RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)
description
Transcript of RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)
![Page 1: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/1.jpg)
CONTEXT, CAUZE, DESFĂŞURARE, CONSECINŢE
![Page 2: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/2.jpg)
Redeschiderea “ Problemei orientale” mişcarea de eliberare a popoarelor din
Balcani – răscoale antiotomane;Rusia s-a autoproclamat protectoarea slavilor
din Balcani;Imperiul Otoman a promulgat o nouă
Constituţie în care România avea statut de provincie privilegiată;
Au loc tratative pentru trecerea trupelor ruseşti prin România.
![Page 3: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/3.jpg)
Obligaţia Rusiei de a respecta integritatea teritorială a României şi drepturile statului român;Dreptul armatelor ţariste de a tranzita teritoriul României, cu obligaţia de a suporta cheltuielile;Traseul trupelor ruse era stabilit în detaliu, pentru a ocoli capitala.
![Page 4: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/4.jpg)
Proclamarea independenţeiStare de război între Imperiul Otoman şi
România, datorită bombardării oraşelor de pe malul românesc al Dunării şi, în replică, a Vidinului;
9 mai 1877-proclamarea independenţei prin discursul ministrului de externe al României, Mihail Kogălniceanu, în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.”
10 mai 1877-proclamarea independenţei în Senat.
![Page 5: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/5.jpg)
PERSONALITĂŢIMihail Kogălniceanu
Regele Carol I
![Page 6: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/6.jpg)
Rusia a respins propunerea României de a participa militar în războiul contra Imperiului Otoman, dar datorită respingerii atacurilor ruse la Plevna, Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ruse, a solicitat prin telegrama din 19/31 iulie 1877sprijin militar;Principalele confruntări au avut loc la:•Rahova (noiembrie 1877);•Plevna (noiembrie 1877) – Carol I a fost comandantul armatelor româno-ruse; armata română s-a remarcat în mod deosebit, obţinând victorii în faţa turcilor;•Smârdan(ianuarie 1878);•Vidin(februrie 1878).
![Page 7: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/7.jpg)
Recunoaşterea independenţeiTratatul de la San Stefano (19 februarie 1878)
A fost semnat de Imperiul Otoman şi Rusia, România nefiind acceptată la tratative;
Se recunoştea independenţa României; Dobrogea revenea Rusiei, care îşi rezerva
dreptul să o schimbe cu cele 3 judeţe din sudul Basarabiei, teritoriu care revenise Moldovei în urma Congresului de la Paris din 1856.
Nemulţumirea României şi a marilor puteri europene.
![Page 8: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/8.jpg)
Delegaţia română a fost condusă de primul-ministru, Ion C. Brătianu şi de ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu.
Prevederi:• Recunoştea independenţa României,
condiţionată de modificarea art. 7 din Constituţie;
• România ceda Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul, Ismail şi Bolgrad)şi primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor.
![Page 9: RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033006/56813f29550346895da9c774/html5/thumbnails/9.jpg)
Consecinţe pentru România:
Unirea Dobrogei (inclusiv Delta Dunării şi Insula Şerpilor);
Proclamarea regatului în 1881;Înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, care
ameninţase cu ocuparea armată dacă România refuza schimbul teritorial, încălcând, astfel, convenţia;
Afirmarea statului român pe plan internaţional ca un stat de sine stătător.