.07.2006, însoţit
de delegaţii beneficiarului.
În judeţul Arad nu s-au înregistrat
poluări ale factorilor de mediu cu caracter
transfrontier.
2.11. Educaţia ecologică:
aspecte şi imagini ale acţiunilor
de educaţie ecologică
Cu ocazia evenimentelor ecologice de
peste an, personalul din cadrul agenţiei,
organizeazǎ activităţi de educaţie
ecologică şi conştientizare a publicului, în
parteneriat cu autorităţile publice locale,
instituţii de invăţământ din judeţ şi O.N.G-
uri.
Principalele obiective ale
campaniilor de educaţie ecologică,
organizate de agenţie, în decursul anilor,
precum cunoaşterea şi conştientizarea
importanţei elementelor de mediu pentru
menţinerea echilibrului ecologic al
planetei, protejarea mediului de viaţă
acvatic şi terestru al specilor periclitate
din locuri cu apă dulce şi sărată, care
prezintă pericol de degratare, joacă un rol
important în conştientizarea societărţii
civile asupra necesităţii schimbării
comportamentului faţă de mediul
înconjurător.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
71
Ziua Mondială a Zonelor Umede -
2006
2007
15 martie – 15 aprilie – luna pădurii
2005
2006
2007
Ziua Mondială a Apei
2007
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
72
Ziua Pământului
2005
2007
Ziua Europeană a Parcurilor
2006
Ziua Mediului
2006
2005
Ziua Internaţională a stratului de ozon
2005
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
73
2006
Săptămâna mobilităţii europene
2004
2005
2006
Ziua Mondială pentru Reducerea
Dezastrelor Naturale
2005
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
74
2006
Ziua Internaţională a Zonelor Urbane
2004
2005
2006
ECOMEDIU
2004
2005
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
75
2006
Ziua Mondială a Drepturilor Omului
2004
2005
2.12. Instituţii şi organizaţii cu
atribuţii şi activităţi în
domeniul protecţiei mediului
Cele mai importante instituţii şi
organizaţii, care au obligaţii în domeniul
protecţiei mediului sunt:
-Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad
-Inspectoratul de Poliţie al Municipiului
Arad
-Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală Arad - Unitatea Fitosanitară
- Direcţia Silvică Arad
- Comisariatul Judeţean Arad al Gărzii
Naţionale de Mediu
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad
- Direcţia Apelor Crişuri-Oradea -
Sistemul Hidrotehnic Criş Alb
Independent Chişineu Criş
- Autoritatea de Sănătate Publică a
Judeţului Arad
- Secţia Drumuri Naţionale
- Direcţia Judeţeană de Statistică Arad
- Consiliul Judeţean Arad
- Primăria Municipiului Arad
- Instituţia Prefectului Arad
- Primăriile oraşelor: Chişineu Criş,
Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica,
Pâncota, Sebiş, Sântana
- Compania de Apă Arad
-Agenţi economici cu impact asupra
mediului
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
76
3. Obiective şi priorităţi în
domeniul protecţiei mediului
3.1. Obiectivele generale din
Planul Local de Acţiune pentru Mediu
- identificarea, evaluarea şi ierarhizarea
problemelor de mediu;
- îmbunătăţirea condiţiilor locale de mediu;
- promovarea conştientizării publicului şi
implicarea acestuia în elaborarea şi
implementarea programului;
- promovarea parteneriatului între
autorităţile locale şi alte sectoare ale
comunităţii;
- întărirea capacităţii instituţiilor locale în
administrarea şi implementarea
programelor pentru protecţia mediului;
- implementarea mai eficientă a legislaţiei.
3.2. Stadiul măsurilor prioritare din
Planul Local de Acţiune pentru Mediu
Nr. acţiuni
Termenepentruacţiuni R
ea
liza
te
Re
aliz
ate
îna
van
s
Încu
rsd
ere
aliz
are
Ne
rea
liza
te
To
tal
Până în2006
18 0 0 13 31
Mai marede 2006
0 1 0 108 109
Permanent 10 0 0 12 22Anual 4 0 0 3 7Bianual 4 0 0 0 4TotalacţiuniPLAM
36 1 0 136 173
3.3. Proiecte cuprinse în Planul
Local de Acţiune pentru Mediu
PLAM-ul nu cuprinde proiecte
concrete ci probleme sistematizate
pecategorii, care au fost prioritizate şi
pentru care s-au stabilit instituţii
responsabile cu implementarea, termene
de realizare şi obiective. Acestea vor sta
la baza elaborării unui portofoliu de
proiecte. În continuare sunt prezentate
problemele de mediu identificate la
nivelul judeţului, pe categorii şi în funcţie
de priorităţi.
Denumirea problemei
A. Cantitatea şi calitatea apei potabile
- Decolmatarea canalelor de desecare şi
irigaţii, a canalelor de transport Mureşel,
Ţiganca şi menţinerea rolului pentru care
au fost proiectate, prin supraveghere de
către administratorii canalelor, a
descărcărilor de ape uzate, în scopul
evitării poluării apelor de suprafaţă în
care debuşează, sau a freaticului în cazul
stagnării şi înfiltrării precum şi evitarea
septizării zonelor.
- Insuficienta extindere şi reabilitare a
reţelelor centralizate de distribuţie a apei
potabile în mediul rural şi urban
-Utilizarea unor sisteme neperformante în
captarea, transportul, tratarea si
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
77
distributia apei potabile în mediul urban şi
rural.
- Slaba dotare a uzinelor de apă cu
laboratoare şi aparatură pentru analize
- Monitorizarea calităţii apei din surse
individuale de alimentare cu apă în scop
potabil
- Necesitatea realizării de studii
hidrogeologice, puţuri de observaţie
dotate cu senzori
B. Degradarea calităţii apelor de
suprafaţă
- Deficienţele sistemelor de canalizare şi
epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în
special în localităţile cu sisteme
centralizate de distribuţie a apei potabile
- Nefuncţionalitatea şi lipsa de
performanţă a staţiilor de epurare, în ceea
ce priveşte tratarea apelor uzate
- Poluarea datorată depozitării
necontrolate a deşeurilor în zona
inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în
special a deşeurilor menajere şi a
rumeguşului
- Funcţionarea necorespunzatoare a
sistemelor de epurare a apelor uzate
industriale existente, (platforma industrială
a municipiului Arad –Indagrara)
- Deficienţele sistemelor de canalizare şi
epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în
special în localităţtile cu sisteme
centralizate de distribuţie a apei potabile
C. Degradarea solului şi apelor
subterane
- Scoaterea din circuitul natural a unor
importante suprafeţe de teren ocupate de
depozitele de deşeuri menajere urbane
sau rurale neamenajate corespunzător,
determinând poluarea solului şi a apelor
subterane
- Poluarea solului şi a apelor subterane
datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere
provenite de la batale
- Poluarea istorică a solului şi a apelor
subterane datorată activităţilor miniere,
metalurgice şi chimice
- Afectarea solului şi apelor subterane
datorită exploatărilor de balast din terase
şi exploatarea mineralelor utile în cariere,
lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară
exploatării
- Poluarea cu emisii rezultată din
activităţile industriale, în special datorită
extinderii zonei urbane locuite peste
unităţile industriale existente
- Existenţa unor suprafeţe importante de
terenuri supuse eroziunii: zona Dealurilor
Lipovei
- Exploatarea necorespunzătoare a
resurselor geotermale şi a apelor
minerale în judeţul Arad
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
78
D. Poluarea atmosferică
- Poluarea atmosferei datorată traficului
auto în aglomerări urbane - în special
traficul TIR precum şi subdimensionării
reţelelor de trafic rutier, lipsei sau
neutilizării şoselelor de centură,
neredirijării traficului greu în afara zonelor
urbane
- Poluarea atmosferei generată de
sistemele mari de ardere (LCP)
- Poluarea fonică datorată depăşirii
valorilor maxime admise la zgomot în
marile intersecţii urbane, absenţa
panourilor fonoabsorbante de-a lungul
căilor rutiere şi feroviare ce străbat
aglomerări urbane
- Ineficienţa sau inexistenţa sistemelor de
reţinere a emisiilor de noxe în atmosferă
în sectorul industrial
- Poluarea atmosferică rezultată din
neprotejarea suprafeţelor iazurilor de
decantare şi a haldelor de steril
- Generarea de mari cantităţi de praf
datorită transportului materialelor de
constructie în masini descoperite fără
asigurarea etanseizării acestora, ca şi
datorită multiplelor şantiere lipsite de
protecţie pe timpul demolărilor
- Poluarea atmosferei rezultată din
sistemele de încalzire şi preparare a apei
calde cu combustibili solizi sau lichizi
(încălzirea pe timp de iarnă în gospodării
neracordate la sistemul centralizat de
încălzire).
E. Gestiunea deşeurilor
- Sistem deficitar de gestionare a
deşeurilor spitaliceşti
- Sistem ineorganizat de colectare,
transport şi eliminare a deşeurilor
periculoase şi a pesticidelor expirate
- Management ineficient al haldelor de
steril de deşeuri radioactive
-Gestiunea necorespunzatoare a
depozitelor de zgură şi cenuşi provenite
din industria energetică – CET Arad
- Gestionarea necorespunzatoare a
deşeurilor provenite din industria de
preparare şi procesare a cărnii (cadavre,
mortalităţi din epidemii)
- Depozitarea necorespunzatoare a
deşeurilor şi exploatarea în condiţii de
risc a depozitelor de deşeuri menajere în
mediul urban şi rural
- Necesitatea realizării unor studiilor de
fezabilitate pentru staţiile de transfer şi
pentru identificarea soluţiilor d
edezafectare a rampelor de gunoi
închise, şi reintroducerea terenului în
circuitul natural
- Amenajari deficitare în punctele vamale
în vederea depozitării/eliminării
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
79
produselor care nu îndeplinesc cerinţele
de introducere în ţară.
- Depozitarea necorespunzatoare a
deşeurilor industriale nepericuloase, în
depozite industriale neamenajate
- Sisteme deficitare de colectare selectivă,
transport şi valorificare selectivă a
deşeurilor reciclabile
- Identificarea resurselor de finanţare
necesare pentru realizarea depozitelor
ecologice şi a staţiilor de transfer
F. Pericole generate de catastrofe /
fenomene naturale şi antropice
- Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi
a măsurilor administrative necesare
punerii şi exploatării în siguranţă a
obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu:
iazuri de decantare, depozite de
substanţe periculoase, tehnologii
periculoase învechite
- Amplificarea fenomenelor de viituri şi
inundaţii datorate insuficienţei
suprafeţelor împădurite sau exploatării
neraţionale a unor suprafeţe cu fond
forestier precum şi insuficienţei lucrărilor
de amenajare pe cursurile inferioare
- Afectarea mediului natural şi construit
datorita lipsei sau ineficienţei unor lucrari
hidrotehnice de protecţie împotriva
inundaţiilor
- Absenţa în anumite areale naturale sau
construite a lucrărilor specifice stabilizării
terenurilor supuse alunecărilor
G. Urbanizarea mediului,
transportul rutier şi feroviar
- Absenţa unei infrastructuri rutiere
adecvate pentru mijloacele auto în mediu
urban (căi de rulaj pentru mijloace auto,
piste de biciclete, spaţii de parcare)
- Suprafeţe insuficiente şi distribuţia
neuniformă a parcurilor publice, spaţiilor
verzi şi a zonelor de agrement în mediul
urban, neamenajarea corespunzătoare a
acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a
zonelor tampon.
- Necesitatea creării unor sosele de
centură pentru traficul rutier de tranzit în
localităţile urbane traversate de drumuri
europene şi naţionale şi redirijarea
exclusiv pe aici a traficului rutier greu
- Lipsa orientării spre mijloacele de
transport mai puţin poluante - exemplu
cele electrice, ca şi încurajarea
transportului în comun
- Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi
intraurbane şi periurbane existente
datorata modificării Planului Urbanistic
General prin Planuri Urbanistice Zonale
şi de Detaliu
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
80
- Insuficienţa sau absenţa sistemelor de
monitorizare a poluării chimice, fonice şi
fizice datorată traficului rutier si feroviar
- Inexistenţa unor spaţii tampon între zona
rezidenţială şi zona industrială în mediul
urban şi rural precum şi a perdelelor
forestiere pe perimetrul lor
- Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa
unui sistem regional GIS
- Impactul pe termen lung produs de
viitoarea autostradă Arad – Deva - Sibiu
H. Asigurarea stării de sănătate
- Monitorizare incoerentă şi lipsa unor
studii specifice relatiei mediu – sănătate
umană, în vederea cuantificarii efectelor
poluării factorilor de mediu asupra
populaţiei
I. Biodiversitate
- Degradarea mediului natural datorită
exploatării necorespunzatoare a fondului
forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor
referitoare la reâmpăduriri prevăzute de
codul silvic
- Administrarea ineficientă a ariilor
protejate de interes naţional şi lipsa
alocării de fonduri speciale acestui scop
- Slaba implicare a comunităţii şi a
administraţiei publice locale în protejarea
şi conservarea siturilor istorice, culturale şi
naturale
- Lipsa unei bănci de date, la zi, cu
inventarul speciilor rare şi a unei bănci de
seminţe
- Degradarea habitatelor şi periclitarea
speciilor ocrotite datorită lipsei
administraţiei Parcului Natural Lunca
Mureşului
- Scăderea efectivelor din fauna si flora
sălbatică prin practicarea braconajului
cinegetic şi piscicol, colectarea şi
comerţul ilicit cu plante şi animale
- Monitorizarea impactului dezinsecţiilor
efectuate în municipiul Arad
- Insuficienţa cercetării ştiinţifice
aplicative în monitorizarea sau
promovarea ariilor naturale de interes
naţional şi cunoaşterea biodiversităţii
locale
J. Educaţia ecologică
- Lipsa mecanismelor financiare şi a
facilităţilor fiscale care să susţină
dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor
comunitare în domeniul protecţiei şi
conservării mediului înconjurator
- Sistem educaţional ineficient în
domeniul protecţiei naturii şi educaţiei
ecologice, inclusiv al instruirii practice
- Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile
cu privire la legislaţia de mediu în
vigoare, drepturi, obligaţii şi
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
81
responsabilităţi, precum şi cu privire la
integrarea în structurile europene
- Colaborarea sporadică a administraţiei
publice locale, instituţiilor guvernamentale
descentralizate şi ONG-urilor cu activitate
şi atribuţii în domeniul protecţiei şi
conservării mediului înconjurător
- Gradul scăzut de implicare a societăţii
civile în problemele de mediu ale
comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor
active în domeniul mediului
- Definitivarea şi stabilirea cu claritate a
cadrului legislativ pentru luarea în
custodie a spaţiilor protejate.
K. Turism şi agrement
- Amenajarea inadecvată sau absenţa
dotărilor corespunzatoare din punct de
vedere igienico-sanitar şi a gestiunii
deşeurilor în zonele de practicare a
agrementului
- Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de
susţinere a turismului montan,
agroturismului şi a turismului cultural şi
ştiinţific
- Lipsa amenajărilor în zonele de
agrement periurban şi autorizarea
acestora pentru îmbăiere
- Practicarea turismului neorganizat
datorită absenţei normelor şi
regulamentelor specifice, respectiv
aplicării lor deficitare în ceea ce priveşte
administrarea potenţialului natural,
peisagistic şi de agrement
- Lipsa unui sistem obligatoriu de
întreţinere a marcajelor traseelor ( totul
prin ONG)
L. Capacitatea administrativă a
instituţiilor cu atribuţii in domeniul
protecţiei mediului înconjurator
- Insuficienţa perfecţionarii profesionale a
personalului angajat în instituţii,
organisme şi organizaţii cu atribuţii sau
activitate în domeniul conservării şi
protecţiei mediului înconjurator
- Resurse financiare, umane şi materiale
reduse a instituţiilor publice cu atribuţii în
coordonarea, controlul şi implementarea
Aquis-ului comunitar european în
domeniul protecţiei mediului înconjurător
- Comunicare/cooperare deficitară între
instituţiile publice, administraţia publică şi
agenţi economici cu atribuţii în
coordonarea şi controlul activităţii de
protecţie a mediului
- Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor
specifice aferente
- Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor
de monitoring integrat al calităţii mediului
- Delimitarea neclară a atribuţiilor unor
instituţii organisme sau organizaţii
abilitate la nivel local, judeţean sau
regional
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
82
- Posibile probleme de interes judeţean.
M. Incendierea voluntară a pajiştilor,
miriştilor sau a gunoaielor
N. Poluarea tranfrontieră
- Lipsa capacităţii de intervenţie în situaţia
unor poluări accidentale
- Inexistenţa unei reţele de supraveghere
a poluării atmosferice transfrontieră la
mare distanţă şi de provenienţă
transfrontieră
- Necesitatea creării unui centru de
cercetare şi supraveghere a calităţii apelor
Mureşului
O. Revizuirea practicilor de mediu
- Tratarea de către autorităţile locale a
aspectelor de mediu ca probleme
neprioritare
- Lipsa concurenţei în asigurarea
serviciilor publice şi slaba implicare pentru
concesionarea acestor activităţi
- Necesitatea pregătirii de strategii
financiare şi lobby pentru finanţarea
proiectelor de mediu
- Necesitatea implementării sistemelor de
management de mediu de către agenţii
economici şi autorităţile locale.
4. Perspective în domeniul
protecţiei mediului la nivel local
Pentru a îmbunătăţii calitatea mediului
la nivelul judeţului Arad, o serie de agenţi
economici au avut programate investiţii în
vederea conformării cu cerinţele de
mediu, scadente conform angajamentelor
pe capitolul 22 Protecţia mediului din
documentul de aderare la UE, au realizat
următoarele:
Ø Lukoil Downstream a investit 300.000
euro pentru realizarea a 1 braţ de
încărcare pe la partea superioară, 1
braţ de încărcare pe la partea
inferioară, conectare la URV la
staţia de depozitare benzină;
Ø Rafo Oneşti a investit 111 148 euro
într-un sistem de returnare a
vaporilor în autocisternă prin racord
flexibil la staţia de depozitare
benzină;
Ø CAI Curtici a investit 305 000 euro
într-o staţie de epurare şi
incinerator pentru deşeuri specifice
la combinatul pentru creşterea
animalelor;
Ø Binalia SA a investit 15 000 euro
pentru înlocuirea solvenţilor şi
modernizarea instalaţiei de
ventilaţie;
Ø Feroneria SA a investit 516 000 euro
pentru montarea de filtre absorbante
pentru reţinerea COV şi înlocuire cu
tehnologii curate;
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad
b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96
83
Ø CET SA a investit 6200000 euro
pentru modernizări în vederea
conformării plafonului de emisii;
Ø Primăria Arad a investit 4 006 469
euro în modernizarea staţiei de
epurare a apelor uzate din municipiul
Arad.
Acţiunile de educare şi informare a
publicului se vor concretizează prin
organizarea de simpozioane, expoziţii,
colocvii, consultări publice, mese rotunde,
târguri expoziţionale, concursuri, vizite de
studiu, activităţi practice, acţiuni educaţionale
desfăşurate în diferite unităţi de învăţământ,
etc., în funcţie de tematica abordată.
În afara campaniilor educative
prevăzute în calendarul ecologic, prin
intermediul compartimentului Relaţii cu
Publicul, societatea civilă va fi periodic
informată prin comunicate de presă
finalizate prin apariţii în mass –media
despre activităţile specifice ale agenţiei,
despre evenimente ecologice sărbătorite la
nivel naţional şi internaţional.
Cu ocazia marcării fiecărui eveniment
ecologic, cuprins în calendarul ecologic,
specialiştii APM Arad vor elabora şi tipări
pliante şi afişe, pe tema evenimentului
marcat, urmand a fi distribuite cetăţenilor.