Raport ştiinţific pentru proiectul Tinere echipe de...
Transcript of Raport ştiinţific pentru proiectul Tinere echipe de...
Raport ştiinţific pentru proiectul Tinere echipe de cercetare
PN-II-RU-TE-2014-4
Anul I - II – 2015-2016
Cod proiect: PN-II-RU-TE-2014-4-0429
AGE-TECH. Relaţia dintre tehnologie şi vârstă: înţelegerea anxietăţii faţă de computer la
persoanele vârstnice
http://centrucomunicare.ro/agetech/home.html
Scopul şi obiectivul proiectului pentru anul 2015
În acest proiect investigăm, în cadrul mai larg al utilizării noilor tehnologii, rolul anxietăţii faţă
de computer (engl. computer anxiety) la persoanele vârstnice. Scopul acestui proiect constă în
înţelegerea particularităţilor utilizării noilor tehnologii de către vârstnici, prin analiza rolului
anxietăţii faţă de computer (CA).
Pentru anul I, 2015, proiectul şi-a propus: Construirea unor modele robuste pentru explicarea
CA la persoanele vârstnice, utilizând atât predictori individuali, cât şi sociali (Obiectivul 1 al
proiectului). Lunile octombrie, noiembrie şi decembrie din anul I (2015) au prilejuit derularea
activităţilor din pachetul de lucru PL 1 – pachet care va fi finalizat în 2016 (Martie). PL 1
presupune realizarea unei anchete sociologice – aspect care constituie punctul de legătură al
proiectului cu modul în care a fost abordat fenomenul Computer Anxiety (CA) în literatura de
specialitate, în alte ţări.
Ancheta sociologică constituie punctul de pornire pentru construirea unor modele explicative
robuste ale anxietăţii faţă de computer la vârstnici (obiectivul general al proiectului).
Specificul anchetei sociologice din proiectul AGE-TECH
Am pornit de la câteva limite ale cercetărilor de acest tip, identificate în literatura de specialitate,
în particular cele care s-au ocupat de problema vârstnicilor şi a noilor tehnologii: (1) abordarea
vârstnicilor mai degrabă ca un grup omogen – deşi există evidenţe empirice care surprind
eterogenitatea în cazul persoanelor 60+ în modul în care se raportează la noile tehnologii de
comunicare şi informare (ex. Loss, 2011); (2) studiul relaţiei dintre computer anxiety (CA) şi
performanţă în utilizarea noilor tehnologii ca o relaţie liniară, deşi există studii experimentale
care surprind faptul că, până la un anumit prag, axietatea faţă de computer poate fi mai degrabă
funcţională decât disfuncţională pentru motivaţia de a adopta noile tehnologii sau dorinţa de a
utiliza noi dispozitive/aplicaţii (ex. Beckers et al, 2006; Buche et al, 2007); (3) cercetarea relaţiei
dintre anxietate faţă de tehnologie şi performanţă centrată aproape în exclusivitate pe predictor
individuali, în timp ce predictorii sociali sunt mai degrabă ignoraţi de literatura de specialitate
(vezi şi Powell, 2013 pentru o meta-analiză a acestor studii). Din acest punct de vedere, Ancheta
pe bază de chestionar din proiectul AGE TECH propune o abordarea integrativă:
1) studierea relaţiei dintre CA şi performanţă ca relaţie non-liniară, mediată de variabile
contextuale;
2) analiza datelor prin folosirea de modele explicative care să includă predictori sociali şi
individuali;
3) construirea unui cadru metodologic care poate fi utilizat în cercetări trans-culturale.
Metodologia cercetării
Metoda
Am realizat o anchetă sociologică pe bază de chestionar (vezi Anexa 1) în rândul persoanelor de
60 de ani şi peste din România. Chestionarul a fost aplicat atât în mediul online cât şi faţă-în faţă,
folosind ca operatori de teren studenţi ai Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA,
care s-au înscris pentru a participa la un curs de Comunicare Interpersonală. Operatorii de teren
au fost selectaţi pe bază de voluntariat, după un training prealabil. Chestionarul aplicat în mediul
online a vizat în special persoanele din mediu urban, cu nivel ridicat de educaţie, cu probabilitate
mai mare de acces la internet la domiciliu şi cele aflate încă în câmpul muncii.
Chestionarul cu operatori de teren a vizat în special persoanele din mediul rural, retrase din
activitate, cu vârsta peste 65 de ani şi cu nivel mediu de educaţie. Chestionarul a cuprins întrebări
referitoare la: tipul de tehnologii de informare şi comunicare folosite, frecvenţa de utilizare a
acestora, dacă indivizii au internet la domiciliu, inclusiv internet mobil şi frecvenţa folosirii
internetului, scopul principal al folosirii internetului (activităţi legate de profesie versus activităţi
legate de timp liber), frecvenţa interacţiunilor cu ceilalţi (familie, prieteni, cunoscuţi) şi frecvenţa
călătoriilor în afara localităţii (inclusiv în afara ţării), situaţia de locuire a respondentului şi
nivelul veniturilor acestuia, elemente legate de statutul social economic şi alte variabile
sociodemografice care pot fi relevante pentru gruparea datelor (vârsta, sexul, mărimea localităţii,
numărul de membri ai familiei etc.). De asemenea, chestionarul a cuprins o scală de măsurare a
anxietăţii faţă de computer (MCAS, Wang, 2007) şi o scală care a măsurat nivelul de singurătate
percepută a respondentului (UCLA, Russell, 1996).
Durata medie de aplicare autoadministrat a chestionarului, estimată pentru mediul online, este de
10 minute. Durata medie a chestionarului, estimată pentru mediul offline a fost de 15 minute.
Participanţii
Eşantionul vizat este de 320 de participanţi, iar criteriile de selecţie ale participanţilor sunt
următoarele:
1) Vârsta: 60-65 de ani (N = 160); 65+ (N= 160)
2) Sexul: femei (N =180), Bărbaţi (N= 140)
3) Nivelul de educaţie: Studii primare sau gimnaziale (N = 100); Studii liceale (N= 120);
Studii superioare (N=100)
4) Mediul de rezidenţă: Rural (N=120), Urban mic (sub 50.000 de locuitori)- N =70 ; Urban
mare (peste 50.000 de locuitori) N =80, Bucureşti (N = 50)
Am procedat la o eşantionare pe cote folosind ca puncte de eşantionare: vârsta, sexul, nivelul de
educaţie şi mediul de rezidenţă al participanţilor, principalele elemente care diferenţiază în
general modul în care indivizii se raportează la noile tehnologii de comunicare. În stabilirea
valorii fiecărui strat, am luat în considerare volumul acestor straturi în populaţie, relativ la
populaţia de peste 60 de ani din România.
Eşantionul astfel format este un eşantion neprobabilistic, pe cote. Operatorii de teren au fost
instruiţi special să selecteze participanţii în acord cu cele patru criterii de eşantionare descrise
mai sus. De asemenea, emailuri personalizate au fost trimise către participanţii cu acces la
internet, cu rugămintea de a completa, individual, chestionarul.
Procedura
Chestionarul a fost pretestat pe un număr de 30 de persoane de peste 60 de ani, 15 rezidente în
rural şi 15 rezidente în urban, folosind tehnica administrării faţă în faţă. De asemenea, în selecţia
persoanelor care au participat la pretestare, am ţinut cont de criteriile de eşantionare prezentate
anterior. Fiecare membru al echipei de cercetare a participat la pretestarea chestionarului, notând
observaţiile participanţilor. Pretestarea a contribuit la elaborarea chestionarului în formă finală.
Pentru chestionarul autoadministrat online am urmat următoarea procedură de colectare a
datelor:
Folosind tehnica bulgărului de zăpadă, am selectat un număr de 200 de adrese de email care
corespund unor persoane de peste 60 de ani, cele mai multe rezidente în Bucureşti sau oraşe
mari, cu acces permanent la internet. Chestionarul a fost trimis pe adresa acestor persoane,
estimând o rata a răspunsurilor de 50%. Chestionarul era însoţit de un preambul detaliat în care
se cerea acordul participanţilor, se explica scopul cercetării şi erau oferite detalii privind echipa
de cercetare şi adresele de email la care pot trimite întrebări sau pot solicita informaţii
suplimentare. Respondenţii au fost rugaţi să răspundă chestionarului şi să returneze răspunsurile
în maxim 5 zile de la data primirii emailului. De asemenea, respondenţii au fost încurajaţi să dea
un feedback cu privire la tema cercetării şi chestionarul primit, eventuale elemente pe care le-au
înţeles mai puţin, la care a fost mai dificil să răspundă etc.
Pentru chestionarul administrat faţă în faţă am urmat următoarea procedură de colectare a
datelor:
Un număr de 50 de operatori de interviu au fost recrutaţi, pe bază de voluntariat, dintre studenţii
Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, anul III, care participau la un curs de Comunicare
Interpersonală. Aceştia au parcurs un training în care li s-au explicat scopul cercetării şi
variabilele testate şi în cadrul căruia a fost discutat instrumentul de cercetare. Studenţii au putut
pune întrebări şi discuta pe marginea fiecărui item din chestionar, de asemenea echipa de
cercetare a lămurit aspectele importante ale instrumentului de cercetare şi rezultatele pretestării
chestionarului, inclusiv aspectele mai dificile pentru potenţialii respondenţi. Menţionăm aici că
toţi cei 50 de operatori de teren participaseră anterior în proiecte de cercetare proprii sau ale
facultăţii, în acţiunile de colectare a datelor. Anterior cercetării, voluntarii au urmat un curs (în
anul II) de Metodologia cercetării, cu alte cuvinte înţelegeau importanţa colectării în mod acurat
a datelor şi rolul chestionarului ca instrument de cercetare. Aceştia au fost rugaţi să aplice
chestionarul unui număr de 5 persoane, conform cotelor discutate anterior. Operatorii de teren
aveau sarcina de a colecta datele timp de două săptămâni, folosind tehnica intervievării, faţă în
faţă, cu fiecare dintre persoanele intervievate. Operatorii explicau mai întâi scopul cercetării,
dădeau date despre instituţia care derulează cercetarea şi persoanele de contact şi cereau acordul
participanţilor, informal, de a participa la acest studiu, De asemenea, operatorii de teren indicau
respondenţilor site-ul unde pot afla informaţii suplimentare despre proiect, echipa de cercetare şi
sursa de finanţare a acestui proiect, inclusiv responsabilul de proiect. Folosind o fişă de
observaţie, operatori de teren notau anumite observaţii ale participanţilor, relativ la tema
cercetării sau la instrumentul de cercetare şi predau această fişă managerului de proiect împreună
cu chestionarele tipărite, completate.
O bază de date a fost alcătuită după colectarea datelor pe bază de chestionar administrat faţă în
faţă, iar observaţiile înregistrate de operatorii de teren au fost arhivate separat, pentru a fi ulterior
analizate de echipa de cercetare. Am folosit programul SPSS12 pentru construirea bazei de date
şi membri ai echipei de cercetare au procedat la introducerea chestionarelor în baza de date
creată şi la curăţarea bazei de date.
Variabilele măsurate
Datele finale urmează să fie analizate folosind modele path de analiză, pe baza programului
AMOS. Un workshop privind folosirea acestui program este programat în anul 2016. Analiza
datelor porneşte de la explicarea computer anxiety (CA variabilă dependentă) la vârstnici prin
includerea în modele a unei serii de predictori şi surprinderea relaţiilor dintre aceşti predictori şi
a valorii lor explicative. Mai jos detaliem variabilele măsurate, care pot constitui potenţiali
predictori ai CA la vârstnici, pentru eşantionul investigat (persoane de peste 60 de ani din
România).
1. Vârsta (vârta în ani împliniţi) şi categoria de vârstă: young elders (60-65) versus old elders
(65+). Vom analiza separat pe grupul de participanţi peste 70de ani, relativ la categoria de vârstă
sub 70 de ani, aceasta pentru că literatura de specialitate include puţine referiri la particularităţi
ale folosirii noilor tehnologii încazul fourth age, desi conceptul de fourth age este din ce în ce
mai folosit (Adams, 2013; Williamson & Asla, 2009).
2. Sexul – literatura de specialitate consemnează diferențe de gen în raportarea la noile
tehnologii, date fiind prescriptele tradiţional asociate rolurilor de gen care asociază tehnologia şi
obiectele de tehnologie cu masculinitatea, dominaţia şi puterea în relaţiile interpersonale
(Stylianou et al., 2013; van Deursen, et al. 2015)
3. Nivelul capitalului relaţional – modelele teoretice specifice influenţei sociale în explicarea
rolului computer mediated communication arată faptul că indivizii tind să folosească aceleaşi
tehnologii de comunicare care se folosesc în reţelele de prieteni/cunoscuţi. În acest caz, „alţii
semnificativi” exercită o presiune implicită asupra indivizilor în adoptarea noilor tehnologii (vezi
Lewandowski et al., 2011, Walther, 2011).
4. Nivelul de activism social şi profesional al individului – Cercetările privind vârstnicii şi noile
tehnologii arată că un factor are joacă un rol important este tendinţa indivizilor de a menţine o
viaţă activă social şi profesional (Friemel, 2014; Lancia & Prarolo, 2012). În acest sens, am
investigat mai mulţi indicatori ai nivelului de activism individual: frecvenţa relaţiilor cu
prieteni/cunoscuţi, activităţi profesionale (inclusiv part-time) pentru persoanele care s-au retras
din activitate, implicarea în creşterea de copii, implicarea, ca membri, în organizaţii sau asociaţii
pe bază de voluntariat (inclusive asociaţii de scara blocului) şi frecvenţa cu care indivizii
călătoresc în afara localităţii.
5. Nevoia de a comunica cu alţii semnificative aflaţi la mari distanţe. Migraţia externă şi
fenomenele de migraţie globală pentru muncă au afectat în mod semnificativ viaţa celor în
vârstă, care au fost cel mai adesea „lăsaţi în urmă” (Lutz, 2012). Fenomenul migraţiei pentru
muncă a cunoscut dimensiuni remarcabile în România ultimilor ani, afectând vieţile nu doar a
copiilor rămaşi acasă, dar şi a vârstnicilor, care au trebuit să găsească mijloace de a menține
legătura cu cei plecaţi (Sandu, 2010). Adesea, cei mai afectaţi de acest fenomen au fost cei cu
mai puţine abilităţi de a folosi noile tehnologii, peste 70 de ani, din zone rurale sau cu nivele
scăzute de educaţie şi venit (Marchetti‐Mercer, 2012).
În prezenta cercetare investigăm prezenţa altora semnificativi (membri ai familiei, rude,
apropiaţi) ca factor care ar putea explica adoptarea noilor tehnologii la vârstnici. Este deja
recunoscut în câteva studii din literatura de specialitate că una dintre motivaţiile vârstnicilor de a
introduce noile tehnologii în viaţa de zi cu zi este nevoia de a menţine legătura cu copiii şi
nepoţii, atunci când aceştia sunt la distanţe considerabile (González et al., 2012; Randall, 2015).
Nevoia de a împărtăşi rutina zilnică celor plecaţi poate fi considerat un factor de tip push care
generează mai degrabă adoptarea unor tehnologii (ex. Skype, Facebook) decât a altora,cele care
permit un nivel superior de personalizare (vezi Warren et al., 2012).
6. SES – statutul social economic al individului este o variabilă care poate genera un interes
ridicat sau modest faţă de utilizarea noilor tehnologii, dar şi o probabilitate diferită de a fi expus
la noile tehnologii în sarcinile zilnice (de servici) sau prin interacţiunea cu ceilalţi (prieteni,
cunoscuţi). Peste tot în lume unde se studiază adoptarea noilor tehnologii de comunicare şi
informare, se discută problema accesului, rolul resurselor financiare şi educaţionale, problema
marginalizării unor grupuri sociale care nu au nici resursele necesare şi nici suportul social
pentru a utiliza noile tehnologii (Proenza & Girard, 2015).
7. Nivelul de religiozitate – exprimat aici prin frecvenţa mersului la biserică şi asumarea
apartenenţei la un cult religios (după declaraţiile respondenţilor) este insuficient studiat în
literatura de specialitate ca factor stimulativ sau inhibitor în ceea ce priveşte adoptarea noilor
tehnologii de comunicare. Pe de o parte, nivelul de religiozitate al indivizilor ar putea însemna
expunerea mai ridicată la surse de influenţă socială şi un nivel ridicat de activism social,
generând o probabilitatea mai ridicată de adoptare a noilor tehnologii de comunicare. Pe de altă
parte, nivelul ridicat de religiozitate al individului poate însemna respingerea noilor tehnologii de
comunicare, în contradicţie cu valorile tradiţionale împărtăşite de membri comunităţii religioase
din care actorii sociali fac parte.
8. Frecvenţa călătoriilor în afara ţării. Această variabilă poate fi un factor mediator al relaţiei
dintre individ şi membri relevanţi din familie plecaţi în străinătate, dar şi un factor care descrie
mai bine nivelul de activism social al individului şi nevoia de noi experienţe.
9. Numărul de membri ai familiei care locuiesc în gospodărie şi numărul de membri ai familiei
sub 18 ani care locuiesc în gospodărie – sunt factori moderatori ai procesului de influenţă socială
în adoptarea noilor tehnologii. De asemenea, acest factor mediază prezenţa anumitor modalităţi
de comunicare (ex. internet) la domiciliu.
10. Singurătatea socială resimţită de participaţi. Am investigat nivelul de singurătate percepută,
declarat (folosind scala UCLA, Russell, 1996), dar şi dacă respondenţii locuiesc cu partenerul,
locuiesc cu alţi membri ai familiei şi frecvenţa contactelor sociale cu alţii relevanţi (prieteni,
familie). Noile tehnologii de comunicare pot fi considerate un substitut pentru nevoia de a
interacţiona cu ceilalţi, mai ales când această nevoie nu este asigurată de structura relaţiilor
sociale reale, curente din viaţa individului (Blažun et al, 2012; Shillair et al. 2015). Relaţia dintre
singurătatea socială reală, cea percepută şi respectiv folosirea noilor tehnologii la vârstnici sunt
insuficient explorate în literatura de specialitate (Cotton et al., 2012).
11. Mediul de rezidenţă. Numeroase studii conduse în ţări aflate în curs de dezvoltare prezintă
disparităţi ale folosirii noilor tehnologii la vârstnici între rural şi urban, între regiunile sărace şi
cele mai dezvoltate economic, între regiunile mai populate şi cele puternic depopulate sau
îmbătrânite (Mardikyan et al., 2015; Weber & Kauffman, 2011).
Adoptarea noilor tehnologii în România este de asemenea marcată de disparităţi regionale, rural-
urbane, iar segmentele marginalizate ale populaţie, din punct de vedere al accesului şi folosirii
noilor tehnologii nu se afla în atenţia celor mai mulţi dintre producătorii de pe piaţa liberă.
Accesul vârstnicilor la noile tehnologii, în special a celor din zonele defavorizate economic, este
de asemenea ignorat în politice publice care se adresează acestor zone.
Instrumente standardizate folosite
MCAS. Mobile Computer Anxiety Scale. Este o scală elaborată de Wang (2007) pe care am
selectat-o dintre alte instrumente care au fost folosite de-a lungul timpului pentru a măsura
computer anxiety. Criteriile pentru a se selecta acesta scală au fost: 1) noutatea scalei; 2)
folosirea ei în studii similare pe adulţi; 3) folosirea în studii recente din literatura de specialitate;
4) validarea scalei pe populaţii de adulţi non-studenţi. Am preferat alegerea unei scale care
măsoară mobile computer anxiety şi pentru că, în condiţiile avansului noilor tehnologii, scalele
care măsoară conceputul de computer anxiety elaborate cu mai mult de 10 ani în urmă au o
fidelitate mai scăzută. Participanţii erau rugaţi să răspundă cât de tensionaţi se simt atunci când
urmează sau estimează că ar putea să fie antrenaţi în comportamente care vizează utilizarea
noilor tehnologii mobile de comunicare, pe o scală de răspunsuri de tip Likert, de 7 trepte, unde
“1” înseamnă „puţin tensionat”, iar ”7” înseamnă ”foarte tensionat”. MCAS este alcătuită din 38
de itemi şi cuprinde 7 subscale: (1) anxietate care priveşte activităţi de învăţare (ex. a urma un
curs despre folosirea computerelor) ; (2) anxietate privind utilizarea internetului (ex. a accesa
pagini de internet folosind mobile computers); (3) anxietate legată de limitele unor aplicaţii sau
dispozitive (ex. utilizarea unui computer mobil care are o memorie limitată); (4) anxietate legată
de folosirea calculatoarelor în activităţi de muncă/ profesionale (ex. munca indivizilor ar putea să
fie din ce în ce mai mult înlocuită de calculator); (5) anxietate legată de folosirea dispozitivelor
de tehnologie mobile (ex. a lucra propriu-zis cu acestea, folosind diferite aplicaţii);
(6) anxietate legată de configurarea dispozitivelor de tehnologie (ex. dezasamblarea diferitelor
părţi de tip hardware a acestor dispozitive); (7) anxietatea legată de stabilitatea- instabilitatea
conexiunii la internet (ex. a lucra pe un dispozitiv de tehnologie în condiţiile unei conexiuni
slabe la internet). Am tradus şi adaptat această scală (tehnica back-translation) pentru populaţia
adultă din România şi am obţinut o reliabilitate generală bună (Cronbach’s α = .97) şi o
reliabilitate bună pe cele 7 subscale (între Cronbach α = .81 şi Cronbach α = .96), cand am
pretestat această scală pe un eşantion de disponibilitate de persoane de 55 de ani şi peste. De
asemenea, analiza factorială de tip confirmatoriu (CPA) a arătat că putem vorbi de itemi care
încarcă diferit pe cele 7 subscale. Din CPA s-au desprins 7 factori (eigenvalue mai mare dacât 1),
care explică între 64% şi 84% din variaţia observată.
UCLA Loneliness Scale (Russell, 1996). Este un instrument de măsurare a singurătăţii
percepute, care a fost iniţiat de Russell şi colaboratorii (1978; 1980) şi rafinat ulterior – UCLA
Version 3 (Russell, 1996) – versiune pe care am folosit-o în această cercetare. Am ales UCLA
Versiunea 3 folosind următoarele criterii: (1) este o scală care a fost folosită internaţional pe
adulţi, non-studenţi; (2) are o validitate şi reliabilitate bună în studiile unde participanţii au fost
vârstnici; (3) există studi recente cu folosirea acestei scale pentru a măsura singurătate percepută
la persoane de 65 de ani şi peste. Este vorba de o scala unidimensională, cu 20 itemi, iar
participanţii sunt rugaţi să evalueze cât de des experimentează fiecare dintre situaţiile prezentate
(ex. îmi lipseşte prezenţa unui prieten) de a „1” – „nu simt asta niciodată”, la „5” – „simt asta
deseori”. În urma pretestării, au obţinut un Cronbach α de .84 şi de asemenea analiza factorială
confirmatorie a arătat gruparea itemilor în jurul unui singur factor care explică peste 80% din
variaţia variabilei observate. De asemenea, această scală a obţinut o bună validitate testretest, în
studii anterioare şi o validitate convergentă ridicată cu alte instrumente standardizate de măsurare
a singurătăţii sociale (vezi Russell, 1996).
Resursele umane mobilizate în cadrul PL 1, anul 2015
În lunile octombrie - decembrie 2016 au lucrat pentru realizarea activităţilor proiectului următorii
membri ai echipei:
Loredana Ivan – director de proiect, coordonator al activităţilor derulate în acestă perioadă, cu rol
central în descrierea metodologiei de cercetare
Corina Buzoianu – cercetător postdoctoral, coordonator al activităţilor de pretestare a
chestionarului, asigurarea trainingului operatorilor de teren şi coordonarea colectării datelor pe
bază de chestionar
George Tudorie – cercetător postdoctoral, responsabil cu realizarea site-ul proiectului, updatarea
cu conţinut a site-ului şi construirea variantei online a chestionarului
Monica Bîra – cercetător postodoctoral, responsabil alcătuire bază de date, introducere a datelor
Rodica Săvulescu – cercetător postdoctoral, responsabil introducerea datelor, analiza şi curăţarea
bazei de date
Ioana Schiau – cercetător postoctoral, responsabil identificarea scalelor în literatura de
specialitate, literature review, traducere şi adaptare scale
Activităţi în cadrul proiectului, pentru lunile Octombrie – Decembrie 2015
1. Literature review, investigarea scalelor folosite în literatura de specialitate pentru măsurarea
computer anxiety. În această etapă am evaluat, împreună cu echipa de cercetare, variantele de
instrumente pentru măsurarea computer anxiety existente în literatura de specialitate şi am ales
MCAS, o scală care măsoară anxietatea faţă de mobile computers. Am selectat această scală
folosind criteriul actualităţii (este o scală mai nouă), criteriul relevanţei (cele mai multe dintre
noile TIC presupun mobile computers sau aplicaţii mobile) şi criteriul grupului pe care aceasta a
fost validată (a fost validată nu doar pe studenţi, ci şi pe persoane adulte, non-studenţi). De
remarcat faptul că majoritatea scalelor care măsoară computer anxiety au fost validate în special
în cercetări pe populaţii de studenţi şi se cunoaşte puţin despre validitatea acestora pe alte
grupuri sociale (nonstudenţi)
2. Literature review, investigarea modalităţilor în care a fost investigată singurătatea social
percepută a indivizilor şi decizia în funcţie de aceleaşi criterii menţionate mai sus, cu privire la
un tip de instrument standardizat care să fie adaptat populaţiei investigate în prezenta cercetare.
Am decis să alegem scala UCLA (Russell, 1996), Versiunea 3, adaptată pentru adulţi, care a fost
folosit anterior în studii cu participanţi de 60 de ani şi peste.
3. Construirea modelului teoretic explicativ al computer anxiety la vârstnici, cu includerea
variabilelor (predictorilor) menţionaţi mai sus. Alegerea predictorilor a fost discutată în cadrul
echipei de cercetare, după parcurgerea etapelor 1 şi 2 şi analiza literaturii de specialitate.
4. Construirea instrumentului de cercetare – chestionarul (vezi Anexa 1) care cuprinde
variabilele discutate în etapele 1, 2 şi 3. Detalierea protocolului de cercetare, obţinerea acordului
din partea comisei de etică a universităţii privind derularea cercetării, definitivarea procedurii de
cercetare (detaliată mai sus).
5. Pretestarea chestionarului pe 30 de participanţi care reproduc structura eşantionului şi
discutarea rezultatelor cercetării în cadrul echipei. Brainstorming privind introducerea unor
modificări în chestionarul inițial care să răspundă elementelor identificate în procesul de
pretestare.
6. Definitivarea chestionarului final şi construirea bazei de date SPSS
7. Stabilirea criteriilor de eşantionare, culegerea datelor referitoare la populaţia de 60 de ani şi
peste din România şi distribuţia geografică a acestei în funcție de gen, nivel de educaţie şi mediu
de rezidenţă
8. Construirea eşantionului final, stabilirea detaliilor privind volumul fiecărui punct de
eşantionare
9. Construirea variantei online a chestionarului, redactarea preambulului detaliat pentru varianta
online a chestionarului
10. Construirea bazei de date cu emailuri, trimiterea chestionarului în formă online
11. Recrutarea şi selecţia operatorilor de interviu, pe baza voluntariatului. Trainingul operatorilor
de interviu
12. Discutarea chestionarului şi a procedurii de aplicare faţă în faţă a chestionarului
13. Colectarea datelor cu ajutorul chestionarului administrat cu ajutorul operatorilor de teren.
14. Colectarea datelor cu ajutorul chestionarului autoadministrat online
15. Analiza şi interpretarea datelor – rezultate parţiale
16. Testarea validităţii şi fidelităţii scalelor folosire pentru măsurarea computer anxiety şi
singurătate socială
Rezultate parţiale obţinute
Am analizat parţial rezultatele care vor fi prezentate aici succint. Datele urmează să fie analizate
în profunzime în perioada următoare a proiectului:
1. Atât scala MCAS cât şi scala UCLA au o validitate şi fidelitate bună şi analiza factorială
confirmatorie arată că acestea pot fi folosite în versiunea tradusă şi adaptată pentru populaţia de
60+ la care ne referim în acest proiect
2. Experienţa anterioară în utilizarea computerelor s-a dovedit un predictor cheie în explicarea
computer anxiety
3. Vârsta poate constitui mai degrabă un factor mediator în explicarea computer anxiety, fiind o
variabilă care mediază relaţia dintre experienţa în utilizarea mobile computers şi anxietatea faţă
de acestea
4. Există diferenţe de gen semnificative, cu femeile având o experienţă mai redusă în utilizarea
noilor tehnologii comparativ cu bărbaţii. Totuşi, când controlăm pentru nivelul experienţei în
utilizarea noilor tehnologii, variabila „gen” este un predictor nesemnificativ în explicarea
computer anxiety
5. Mediul de rezidenţă al participanţilor s-a dovedit un predictor cheie, dar şi o variabilă
mediatoare, în explicarea computer anxiety. Pe de o parte nivelul computer anxiety este mai
ridicat pentru persoanele în vârstă provenind din mediul rural sau urban mic, indiferent de
experienţa anterioară a acestora în utilizarea noilor tehnologii; Pe de altă parte accesul şi
experienţa acestora cu utilizarea tehnologiilor mobile este mai redus comparativ cu persoanele
vârstnice care locuiesc în oraşele mari
6. Rolul capitalului social în reducerea computer anxiety este important şi din analize
preliminarii ale datelor am obţinut suport pentru teoria influenţei sociale care explică adoptarea
noilor tehnologii sau reticenţa la acestea
Scopul şi obiectivul proiectului pentru anul 2016
Acest proiect tratează relaţia dintre tehnologie şi vârstă, prin abordarea problemei anxietăţii faţă
de computer (CA). Viziunea inovatoare a proiectului constă în ultilizarea unui mix metodologic
pentru înțelegerea fenomenului: anchetă sociologică pe bază de chestionar (cercetare derulată în
2015), interviuri semi-structurate, participatory action research (cercetări derulate în 2016) şi
netnografie (cercetare care a început în 2016 și care urmează să fie finalizată în 2017). Proiectul
are o perspectivă mai puţin normativă asupra anxietății față de calculator – centrată pe rolul
suportului social şi pe surprinderea practicilor cotidiene care pot influenţa nivelul de
confort/anxietate în utilizarea noilor tehnologii la vârstici.
Pentru anul II, 2016, proiectul şi-a propus:
1. Explicare rolului CA (computer anxiety) prin includerea rolului suportului social și al
semnificațiilor atribuite de indivizi noilor tehnologii (Obiectivul 2 al proiectului)
2. Un set de proiecte pilot care presupun implicarea comunității în derularea unor cercetări
de tip colaborativ (participatory action research) – Obiectivul 3 al proiectului. Am
planificat derularea acestor cerectări pilot în București, Brașov și Bacău.
În plus, pentru că în acest an (2016) am beneficiat de o suplimentare a finanțării (cu fonduri
prevăzute să fie alocate în 2017), am început derularea activităților specifice Obiectivului 4 al
proiectului – surprinderea modului în care vârstnicii vorbesc despre dificultăți în folosirea noilor
tehnologii, tipul de suport pe care îl caută și influențele care apar în acest proces.
De asemenea, la începutul anului 2016 (ianuarie-martie), am definitivat interpretarea datelor
obținute pe baza anchetei sociologice (derulate în primul an al proiectului, 2015) – activități
specifice pachetului de lucru PL1. Analiza și interpretarea datelor obținute pe baza anchetei
sociologice (folosind chestionarul autoadministrat) a stat la baza derulării cercetării
complementare, calitative (pe bază de interviu) (martie-august 2016)
În prioada martie 2016 – iulie 2016 am condus cercetarea pe bază de interviuri semi-
sructurate, conform Obiectivului 2 formulat în cadrul proiectului (PL2). De asemenea, în
perioada martie-iulie 2016 am realizat studiile pilot în București, Brașov și Bacău (participatory
action research)- conform Obiectivului 3 formulat în cadrul proiectului (PL3). Pachetul de lucru
PL 3 a continuat în lunile august-noiembrie cu arhivarea, analiza și interpretarea datelor. De
asemenea, beneficiind de suplimentarea finanțării pe 2016 (cu fonduri alocate inițial pentru
2017), am derulat, în lunile iulie –decembrie 2017 etapele de colectarea datelor pentru
cercetarea prevăzută pentru 2017 (PL4), conform Obiectivului 4 formulat în cadrul proiectului.
În 2017 urmează ca aceste date să fie analizate, interpretare și să redactăm două articole de care
valorifică datele colectate în 2016.
În continuare, vom detalia metodologia și rezultatele obținute în pachetele de lucru PL2 și
PL3, respectiv cercetarea pe bază de interviuri semi-structurate și studiile pilot folosind PAR
(participatory action research). De asemenea, vom prezenta și etapede deja relizatedin PL4 (vezi
Studiul 3 detaliat mai jos).
Cercetare pe bază de interviu condusă în rândul persoanelor de 60 de ani și peste, pentru
a suprinde seminificațiile atribuite noilor tehnologii
Această cercetare a cuprins trei etape, pornind de la două întrebări de cercetare:
1. Care este mecanismul prin care se activează CA în prezența altora semnificativi și în ce
măsură feomenul de stereotype threat poate fi o cauză a reticenței persoanelor în vârstă
de a adopta noi tehnologii de comunicare și informare?
2. Ce rol au membrii familiei, în special, copiii și nepoții, în adoptarea noilor tehnologii la
vârstnici? Ce se întâmplă atunci când unii dintre acești membri importanți ai familiei
locuiesc la distanțe considerabile? Constituie acest lucru o motivație suplimentară pentru
persoanele vârstnice de a adopta noile tehnologii de comunicare și informare? Ce rol au
site-urile sociale (spre exemplu Facebook) în menținerea contactului cu membri familiei?
Pentru a răspunde întrebărilor de cercetare fomulate mai sus, am derulat trei studii folosind ca
tehnică de cercetare interviul semi-structrat, participanții fiind recrutați din rândul persoanele
vârstnice (60 de ani și peste), folosind tehnica bulgărului de zăpadă și având drept criterii de
selecție, genul, categoria de vârstă (60-65 de ani) și respectiv 65 de ani și peste și respectiv
nivelul de educație. Criterii suplimentae de selecție s-au adăugat acestora generale, în fiecare
dintre cele trei studii conduse.
Studiul 1 (vezi Ivan și Schiau, 2016)
În studiul 1 am urmărit înțelegerea computer anxiety ca un proces care se declanșează în
interacțiunea cu ceilalți. Astfel, am adus în discuție un fenomen studiat de peste 20 de ani în
literatura psihosociologică: stereotype thereat (Steele, 1997; Spencer, Steele, & Quinn, 1999;
Appel & Kronberger, 2012). Amenințarea steeotipului apare ca o stare de discomfort resimțită de
indivizi atunci când aceștia sunt confruntați cu o situație de evaluare pe o anumită dimensiune
unde propriul grup este supus unui stereotip negativ (Appel & Kronberger, 2012). Cele mai
comune exemple în acest sens sunt cele legate de performanțele mai slabe ale femeilor față de
bărbați la testele de matematică în situații în care stereotuipul negativ cu privire a propriul grup
(“femeile nu sunt atât de bune la matematică comparativ cu bărbații“) este activat direct (prin
afirmați directe) sau indirect – prin elemente subtile de comportament (Huguet & Régner, 2007;
Marx & Roman 2002) sau cele referitoare la performanțele superioare ale femeilor la sarcini care
reclamă abilități sociale (Koenig, & Eagly, 2005), în situații în care stereotipul negativ cu privire
la grupul bărbaților este activat (“femeile au abilități sociale superioare bărbaților“) direct sau
indirect.
Existe referiri sporadice în literatura de specialitate (Maurer, 1994; Parayitam, 2010) la
faptul că emoțiile negative experimentate de indivizi în situații de evaluare din partea celorlalți
sau în situații de autoevaluare a performanțelor proprii în utilizarea noilor tehnologii, îi poate
determina, în special pe vârstnici (asupra acestui grup existând un stereotip negativ legat de
folosirea noilor tehnologii), să subperformeze și să devină mai reticenți în a folosi noi aplicații,
tehnologii etc. Autorii menționați se referă la computer anxiety ca o situație similară
fenomenelor: text anxiety sau math anxiety - fenomene analizate pe larg în literatura de
specialitate (Fletcher & Deeds, 1994; Gibson et al., 2014). Totuși, studii sistematice care să
explice legătura dintre stereotype threat și computer anxiety nu există și relația dintre cele două
fenomene este mai degrabă sugerată prin analogie cu alte instanțe sociale în care a fost studiat
anterior stereotype threat.
De aceea, în acest Studiu 1, ne-am oprit asupra identificării situațiilor din viața celor în
vârstă care ar putea genera computer anxiety, referindu-ne la situațiile de interacțiune cu ceilalți
care fac saliente stereotipuri negative legate de propriu grup de vârstă (în speță stereotipul larg
împărtășit conform căruia vârstnicii nu sunt atât de familiarizați cu noile tehnologii și nici atât de
abili în utilizarea acestora, comparative cu tinerii). Astfel am pornit de la identificarea unor
mecanisme sociale care antrenează CA prin intermediul stereotype threat. Ipoteza cercetării
noastre este aceea că în situațiile sociale în care stereotipurile legate de propriul grup de vârstă
și utilizarea noilor tehnologii sunt saliente, indivizii vor tinde să experimenteze un nivel ridicat
de computer anxiety care poate genera o scăderea a performanțelor în utilizarea noilor tehnologii
și, de asemenea, retincență în adoptarea acestora. Deja în studiile conduse anterior îm prezentul
proiect (PL1) am arătat că nivele moderate ale CA pot fi funcționale pentru indivizi, în timp ce
nivele ridicate ale CA sunt disfuncționale și generează reticență în utilizarea noilor tehnologii.
În acest studiu am analizat, din descrierile participanților, situațiile care indică
amenințarea stereotipului (saliența propriului grup de vârstă și a relației cu tehnologia, inclusiv
salința stereotipurilor negative legate de vârstici și noile tehnologii) și modul în care astfel de
instanțe de interecțiune generează sentimente de discomfort și neajutorare, tipice pentru CA –
sentimente care pot determina performanțe mai scăzute în utilizarea noilor tehnologii și
reticență în adoptarea acestora.
Metoda
Am condus 22 interviuri în București și Brașov folosind tehnica interviului semi-structurat.
Interviurile au fost înregistrate și am procedat la transcrierea lor, pentru analiza datelor. După
derularea interviurilor, am colectat date despre statutul socio-economic al participanților, vârsta,
genul, numărul de obiecte de tehnologie folosite și tipul lor (ex: laptop, telefon mobil, tabletă
etc.) și respectiv experiența în ultilizarea acestor tehnologii. Pentru a răpunde întrebării de
cercetare formulate, am analizat din cadrul transcripturilor, în studiul 1, doar datele care se
refereau la utilizarea noilor tehnologii în viața de zi cu zi, în interacțiunea cu ceilalți de diferite
vârste și în diferite instanțe sociale (reacții ale celorlalți sau autoevaluări) care ar fi putut
constitui indicatori ai stărilor de disconfort specifice computer anxiety (vezi Anexa 2 pentru
ghidul de interviu).
Participanții
Dintre cele 22 de interviuri conduse am analizat datele a 12 interviuri, unde această problematică
a rolului stereotype threat în producerea anxietății față de tehnologie a apărut în mod specific în
descrierile participanților. Participanții proveneau din mediul urban: din Brașov (6 interviuri) și
București (6 interviuri). Selecția participanților s-a realizat în zone urbane, acolo unde accesul la
noile tehnologii este mai ridicat; numeroase statistici arătând disparități între mediul rural și
urban în accessul și folosirea noilor tehnologii în România. Aceste disparități credem că sunt mai
accentuate la vârstnici (60+), unde accesul la internet variază între 5-6% în orașele mici și mediul
rural și 20-30% în orașele mari (conform ultimelor date produse de ITU, 2016). Am condus câte
două interviuri pentru fiecare dintre următoarele categorii (axe de selecție a participanților):
genul (femeie, bărbat); categorie de vârstă (60 – 65 și respectiv 66+) și nivel de școlaritate
(mediu - 8 clase și peste, respectiv educație superioară – absolvent de facultate/ colegiu).
Principalele rezultate obținute
Participanții au arătat un nivel ridicat de conștientizare a stereotipurilor legate de vârstă
și utilizarea ICT. În situații sociale în care sunt în preajma copiilor sau tinerilor în
general, nivelul de conștientizare a acestor stereotipuri legate de vârstă și utilizare a
noilor tehnologii crește. De asemenea, când sunt în prezența altora semnificativi mai
tineri, vârstnicii conștientizează mai puternic nu doar apartenența la un anumit grup de
vârstă, prin comparație, ci și stereotipul negativ asociat acestui grup, relativ la utilizarea
noilor tehnologii de comunicare.
Respondenții descriu în prin aceleași atribute conținutul stereotipului legat de vârstă și
relația cu tehnologia, ceea ce arată faptul că acesta este puternic interiorizat și vorbim de
o schemă mentală biene structurată și larg împărtășită: tinerii sunt, în descrierea
participanților noștri, cei care dețin cunoștințele cu privire la utilizarea noilor tehnologii
și tot ei sunt cei care ar putea să le disemineze către cei în vârstă.
Respondenții au semnalat prezența stereotype threat când au fost rugați să descrie ce cred
“ceilalți, în general” despre grupul lor de vârstă și modul în care oamenii din acest grup
de vârstă utilizează noile tehnologii de comunicare.
Internalizarea stereotipurilor legate de vârstă și noile tehnologii nu se reflectă doar în
modul în care indivizii vorbesc despre ei înșiși și modul în care încorporează aceste
tehnologii în viața de zi cu zi, dar și în modul în care vorbesc despre tehnologie în
general, în relațiile sociale cu ceilalți, inclusiv cu cei din aceeași categorie de vârstă.
Chiar și respondenții care se declarau mulțumiți cu propriile abilități de a utiliza noile
tehnologii și declarau că au abilități ridicate de a utiliza diferite aplicații, au interiorizat
stereotipul negativ și descriu propriul grup de vârsta ca fiind destul de puțin capabil să
utilizeze noile tehnologii de comunicare.
De asemenea, cei intervievați au dus în discuție nu doar stereotipuri legate de vârstă și
utilizarea de noi tehnologii, ci și stereotipuri de gen. Aceste rezultate deschid o nouă linie
de cercetare, cea a intersecției dintre gen și vârstă, în activarea fenomeneului de
stereotype threat, când analizăm CA la vârstnici. Cercetare poate fi relevantă și pentru
contextul social Românesc, unde rolurile tradiționale de gen sunt puternic prezente, mai
ales dacă avem în vedere grupul pe care conducem cercetarea. În concluzie, viitoare
cercetări trebuie să analizeze rolul stereotipurilor de gen în adoptarea noilor tehnologii.
Datele cercetării au arătat că participanții au raportat numeroase indicii specifice stării de
anxietate la utilizarea noilor tehnologii, mai ales în descrierea unor situații în care aceștia
se aflau în prezența altora. Aceste date sunt consonante cu ipoteza care a stat la baza
prezentei cercetări, potrivit căreia alții relevanți pot acționa ca factori inhibitori generând
reducerea performanțelor indivizilor în utilizarea noilor tehnologii și creșterea reticenței
acestora, mai ales atunci când alții relevanți reiterează direct sau indirect (uneori prin
simplă prezență) stereotipurile negative asociate vârstnicilor sau fac apartenența la grupul
“vârstnicilor“ mai salientă în contextul social dat.
Anxietatea față de tehnologie și indiciile preznței acestei stări de disconfort sunt astfel
situaționale, dependente de contextul social și de alții relevanți cu care individul
interacționează. Prezența stereotipurilor legate de vârstă și utilizarea noilor tehnologii,
puternic interiorizate la nivel indivizilor fac ca situațiile sociale în care sunt activate să
fie suficient de variate. În special în situații în care indivizii nu pot rezolva sarcini care
presupun utilizarea noilor tehnologii și se află în prezența altora mai tineri antrenează
elemente specfice anxietății, neliniște, derăbdare și posibila abandonare a sarcinii.
Ceea ce participanții descriu ca urmare a apariției indicatorilor specifici anxietății sunt:
teama, reținerea de a utiliza o anumită tehnologie sau o anumită aplicație, respingerea
acesteia sau dimpotrivă complianța. Fiecare dintre aceste manifestări poate influența
negativ performanțele indivizilor în folosirea noilor tehnologii de comunicare și
informare.
Studiul 2
În studiul 2 (Ivan & Fernández-Ardèvol, in press) am exploart modul în care comunicarea cu
nepoții și copiii aflați în straăinătate sau la distanțe considerabile de casă influențează modul în
care vârstnicii se rapotează la noile tehnologii și sunt motivați să învețe noi aplicații. De
asemenea, în acest studiu am motivația vârstnicilor de a abandona utilizarea unor tehnologii,
atunci când acestea încetează să mai ofere gratificații suplimentare folosirii vechior tehnologii de
comunicare și informare. Pentru analiza și interpretarea datelor am folosit teoria “gratification
niche of a medium” (Dimmick, Kline, & Stafford, 2000), conform căreia, o nouă tehnologie este
utilizată când aceasta oferă gratificații suplimentare față de cele pe care individul le avea prin
utilizarea altor tehnologii (anterior adoptate).
De asemenea, am pornit de la studile de specialitate care arată faptul că lipsa contactului
cu membrii familiei îi face pe bătrâni vulnerabili și are un impact negativ asupra satisfacției cu
viața și bunăstării individule (Santanta et al., 2005). Am pornit de la studii care arată faptul că
vârstnicii valorizează activități care le permit să petreacă timp mai mult cu membrii familiilor lor
și sun dornici să investească timp și resurse pentru astfel de activități. În acest sens, folosirea
noilor tehnologii se înscrie în timpul de activități care permit menținerea contactului cu membrii
familiei plecați sau care locuiesc la disntanțe importante față de cei rămași acasă (de obicei
vârstnici). În prezenta cercetare am urmărit modul în care participanții se raportau la noile
tehnologii în acest cadru – ca activități de menținere a relației cu membrii familiei și ca aplicații
care au o valoare utilitară suplimetară, față de mediile tardiționale de comunicare. De asememea,
ne-a interesat ce se întâmplă atunci când membrii familiei se întorc acasă (pe perioade lungi de
timp) sau definitiv și în ce măsură putem vorbi de abandorarea utilizării anumitor aplicații sau
tehnologii care intraseră în rutina zilnică, dacă valoarea funcțională a acestora scade (ex. nu se
mai constituie ca un liant important în păstrarea contactului cu membrii familiei).
În cadrul acestei cercetări am condus 20 de interviuri în România, cu persoane de 6 de ani
și peste care aveam membri ai familiei plecați în străinătate. Consonant cu obiectivul anunțat al
proiectului, acela de extindere a metodologiei de cercetareîn alte țări și conducerea de cercetări
comparative folosind aceeeași metodologie am extins, împreună cu Mireia Fernández-Ardèvol
cercetarea în Barcelona (Catalonia, Spain), Los Angeles (California, USA), Toronto (Ontario,
Canada) și respectiv în Montevideo (Uruguay) și Lima (Peru). Astfel am przentat datele într-un
articol aflat în curs de publicare (Ivan & Fernández-Ardèvol, in press). În total am analizat date
din 163 de interviuri, deși, în țările menționate aici (exceptând România) nu toți cei intervievați
aveau copii sau nepoți în străinătate. Astfel, am selectat informațiile care se refereau la
comunicarea cu membrii relevanți ai familiei aflați la distante considerabile de participanți (peste
500 Km), pentru a permite o viziune comparativă cu datele colectate în România.
.
Participanții
Un total de 163 de persoane peste 60 de ani au fost intervievate (20 din România), în special din
regiuni urbane. În România, numărul interviurilor conduse din zonele urbane a fost egal cu cel
din regiunile rurale. Vârsta participanților a variat între 60 de ani și 98 de ani, iar în România
între 60 de ani și 78 de ani. În Lima predominant persoane din medii defavorizare economic au
fost intervievate, pe când Los Angeles și Toronto, în special participanți cu venituri și statul
economic peste medie au fost intervievați. În România statutu socio-economic al participanților a
fost de nivel mediu, iar nivelul acestora de școlaritate – cel puțin 8 clase terminate. Șapte
persoane, dintre cele intervievate în România (în mediul urban) aveau studii superioare.
Principalele rezultate obținute
Valoarea instrumentală asociată noilor tehnologii a fost identificată în toate țările unde
am condus interviuri cu vârstnici, inclusiv în România
Participanții s-au referit la folosirea noilor tehnologii având o abordare utilitatistă, oferind
suport pentru teoria gratificațiilor marginale (gratification niche of a medium theory).
Pentru a încorpora o nouă tehnologie sau aplicație în viața de zi cu zi, indivizii din
această categorie de vârstă trebuie să îi perceapă valoarea funcțională suplimentară.
Această viziune utilitaristă supra noilor tehnologii de comunicare și informare a indicat
un model dinamic al utilizarii noilor tehnologii la vârstnici: respingere-adoptare-
respingere–re-adoptare, în funcție de cerințele funcționale ale diferitelor situații sociale
și relațiile pe care le stabiliesc cu membrii importanți ai familiei. Astfel, plecarea
membrilor apropriați din familie constituie un factor motivator pentru vârstnicii care
respingeau anterior utilizarea anumitor tehnologii să învețe să le utilizeze și să
folosesască aspecte noi pe care respectiva aplicați le permite. Totuși, cele mai multe
studii pe vârstnici se opresc la acest model simplu, liniar în care respingerea initiață este
urmată de adoptarea noilor tehnologii. Cercetările conduse de noi au indicat mai degrabă
un model circular, descris mai sus: revenirea unor membri ai familiei, fie și pentru o
perioadă scurtă de timp, în proximitatea celor vârsnici reduce motivația de a folosi o
anumită tehnologie (ex. Skype sau Viber) chiar dacă folosirea acestor aplicații intrase în
rutina zilnică. Odată gratificația pierdută, persoana se poate reîntroarce la situația de
respingere. În acest proces dinamic de respingere și adoptare a unor aplicații, distanța față
de membrii apropiați familiei și necesitatea de a menține legătura cu aceștia joacă un rol
important.
Similar altor studii din literatrura de specialitate am identificat faptul că exercitarea
rolului de bunic/bunică constituie o motivație suplimentară pentru adoptarea noilor
tehnologii, în special în perioda copilăriei nepoților.
Datele obținute în acest studiu susțin rezultatele obținute în PL1 – respectiv cele care au
fost obținute pe baza anchetei sociologice (chestionar autoadministrat): experiența în
utilizarea unei anumite tehnlogii sau unui anumit dispozitiv este un factor important în
continuitatea utililizării acestei tehnologii și în formarea atitudinii față de utilizarea noilor
tehnologii în general.
Datele din aceste studiu au arătat diferențe de gen interesante, care se cereau mai mult
explorate. În comunicarea cu membrii familiei plecați îm străinătate femeile jocă un rol
mai important, cel puțin dacă ne referim la menținerea legăturilor cu cei plecați, relații de
tip suport emoțional și comunicareaexperiențelor cotidiene. De aceea, o parte
semnificativă dintre respondenții de sex feminin s-au arătat mai motivați să învețe noi
aplicații, în special cele care să le permită împărtășirea cu cei dragi a detaliilor vieții
cotidiene și au avut o atitudine generală mai pozitivă față de noile tehnologii, au
manifestat mai puțină reticență și mai mult entuziasm față de posibilitatea de a învăța
utilizarea anumitor aplicații. Pornind de la aceste rezultate am condus Studiul 3, care este
detaliat mai jos.
Studiul 3
În studiul 3 (vezi Ivan & Hebblethwaite, 2016 , ISA- secțiunea publicații) aflat în lucru, am
pornit de la analiza modului în care bunicii comunică folosind noile tehnologii cu ajutorul site-
urilor sociale. Am ales aplicația Facebook, fiind aplicația cea mai utilizată de vârstncii în
România. Pachetul de lucru PL4 detaliat în proiect presupunea aplicarea metodei etnografice pe
o comunitate online. Am selectat un astfel de grup creat pe Facebook – Grupul Bunicilor -
https://www.facebook.com/groups/mioaica/ și am analizat, folosind specificul netnografiei (vezi
Kozinets, 2010), modul în care acest grup creat în mod natural, în spațiul virtual poate fi tratat
ca o comunitate online și analizată prin tehnici specifice virtual ethnographic research
(netnography) Ulterior, am arhivat datele privind conținutul communicational în această
comunitate, pe o perioadă de 6 luni și am analizat, folosind tehnici de analiză de conținut,
elemente principale ale profilurilor de Facebook pentru actorii cheie din cadrul comunității
(aspecte socio-demografice, numărul mediu de postări într-o săptămână, conținutul postărilor,
elemente din pagina de profil - ex. Interese, hobby-uri evenimente etc) și nivelul de utilizare a
opțiunilor Facebook (ex. pasiv versus creare de conținut).
De asemenea, am condus 5 interviuri în profunzime cu persoane cheie din cadrul
comunității online investigate. Datele obținute pe baza acestor 5 interviuri au fost comparate cu
cele obținute în Canada, regiunea Montreal în alte 5 interviuri, folosind un ghid de interviu
similar (intervievații erau bunici care aveau un cont de Facebook și comunicau cu membrii
familiei, prin intermediul Facebook) . Nu am reușit în Canada identificaea unei comunități online
comparabile, desi sunt multe comunități online ale vârstnicilor. Totuși, cea identificată de noi în
România este o comunitate în care participanții se autodefinesc pe ei înșiți ca “bunici” și nu am
identificat o comunitate similar în Canada.
Datele astfel arhivate urmează să fie interpretate, aspect care face parte din PL4 – anul
2017. Rezultate preliminarii ale acestui studiu au fost prezentate în cadrul conferinței
Internaționale International Sociological Associatation, Viena, 2016 (vezi lista publicații 2016).
Rezultatele preliminarii ale Studiului 3
Datele colectate cu ajutorul interviurilor (pe cei 5 membri cheie ai comunității online din
România și din cele 5 interviuri conduse pe bunici din Canada arată tendința indivizilor
de a schimba între diferite modalități de a comunica, chiar dacă noile tehnologii
încorporează aplicații care substituie tehnologiilor tradiționale. Spre exemplu mai mulți
respondeți accesează conținuturile Facebook ale celor cu care comunică fără a oferi un
feedback direct în mediul virtual, ci un feedback în momentul care permite comunicarea
față-în față cu aceștia sau prin apel la tehnologii de comunicare tradiționale (ex. la
telefon).
Participanții intervievați de noi au manifestat interest ridicat față de folosirea Facebook,
dar sunt mai degrabă utilizatori pasivi. Când creează conținuturi acestea iau forma
fotografiilor însoțite de scurte remarci sau a citatelor inspiraționale care trimit la emoții
Cu membrii familiei participanții preferă să vorbească la telefon sau pe Skype și mai
puțin să utilizeze social network websites (Facebook)
Respondeții sunt preocupați de norme legate de păstrarea vieții private (în Canada) și
respectiv păstrarea decenței (România), de aici derivând și principlele îngrijorări legate
de folosirea Facebook sau reticență în utilizarea acestor rețele sociale în general.
Participatory action Resaerach (PAR) -studii pilot realizate în București, Brașov și Bacău
folosind metodologii colaborative. Utilizarea PAR în studiul adptării noilor tehnologii la
vârstnici
Cele trei studii pilot s-au derulat în perioada martie-iulie 2016, iar în lunile august-noiembrie
am arhivat, analizat și interpretat datele (vezi Ivan, Dumitriu, & Săvulescu, 2016; Dumitriu,
Ivan, & Bîra, 2016).
Premise
Când investigăm folosirea ICT la vârstnici, trebuie să ținem seama de fapul că nevoile lor cu
privire la utilizarea noilor tehnologii ar putea fi diferite de cele ale altor grupuri de vârstă.
Viziunea utilitaristă în abordarea noilor tehnologii de către vârstnici a fost evidențiată deja în
studiile anterioare și este mai puțin regăsită la utilizatorii tineri – unde abordarea noilor
tehnologii are în principal o valoare hedonistă (o discuție pe această temă în Fernández-Ardèvol,
& Ivan, 2013). În consecință, folosirea participatory action research (PAR) este o obțiune
metodologic importantă când investigăm modul în care vârstnicii se raportează la noile
tehnologii, pentru că presupune colectarea de date pornind de la nevoile celor care utilizează
aceste tehnologii (Demiris et al., 2008). Training-ul participanților pentru a folosi diferite
aplicații, incluzând aplicații de tip social network sites este benefic pentru obținerea de date
valide, care au semnificație în contexte sociale reale, autentice, pentru participanți și constribuie
la fenomenul de empowerment al vârstnicilor în relația cu noile tehnologii.
PAR este o aboradre metodologică utilă dacă avem în vedere următorele aspecte:
(1) familiarizarea participanților – experiența directă în utilizarea unei anumite
tehnologii/aplicații în timp ce participanții au ocazia să reflecteze asupra acestei experiențe, să
surprindă semnificațiile și rolului respectivei tehnologii/aplicații în viața proprie, inclusiv
posibilele avantaje și dezavantaje;
(2) creșterea încrederii în propriile abilități de a utiliza anumite tehnologii/aplicații – construirea
unor semnificații pozitive pentru experiențele inițiale/successive în utilizare a unei anumite
aplicații, aspect definitoriu în adoptarea noilor tehnologii și în continuitatea în utilizarii lor.
Design-ul cercetării
Am condus trei studii pilot folosind PAR, în Brașov, Bacău și București, în fiecare dintre aceste
studii participanții au fost inițiați în utilizarea Facebook pentru a comunica cu prieteni, membri,
ai familiei, cunoscuți. Studiul pilot s-a derulat â sub forma unui training, de două zile, care a
cuprins mai multe etape de inițiare și colectare a datelor.
Etapa 1. Evaluarea inițială. Participanții (12-15 în fiecare dintre cele trei studii pilot) au fost
recrutați dintre personele cu vârste de 60 de ani și peste, studii (medii sau superioare), rezidenți
în localitatea unde se desfășura studiul, cu nivel scăzut de utilizare a noilor tehnologii (după
declarațiile proprii). Participanții și-au dat acordul pentru a participa la un training privind
utilizarea Facebook pentru a comunica cu familia sau prietenii. Training-ul se derula pe parcursul
a două zile consecutive (aproximativ 8 ore în fiecare zi). Parteneriate cu instituții care să susțină
recrutarea participanților și derularea sesiunilor de tarining au fost inițiate în fiecare oraș (vezi
secțiunea Publicații 2016). De asemenea, participanții erau anunțati că vom suporta costurile
legate de masă și că vom avea un laborator cu calculatoare la dispoziție, în timp ce trainerii vor fi
tineri, studenți. În etapa de evaluare inițială, care preceda sesiunea de training, am condus, în
fiecare oraș, un focus grup cu participanții pentru a evalua competențele acestora în utilizarea
noilor tehnologii, ceea ce își doresc să învețe, motivația de a cunoaște mai multe despre diferite
aplicații, temerile legate cu utilizarea Facebook, așteptări cu privire structura celor două zile și la
trainerii implicați (studenți).
Etapa 2. Derularea sesiunii de training. Spre deosebire de studii similare în care antrenarea
vârstnicilor în a utiliza o anumită tehnologie era făcută în sesiuni de grup, am introdus o inovație
metodologică, preferând ca fiecare participant să aibă un trainer special asignat (un student) care
participa la sesiunea de evaluare inițială, își nota așteptările participantului cu care urma să
lucreze, nivelul lui de cunoștințe cu privire la noile tehnologii, motivații, temeri exprimate etc.
Am optat pentru un asemenea design pentru că nivelul de cunoștințe al participanților era destul
de divers, așteptările aveau un caracter particular și nevoia de a fi îndrumați, în mod individual
și nu în gru a fost exprimată în fiecare dintre focus grupurile conduse. Așadar sesiunile de
training se derulau in grup, în aceeași sală, dar fiecare participant lucra practic cu trainerul său,
într-o relașie în care relevanța sarcinilor era construită în mod particular, cu fiecare participant.
Fiecare trainer lucra diferit cu participantul asignat în funcție de nivelul anterior al acestuia de
cunoștințe în utilizarea noilor tehnogii, familiaritatea cu apliacațiile de tip social network sites și
motivația de a învăța anumit lucruri. În general participanții erau asistați în construirea unor
profile de Facebook sau în personalizarea unor profile deja existente. De asemenea, construirea
de conținuri și interacțiunea dintre Facebook și alte aplicații (ex. Email, Skype, aplicații din
calculator) faceau parte din acest proces de training, în funcție de nevoele de comunicare ale
fiecărui participant. Fiecare trainer urmase un curs de Metode de Cercetare la SNSPA și era
special instruit să conducă discuții libere cu participantul pentru a identifica interesele în
utilizarea acestei aplicații, așteptările, nevoile zilnice de comunicare folosind noile tehnologii,
tipul de aplicații preferat, teme de discuiție preferate, hobby-uri etc. De asemenea, trainerul putea
răspunde unor probleme legate de securitatea utilizării aplicațiie respective, anonimat, păstrarea
vieții private etc., dacă acestea erau ridicate de participant în timpul trainingului. Fiecare trainer
nota elementele principale ale discuției cu participantul de-a lungul celor 2 zile, folosind o fișă de
note de observație. Notele de observație, dar și înregistrări video din timpul sesiunilor de
training au fost folosite ca material de analiză (date de cercetare) pentru a fi interpretate ulterior.
S-a cerut acordul participanților pentru a folosi aceste materiale, în scop științific și pentru a
publica anumite fotografii din timpul derulării sesiunilor de training pe site-ul proiectului
(http://centrucomunicare.ro/agetech/home.html).
Etapa 3. Evaluarea intermediară. În această etapă am condus discuții de grup cu participanții
(la începutul zilei 2 de training) pentru a surprinde seminificațiile conținuturilor create,
Participanții au abordat dificultățile întâmpinate, oportunitățile de comunicare identificate și
intenția de a utiliza elementele învățate, în continuare.
Etapa 4. Facebook Group co-creation. Participanții discută între ei și creează o comunitate
online – un grup de Facebook care să poată fi utilizat în continuare, după terminarea studiului
pilot. Structura cestui grup (public sau privat, cu drept de administrare din partea unei singure
persoane sau a mai multor persoane), layout, detalii de personalizare a grupului, inclusiv numele
grupului au fost alese de către participanți, trainerii asumându-și mai degarbă un rol pasiv în
acest proces. În toate cele trei studii pilot trainerii au fost invitați să facă parte din grup și de
asemenea membrii echipei de cercetare au primit această invitație. De asemenea, în toate cele trei
studii pilot s-a ales varianta unui grup public. Am folosit note de observașie și înregistrări
parțiale ale acestei etape pentru a analiza procesul deliberativ de constituire a grupului online.
Folosind tehnica Photo Voice, adesea utilizată în cercetările de tip Participatory Action
Research, fiecare participant a fost rugat să posteze, pe grupul deja creat o fotografie care să
reprezinte, în viziunea sa, experiența trăită în aceste zile în cadrul sesiunii de training.
Participanții au fost rugați să reflecteze asupra alegerii făcute și ce semnificație are conținutul
creat pentru ei (de ce au ales această poză și cum reflectă ea modul în care au trait experienața în
cadrul studiului pilot).
Etapa 5. Evaluarea finală. Fiecare participant a fost intervievat (folosind tehnica interviului
semi-structurat) despre experiența celor două zile. În cadrul interviului am avut ca puncte de
discuție: (1) așteptările inițiale; (2) derularea sarcinilor în ziua 1; (3) derularea sarcinilor în ziua
2; (3) relația cu trainerul și importanța folosirii unui design unu la unu în procesul de inițiere;
(4) elemente mai dificile și ce anume a fost perceput ca fiind ușor de realizat; (5) intenția de a
utiliza cele învățate în viitor; (6) dificultăți percepute pentru a utiliza cele învățate în viitor; (6)
impresia de ansmblu asupra modului în care s-au derulat lucrurile pe parcursul întregii sesiuni –
loc, format, aspecte organizatorice, logistică, masă etc.; (7) elemente care pot fi îmbunătățite în
studii pilot viitoare. Această etapă permite discutarea critică a unui asemenea design de cercetare
și a limitelor pe care le implică cercetarea de tip colaborativ. De asemenea, acestă etapă
presupune investigarea intenției participanților de utiliza aplicația în continuare, în interacțiunile
zilnice aplicații similare, nivelul de empowerment al individului în folosirea independentă a site-
urilor sociale și nivelul de implicare în adoptarea noilor tehnologii, în viitor.Faptul că avem
acces, ca membri ai echipei de cercecetare, la grupurile de Facebook create de participanți, ne
permite analiza postărilor ulterioare din cadrul grupului și modul în care participanții au folosit
aspectele învățate , în interacțiunile viitoare. Ne-am propus să analizăm conținuturile elaborate
sau împărtărtășite de participanți pe cele trei grupuri de Facebook pentru o perioadă de 3 luni,
după derularea studiului pilot.
Principalele rezultate obținute
Participanții au manifestat reticență în a se înscrie la sesiunile de training derulate de
noi, date fiind experiențele anterioare, mai puțin plăcute cu astfel de training-uri.
Modalitatea clasică – un singur trainer și mai mulți partcipnți cu nivele de competență
diferite erau aspectele care au fost menționate ca inhibitorii. De asememea, ideea unui
curs în manieră tradițională nu li se părea utilă în acest sens.
Atragerea participanților pentru asemenea tipuri de cercetări de tip colaborativ, în special
a participanților în vârstă, este în sine o provocare. Am derulat partneriate cu instituții
care au putut susține acest proces (vezi lista de parteneriate prezentate la finalul acestui
raport)
Considerăm că am identificat o modalitate de a facilita accesul participanților în
asemenea studii, care a fost testată cu succes în prezentul proiect, în studiul pilot derulat
la Brașov. În acest studiu pilot, pentru recrutatea participanților, am făcut apel la media
tradiționale – radio, iar participanții interesați de studiul nostru puteau suna la un număr
de telefon și puteau vorbi direct cu cineva din echipa de cercetare. În București am
realizat un parteneriat cu o Organizație Nonguverbamentală, care derula programe cu
voluntari vârstnici, iar în Bacău am folosit pentru recrutarea partcipanților studenți (de la
Facultatea de Litere) care au recrutat dintre proprii bunici, rude etc. Putem concluziona
că modalitatea cea mai eficientă dintre cele trei menționate aici, de a recruta participanți,
acolo unde este posibil este apelul la tehnologiile tradiționale de comunicare. Pentru că
problema recrutării partcipanților pentru studiile de tip colaborariv există peste tot în
lume, în urma derulării acestui studiu, directorul proiectului a fost invitat să vorbească
în Canada la Universitatea Concordia Montreal despre experiența în acest proiect cu
recrutarea participnților și despre rolul media tradiționale în apelul la participanții
vârstnici, în studiile care se referă la noile media de comunicare
Odată recrutați, participanții au manifestat un entuziasm ridicat față de programul
derulat, entuziasm care a fost resimțit imediat în interesul crescut față de sarcini,
colborarea excelentă cu trainerii, atenția la sarcini, plăcerea de fi parte din cercetare.
Aceste date, surprinse atât în interviuri cât și în materialele video, arată de fapt că,
dincolo de reticența inițială, interesul vârstnicilor (cel puțin al celor din România) pentru
sarcini care presupun inițierea și familiarizarea cu noile tehnologii de comunicare este
deosebit de ridicat. Am avut solicitări numeroase de continuare a studiilor pilot în alte
orașe sau pe alte grupuri de partcipanți. De asemenea, feedback-ul foarte pozitiv
privind derularea studiului nostru se poate pune pe seama a interesul ridicat al
vârsnicilor față de asemenea acțiuni care îi fac să treacă de reticența inițială în utilizarea
anumitor noilor tehnologii.
Entuziasmul vârstnicilor față de sarcinile prezentate, dar și rapiditatea cu care aceștia au
învățat anumite lucruri au redus prejudecățile inițial formulate de unii dintre traineri
(care aveau așteptări scăzute cu privire la competențele participanților). Deși principala
critică în a avea traineri studenți poate fi chiar activarea prejudecăților și a fenomenului
de stereotype threat (investigt de noi în sudiile pe bază de interviuri prezentate anterior),
totuși, un asemenea design de cercetare contribuie la reducerea prejudecăților inițiale,
mai ales dacă durată interacțiunii crește (cum este cazul prezentul studiul în care
trainerul și participantul asignat derulau împreună sarcini pe durata a două zile). De
altfel, ceea ce participanții au apreciat în mod deosebit a fost faptul că am organizat
sesiunile în așa fel încât fiecare să aibă un trainer asignat, care să se plieze pe nivelul și
așteptările fiecăuia. Mulți participanți au declarat că “nu au simțit trecerea timpului“ pe
percursul celor două zile și au apreciat faptul că am avut de făcut lucruri împreună, dar și
separat, fiecare cu trainerul asignat. De fapt reticența unora în a se înscrie la cursuri care
presupun inițierea în anumite aplicații sau tehnologii (ex. aplicații pe calculator) vine
inclusiv dintr-o subestimare a proprilor competențe și din teama că “alții din grup“ îi vor
evalua negativ. Prin asignarea unui trainer care să lucreze pe sarcini specifice și adaptate
fiecărui participant, am redus semnificativ aceste temeri și am reușit să cream sarcini
care au relevanță reală pentru participanți.
Relația dintre traineri și participanți a fost una de încredere și susținere reciprocă. În
unele cazuri a continuat după terminarea studiului pentru următoarele luni. De fapt,
contextual inter-generațional este unul propice învățării atunci când ne referim al noile
tehnologii pentru că acesta presupune activarea stereotipurilor existentente de ambele
părți (ex: stereotipul potrivit căruia vârstnicii sunt mai reticenți la adoptarea noilor
tehnologii, sau cel care se referă la faptul că tinerii sunt foarte buni cunoscători ale
aplicațiilor care utilizează noile tehnologii de comunicare și informare) și eliminarea sau
diminuarea lor prin interacțiunea trainer-participant. Discuțiile purtate ulterior cu
trainerii au relevant diminuarea stereotipurilor negative inițiale și o percepție mai critică
privind propriile competențe în utilizarea noile tehnologii. Studiile pilot derulte de noi
pot fi privite și ca un exercițiu de success în încercarea de a reduce prejudecățile care
genereză obstacole în comunicare dintre generații pe această temă.
Consonant cu rezultatele obinute de noi în studiile anterioare, am identificat și în
prezentul studio atracția vârstnicilor pentru conținuturile vizuale (tip fotografie, material
video etc.). O analiză a conținuturilor vizuale produse de partcipanați va fi publicată
într-un studiu aflat în perioadă de pregătire pentru a fi trimis la jurnal de specialitate
(Dumitriu, Ivan, & Bîra, 2016).
Resursele umane mobilizate în anul 2016
În lunile anul 2016 au fost mobilizată întreaga echipă, dată fiind diversitatea studiilor conduse și
prezentate anterior:
Loredana Ivan – director de proiect, coordonator al activităţilor derulate în acestă perioadă, cu
rol central în descrierea metodologiei de cercetare, coordanarea derulării studilor, analiza și
interpretarea datelor de cercetare;
Corina Buzoianu – cercetător postdoctoral, coordonator al studiului pilot derulat în Bacău,
responsabil cu trainingul studenților care au partcipat la studiile pilot, cu logistica de cercetare
și arhivarea datelor de cercetare;
George Tudorie – cercetător postdoctoral, responsabil cu realizarea site-ul proiectului, updatarea
cu conţinuturi a site-ului şi selectarea materialelor de promovare a proiectului pentru recrutarea
participanților. De asemenea, George Tudorie a răspuns de stabilirea parteneriatelor pentru
susținerea recrutării participanților;
Monica Bîra – cercetător postodoctoral cu rol în analiza și interpretarea datelor de cercetare
produce în studiile pilot. De asemenea, avut rol în menținerea legăturii cu participanții și
prezentarea rezultatelor obținute în studiile pilot;
Rodica Săvulescu – cercetător postdoctoral, responsabil cu materialele video produse în cadrul
studiilor pilot. A condus interviuri de grup (în studiile pilot) și interviuri individuale în Studiul 1
și 2 descrise mai sus;
Diana Dumitriu – cercetător postdoctoral – conducearea și transcrierea interviurilor din studiul 2
și 3. A avut un rol important în analiza datelor vizuale produse în urma studiilor pilot;
Alina Duduciuc – cercetător postdoctoral – conducearea și transcrierea interviurilor în studiul 3;
Ioana Schiau – cercetător doctoral – conducerea interviurilor în studiul 1 și asigurarea
transcriptelor și rol de coordonare în studiul pilot condus la Brașov;
Alexandru Cârlan – cercetăor doctoral – activități de arhivare a datelor în pachetul de lucru
(PL4) - corespunzător cercetării netnografice.
Activităţi în cadrul proiectului, în anul 2016
1. Ianuarie – martie 2016 - finalizarea interpretării datelor obținute în PL1 (ancheta
sociologică). Analiza și interpretarea acestor date a constituit punctul de plecare pentru
celelalte pachete de lucru;
2. Martie – iulie 2016 – derularea celor 3 studii pilot (Participatory Action Research) în
București, Brașov și Bacău;
3. Martie – august 2016 – derularea studiilor folosind interviul semistructurat- pentru a
surprinde seminificațiile atribuite de indivizi folosirii noilor tehnologii în activitățile
cotidiene;
4. August-noiembrie – arhivarea și intrepretarea datelor de la cele trei studii pilot
5. iulie-decembrie 2016 – derularea primelor etape prevăzute pentru 2017 – cercetarea
netnogarfică:
-identificarea comunității online
- diseminarea informațiilor de la training-ul cu privire la utilizarea unor softuri de analiza
calitativă a datelor (vezi secțiunea Training pentru membrii echipei)
-arhivarea datelor și selectare corpusului de analiză
- colectarea de date suplimentare prin interviuri față în față cu participanți cheie din
comunitatea online
-rezultate preliminarii
De asemenea, am actualizat site-ul proiectului, pe parcursul activităților derulate în 2015-2016.
Bibliografie
Adams, J. (2013). Collaborations: The fourth age of research. Nature 497 (7451), 557-560.
Appel, M., & Kronberger, N. (2012). Stereotypes and the achievement gap: Stereotype threat
prior to test taking. Educational Psychology Review. 24(4), 609-635.
Blažun, H., Saranto, K., & Rissanen, S. (2012). Impact of computer training courses on reduction
of loneliness of older people in Finland and Slovenia.Computers in Human Behavior, 28(4),
1202-1212.
Demiris, G., Oliver, D. P., Dickey, G., Skubic, M., & Rantz, M. (2008). Findings from a
participatory evaluation of a smart home application for older adults. Technology and Health
Care, 16(2), 111-118.
Dimmick, J., Chen, Y., & Li, Z. (2004). Competition between the Internet and traditional news
media: The gratification-opportunities niche dimension. The Journal of Media
Economics, 17(1), 19-33.
Cotten, S. R., Anderson, W., & McCullough, B. (2012). The impact of ICT use on loneliness and
contact with others among older adults. Gerontechnology,11(2), 161.
Fernández-Ardèvol, M., & Ivan, L. (2013). Older People and Mobile Communication in Two
European Contexts. Romanian Journal of Communication & Public Relations, 15(3), 83-98.
Fletcher, W. F., & Deeds, J. P. (1994). Computer anxiety and other factors preventing computer
use among United States Secondary Agricultural Educators. Journal of Agricultural
Education. 35(2), 16–21.
Friemel, T. N. (2014). The digital divide has grown old: Determinants of a digital divide among
seniors. new media & society, 1461444814538648.
González, V. M., Jomhari, N., & Kurniawan, S. H. (2012). Photo-based narratives as
communication mediators between grandparents and their children and grandchildren living
abroad. Universal Access in the Information Society, 11(1), 67-84.
Huguet, P. & Régner, I. (2007) Stereotype threat among schoolgirls in quasi-ordinary classroom
circumstances. Journal of Educational Psychology. 99, 545-560.
ITU(2016). ICT Facts and Figures 2016. http://www.itu.int/en/ITU-
D/Statistics/Documents/facts/ICTFactsFigures2016.pdf
Koenig, A. M., & Eagly, A. H. (2005). Stereotype threat in men on a test of social
sensitivity. Sex Roles. 52(7-8), 489-496.
Kozinets, R. V. (2010). Netnography: Doing ethnographic research online. Los Angeles, L.A.:
Sage Publications.
Lancia, F., & Prarolo, G. (2012). A politico-economic model of aging, technology adoption and
growth. Journal of Population Economics, 25(3), 989-1018.
Lewandowski, J., Rosenberg, B. D., Parks, M. J., & Siegel, J. T. (2011). The effect of informal
social support: Face-to-face versus computer-mediated communication. Computers in
Human Behavior, 27(5), 1806-1814.
Loos, E. (2011). Generational use of new media and the (ir)relevance of age. În F. Colombo & L.
Fortunati (eds.) Broadband Society and Generational Changes (pp.259-273). Berlin: Peter
Lang.
Lutz, H. (Ed.). (2012). Migration and domestic work: A European perspective on a global theme.
London: Ashgate Publishing, Ltd.
Mardikyan, S., Yıldız, E. A., Ordu, M. D., & Şimşek, B. (2015). Examining the Global Digital
Divide: A Cross-Country Analysis. Chicago: IBIMA Publishing
Marchetti‐Mercer, M. C. (2012). Those easily forgotten: the impact of emigration on those left
behind. Family process, 51(3), 376-390.
Beckers, J. J., Rikers, R. M., & Schmidt, H. G. (2006). The influence of computer anxiety on
experienced computer users while performing complex computer tasks. Computers in Human
Behavior, 22(3), 456-466.
Buche, M. W., Davis, L. R., & Vician, C. (2007). A longitudinal investigation of the effects of
computer anxiety on performance in a computing-intensive environment. Journal of
Information Systems Education, 18(4), 415–424.
Marx, D. M., & Roman, J. S. (2002). Female role models: Protecting women's math test
performance. Personality and Social Psychology Bulletin. 28, 1183-1193.
Maurer, M. M. (1994).Computer anxiety correlates and what they tell us: A literature
review. Computers in Human Behavior. 10(3), 369-376.
Parayitam, S., Desai, K. J., Desai, M. S., & Eason, M. K. (2010). Computer attitude as a
moderator in the relationship between computer anxiety, satisfaction, and stress. Computers
in Human Behavior. 26(3), 345-352.
Powell, A. L. (2013). Computer anxiety: Comparison of research from the 1990s and 2000s.
Computers in Human Behavior, 29(6), 2337–2381.
Proenza, F. J., & Girard, B. (2015). Public Access ICT across Cultures: Diversifying
Participation in the Network Society. MIT Press.
Sandu, D. (2010). Lumile sociale ale migraţiei româneşti în străinătate. Iaşi: Poliom.
Stylianou, A. C., Winter, S., Niu, Y., Giacalone, R. A., & Campbell, M. (2013). Understanding
the behavioral intention to report unethical information technology practices: The role of
Machiavellianism, gender, and computer expertise. Journal of business ethics, 117(2), 333-
343.
Randall, N. H., Pauley, S. C., & Culley, A. B. (2015). Family social networks, reciprocal
socialization and the adoption of social media by baby boomer and silent generation
women. Communication and Information Technologies Annual (Studies in Media and
Communications, Volume 9) Emerald Group Publishing Limited, 9, 135-160.
Russell, D. (1996). UCLA Loneliness Scale (Version 3): Reliability, validity, and factor
structure. Journal of Personality Assessment, 66, 20-40.
Russell, D. , Peplau, L. A.. & Ferguson, M. L. (1978). Developing a measure of loneliness.
Journal of Personality Assessment, 42, 290-294
Russell, D, Peplau, L. A.., & Cutrona, C. E. (1980). The Revised UCLA Loneliness Scale:
Concurrent and discriminate validity evidence. Journal of Personality and Social
Psychology, 39, 472-480.
Santana, P. C., Rodríguez, M. D., González, V. M., Castro, L. A., Andrade, A. G., & Favela, J.
(2005). A Web-based system to facilitate
Shillair, R. J., Rikard, R. V., Cotten, S. R., & Tsai, H. Y. (2015). Not So Lonely Surfers:
Loneliness, Social Support, Internet Use and Life Satisfaction in Older Adults. iConference
2015 Proceedings.
Spencer, S. J., Steele, C. M., & Quinn, D. M. (1999). Stereotype threat and women's math
performance. Journal of experimental social psychology, 35(1), 4-28.
Steele, C.M. (1997). A threat in the air: how stereotypes shape intellectual identity and
performance. American psychologist, 52(6), 613-629.
van Deursen, A. J., Bolle, C. L., Hegner, S. M., & Kommers, P. A. (2015). Modeling habitual
and addictive smartphone behavior: The role of smartphone usage types, emotional
intelligence, social stress, self-regulation, age, and gender. Computers in human
behavior, 45, 411-420.
Walther, J. B. (2011). Theories of computer-mediated communication and interpersonal
relations. In M. L. Knapp & J. A. Daly (Eds.) The Handbook of Interpersonal
Communication (pp.443-479). Sage: Thousand Oaks, CA.
Wang, Y.-S.: Development and validation of a mobile computer anxiety scale. British Journal of
Educational Technology 38, 990–100. Warren, J., Stoerger, S., & Kelley, K. (2012).
Longitudinal gender and age bias in a prominent amateur new media community. New Media
& Society, 14(1), 7-27.
Weber, D. M., & Kauffman, R. J. (2011). What drives global ICT adoption? Analysis and
research directions. Electronic commerce research and applications, 10(6), 683-701.
Williamson, K., & Asla, T. (2009). Information behavior of people in the fourth age:
Implications for the conceptualization of information literacy. Library & information science
research, 31(2), 76-83.
Publicaţii şi participări la conferinţe – cu valorificarea datelor obţinute în 2015-2016
Ivan, L., Buzoianu-Daba, C. & Duduciuc, A. (2015). Media coverage of mobile phone base
stations technology in Romania. Review of Interstud (Interdisciplinary Centre for Studies of
Contemporary Discursive Forms), 18, 167-180.
Ivan, Loredana (2015). O analiză psihosociologică a termenului de ageism [A social
psychological approach in analysing ageism]. Psihologie Socială. 35, 66-69 .
Fernández-Ardèvol, Mireia & Ivan, Loredana. (2015). Why age is not that important? An aging
perspective on computer anxiety. In Z. Zhou & G. Salvendy (Eds.), Human Aspects of IT for the
Aged Population. Design for Aging, First International Conference, ITAP 2015, Held as Part of
HCI International 2015, Los Angeles, CA, USA, August 2-7, 2015. Proceedings, Part I (pp. 189-
200). Berlin: Springer.
Ivan, Loredana (2016). Adoptarea noilor tehnologii la vârstnici. Factori explicativi. In Alina
Duduciuc, Loredana Ivan & Dan Stănescu (Eds.): Comunicare și percepție socială (pp. 9-27)
București: Editura Comunicare.ro. (ISBN 978-973-711-552-2).
Duduciuc, Alina (2016). Publicitatea adresată seniorilor: portretizarea femeilor și bărbaților
vârstnici în advertising. In Alina Duduciuc, Loredana Ivan & Dan Stănescu (Eds.): Comunicare
și percepție socială (pp. 27-47) București: Editura Comunicare.ro. (ISBN 978-973-711-552-2).
Ivan, Loredana, Dumitriu, Diana L. & Săvulescu, Rodica (2016). Older people in digital creation
contexts: building a participatory action research design. In Alexandra Zbuchea & Dimitrios
Nicolaidis (2016). Proceedings of the 9th
International Conference for Entrepreneurship,
Innovation, and Reginal Development. Responsible Entrepreneurship, Vision, Development and
Ethics (pp. 52-64). Bucharest: Comunicare.ro (ISBN 978-973-711-551-5)
Duduciuc, Alina (2016). Students' stereotypes on ageing and the use of elderly people in
advertising. Euromentor, 3, 59-71 (http://euromentor.ucdc.ro/numar-curent.html)
Ivan, L., Buzoianu-Daba, C. (2016). Ageing and body image: Relation between self-esteem and
body self-esteem at older adults. Review of Interstud (Interdisciplinary Centre for Studies of
Contemporary Discursive Forms), 19, 148-161.
Ivan, L., & Schiau, I. (2016, July). Experiencing Computer Anxiety Later in Life: The Role of
Stereotype Threat. In International Conference on Human Aspects of IT for the Aged
Population (pp. 339-349). Springer International Publishing
http://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-39943-0_33
Lucări prezentate la conferințe
Ivan, Loredana & Daba- Buzoianu, Corina (2015). “No market for old men”: Ageism discourse
and employment. The International Conference: Discourse Forms: New Perspectives:
Language, Literature and Communication, Bacau, 7-9 May, 2015.
Ivan, Loredana & Hebblethwaite, Shannon (2015). The use of social media in family
communication among grandmothers and grandchildren. Qualitative Research in
Communication International Conference, Bucharest.
http://centrucomunicare.ro/qrc_2015/qrc_2015.html
Bîră, Monica (2015). Passing on our heritage: intergenerational issues related to the project of
Museum of the Communism in Romania. Qualitative Research in Communication,
International Conference, Bucharest, SNSPA.
http://centrucomunicare.ro/qrc_2015/qrc_2015.html
Schiau, Ioana (2015). Humor as a communicational resource for the elderly. Qualitative
Research in Communication, International Conference, Bucharest, SNSPA.
http://centrucomunicare.ro/qrc_2015/qrc_2015.html
Ivan, Loredana & Hebblethwaite, Shannon (2016). Older People's Use of Facebook: A
Netnographic Research of an Online Community. International Sociological Association
Conference (ISA), Vienna 10-14 July, 2016
Dumitriu, Diana, Ivan, Loredana & Bîra, Monica (2016). The Role of the Visual Content in Older
People’s Use of Social Media. Thomas C. Dowden International Conference Media and the
Public Sphere 2016, Empowered Audiences in the Digital Age, University of Georgia, Athens,
USA, October 20 - 22, 2016.
Ivan, Loredana, Dumitriu, Diana L. & Săvulescu, Rodica (2016). Older people in digital creation
contexts: building a participatory action research design. the 9th
International Conference for
Entrepreneurship, Innovation and Regional Development (ICERID International Conference) in
collaboration with the University of Sheffield. Bucharest, June, 23-24, 2016.
Ivan, Loredana & Schiau, Ioana (2016). Experiencing Computer Anxiety Later in Life: The Role
of Stereotype Threat. 2nd International Conference on Human Aspects of IT for the Aged
Population in the context (HCI), http://2016.hci.international, Toronto, Canada, 17-22 July,
2016.
Ivan Loredana & Daba-Buzoianu, Corina (2016). Body image and body self-esteem among
Romanian elders. evidence from quantitative research. Strategica International Academic
Conference organized by SNSPA in cooperation with National Bank of Romania, Bucharest,
Romania, October, 20-21.
Training-uri pentru membri ai echipei:
Ivan, Loredana & Corina Daba-Buzoianu (2016). Training NVIVO – 15-16 March 2016,
Stockholm.
Training by qsrinternational.com. Set up a project in NVivo and work with your material;
Conduct in depth analysis, discover patterns, visualize your data and share your findings.
Dumitriu, Diana Luiza: - Seminar – University of Copenhagen: Ageing celebrities and ageing
fans in popular media culture (19-20 May, 2016). Paper presented: Celebrity legitimation within
the intergenerational sport star’s cycle (Ageing celebrities and ageing fans in popular media
culture )
Parteneriate din cadrul proiectului pentru recrutarea participanților (pentru studiile pilot)
Fundația Margareta a României-Centrul Generații (http://www.fpmr.ro/generatii-centrul-
comunitatii/)
Universitatea “Vasile Alexandri”, Bacău, Facultatea de Litere (http://www.ub.ro/litere/)
Camera de Comerț și Industire Brașov (http://www.ccibv.ro/)
Direcția de Servicii Sociale Brașov
(http://www.brasovcity.ro/index.php?cop=136&par=100&ck=1)
Anexa 1 - Chestionarul - Ancheta sociologică, 2015
Operator __________________ Data_____
În ce relaţie sunteţi cu respondentul?______________
Tech. Dvs. personal utilizaţi următoarele
obiecte de tehnologie? Am şi îl (o)
utilizez
Am, dar nu
îl (o)
utilizez
Nu am şi nici
nu utilizez
1. Telefon mobil 1 2 3
2. Smart phone (cu internet sau alte aplicaţii) 1 2 3
3. Tabletă 1 2 3
4. Laptop 1 2 3
5. Computer 1 2 3
6. Telefon fix 1 2 3
Pentru fiecare dintre obiectele de tehnologie pe care le utilizaţi răspundeţi întrebărilor de
mai jos. Dacă nu utilizaţi un obiect de tehnologie, înconjuraţi „Nu e cazul”
TechF. Dvs. personal,
săptămâna trecută, cât timp
aţi utilizat următoarele
următoarele
Nu am
utilizat
deloc
Mai
puţin de
1 oră
Între 1
şi 5 ore
Între 5
şi 10
ore
Mai
mult de
10 ore
Nu e
cazul
1. Telefon mobil 1 2 3 4 5 99
2. Smart phone 1 2 3 4 5 99
3. Tabletă 1 2 3 4 5 99
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice realizează o cercetare despre modul în care folosim noile tehnologii de comunicare în viaţa de zi cu zi. Aţi fost ales în mod aleator să răspundeţi la acest chestionar, la care nu există răspunsuri corecte sau greşite. De sinceritatea răspunsurilor voastre depinde valabilitatea studiului nostru. Răspunsurile sunt confidenţiale şi anonime. Vă mulţumim!
4. Laptop 1 2 3 4 5 99
5. Computer 1 2 3 4 5 99
6. Telefon fix 1 2 3 4 5 99
TechT. Dvs. personal
de cât timp utilizaţi
[…]
De mai
puţin de 6
luni
Între 6
luni şi 1
an
Între 1
an şi 3
ani
Între 3
şi 5 ani
De mai
mult de 5
ani
Nu e
cazul
1. Telefon mobil 1 2 3 4 5 99
2. Smart phone 1 2 3 4 5 99
3. Tabletă 1 2 3 4 5 99
4. Laptop 1 2 3 4 5 99
5. Computer 1 2 3 4 5 99
Int. Aveţi un abonament de internet la domiciliu?
1. Da 2. Nu
IntF. Dacă DA, cât de des utilizaţi internetul de la domiciliu pe computer/laptop?
6 Zilnic 5. De două-trei ori pe
săptămână
4. O dată pe
săptămână
3. O dată la
câteva
săptâmâni
2. Mai
rar de
atât
1.Nu
folosesc
IntF2. De cât timp aveţi un abonament de internet, la domiciliu?
1. De mai puţin de 6
luni
4. Între 6 luni şi
1 an
3. Între un an şi
3 ani
2. Între 3 şi 5
ani
1. De mai mult de
5 ani
INTC. Doar pentru cei care au un dispozitiv cu internet mobil şi îl folosesc (ex. smart
phone). Cât timp din zi aţi stat conectat(ă) la internet, săptămâna trecută?
5 Practic tot 4. Mai mult de 8 3. Între 4 şi 8 2. Între 1 şi 4 1. Mai puţin de o
timpul din zi ore pe zi ore pe zi ore pe zi oră pe zi
Ut. Dvs.
personal
utilizaţi
următoarele
Obs.
muncă, sau
activităţi
lucrative sau
serviciu, sau
treburi legate
de gospodărie
Doar
pentru
activităţi
legate
de
muncă
Mai mult pentru
activităţi legate
de muncă şi mai
puţin de timp
liber
În aceeaşi
măsură
pentru
activităţi
legate de
muncă şi
activităţi
de timp
liber
Mai mult
pentru
activităţi
legate de
timpul liber
şi mai puţin
cele legate
de muncă
Doar
pentru
activităţi
legate de
timp liber
Nu e
cazul
1. Telefon
mobil
1 2 3 4 5 99
2. Smart phone 1 2 3 4 5 99
3. Tabletă 1 2 3 4 5 99
4. Laptop 1 2 3 4 5 99
5. Computer 1 2 3 4 5 99
6. Telefon fix 1 2 3 4 5 99
CAL. Cât de des aţi mers, în ultimul an, în afara localităţii?
6. În fiecare
săptămână
5. De câteva
ori pe lună
4. O dată pe
lună
3. La
câteva luni
2.O dată
pe an
1. Mai rar de o dată pe
an
CALS. Dvs. aţi călătorit în afara ţării?
1. Da 2. Nu
IntF. Dacă DA, când a fost ultima dată când aţi călătorit în afara ţării
6. Înainte
de 1989
5. Cu mai
mult de 10 ani
în urmă
4. În urmă
cu 5-10
ani
3. Cu mai puţin
de 5 ani în
urmă
2. Anul
trecut
(2014)
1. Anul acesta
(2015)
RUDE. Aveţi rude/ persoane foarte apropiate
în afara ţării?
DA Ţara NU
1. Copii 1 2
2. Nepoţi 1 2
3. Soră/frate 1 2
4. Altcineva. Cine?___________________ 1 2
FAM. Cât de des vă întâlniţi direct (faţă în faţă), în general, cu membri ai familiei
dumneavoastră: copii, nepoţi, fraţi, surori?
6. 5. În fiecare 4. La câteva 3. La 2.O 1. Mai rar Nu e
Zilnic săptămână săptămâni câteva
luni
dată pe
an
de o dată
pe an
cazul
Copii 6 5 4 3 2 1 99
Nepoţi 6 5 4 3 2 1 99
Fraţi/surori 6 5 4 3 2 1 99
PRI. Cât de des vă întâlniţi direct (faţă în faţă), în general, cu prieteni/apropiaţi
de-ai dumneavoastră?
6.
Zilnic
5. În fiecare
săptămână
4. La câteva
săptămâni
3. La câteva
luni
2.O dată
pe an
1. Mai rar de o
dată pe an
MCAS. Situaţiile de mai jos se referă la aspecte care ar putea să ne facă să ne simţim
tensionaţi/inconfortabil. Pentru fiecare dintre aspectele descrise mai jos, înconjuraţi cât de
tensionat(ă) aţi fi dacă ele s-ar derula în următoarele zile. „1” reprezintă deloc tensionat”, iar
„7” – foarte tensionat”. Evaluaţi starea dvs., la momentul prezent, pe scala de 7 trepte.
1(Deloc
tensionat)
2 3 4 5 6 7 (Foarte
tensionat)
1. Să urmez un curs despre utilizarea
unui laptop/tabletă
1 2 3 4 5 6 7
2. Să învăţ cum să lucrez pe
laptop/tabletă
1 2 3 4 5 6 7
3. Să învăţ să utilizez toate aplicaţiile
care funcţionează pe laptop/tabletă
1 2 3 4 5 6 7
4. Să învăţ cum funcţionează un
laptop/ smartphone/o tabletă
1 2 3 4 5 6 7
5. Să învăţ să folosesc un calendar sau o
agendă pe laptop/tabletă
1 2 3 4 5 6 7
6. Să învăţ să utilizez, pe 1 2 3 4 5 6 7
laptop/tabletă/smartphone, aspecte
legate de filme, jocuri, materiale audio
7. Să fiu nevoit(ă) să fiu la curent cu
toate noutăţile în legătură cu
laptopuri/tablete etc
1 2 3 4 5 6 7
8. Să citesc un manual despre utilizarea
laptopurilor/ tabletelor/ smartphone
1 2 3 4 5 6 7
9. Să caut informaţii pe internet
utilizând un dispozitiv mobil (laptop,
tabletă etc.)
1 2 3 4 5 6 7
10. Să trimit şi să primesc emailuri
utilizând un dispozitiv mobil
1 2 3 4 5 6 7
11. Să fiu nevoit(ă) să utilizez internetul
pe un dispozitiv mobil (laptop, tabletă,
smartphone) ca o cerinţă de a face faţă
în societatea modernă
1 2 3 4 5 6 7
12. Să fiu nevoit să folosesc tot felul de
programe pe care să le
downloadez/descarc utilizând un
dispozitiv mobil
1 2 3 4 5 6 7
13. Să caut informaţii în locuri
diferite de pe internet, folosind un
dispozitiv mobil
1 2 3 4 5 6 7
14. Să postez elemente de pe diferite
site-uri de internet, utilizând un
dispozitiv mobil
1 2 3 4 5 6 7
15. Să trebuiască să-mi conectez
laptopul, tableta sau smartphone-ul la
internet
1 2 3 4 5 6 7
16. Să postez un articol, utilizând un
dispozitiv mobil (laptop, tabletă,
1 2 3 4 5 6 7
smartphone)
17. Să utilizez un laptop, tabletă etc.,
care nu salvează rapid ceea ce lucrez
1 2 3 4 5 6 7
18. Să utilizez un laptop, o tabletă sau
un smartphone care nu permite stocarea
unui număr mare de documente
1 2 3 4 5 6 7
19. Să utilizez un laptop, tabletă sau
smartphone care merge greu (are o
capacitate de procesare mai mică)
1 2 3 4 5 6 7
20. Să utilizez un laptop, tabletă sau
smartphone care are baterie mică
(trebuie reîncărcat destul de des)
1 2 3 4 5 6 7
21. Să utilizez un laptop, tabletă sau
smartphone care are un meniu mai
complicat
1 2 3 4 5 6 7
22. Să ştiu că munca cuiva va fi
înlocuită de un computer (de tipul
laptopului sau smartphone-ului)
1 2 3 4 5 6 7
23. Să fiu nevoit(ă) să lucrez la serviciu
pe laptop sau alt dispozitiv mobil
1 2 3 4 5 6 7
24. Să fiu nevoit(ă) să mă gândesc că
lucrul pe laptop sau alt dispozitive
mobile poate crea dependenţă sau mă
poate face să pierd ceva din capacităţile
mele de a gândi
1 2 3 4 5 6 7
25. Să mă gândesc la rolul din ce în ce
mai crescut al computerelor în societate
1 2 3 4 5 6 7
26. Să vorbesc cu prietenii mei despre
laptopuri, tablete etc.
1 2 3 4 5 6 7
27. Să mă gândesc că este din ce în ce 1 2 3 4 5 6 7
mai necesar să utilizez computerul
(laptop, smartphone) în ceea ce fac
28. Să fiu nevoit(ă) să interpretez ce
apare pe computer când fac o anumită
acţiune (lucrez la computer)
1 2 3 4 5 6 7
29. Să apară un mesaj de eroare când
fac ceva pe laptop/ tabletă etc.
1 2 3 4 5 6 7
30. Să pierzi sau să fie distruse mai
multe informaţii în timp ce lucrezi la
laptop sau la un alt dispozitiv mobil
1 2 3 4 5 6 7
31. Să utilizez un tip de laptop sau alt
dispozitiv mobil pe care nu l-am mai
utilizat până acum
1 2 3 4 5 6 7
32. Să dezasamblez eu anumite
componente ale computerului (cardul
de memorie, bateria etc.)
1 2 3 4 5 6 7
33. Să privesc cum anumite părţi ale
computerului (cardul de memorie,
bateria etc.) sunt dezasamblate
1 2 3 4 5 6 7
34. Să configurez eu laptopul pentru a
putea avea acces la internet
1 2 3 4 5 6 7
35. Să particip la configurarea, în
general, a unui dispozitiv mobil
(laptop, tabletă, smartphone)
1 2 3 4 5 6 7
36. Să utilizez un laptop/ tabletă/
smartphone, când conexiunea la internet
wireless este slabă
1 2 3 4 5 6 7
37. Să utilizez un laptop/ tabletă/
smartphone, când conexiunea la internet
wireless nu este foarte stabilă (se pierde
conexiunea uneori)
1 2 3 4 5 6 7
38. Să utilizez un laptop/ tabletă/
smartphone, când conexiunea la internet
prezintă un risc ridicat de transmitere a
viruşilor sau erorilor
1 2 3 4 5 6 7
UCLA. Cât de des vi se întâmplă să experimentaţi următoarele?(Unde “1” = “niciodată nu
simt asta”, iar ”5”= ”deseori simt asta”.
1(niciodată
nu simt
asta)
2 3 4 5
(deseori
simt
asta)
1. Mă nemulţumeşte că fac atâtea lucruri singur(ă) 1 2 3 4 5
2. Simt că nu am cu cine să vorbesc 1 2 3 4 5
3. Simt că nu mai pot să fiu atât de singur(ă) 1 2 3 4 5
4. Îmi lipseşte prezenţa unui prieten 1 2 3 4 5
5. Mi se pare că nimeni nu mă înţelege 1 2 3 4 5
6. Mi se întâmplă să aştept un telefon sau un mesaj 1 2 3 4 5
7. Simt că nu există nimeni la care să pot apela 1 2 3 4 5
8. Simt că nu mai sunt apropiat(ă) de nimeni 1 2 3 4 5
9. Simt că persoanele din jurul meu nu au aceleaşi idei şi
preocupări ca mine
1 2 3 4 5
10. Mă simt puţin uitat(ă) 1 2 3 4 5
11. Mă simt complet singur(ă) 1 2 3 4 5
12. Simt că nu pot să mă apropii şi să comunic cu cei din
jurul meu
1 2 3 4 5
13. Simt că relaţiile pe care le am cu ceilalţi nu sunt
profunde
1 2 3 4 5
14. Tânjesc după compania celorlalţi 1 2 3 4 5
15. Simt că nimeni nu mă cunoaşte foarte bine 1 2 3 4 5
16. Mă simt izolat(ă) 1 2 3 4 5
17. Mă nemulţumeşte că sunt aşa de retras(ă) 1 2 3 4 5
18. Îmi este greu să-mi fac prieteni 1 2 3 4 5
19. Mă simt dat la o parte, lăsat(ă) în urmă 1 2 3 4 5
20. Simt că există oameni în jurul meu, dar nu lângă mine 1 2 3 4 5
Sex: 1. Feminin 2. Masculin Vârsta dvs. (în ani împliniţi)_____________
MAR. În acest moment dvs. aveţi un partener(ă)?
1. DA 2. Nu Dacă DA,
MARL. Locuiţi împreună cu partenerul/partenera dvs.?
(Puteţi alege mai multe varinate, corespunzător situaţiei dvs.)
1. Da,
suntem
căsătoriţi
2. Da, dar
nu suntem
căsătoriţi
3. Da, dar
suntem
divorţaţi
4. Partenerul
/partenera
locuieşte la altă
adresă, din
aceeaşi
localitate
5. Partenerul
/partenera
locuieşte la altă
adresă din altă
localitate din
România
6. Partenerul
/partenera
locuieşte la altă
adresă din altă
localitate din
străinătate
MEM. Locuiţi cu un membru/membri al familiei dvs. (exceptând partenerul/partenera)?
1. DA 2. Nu Dacă DA,
MEMC. Este vorba de.... bifaţi toate variatele care corespund situaşţie dvs. de
locuire DA NU
1. Copii 1 2
2. Nepoţi 1 2
3. Soră/frate 1 2
4. Altcineva. Cine?___________________ 1 2
SCOALA. Care este ultima scoală absolvită de dvs.?
1. Şcoală primară terminată 2. Gimnaziu terminat
3. Liceu/scoală profesională 4. Facultate/masterat/doctorat
Ocup. Bifaţi fiecare categorie de mai jos, conform
statutului dvs. ocupaţional actual DA NU
1. Sunt pensionar(ă) 1 2
2. Lucrez cu normă întreagă (full time) 1 2
3. Lucrez cu jumătate de normă (part time) 1 2
4. Lucrez ocazional 1 2
5. Altă situaţie. Care?____________________ 1 2
Ven. Dintre afirmaţiile de mai jos care credeţi că se potrivesc mai bine situaţiei financiare a
familiei dumneavoastră?
1. Nu ne ajung banii nici pentru strictul necesar
2. Ne ajung banii numai pentru strictul necesar
3. Ne ajung banii pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe
4. Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii
5. Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva
VenL. Care a fost venitul GOSPODĂRIEI dvs. în luna precedentă?
1. Sub 700 lei 2. Între 701-1500 lei
3. Între 1501- 2500 le 4. Între 2501-3500 lei
5. Între 3500-4500 lei 6. Peste 4500 lei
COP. Dacă sunteţi implicat în îngrijirea unor copii de sub 14 ani (inclusiv nepoţi), spuneţi
cât timp petreceţi într-o săptămănă obişnuită cu aceştia?
1. Mai puţin
de 1 oră pe zi
2. Între 1 şi 4 ore
pe zi
3. Între 4
şi 8 ore pe
zi
4. Între 8 şi 10
ore pe zi
5. Mai mult
de 10 ore pe
zi
99. Nu e cazul
BIS. Dvs. mergeţi la biserică.... DA NU
1. La nunţi, botezuri, înmormântări etc. 1 2
2. La sărbătorile religioase importante 1 2
3. La slujbele religioase obişnuite 1 2
REL. Cât de des aţi mers la biserică în ultimele 6 luni?
5. Aproape în
fiecare săptămână
4. De câtva
ori pe lună
3. O dată
pe lună
2. O dată la
câteva luni
1. Nu am mers deloc la
biserică în ultimele 6
luni
99. Nu e
cazul
RELP. Religia dvs. este_______________________________
ASOC. Sunteţi membru /frecventaţi o organizaţie, asociaţie (inclusiv asociaţie la bloc), fundaţie
sau ceva similar
1. DA 2. Nu ASOCN. Dacă DA,
Ce asociaţie_____________________________
LOC. Locuiţi în ______________________________________ Judeţul________________
(Numele localităţii unde locuieşte propriu zis, indiferent de ce scrie în buletin)
LOCM. Locuiţi în mediul 1. Urban (oraş) 2. Rural (sat/comună)
Anexa 2. Ghid de interviu utilizat în Studiul 1, 2016 (de menționat că am utilizat variante
de ghid motificate pentru studiul 2 și studiul 3 -2016)
Ghid de interviu semi-structurat (40-60 minute).
Tipul de aplicare recomandat: față în față
Carcteristicile persoanelor intervievate: vârsta de 60 de ani și peste, cel puțin utilizatori ai
telefonului mobil
Scrieți aici după derularea interviului (date de completat de către cel care face interviul)
Numele celui care a realizat interviu_____________________
Vârsta participantului______
Sexul Participantului_________
Ultima școală absolvită de participant (școală generală, liceu, școală postliceală, facultate, studii
post-universitare)_________
Participantul locuiește (în urban sau în rural)______________
Participantul are rude apropiate (copii, nepoți) care locuiesc (pentru mai mult de 6 luni) în
străinătate? DA NU
Participatul are internet în locuință (gospodărie) DA NU
Respondentul utilizează următoarele obiecte de
tehnologie? Are şi îl (o)
utilizează
Are, dar nu
îl (o)
utilizează
Nu are şi nici
nu utilizează
1. Telefon mobil 1 2 3
2. Smart phone (cu internet sau alte aplicaţii) 1 2 3
3. Tabletă 1 2 3
4. Laptop 1 2 3
5. Computer 1 2 3
6. Telefon fix 1 2 3
Derularea Interviului - Ghid
1. Deschidere ( aproximativ 5 minute)
Conducem o serie de discuții cu persoane ca dvs. (ca tine) despre modul în care oamneii folosesc
noile tehnologii de comunicare (telefon mobil, calculator, tabletă etc.) și mai ales ce rol au aceste
tehnologii în viața oamenilor în general.
2. Introducere – informații generale despre tehnologiile folosite (aproximativ 20
minute)
Haideți să vorbim despre tehnologiile pe care le folosiți pentru a comunica/a transmite
informații celorlalți
Sondează:
telefonul mobil- de când are și în ce momente îl utilizează.
Telefin fix - de când are și în ce momente îl utilizează.
Computer(desktop)- de când are și în ce momente îl utilizează.
Laptop -de când are și în ce momente îl utilizează.
Tabletă-de când are și în ce momente o utilizează.
E-reader - de când are și în ce momente îl utilizează.
Vorbiți-mi puțin despre ce fel de aplicații folosiți pentru a comunica/interacționa cu ceilalți
Ce fel de jocuri joacă?cum a ajuns să joace aceste jocuri? Ce îi place ce nu îi place la
aceste jocuri? În ce momente joacă jocuri?
Dacă participantul nu joacă jocuri pe calculator/telefon/tabletă se cere totuși părerea despre
astfel de jocuri și se sondează dacă ar fi interesat să joace astfel de jocuri și ce anume îi (o)
reține în a juca astfel de jocuri
Dacă folosește Skype? Cum a ajuns să folosească? Ce avantaje sau dezavantaje percepe
la acest sistem? Cu cine vorebște pe Skype? Cu ce regularitate?
Dacă participantul nu are Skype se sondează dacă a auzit de această modalitate de a
comunica, dacă știe prieteni/cunoscuți care are Skye, dacă a dorit/dorește să își instaleze
aceste aplicații
Dacă folosește Whats up/ sau Viber? Cum a ajuns să folosească? Ce avantaje sau
dezavantaje percepe Whats up/ sau Viber? Cu cine comunică pe Whats up/ sau Viber?
Cu ce regularitate?
Dacă participantul nu are Whats up/ sau Viber se sondează dacă a auzit de aceste
modalități de a comunica, dacă știe prieteni/cunoscuți care au, dacă a dorit/dorește să își
instaleze aceste aplicații
Dacă folosește Facebook/Twitter/Instagram? Cum a ajuns să folosească? Ce avantaje sau
dezavantaje percepe în folosirea Facebook/Twitter/Instagram? Cu cine comunică pe
Facebook/Twitter/Instagram? Cu ce regularitate? Cum anume utilizează (postează
mesaje, uploadează fotogtrafii, da like, share etc.) Ce anume și-ar dori să știe să facă în
plus față de....(ceea ce știe să facă deja)
Dacă participantul nu are Facebook/Twitter/Instagram se sondează dacă a auzit de aceste
modalități de a comunica, dacă știe prieteni/cunoscuți care au, dacă a dorit/dorește să își
instaleze aceste aplicații
3. Avantaje/dezavantaje percepute – Riscuri (aproximativ 15 minute)- întrebări cheie
Haideți să discutăm puțin despre avantajele și dezavantajele pe care le vedeți în utilizarea
aplicațiilor pe care le-am menționat anterior
Sondează: ce s-a schimbat odată ce început să utilizeze aceste tehnologii/aplicații? Ce
este dificil? Ce este ușor?
Unii spun că dacă utilizăm prea multe anumite aplicații/tehnologii am putea să ne
expunem la numite riscuri. Dvs. ce credeți despre aceste lucruri?
Sondeaza: La ce riscuri percepe individul că se expune? La ce riscuri crede că se expun
alții? Dacă există anumite lucruri pe care le face pentru a reduce aceste riscuri (potențiale
riscuri ot fi legate de încălcarea vieții private, posibilitatea de a fi înșelat de alții, riscuri
legate de sănătate etc.)
Vorbiți-ne puțin despre situațiile în care nu știți să faceți ceva (pe telefonul mobil,
tabletă, computer etc.) Cum procedați?
Sondează: La cine cere ajutorul? Dacă încearcă singur (ă) să remedieze problema? La ce
fel de probleme solicită ajutorul și cât de des? Cum se simte în acste momente?
4. Utilizarea noilor tehnologii pentru a comunica cu nepoții și copiii – întrebări cheie
(10-15 minute)
La final să vorbim puțin despre ce fel de aplicații folosiți pentru a interacționa cu nepoții
/copiii dvs?
Sondează:
Dacă are copii sau nepoți care locuiesc la distanțe considerabile (sau în străinătate) cum face
față acstei distante? Dacă utilizează diferite aplicații pentru a face față acestei distanțe? Ce
este dificil în tot acest proces?
Presupun că în anumite momente copiii sau nepoții vin în vizită (ex. În vacanțe). (Dacă
locuiește cu aceștia---- se va refomula cu…petreceți timp împreună) Haideți să vorbim
despre ce anume observați la aceștia – legat de folosirea noilor tehnologii
Sondează: Ce anume observă în utilizarea noilor tehnologii la copii și nepoți când
interacționează direct cu aceștia? Este derajat de anumite lucruri? Ce strategii utilizează
pentru a interacționa cu copiii/nepoții când petrec timp împreună?
5. Auto-percepția și percepția altora (întrebări cheie) – 10-15 minute
Ce credeți că spun alții despre dvs. când se referă la modul în care folosiți (telefon mobil,
tablet, calculator etc)
Dar dvs., ce credeți despre modul în care folosiți telefon mobil, tablet, calculator etc)
Există lucruri pe care ați vrea să le puteți face și nu puteți în acest moment (referitor la utilizarea
noilor tehnologii de comunicare și informare/aplicații etc.)
Sondează: Care anume sunt barierele
6. Incheiere (aproximativ 5 minute)
Dacă ați avea puterea să schimbați ceva la noile tehnologii, cele pe care le utilizăm astăzi
(telefon, calculator, tablet etc.), dar și aplicații (Skype, Facebook etc), ce anume ați schimba?
(Gândiți-vă la ceva care le-ar putea face mai adaptate nevoilor oamenilor/nevoilor dvs.)