Referat Legislatie-excludere Sociala
-
Upload
cristianmo -
Category
Documents
-
view
611 -
download
0
Transcript of Referat Legislatie-excludere Sociala
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 1/42
Universitatea „Ovidius” din Constanţa
Facultatea de Psihologie şi Stiinţele Educaţiei
Specializarea: Asistenţă SocialăAnul II
FENOMENULDE
EXCLUDERE SOCIAL Ᾰ
LEGISLAŢIA SECURIT ŢII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Ᾰ
PROFESOR: DUMITRU RADU
STUDENT: CONSTANTIN (GORGOS) GENOVECA
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 2/42
SEMESTRUL II
FENOMENUL DE EXCLUDERE SOCIAL Ᾰ
Dimensiuni ale excluderii sociale in Romania
Societatea romaneasca actuala este supusa unei eroziuni din ce in
ce mai ample, care genereaza aparitia unor categorii sociale vulnerabile.
Aceasta vulnerabilitate se inscrie pe o axa avand la un capat
supravietuirea la limita nivelului de trai, iar la celalalt capat marea
excludere sociala. Analiza contextului socio-economic din Romania poate
oferii o serie de explicatii in legatura cu acest fenomen.
In primul rand, situatia economica din Romania se confrunta in
ultimii ani cu o reducere continua a resurselor financiare. Acest fapt a
atras dupa sine cresterea drastica a ratei somajului si scaderea nivelului
de trai. In Bucuresti si in alte orase mari din tara, multi muncitori locuiau
in camine de nefamilisti sau cu chirie. Odata cu pierderea locului de
munca, unii dintre acestia si-au pierdut si locuinta si au ramas pe strada
neavand incotro sa se indrepte. Numarul acestora a devenit tot mai mare
pe masura ce, din alte zone ale tarii, vin alti someri atrasi de mirajul
marilor orase.
Pe de alta parte, scaderea nivelului de trai a dus la amplificarea
tensiunilor intrafamiliale, la cresterea numarului de divorturi, de separari,de persoane alungate din locuinta. Odata ajunse in strada, acele persoane,
care n-au posibilitati financiare sa lupte legal pentru a-si recapata
drepturile, sunt nevoite sa se resemneze in situatia respectiva. Dintre
acestia, situatia cea mai tragica o traiesc copiii, care sunt obligati sa faca
fata unei vieti deosebit de dure, lucru ce marcheaza profund negativ si
uneori iremediabil, dezvoltarea lor psihica si fizica.
2
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 3/42
Rezultatul acestor transformari este un tablou social dramatic.
Persoane tinere dezorientate, batrani insecurizati, o conflictualitatefamiliala tot mai accentuata. Caruselul schimbarilor sociale se invarte
prea repede pentru o parte a populatiei. Cei care nu se adapteaza sunt
aruncati undeva spre marginea societatii. Ruptura dintre generatii, lipsa
resurselor financiare si a spatiului de locuit provoaca uneori adevarate
tragedii familiale.
De ce este excluderea socială o problemă şi de ce trebuie să ne
preocupăm de acei indivizi care nu participă la activităţile fundamentale
ale societăţii ? - întrebări fundamentale ale creatorilor de modele sociale
sau ale celor care încearcă să le reformeze pe cele existente confruntate
cu grave probleme. Brian Barry se raportează la valori sau premise
ideologice ale sistemelor de politică socială pentru a evidenţia modelul
social capabil de a pune în acord dreptatea socială cu participarea
democratică. Tocmai de aceea, excluderea socială devine o problemă din
perspectiva democraţiei, ce poate fi interpretată din perspective multiple
cum ar fi cele ale sărăciei, caracterului politicilor sociale, acţiunii
individuale, drepturilor şi responsabilităţii. Una din cele mai acceptate
definiţii ale excluderii sociale impune trei condiţii în determinarea unei
situaţii ca fiind una de excludere socială; un individ este social exclus
dacă:
1. trăieşte ( geografic) într-o comunitate;
2. nu poate participa în mod normal la activităţile ce se defăşoară în
acea comunitate;
3. ar dori să participe dar este împiedicat de factori ce scapă
controlului acelui individ.
3
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 4/42
Brian Barry acceptă această definiţie dar consideră că punctul de plecare
a analizei unei situaţii de excludere este distincţia dintre excluderea
socială voluntară şi involuntarăi. De asemenea Brian Barry ne oferă două
motive pentru care excluderea socială se prezintă ca un fenomen social de
neacceptat. Mai întâi, excluderea aduce o atingere gravă solidarităţii
sociale generând o problemă dificilă pentru participarea politică
democratică. Societăţile lipsite de solidaritate socială se caracterizează
printr-un clivaj ce împiedică procesul de formare a unei majorităţi a
intereselor politice care să corespundă parţial şi cu cele ale indivizilor
excluşi din punct de vedere social. In asemenea condiţii, majorităţile politice ignoră , dacă nu oprimă minorităţile excluse sociale. Un al doilea
motiv pentru care excluderea socială nu poate fi acceptată este legat de
caracterul nedrept al acesteia pentru că ea este asociată în mod intrinsec
cu inegalitatea faţă de oportunităţi educaţionale sau de acces pe piaţa
forţei de muncă. În mod evident, sărăcia asociată cu cele mai frecvente
forme de excludere socială generează obstacole educaţionale; foametea şimalnutriţia, condiţiile de locuit precare, presiunile exercitate de familie
asupra copiilor pentru a munci şi aduce noi resurse financiare se instituie
în factori care vor limita accesul la oportunităţile educaţionale precum şi
performanţele acestora. Un alt aspect al caracterului nedrept al excluderii
sociale priveşte oportunităţile politice şi funcţionarea democratică a
societăţii întrucât acest fenomen împiedică indivizii să se angajeze înactivităţi politice cu excepţia momentelor electorale, fapt care are
consecinţe asupra culturii şi participării politice.
În analiza conceptuală a excluderii sociale se impune cu deosebire
contribuţia lui Amartya Sen. Autorul recunoaşte că ideea excluderii
sociale are legături conceptuale cu noţiuni bine înrădăcinate în literatura
consacrată sărăciei şi deprivării. Avantajul noilor abordări teoretice şi
practice din perspectiva excluderii sociale rezidă în plasarea acesteia în
4
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 5/42
contextul mai larg al ideii de sărăcie ca deprivare de capabilităţi, altfel
spus absenţa capacităţii de a duce o viaţă decentă la un nivel minim. În
sensul abordării excluderii sociale ca deprivare, Amartya Sen îl citează pe
Adam Smith care descrie pe cel deprivat de resurse ca o persoană ’’ care
nu poate să apară în public fără a se ruşina’’ . Un asemenea exemplu
evocă importanţa participării la viaţa comunităţii întrucât lipsa abilităţii
de a interacţiona cu ceilalţi este în sine un factor însemnat de deprivare.
Excluderea din domeniul relaţiilor sociale poate să conducă la situaţii
care limitează accesul la diverse oportunităţi. Excluderea de la
posibilitatea de a fi angajat pe piaţa muncii ori de la aceea de a primicredite – spre exemplu – poate genera sărăcia economică şi, mai departe,
lipsa unei locuiţe sau a unei hrăniri adecvate. Într-un asemenea context,
excluderea socială poate fi parte a deprivării de capabilităţi dar şi
instrumental o cauză a variatelor eşecuri de capabilităţi.ii Valoarea
conceptului de excludere nu rezidă în noutatea sa conceptuală cât în
influenţa sa practică de a atrage atenţia supra rolului caracteristicilor relaţionale în situaţia de deprivare. În analiza excluderii sociale, Sen
operează cu concepte precum excluderea activă sau pasivă ( printre
altele) ori diversitatea excluderilor sau politici de combatere a acestora.
El descrie excluderea activă ca fiind acea situaţie a unui emigrant sau
refugiat care nu primeşte un statut politic. Excluderea poate fi interpretată
ca pasivă atunci când deprivarea este determinată de procese sociale încare nu există o tentativă deliberată de a exclude persoane sau grupuri. În
acest sens, sărăcia şi izolarea generate de o economie nedezvoltată duc la
o excludere pasivă. Distincţia dintre excluderea pasivă şi cea activă are
consecinţe metodologice atât pentru analiza cauzală a acestui fenomen cât
şi pentru răspunsul politic pe care el îl presupune. În unele state, accesul
la drepturile economice, sociale sau de sănătate este rezervat doar
5
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 6/42
cetăţenilor lor, dar limitat pentru rezidenţii temporar. În acest caz, ne
aflăm într-o situaţie de excludere activă.
Contextul creat de condiţiile macro-economice în care o serie de grupuri
sunt în mod constant şi pentru o perioadă lungă de timp excluse de pe
piaţa muncii – tinerii şi persoanele mai puţin instruite –.
Politică şi acţiune socială
Existenţa unei crize profunde a sistemului securităţii sociale este
reflectată de dezbaterile ample determinate, printre altele, de tendinţele defragmentare juridică, profesională şi geografică a lumii muncii, precum şi
de caracterul intolerabil al discriminărilor şi disparităţilor existenţe în
plan social între diferitele categorii sociale. Rezultatul acestor dezbateri
se transferă în încercările de redefinire a contractului social şi a
contextului general social care ar permite eliminarea ameninţărilor
multiple la adresa coeziunii şi solidarităţii sociale.Semnificaţiile valorilor sociale europene sunt repuse în discuţie în
scopul degajării unei consens asupra muncii şi implicaţiilor sale asupra
modului de viaţă din societăţile contemporane, relaţiilor dintre bărbaţi şi
femei în domeniul socio-economic şi, în mod deosebit, asupra demnităţii
omului şi drepturilor sale de protecţie faţă de sărăcie, inegalitate şi
excludere socială.În spaţiul acestor discuţii, se remarcă două viziuni asupra lumii: o
fatalitate ce invocă un caracter ineluctabil al transformărilor economice
precum şi revenirea în forţă a unei atitudini ce consideră că tot ce este rău
în societăţile contemporane reprezintă o consecinţă a procesului de
mondializare.
Ambele viziuni denotă aceeaşi atitudine de abordare a schimbărilor
prin întoarcerea la vechi reflexe şi acţiuni, ignorând studiul acelor
6
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 7/42
mecanisme susceptibile de a reface legitimitatea politică subminată de
performanţele sociale scăzute.
Ieşirea din acest impas impune o înnoire a analizelor ce trebuie
focalizate pe consecinţele sociale legate de epuizarea unui anumit tip de
reglare economică, pe raporturile diferite ce trebuie construite între
economie şi societate sau pe mondializare. Karl Polanyi prezintă aceste
noi aspecte sub forma ‘’ unei noi mari transformări’’ ce cuprinde
afirmarea fără echivoc a societăţii deschise, dar şi erodarea faptului
naţional, dizolvarea comunităţii civice, difuziunea unui sentiment de
insecuritate, o decepţie în creştere şi un sentiment din ce în ce mai puternic de injustiţie ce alimentează un populism pervers.
Alături de inegalităţile sociale ‘’persistente’’ evidenţiate de
statistici, apar forme complexe generate de piaţa muncii şi criza
modelului familial ori de noile forme de violenţă. Luarea în calcul a
acestor noi inegalităţi impune o lărgire a dispozitivului de luptă,iar acest
fapt conferă un sens mult mai puternic imperativului egalităţii.
Fragilizarea statului bunăstării
Termenul de '' Welfare State'' este cel mai adesea utilizat pentru a
desemna organizarea democraţiilor moderne în scopul asigurării
protecţiei membrilor săi prin intervenţia politicilor publice. Statul bunăstării sau statul-providenţă are drept scop reconstrucţia unei egalităţi
reale dincolo de cea formală considerată a fi insuficientă precum şi
corijarea efectelor adesea dureroase ale pieţei prin mecanismele de
solidaritate. În acest sens se consideră că statul trebuie să compenseze,
direct sau indirect, efectele sociale ale unei logici strict economice
întrucât oamenii nu au numai calitatea de producători. Cei care nu pot
contribui la producţie din motive diverse legate de vârstă, sănătate sau
7
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 8/42
competenţe profesionale au dreptul la o compensaţie din partea
colectivităţii astfel încât fiecare cetăţean să dispună de condiţii materiale
de existenţă care să-i permită exercitarea efectivă a drepturilor prevăzute
în constituţiile moderne.
Acţiunea ''statului bunăstării sociale'' creează un mediu nou social
în care orice politică publică destinată unor grupuri particulare modifică
sistemul de relaţii din interiorul unui sub-sistem. Ea răspunde exigenţelor
actorilor care vor considera ca fiind legitimă intervenţia puterii publice
într-un sector al vieţii sociale prin enunţarea unui ansamblu de norme şi,
respectiv, alocarea unor resurse. O astfel de acţiune socială conduce sprecrearea unor organisme publice şi private însărcinate cu distribuirea
resurselor, controlul utilizării lor şi evaluarea consecinţelor acestora,
suscită un corp de ''gestionari'' şi clienţi sau beneficiari între care se
stabilesc tipuri specifice de relaţii şi organizează un spaţiu de interese,
solidarităţi şi rivalităţi.
Sursele structurale ale Statului bunăstării generale si privesc maimulte aspecte ale evoluţiei statului modern.
Mai întâi, instituţiile bunăstării îşi găsesc rădăcinile în efortul de a
construi o societate în care munca are un rol central şi bine definit.
Securitatea socială în acest context pare a fi preocupată doar de cei ce au
dificultăţi în intrarea pe piaţa forţei de muncă. Întrucât statul bunăstării a
fost de la început un stat naţional, filosofia dezvoltării acestuia a vizat promovarea solidarităţii naţionale ca parte a edificării statului. Apoi, de la
începuturi până în prezent statul bunăstării este preocupat de
managementul riscurilor astfel că asigurările constituie o schemă de
confruntare cu hazardul viitorului social. Această evoluţie este integrată
în modernitate datorită rolului acordat de indivizi noilor percepţii asupra
justiţiei sociale. In societăţile premoderne, evenimentele sociale negative
sau sărăcia erau interpretate ca un dat natural. În modernitate apare ideea
8
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 9/42
că viaţa social-economică poate fi controlată de factorul uman. De aceea,
spre deosebire de statul- protector care-şi asumase problema
reglementării violenţei şi securităţii, statul bunăstării generale îşi propune
să realizeze prosperitatea şi solidaritatea prin noile sale dimensiuni
concretizate de serviciile publice, politica socială şi politica economică,
aceasta din urmă înscrisă în perspectiva macro-economică fundamentată
de John Maynard Keynes. Statul bunăstării generale îşi extinde rolul său
economic transformând economia capitalistă într-o economie mixtă prin
faptul că elementele politicii economice se centrează pe politica
preţurilor, acţiunea asupra ratei dobânzii, angajarea unor cheltuieli publice în măsura în care ele implică o activitate economică, acordarea
unor subvenţii pentru sectoarele aflate în dificultate sau dezvoltare,
naţionalizarea sau preluarea unor cote mari de participare la capitalul
întreprinderilor.
Pe lângă creşterea sectorului public în economie, lărgirea misiunii
economice a statului se manifestă printr-o deplasare a masei bugetare sprecheltuieli specifice rolului statului de tip welfare, mărirea raportului
dintre cheltuieli publice faţă de produsul intern brut. Nivelul înalt al
cheltuielilor publice are drept corolar o presiune amplificată fiscală şi
parafiscală ce determină apariţia unui deficit curent în finanţele publice.
Începând cu deceniul al nouălea, dezbaterea asupra rolului social al
statului a evidenţiat un proces de acumulare semnificativă a unor concluzii negative faţă de consecinţele acţiunii statului bunăstării.
Sistemul progresiv de impozitare a veniturilor era considerat nestimulativ
din perspectiva investiţiilor. Prelevările obligatorii diminuează puterea
de cumpărare a micilor întreprinzători şi slăbeşte competitivitatea
întreprinderilor. În acest context, mulţi autori vorbesc despre existenţa
unui risc al posibilei rupturi dintre cei ce contribuie la finanţarea
sistemului politicii sociale şi cei ce beneficiază de programe sociale.
9
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 10/42
Contractul fondat pe justiţia distributivă este un fapt social fundamental,
numai că în atmosfera societăţilor individualiste apar puternice tensiuni
între cotizanţi şi beneficiari, între generaţii şi între activi şi inactivi de
aceeaşi vârstă.
Criticii sistemului de politică socială au scos în relief unele efecte
secundare ale funcţionării acesteia. Programele de protecţie socială cu
beneficiile şi serviciile specifice asigurate ar încuraja dependenţa celor
săraci sau a altor grupuri ţintă prin absenţa componentelor ce au drept
obiectiv construcţia unei atitudini active, de responsabilitate faţă de
evoluţia personală profesională. Apoi, amploarea politicilor sociale ar reprezenta sursa principală a uriaşelor deficite bugetare cu care se
confruntă statele cu o economie dezvoltată şi cu politici sociale bine
structurate. Succesele electorale ale Dreptei şi Centrului-Dreapta exprimă
punerea sub semnul întrebării a poziţiei Statului în societate şi
respingerea ‘’ solidarităţii mecanice’’ operată de fiscalitate sau a
soluţiilor de inspiraţie keynesistă ce leagă politica de relansare decreşterea salarială pentru a favoriza producţia naţională.
Societăţile dezvoltate contemporane se văd confruntate cu
simultaneitatea a două fenomene, inegalităţile şi excluderea socială. În
faţa acestei constatări, apar două teze; prima, dezvoltată de Etienne
Balibar şi Robert Casteliii, priveşte excluderea ca o formă extremă a
inegalităţii. Cea de-a doua aparţine lui Alain Touraine şi apreciază că atâtexcluderea cât şi inegalitatea reprezintă procese ce ţin de contexte diferite
ale spaţiului economico-social. Robert Castel încadrează raporturile
dintre excludere şi inegalitate pe o axă în care sunt reprezentaţi cei care
pot fi consideraţi ca integraţi, dar şi pe cei cu statut precar. Într-un astfel
de cadru se va accentua în mod logic o tratare dinamică a excluderii care
nu se va centra în mod exclusiv pe cei ce sunt excluşi, dar şi pe ceea ce se
10
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 11/42
petrece în amonte de acest fenomen, mai ales atunci cînd precaritatea
înclină spre excludere.
Acestei forme de abordare se opune aceea a lui Alain Touraine
pentru care cele două probleme nu au nimic în comun întrucât
inegalitatea şi excluderea răspund unor logici ce aparţin unor societăţi
diferite chiar dacă ele sunt suprapuse. Problematica inegalităţii are sens,
după Touraine, în societatea de producţie marcată de raţionalizare,
modernitate şi o bună conjuncţie între actor şi sistem. Problematica
excluderii este legată de avântul societăţii de piaţă, caracterizată prin
schimbare, strategie şi modernizare. În acest context apare o rupturăcrescândă între cerinţele sociale şi organizare, între actor şi sistem.
Excluderea nu este rezultatul faptului că societatea este punitivă, cum ar
spune Michel Foucault, ci dimpotrivă pentru că este permisivă întrucât
permite tuturor actorilor să câştige. Problema care se pune este aceea a
realizării justiţiei, cu alte cuvinte, a punerii în funcţiune a unor
mecanisme care să asigure reguli de joc şi un minim de justiţie.Ceea ce ne preocupă este nevoia unor criterii suficient de clare şi
operaţionale pentru a separa inegalităţile acceptabile sau justificabile de
cele care nu pot să facă acest lucru în vederea orientării acţiunii sociale.
Următoarea chestiune este aceea a tipului de principii; putem să ne
referim la un singur principiu cum ar fi cel al justiţiei aşa cum procedează
John Rawls iv
care va satisface condiţia universalităţii, dar care va aveaun caracter abstract sau ne raportăm la principii diverse, reflectate în
comunităţi particulare sau variabile în funcţie de natura bunurilor în
cauzăv. Luc Boltanski şi Laurent Thevenot îşi dau seama de
complexitatea vieţii sociale şi evidenţiază o multiplicitate de principii ce
constituie repere în viaţa practică dar şi în cea politică în raport cu o
‘’comunitate umană’’.
11
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 12/42
Michael Walzer scoate în evidenţă faptul că varietatea criteriilor de
justiţie se află în relaţie cu tipurile de categorii de bunuri. Bunurile
comerciale nu pot fi gestionate după aceleaşi principii ca şi bunurile ne-
comerciale sau politice. Teoria sa permite condamnarea excesului pieţei
prin diverse mijloace cum sunt normele de drept sau reguli care separă
domeniile sau prin invocarea necesităţii de a ‘’moraliza piaţa’’, fapt
adesea insuficient pentru a marca o schimbare semnificativă într-o
societate dominată de economic.
Preocupările sociale pentru definirea principiilor de dreptate sunt
legitime întrucât ele intervin în reglementarea raporturilor dintre indivizi,în conţinutul şi funcţionarea democraţiei, în orientarea politicilor
economice şi sociale. Principiile de dreptate constituie fundamentul
acţiunilor incluse în politicile de transfer social sau de repartiţie din
cadrul întreprinderilor ori în legitimarea programelor sociale. Politicile
publice nu pot fi imaginate fără pătrunderea în universul supoziţiilor şi
teoriilor tacite, în înţelegerea semnificaţiilor şi dimensiunilor unor valorisociale de bază cum ar fi libertatea, democraţia, egalitatea, participarea,
drepturile omului. Ele se instituie în variabile politice care vor defini
scopurile intervenţiilor sociale şi vor reflecta implicaţiile puterii asupra
politicilor sociale alternative.
Sistemele de protecţie socială operează într-un context nou, extrem
de complex, marcat de un individualism exacerbat ce genereazăinegalitate şi excludere socială. Ele nu au reuşit să prevină inegalităţile
sociale care au surse extrem de diverse şi sunt, fie produsul unor mutaţii
tehnice, juridice sau economice, fie un rezultat al amplificării
inegalităţilor structurale aşa cum se reflectă în venituri, cheltuieli,
patrimoniu, acces la cultură şi educaţie. Mulţi autori (printre care şi
Giddens) identifică drept cauză a inegalităţii tocmai slăbirea principiilor
de egalitate şi legitimarea culturală a deosebirilor socio-economice dintre
12
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 13/42
indivizi şi grupuri în ultimele decenii. De aceea, politicile egalităţii
şanselor sau cele de reducere a barierelor sociale se confruntă cu
următoarea dilemă: astfel de politici pot să fie în continuare globale din
punctul de vedere al eligibilităţii sau trebuie să se centreze pe grupuri-
ţintă (politici selective) operând discriminări pozitive în folosul
persoanelor aflate în dificultate.
În acest sens, soluţiile avansate pentru tratamentul inegalităţilor au
în vedere crearea unor condiţii care să permită o adevărată mobilitate
socială dar şi o negociere socială mai complexă care să ducă la o
redistribuire a rezultatelor expansiunii economice.Inegalitatea poate fi considerată ca o consecinţă a unui fascicol de
factori ce oferă o explicaţie globală a acestui fenomen în societăţile
contemporane. În cadrul acestora putem include absenţa sau inegalitatea
veniturilor, a patrimoniului, a locului de muncă, a unei normale
remunerări a muncii, a capitalului social, relaţiilor, sănătăţii, consumului,
locuinţei, timpului personal, meseriei, loisir-ului, mobilităţii sociale,libertăţii, calităţii vieţii. În relaţie cu inegalitatea, excluderea evocă
imposibilitatea de a accede la drepturi şi bunuri ca rezultat al
discriminării sau insuficienţei resurselor (venituri, instrucţie, relaţii
sociale), iar precaritatea semnifică fragilitatea într-un domeniu sau altul (
venit, locuinţă, sănătate, loc de muncă). Intr-o astfel de abordare este
posibilă o structurare mai apropiată de realitate a relaţiilor dintreinegalitate şi excludere socială.
Din perspectiva drepturilor economice, sociale şi politice cuprinse
în Declaraţia drepturilor omului adoptată de Adunarea Generală a
Organizaţiei Naţiunilor Unite în 1948 precum şi în alte documente
europene cu caracter social, unele tendinţe recente ce conduc la
fragmentarea pieţei muncii din punct de vedere juridic, profesional şi
geografic relevă incompatibilitatea dintre excluderea socială şi atributele
13
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 14/42
cetăţeanului social. Drepturile universale ar trebui să ofere o protecţie
eficace împotriva excluderii sociale şi să mobilizeze în acest scop politici
active în domeniul pieţei muncii, programe de formare profesională, o
reexaminare a noţiunii de salariat şi a legislaţiilor actuale cu caracter
social în vederea construcţiei unei protecţii sociale care să nu fie, în mod
obligatoriu, legată de statutul de angajat.
Inegalitate şi schimbare socială
Dincolo de analizele de politică socială, paleta largă a inegalităţilor sociale reprezintă o imagine a schimbărilor sociale. Astfel, deşi integrarea
femeilor pe piaţa muncii este mult mai pregnantă acum, cel puţin statistic,
faptul în sine nu conduce la dispariţia diferenţierilor dintre femei şi
bărbaţi în ceea ce priveşte salariul şi locul de muncă. În momentele de
criză economică ponderea femeilor în totalul şomerilor este superioară în
raport cu aceea a bărbaţilor, integrarea socio-economică a tinerelor absolvente pe piaţa muncii este mult mai dificilă, iar contractul de muncă
cu durată determinată este mult mai frecvent în angajarea femeilor.
Inegalitatea reprezintă spaţiul de întâlnire dintre accesul la un loc de
muncă, structurile de încadrare socială şi fenomene complexe cum ar fi
divorţialitatea sau disoluţia familiei. În scopul diminuării inegalităţii
femeilor în raport cu bărbaţii, legislaţia europeană îşi propune realizareaunor acţiuni pozitive în favoarea femeilor, afirmarea obligativităţii
negocierii statutului femeilor pe baza principiului egalităţii, dreptul de a
introduce recurs în mod colectiv în faţa tribunalelor muncii în situaţii
caracterizate ca discriminare faţă de femei. În '' Manifeste pour une
Europe sociale ''vi se afirmă fără echivoc faptul că diviziunea muncii între
bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte sarcinile domestice şi timpul petrecut
de acestea din urmă în cadrul căminului nu s-a schimbat prea mult ceea
14
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 15/42
ce conduce la o atenţie mai mare pentru elaborarea unor strategii care să
vizeze o compatibilitate mai mare între viaţa profesională şi imperativele
şi nevoile pe care le presupune munca menajeră, concilierea funcţiilor
profesionale şi parentale într-un model nou de diviziune a muncii în
domeniul angajării remunerate şi a vieţii de familie. O altă formă a
inegalităţii ce se manifestă pe piaţa muncii îşi are originea în diversitatea
contractuală ce determină un statut precar pentru unele categorii de
angajaţi. Aceasta înseamnă că piaţa muncii trebuie analizată în termeni de
deosebiri între persoane care au un loc de muncă şi persoane neangajate
şi, de asemenea, în funcţie de diferenţe între grupuri de salariaţi în cadrulcărora unii au contracte atipice cu durată determinată. Apare astfel, o
protecţie inegală a angajaţilor care nu sunt utilizaţi potrivit
reglementărilor legale ce privesc aspectul folosirii depline a forţei de
muncă.
Există apoi caracteristici geografice care ilustrează forme inegale
de acces la diversele servicii sociale. Statisticile actuale arată faptul că o prezenţă mai accentuată a persoanelor cu statut social precar în unele
colectivităţi se asociază cu o structură mai puţin diversificată a acestor
servicii în plan teritorial Faptul este explicabil prin diferenţele de
fiscalitate de la o colectivitate la alta, zonele mai puţin echipate solicitând
o contribuţie financiară mai redusă din partea locuitorilor. Inegalităţile
geografice constituie astfel una din dimensiunile majore ''a matriceimoderne a inegalităţilor'' potrivit unei expresii care aparţine lui Jean-Paul
Fitoussi şi Pierre Rosanvallon. Inegalităţile geografice se asociază cu
inegalităţi de acces la serviciile financiare ce pot influenţa profund
posibilităţile de investiţii personale mai ales în domeniul educaţiei şi
locuinţei, cu inegalităţi de acces la echipamente publice, la diverse forme
de transport. Inventarul inegalităţilor se poate lărgi în funcţie de natura şi
intensitatea acestora, de probabilitatea cumulării lor în cadrul anumitor
15
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 16/42
populaţii. In final, multiplicarea formelor de inegalitate ridică problema
redefinirii egalităţii, principiu fundamental pentru funcţionarea societăţii
precum şi pentru înţelegerea coeziunii acesteia.
Potrivit opiniei exprimată de Amartya Sen în '' Inequality
Reexamined '', ideea egalităţii se raportează la două categorii diferite de
diversităţi, eterogenitatea fiinţelor umane şi multiplicitatea variabilelor ce
definesc o situaţie egalitară. De aici rezultă preocuparea de a stabili
variabila de referinţă, întrucât egalitatea este un concept multidimensional
ceea ce înseamnă că este posibilă manifestarea unei egalităţi într-un
anumit cadru dar şi apariţia, într-un alt context social, a unor inegalităţispecifice unor indivizi şi grupuri sociale.
Diagnoza excluderii
Diverse rapoarte ale politicilor naţionale impotriva excluderii
sociale produse de Observator si Comitetul Economic şi Social indicănevoia de a înţelege excluziunea socială ca rezultat al interacţiunii dintre
factori structurali multidimensionali şi dinamici precum şi necesitatea
identificării precise a factorilor de intervenţie cu scopul de a găsi
indicatori capabili de a ne permite design-ul şi intervenţiile practice
pentru combaterea acesteia.
Datorită naturii sale, fenomenul excluziunii sociale trebuie înţelesca fiind determinat de factori diferiţi în grade diferite; ei se combină într-
un proces complex astfel încât drumul de la incluziune la excluziune
poate să aibă un profil specific în funcţie de combinaţiile reale de factori.
De aceea, nu putem înţelege excluderea în termeni de fiind sau nefiind
exclus în mod absolut şi care operează în toate situaţiile potrivit unui
singur model ci trebuie să-l considerăm ca pe un proces ale cărui efecte
16
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 17/42
vor fi extrem de diverse datorită factorilor, intensităţii lor şi rezistenţei
contextului social al excluziunii.
Situaţiile de excludere
Datorită caracterului său multidimensional, excluziunea socială
este un proces cu stări şi grade diferite, de la un grad mare de includere
până la excluderea absolută. In acest fel drumul de la incluziune laexcluziune poate fi urmărit într-o măsură mai mare sau mai mică în
funcţie de combinaţiile de situaţii. Putem vorbi astfel de excludere ca de
un itinerar.
Întrucât în orice itinerar există secţiuni mai periculoase decât altele, fie
datorită drumului ca atare ( procese vitale ) fie condiţiilor drumului
( procese socio-economice ) este necesar să înţelegem excluderea nu ca pe un rezultat final ci ca pe un proces cu mai multe zone: zona de
includere, zona de vulnerabilitate şi cea de excludere
Principalii factori din itinerarul includere - excludere
Tipul de factor Factori de excludere Factori de includereOcupare a forţei de
muncă
Subutilizarea forţei de
muncă
Muncă temporară
Muncă precară
Absenţa securităţii
sociale
Angajare stabilă
Condiţii bune de
angajare
Experienţa de muncă
Economic Venit insuficient
Venit neregulat
Venit suficient
Venit regulat
17
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 18/42
Absenţa venitului
Îndatorarea
Condiţii precare de
locuit
Absenţa locuinţei
Surse alternative de
venit
Condiţii acceptabile de
Locuit
Acces reglementat la
sisteme de locuitCultural Apartenenţa la
minorităţi etnice
Bariere lingvistice
Apartenenţa la grupuriexcluse
Analfabetismul
Nivel educaţional
scăzut
Stigmatizare
Nivel bun de instrucţie
Calificări cerute de
piaţa muncii
Acces la activităţi deformare profesională şi
recalificare
Personal Vârstă
Sex
Handicap fizic sau
mental Boală
Consum de droguri
Capacitate personală şi
iniţiativă
Calităţi personale
apreciate social
Sănătate puternicăRelaţionare Absenţa legăturilor de
familie
Absenţa reţelelor desprijin social
Mediu degradat
Izolare geografică
Suport familial
Reţele sociale puternice
Rezidenţă într-un
mediu de expansiune
Integrare teritorialăDinamism vital Fragilitatea încrederii,
identităţii şi stimei de
Încredere
Stima de sine
18
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 19/42
sine;
Teamă, nesiguranţă,
insecuritate,
descurajare, absenţa
motivaţiei.
Fatalism, absenţa
perspectivei, grad înalt
de frustrare:
confruntare, violenţă,
pasivitate
Securitate,
Dorinţa de afirmare
Motivaţii puternice
Optimism
Iniţiativă
Dinamism structural Criza ocupării forţei de
muncă
Criză economică
Recesiune economică
Politici agresive
neoliberale
( deficit social
neoliberal)
Dereglementare statală
Lipsa protecţiei sociale
Stabilitate economică
Creştere economică
Crearea de locuri de
muncă
Politici sociale
Protecţie socială
Redistribuirea
resurselor
Rol activ al Statului în
problemele sociale
Influenţa reciprocă a diferiţilor factori produce itinerarii diferite cu
influenţe ale ambilor factori – de excludere şi includere – legaţi de
19
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 20/42
condiţii particulare ale indivizilor precum şi de circumstanţe ale
contextului social, economic ori cultural.
De exemplu, un nivel bun de calificare şi o structură a personalităţii
cu motivaţii puternice operează în principiu ca un factor de includere şi
de ’’ empowerment’’ în utilizarea posibilităţilor de angajare pe piaţa
muncii; cu toate acestea, în anumite momente alţi factori critici mai mult
legaţi de contextul economic pot exercita influenţa lor, spre exemplu mai
puţine oportunităţi ale ’’ calităţii’’ utilizării forţei de muncă feminine şi
tinere într-o perioadă specifică de evoluţie a sistemelor de producţie.
Rezultă că riscul nu depinde numai de intensitatea unui factor ci şi derezistenţa întâmpinată astfel că acelaşi eveniment produce efecte
nesemnificative asupra unor indivizi şi reale catastrofe în viaţa altora.
Fenomenul excluderii asociază trei vectori: sistemul, contextul şi
subiectul.
Sistem Context Subiect
Factori legaţi de
muncă
Factori economici
Dinamism structural
Factori culturali
Factori relaţionali
Factori personali
Dinamism vital
Diagnoza socială în domeniul excluderii este extrem de complexă datorită
intersecţiei dintre factorii care configurează situaţiile de excludere. Este
necesar să utilizăm o metodologie capabilă să reflecte juxtapunerea
factorilor care creează excluderea şi compensarea situaţiilor de excludere:
1. există factori diferiţi în compoziţia excluderii astfel încât este
necesar să îi clasificăm;
2. factorii identificaţi se prezintă în grade diferite;
20
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 21/42
3. ei se plasează pe diferite puncte ale itinerariului ceea ce
înseamnă că trebuie să-i localizăm.
4. Putem clasifica diferiţii factori care configurează situaţiile de
excludere ca factori declanşatori, promotori ori de inhibiţie şi
factori de prevenţie or permisivi
Factorii declanşatori sunt cei de ocupare a forţei de muncă şi cei
economici. Majoritatea specialiştilor consideră că prezenţa sau absenţa
locului de muncă şi mărimea venitului constituie principala barieră în faţa
excluderii sociale
Factorii promotori ori de inhibiţie sunt cei care întăresc sau reducefectele exclusive ale factorilor declanşatori. Ei sunt cei culturali,
personali şi de relaţie.
Factorii de prevenţie sau permisivi sunt cei care favorizează sau nu
procesul de incluziune ori excluziune. Aici intră dinamismul vital şi
dinamismul structural.
Clasificarea factorilor care intervin în procesele de excludere ne aratăfaptul că aceştia au un dublu efect, pozitiv ori negativ
Factori declanşatori
Inserţie profesională stabilă sau fixă Şomaj, subutilizare, muncă temporară,muncă precară
Venit constant Venit de bază, venit insuficient, venit
neregulat, îndatorare, absenţa
venituluiLocuire Condiţii neconforme cu standardele
de locuire sau lipsa locuinţei
Factori promotori ori inhibitori
21
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 22/42
Culturali
Integrare culturală Apartenenţa la minorităţile etniceProfil cultural acceptat Apartenenţă la grupuri excluse,
stigmatizare Nivel bun de instrucţie Analfabetism, absenţa educaţiei,
bariere lingvistice
Personali
Tânăr adult sau adult Vârstnic
Bărbat FemeieBună sănătate Handicap fizic sau mentalFără dependenţă faţă de vreo
substanţă
Dependenţă de substanţă
Relaţionali
Suport familial Absenţa legăturilor de familieReţea socială relaţională Absenţa reţelei de suport familialIntegrare teritorială Mediu degradat, izolare geografică
Factori permisivi ori de prevenţie
Dinamism vital
Încredere, securitate, stima de sine Fragilitatea încrederii, identităţii şistimei de sine: teamă, nesiguranţă,
descurajare, neputinţă,lipsa
motivaţieiDorinţa de împlinire, o motivaţie
puternică, optimism, iniţiativă
Fatalism, lipsa perspectivelor, nivel
înalt de frustrare: confruntare,
violenţă, pasivitate
22
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 23/42
Dinamism structural
Stabilitate economică, creştere
economică, producerea locurilor demuncă
Criza locurilor de muncă, criză
economică, recesiune economică -
Politici sociale, protecţie socială,
redistribuirea resurselor, rol activ al
statului în aspectele sociale
Politici neoliberale agresive,
privatizări -
Este important de subliniat faptul că acesta este un instrument pentru
diagnoză o metodologie care ne ajută dar nu ne scuteşte de consideraţiile
proprii profesionale. In orice caz, valoarea diagnozei excluderii permite
descoperirea factorilor care sunt deficitari, prioritizarea factorilor în
momentul intervenţiei.
Reducerea inegalităţilor
Discuţia destul de animată la acest sfârşit de secol şi care
antrenează sociologi şi economişti de prestigiu se centrează pe
problematica reducerii inegalităţilor sociale astfel încât acestea să nu intre
in conflict cu bazele politice, morale şi culturale ale democraţiei.
Regândirea politicilor economice şi sociale impune analiza principiilor de
justiţie socială. Dincolo de expresiile referitoare la egalitatea de tratamentsau egalitatea şanselor, problema care se pune este aceea a
compatibilităţii dintre natura şi extensiunea inegalităţii şi ideea de justiţie
socială a cărei garant este Statul - Providenţă. Tezele lui John Rawls au
adus o nouă lumină asupra relaţiilor dintre libertate, egalitate şi justiţie.
Raportat la liberalismul tradiţional, John Rawls se distinge prin
fundamentul contractualist al teoriei sale. El insistă mai ales peconsideraţia şi respectul egal pentru toate persoanele indiferent de poziţia
23
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 24/42
lor şi afirmă necesitatea etică a unei structuri sociale care să garanteze
demnitatea fiecăruia din membri săi, mai ales, prin intermediul unui drept
fundamental la un ajutor social.vii
Teoria justiţiei ca echitate comportă totuşi o serie de ambiguităţi care
limitează capacitatea de a reduce inegalităţile. Ea presupune faptul că nu
există nici o contradicţie între lupta concurenţială din domeniul economic
şi respectul unui acord social fără conflicte sau raporturi de forţă. Ea
conservă principiul unei separaţii între câmpul economic şi cel social şi
legitimează ideea unei legături între inegalităţile sociale şi eficacitatea
economică fără a analiza compatibilitatea dintre aceste inegalităţi şiegalitate.
John Rawls consideră că o teorie a dreptului trebuie să aibă fundamente
politice, fapt ce conduce la definirea justiţiei ca echitate. La rândul său,
echitatea nu poate fi concepută decât ca un rezultat al combinării
principiului libertăţii cu cel al egalităţii, proces care prezintă unele riscuri
întrucât atât libertatea cât şi egalitatea pot conduce în direcţii diferite.Soluţia oferită de Rawls asociază libertatea, care are rol preponderent faţă
de alte principii, cu egalitatea. El nuanţează răspunsul prin interpretarea
egalităţii din perspectiva şanselor şi trasează în acelaşi timp obligaţia
libertăţii de a reduce inegalităţile. Viziunea individualistă asupra actorilor
combinată cu una politică a societăţii în care indivizii îşi orientează
acţiunile spre avantaje raţionale prin cooperare plasează autorul pe liniacontractului social. Alain Touraine identifică în această construcţie
teoretică un rol important al dreptăţii care este chemată să medieze
eventualele conflicte prin compromis şi mai puţin prin consens, fapt
dificil de realizat în practică dacă avem în minte faptul că semnificaţiile
culturale ale diverselor principii sociale ce stau la baza funcţionării
societăţii sunt puse permanent sub semnul întrebării de pluralitatea
intereselor şi a valorilor. Mai mult, Touraine pune în lumină funcţia de
24
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 25/42
control pe care o îndeplineşte democraţia în viaţa economică prin care ea
va căuta să împiedice transformarea mijloacelor în scopuri, impunând
primordialitatea politicului asupra economicului.
Democraţia în spaţiul inegalitar
Alain Touraine identifică un pericol în funcţionarea democratică a
societăţilor contemporane prin existenţa unui număr însemnat de categorii
defavorizate. Acestea au cea mai slabă capacitate de acţiune individuală
şi colectivă, în mod paradoxal slăbesc democraţia care are drept condiţieesenţială de funcţionare intervenţia socială activă a cetăţenilor în viaţa
colectivă.viii Autorul analizează efectul intervenţiilor sociale ale statului şi
consideră că cea mai bună acţiune a statului ar fi aceea a afirmării
drepturilor şi ’’ căutarea soluţiilor globale şi nu a măsurilor
categoriale’’ ca în cazul tratamentului social al şomajului care ’’ are
efecte negative în cea mai mare parte pentru că stagiile fără o adevărată
perspectivă profesională şi ajutoarele sociale riscă să agraveze
marginalitatea socială a beneficiarilor….doar o adevărată dezbatere
democratică permite conceperea unei acţiuni de ansamblu împotriva
şomajului fie sub forma creşterii, fie prin partajul locurilor de muncă, fie
printr-o altă transformare a muncii şi sistemului de remunerare’’.ix
Alain Touraine conchide prin considerarea rolului democraţiei în strânsădependenţă de respectarea drepturilor fundamentale şi, în mod deosebit,
de reorganizarea vieţii politice prin formarea unor noi mişcări sociale şi
reînnoirea analizei sociale şi politice. Totodată, autorul afirmă că rolul
democraţiei depinde mai puţin de partea din produsul intern distribuită de
stat decât de capacitatea actorilor sociali ai unei noi societăţi de a alege o
politică capabilă de a reduce inegalităţile şi de a anima dezbaterile
politice.
25
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 26/42
În viziunea lui Seymour Martin Lipset, (în "Some Social Requisites
of Democracy: Economic Development and Political Legitimacy"
publicat în "American Political Science Review", nr. 53 din 1959 ) cea
mai comună generalizare ce leagă sistemul politic de alte aspecte ale
societăţii este aceea referitoare la nivelul dezvoltării economice. Ipoteza
de bază consideră că o naţiune cu un grad mai mare de bunăstare are mai
multe posibilităţi de a promova şi susţine democraţia. Ilustrarea acestei
ipoteze este realizată de autor prin apelul la o serie de indicatori legaţi de
gradul de bogăţie, industrializare, urbanizare şi educaţie. În acest context
se afirmă că o creştere temeinică a bunăstării în societate este o condiţiefundamentală a democraţiei ce trebuie asociată cu eficacitatea şi
legitimitatea sistemului politic. Prin eficacitate Lipset înţelege
performanţa unui sistem politic, ''măsura în care acesta satisface funcţiile
de bază ale guvernării aşa cum sunt ele definite de aşteptările majorităţii
membrilor societăţii precum şi de acelea ale grupurilor puternice din
interiorul acesteia care ar putea ameninţa sistemul''. Eficacitatea unuisistem politic poate fi identificată într-o birocraţie şi un sistem eficient de
luare a deciziilor astfel încât acesta să poată rezolva problemele politice
cu care acesta se confruntă, construind o stabilitate verticală de la o
generaţie la alta ( evitându-se eventualele rupturi), şi una orizontală, ca o
expresie a coeziunii sociale şi a acordului care există societate asupra
structurilor, ierarhiei şi orientării evoluţiei sale. Există un real pericol de aconfunda legitimitatea cu consensul, motiv pentru care Lipset precizează
faptul că sfera legitimităţii vizează adaptarea puterii la credinţa
dominantă din societate, manifestarea încrederii în instituţiile politice şi
adecvarea lor la obiectivele generale ale funcţionării societăţii, asigurarea
accesului generaţiilor politice în sistemul politic de îndată ce acestea pot
să exprime cerinţe politice. În analiza legitimităţii în noul context al
''expansiunii democraţiei'' în America Latină, Asia şi Europa centrală şi
26
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 27/42
de est, preocuparea mai recentă priveşte în mod preponderent variabilele
economice şi culturale, factorii şi procesele ce conduc la
instituţionalizarea democraţiei. Rolul important al factorilor economici
este reliefat de consecinţele contradicţiei dintre inegalitatea politică şi
economică care ''deschide calea tensiunilor, distorsiunilor instituţionale,
instabilităţii şi recurgerii la violenţă, elemente ce pot afecta consolidarea
democraţiei''. x
În '' Political Opposition'', Robert Dahl sugerează ideea potrivit
căreia distribuţia profund inegală a bunurilor materiale produce regimuri
hegemonice pentru că translarea resurselor economice în resurse politice permite posesorilor să prevină acele reforme politice ce ar urmări
extinderea unor drepturi şi libertăţi în favoarea celor dezavantajaţi.
Violenţa structurală sau un control politic mai subtil cum ar fi limitarea
accesului la educaţie ori controlul informaţiei prin cenzura mass-mediei
reprezintă modalităţile utilizate pentru a pune în practică astfel de
interese; apoi, resentimentele şi frustrările generate de inegalitateaeconomică generează instabilitate democratică.
Aceleaşi concluzii sunt prezente, de altfel, şi în ''Political Order in
Changing Societies'', lucrare în care Samuel Huntington analizează
conceptul şi condiţiile instabilităţii politice în societăţile contemporane.
Relaţia dintre dezvoltarea economică şi democraţie este mediată de
procese specifice ca mobilizarea socială, frustrarea socială, participarea politică, gradul de instituţionalizare politică. Efectul inegalităţii asupra
democraţiei este uşor de anticipat întrucât concentrarea avantajelor
economice conduce la acumularea avantajelor politice, subminând
egalitatea politică şi diminuând supunerea faţă de procedurile
democratice. Variabila reprezentată de inegalitatea venitului are o
influenţă semnificativă asupra democraţiei politice, iar consecinţele sale
pot fi limitate doar printr-un proces de dezvoltare economico-socială şi
27
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 28/42
prin difuziunea unui ethos al egalităţii care să confere susţinere majoră
sistemului politic în raport cu diversele obstacole cu care acesta se
confruntă.
Edward Műller arată în studiul său - ''The Economic Determinants
of Democracy''- că atunci când instituţiile democratice sunt introduse într-
o societate extrem de inegalitară, grupurile defavorizate vor căuta să
reducă diferenţele sociale, economice şi politice prin mijloacele
procesului electoral pentru a reaşeza proprietatea şi venitul. Acest
obiectiv poate fi realizat prin politici de redistribuire a venitului în
favoarea celor dezavantajaţi sau printr-o pondere mai mare a cheltuielilor sociale. Blocarea acestor politici produce o erodare a încrederii în
legitimitatea procesului democratic, grupurile nemulţumite îndreptându-
se spre metode non-democratice de participare politică, spre nesupunere
civică şi violenţă. Explicaţia efectului pozitiv al dezvoltării economice
asupra capacităţii unei ţări de a instaura şi menţine democraţia
accentuează importanţa relaţiei dintre cultura politică şi structura socialăPe de o parte, dezvoltarea economică este asociată cu creşteri în
nivelul de educaţie care la rândul său va promova atitudini ce întăresc
democraţia cum ar fi încrederea interpersonală sau toleranţa faţă de
opoziţie. Apoi, dezvoltarea economică modifică sistemul stratificării
sociale, asigurând trecerea de la o structură socială inegală în care
majoritatea este săracă spre o clasă de mijloc.Identificarea soluţiilor de contracarare a consecinţelor inegalităţilor
în societăţile contemporane trece prin spaţiul politicului în condiţiile în
care economiile se internaţionalizează şi se supun presiunilor determinate
de inovaţiile tehnologice şi de intervenţiile administrative, politice şi
juridice. În faţa acestora, indivizii speră că democraţia le apără drepturile
şi libertăţile împotriva logicii dure, inumane a economicului şi
concurenţei. Totodată, nu mai este posibil să se găsească aceleaşi
28
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 29/42
modalităţi de combatere a nedreptăţii ca în momentele de construcţie a
Statului bunăstării în perioada imediat postbelică. Convergenţa dintre
progresul economic şi social era realizată în trecut printr-o dublă mişcare,
economică şi culturală. Satisfacerea economică a nevoilor sociale era
asociată cu o emancipare individuală pe fondul creşterii muncii salariale.
În ultimul sfert de secol asistăm la o răsturnare situaţională în care un
segment din ce în ce mai important al societăţii se confruntă cu un statut
precar socio-economic pe fondul crizei solidarităţii şi ofensivei
individualismului negativ ce duce la retragerea în spaţiul privat şi la o
slabă participare la viaţa socială politică. Dominaţia sistemului economicşi financiar global măreşte inegalităţile şi excluderea socială, antrenând o
repliere a actorilor sociali asupra cadrului personal şi comunitar de
existenţă. De aceea, doar democraţia poate impune drept obiectiv, printre
altele, diminuarea inegalităţilor sociale numai că acesta presupune
întărirea controlului social şi politic al economicului precum şi asigurarea
respectului drepturilor civice şi sociale.
Spre o reformă a modelului social european
Câştigarea puterii politice în unele ţări de către partidele socialiste
şi social-democratice a fost însoţită de apariţia unei literaturi social- politice axată pe analize ale modelelor sociale ce trebuie urmate de ţările
europene, analize cuprinse sub titulatura de ’’ calea a treia’’ . Ideea unei
a treia căi semnifică preocuparea pentru reformă socială şi economică
precum şi rolul partidelor socialiste în acest complex proces. Se poate
observa că idealul social – democrat s-a deplasat dinspre ţările scandinave
spre Marea Britanie, Germania şi Franţa. Adevărata problemă care se
plasează în centrul preocupărilor sociale este aceea a punerii în funcţiune
29
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 30/42
a altor politici de solidaritate şi redistribuire. Cea de-a treia cale
semnifică, pe plan ideologic şi mai ales politic, punerea bazelor unei
strategii social-democrate într-un context mondial marcat de accelerarea
proceselor de globalizare. Anthony Giddens argumentează în Beyond Left
and Right xifaptul că marxismul ca matrice istorică a social-democraţiei a
subestimat întotdeauna capacitatea capitalismului de a se transforma. Prin
această afirmaţie, Giddens se înscrie pe linia clară a reformismului,
respingând alte opţiuni care au fost împărtăşite – în grade diferite – în
secolul al XX-lea. Giddens formulează problema evoluţiei capitalismului
în noul context al globalizării în următorii termeni:’’ Forţa expansionistă a întreprinderii capitaliste continuă să
alimenteze procesele globalizării, aşa cum a făcut-o şi în
trecut……..Răspândirea globală a economiei capitaliste are o influenţă
majoră asupra dificultăţilor statului bunăstării în ţările bogate şi are un
impact substanţial asupra relaţiilor de clasă. Atunci când nu este
contrabalansat de alte forţe, capitalismul îşi păstrează tendinţa sa de a
produce polarizări ale veniturilor atât în interiorul lor cât şi între diferite
ţări. Acele state capabile de a finanţa sisteme dezvoltate de bunăstare vor
putea să evite această tendinţă cu un considerabil succes, dar numai pe
baza creşterii costurilor sociale şi fiscale. Interpretările neoliberale ale
dezvoltării economice insistă asupra reducerii prevederilor specifice
statului bunăstării ca o condiţie necesară a competiţiei într-o economie globală……Se poate nota faptul că lărgirea sferei inegalităţilor
economice din interiorul societăţilor nu este, cu siguranţă nu este,
condiţia creşterii prosperităţii generale. Dimpotrivă, creşterea egalităţii
poate însoţi o dezvoltare rapidă economică aşa cum este măsurată prin
indicatorii convenţionali şi poate contribui în mod activ la aceasta.’’
Anthony Giddens consideră că procesele globalizării pun sub
semnul întrebării nu numai modelul social-democrat clasic dar şi pe cel al
30
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 31/42
conservatorismului de dreapta. În lupta sa, stânga se referă la tradiţie sau
la anumite tradiţii cu precizarea că aceste tradiţii erau marcate de lupte,
schimbare şi achiziţii sociale. Astăzi, stânga ne se mai poate raporta la
aceste tradiţii întrucât nu mai este vorba de a cuceri noi avantaje sociale
ci de a le păstra pe cele existente. Redefinirea raportului cu ’’ tradiţia
istorică’’ constituie un punct central al eforturilor de construcţie identitară
a stângii. În dezbaterea acestor probleme, Giddens identifică câteva mize
politice ale timpului nostru: globalizarea, individualismul, clivajul
dreapta-stânga şi problema ecologică. Tezele despre globalizare au un
caracter general, iar în problema individualismului autorul reia unele dintezele lui Ulrich Beck subliniind că faptul nou care apare din analiza
caracterului ‚’’ egoist’’ al comportamentului tinerilor decurge din lipsa
ataşamentului lor la o istorie sau tradiţie şi că lupta lor se legitimează mai
mult prin raportare la prezent. A treia miză se referă la clivajul dreapta-
stânga. Aici, Anthony Giddens este de acord cu Bobbio care consideră
atitudinea faţă de egalitate ca punct discriminant între dreapta şi stânga politică, adăugând că noile mize transcend clivajul clasic ceea ce
înseamnă că acesta nu poate acoperi toate realităţile care se află în
dezbaterea diverselor grupuri ale societăţii. In cea de-a patra miză, cea
ecologică, se preocupă mai puţin de geneza problemelor ecologice şi mai
mult de maniera în care mediul modifică sensul acordat de societate
aspectelor fundamentale ale vieţii. Totodată, el insistă asupra loculuicrescând jucat de ştiinţă şi tehnologie în viaţa socială şi a necesităţii
lărgirii spaţiului deliberării democratice asupra acestor subiecte. Giddens,
ca şi Tony Blair pe plan politic, pune sub semnul întrebării ideea unei
protecţii sociale garantate de stat de-a lungul întregului ciclu al vieţii.
Pentru el, principiul celei de-a treia căi semnifică refuzul de a acorda
drepturi-creanţe sau drepturi fără responsabilităţi. În acest plan, Giddens
este cel mai aproape de gândirea liberală accentuând faptul că modelul
31
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 32/42
clasic de protecţie socială nu mai permite rezolvarea unor probleme
generate de schimbările tehnologice, excluziunea socială sau familiile
monoparentale şi nici că o creştere a fondurilor publice ar putea fi o
soluţie aplicabilă pe termen lung. În Beyond Left and Right. The Future
of Radical Politics pledează pentru ’’ o bunăstare pozitivă’’ ( positive
welfare ) care semnifică ideea potrivit căreia trebuie evitată o creştere
exponenţială a protecţiei sociale prin reducerea cauzelor care incită
cetăţenii să aştepte şi să reclame mai multă protecţie. Concret, acest lucru
înseamnă investiţii în capitalul uman ( prevenţie) în detrimentul acordării
îndemnizaţiilor ( compensaţii).Giddens insistă asupra rolului statului ca investitor social. Statul
investitor este cel care pregăteşte viitorul societăţii prin formare şi
educare, chiar dacă ’’ redistribuirea posibilităţilor prin opoziţie cu
redistribuirea bogăţiilor nu ar putea ascunde faptul că inegalităţile
educaţionale nu sunt decât un efect şi nu o cauză a unor inegalităţi mai
largi. Din perspectiva conceptului ’’ celei de-a treia căi’’, Giddensacordă o importanţă deloc neglijabilă statului şi avansează ideea unei
extinderi a sferei publice, dar nu pentru a reveni la proprietatea publică a
mijloacelor de producţie ci pentru a garanta o mai bună transparenţă.
Pentru a evita o polarizare între stat şi piaţă, Giddens acordă o mare
valoare implicării societăţii civile, a tuturor actorilor care au interese într-
un proces social, economic şi politic. Problematica stakeholder-ilor reflectă promovarea unei culturi de angajare faţă de întreprindere, ceea ce
semnifică faptul că responsabilităţile sociale ale unei întreprinderi
depăşeşte cadrul definit doar de structura acţionariatului. Practic, statul ar
trebui să stabilească cadrul întreprinderii, lăsând cetăţenilor, prin
intermediul asociaţiilor, sarcina de a stabili contururile acestei
întreprinderi de ’’ cetăţenie’’. Aşa cum afirmă Zaki Laidi ( Qu’est-ce que
la troisième voie ?, Esprit, Mars-Avril 1998), cea de-a treia calexii nu
32
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 33/42
introduce o inovare radicală, dar, prin coerenţa sa participă la naşterea
unui reformism radical ca precursor a unei stângi noi, condiţii în care nu
trebuie nici să sanctificăm şi nici să discalificăm ci să o considerăm ca o
piesă în dezbaterea mai largă a re-întemeierii stângii.
Analiza ’’ celei de-a treia căi’’ scoate în evidenţă lipsa unei critici
argumentate a neocapitalismului sfârşitului de secol XX care nu merge
dincolo de problematica ’’ fundamentalismului pieţei’’ fără a acorda o
atenţie deosebită transformării sistemului, a regulilor sale de funcţionare
şi raportului dintre diversele forţe sociale. Schimbarea este văzută de
Giddens din perspectiva tehnologică sau sociologică ( individualism) dar deloc din aceea a raportului dintre forţele sociale. O altă critică se referă
la conţinutul etic al celei de-a treia căi. Există trimiteri la valori familiale
şi comunitare, la securitate fără a promova un proiect social specific.
Analiza problematicii sociale şi politice existente în conţinutul
conceptual al ’’ celei de-a treia căi’’ este continuată de Centrul de
Cercetări ’’ Demos’’ în Tomorrow’s Politics – The Third Way and
Beyond.1 , lucrare colectivă coordonată de Ian Hargreaves şi Ian Christie.
Autorii exprimă sarcina lor ca pe o nouă sinteză politică în care
dezbaterea vizează identificarea celor mai bune mijloace de a conjuga
prosperitatea cu incluziunea socială, capitalismul şi colectivitatea,
modernizarea protecţiei sociale, a serviciilor publice şi a pieţei muncii,
adâncirea democraţiei şi concilierea dezvoltării cu constrângerile impusede conservarea mediului. Scopul principal al cărţii este acela de a depăşi
generalităţile exprimate de conceptul ’’ celei de-a treia căi’’ şi de a
analiza cele opt mari sfidări în faţa cărora se află societăţile industriale
avansate. Sunt precizate valorile pe care trebuie să se sprijine politica, în
mod deosebit libertatea, egalitatea şi cooperarea. Libertatea, în concepţia1 Centrul de cercetări Demos este un grup independent din Londra care se consacră analizei ’’ radicale
asupra problemelor pe termen lung cu care se confruntă Marea Britanie şi alte societăţi industrialeavansate’’. Fondatorul şi primul său director, Geoff Mulgan a devenit consilier al Primului Ministru,Tony Blair.
33
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 34/42
autorilor, este fundamentul ’’ guvernării oamenilor de către oameni’’ un
mijloc de a realiza un potenţial social şi mai puţin un scop în sine.
Egalitatea este unul din fundamentele democraţiei ce asigură egalitatea
şanselor şi o evoluţie echitabilă. De aceea, se consideră că societăţile
nedrepte sunt destinate conflictelor paralizante şi eşecului. Atunci când
un număr mare de persoane se găsesc excluşi din activităţile constitutive
ale cetăţeniei şi privaţi de un minimum de decenţă impus de participarea
la o economie deschisă se poate aprecia că apare semnul unui eşec al
economiei de piaţă dar şi a politicului. Cooperarea este necesară atât la
nivelul micro – familie, întreprindere – cât şi la nivelul societăţii, iar interesul personal şi competiţia, deşi importante, trebuie canalizate spre
sistemele de cooperare dacă se doreşte punerea în valoare a potenţialului
uman. Cele opt sfidări se referă la:
• trecerea reuşită la o economie fondată pe aplicarea intensivă
şi extensivă a cunoştinţelor;
• o mai bună corelare a ciclului demografic cu sistemele de protecţie socială
• stoparea tendinţei de creştere a inegalităţilor sociale şi
excluderii;
• protecţia mediului şi pregătirea unei tranziţii de durată spre
o economie durabilă compatibilă cu elementul ecologic;
• asigurarea că ştiinţa şi tehnologia contribuie la ameliorareacondiţiilor de viaţă şi nu creează riscuri inacceptabile;
• sprijinirea părinţilor şi punerea în practică a sistemelor
şcolare care permit tinerilor să facă faţă mai bine mizelor
apărute în noul secol;
• ameliorarea mecanismelor de cooperare internaţională şi
democratizarea sistemelor de administrare transnaţională;
34
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 35/42
• asigurarea unei reale egalităţi între femei şi bărbaţi.
35
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 36/42
Aceste sfidări au o mare amploare şi depăşesc competenţele
autorităţilor naţionale.
Un alt concept cu influenţă deosebită în înţelegerea problemelor
sociale ale societăţilor contemporane este ’’ Noul Centru’’ ( Neue
Mitte) care conferă specificitate abordărilor germane. Pentru a
înţelege ce reprezintă acest concept în contextul german trebuie să
precizăm că nu există în această ţară o tradiţie liberală clasică în
domeniul economic astfel că noul cancelar german social-democrat se
revendică din Ludwig Erhard, succesorul creştin-democrat al
cancelarului Adenauer, părintele fondator al economiei sociale de piaţă, iar Bodo Hombach, unul din reprezentanţii social-democraţiei
germane proclamă întâlnirea istorică dintre adevăratul liberalism şi
social-democraţie.xiii ( Elanul. Politica Noului Centru )
Uşor confuz, conceptul a fost definit la Congresul de la Hanovra
( decembrie, 1997) de către Gerhard Schrőder în termenii unei
necesităţi a cooperării dintre diferitele categorii profesionale.
36
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 37/42
Modelul suedez a fost adesea invocat în analizele consacrate politicilor
sociale europene. Astăzi ele este asociat cu criza sa, cu modificări
majore ale modelului iniţiat la începutul anilor ’50. Modul în care
poate fi definit acest model suedez a constituit una din preocupările
lui Janine Goetschy: coexistenţa unei economii de piaţă dinamice şi a
unui stat dezvoltat al bunăstării, existenţa unei economii dezvoltate
dominată de întreprinderi private în cadrul unui stat condus de
partidul social-democrat, o strânsă cooperare între muncă şi capital,
organizaţii patronale şi sindicale puternice şi centralizate, menţinerea
unei rate înalte de ocupare a forţei de muncă, un sector publicdezvoltat. Această construcţie socială specifică Suediei a început să
cunoască o serie de fisuri în anii ’70. După primul şoc petrolier,
politica ocupării forţei de muncă nu a mai putut fi menţinută decât
prin subvenţionarea masivă a sectoarelor industriale în dificultate.
Cheltuielile publice care nu reprezentau în 1960 decât o treime din
produsul intern brut au ajuns în anii ’80 la două treimi din acesta.xiv
Fenomenele de criză din Europa conduc la mărirea inegalităţilor,
generează ’’ noi sărăcii’’ şi ameninţă să creeze o societate ’’ duală’’. Ann
Mettler se întreabăxv de ce este Europa atât de înceată în reformarea
economiei sale şi dacă nu cumva acest fapt se datorează faptului că
noţiunile şi conceptele cu care operăm poartă prea mult amprenta
secolului al XIX-lea, împiedicându-ne să facem faţă sfidărilor ce provindin partea unei economii bazată pe cunoaştere specifică secolului al XXI-
lea. În opinia sa, tot mai mulţi europeni admit faptul că modelul lor social
decade rapid astfel încât nu mai poate fi numit social, iar în faţa
persistenţei unei rate mari a şomajului ( în special tineri), a deteriorării
37
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 38/42
capacităţii de finanţare a politicilor publice şi colapsului sistemelor de
securitate socială Europa se dovedeşte a fi incapabilă de a asigura
creşterea economică şi a locurilor de muncă aşa cum prevede Strategia de
la Lisabona. Ann Mettler apreciază această situaţie drept consecinţă a
faptului că abordările actuale nu mai funcţionează pentru ca anumite
grupuri se tem că orice reformă implică ’’distrugerea iminentă a
modelului social european’’. Un bun model social nu este o static ci, aşa
cum societăţile evoluează, contractul social dintre cetăţeni şi guverne se
schimbă şi el. Condiţia adaptării la schimbare şi modernitate se aplică şi
în cazul modelelor sociale întrucât lumea a evoluat dramatic faţă demomentul elaborării principiilor contractului social. De aceea, modelul
social european trebuie adus la zi depăşindu-se situaţiile de blocaj şi
inerţie într-un moment în care societatea europeană trece de la faza
industrială la cea de bazată pe cunoaştere şi funcţionare pe baza de reţea.2
Noul contract social legitimat de schimbările sistemice pe care le
presupune trecerea la economia modernă bazată pe cunoaştere ar trebui săse sprijine pe patru mari principii:
1. ocuparea deplină a forţei de muncă şi crearea de noi locuri în
condiţiile în care atenţia guvernelor se va concentra pe protecţia
tuturor;
2. educaţia şi învăţarea permanentă întrucât acesta este modul în care
funcţionează economia globală.3. oportunităţi şi inovare care să restabilească spiritul antreprenorial al
Europei;
4. finanţe publice capabile de a susţine dezvoltarea serviciilor fără a
se ajunge la ’’abuzul de finanţare publică’’ periculos întrucât
2 In articolul la care se face referinţă, Ann Mettler pleacă de la supoziţia că de fapt nici nu mai există unmodel social în condiţiile în care reţea de siguranţă socială ( safety net ) care a fost concepută ca un
ultim suport pentru cei aflaţi în nevoie devine un fapt permanent al sistemelor de sprijin social, încondiţiile în care Uniunea europeană suferă de un şomaj înalt – aproximativ 19 milioane, din care 25%tineri -
38
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 39/42
creează datorii imense pe care generaţiile viitoare vor trebui să le
rezolve.
Reacţia la asemenea idei care au stat la baza Strategiei de la
Lisabona n-a încetat să apară. În evaluarea acestei strategiixvi, membrii
Platformei sociale – o puternică organizaţie – consideră că aspectele
sociale de la Lisabona au fost subordonate stabilităţii economice,
reducerii costurilor şi a deficitului şi că aceste elemente importante cum
ar fi mai multe locuri de muncă şi o coeziune socială mai largă nu au
fost atinse. În concepţia membrilor Platformei sociale, modernizareasistemelor de protecţie socială nu trebuie să se concentreze pe reduceri
financiare sau transfer al riscurilor de la societate spre individ ci să se
reformeze astfel încât asemenea sisteme să îndeplinească rolul lor de a
răspunde cerinţelor lumii moderne şi rolului lor de garanţie colectivă
împotriva sărăciei şi exclusiunii sociale.
Atât viziunea promovată de Ann Mettler - apreciată ca social – liberală – cât aceea a Platformei sociale reprezintă căutări ale unui sistem
de politică socială în acord cu schimbările pe care le presupune economia
globală şi transformările tehnologice cu impact major asupra societăţilor
contemporane.
39
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 40/42
BIBLIOGRAFIE
1.Burchardt T, Le Grand J., şi Piachaud D ( 1999 ), Social Exclusion inBritain 1991-1995, în Social Policy and Administration, no.3, 227-244
2.Barry B, ( 2002 ), Social Exclusion, social isolation and the distribution
of income, în Burchardt
3.Grand J., şi Piachaud D, Degrees of exclusion:developing a dynamic,
multi-dimensional measure….
4.Amartya Sen ( 2000), Social Exclusion:Concept, Application and Scrutinity, Asian Development Bank, Manila
5.Alan Greenspan - The Globalization of Finance, The Cato Journal,
vol.17, nr.3, 1998.
6.Anthony Giddens - Beyond Left and Right. The Future of Radical
Politics, Stanford University Press, Stanford, California, 1994. Cap 5, 6
7.Robert Castel , Etienne Balibar- Exclusion et Inėgalitės, Editions Esprit
Paris, 1992;
40
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 41/42
41
5/10/2018 Referat Legislatie-excludere Sociala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/referat-legislatie-excludere-sociala 42/42
i
ii
iii
iv
v
vi
vii
viii
ix
x
xi
xii
xiii
xiv
xv
xvi