7

Esenţe. Arome.

Parfumuri

COJOCARIU ELIZA

LICEUL NATIONAL NICU GANE

Clasa a X-a C

Esente

Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip:

Alcool

Aldehida

Cetona

Eter

Ester

Heteroatomi (N si O)

Esentele sunt substante lichide, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (hidrocarburi, eteri si alcooli).

Se extrag prin antrenarea cu vapori, macerarea la cald sau extractie cu solventi, din diferite parti ale plantelor.

Citral – ulei de iarba, de lemon si de lamaie

Mentol – ulei de menta

Linaool – ulei de portocal si coriandru

C10H18O

Limonen – ulei de coji de portocala si de lamaie

Geraniol – ulei de trandafir si muscata

ParfumuriLa început, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Astăzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente şi tonuri necunoscute înainte de descoperirea aromelor chimice.

Parfumurile sunt compuse din amestecuri de esente naturale sau sintetice, diluate in alcool etilic de 90˚.

Ele sunt utilizate in cele mai diferite domernii:

Cosmetica

Industria sapunurilor

Parfumarea incaperilor

Industria alimentara

Efectele parfumului în trei etape

După cum s-a văzut, aromele nu sunt ceva bine definit ca un obiect, ci mai degrabă asemenea compoziţiilor muzicale de-a lungul timpului. Aplicat pe piele, parfumul are o aromă ce stimulează anumiţi senzori definindu-se pe sine.

1. Nota de vârf

Mirosul perceput iniţial la un parfum se numeşte notă de vârf sau impact iniţial, acest miros durează 5-10 minute după care atrage mai adânc în aromă .

2. Nota de mijloc

După câteva minute, în funcţie de natura pielii fiecăruia, parfumul împrăştie o aromă caracteristică fiecărui individ. De obicei, durează de la 10 la 20 de minute până la definirea aromei pe piele.

3. Nota de bază

Expresia finală a unui parfum se va observa după uscare. Procesul de evaporare poate fi vizualizat în 3 stagii succesive. Componentele parfumului sunt percepute în ordine descrescătoare, în funcţie de volatilitate, de la cel mai slab la cel mai tare, de la cel mai proaspăt la cel mai cald. Primul impact poate fi de citrice proaspete şi slab mirositor, impresii de verdeaţă sau fructe şi aldehide.

Tipuri de parfumuri În funcţie de cantitatea de ulei aromat

conţinut distingem: Parfumul reprezintă cea mai concentrată

formă (şi, evident, cea mai scumpă). Conţine 20-50% ulei. Parfumul dă cea mai rezistentă aromă în timp şi poate conţine sute de ingrediente.

Apa de parfum e un parfum alcoolic, conţine 10-15% ulei.

Apa de colonie (de toaletă) este o formă slabă de parfum, conţine 3-8% ulei, combinat cu apă şi alcool. Concentraţia mică de ulei aromat este ideală pentru impresiile subtile.

Crema de parfum este un amestec ce nu conţine alcool, dar conţine uleiuri. Ea face pielea mătăsoasă şi aromată. Este ideal de a o folosi în timpul iernii.

Spray-ul natural nu conţine aerosoli. Prin pulverizare împrăştie aroma parfumului.

APASĂ

Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci si un simbol al civilizatiei, o arta ai carei maestri erau respectati si aproape temuti, fiind vazuti in Antichitate ca detinatori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, in Evul Mediu, devenind nu doar parfumieri, ci si alchimisti

Un parfum este un amestec lichid de uleiuri sau compuşi aromatici, de fixativi şi de solvenţi, utilizat pentru a da corpului uman, unor obiecte sau spaţiului de locuit un miros plăcut.

Parfumul este un amestec omogen format din

esenţe dizolvate în soluţie alcătuită

din alcool etilic şi apă.

Florale: Parfumuri care sunt dominate de esenţa unei sau mai multor flori. Când se utilizează o singură floare parfumurile se numesc soliflore (ca de exemplu parfumul Diorissimo al lui Christian Dior pe bază de lăcrămioare).

Chypre: Parfumuri produse pe un amestec de bergamote, muşchi de stejar, patchiouli, şi labdanum. Această familie de parfumuri şi-a căpătat denumirea de la parfumul cu acelaşi nume creat de François Coty.

Aldehidice: Parfumuri care incorporează o familie de substanţe chimice cunoscute sub numele de aldehide. Chanel No 5 creat de Ernest Beaux în 1921 a fost primul parfum aldehidic. Alte parfumuri aldehidice sunt Je Reviens şi Arpège. Caracteristica parfumurilor aldehidice o constituie nota lor "picantă" produsă de substanţe ca Aldehida C12 MNA.

Fougère (Ferigă): Parfumuri cu o bază de lavandă, cumarin şi muşchi de stejar. Această familie este numită după parfumul Fougère Royale produs de Houbigant, primul care a utilizat această bază. Multe parfumuri masculine fac parte din această familie, care este caracterizată prin mirosuri erbacee sau lemnoase.

Piele: O familie de parfumuri care combină esenţe de miere, tutun, lemn, şi gudron de lemn, cu un miros care se aseamănă cu cel de piele.

Lemnoase: Parfumuri în care domină esenţele lemnoase, în mod tipic de lemn de santal sau de cedru. Paciuli, cu mirosul său de camfor este utilizat frecvent în aceste parfumuri.

Orientale sau ambru: O clasă răspândită de parfumuri combină esenţa de vanilie sau alte esenţe de natură animală cu esenţe florale sau lemnoase. Parfumul mai poate conţine uleiuri de camfor şi răşini.

Citrice: O familie veche de parfumuri care, până de curând, consta în special din ape de colonie "răcoritoare" datorită tenacităţii reduse a esenţelor citrice. Producerea de noi compuşi aromatici a permis crearea unor parfumuri care utilizează cu precădere esenţe citrice.

Uleiurile aromatice sunt diluate cu o cantitate corespunzătoare de solvent, pentru a le face mai uşor de utilizat. Uleiurile nediluate, atât cele naturale cât şi cele sintetice conţin concentraţii ridicate de compuşi volatili care pot provoca reacţii alergice, pot produce răni dacă sunt aplicaţi pe piele sau pot deteriora îmbrăcămintea.Deşi uleiurile aromatice pot fi diluate prin solvenţi ca jojoba, uleiul de cocos fracţionat sau ceara, solventul utilizat cel mai frecvent pentru diluarea uleiurilor din parfum este etanolul sau un amestec de etanol şi apă. Proporţia de uleiuri aromatice (ca procent în volume) dintr-un parfum determină tipul acestuia:

Extras de parfum: 20%-40% compuşi aromatici Apă de parfum (Eau de parfum): 10-30% compuşi aromatici Apă de toaletă (Eau de toilette: 5-20% compuşi aromatici Apă de colonie (Eau de Cologne): 2-3% compuşi aromatici

APASA APASA

Arome

O substanta care are gust este recunoscuta de anumite proteine aflate la suprafata limbii.

Aromele sunt moleculele care determina senzatia de gust.

Aromele naturale au fost folosite inca din cele mai vechi timpuri,atat in gastronomie cat si in terapie.

Astazi folosim atat arome naturale cat si artificiale (compusi organici sintetizati in laborator).

Gustul dulce

Este dat de molecule care au grupari hidroxil in gruparea lor – OH (acool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza.

Zaharoza si aspartanul sunt arome artificiale cu structuri mai complicate.

Gustul acru

Este dat in special de existenta in cavitatea bucala a ionilor H3O+, proveniti din ionizarea acizilor.

Gustul amar

Este dat de compusi organici numiti alcaloizi.

Alcoloizi sunt compusi din cel putin un ciclu de atomi de carbon si din atomi de azot.

Multi dintre alcaloizi sunt otravitori.

Gustul iute si aromat

E specific pentru condimente si apare in urma excitarii stimulilor dureri.

Gustul piperat este determinat de interactia unui alcaloid numit piperida cu reptorii dureri.

Gustul iute se explica prin existenta in compozitia ardeilor iuti a capsaicinei.

Gustul proaspat si rece

Este atribuit mentei si se explica prin actiunea mentolului asupra receptorilor termici de la suprafata limbii.

Acest proiect a fost realizat de:

• Cojocariu Eliza

Va multumim pentru atentia acordata!