Raport IMM - 2013

8/18/2019 Raport IMM - 2013

1/154

8/18/2019 Raport IMM - 2013

2/154

Raportul Fundației Post-Privatizare

privind sectorul IMM din România,

ediția 2013

Varianta electronică a raportului este disponibilă pe portalul www.esimplu.ro, secțiunea „ Resurse

de afaceri” și pe website-ul www.postprivatizare.ro, secțiunea „Publicații”.

http://www.esimplu.ro/http://www.esimplu.ro/http://www.esimplu.ro/http://www.postprivatizare.ro/http://www.postprivatizare.ro/http://www.postprivatizare.ro/http://www.postprivatizare.ro/http://www.esimplu.ro/

8/18/2019 Raport IMM - 2013

3/154

"#$%&' (" ")'*+,',"

Péter BARTA CEO Funda!ia Post-Privatizare

Ileana MODREANU

Nina SPIREA

Marius PITI

Colaboratori

Alexandru Dinu

Carmen Prosan

Roxana Sescioreanu

Adam T"nase

8/18/2019 Raport IMM - 2013

4/154

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................. ......................................................... 1

1 CADRUL MACROECONOMIC DIN ROMÂNIA ........................................... ......................................................... 3 1.1 Contextul general .............................................................................................................................................. 3 1.2 Principalii indicatori macroeconomici ............................................................................................................... 5

2 ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ........................................................ 15 2.1 Caracterizare generală.................................................................................................................................... 15

2.2 Dinamica sectorului IMM în Uniunea Europeană ........................................................................................... 16

2.3 IMM-urile din România grav afectate de recesiune........................................................................................ 21

3 EVOLUȚIA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII DIN ROMÂNIA ...................................................... 23 3.1 Demografia întreprinderilor ............................................................................................................................ 23

3.1.1 Influența crizei economice asupra evoluției demografice a întreprinderilor ................................................ 23 3.1.2 Situația înregistrărilor la Registrul Comerțului ............................................................................................. 25

3.1.3 Distribuția regională a noilor înmatriculări .................................................................................................. 28

3.2 Evoluția IMM-urilor active ............................................................................................................................. 32

3.2.1 Schimbări survenite în dimensiunea și structura sectorului IMM ................................................................ 32

3.2.2 Analiza IMM-urilor pe clase de mărime şi evoluţiile înregistrate faţă de anul precedent ........................... 33

3.2.3 Ponderea IMM-urilor în sectoarele de activitate economică ...................................................................... 35

3.2.4 IMM-urile din Industria prelucrătoare ......................................................................................................... 42

3.3 Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în crearea și menținerea locurilor de muncă ........................................ 47

3.3.1 Evoluția numărului de salariați în IMM-uri sub impactul primului val de criză economică ......................... 48

3.3.2 Distribuția numărului de salariați din IMM-uri pe clase de mărime și pe sectoare de activitate ................ 51

3.3.3 Evoluția numărului de salariați pe ansamblul IMM-uri, pe clase de mărime și sectoare de

activitate..... ..................................................................................................................... ........................................55

4 PERFORMANȚELE ECONOMICE ȘI FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘIMIJLOCII ............................................................................................................................................................................... 59 4.1 Cifra de afaceri ................................................................................................................................................ 59

4.1.1 Distribuția cifrei de afaceri pe clasele de mărime ale IMM .......................................................................... 60

4.1.2 Analiza sectorială a cifrei de afaceri ............................................................................................................. 61

4.1.3 Ponderea cifrei de afaceri în IMM-urile din Industria prelucrătoare ........................................................... 63

4.2 Profitul întreprinderilor mici și mijlocii ............................................................................................................ 65

4.3 Indicatorii de performanță economică ........................................................................................................... 67

4.3.1 Productivitatea muncii ................................................................................................................................. 68

4.3.2 Profitabilitatea ............................................................................................................................................. 69

5 DISPARITĂŢI REGIONALE ÎN DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ............... 73 5.1 Densitatea IMM-urilor la nivel regional .......................................................................................................... 73

5.2 Specializarea regională a întreprinderilor mici și mijlocii ............................................................................... 76

5.3 Performanțele IMM-urilor în cele opt regiuni de dezvoltare .......................................................................... 78

8/18/2019 Raport IMM - 2013

5/154

8/18/2019 Raport IMM - 2013

6/154

CUVÂNT ÎNAINTE

Niciodată soarta redresării și dezvoltării economice, atât în România, cât și în Europa n-a depins mai mult ca

în prezent, de evoluția sectorului IMM. Pentru că, în contextul actual, IMM-urile reprezintă factorul cel maidinamic î n dezvoltarea economică și inserția socială, prin potențialul lor de competitivitate și inovare și princapacitatea de a crea și menține locuri de muncă în societate.

Noi, în cadrul Fundației Post-Privatizare (FPP), un organism privat creat de Comisia Europeană,recunoaștem importanța acestui sector, așa că toate eforturile noastre se îndreaptă către promovarea unuiecosistem antreprenorial sănătos care să le permită IMM-urilor și startup-urilor să se dezvolte.

Pe lângă programele de educație antreprenorială pe care le derulăm, începând cu anul 2010 am inițiatRaportul FPP privind sectorul IMM din România, aflat acum la cea de-a treia ediție. Lucrarea reprezintă o

cercetare analitică ce îşi propune să evalueaze situația curentă a IMM-urilor din România, bazându-se peindicatorii de bilanţ anual al întreprinderilor furnizaţi de Registrul Comerțului, pe statisticile structuraleproduse de Institutul Național de Statistică şi alte studii relevante publicate de autorităţile române sauinstituții internaționale prestigioase, precum Comisia Europeană sau Banca Mondială.

Motivul pentru care am inițiat acest raport e simplu: nu poți încerca rezolvarea problemei decât dacă îicunoști toate premisele. Și exact asta ne propunem prin realizarea prezentei lucrări – să evaluam, prinmetode cantitative și obiective de prelucrare și interpretare a datelor statistice, evoluția sectorului IMM, să tragem concluzii în urma acestei evaluări și să propunem soluții la problemele care se ridică.

În cadrul celor două ediţii anterioare ale raportului am arătat cum au reacţionat IMM-urile la criza economică,care a fost dinamica acestui sector și am identificat problemele care au influențat această dinamică.

În lucrarea de față am analizat evoluțiile din ultimii doi ani ale IMM-urilor din România, inclusiv princompararea cu indicatorii corespunzători din Uniunea Europeană pentru a putea înțelege corect contextul,am evaluat performanețele economice și financiare ale acestora, disparitățile regionale, accesul la surse definanțare, dar, cel mai important, am încercat să aflam care este starea actuală a sectorului IMM raportat laperformanțele dinaintea crizei economice. Răspunsul îl găsiți detaliat în paginile ce urmează.

Raportul FPP privind sectorul IMM din România se adresează unei largi arii de potențiali utilizatori și nedorim să fie nu numai un document analitic, ci și un instrument foarte util în procesul de fundamentare adeciziilor şi măsurilor strategice de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales în perspectivaurmătoarei perioade de programare a fondurilor europene (2014-2020).

Elaborarea acestei lucrări nu ar fi fost posibilă f ăr ă sprijinul instituțiilor partenere, a căror contribuție a fostesențială pentru asigurarea tuturor datelor disponibile la acest moment: Oficiul Naţional al RegistruluiComerţului, Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Economiei-Direcţia Implementare Programe pentruIMM.

Le mulțumesc tuturor pentru contribuția la realizarea acestei lucr ări.

Péter Barta

CEO Fundația Post-Privatizare

8/18/2019 Raport IMM - 2013

7/154

8/18/2019 Raport IMM - 2013

8/154

F u n d a ț i a P o s t - P r i v a t i z a r e | 1

INTRODUCERE

Prezentul studiu continuă seria lucrărilor de cercetare în domeniul întreprinderi mici şi mijlocii şiantreprenoriat, pe care Fundația Post-Privatizare le realizează periodic în scopul evaluării şi cunoaşteriisituației curente a întreprinderilor din România, în raport cu factorii contextuali care le influenţează evoluţia

pe piaţa Uniunii Europene.

Întreprinderile mici şi mijlocii se află în centrul politicilor europene de dezvoltare sustenabilă, fiindconsiderate unul din factorii cheie pentru succesul Strategiei Europa 2020, prin aportul lor la creșterea economică şi crearea locurilor de muncă şi pentru rolul pe care îl au în inovarea şi competitivitatea Europei.IMM-urile şi-au demonstrat capacitatea de adaptare şi flexibilitatea în faţa noilor provocări generate de criză,ele contribuind în mare măsură la redresarea economică şi restabilirea parametrilor economici în zona destabilitate, potrivit evaluărilor din raportul pe 2012 al Comisiei Europene cu privire la IMM-urile din UE-27.

Înconsecinţă, Comisia Europeană a pus un accent şi mai puternic pe susţinerea antreprenoriatului şi micilor întreprinderi, în ultimul an, odată cu relansarea politicilor comunitare susţinute prin instrumente suportdedicate şi includerea IMM-urilor în strategiile de industrializare, competitivitate şi inovare pentru Europa.Comisia solicită, în acelaşi timp, instituirea unui cadru naţional cât mai coerent și mai favorabil IMM-urilor, întoate statele membre.

Raportul Fundaţiei Post-Privatizare privind sectorul IMM din România porneşte de la premisele mai susenunţate, la analizarea unui context naţional foarte interesant, în care situaţia macroeconomică deşistabilizată este la limita stării de echilibru şi sub influenţa evoluţiilor nefavorabile din Uniunea Europeană. Înacelaşi timp, sectorul IMM se află într -un punct de inflexiune, reuşind cu dificultate să îşi menţină redresarea

fragilă obţinută după primul val de criză, fiind încă sub impactul declinului sever din anii 2009-2010, ale căruiefecte s-au propagat ulterior prin reducerea consumului populaţiei, instabilitatea regimului fiscal și un sistembancar devenit mult mai reticent la creditarea firmelor mici.

Aşadar, trecând în revistă principalii indicatori de context macroeconomic și datele comparative referitoare laevoluţia IMM-urilor din Uniunea Europeană, analiza se concentr ează cel mai mult pe caracteristicile dedimensiune şi structura sectorială ale IMM-urilor din România, punând în evidenţă situația demografică,performanţele şi disparităţile regionale înregistrate în anii 2011 și 2012, pe baza statisticilor oficialedisponibile la acest moment.

Rezultatele nu sunt îmbucurătoare, concluzia generală a studiului fiind aceea că întreprinderile mici şimijlocii românești sunt insuficient pregătite pentru a răspunde oportunităţilor create de integrarea pe piaţaUniunii Europene sau provocărilor generate de schimbări majore conjuncturale în situaţii de criză, elenereușind să dobândească avantaje competitive decât în anumite sectoare tradiţionale.

Deși participă în mod semnificativ la crearea locurilor de muncă (cu 66%) și la volumul total al cifrei deafaceri (cu 58%) din economia non-financiară, analiza datelor bilanţiere la 31.11.2011 arată că, sectorulIMM-urilor nu este nici consistent numeric şi nici consolidat în structură. Raportat la populaţie, România areun număr subdimensionat de întreprinderi active economic, ce se exprimă într -o densitate a IMM-urilorscăzută, de numai 56% din media europeană, aceasta fiind distribuită neuniform în cele opt regiuni dedezvoltare. Pe acest fond deficitar, se suprapun tendinţele demografice negative reflectate de scăderea

8/18/2019 Raport IMM - 2013

9/154


numărului agenţilor economici înmatriculaţi la ONRC în anul 2012 şi în trimestrul întâi din 2013, faţă de anulprecedent.

Elementele, prezentate aici succint şi dezvoltate în conţinutul raportului, constituie un serios semnal dealarmă şi ar trebui să fie punctul de plecare pentru o nouă abordare a politicilor generale de dezvoltare, prin

orientarea spr e antreprenoriat şi inovare şi includerea IMM-urilor ca sector transversal în strategiile deindustrializare şi competitivitate ale României. Cadrul naţional de sprijin specific pentru susţinerea IMM-urilorar trebui să transpună într -un mod coordonat şi coerent priorităţile majore stabilite de Comisia Europeană înSmall Business Act 2011 şi Planul de acţiune pentru antreprenoriat 2020 – Relansarea spiritului de

întreprindere în Europa, prin adaptarea la particularităţile şi cerinţele mediului de afaceri din România.

Lucrarea este organizată în şapte capitole abordate evolutiv, pornind de la contextul macroeconomic în care își desfășoară activitatea IMM-urile și situația comparativă din UE-27, continuând cu secțiunile de analizădemografică și de performaţă a IMM-urilor la nivel național și regional, cu accentuarea dezechilibrelor de

dezvoltare între cele opt regiuni. Considerând facilitarea accesului la finanțare, mai ales în conjuncturaactuală marcată de criza economică, cât şi educaţia antreprenorială la toate nivelurile, ca fiind esențialepentru dezvoltarea mediului de afaceri românesc, ultimele două capitole sunt dedicate acestor problematici.Lucrarea se încheie cu o sinteză a concluziilor care decurg logic din analizele efectuate şi cu un set derecomandări privind măsurile strategice ce se impun pentru consolidarea sectorului IMM, pornind de larealităţile existente.

În ceea ce privește metodologia, trebuie precizat că analiza se bazează pe metode cantitative, obiective deprelucrare și interpretare a datelor statistice oficiale, furnizate în principal de autorităţile publice despecialitate din România. Pentru fiecare indicator caracteristic, evaluările cantitative sunt însoţite de

aprecieri calitative, dezagregarea datelor fiind la nivel de clasă de mărime a î ntreprinderii şi sectoare deactivitate, definite conform clasificării internaționale a activităţilor economice CAEN.Trebuie precizat că segmentul de întreprinderi analizate cuprinde toate societăţile comerciale activeeconomic în sectoarele non-financiare, care au depus bilanţul situaţiei financiare la 31.12.2011. Încadrarea

în categoria IMM şi în clasele de mărime corespunzătoare s-a făcut potrivit definiției europene, transpuse înlegislația românească. Principalii indicatori au fost analizaţi şi în cazul întreprinderilor mari, pentru a pune înevidenţă poziţionarea IMM-urilor în raport cu marile companii din economie.

Sectoarele de activitate economică analizate sunt cele utilizate de INS şi Eurostat pentru statisticile

structurale de afaceri (SBS). În plus, considerând semnificativ rolul firmelor din agricultură și evoluțiaconstant pozitivă în ecosistemul IMM-urilor din România, în această cercetare au fost incluse şi IMM-uriledin sectorul agricultură.

În afară de INS şi ONRC, o altă sursă importantă pentru datele şi informaţiile colectate sunt rapoartele şilucrările de referinţă pentru domeniul analizat, publicate de instituţii internaţionale, aşa cum sunt ComisiaEuropeană, Directoratul General Întreprinderi şi Industrie, Banca Mondială, precum şi de alte autoritorităţinaţionale.

Raportul FPP se constituie într-un document obiectiv şi relevant, autorii urmărind cu rigoare evoluţiaprincipalilor indicatori ce caraterizează situaţia actuală a IMM-urilor din România, în contextul competiţiei

libere pe piaţa internă a Uniunii Europene, la mai mult de cinci ani de la momentul integrării.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

10/154


1 CADRUL MACROECONOMIC DIN ROMÂNIA

1.1 Contextul general

Economia mondială traversează cea mai dif icilă perioadă decriză economică cunoscută după marea r ecesiune din anii ’30.Efectele crizei economico-financiare au fost amplificate degradul înalt de interdependenţă a economiilor lumii, fiind extinseatât în țările dezvoltate, cât şi în economiile emergente.

Începând cu ultimul trimestru al anului 2008, criza financiară s-a

propagat rapid şi în țara noastră, în contextul unei economiimondiale tot mai globalizate, oprind evoluția ascendentă acreșterii economice.

Se poate spune că economia României se află în prezent într-unpunct de răscruce după parcursul a două intervale de evoluție complet diferite, înainte și după integrarea în UniuneaEuropeană.Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană,caracterizat de reforme şi transformări în plan politic, economic

şi social de-a lungul unei etape de cel puţin opt ani (2000-2007),urma să fie continuat prin integrarea deplină în structurile economice și în piața internă a UE, grație unuinou ciclu de programare (2007-2013), decisiv pentru parcursul istoric al societăţii româneşti.

Procesul de creştere economică durabilă, instalat încă din perioada de pregătire a ţării pentru aderare, şi-acontinuat evoluţia pozitivă și în 2007-2008, tendința fiind considerată pe un palier de stabilitate. Astfel, înanul 2007, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 6%, după nivelurile și mai î nalte cunoscuteanterior (7,9% în 2006). Mai mult decât atât, creşterea economică de ansamblu evaluată în contexteuropean, unde valoarea medie a fost de 2,8% în UE-25, indica o situație favorabilă pentru România care seplasa, la acel moment, pe poziţia a 8-a în ierarhia statelor, demonstrând astfel un nivel de creştere susţinut.

Evoluțiile pozitive și prognozele optimiste referitoare la dezvoltarea economică a României au fost curmatebr usc la sfârșitul anului 2008, odată cu instalarea crizei mondiale. Cauzele care au determinat această situație sunt puse pe seama unui complex de trei factori majori de influență: retragerea fluxurilor de capitalstrăin; scăderea cererii interne de consum; contracția volumului de comerț exterior.

Astfel, în timp ce anul 2007 rămâne borna de marcaj pentru sfârşitul unei etape istorice şi începutul unuistadiu nou în evoluţia României în cadrul Uniunii Europene, anul 2008 a devenit anul de referință pentru începutul perioadei de criză.

Evoluţia indicatorilor macroeconomici ai României relevă faptul că, între 2000 și 2008 creșterea economicăa fost finanțată prin intrările masive de capital străin, însumând aproximativ 36 miliarde de euro numai în

Contextul general• Efectele crizei economice

globale asupra mediului

economic românesc

• Măsurile de contracarare şirezultatele obţinute înstabilitatea

macroeconomică

Principalii indicatorimacroeconomici

• Produsul Intern Brut

• Investiţiile Străine Directe • Rata de ocupare

• Comerţul internaţional • Creditarea bancară

8/18/2019 Raport IMM - 2013

11/154


intervalul 2004-2008, potrivit datelor BNR. Cea mai mare parte dintre acestea (66%) au fost orientate cătresectoare precum ser vicii de intermediere financiară și de asigurări, construcții și tranzacții imobiliare saucomerț - sectoare care nu asigură o creștere economică sănătoasă și sustenabilă. Doar o treime dinvolumul investițiilor a fost direcționată către sectoare creatoare de valoare adăugată, care pot antrenacreștere în mediul economic, precum industria prelucrătoare (30%) sau Tehnologia Informațiilor și

Comunicații (3%).

Situația economică actuală se caracterizează atât prin dezechilibre microeconomice la nivelul economieireale, cât și printr-un echilibru macroeconomic precar, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscalăintroduse de guvern suprapuse peste efectele crizei. Rezultatele obținute pe termen scurt reflectă un deficitbugetar scăzut și o creștere economică ce oscilează î n jurul lui 0. În prezent investițiile străine s-au redus lamaximum 2 miliarde de euro pe an, iar România este nevoită să găsească alte surse de finanțare a creșterii.

În plus, structura actuală a capitalului din sectorul bancar (80% capital străin) nu poate asigura acestefinanțări. Aceste dificultăți nu au putut fi compensate prin Fondurile Structurale și de Coeziune alocate

României, care în mare măsură au rămas neutilizate sau au fost direcționate către proiecte mai puţinrelevante şi nu către proiectele de investiții în sectoare creatoare de valoare adăugată. Cu un an înainte de încheierea actualului ciclu de programare, România continuă să aibă cea mai mică rată de absorbţie afondurilor din UE. Din cele 30 miliarde de euro alocate de UE în perioada 2007-2013, România a reuşit să atragă aproximativ 13% din fondurile structurale şi 50% din cele pentru agricultură, însumând o valoaretotală de aproximativ 7,3 miliarde de euro, conform situaţ iei raportate la 31.03.2013

În încercarea de contracarare a efectelor crizei, în anul 2009 și mai ales în 2010 au fost introduse mai multemăsur i guvernamentale de reformă bugetară şi structurală, menite să aducă relansarea economică, creareade locuri de muncă şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, care î nsă nu au creat condițiile pentru caeconomia să poată face faţă presiunilor competitive globale sau să atragă noi investiţii străine directe.

Guvernul României a încheiat, în anul 2010, un acord financiar extern cu Fondul Monetar Internaţional,Comisia Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale în valoare de 19,95 miliarde deeuro, cu o durată de 24 de luni. Programul a ajutat la ajustarea ordonată a deficitului extern, asigurarea uneifinanţări externe adecvate şi îmbunătăţirea nivelului de încredere în perspectivele economiei româneşti. Acesta a contribuit lapăstrarea stabilității financiare din România și pe parcursul anilor 2011-2012, în pofidacontextului economic intern şi internaţ ional dificil. Riscurile la adresa sectorului bancar au fost contracaratede către instituţ iile de credit prin eforturi proprii întreprinse în contextul activităţ ii desf ăşurate de Banca

Naţ ională a României (BNR) în privinţ a reglementării prudenţ iale, supravegherii şi gestionării adecvate ariscurilor din sistem. Majoritatea acţ iunilor, aflate în competenţ a BNR, menite să contribuie la asigurareaunei funcţ ionări adecvate şi stabile a sectorului financiar au fost îndeplinite integral, respectându-seangajamentele asumate de autorităţ ile române prin acordul cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.

În ultimii doi ani, contextul internaţional a devenit mai tensionat, pieţele financiare au manifestat o volatilitate în creştere, iar percepţia investitorilor s-a înrăutăţit pe fondul accentuării crizei datoriilor suverane, alproblemelor din sectorul bancar european şi al incertitudinilor privind perspectivele creşterii economice lanivel mondial.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

12/154


Noile norme privind guvernanţa economică în Uniunea Europeană au intrat în vigoare la sfârşitul anului2011, continuând procesul de întărire a cadrului de monitorizare şi de prevenire a dezechilibrelormacroeconomice, fiscale şi a decalajelor de competitivitate între ţările membre UE. Reducerea ritmului decreştere economică în UE este explicabilă într-o anumită măsură prin impactul măsurilor de consolidarefiscală pe care statele membr e le-au continuat în anii 2011 şi 2012.

Prin urmare, contextul economic în Europa este unul defavorabil creșterii economice și dezvoltării relațiilorcomerciale. Principalele riscuri externe pentru economia românească sunt legate de stabilitatea financiară,retragerea finanțării externe sau încetinirea activităţii economice în principalele ţări partenere de comerţexterior, cu efect direct asupra mediului de afaceri.

În pofida acestei conjuncturi dificile, România şi-a menţinut accesul la finanţarea externă suverană, iarriscurile la adresa stabilităţii sistemului financiar generate de evoluţiile macroeconomice interne au continuatsă se amelioreze în ansamblu, îndeosebi în ceea ce priveşte creşterea economică, consolidarea fiscală şi

evoluţia deficitului de cont curent. După doi ani de declin, creşterea economică a revenit în anul 2011 petendința pozitivă (+2,5%), reușind să se mențină în zona pozitivă cu dificultate și în 2012. Produsul InternBrut estimat pentru anul 2012 a fost de 587.499 milioane de lei, fiind în creştere în termeni reali cu 0,7%faţă de anul 20111.

Totuși, România are de recuperat un mare decalaj în ceea ce privește venitul pe locuitor și convergențacătre statele din zona euro, fiind de dorit ca ritmurile de creștere economică similare celui din 2011 săcontinue în anii următori, prin finalizarea reformelor structurale și creșterea cererii interne pe fonduldiminuării celei externe.

Creșterea economică pe seama unui consum bazat pe intrări masive de capital şi pe datorie, așa cum aavut loc în anii anteriori crizei, nu mai reprezintă o soluţie viabilă având în vedere contextul global actual. Acest fapt s-a reflectat în rezultatele din anul 2012, când România s-a aflat printre puținele ţări din UEcare au evitat recesiunea, înregistrând însă o creștere a PIB de numai 0,7%.

Economia stagnează şi este de aşteptat un nou proiect naţional pentru România care să configurezecât mai rapid un model de creştere sustenabilă, bazat pe reindustrializare şi competitivitate, înperspectiva viitorului ciclu de implementare a fondurilor europene din perioada 2014-2020.

1.2 Principalii indicatori macroeconomici

Odată cu instalarea crizei și diminuarea volumului de investiții străine directe începând cu anul 2009,ritmurile anuale de creştere economică care înregistrau valori de 5-7% au cunoscut scăderi accentuate.Astfel, cea mai mare scădere a PIB, respectiv de -6,6% a fost înregistrată în anul 2009, valorile fiindameliorate ulterior până la nivelul de +2,5% în anul 2011.

1 Comunicat INS nr.77 din 02.04.2013

8/18/2019 Raport IMM - 2013

13/154


Între timp însă, factorii de producție, precum munca și capitalul uman, au suferit modificări negativesemnificative, diminuându-și contribuția lacreșterea economică. Forța de muncă a fost redusă numeric, darși calitativ, prin migrarea a cca. 2 milioane de persoane, între care mult personal calificat sau înaltspecializat, iar capitalul uman autohton a fost afectat structural de măsurile de austeritate introduse. Rata deocupare a forței de muncă ascăzut continuu în ultimii ani, până la 63%, prezentând cea mai scăzută valoare

din UE-27.

Tabelul 1- Evoluția principalilor indicatori macroeconomici din România în perioada 2008-2012

Indicator 2008 2009 2010 2011 2012(prognoza)

Produsul intern brut (miliarde euro) 139,76 118,3 124,1 136,5 136,7

Ritmul de creștere anuală a PIB (%) 7,3 -6,6 -1,6 2,5 0,3

Deflatorul PIB 15,3 4,2 6,0 8,1 3,3Venitul naţional brut (miliarde euro) 135,7 116,7 122,6 134,7 135,1

Volumul investițiilor străine (miliarde euro) 9,5 3,5 2,22 1,9 1,8

Export de bunuri (milioane euro) 33.725 29.084 37.368 45.275 45.043

Import de bunur i (milioane euro) 57.240 35.955 44.968 52.482 54.607

Numărul mediu de salariaţi (mii persoane) 5.046,3 4.774,3 4.376,0 4.348,7 4.430

Numărul de şomeri (mii persoane) 403,4 709,4 627,0 461,0 462

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului (%) 4,4 7,8 7,0 5,2 5,2Sursa: Comisia Națională de Prognoză, Proiecția principalilor indicatori macroeconomici - prognoza de toamnă 2012; ComunicateINS 2013; Raport BNR privind Investițiile Străine Directe 2012

Produsul Intern Brut

Produsul Intern Brut în anul 2012 este estimat la 587.499 milioane de lei preţuri curente, în creştere întermeni reali cu 0,7%faţă de anul 2011, conform datelor provizorii comunicate de INS.

Seria de trei ani (2010-2012) a evoluției PIB trimestrial indică reluarea creșterii PIB în anul 2011 cu o rată

medie anuală de 102,2% și cu cele mai mari variații trimestriale înregistrate pe parcursul anului 2011.

Creșterea procentuală a PIB a continuat și în anul 2012, într -un context economic și politic dificil, pe planextern și intern, care a determinat valori trimestriale mai mici de creștere pozitivă a PIB și o rată negativă(99,7%) în trimestrul al treilea, aşa cum este reprezentat în figura 1.

Creşterea PIB din 2012 a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din sectoarele: activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi deservicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,9%), tranzacţii imobiliare (+4,7%), informaţii şi

comunicaţii (+2,0%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte

8/18/2019 Raport IMM - 2013

14/154


servicii (+2,4%), comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şidepozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%) şi construcţii (+0,7%).

Figura 1 – Evoluția trimestrială a PIB î n perioada 2010-2012

Sursa: Statistici INS, Comunicat privind evoluţi a PIB, 2 aprilie 2013

Consumul final total a crescut cu 0,2% în anul 2012, comparativ cu anul precedent, pe seama creşterii cu

0,3% a cheltuielilor pentru consumul final în gospodăriile populaţ iei. Chiar dacă se situa peste creșterea PIBla sfârşitul anului, ritmul mediu de creștere al consumului populaţiei a reprezentat mai puțin de o treime dincel aferent admistrației publice.

Pe fondul creșterii modeste a PIB şi a consumului, valoarea adăugată brută în economie în 2012 a fost cu0,2% mai mică decât cea din 2011, sporul PIB fiind datorat majorării cu 3,7% a impozitelor nete pe produs(diferența între impozitele plătite către stat și subvențiile acordate).

Se poate concluziona că economia s-a menținut într-o zonă de stagnare î n ultimii trei ani, cu evoluțiitrimestriale diferite și un uşor avans, insuficient pentru a influenţa în mod semnificativ creşterea nivelului de

trai.

Produsul Intern Brut per capita, indicatorul care reflectă cel mai bine bunăstarea țării, a înregistrat înRomânia una dintre cele mai reduse valori din Uniunea Europeană. Statisticile Eurostat pentru anul 2011indică mari disparități între statele membre în ceea ce priveşte PIB/capita, valorile naționale față de mediaUE variind de la un maxim de 274%, în cazul Luxemburgului, până la minima de 45%, în cazul Bulgariei.Situația este mult mai favorabilă în zona euro, unde întâlnim o valoare medie de 108% a PIB/capita. Dintrețările Europei Centrale și de Est, Cehia și Slovenia au valori peste 80% din media PIB/capita a UE.România a înregistrat și în 2010 și î n 2011 valori ale PIB/capita situate la mai puțin de jumătate din media

europeană (49%), păstrând decalajul acumulat de o lungă perioadă de timp, chiar și față de alte state noumembre.

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

trim I trim II trim III trim IV

2010 2011 2012

8/18/2019 Raport IMM - 2013

15/154

8/18/2019 Raport IMM - 2013

16/154


Figura 3 – Evoluția investițiilor străine în România (mili arde euro)

Sursa: Raport anual BNR- 2012

Această evoluție s-a reflectat nu numai în ritmul de creștere a PIB, ci și î n numărul de personal angajat îneconomie, în intervalele respective. Astfel, în anul de vârf 2008, economia românească a avut un numărmediu de salariaţi de 4,8 milioane de persoane, cel mai mare din ultimul deceniu. În acel an și-au începutactivitatea în România companii multinaționale precum: fabrica de telefoane mobile Nokia de la Jucu, fabricade componente auto Delphi Diesel System de la Iaşi sau fabrica de cosmetice P&G de la Urlaţi. Altecompanii multinaţionale

şi-au extins activitatea pe plan local şi au creat noi locuri de muncă. Diminuarea drastică a investiţiilorstrăine din următorii ani, scăderea consumului şi nevoia de reducere acosturilor în companii au avut efectimediat în ceea ce privește numărul total de salariaţi, minimul istoric fiind înregistrat în luna ianuarie a anului2011, când în economie mai erau angajate 4,09 milioane de persoane.

Rata de ocupare

Având în vedere dificultăţ ile din economie, rata de ocupare din România înregistrează între cele mai scăzutevalori din Uniunea Europeană. Conform datelor publicate de INS, în trimestrul IV din 2011, rata de ocupare a

populaţ iei din grupa de vârstă 20-64 ani a fost de 62,3%, rata de ocupare în rândul tinerilor (grupa de vârstă15-24 ani) fiind de numai 23,1%.Rata şomajului a evoluat pe o curbă crescătoare cu punctul maxim în lunile februarie-martie ale anului 2010(8,4%). Î n perioada următoare a avut o evoluție descendentă, atingând pragul de 5,1% la finele lui 2011. Înultima parte a anului 2011, rata şomajului înregistrat a avut o uşoară fluctuaţie (la început de scădere, apoide uşoară creştere, variind între 4,8% şi 5,1%).

1,21

9,49

1,6

0

1

2

3

4

56

7

8

9

10

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

8/18/2019 Raport IMM - 2013

17/154


Comerțul internațional î n anul 2012

Potrivit datelor INS3, companiile românești au efectuat î n anul 2012 exporturi în valoare totală de 200.674,5milioane de lei (45.043,4 milioane de euro). Comparativ cu anul 2011, volumul exporturilor exprimat în lei a

înregistrat o creștere cu 4,6%, însă această creștere nu este reală dacă se ține seama de devalorizarealeului în raport cu euro, care conduce la diminuarea cu 0,5 puncte procentuale în anul 2012.Raportată la anul 2011, evoluția exporturilor a avut o tendință negativă î n anul 2012 cu o scădere maiaccentuată în luna septembrie, când valoarea înregistrată a fost mai redusă cu 10% față de aceeași lună aanului precedent.

Figura 4 – Variația exporturilor din România în anul 2012 raportat la anul precedentSursa: Comunicat INS, 2013

În ceea ce privește importurile, volumul total în 2012 a fost de 243.352,7 milioane de lei (54.607,5 milioanede euro), cu 4,5% mai mare decât în anul anterior, pentru valorile exprimate în lei.

Figura 5 – Variațiile comparative Impor t vs Export în 2012

3 INS, Comunicat de presă nr.36/11 februarie 2013 -Comerțul internațional cu bunuri în luna decembrie 2012 și anul 2012

-12%

-10%

-8%

-6%

-4%

-2%

0%2%

4%

6%

ianuarie febr mart apr mai iunie iulie august sept oct nov dec

0100020003000400050006000

700080009000

10000

ianuarie febr mart apr mai iunie iulie august sept oct nov dec

Export 2012 Import 2012

8/18/2019 Raport IMM - 2013

18/154


Sursa: Statistici INS, ianuarie 2013

Variațiile celor doi indicatori nu au înregistrat diferențe spectaculoase de la o lună la alta pe parcursul anului2012, situându-se sub 10 procente. Valoarea maximă a exporturilor a fost atinsă î n luna noiembrie (4,2miliarde de euro), iar cea a importurilor în luna iulie (5,54 miliarde de euro).

Deficitul comercial rezultat în anul 2012 a fost de 42.678,2 milioane de lei (9.564,1 milioane de euro), ceeace reprezintă o valoare mai mare cu 1.739,3 milioane de lei față de deficitul comercial din anul 2011.

România desfașoară activități de comerț internațional predominant pe piața internă a Uniunii Europene.Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri, în anul 2012, a fost de 31.596 milioane de euro laexpedieri şi de 40.097,6 milioane de euro la intrări, reprezentând 70,2% din totalul exporturilor, şi respectiv73,5% din totalul importurilor.

Exporturi Importuri

Figura 6 – Structura comerțului internațional pe grupe de produse în 2012

Sursa: Comunicat INS privind comerţul internaţ ional, ianuarie 2013

România exportă cu precădere produse din categoria mașini și echipamente de transport (40,4%) și alteproduse manufacturate (34,1%). Importurile principale fac parte din aceeași grupă de produse numai că în

procente mai mici, respectiv de 33,7% și 29,3%.

În privinţa structurii exporturilor de produse ale industriei prelucrătoare, conform clasificării dupăintensitatea tehnologică4, în ultima perioadă de timp, se observă o evoluţie pozitivă, concretizată prin

4 Grupele cuprinse în nomenclatorul CPA 2008 cf. CAEN rev.2 folosit de Eurostat sunt: „high tech” [Produse farmaceutice(21) şi

Calculatoare, produse electonice şi optice(26)]; „medium high tech” [Substanţe şi produse chimice (20), Echipamente electrice(27), Maşini şi utilaje (28); Autovehicule de transport rutier (29), Alte mijloace de transport (30)]; „medium low tech” [Produse decocserie şi obţinute din prelucrarea ţiţeiului(19), Produse din cauciuc şi mase plastice (22), Alte produse din mineralenemetalice(23), Produse ale industriei metalurgice (24), Produse de construcţii metalice şi produse din metal (25)] „low tech”[Produse alimentare (10), Băuturi (11), Produse din tutun (12), Produse ale industriei textile (13), Produse de îmbrăcăminte (14),

Piei şi produse din piele (15), Produse rezultate din prelucrarea lemnului, exclusiv mobilier (16), Hârtie şi produse din hârtie (17),Mobilă (31) şi alte produse neclasificate în altă parte (32)].

40,4%

34,1%

7,5%

6,6%

5,9% 5,5%

Masini siechipamente detransport Alte produsemanufacturate

Produsealimentare,bauturi si tutunProduse chimicesi conexe

Materii prime simateriale

33,7%

29,3%7,5%

13,8%

3,5%12,2%

Masini siechipamente detransport Alte produsemanufacturate

Produsealimentare,bauturi si tutunProduse chimicesi conexe

Materii prime simateriale

8/18/2019 Raport IMM - 2013

19/154


majorarea ponderii exporturilor high tech în total exporturi manufacturate de la 10,3%, cât reprezentau înanul 2009, la 11,9% în 2011.

Astfel, se poate constata o îmbunătăţire a structurii exporturilor ca urmare a creşterii ponderii exporturilor cuvaloare adăugată mare, care sunt incluse în grupele High-tech şi Medium-high-tech. În acest context, putemspune că ceva mai mult de jumătate (cca. 53%-54%) din exporturile de produse ale industriei prelucrătoaresunt reprezentate de acestea.

Grupa high tech este foarte dinamică înregistrând creşteri semnificative în ultimii ani. Totuşi, este importantde menţionat faptul că, dacă în anul 2010 creşterea acestora era de 49,5%, începând cu ultima parte aanului 2011, ritmul lor de creştere s-a încetinit, astfel că, pentru anul 2012 se estimează că expor turile deproduse high tech vor creşte numai cu 15,6%. Această situaţie se poate explica, mai ales, prin plecareafirmei Nokia din România, unul dintre cei mai importanţi exportatori din domeniu.

Totuși, pe ansamblu, tendințele negative din comerțul exterior sunt îngrijorătoare, scăderea fiind mai mare întrimestrul patru decât pe întreg anul 2012. Semnalul pozitiv este dat de reducerea mai mare a volumului deimporturi față de cel al exporturilor în ultimul trimestru, anticipând o evoluţie favorabilă în anul următor, deșipe ansamblul anului 2012 exporturile au depăşit valoric importurile.

Creditarea bancară

Chiar dacă băncile active pe piaţa din România nu au avut nevoie de intervenţia guvernamentală pentrusalvare, există câteva probleme legate de modelul lor de business. Băncile din România sunt în

dezechilibru, chiar dacă din punct de vedere al solvabilităţii şi al provizionării creditelor neperformante sesituează pe poziţii fruntaşe în regiune şi chiar comparativ cu statele dezvoltate din UE. Pr incipaleledezechilibre sunt legate de maturitatea activelor şi pasivelor, dar mai ales de structura pe valute a acestora.

În anul 2012 sistemul bancar s-a menţinut pe pierdere pentru al treilea an consecutiv. La sfârşitul anuluitrecut raportul credite/depozite la nivelul sistemului bancar a coborât la 114%, faţă de 119% în anul 2011, pefondul menţinerii unui trend pozitiv al depozitelor atrase şi a diminuării soldului creditelor în termeni reali. Pecomponenta de valută raportul a coborât anul trecut la 196%, faţă de 225% în 2011.5

Cererea de credite din partea companiilor a crescut ușor, în timp ce în cazul populației s-a înregistrat o

diminuare a cererii pentru creditele destinate achiziției de locuințe și terenuri. Pentru firme, băncileanticipează o înăsprire moderată a standardelor de creditare, cu o amploare mai ridicată pentru creditele petermen lung acordate corporațiilor (companii de mari dimensiuni). Termenii creditării s-au înăsprit, băncileacționând î n principal prin introducerea de clauze contractuale mai stricte la acordarea de credite și prinsolicitarea de prime de risc adiționale.

Cererea de credite la nivel agregat a crescut moderat pe fondul unei creșteri pe segmentul creditelor petermen scurt acordate corporațiilor. Riscurile asociate companiilor din toate sectoarele de activitate au fost

5 Comunicat BNR, februarie 2013, www.bnr.ro

8/18/2019 Raport IMM - 2013

20/154


apreciate de către bănci ca fiind în creștere în trimestrul III din 2012. Pe de altă parte, cererea de credite petermen lung din partea acestui segment s-a contractat, după o perioadă de șapte trimestre în care solicitărilepentru asemenea credite au fost constante sau în creștere. În cazul IMM-urilor s-a înregistrat o diminuare a nevoii de finanțare pe termen lung, dar cu o amplitudine mairidicată.

Spre deosebire de băncile autohtone, instituțiile de credit din zona euro au apelat la înăspriri adiționale alecondițiilor de creditare oferite î n T3/2012, cu o amplitudine mai ridicată comparativ cu trimestrul anterior(procent net de 15%, faţă de 10%), pe fondul creșterii riscului asociat sectorului companiilor.

Evoluții ale riscului asociat creditării companiilor non-financiarePercepția instituțiilor de credit privind riscul care este generat de către companiile non-financiar e în funcțiede sectorul de activitate î n care activează s-a înrăutățit în T3/2012 față de trimestrul anterior. În raportareacurentă, băncile au indicat că toate sectoarele de activitate sunt percepute ca având un risc de credit în

creștere. Companiile din sectorul energetic și agricol au î nregistrat un avans considerabil al riscului decredit, potrivit băncilor. Riscul de finanțare aferent sectoarelor construcții și tranzacții imobiliare a rămas celmai ridicat, comparativ cu celelalte sectoare de activitate.Nu s-au înregistrat schimbări importante ale percepției băncilor asupra riscului de credit în f uncție dedimensiunea companiei. În linie cu tendința observată î n ultimele trimestre, microîntreprinderile sunt încontinuare considerate de majoritatea instituțiilor de credit ca având cel mai ridicat grad de risc (în procentde peste 55%). Băncile au apreciat că r iscul de credit asociat corporațiilor s-a menținut constant î n T3/2012(pentru al patrulea trimestru consecutiv).

8/18/2019 Raport IMM - 2013

21/154


Concluzii

• În pofida contextului economic global dificil, marcat de instabilitatea pieţelor financiareinternaţionale şi încetinirea ritmului de creştere economică în majoritatea statelor UE,România a reuşit să îşi păstreze stabilitatea financiară şi a principalilor indicatorimacroeconomici, pe parcursul anilor 2011-2012.

• După doi ani de declin economia românească şi -a reluat creşterea, cu un procent de 2,5% în

anul 2011, menţinându-se cu dificultate în zona pozitivă şi în anul 2012 când PIB-ul a crescutcu 0,7%.

• România are de recuperat un mare decalaj faţă de media europeană în ceea ce priveştevenitul pe locuitor şi convergenţa către zona euro, ceea ce impune ritmuri de creştere anualăa PIB mai mari decât cele înregistrate în ultimii doi ani, prin finalizarea reformelor structuraleşi îmbunătăţirea sistemului de accesare a fondurilor europene.

• Investiţiile străine directe care au constituit pentru mulţi ani motorul creşterii economice s -auredus an de an după instalarea crizei economice, ajungând la un volum de 1,6 miliarde deeuro în anul 2012 faţă de valoare maximă de 9,5 miliarde euro atinsă în anul 2008.

•

Chiar dacă România prezintă una dintre cele mai mici rate ale şomajului din UniuneaEuropeană, înregistrează valori foarte slabe la indicatorul rata de ocupare a forţei de muncă,plasându-se între ultimele ţări europene, cu numai 62,3% rată a ocupării în rândul populaţieide 20-64 de ani, conform statisticilor publicate de INS.

• Comerţul exterior în anul 2012 a evoluat cu tendinţe uşor negative comparativ cu anulprecedent, volumul exporturilor fiind diminuat cu 0,5%, iar deficitul comercial rezultat în 2012fiind mai mare cu 1,7 miliarde de lei, comparativ cu anul 2011.

• În ceea ce priveşte creditarea bancară, în anul 2012 cererea din partea companiilor a crescutuşor, în timp ce condiţiile creditării au fost înăsprite de băncile comerciale, majoritatea dint reinstituţiile financiare percepând IMM -urile şi în mod deosebit microîntreprinderile cu un gradde risc foarte ridicat.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

22/154


2 ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

2.1 Caracterizare generală

Într eprinderile mici şi mijlocii din Uniunea Europeană îşi desfaşoarăactivitatea într-un climat macroeconomic dificil şi fac eforturianevoioase pentru revenirea la situația înregistrată î n 2008 în ceeace priveşte performanțele economice și personalul angajatexistente anterior instalării crizei economice.

În intervalul 2011 - 2012, condițiile economice cu care s-auconfruntat întreprinderile din UE au fost marcate de o intensificare

a crizei datoriilor suverane în zona euro, sub spectrul dubleirecesiuni, în mai mare măsură pentru unele țări din sudul Europeiși încetinirea creșterii, începând din anul 2011, chiar și în cele maiperformante economii.

În pofida recesiunii generale, IMM-urile și-au menținut importanțafiind considerate coloana vertebrală a economiei europene.Nivelurile scăzute de î ncredere, atât în rândul oamenilor de afaceri,cât și al consumatorilor, șomajul ridicat, reducerea consumului șidiminuarea exporturilor din anul 2010 au contribuit la scăderea ratelor de creștere a PIB în cursul anilor 2011 și 2012. După oușoară îmbunătățire a ratei ocupării în 2011, de numai 0,2%,pentru anul 2012 se estimează reversarea tendinței (-0,2%) și întoarcerea lasituațianegativă din anii anteriori.

Efectele globale ale crizei financiare și economice s-au manifestatcu tendințe similare, însă la intensități diferite, așa cum ilustreazădatele din tabelul 2. Se poate observa faptul că debutul crizei s-a

produs cu un an mai târziu în Uniunea Europeană faţă de SUA și Japonia, unde creşterea PIB şi locurile de

muncă erau afectate încă din anul 2008.

Europa se confruntă cu o importantă provocare privind creșterea competitivității economice prin ridicareanivelului de productivitate a muncii. În acest sens, au fost lansate noile inițiative pentru competitivitateaUniunii Europene care vizează componente cheie precum: inovarea, creşterea producției high-tech și aserviciilor bazate intensiv pe știință, noilecompetențe și calificări, dezvoltarea durabilă. În acest context, IMM-urile sunt considerateuna din forțele motrice ale economiei moderne, grație capacitățiilor de inovare și adaptare tehnologică, de generator al locurilor de muncă și promotori ai exportului.

Caracteristici generale aleclimatului de business• Economia UE sub

spectrul dublei recesiuni

economice în 2011- 2012

• IMM-urile considerate

ca forţă motrică pentru oeconomie modernă şicompetitivă în Uniunea

Europeană

Dinamica sectorului IMMîn UE -27• Evoluţia numărului de

IMM-uri , a numărului desalariaţi şi a valoriiadăugate în statelemembre

•

Rolul inovării încreşterea performanţelordin IMM-urile europene

• IMM-urile din România

grav afectate de

recesiune

8/18/2019 Raport IMM - 2013

23/154


Tabelul 2 – Ratele de creștere ale indicatorilor macroeconomici – comparații UE-27, SUA, Japonia,2008-2013

(%)

2008 2009 2010 2011(prognoză)

2012(prognoză)

2013(prognoză)

EXPORTURIUE27 1,5 -12 10,9 6,3 2,4 4,8

Zona Euro 1 -12,7 11,2 6,2 2,1 4,6

SUA 6,1 -9,4 11,3 6,7 4,9 6,6

Japonia 1,4 -24,2 24,2 0,1 2,4 4,8CREȘTERE PIBUE27 0,3 -4,3 2 1,5 0 1,3

Zona Euro 0,4 -4,3 1,9 1,5 -0,3 1SUA -0,4 -3,5 3 1,7 2 2,1

Japonia -1 -5,5 4,4 -0,7 1,9 1,7OCUPARE (număr salariaţi)UE27 0,9 -1,9 -0,5 0,2 -0,2 0,2

Zona Euro 0,7 -2 -0,6 0,1 -0,5 0SUA -0,7 -5 -0,6 0,6 1,8 0,8Japonia -0,3 -1,5 -0,4 -0,2 0,1 0,1Sursa: Comisia Europeană, Raportul anual al IMM-urilor din UE 2011/2012

2.2 Dinamica sectorului IMM în Uniunea Europeană

Evaluarea indicatorilor de performanță6 arată că IMM-urile din Uniunea Europeană continuă să reprezintecoloana vertebrală a economiei, în 2012 ele numărând 99,8% dintre întreprinderile cu activitate însectoarele economice non-financiare, ceea ce echivalează cu un număr de 20,7 milioane de afaceri. Mareamajoritate dintre acestea, respectiv 92,2% sunt microîntreprinderi, care au mai puțin de 10 angajați, conformdefiniției europene. Aproximativ 6,5% sunt întreprinderi mici, având un număr de angajați între 10 și 49, iarnumai un procent de 1,1% sunt întreprinderi mijlocii cu un număr de salariați cuprins între 50 și 249, conform

clasificării europene.

În ceea ce privește contribuția la ocuparea forței de muncă, IMM-urile asigură 67,4% din locurile de muncăexistente în economia non-financiară din Uniunea Europeană, î n anul 2012, menținându-și practic același nivel din 2011 (67,4%), însă mai mare decât în 2010 (66,9%). Ponderea valorii adăugate brute realizate deIMM a suferit o ușoară scădere î n cei doi ani, situându-se la o medie de 58,1% din valoarea totală realizată în economia UE7.

6 Perfor manţ ele IMM-urilor î n Uniunea Europeană sunt evaluate cu ajutorul a trei indicatori principali: numărul de întreprinderi,numărul de angajaţi şi valoarea adăugată brută 7 Sursa: Comisia Europeană, Raportul anual al IMM-urilor din UE 2011/ 2012

8/18/2019 Raport IMM - 2013

24/154


Tabelul 3 - Numărul de întreprinderi, ocuparea și valoarea adăugată brută î n UE27, pe clase demărime, 2012

Clasa Micro Mici Mijlocii IMM Întrep. Mari Total

Număr î ntreprinderi Număr 19.143.521 1.357.533 226.573 20.727.627 43.654 20.771.281

Procent 92,2 6,5 1,1 99.8 0,2 100OcupareNumăr angajaţi 38.395.819 26.771.287 22.310.205 87.477.311 42.318.854 129.796.165Procent 29,6 20,6 17,2 67,4 32,6 100Valoare adăugată Mil. euro 1.307.360,7 1.143.935,7 1.136.243,5 3.587.539,9 2.591.731,5 6.179.271,4Procent 21,2 18,5 18,4 58,1 41,9 100

Sursa: Comisia Eur opeană, Raportul anual al IMM-urilor din UE 2011/2012

Performanțele IMM-urilor evaluate prin intermediul datelor structurale Eurostat privitoare la numărul de întreprinderi, numărul de angajați și valoarea adăugată brută compun imaginea de ansamblu a sectoruluiIMMdin Uniunea Europeană.

Urmărind evoluțiile pe o perioadă suficient de lungă (2005-2012) se constată impactul negativ puternic cucare criza financiară a lovit IMM-urile, toți cei trei indicatori fiind afectaţi în anul 2009 și ulterior până în anul2012. Numărul de angajați a fost cel mai sever afectat, iar creșterea numărului de IMM-uri a fost stopată.Singurul indicator cu o redresare clară după momentul 2009 a fost valoarea adaugată brută care și-a reluat

creșterea la toate clasele de mărime.

Figura 7 – Evoluţia numărului de IMM-uri, numărului de salariaţi, valorii adăugate în UE (2005-2012)

Sursa: Comisia Europeană, Raportul anual al IMM -urilor din UE, 2011/ 2012

Pornind de la tabloul de ansamblu, analiza datelor statistice furnizate de Eurostat pentru fiecar e țară șiestimările de prognoză pun în evidență evoluții și tendințe diferite ale indicatorilor caracteristici în cele 27 destate membre.

90

95

100

105

110

115

120

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Numar IMM Numar salariati in IMM Valoarea adaugata in IMM

8/18/2019 Raport IMM - 2013

25/154


În 2011, numai IMM-urile din trei țări europene (Austria, Germania și Malta) au reușit să depășească nivelurile din 2008 ale indicatorilor valoare adaugată și număr de angajați. O situație pozitivă s-a mai

înregistrat în Belgia, Finlanda, Franța și Luxemburg, unde valorile s-au menținut î n 2011 la nivelurile similarecelor din 2008, în timp ce în restul țărilor, IMM-urile nu au reușit să mai recupereze pierderile suferite începând cu anul 2009.

Evaluările arată o strânsă corelație între ponderea inovării î n întreprinderi, în general, și ponderea IMM-urilorinovatoare. Țara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare este Germania, care deține unprocent de 80%. La polul opus, cu cele mai mici procente ale IMM-urilor inovatoare, se află economiile dinestul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria și România.

Analiza de profunzime a evidenţiat faptul că performanțele superioare, demonstrate de IMM-urile din Austriași Germania, au fost susținute de trei factori principali:- În primul rând, în aceste ţări, există o concentrare mai mare a personalului din IMM-uri în producția de

înaltă și medie tehnologie sau serviciile bazate intensiv pe știință.- În al doilea rând, analizele arată ocorelație directă î ntre nivelul productivității muncii, rata investițiilor și ceaa exporturilor. Astfel, cea mai mare productivitate se î ntâlnește în întreprinderile cu rate înalte de investiții șide exporturi, precum și în domeniile de fabricație de înaltă tehnologie și serviciile bazate intensiv pe știință.Țările cele mai performante întrunesc, în general, aceste condiții.- În al treilea rând, se observă că în aceste țări s-a reușit creșterea angajării concomitent cu creșterea productivității muncii, primul factor de creștere fiind mai pronunțat.

Diferențele de performanță ale IMM-urilor se remarcă nu numai între statele membre, ci și la nivelulsectoarelor economice. Astfel, în timp ce angajarea în domeniul serviciilor și comerțului a crescut, în altesectoare precum mineritul și construcțiile, valorile acestui indicator s-au diminuat. În cazul valor ii adăugatebrute (VAB), creșteri mai ridicate s-au obținut în industria prelucrătoare și în comerț. Ar mai trebui specificatcă, în cele mai multe sectoare, creșterile valorii adăugate sunt puse pe seama creșterii productivității muncii.

În Raportul anual al IMM-urilor din UE 2011-2012 disparitățile dintre statele membre, în ceea ce priveștecapacitatea de redresare a sectorului IMM, au fost evaluate pe baza a trei criterii: dacă în anul 2011 a avut loc redresarea şi au fost atinse sau depășite valorile din 2008 ale valorii

adăugate brute și a forței de muncă; cât de rapid s-a produs redresarea şi care au fost ratele anuale de creștere pentru VAB și ocupare,

începând cu 2009; divergența de performanță î n termeni reali ai creșterii VAB și a numărului de angajați din IMM.00

2009 2010 2011 2012 2013 Pe baza acestor criterii de performanță evaluate pentru intervalul 2008-2012, statele membre au fost încadrate în patru grupuri:

- grupul P-P: țări cu creștere pozitivă înregistrată de ambii indicatori, VAB și număr de angajați, 2008-2012;

- grupul P-N: țări cu creștere pozitivă a VAB și creștere negativă anumărului de angajați, 2008-2012;- grupul N-P: țări cu creștere negativă a VAB și creștere pozitivă a numărului de angajați, 2008-2012;

-

grupul N-N: țări cu creștere negativă la ambii indicatori, 2008-2012.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

26/154


Grup 2009 2012

P-P Germania

Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca,

Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia,

Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, România,

Slovacia, Spania, Marea Britanie

P-N Belgia , Olanda Cehia, Finlanda, Franța, Italia, Polonia, Slovenia,

Suedia

N-P Bulgaria, Marea Britanie -

N-N Austria, Cehia, Cipru, Danemarca,

Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda,

Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,

România, Slovacia, Spania, Suedia,

Polonia, Portugalia, Italia, Finlanda,

Franța, Slovenia

Grecia, Portugalia

Sursa: Raportul anual al Comisiei Europene 2011/2012

În 2009, numai Germaniaa reușit să mențină creșterea pozitivă a ambilor indicatori, fiind inclusă î n grupulP- P, în timp ce majoritatea statelor membre s-au încadrat în grupul N-N, prin regresul ambilor indicatorianalizați. Belgia și Olanda au înregistrat o creștere pozitivă a valorii adăugate și o reducere a număruluimediu de salariați. În Bulgaria și Marea Britanie, valoarea adaugată a suferit scăderi fără însă a fi afectatnumărul de angajați. În această evaluare a performanțelor IMM-urilor, înregistrate în 2009 comparativcu anul de vârf 2008, România apare cu cele mai mari reduceri înregistrate la ambii indicatori.

În anii următori, prin redresarea sectorului IMM în majoritatea țărilor, clasificarea s-a modificat favorabil,astfel încât, din anul 2011 un număr de 13 țări se încadra în grupul P-P; numai Cehia, Grecia și Irlanda încă

înregistrau creșteri negative la ambii indicatori, situația fiind și mai mult ameliorată î n 2012.

În 2011, IMM-uri le d in Român ia în registrau o creștere pozitivă a valorii adăugate fără însă a recuperaintegral pierderea locurilor de muncă cauzată de criza economică.

Performanțele IMM-urilor evaluate pe baza acestor indicatori au manifestat diferențe considerabile de la oțară la alta. Î n timp ce IMM-urile din Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Malta au înregistratrate de creștere peste mediile europene, atât pentru ocupare, cât și pentru valoarea adăugată brută,performanțele IMM-urilor din Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia,

Portugalia, România, Slovacia și Spania s-au situat sub mediile europene ale indicatorilor evaluați.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

27/154


O altă caracteristică interesantă este aceea că, deși IMM-urile din grupul UE-12, cel al noilor state membre,cunoscuseră î nainte de recesiune ritmuri de creștere accelerate la cei doi indicatori, în 2009 au înregistratscăderi mai accentuate comparativ cu vechile state europene din grupul UE-15.

Figura 8 – Variația numărului mediu de salariați și a valorii adăugate brute î n UE-27, 2008-2011

Sursa: Comisia Europeană, Raportul anual al IMM-urilor din UE 2011

Analiza corelației existente între inovare și competitivitate, arată că țările cu cele mai înalte performanțeeconomice din Uniunea Europeană au și cele mai mari procente de IMM-uri în domeniile de producție șiservicii high tech. De asemenea, universitățile joacă un rol foarte important în stimularea creării de noi firme

în domeniile bazate pe știință și înalte tehnologii și înlesnesc legătura dintre cercetarea din sectorul public-privat și lumea afacerilor. Măsurile de sprijin public, aplicate în acest scop, sunt orientate către creșterea

numărului de întreprinderi „spin-off” bazate pe cercetare, prin: revizuirea statutului cercetătorului,reglementăr i mai bune în domeniul proprietății intelectuale, premii anuale, promovarea campusurilorantreprenoriale, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru studenții antreprenori, sprijin pentruincubatoarele de afaceri și certificarea lor, asigurarea suportului pentru centrele de transfer tehnologicorientate spre rezultat.

Factorii politici, atât naționali cât și cei regionali, văd incubatoarele de afaceri ca pe un instrument depromovare a dezvoltării economice, a inovării și stimulării firmelor cu potențial de creștere, bazate pe noitehnologii. Înființarea unui incubator de afaceri necesită investiții din partea mai multor categorii de

stakeholderi, în timp ce beneficiile către societate sunt percepute diferit. De aceea, este nevoie de

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

variatia VAB 2008-2011 variatia numarului de salariati 2008-2011

8/18/2019 Raport IMM - 2013

28/154


dezvoltarea unui model de bună practică proiectat pentru firme spin-off și high tech în domeniul producției șiserviciilor bazate pe înalta tehnologie.

2.3 IMM-urile din România grav afectate de recesiune

Per ansamblu, sectorul IMM din România a evoluat în ultimii ani similar celui din UE-27, deținând o ponderede 99,7% din întreaga populație de întreprinderi. Există ușoare diferențe de structură a sectorului pe clasede mărime, în sensul că, î n România microîntreprinderile au un procentaj mai mic (88%) față de mediaeuropeană de 92,2%, iar firmele mici cumulează 10% din totalul IMM-urilor, mai mult decât ponderea

înregistrată în UE de această clasă de mărime (6,5%).

Din punct de vedere al distribuției sectoriale pe activități economice, se constată o concentrare mai mare aIMM-urilor din România în sectorul comerțul cu amănuntul și cu ridicata (38%), față de media de 30% î n UE;

urmează sectorul servicii în domeniile hotelier și catering, transport, imobiliare și servicii de afaceri (29%),construcții (18%) și industrie prelucrătoare (10%).

România este una dintre țările europene cel mai mult afectate de recesiune, deoarece expansiuneaeconomică anterioară crizei s-a bazat în principal pe investițiile străine directe, care s-au restrâns drasticatunci când efectele crizei economice globale au fost resimțite de investitorii străini. Produsul Intern Brut alRomâniei a căzut abrupt cu -7% în 2009 și s-a contractat în continuare până la -1,6% în 2010. Ratașomajului a crescut de la 5,8% î n 2008, la 8,4% în 2009, însă î n perioada următoare a revenit pe trenduldescrescător ajungând la 7,7% în 2010. Criza a avut un impact puternic asupra IMM-urilor din România

determinând stoparea evoluțiilor pozitive cunoscute anterior pentru o perioadă relativ lungă de timp (2000-2008).

8/18/2019 Raport IMM - 2013

29/154


Concluzii

• Mediul economic în care au evoluat IMM-urile europene pe parcursul anilor 2011-2012 afost marcat de agravarea crizei datoriilor suverane în zona euro, sub spectrul dubleirecesiuni mai pronunţat în cazul ţărilor din sudul Europei, deşi încetinirea ritmului decreştere a avut loc şi în economiile cele mai performante.

• În pofida crizei generale, IMM-urile şi -au menţinut importanţa în Uniunea Europeană,

fiind considerate una din forţele motrice ale creşterii economice şi principalul generatoral locurilor de muncă, graţie flexibilităţii şi capacităţii lor de inovare şi adaptaretehnologică.

• IMM-urile sunt predominante în economia non-financiară a UE -27, reprezentând în anul2012 un procent de 99,8% în totalul de firme, respectiv un număr de 20,7 milioane deafaceri.

• În anul 2012 IMM-urile au asigurat 67,4% din locurile de muncă şi 58,1% din valoareaadăugată brută în sectoarele economiei non-financiare, la nivelul Uniunii Europene.

• Potrivit statisticilor publicate de Eurostat, performanţele IMM -urilor din majoritatea

statelor UE-27 au fost afectate negativ sub impactul crizei economice, începând cu2009, stoparea sau încetinirea ritmului continuând şi în anii următori; singurul indicatorcu o redresare clară la toate clasele de mărime a fost valoarea adăugată brută.

• Există o corelaţie directă între inovarea din întreprinderi şi performanţele generale aleIMM-urilor pe parcursul perioadei de criză. Astfel, în ţări precum Germania şi Austria,unde ponderea întreprinderilor inovatoare este foarte mare (80%), valorile indicatorilorde performanţă din IMM -uri se situau în 2011 la acelaşi nivel ca în anul 2008.

• Germania este singura ţară unde performanţele IMM -urilor nu s-au diminuat în 2009, întimp ce în majoritatea statelor creşterea ambilor indicatori , număr de angajaţi şi valoare

adăugată brută, s-a reluat numai în anul 2012.

• Datele Eurostat plasează România pe ultima poziţie între statele membre, în ceea cepriveşte evoluţia celor doi indicatori pentru IMM măsuraţi, situaţia defavorabilă fiindexplicată printr -o creştere economică bazată pe investiţiile străine şi mai puţin peresursele interne, care a avut loc pe parcursul mai multor ani anteriori crizei.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

30/154


3 EVOLUȚIA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII DIN ROMÂNIA

3.1 Demografia întreprinderilor

Schimbările în evoluția demografică a întreprinderilor dinRomânia au fost de mare amplitudine și cu efecte petermen lung, așa cum rezultă din statisticile publicate deOficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).Raportul între numărul înmatriculărilor, suspendărilor,dizolvărilor și al radierilor de firme, înregistrate înperioada 2008-2012, la Registrul Comerțului indică fărăechivoc turbulențe survenite în mediul de afaceri, odată cu instalarea crizei economice și financiare.

Dinamica noilor înmatriculări comparativ cu operaţiunilede încetare temporară sau definitivă a activității întreprinderilor, în perioada 2008-2012, poate fiobservată î n figura 9. Se remarcă vârful atins denumărul suspendărilor de activitate în anul 2009,precum şi numărul maxim de firme radiate la mijlocul

anului 2010.

3.1.1 Influenț a crizei economice asupraevoluției demografice a întreprinderilor

Se poate spune că evoluția demografică a IMM-urilor dinRomânia a fost influențată nu numai de agravareacondițiilor de piață generate de criza economică ci și de

ritmul și magnitudinea modificărilor survenite în regimulfiscal, introduse de Guvern, ca măsuri de contracarare a efectelor crizei. Percepute de mediul de afaceri cafiind împovărătoare, aceste măsuri au determinat numeroase firme să îşi înceteze activitatea. Pe de altă parte, au fost influențate negativ inițiativele antreprenoriale și crearea de startup-uri.

Politica de creștere a gradului de colectare de venituri la bugetul de stat, prin introducerea impozitului minimpe profit, precum și diferențierile în tratamentul amortizărilor și al TVA-ului au descurajat mulți întreprinzători,aflați deja î n dificultate din cauza crizei, să își mai continue activitatea.

Evoluţia demografică a IMM -urilordin România sub influenţa crizeieconomice• Înmatriculările de noi

întreprinderi • Suspendări, dizolvări, radieri • Forma juridică a noilor entităţi

înregistrate la ONRC • Sectoarele de activitate economică

preferate de startup-uri

• Distribuţia regională a noilorînmatriculări în 2012

IMM-urile active economic• Schimbări survenite în

dimensiunea și structurasectorului IMM

•

Analiza pe clasele de mărime aleIMM-urilor• Analiza sectorială • IMM-urile din Industrie

Rolul IMM-urilor în crearealocurilor de muncă • Numărul de salariaţi din IMM

afectat de criză

8/18/2019 Raport IMM - 2013

31/154


Figura 9 – Dinamica înregistrărilor la Registrul Comerțului, 2008-2012

Sursa: Statistici ONRC, 2008-2012

Aceste evoluții sunt reflectate de statisticile referitoare la numărul de înmatriculări, suspendări, dizolvări șiradieri, publicate periodic de Oficiul Național al Registrului Comerțului. În anul 2010, numărul radierilor din Registrul Comerțului a atins maximul istoric de 171.146, creșterea față de anul anterior fiind de aproape 400%. Dispariția din peisajul economic a unui număr atât de mare de firmea fost consecința suspendărilor de activitate a 134.441 de firme, care s-a produs în 2009 imediat dupăaplicarea Ordonanței de Urgenţă nr. 34/2009 cu pr ivire la rectificarea bugetară și reglementarea unor măsurifinanciar fiscale, intrată î n vigoare la 1 mai 2009. De asemenea, în același an s-a î nregistrat un număr

neobișnuit de mare de dizolvări și radieri de firme, depășind de 8 ori și respectiv de 2,5 ori numărul acestor operațiuni efectuate la ONRC în anul 2008.

Fotografia de moment a acestei realități ar putea avea şi o conotație pozitivă, semnificând eliminarea dinmediul de afaceri a acelor firme inactive economic sau neviabile și menținerea celor cu potențial decompetitivitate în condițiile dificile ale unei piețe globale aflate în criză.

Totuși, prin amploarea acestui fenomen și prelungirea lui în anul 2012, sectorul întreprinderilor mic iși mijloc ii a fost puternic afectat în dimensiune și potențial antreprenorial.

Efectele negative de lungă durată se traduc în reducerea dramatică a populației de întreprinderi dinRomânia (deja subdiminuată în raport cu numărul de locuitori) ș i în pierderea locurilor de muncă aferente.

Aceste constatări pot fi mai bine puse în evidență dacă se ia în calcul și numărul înmatriculărilor de noiagenți economici în aceeași perioadă de timp. Astfel, de la 142.000 de firme înmatriculate în 2007 sau144.239 în 2008, numărul de înmatriculări a scăzut la 111.832 în 2009, redresându-se ușor în 2011 și 2012(132.069, respectiv 125.603), fără însă a mai atinge nivelul anterior anului 2009. De remarcat însă, întoarcerea pe trend negativ în anul 2012, când numărul de înmatriculări a fost mai scăzut față de 2011.

0

20.000

40.000

60.00080.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

2008 2009 2010 2011 2012

Inmatriculari Suspendari Dizolvari Radieri

8/18/2019 Raport IMM - 2013

32/154


Tabelul 4 - Numărul total de înmatriculări, suspendări, dizolvări și radieri de firme, 2008-2012

Anul 2008 2009 2010 2011 2012

Inmatriculări 144.239 111.832 119.048 132.069 125.603Suspendări 12.019 134.441 66.428 21.086 24.078

Dizolvări 3.762 30.105 8.191 11.660 22.500

Radieri 17.676 43.713 171.146 73.244 71.746

I / SDR 4,31 0,54 0,48 1,25 1,06

Sursa: Statistici ONRC, 2008-2012

Evaluând variațiile anuale ale raportului dintre numărul anual al înmatriculărilor și numărul cumulat al

suspendărilor , dizolvărilor și radierilor se constată că î n anul 2008, acest raport era de 8 ori mai mare față de anii 2009 și 2010, în timp ce în ultimii doi ani a oscilat în jurul valorii 1.

Cu alte cuvinte, în timp ce în 2008 la fiecare patru întreprinderi nou înmatriculate numai una își î ncetaactivitatea, în 2009 și 2010 se î nființa o firmă și dispăreau alte două, iar î n ultimii doi ani fiecare nouă

înmatr iculare este î nsoțită de sistarea activității unei fi rme.

3.1.2 Situația înregistrărilor la Registrul Comerț ului

Mai puține înmatriculări de noi agenți economici î n 2012. Față de anul 2011 când s-a înregistrat unnumăr de 132.069 de înmatriculări la nivelul întregii ţări, î n 2012 a fost înregistrat un număr de 125.603 de înmatriculări, reprezentând o scădere de 4,90%.

A crescut numărul de suspendări de activitate î n 2012. Comparativ cu anul 2011 când s-a înregistrat unnumăr de 21.086 de suspendări de activitate la nivelul întregii ţări, î n anul 2012 a fost înregistrat un numărde 24.078 de suspendări de activitate, reprezentând o creștere de aproximativ 14.19%.

Numărul dizolvărilor aproape dublu în 2012 comparativ cu 2011. Comparativ cu anul 2011, când s-a înregistrat un număr de 11.660 de dizolvări la nivelul întregii ţări, î n anul 2012 a fost înregistrat un număr de 22.500 de dizolvări, reprezentând o creștere de 92.97%.

Numărul de radieri în anul 2012 s-a situat la nivel simi lar anulu i 2011. Comparativ cu anul 2011, când s-a înregistrat un număr de 73.244 de radieri la nivelul întregii ţări, î n anul 2012 a fost înregistrat un număr de71.746 de radieri, reprezentând o ușoară scădere, respectiv de 2.05%.

Insolvențele s-au menținut aproape la aceleași cote în 2011 și 2012. Comparativ cu anul 2011, când s-a înregistrat un număr de 16.916 de firme intrate sub incidenţa Legii nr. 85/2006 cu privire la procedurainsolvenţei la nivelul întregii ţări, î n anul 2012 a fost înregistrat un număr de 16.404 de insolvențe,

reprezentând o scădere de 3.03%.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

33/154


Numărul comercianților activi din punct de vedere juridic, mai mare în 2012. Comparativ cu31.12.2011, când era înregistrat un număr de 951.803 de comercianţi activi din punct de vedere juridic, ladata de 31.12.2012, exista un număr de 1.007.087 de comercianţi activi din punct de vedere juridic la nivelul

întregii ţări, reprezentând o creștere de 5.81%.

Forma juridică a agenţilor economici înregistrațiCele mai multe înmatriculări se înregistrează sub forma întreprinderilor din categoria IMM – societăți curăspundere limitată SRL (49%) și întreprinderi individuale (15,1%). Persoanele fizice autorizate (PFA) aureprezentat un procent de 34,8% din numărul total al agenților economici înmatriculați în 2012. Aceastădistribuție s-a menținut în 2011 și 2012, cu mici modificări în ceea ce privește procentul de PFA și cel al întreprinderilor individuale.

Figura 10 – Forma juridică a agenţilor economici înregistrați, 2011-2012Sursa: Statistici ONRC, 2011-2012

Sectoarele de activitate preferate de agenții economici care au început o nouă afacere î n 2012 au fostComerțul (29,2%) și Agricultura (16,5%). În domeniul larg al serviciilor de transport, turism și restaurante,informații și comunicații, tranzacții imobiliare, etc. au fost înregistrate cca. 40% dintre noile înmatriculări în2012. În general, procentajele nu au suferit modificări semnificative de la un an la altul, cu excepțiasectorului energetic, unde numărul înmatriculărilor s-a dublat în 2012.

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

Întreprinderi SRL Persoane fizice autorizate -PFA

Întreprinderi individuale Alte forme juridice

2011 2012

8/18/2019 Raport IMM - 2013

34/154


Tabelul 5 – Numărul de înmatriculări pe sectoare de activi tate - valori comparative 2011-2012

Sectorul economic 2011 2012

Număr % Număr %

Agricultură 20.529 15,5 20.729 16,5

Industrie 8.285 6,3 7.847 6,2

Energie 875 0,7 1.488 1,2

Construcții 11.914 9,0 9.086 7,2

Comerț 36.628 27,7 36.658 29,2

Transporturi 7.266 5,5 6.499 5,2

Hoteluri și Restaurante 6.091 4,6 5.520 4,4

Informații și Comunicații 5.929 4,5 5.413 4,3

Alte servicii 34.552 26,2 32.363 25,8

Total 132.069 100,00 125.603 100,0

Sursa: Statistici ONRC 2011, 2012

Concretizarea initiațivelor antreprenoriale prin deschiderea de noi afaceri în sectoarele Agricultură șiEnergie este justificată de potențialul natural al României în aceste domenii, dar și ca rezultat alpolitici lor de dezvoltare economică susținute prin finanţări publice de la bugetul de stat și, mai ales,din fonduri europene.

Comerțul rămâne domeniul cel mai facil de abordat pentru agenții economici care vor să își deschidă oafacere şi rămâne prevalent cu o pondere de 29,2%, în timp ce procentul întreprinzătorilor care urmăresc sădesfășoare o activitate productivă în industrie se menține la cote scăzute î n ultimii doi ani (6,2%).

8/18/2019 Raport IMM - 2013

35/154


Figura 11 – Numărul de înmatriculări pe sectoare de activ itate, 2012

Sursa: Statistici ONRC 2012

3.1.3 Distribuția regională a noilor înmatriculări

Discrepanțele de dezvoltare antreprenorială existente între regiunile României se reflectă și în distribuțianoilor înmatriculări de întreprinder i din anul 2012, așa cum apare în figura 12.

- Cele mai multe întreprinderi înmatriculate în 2012, au avut loc pe teritoriul regiunii București-Ilfov (18%),urmată de regiunea Nord-Vest cu 16%, regiunea Nord-Est cu 12% și regiunea Sud-Muntenia cu 12% dinnumărul total de noi înmatriculări la Registrul Comerțului.

- La polul opus se situează regiunile Vest și regiunea Sud-Vest Oltenia cu procentaje de 10%.

Din perspectiva evoluției 2011-2012 a numărului de înmatriculări, pe fondul unei scăderi generale ainițiativelor antreprenoriale de înființare de noi afaceri, numai în două regiuni au avut loc mai multe

înmatriculări în 2012 față de 2011, respectiv în regiunea Sud-Vest Oltenia (+10,7%) și î n regiunea Nord-Vest(+1,1%).

Cea mai mare scădere a numărului de înmatriculări 2011-2012 a avut loc în regiunea Sud-Est (-11,2%) și î nregiunea Sud Muntenia (-10,6%).

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

Agricultură Industrie Energie Construcții Comerț Transporturi Hoteluri șiRestaurante

Informații șiComunicații

Alte servicii

8/18/2019 Raport IMM - 2013

36/154


Figura 12 – Distribuția regională a numărului de înmatriculări 2012

Sursa: Statistici ONRC 2012

De remarcat că, î n regiunea Bucureşti-Ilfov recunoscută ca pol major de dezvoltare, numărul înmatriculărilors-a redus în 2012 la 22.761 de agenți economici, diminuând astfel avansul față de următoarea clasată,regiunea Nord-Vest, unde în același an au fost înregistrați 20.274 de agenți economici.

Figura 13 – Numărul de î nmatriculări în 2011 și 2012

Sursa: Statistici ONRC 2011-2012

Dacă se analizează situația la nivelul unităților teritoriale componente, se poate observa că municipiul

București rămâne „leagănul” pentru cele mai multe inițiative antreprenoriale, prevalând cu un număr deaproape 19.000 de întreprinderi în totalul noilor înmatriculări din anul 2012.

18%

16%

11%10%

10%

12%

11%

12% București-Ilfov

Nord-Vest

Centru

Vest

Sud-Vest Oltenia

Sud Muntenia

Sud-Est

Nord-Est

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

2011 2012

8/18/2019 Raport IMM - 2013

37/154


Următoarele județe cu un număr mare de înmatriculări în 2012 sunt Cluj (6.406), Iași (5.075) și Timiș (4.940), iar la extrema opusă se află judeţ ul Covasna, cu numai 947 de înmatriculări, Ialomița cu 1.020 șiCălărași cu 1.124.

Se constată corelația directă care există între gradul de dezvoltare economică și iniţiativeleantreprenoriale, în sensul că, în regiunile în care ecosistemul de afaceri este mai consolidat se punbazele altor startup-ur i, cu efect natural de mult iplicare și creștere.

8/18/2019 Raport IMM - 2013

38/154


Concluzii

• Instalarea crizei economice și financiare în mediul de afaceri românesc a influenţat în modnegativ evoluția demografică a întreprinderilor în perioada 2009-2012, modificând substanţialraportul dintre numărul înmatriculărilor de firme și cel al suspendărilor, dizolvărilor și radierilordin Registrul Comerțului .

• Dinamica operațiunilor de încetar e temporară sau definitivă a activității, arată că în perioada2009-2012 aproximativ 360.000 de afaceri au fost închise definitiv sau suspendate temporar.Numai în anul 2010 a fost radiat din Registrul Comerțului un număr de 171.146 de agenţieconomici.

• Una din cauzele identificate, în afară de efectele crizei generale, a fost introducereaimpozitului minim aplicat prin Ordonanța de Urgență nr. 34/2009 cu privire la rectificarea

bugetară și reglementarea unor măsuri financiar fiscale, intrată în vigoare la 1 mai 2009. • În anul 2012, cele mai multe afaceri au fost inițiat e în comerț într-un procent de 29,2% și în

agricultur ă în procent de 16,5% din totalul înmatriculări lor. De asemenea, în sectorulenergetic numărul de înmatriculări s-a dublat în 2012 față de anul anterior.

• Se constată atractivitatea întreprinzătorilor pentru agricultură, justificată nu numai de potențialul intern al resurselor și al piaţei de desfacere autohtone, ci și de politicile publice dedezvoltare susținute d in finanțări consistente de la bugetul de stat și din fonduri europene , înultimii ani.

• Din punct de vedere al localizării geografice, distribuţia noilor firme înmatriculate este mai

uniformă comparativ cu distribuția regională a IMM -urilor active economic. Cele mai multeînmatriculări în 2012 au fost în regiunea București -Ilfov, respectiv de 18% din totalul pe țară,urmată de regiunea Nord -Vest cu 16%, iar cele mai puţine întreprinderi au fost înmatriculateîn regiunile Vest și Sud�

Raport IMM - 2013

Documents

Transcript of Raport IMM - 2013