Raport de mediu - Consiliul Judetean Sibiu · 2019-05-17 · Raport de mediu - Plan de Amenajare a...
Transcript of Raport de mediu - Consiliul Judetean Sibiu · 2019-05-17 · Raport de mediu - Plan de Amenajare a...
Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA
MEDIULUI
400294, Str. Fântânele, nr. 30
Tel./Fax: (+4) 0264-583378
Telefon mobil: (+4) 0744 768561
e-mail: [email protected]
Raport de mediu
pentru
Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeţean Sibiu
Beneficiar
Executant
CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor
Ianuarie 2012
CENTRUL DE CERCETĂRI PENTRU MANAGEMENTUL
DEZASTRELOR
Înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului
nr. 104/15.12.2009 cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA
Colectivul de elaborare
Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor (CMD)
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului
Etaj 1, Corp E (birouri E1.1., E1.2., E 1.3.)
Str. Fântânele Nr. 30, 400294
Cluj-Napoca, România
Telefon: (+4) 0264-583378
Fax: (+4) 0264-583378
E-mail: [email protected]; [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/ccmd
Responsabil lucrare:
CS Dr. Ing. Cristina Oana Modoi
Expert de mediu
Lect. dr. ing. Zoltán Török
Dr. Lucrina Ştefănescu
Dr. Camelia Botezan
Ing. Horaţiu Ştefănie
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
2
Cuprins
Introducere 3
1. Prezentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu 4
1.2 Relaţia cu alte planuri şi programe. 30
2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării PATJ Sibiu
32
2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Sibiu 32
2.1.1. Caracteristici generale ale judeţului Sibiu 32
2.1.2. Apele de suprafaţă şi subterane 35
2.1.3. Aer 37
2.1.4. Solul şi subsolul 40
2.1.5. Depozitarea deşeurilor 42
2.1.6 Instalaţii IPPC 46
2.1.7. Arii protejate 48
2.1.8 Fondul forestier 51
2.1.9 Reţeaua de localităţi 52
2.1.10. Infrastructura socio-culturală 53
2.1.11. Infrastructuri tehnice 60
2.1.12. Turismul 83
2.2. Evoluţia probabilă în cazul neimplementării PATJ Sibiu 88
3. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin
implementarea PATJ Sibiu
90
4. Probleme de mediu existente relevante pentru PATJ Sibiu 91
5. Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau
internaţional relevante pentru PATJ Sibiu
95
5.1. Obiectivele Politicii de mediu ale Uniunii Europene 95
5.2. Obiectivele Programului Naţional de Guvernare 2009-2012 privind mediul 96
5.3. Obiective relevante de mediu propuse în cadrul Planului de Amenajare a
Teritoriului Judeţean Sibiu
101
6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului 103
6.1. Evaluarea efectelor cumulative de mediu rezultate în urma implementării PATJ 131
7. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră 132
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil
orice efect advers asupra mediului al implementării PATJ Sibiu
133
9. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese 146
10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării PATJ Sibiu
147
11. Rezumat nontehnic 150
Referinţe bibliografice 174
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
3
Introducere
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,
sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, plan sau program, astfel încât să
ofere asigurarea că orice consecinţă este evaluată adecvat. Directiva Parlamentului European şi a
Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi
Programe asupra mediului (“Directiva SEA”) a fost implementată în legislaţia naţională prin HG
nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe. Această hotărâre transpune în legislaţia naţională Lista planurilor şi programelor care
intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004, aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006.
SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care pot
avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la
proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi urbanism,
pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare regională, industrie,
etc.).
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat
la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii
mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă
este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau
programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor
factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot
avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizarea evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu
recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu
Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
Centrul de cercetări pentru managementul dezastrelor (CCMD) reprezintă o entitate
care funcţionează în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria
Mediului (înfiinţat prin Hotărârea Senatului din 31.10.2005, înregistrată cu nr.
20317/11.11.2005), fiind înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia
Mediului nr. 104/15.12.2009 cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
4
1. Prezentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
Planul de amenajare a teritoriului judeţean Sibiu, în vigoare în prezent, a fost elaborat în
2006 şi aprobat de Consiliul Judeţean Sibiu, direcţionând până în prezent dezvoltarea socio-
economică a judeţului prin programul său de măsuri.
În anul 2010 Consiliul Judeţean Sibiu a luat decizia actualizării planului de amenajare a
teritoriului având în vedere următoarele considerente:
- evoluţiile care au afectat unele domenii ale planului în ultimii ani;
- aprofundarea unor procese prin documente strategice sectoriale, în unele domenii de
mare interes pentru judeţ;
- modificări ale cadrului legislativ.
Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu se face prin
completarea şi modificarea, unde este cazul, a domeniilor planului, după cum urmează:
I. STRUCTURA TERITORIULUI:
a. Mediul
b. Infrastructuri tehnice
II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ŞI ZONIFICAREA TERITORIULUI
IV CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
Documentaţiile PATJ sunt destinate cu precădere administraţiilor publice locale, care vor
putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului
judeţean.
Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile
„Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în
concordanţă cu legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” şi cu „Ghidul
de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către INCD
Urbanproiect.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu este revizuit pe parcursul a patru faze:
Faza I - Documentare şi studii de fundamentare
Faza II - Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi; diagnostic,
priorităţi
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
5
Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile
din Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu
Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor
Obiectivul principal, comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului, este realizarea
unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de
următoarele principii:
- creşterea competitivităţii judeţului în cadrul economiei naţionale;
- stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi
integrării părţii active a acesteia în structurile economice locale;
- valorificarea superioară a potenţialului natural, în special a celui majoritar prezent pe
teritoriul judeţului;
- protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor
măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea zonelor
construite ale localităţilor;
- ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin constatarea fenomenelor de
degradare a terenurilor;
- ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială
determinate atât de condiţiile geografice, cât şi de particularităţile dezvoltării specifice a
teritoriului, care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurul
municipiilor şi oraşelor importante;
Scopurile planului de amenajare sunt:
furnizarea unor direcţii strategice (caracter directiv) care să ghideze acţiunile
administraţiilor şi sectorului privat pentru dezvoltarea teritoriului pe o perioadă determinată;
stabilirea măsurilor ce vor fi aplicate în procesul de autorizare şi de funcţionare a
construcţiilor (utilizarea solului şi a locaţiilor) ;
furnizarea unui cadru strategic care să stea la baza planurilor subordonate şi studiilor
necesare procesului de planificare;
- identificarea şi promovarea de noi oportunităţi de dezvoltare;
- coordonarea resurselor sectorului privat pentru realizarea unei dezvoltări optime.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
6
Propunerile strategice de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeţean au fost
considerate pentru următoarele etape:
Etapa I prioritară, până în anul 2020 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea
de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:
continuarea dezvoltării economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a
structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;
restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de
viaţa comunităţilor;
Etapa II, de perspectivă, până în 2025 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare
au în vedere:
direcţii şi măsuri care să contribuie la creşterea economică şi implicit a nivelului de trai al
populaţiei;
relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi economiei, ceea ce va
asigura valorificarea raţională, echilibrată şi complexă a potenţialului natural şi social al
teritoriului judeţean;
ameliorarea organizării reţelei de localităţi, în vederea dezvoltării unor centre de polarizare
intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi şi a
cadrului de viaţă al comunităţilor.
reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra
structurii şi utilizării teritoriului studiat, definind principalele opţiuni pentru o mai bună
organizare şi funcţionare a acestuia, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării
potenţialului natural, economic şi social, în raport cu opţiunea dezvoltării spaţiale urmărite.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
7
Obiective - Direcţii de dezvoltare - Măsuri
În continuare sunt prezentate obiectivele specifice, direcţiile de dezvoltare şi măsurile
propuse în cadrul PATJ Sibiu:
Tabelul nr. 1. Domeniul 1: Mediul
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
1.1 Protecţia şi
conservarea
factorilor de
mediu
O 1.1. Protecţia şi
valorificarea
durabilă a
elementelor
mediului natural,
menţinerea sau
dezvoltarea
biodiversităţii
acestora, atenuarea
sau anihilarea
efectelor proceselor
distructive.
D1.1 - Protecţia şi
conservarea zonelor
naturale în sensul
menţinerii
biodiversităţii şi
valorificării durabile a
resurselor naturale.
M.1.1.1 - Îmbunătăţirea
calităţii aerului în judeţul
Sibiu.
M.1.1.2 - Îmbunătăţirea
calităţii apelor de suprafaţă şi
a apelor subterane în judeţul
Sibiu.
M 1.1.3 - Reabilitarea solului
degradat de către activităţile
antropice.
M 1.1.4 – Reducerea
zgomotului ambiental.
1.2 Patrimoniul
natural
O 1.2. Protejarea
zonelor naturale
valoroase.
D 1.2 – Protecţia şi
asigurarea conservării
şi utilizării durabile a
patrimoniului natural,
Protecţia şi
conservarea mediului
M 1.2.1 - Asigurarea
conservării şi dezvoltării
durabile a patrimoniului
natural
M 1.2.2 - Asigurarea
conservării şi utilizării
durabile a fondului forestier
1.3 Patrimoniul
cultural
construit
O 1.3. Protecţia,
reabilitarea,
conservarea şi
valorificarea optimă
a fondului construit
valoros în raport cu
situarea, valoarea şi
starea fizică a
acestora.
D 1.3.1 - Studierea,
expertizarea şi
renovarea obiectivelor
patrimoniului construit
în raport cu valoarea
acestora ce rezultă din
documente legale.
M 1.3.1.1 – Reabilitarea şi
protecţia cu prioritate a
monumentelor de valoare
naţională cuprinse în lista
anexă a Legii 5/2000
obiective ce trebuie incluse în
categoria monumentelor cu
valoare de patrimoniu.
M 1.3.1.2 - Studierea,
expertizarea şi renovarea
obiectivelor patrimoniului
construit din lista MCC-2010,
precum şi propuneri pentru
desemnarea de noi obiective
M 1.3.1.3 - Cercetarea
fondului construit al
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
8
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
localităţilor în vederea
determinării unor noi
obiective în listele de
patrimoniu de interes local.
M 1.3.1.4 - Cercetarea şi
valorificarea arhitecturii de
lemn cu valoare istorică şi
urbanistică - biserici, edificii
publice, locuinţe şi anexe.
D 1.3.2 - Reabilitarea,
protecţia şi
valorificarea
patrimoniului construit
din zone cu densitate
mare sau localităţi cu
ansambluri de
obiective de
patrimoniu.
M 1.3.2.1 - Reabilitarea,
protecţia şi valorificarea
patrimoniului construit în
raport cu zone caracteristice
ale amplasării acestora în
teritoriu.
M 1.3.2.2 - Protecţia şi
valorificarea patrimoniului
construit din localităţile cu
zone istorice şi ansambluri de
valoare urbanistică sau
arhitecturală, prin adoptarea
de reglementări specifice în
documentaţiile PUG.
M 1.3.2.3 - Realizarea de
proiecte şi planuri pentru zone
şi ansambluri de obiective cu
valoare de patrimoniu în
vederea valorificării şi
conservării acestora.
M 1.3.2.4 - Stimularea şi
sprijinirea autorităţilor locale
în vederea conservării
aspectului
tradiţional al localităţilor.
D 1.3.3 - Valorificarea
patrimoniului construit
prin includerea lor în
circuitul economic şi
cultural.
M 1.3.3.1 -
Reabilitarea/valorificarea
patrimoniului construit prin
acţiuni de refacere,
modernizare şi reconversie
funcţională.
M 1.3.3.2 - Dezvoltarea unei
reţele de obiective culturale,
conţinând monumente şi
ansambluri de arhitectură, în
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
9
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
scopul gestionării şi
valorificării în comun a
acestora.
M 1.3.3.3 - Corelarea
reţelelor patrimoniului
construit cu reţelele turistice
în vederea valorificării
monumentelor istorice şi de
arhitectură.
M 1.3.3.4 - Formarea cadrului
organizatoric şi a personalului
de administrare a reţelelor
culturale din judeţ
D 1.3.4 – Intervenţia
prioritară pentru
renovare, conservare
sau restructurare
funcţională la
obiective cu grad
avansat de degradare.
M 1.3.4.1 - Restaurarea,
reabilitarea şi conservarea
monumentelor cu deficienţe
majore sau într-o stare
avansată de degradare.
Reconversia funcţională a
unor monumente în vederea
valorificării prin introducerea
acestora în circuitul economic
M 1.3.4.2 - Exercitarea
dreptului de preemţiune al
Statului Român în vederea
restaurării, reabilitării şi
conservării unor monumente
cu deficienţe sau în stare de
degradare.
M 1.3.4.3 - Reabilitarea,
conservarea şi valorificarea
monumentelor istorice în
conformitate cu priorităţile
impuse de valoare şi gradul de
uzură, în conformitate cu
studii de specialitate.
D 1.3.5 – Protecţia
peisajului natural şi
cultural pentru
ameliorarea şi
promovarea imaginii
judeţului Sibiu.
M 1.3.5.1 - Elaborarea unui
ghid privind protecţia şi
punerea în valoare a peisajului
cultural şi natural din judeţul
Sibiu.
M 1.3.5.2 - Elaborarea
planurilor de gestiune a
siturilor UNESCO Biertan şi
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
10
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
Valea Viilor.
M 1.3.5.3 - Implementarea
unui program de regenerare a
parcurilor, pădurilor limitrofe
drumurilor naţionale şi
judeţene, a râurilor, lacurilor
şi a perdelelor de protecţie a
localităţilor.
M 1.3.5.4 - Regenerarea
spaţiilor de recreere a
comunităţilor.
1.4 Zonele de
risc natural
O 1.4. Protecţia şi
valorificarea
durabilă a
elementelor
mediului natural şi
construit prin
atenuarea sau
anihilarea efectelor
fenomenelor
distructive (riscuri
naturale şi
antropice).
D 1.4.1 - Prevenirea şi
protecţia împotriva
inundaţiilor în scopul
apărării eficiente a
locuitorilor şi a
bunurilor materiale.
M 1.4.1.1 - Protecţia eficientă
împotriva inundaţiilor prin
întreţinerea permanentă a
cursurilor de apă, a lucrărilor
de apărare existente,
redimensionarea sau
reabilitarea podurilor şi
podeţelor.
M 1.4.1.2 - Lucrări
permanente pentru
întreţinerea cursurilor de apă,
a lucrărilor de apărare
existente, redimensionarea
podurilor şi podeţelor
existente peste cursurile de
apă.
M 1.4.1.3 – Măsuri pentru
combaterea inundaţiilor
cauzate de scurgerile pe
torente
D 1.4.2 - Prevenirea
alunecărilor de teren şi
protecţia localităţilor
şi terenurilor cu funcţii
economice împotriva
efectelor acestor
fenomene.
M 1.4.2.1 - Elaborarea
harţilor de risc la alunecări de
teren în zone vulnerabile
M 1.4.2.2 - Măsuri pentru
eliminarea sau stabilizarea
alunecărilor de teren
M 1.4.2.3 - Principalele tipuri
de lucrări destinate prevenirii
şi stabilizării alunecărilor de
teren
D 1.4.3 - Prevenirea şi
diminuarea efectelor
seismelor.
M 1.4.3.1 - Măsuri de apărare
împotriva efectelor seismelor
în localităţile cu risc seismic
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
11
Tabelul nr. 2. Domeniul 2: Reţeaua de localităţi
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
2.1 Structura
reţelei de
localităţi
O 2.1. Formarea
unei reţele de
localităţi cu o
structură complexă
şi echilibrată în
teritoriu, care să
servească
dezvoltarea socio-
economică a
judeţului.
D 2.1.1 – Accentuarea
centralităţii
localităţilor cu rol de
polarizare, organizarea
reţelei de centre într-o
ierarhie coerentă.
M 2.1.1.1 - Amplificarea
funcţiilor de înalt nivel din
centrele cu rol de coordonare
– administrative, cercetare –
dezvoltare, consultative,
industrie, servicii.
M 2.1.1.2 - Formarea unor
cadre de viaţă adaptate
ierarhiei localităţilor,
adaptarea funcţiilor, locuirii şi
echipării edilitare; crearea
unei specificităţi locale.
M 2.1.1.3 - Implementarea
unor noi tipuri de transport
suburban pe axele cu trafic
intens şi pentru adaptarea
mobilităţii la solicitările din
localităţile polarizate.
D 2.1.2 – Crearea
relaţiilor de
cooperare/dependenţă
între aşezările cu şanse
de dezvoltare
policentrică.
Promovarea unor
funcţii neagricole în
comunele cu potenţial,
în vederea măririi
oportunităţilor din
rural.
M 2.1.2.1 - Amplificarea
cooperării funcţiilor
economice din centrele cu rol
teritorial – in special
intercomunal - cu cele din
localităţile aflate în zonele lor
de influenţă.
M 2.1.2.2 - Distribuţia
echilibrată a activităţilor
secundare legată de tradiţia
localităţii, resursele de materii
prime şi repartiţia echilibrată
a activităţilor neagricole în
rural.
2.2 Infrastructura
socio-
economică
O 2.2. Diversificarea
dotării în raport cu
rolul teritorial al
localităţilor în
paralel cu
dezvoltarea şi
diversificarea
D 2.2.1 -
Îmbunătăţirea
infrastructurii dotărilor
pentru servicii de bază
în scopul eficientizării
şi adaptării la cerinţele
socio-economice
actuale.
M 2.2.1.1 – Adaptarea
dotărilor pentru învăţământ la
necesităţile actuale sociale şi
economice ale judeţului.
M 2.2.1.2 – Adaptarea
dotărilor sanitare şi asistenţă
socială la necesităţile socio –
economice actuale şi pentru
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
12
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
relaţiilor dintre
acestea şi mărirea
mobilităţii pe căile
de comunicaţii şi
transport.
îmbunătăţirea calităţii
serviciilor.
D 2.2.2 -
Restructurarea şi
reconversia dotărilor
din localităţile cu rol
de polarizare în
vederea realizării unei
baze de dotări
moderne, adaptate
necesităţilor
populaţiei.
M 2.2.2.1 – Structurarea
dotărilor pentru comerţ şi
prestări de servicii în
conformitate cu ierarhia
reţelei de localităţi.
M 2.2.2.2 – Structurarea
dotărilor pentru cultură,
recreere şi sport în vederea
îmbunătăţirii activităţii şi a
accesului populaţiei la aceste
servicii.
2.3 Locuirea O 2.3. Asigurarea
condiţiilor de
locuire la standarde
moderne, cantitative
şi calitative,
diferenţiat, în
conformitate cu
ierarhia localităţilor.
D 2.3.1 - Creşterea
gradului de confort al
localităţilor prin
crearea unui fond
locativ modern,
echipat la standarde
europene.
M 2.3.2.1 – Modernizarea
fondului locativ existent,
îndeosebi din zonele
rezidenţiale cu un număr
important de locuitori,
realizate după 1960.
M 2.3.2.2 – Creşterea
siguranţei structurale şi a
fiabilităţii, numeroase
locuinţe fiind construite din
materiale perisabile - cca.
20% din fondul locativ - care
nu oferă durabilitatea
construcţiilor şi confortul
locuirii.
M 2.3.1.3 – Renovarea
fondului locativ vechi valoros
din centrele localităţilor sau
integrarea acestora în noile
acţiuni de reconstrucţie.
D 2.3.2 - Dezvoltarea
diferenţiată a locuirii
prin lărgirea gamei
tipologice, în
conformitate cu
ierarhia localităţilor.
M 2.3.2.3 – Dezvoltarea
fondului locativ în vederea
acoperirii cererii de noi
locuinţe, prin construcţia de
locuinţe mai eficiente
economic şi ecologic.
M 2.3.2.3 – Reglementarea
prin documentaţii de
urbanism a construcţiei de
locuinţe cu respectarea
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
13
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
tipologiei şi specificului local
(dimensiuni, materiale,
tratarea faţadelor, amenajarea
ambientului locuirii), în acord
şi cu valori ale mediului
construit tradiţional.
Tabelul nr. 3. Domeniul 3: Infrastructuri tehnice
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
3.1 Reţele de
transport
O 3.1. Ameliorarea
accesibilităţii tuturor
zonelor judeţului
prin dezvoltarea şi
modernizarea
reţelelor de căi de
transport.
D 3.1.1 -
Îmbunătăţirea
activităţii de
administrare a
drumurilor locale
(drumuri judeţene şi
drumuri comunale)
prioritare şi a
podurilor aferente.
M 3.1.1.1 - Modernizarea şi
reabilitarea infrastructurii de
transport rutier local –
drumuri judeţene şi comunale.
M 3.1.1.2 - Modernizarea şi
reabilitarea podurilor de pe
drumuri judeţene.
D 3.1.2 - Realizarea
relaţiilor între centre
pe infrastructurile
majore feroviare şi de
marfă de nivel
naţional şi
interregional.
M 3.1. 2.1 - Modernizarea şi
reabilitarea infrastructurilor
de transport feroviar.
D 3.1.3 - Dezvoltarea
laturii comerciale şi
îmbunătăţirea
performantelor
financiare a
aeroportului Sibiu.
M 3.1.3.1 - Modernizarea
infrastructurii, a mijloacelor
de protecţie a navigaţiei
aeriene si
de deservire în aeroportul
existent Sibiu.
3.2
Gospodărirea
apelor
O 3.2. Realizarea
unei politici de
gospodărire durabilă
a apelor prin
asigurarea protecţiei
cantitative şi
calitative a apelor,
apărarea şi
valorificarea
potenţialului apelor,
D 3.2.1 - Apărarea
împotriva efectelor
distructive ale apei
prin întreţinerea şi
realizarea lucrărilor de
îndiguiri de maluri şi
regularizări ale
cursurilor de apă;
M 3.2.1.1- Măsurile
structurale propuse pentru
realizarea obiectivelor
precizate se bazează pe
programele de dezvoltare
existente
M 3.2.1.2 - Realizarea
lucrărilor de investiţii propuse
M 3.2.1.3 - Lucrări
permanente pentru
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
14
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
în raport cu cerinţele
dezvoltării durabile
a societăţii şi în
acord cu directivele
europene în
domeniu.
întreţinerea cursurilor de apă,
a lucrărilor de apărare
existente, redimensionarea
podurilor şi podeţelor
existente peste cursurile de
apă, după trecerea viiturilor.
M 3.2.1.4 - Pentru
combaterea inundaţiilor
cauzate de torente se propun
lucrări specifice de întreţinere
a văilor torenţiale, precum şi
controlul strict al depozitării
gunoaielor şi al diverselor
materiale.
D 3.2.2 - Asigurarea
calităţii surselor de
apă, suplimentarea
debitelor şi transportul
apei în zone cu deficit
de apă;
M 3.2.2.1 - Asigurarea
calităţii surselor de apă pentru
sistemul zonal de alimentare
cu apă Sibiu
M 3.2.2.2 - Retehnologizarea
staţiilor de tratre a apei pentru
potabilizarea, întreţinerea şi
reabilitarea reţelei de
distribuţie a apei, măsuri
active de control al pierderilor
de apă din sistem.
M 3.2.2.3 - Asigurarea
calităţii apei pentru sistemul
zonal de alimentare cu apă
Avrig
M 3.2.2.4 - Extinderea zonei
de servicii pentru asigurarea
alimentării cu apă potabilă a
populaţiei în procent de
100%, reabilitarea captării de
apă (din r. Avrig), măsuri
active de control al pierderilor
de apă din sistem.
M 3.2.2.5 - Asigurarea
calităţii apei pentru sistemul
zonal de alimentare cu apă
Tălmaciu
M 3.2.2.6 - Reabilitarea sursei
subterane de apă
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
15
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
M 3.2.2.7 - Optarea pentru
branşarea la reţeaua de
servicii de apă a municipiului
Sibiu
M 3.2.2.8 - Asigurarea
calităţii apei pentru sistemul
zonal de alimentare cu apă
Sălişte
M 3.2.2.9 - Modernizarea şi
reabilitarea staţiei de tratare a
apei,
M 3.2.2.10 - Asigurarea
calităţii apei pentru sistemul
zonal de alimentare cu apă
Jina
M 3.2.2.11 - Finalizarea
reabilitării staţiei de tratare a
apei
M 3.2.2.12 - Asigurarea
calităţii apei pentru mun.
Mediaş
M 3.2.2.13 - Asigurarea
calităţii apei pentru or. Agnita
M 3.2.2.14 - Asigurarea
calităţii apei pentru or.
Dumbrăveni
M 3.2.2.15 - Asigurarea
calităţii apei pentru zonele
rurale
D 3.2.3 - Asigurarea
calităţii apelor prin
realizarea sistemelor
de canalizare a apelor
uzate şi epurarea
acestora la parametrii
prevăzuţi în
standardele actuale.
M 3.2.3.1 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
clusterul de apă uzată Sibiu
M 3.2.3.2 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
clusterul de apă uzată Avrig
M 3.2.3.3 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
clusterul de apă uzată
Racoviţa
M 3.2.3.4 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
clusterul de apă uzată Turnu
Roşu
M 3.2.3.5 - Realizarea
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
16
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
sistemelor de canalizare în
clusterul de apă uzată
Tălmaciu
M 3.2.3.6 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Sadu
M 3.2.3.7 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Gura Râului
M 3.2.3.8 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Orlat.
M 3.2.3.9 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Cristian
M 3.2.3.10 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
clusterul de apă uzată Sălişte
M 3.2.3.11 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
clusterul de apă uzată
Miercurea Sibiului
M 3.2.3.12 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Poiana Sibiului.
M 3.2.3.13 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Jina.
M 3.2.3.14 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Ocna Sibiului.
M 3.2.3.15 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Slimnic.
M 3.2.3.16 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerarea Vurpăr.
M 3.2.3.17 - Realizarea
sistemelor de canalizare în
aglomerări sub 2.000 locuitori
echivalenţi.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
17
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
3.3 Lucrări de
îmbunătăţiri
funciare
O 3.3 Întreţinerea şi
exploatarea
sistemelor de
îmbunătăţiri funciare
existente, pentru
îmbunătăţirea
potenţialului
productiv al
solurilor.
D 3.3.1 - Refacerea
sistemelor
hidroameliorative şi de
stopare a eroziunii
solului.
M 3.3.1.1 - Sporirea
potenţialului agricol prin
lucrări de completare,
reabilitare şi modernizare a
lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare
M 3.3.1.2 - Refacerea
sistemelor hidroameliorative.
M 3.3.1.3 - Prevenirea şi
stoparea eroziunii solului
D 3.3.2 -
Reabilitarea/valorifica
rea terenurilor
degradate.
M 3.3.2.1 - Reabilitarea
fondului funciar–măsuri de
repunere a terenurilor
degradate în circuitul
productiv.
M 3.3.2.2 - Constituirea
perimetrelor de ameliorare a
solurilor
3.4 Reţelele
energetice
O 3.4. Asigurarea
alimentării cu
energie şi gaze
naturale, la
standarde cantitative
şi calitative, prin
lucrări de extindere
şi modernizare a
reţelelor energetice
şi de gaze naturale.
D 3.4.1 - Alimentarea
cu energie electrică a
tuturor consumatorilor
din judeţ printr-o reţea
de distribuţie modernă
şi eficientă.
M 3.4.1.1 - Îmbunătăţirea şi
dezvoltarea surselor de
producere a energiei electrice
M 3.4.1.2 - Modernizarea şi
extinderea reţelelor de
distribuţie a energiei electrice
D 3.4.2 – Dezvoltarea
utilizării resurselor
regenerabile în
alimentarea cu energie
electrică a judeţului
pentru scăderea
dependenţei de
producţia externă.
M 3.4.2.1 – Studierea şi
implementarea de proiecte
pilot pentru utilizarea energiei
electrice din resurse
regenerabile.
D 3.4.3 Îmbunătăţirea
alimentării localităţilor
cu energie termică.
M 3.4.3.1 - Distribuţia şi
gospodărirea mai eficientă a
energiei termice
M 3.4.3.2 – Producerea
energiei termice din surse
alternative de energie
D 3.4.4 Îmbunătăţirea
alimentării localităţilor
cu gaze naturale şi
M 3.4.4.1 - Extinderea
reţelelor de distribuţie a
gazelor naturale
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
18
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
racordarea unui număr
cât mai mare de
consumatori la reţelele
de distribuţie.
M 3.4.4.2 - Extinderea
reţelelor de transport al
gazelor naturale.
3.5 Reţele de
telecomunicaţi
i
O 3.5. Modernizarea
reţelelor de
telecomunicaţii, la
standardele
cantitative şi
calitative actuale,
prin lucrări de
extindere şi
modernizare.
D 3.5.1 - Crearea unei
reţele de
telecomunicaţii
moderne, care să
satisfacă necesităţile
de perspectivă ale
schimbului de
informaţii.
M 3.5.1.1 - Creşterea calităţii
serviciilor de telecomunicaţii
prin modernizarea reţelelor.
M 3.5.1.2 - Îmbunătăţirea şi
extinderea serviciilor de
telecomunicaţii
3.6
Gospodărirea
deşeurilor
O3.6. Gospodărirea
eficientă a
deşeurilor,
diminuarea
resurselor şi
suprafeţelor de teren
afectate de
depozitarea
deşeurilor.
D 3.6.1 -
Îmbunătăţirea/dezvolta
rea unui sistem
integrat de colectare şi
transport al deşeurilor
M 3.6.1.1 - Extinderea
sistemelor de colectare a
deşeurilor municipale în
mediul urban – grad acoperire
100% - 2012
M 3.6.1.2 - Extinderea
sistemului de colectare a
deşeurilor municipale în
mediul rural – grad acoperire
100% - 2012
M 3.6.1.3 - Delegarea
activităţii de colectare şi
transport pe zone de colectare,
în conformitate cu prevederile
sistemelor de management
integrat al deşeurilor - 2012
M 3.6.1.4 - Extinderea
colectării separate a deşeurilor
biodegradabile menajere în
vederea compostării sau
tratării aerobe începând cu
2013
M 3.6.1.5 - Construirea şi
darea în operare a staţiilor de
transfer propuse prin
sistemele de management
integrat al deşeurilor - 2012
D 3.6.2 - Promovarea
tratării deşeurilor în
vederea asigurării unui
management ecologic
M 3.6.2.1 - Încurajarea tratării
deşeurilor în vederea
valorificării (materiale şi
energetice), diminuării
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
19
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
raţional caracterului periculos şi
diminuării cantităţii de
deşeuri eliminate final
D 3.6.3 – Gestionarea
corespunzătoare cu
respectarea
principiilor strategice
şi a minimizării
impactului asupra
mediului şi sănătăţii
umane
M 3.6.3.1 - Colectarea
separată a deşeurilor pe
deşeuri periculoase şi deşeuri
nepericuloase
M 3.6.3.2 - Tratarea
deşeurilor periculoase în
vederea eliminării
M 3.6.3.3 - Crearea de
capacităţi de tratare şi
valorificare
M 3.6.3.4 - Valorificarea
potenţialului util şi energetic
din deşeurile voluminoase
D 3.6.4 - Gestionarea
corespunzătoare cu
respectarea
principiilor strategice
a deşeurilor
periculoase din deşeuri
menajere şi a
minimizării impactului
asupra mediului şi
sănătăţii umane
M 3.6.4.1 - Implementarea
unui sistem de colectare
separată a deşeurilor
periculoase din deşeurile
municipale; începând cu 2011
M 3.6.4.2 - Tratarea în
vederea eliminării
D 3.6.5 - Eliminarea
deşeurilor în
conformitate cu
cerinţele legislaţiei în
domeniul gestiunii
deşeurilor în scopul
protejării sănătăţii
populaţiei şi a
mediului
M 3.6.5.1 - Închiderea şi
monitorizarea post-închidere a
depozitelor neconforme
M 3.6.5.2 - Asigurarea
capacităţilor necesare pentru
eliminarea deşeurilor prin
promovarea cu prioritate a
instalaţiilor de eliminare la
nivel zonal.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
20
Tabelul nr. 4. Domeniul 4: Zonificarea teritoriului
Subdomeniul: Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
4.1
Zonificarea
teritoriului
O 4.1. Crearea unei
structuri de utilizare
a teritoriului
echilibrate şi
adaptate necesităţilor
economiei judeţene,
care să asigure
utilizarea judicioasă
şi eficientă a
resurselor.
D 4.1.1 – Asigurarea
şi organizarea optimă
a terenurilor destinate
activităţilor sectorului
primar – agricultură,
piscicultură,
silvicultură, industrie
extractivă – prin
distribuţia judicioasă a
acestor funcţii în
teritoriu.
M 4.1.1.1 – Creşterea
diversităţii zonei agricole în
scopul creării unei economii
agrare flexibile.
M 4.1.1.2 - Acţiuni privind
conservarea fondului forestier
M 4.1.1.3 – Acţiuni privind
creşterea şi vitalizarea
suprafeţei fondului forestier
M 4.1.1.4 - Acţiuni privind
modernizarea şi dezvoltarea
accesibilităţii fondului
forestier
D 4.1.2 - Asigurarea
suprafeţelor necesare
funcţiilor secundare
prin extinderea
intravilanelor şi/sau
reconversia zonelor cu
activităţi
neperformante, care
ocupă importante
resurse funciare.
M 4.1.2.1 – Crearea şi
restructurarea zonelor
destinate activităţilor
industriale şi de construcţii
reprezintă o sarcină
permanentă a administraţiilor
locale.
M 4.1.2.2 – Înfiinţarea şi
administrarea parcurilor
industriale în localităţile cu
potenţial economic în scopul
facilitării implantului şi
derulării activităţilor, în
special a celor industriale şi
conexe.
D 4.1.3 - Dezvoltarea
zonelor destinate
sectorului terţiar –
turism şi servicii –
prin distribuirea
optimă a structurilor
de activităţi, pentru a
creşte importanţa
acestor funcţii în
economia judeţului.
M 4.1.3.1 - Promovarea
zonelor pentru dezvoltarea
comerţului şi serviciilor.
M 4.1.3.2 - Satisfacerea
cerinţelor traficului turistic în
condiţii de rentabilitate prin
amenajarea zonelor turistice,
cu efecte asupra altor ramuri
şi activităţi.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
21
Tabelul nr. 5. Domeniul 5: Structura socio-demografică
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
5.1 Fenomene
demografice
O5.1. Sprijinirea
populaţiei aflată în
dificultate prin
măsuri de protecţie
socială şi prin
îmbunătăţirea
serviciilor de
asistenţă socială
pentru îmbunătăţirea
calităţii şi
standardelor de
viaţă.
D.5.1.1. – Optimizarea
activităţilor de
prevenire a
instituţionalizării prin
crearea etapizată de
reţele în scopul
satisfacerii nevoilor
specifice categoriilor
de beneficiari / clienţi
(potenţiali
beneficiari/potenţiali
clienţi), cu intenţia
realizării unei structuri
integrate de servicii
sociale adaptate
acestor nevoi
M 5.1.1.1 – Crearea unei
reţele judeţene de servicii de
asistenţă sociomedicală la
domiciliu prin organizarea de
servicii sociale comunitare
începând cu 2010.
M 5.1.1.2 – Crearea unei
reţele judeţene de Centre de
Zi şi Centre de Consiliere
pentru copil şi familie prin
organizarea de servicii
comunitare specifice începând
cu 2013 până la sfârşitul
anului 2015.
M 5.1.1.3 – Crearea unei
reţele judeţene de Centre de
Informare şi Centre de
Voluntariat prin organizarea
de servicii comunitare
specifice în perioada 2014 –
2016.
M 5.1.1.4 – Crearea de noi
reţele de servicii de prevenire
a instituţionalizării în funcţie
de evoluţia dinamicii
problemelor sociale la nivelul
judeţului Sibiu, care să
răspundă permanent nevoilor
şi resurselor locale.
M 5.1.1.5 – Asigurarea
condiţiilor optime de
funcţionare a reţelelor în
conformitate cu legislaţia în
vigoare.
D.5.1.2. – Optimizarea
activităţilor specifice
sistemului de protecţie
(instituţionalizare) în
scopul reducerii
costurilor prin
scăderea intrărilor în
sistem şi creşterea
M 5.1.2.1 – Creşterea
gradului de utilizare a
spaţiilor existente.
M 5.1.2.2 – Valorificarea
unor spaţii pentru alte
activităţi ale DGASPC
(serviciul public de asistenţă
socială la nivel de direcţie
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
22
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
eficienţei manageriale generală).
M 5.1.2.3 – Găsirea unor
destinaţii noi pentru spaţiile
care sunt utilizate impropriu
la momentul actual şi pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii
asistaţilor din sistem.
M 5.1.2.4 – Schimbarea
destinaţiei unor centre, în
funcţie de dinamica nevoilor
beneficiarilor Direcţiei şi a
prognozelor.
M 5.1.2.5 – Scăderea
costurilor de personal şi
creşterea cheltuielilor cu
investiţiile.
M 5.1.2.6 – Externalizarea
unor posturi aferente statelor
de funcţiuni la nivel de centre.
M 5.1.2.7 – Relocarea unor
beneficiari din centre pentru
creşterea gradului de utilizare
a unor spaţii existente.
M 5.1.2.8 – Conceperea şi
aplicarea unui mecanism
extern de monitorizare şi
evaluare a furnizării
serviciilor de asistenţă socială
din judeţul Sibiu.
5.2 Resurse
umane
O 5.2. Creşterea
capacităţii de
angajare şi de
ocupare prin
promovarea
adaptabilităţii şi
mobilităţii forţei de
muncă şi prin
calificarea resurselor
umane.
D.5.2.1. - Crearea de
noi locuri de muncă şi
creşterea nivelului
ocupării populaţiei în
vârstă de muncă, cu
efect de reducere a
şomajului.
M 5.2.1.1 – Stimularea creării
de noi locuri de muncă.
M 5.2.1.2 – Oportunităţi
diversificate de angajare, atât
pentru populaţia urbană, cât şi
rurală.
M 5.2.1.3 – Asigurarea
egalităţii de şanse între femei
şi bărbaţi, pe piaţa muncii, şi
stimularea gradului de
ocupare în rândul femeilor.
M 5.2.1.4 – Creşterea
gradului de ocupare în rândul
populaţiei rrome.
M 5.2.1.5 – Crearea unor
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
23
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
servicii integrate de
informare, orientare şi
consiliere privind piaţa
muncii şi asigurarea accesului
locuitorilor din mediul rural la
aceste servicii.
M 5.2.1.6 – Reducerea
migraţiei temporare pentru
muncă în străinătate prin
acordarea unor facilităţi
economico-financiare şi
privind locuirea pentru
tinerele familii.
M 5.2.1.7 – Asistarea
grupurilor ţintă pentru a intra
sau reveni pe piaţa forţei de
muncă.
D.5.2.2. - Creşterea
calităţii forţei de
muncă, adaptarea
acesteia la exigenţele
pieţei muncii şi
dezvoltarea spiritului
antreprenorial.
M 5.2.2.1 – Oferte
educaţionale de calitate şi
relevante pentru piaţa muncii,
mai ales în formarea iniţială
pentru zonele cu ponderi
ridicate de tineri.
M 5.2.2.2 – Instituirea unor
programe de formare şi
reconversie profesională.
M 5.2.2.3 – Facilitarea
accesului la finanţare a IMM-
urilor şi dezvoltarea
infrastructurii de afaceri.
M 5.2.2.4 – Formarea
profesională – iniţială şi
continuă – care să
compenseze stocul
educaţional tradiţional scăzut
şi să ridice nivelul calitativ al
forţei de muncă.
M 5.2.2.5 – Înfiinţarea unor
birouri mobile care să ofere
servicii de evaluare a
antreprenorilor şi a
propunerilor de afaceri ale
acestora, asistenţă pentru
identificarea şi utilizarea
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
24
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
resurselor financiare şi în
pregătirea documentelor de
înregistrare a
întreprinzătorilor
Tabelul nr. 6. Domeniul 6: Structura activităţilor
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
6.1 Activităţi
ale sectorului
primar -
agricultura
O 6.1. Dezvoltarea
şi diversificarea
activităţilor agricole,
după principiile şi
standardele actuale,
în acord cu resursele
existente şi cu
dezvoltarea
activităţilor conexe.
D 6.1.1 – Protecţia şi
ameliorarea calităţii
solurilor şi
promovarea unei
agriculturi
ameliorative.
M 6.1.1.1 – Dezvoltarea
agriculturii în raport cu
zonarea pedologică şi
estimarea lucrărilor
ameliorative
M 6.1.1.2 – Îmbunătăţirea
potenţialului productiv al
solurilor pentru sporirea
potenţialului agricol.
D 6.1.2 –
Îmbunătăţirea
producţiilor agricole
prin diversificarea şi
extinderea culturilor
vegetale.
M 6.1.2.1 – Diversificarea
sectorului agricol prin
creşterea numărului şi
suprafeţelor afectate culturilor
alternative.
M 6.1.2.2 – Dezvoltarea
sectorului culturilor de câmp
prin adoptarea unor măsuri
specifice
D 6.1.3 – Dezvoltarea
unui sector zootehnic
performant şi
diversificat bazat pe
resursele locale
M 6.1.3.1 - Dezvoltarea
sectorului zootehnic prin
măsuri de natură tehnică ce
vizează creşterea producţiei şi
productivităţii.
M 6.1.3.2 - Dezvoltarea
exploataţiilor zootehnice prin
măsuri ce vizează soluţii de
îmbunătăţire a resurselor.
D 6.1.4 – Dezvoltarea
rurală.
M 6.1.4.1 - Trecerea de la o
politică exclusiv agricolă la
cea de dezvoltare rurală prin
creşterea competitivităţii
sectorului agricol şi forestier.
M 6.1.4.2 - Îmbunătăţirea
calităţii mediului în zonele
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
25
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
rurale.
6.1.2 Activităţi
ale sectorului
primar -
silvicultura
O 6.1.2 Exploatarea
judicioasă şi
valorificarea
eficientă şi durabilă
a resurselor silvice.
D 6.1.2.1 – Creşterea
cantităţii de lemn
utilizat în economia
judeţeană şi a
exploatării resurselor
secundare ale pădurii.
M 6.1.2.1.1 - Creşterea
cantităţii de lemn şi a altor
produse ale pădurii,
exploatate în concordanţă cu
exigenţele eficienţei
economice şi de protecţie a
mediului.
M 6.1.2.1.2 - Valorificarea
superioară a produselor
forestiere.
D 6.1.2.2 –
Diversificarea
utilizării pădurilor şi
promovarea
activităţilor
tradiţionale
deprelucrare a
lemnului, îndeosebi în
localităţile rurale.
M 6.1.2.2.1 – Creşterea şi
diversificarea funcţiilor socio-
economice ale ecosistemelor
forestiere în raport cu
creşterea cerinţelor societăţii
faţă de pădure
M 6.1.2.2.2 – Exploatarea
judicioasă a produselor
secundare ale pădurii.
6.2 Activităţi
ale sectorului
secundar –
industrie şi
construcţii
O 6.2 Consolidarea
rolului sectorului
industriei şi
construcţiilor pentru
a valorifica optim
potenţialul existent
şi în vederea
creşterii
complexităţii
structurii economice
locale.
D 6.2.1 – Creşterea
rolului industriei
bazate pe resurse
locale pentru a
valorifica deplin
potenţialul existent.
M 6.2.1.1 – Creşterea
ponderii şi diversificarea
producţiei industriilor bazate
pe resurse locale.
D 6.2.2 – Dezvoltarea
industriei bazate pe
resurse externe, cu
producţii având
valoare adăugată
mare.
M 6.2.2.1 – Dezvoltarea
industriei bazate pe forţă de
muncă locală şi resurse
externe.
M 6.2.2.2 - Creşterea ponderii
investiţiilor străine în judeţ
prin îmbunătăţirea mediului
de afaceri.
D 6.2.3 – Integrarea
economică a ramurilor
şi mediilor pentru
diversificarea
activităţilor şi
înfiinţarea de locuri de
muncă.
M 6.2.3.1 – Dezvoltarea
cooperării industriale în
vederea creşterii complexităţii
structurii economice a
judeţului.
M 6.2.3.2 – Înfiinţarea şi
dezvoltarea structurilor de tip
cluster (reţea de firme), care
să poată constitui structura
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
26
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
unor poli de excelenţă în
municipiile Sibiu şi Mediaş.
M 6.2.3.3 – Integrarea
economică a mediului rural cu
mediul urban pentru
diversificarea activităţilor şi
înfiinţarea de locuri de
muncă.
D 6.2.4 – Crearea unor
cicluri de producţie
imobiliar/
infrastructuri pentru
asigurarea unui flux
continuu de lucrări de
construcţii.
M 6.2.4.1 – Promovarea
construcţiilor de
infrastructuri, complement al
dezvoltării în domeniul
imobiliar.
M 6.2.4.2 – Asigurarea
condiţiilor creşterii capacităţii
unităţilor din construcţii în
vederea angajării unei cote
mai mari din forţa de muncă.
M 6.2.4.3 – Formarea forţei
de muncă şi promovarea
firmelor cu calificare în
domeniul lucrărilor de
restaurare/ renovare urbană şi
de monumente istorice.
6.3 Activităţi
ale sectorului
terţiar -
servicii
O 6.3. Îmbunătăţirea
infrastructurii de
servicii în scopul
creşterii
competitivităţii
economice şi
reducerii costurilor
acestora.
D 6.3.1 – Dezvoltarea
şi diversificarea
serviciilor personale,
pentru gospodării şi a
celor economice.
M 6.3.1.1 – Dezvoltarea şi
diversificarea serviciilor
personale şi pentru
gospodării.
M 6.3.1.2 - Asigurarea
dezvoltării şi creşterii
eficienţei serviciilor pentru
economie.
D 6.3.2 –
Eficientizarea
serviciilor publice de
învăţământ, sănătate şi
asistenţă socială,
cultură, în vederea
îmbunătăţirii
prestărilor către
populaţie.
M 6.3.2.1 - Optimizarea
alocării resurselor prin
concentrarea pregătirii în şcoli
viabile, care să polarizeze un
număr optim de elevi.
M 6.3.2.2 - Realizarea unei
oferte cuprinzătoare şi
diversificate, utilă în formarea
profesională şi economia
judeţului şi eliminarea
paralelismelor.
M 6.3.2.3 - Eficientizarea
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
27
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
proceselor de diagnoză şi
tratament, cu scopul
micşorării duratei asistenţei
medicale a pacienţilor şi
creşterii calităţii serviciilor
medicale.
M 6.3.2.4 - Îmbunătăţirea
calităţii vieţii în judeţ prin
mărirea accesului şi
participării cetăţenilor la
cultură.
6.3.1 Activităţi
ale sectorului
terţiar - turism
O 6.3.1.
Dezvoltarea
durabilă a
turismului, care să
valorifice integral şi
eficient resursele
existente, pentru a
deveni un sector
economic dinamic şi
stabil, cu un aport
însemnat în
economia judeţului.
D 6.3.3.1 –
Dezvoltarea turismului
montan în condiţiile
creşterii siguranţei şi
bazei de cazare pentru
atragerea unui număr
sporit de turişti.
M 6.3.3.1.1 – Întreţinerea
corespunzătoare şi marcarea
traseelor montane, de
drumeţie şi culturale;
eliminarea riscurilor privind
siguranţa şi sănătatea
turiştilor.
M 6.3.3.1.2 – Mărirea şi
îmbunătăţirea bazei de cazare
prin asigurarea unui număr
optim de refugii montane.
D 6.3.3.2 – Creşterea
calităţii activităţilor
turistice pentru
îmbunătăţirea şi
valorificarea
superioară a ofertei
turistice.
M 6.3.3.2.1 - Modernizarea
drumurilor de acces către
zonele turistice şi sprijinirea
unităţilor administrativ-
teritoriale pentru realizarea
reţelelor de utilităţi publice în
zonele respective.
M 6.3.3.2.2 – Realizarea,
încurajarea şi sprijinirea
investiţiilor în infrastructura
turistică.
M 6.3.3.2.3 – Utilizarea
potenţialului important din
zona ,,Păltiniş – Cindrel”
pentru turismul montan şi
rural.
M 6.3.3.2.4 – Monitorizarea
şi cercetarea pieţelor ţintă şi a
pieţelor potenţiale,
diseminarea informaţiilor în
rândul factorilor interesaţi,
dezvoltarea unor noi produse
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
28
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
turistice.
M 6.3.3.2.5 – Îmbunătăţirea
pregătirii în turism prin
recunoaştere, mesaje şi
întâlniri publice, precum şi
încurajarea pregătirii continue
şi dezvoltarea aptitudinilor.
D 6.3.3.3 –
Valorificare turistică
superioară a
patrimoniului cultural
material şi imaterial.
M 6.3.3.3.1 - Creşterea
atractivităţii turistice a actului
de cultură, a instituţiilor şi
obiectivelor culturale, precum
şi promovarea acestora.
M 6.3.3.3.2 – Sprijinirea
autorităţilor locale în
realizarea evenimentelor
culturale de prestigiu, cu
impact asupra atractivităţii
turistice.
D 6.3.3.4 –
Îmbunătăţirea
sistemului de
informare asupra
judeţului ca destinaţie
turistică pentru
dezvoltarea şi
comunicarea unei
imagini puternice a
brandului turistic
Sibiu.
M 6.3.3.4.1 - Îmbunătăţirea
informării preliminare şi în
timpul sejurului (punctele de
intrare aeroporturi, unităţi de
primire, etc.).
M 6.3.3.4.2 – Dezvoltarea şi
consolidarea brandului turistic
Sibiu.
D 6.3.3.5 –
Dezvoltarea capacităţii
instituţionale şi a
colaborări între
sectorul public şi
privat în programarea
şi implementarea
durabilă şi echilibrată
a programelor din
turism.
M 6.3.3.5.1 - Creşterea
capacităţii instituţionale a
Consiliului Judeţean Sibiu în
programarea şi implementarea
programelor din turism.
M 6.3.3.5.2 - Dezvoltarea de
parteneriate la nivel naţional,
regional şi local pentru
promovarea şi dezvoltarea
turismului.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
29
Tabelul nr. 7. Domeniul 7: Contextul suprateritorial
Subdomeniul:
Obiective: Direcţii de
dezvoltare:
Măsuri:
7.1 Contextul
suprateritorial
O 7.1.Integrarea
armonioasă a
teritoriului judeţean
în spaţiul regional şi
naţional.
D 7.1 - Amplificarea
funcţiilor centrelor cu
rol în dinamica
regională, municipiile
Sibiu şi Mediaş
M 7.1.1 - Dezvoltarea
funcţiilor de nivel regional în
municipiile Sibiu şi Mediaş –
învăţământ, cultură,
financiare, industriale,
turistice şi servicii. Crearea în
aceste centre a unor locaţii
specifice pentru promovarea
produselor industriale şi a
serviciilor pe piaţa internă şi
externă (târguri, expoziţii,
centre de afaceri).
M 7.1.2 - Dezvoltarea
relaţiilor celor două municipii
cu oraşele aflate în imediata
lor vecinătate în scopul creării
unor sisteme urbane
policentrice.
D 7.2 - Realizarea
infrastructurilor
majore în concordanţă
cu traseele axelor cu
acţiune în teritoriul
interjudeţean, regional
şi naţional.
M 7.2.1 - Realizarea relaţiilor
între centre pe infrastructurile
majore de căi de comunicaţie,
de nivel naţional şi
interregional
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
30
1.2 Relaţia cu alte planuri şi programe
Importanţa Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, elaborat în conformitate cu
prevederile Legii nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare, decurge din
condiţionarea şi determinarea planurilor de amenajare a teritoriilor, implementarea programelor
de dezvoltare regională, precum şi din aplicarea unor prevederi cuprinse în programele strategice
sectoriale şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.
În acest sens, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean se corelează cu următoarele
planuri, programe şi strategii:
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
- Planul Regional de Dezvoltare 2007 – 2013 - Reg. Centru
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013
- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) - sectiunile I-XIII
- Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2003 – 2013
- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-
2030
- Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţiile de
dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2014-2020 aprobată prin HCJ nr.50/2010.
- Programele Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013,
- Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013,
- Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013,
- Master Planul pentru cultură în judeţul Sibiu,
- Master Planul pentru infrastructură rutieră în judeţul Sibiu,
- Master Planul pentru turism în judeţul Sibiu,
- Master Planul pentru asistenţă socială în judeţul Sibiu.
- Master Planul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu,
- Master Planul de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Sibiu
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
31
PATJ Sibiu va urmări realizarea unui management echilibrat al teritoriului judeţului,
conservarea patrimoniului natural, arhitectural - urbanistic din cadrul localităţilor urbane şi rurale
şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a utilizării resurselor de bază, a îndeplinirii cerinţelor de
calitate privind funcţionalitatea şi siguranţa, confortul şi condiţiile specifice diverselor lucrări de
construcţii, urbanism şi amenajare a teritoriului în acord cu cerinţele de dezvoltare durabilă.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
32
2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia
neimplementării PATJ Sibiu
2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Sibiu
2.1.1. Caracteristici generale ale judeţului Sibiu
Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este situat în centrul ţării, extinzându-se peste o
parte a Carpaţiilor Meridionali şi a Depresiunii Transilvaniei şi are următoarele coordonate
geografice: 47o 17’ şi 45
o28’ latitudine nordică, respectiv 24
o57’ şi 23
o35’ longitudine estică.
Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este organizat în 2 municipii, 7 oraşe şi 53 comune. Se
învecinează cu următoarele judeţe: judeţul Mureş în nord, judeţul Braşov în est, judeţele Argeş şi
Vâlcea în sud şi judeţul Alba în vest, nord-vest.
Se încadrează între judeţele mijlocii, cu o suprafaţă de 5.432,5 km, ceea ce reprezintă 2,3
% din teritoriul ţării.
Fig. 1. Harta fizică a judeţului Sibiu
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
33
Geologia
Judeţul Sibiu se extinde peste două mari unităţi structurale: masivul cristalin al
Meridionalilor şi bazinul sedimentar al Transilvaniei. Unitatea geologică montană cuprinde
partea de sud şi este reprezentată prin Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotru, alcătuiţi din roci tari ca
şisturi cristaline (gnaise, micaşisturi, cuarţite) cu intercalaţii de calcare metamorfozate,
amfibolite etc., care au o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte şi cu pante
abrupte. A doua unitate structurală corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care
este formată dintr-o cuvertură groasă de roci sedimentare (conglomerate, nisipuri, pietrişuri,
marne, gresii, argile, etc.) sprijinite pe fundament cristalin. În cadrul ei, din punct de vedere
structural se disting două zone: o zonă a cutelor diapire în care structurile sunt cutate şi străpunse
de sâmburi de sare şi o zonă a domurilor, în nordul judeţului, reprezentate prin cute largi, de
forma unor boltiri în care s-a acumulat gazul metan.
Relieful
Relieful judeţului se caracterizează morfologic şi genetic printr-o mare complexitate de
aspecte, cuprinzând pe teritoriul său munţi, dealuri, văi largi şi depresiuni situate la poalele
munţilor. Relieful coboară de la peste 2.500 m din zona montană până la 280 m în valea
Târnavei Mari, fiind aşezat în trepte de la sud spre nord.
Aproximativ 21 % din suprafaţa totală este ocupată de munţi. Trei masive muntoase din
lanţul Carpaţilor Meridionali sunt cuprinse parţial, respectiv Munţii Făgăraş şi Lotru, sau total,
respectiv Munţii Cindrel pe teritoriul judeţului. Altitudinile cele mai mari sunt atinse în vârfurile
Negoiu – 2.535 m şi Suru – 2.283 m în Munţii Făgăraş, Ştefleşti – 2.242 m în Munţii Lotru şi
Cindrel – 2.244 m în Munţii Cindrel. Morfologia acestor munţi este puternic marcată de acţiunea
gheţarilor din cuaternar, văi adânci, numeroase căldări şi lacuri glaciare (Iezerul Mare, Bâlea,
Avrig, Călţun, Podragu). Restul de 79 % corespunde zonelor de podiş (Podişul Transilvaniei),
formată din dealuri vălurite cu înălţimi cuprinse între 490 m şi 749 m (Podişul Hârtibaciului,
Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor) compartimentate de văi adânci şi largi. Eroziunea
îndelungată la care a fost supus Podişul Transilvaniei a dat naştere la trei nivele de relief sau
platforme: Târnava (500 – 550 m), Agârbiciu ( 400 – 480 m) şi Secaş (300 – 390 m).
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
34
Depresiunea Făgăraş reprezintă o individualitate geografic bine conturată, situată între
zona montană din sud şi zona de podiş din nord, iar depresiunea Sibiului se constituie într-un
compartiment axat pe valea Cibinului.
Clima
Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de 75 % (nordul şi centrul) sectorului cu
climă continental – moderată şi în proporţie de cca. 25 % (sudul) sectorului cu climă de munte.
Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului în funcţie
mai ales de altitudinea, expoziţia şi formele acestuia. În sectorul montan sunt caracteristice verile
răcoroase, cu precipitaţii abundente şi ierni friguroase, cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil
pe o perioadă îndelungată. Ţinutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu
precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci cu strat de zăpadă relativ stabil. Inversiunile termice
frecvente şi persistente în semestrul rece al anului fac ca în depresiunile Sibiului şi Făgăraş, să se
individualizeze topoclimate specifice, cu ierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mai mari ale
munţilor din vecinătate. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 9,0o C în zonele
joase (9,7o Sibiu, 10,
o C Boiţa, 9,6
o C Dumbrăveni), coboară în jurul valorii de 5,0
o C pe pantele
munţilor mijlocii (5,8o C Păltiniş) şi în jurul valorii de 0
o C pe culmile munţilor înalţi.
Precipitaţiile atmosferice însumează în linii generale cantităţi cu atât mai mari cu cât altitudinea
este mai mare, înregistrându-se cantităţi medii anuale de (652,9 mm la Sibiu, 849,8 mm la Boiţa,
906 mm la Păltiniş şi peste 1.200,0 mm pe culmile montane cele mai înalte. Vânturile sunt
puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţie, cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anule
înregistrate la Sibiu indică predominarea vânturilor din N-V (13 %) şi S-E (8,2 %). Frecvenţa
medie anuală a calmului de mare în zona depresionară (57,5 % la Sibiu) şi mică în sectorul
montan (18,3 % la Păltiniş). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Sibiu şi între
1,5 şi 6,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vântd
dinspre munte cu caracter de foen numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri accentuate şi
topiri bruşte de zăpadă.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
35
2.1.2. Apele de suprafaţă şi subterane
Apele de suprafaţă
Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu se suprapune pe două bazine hidrografice şi
anume: Olt care are o suprafaţă de 3.337 km2 cu lungimea totală a râurilor de 1.326 km şi Mureş
care are o suprafaţă de 2.095 km2 cu lungimi totale ale râurilor de 717 km.
În bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apă sunt:
R. Olt care trece prin partea de est-sud a judeţului. Lungimea pe teritoriul judeţului este
de 56 km. Debitul mediu multianual variază între 75 m3/s, la intrarea în judeţ şi 110 m
3/s ieşire.
R. Cibin este afluent, pe partea dreaptă a Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafaţă
a bazinului hidrografic de 2.210 km2. Debitul mediu multianual, la confluenţa cu râul Olt este de
15,5 m3/s.
R. Hârtibaciu este afluent al râului Cibin, pe partea stângă. Lungimea lui este de 89 km,
cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1.027 km2. Debitul mediu multianual este de 3,3 m
3/s.
R. Sadu este afluent al Cibinului pe partea dreaptă. Are o lungime de 43 km şi un bazin
hidrografic cu suprafaţa de 280 km2. Debitul mediu multianual este de 4,4 m
3/s.
În bazinul Mureş principalul curs de apă este râul Târnava Mare. Are o lungime de 72
km pe teritoriul judeţului şi-l străbate pe direcţia est-vest. Debitul mediu multianul este de 11,0
m3/s la intrarea în judeţ şi 14,5 m
3/s la ieşire.
Pr. Visa este cel mai important afluent al Târnavei Mari, pe partea stângă. Are o lungime
de 42 km, şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 555 km2. Debitul mediu multianual este
de 1,8 m3/s.
Lacurile
Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) cât şi
lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement)
completează reţeaua hidrografică a judeţului. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind situate în
Munţii Făgăraş (Podragul, Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) şi Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul
Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se menţionează lacurile instalate între vechile exploatări
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
36
de sare din zona localităţii Ocna Sibiului ca: Horia, Cloşca, Crişan, Inul, Avram Iancu, Lacul fără
Fund, Mâţelor etc., ultimele două prezentând fenomene tipice de heliotermie (24oC la suprafaţă
şi 36o C la 1,5 m adâncime). La acestea se adaugă lacurile artificiale de acumulare cum sunt
Negovanu – Sadu pe râul Sadu, Gura Râului pe râul Cibin, Brădeni I, Brădeni II pe râul
Hârtibaciu şi Ighiş pe râul Ighiş, afluent al râului Târnava Mare.
Apele subterane
Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 şi 10 m, cu debite variind între 0,2
– 8 l/s. În zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar în zona de luncă pânza de apă
freatică se află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m.
Calitatea apei
La nivelul judeţului Sibiu, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România
(SMIAR) include subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, ape uzate.
Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute atât din sistemul propriu de
monitorizare al A.P.M. Sibiu cât şi din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele
Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt – Sistemul de Gospodărie
a Apelor Sibiu.
În judeţul Sibiu au fost identificate secţiuni de râuri a căror calitate este
necorespunzătoare, conform OM 161/2006, datorită prezenţei peste limitele admise a anumitor
poluanţi. Aceste secţiuni sunt:
Mag - amonte confluenţa Sălişte (clasa a IV-a de calitate);
Rusciori - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);
Cisnădie - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);
Hârtibaciu - aval Agnita (clasa a III-a de calitate);
Târnava Mare - amonte Copşa Mică (clasa a III-a de calitate);
Târnava Mare - aval Copşa Mică - Micăsasa (clasa a III-a de calitate);
Visa - amonte confluenţă Târnava Mare (clasa a III-a de calitate).
În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul
gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
37
În anul 2008, în judeţul Sibiu existau 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă,
lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile fiind de 1440 km. În anul 2008 s-au
recoltat în Sibiu, 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele încadrându-se chimic
şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate
fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte
bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %.
În ceea ce priveşte apele subterane, formele cele mai intense de depreciere multiplă a
calităţii apei au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile
lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. Aceasta
se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect
de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc
la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei
restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste
probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală.
Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării apei se referă la: asigurarea apei
potabile la parametri cantitativi şi calitativi corespunzători; creşterea gradului de acces al
populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi satisfacerea tot mai bună a cerinţelor de
apă ale celorlalţi consumatori; creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea
programelor de gestionare durabilă a apei potabile; reducerea gradului de poluare şi protejarea
surselor de apă de suprafaţă destinate potabilizării; îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor
de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora; respectarea şi aplicarea Planului
Naţional de Reducere a Poluării cu Nitraţi a Apelor Subterane.
2.1.3. Aer
Pentru monitorizarea calităţii aerului in judeţul Sibiu sunt amplasate 4 staţii automate de
monitorizare a calităţii aerului, câte una la Mediaş şi Copşa Mică de tip industrial, şi două în
municipiul Sibiu, una de tip industrial şi una de fond urban. Cele patru staţii de monitorizare din
judeţul Sibiu formează Reţeaua judeţeană de monitorizare a calităţii aerului şi sunt parte a
Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Sunt monitorizaţi continuu
următorii poluanţi potenţiali:SO2,NO/NOx,NO2,CO,O3,BTX, şi pulberi în suspensie cu diametrul
aerodinamic de 10 μm (PM10) respectiv 2,5 μm ( PM2,5). De asemenea, se monitorizează
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
38
indicatorii meteo: viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea
aerului atmosferic. În plus, în august 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu (A.R.P.M.
Sibiu) a fost dotată cu un autolaborator performant care permite monitorizarea calităţii aerului în
zone sensibile din acest punct de vedere şi este utilizat pentru determinarea gradului de poluare a
mediului ambiental şi a condiţiilor meteo (viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea,
temperatura şi umiditatea aerului atmosferic
În perioada 2003-2010, evoluţia emisiilor anuale de SO2, NOx, NH3, COV–uri a avut o
tendinţă descendentă. Cea mai semnificativă scădere a valorilor emisiilor de SO2 s-a înregistrat
în perioada 2009-2010, prin reducerea parţială a activităţii unităţii SC. SOMETRA SA. Aportul
cel mai mare de NOx provine din surse mobile şi staţii de mixturi asfaltice. Emisiile au scăzut în
comparaţie cu anul 2009 cu aproximativ 50%. Pe de altă parte, în anul 2010 au fost înregistrate
valori similare cu cele ale anilor anteriori ale emisiilor de NH3, ca urmare a aportului din
activităţile zootehnice, a prezenţei deşeurilor biodegradabile. O situaţie deosebită este cea a
COV-urilor (compuşi organici volatili), ale căror valori au scăzut prin implementarea
programelor de reducere a emisiilor din surse fixe, îndeosebi surse industriale, precum şi a celor
mobile, din traficul rutier.
Tabel Nr. 8: Evoluţia cantităţii de poluanţi emisă în atmosferă
Parametru 2003 2004 2005 2007 2008 2009 2010
Unitatea de măsură (t/an)
SO2 13430 14102 14309 29589 25117 874,7 243,4
NOx 1658,4 4169,6 1459 1018,4 2975 2756 1770,8
NH3 1769,2 4935 2529,3 3046,3 3536 3559,3 3612
COV 3244 700 726,2 8883 5777,8 4124 3106
Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea
datorându-se în special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt
identificate în unităţi industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele
mobile sunt identificate prin traficul rutier.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
39
Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu o reprezintă S.C. “SOMETRA”
S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi
zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu,
cupru, aur, argint).
O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele
de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi
rurale din judeţ.
La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei
construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu),
industria sticlei (Avrig, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria
alimentară (Sibiu, Mediaş etc.).
Ca urmare a încetării temporare a activităţii SC Sometra SA , emisiile de SO2 provenite
de pe platforma industrială a societăţii şi de la agenţii economici de pe platforma industrială
Mediaş, s-au diminuat considerabil astfel încât se observă că precipitaţiile din această zonă au un
caracter similar celor din alte zone ale Judeţului Sibiu.
Zona Mediaş este afectată de poluare istorică, la emisiile provenite de la agenţii
economici de pe platforma industrială a municipiului Mediaş (S.C. Emailul S.A., S.C.
Vitrometan S.A.) adăugându-se transportul pe distanţă mare a poluanţilor proveniţi de la S.C.
Sometra S.A. Copşa Mică, unitate cu profil de metalurgie neferoasă. Astfel au fost înregistrate
depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile de plumb, cadmiu. Aceastǎ societate a anunţat pe
26 ianuarie 2009 oprirea temporară şi parţială a activităţii din considerente economice şi a intrat
într-un proces de conservare şi mentenanţă. In prezent pe platforma SC SOMETRA SA
activitatea nu s-a reluat decat partial, respectiv la instalatia de electroliza plumb. Ca atare prin
implementarea măsurilor din programul cuprins în autorizaţia integrată de mediu, problema
emisiilor de pulberi cu conţinut ridicat de metale grele (Pb, Zn, Cd, Ni) a fost mult diminuată.
În urma evaluării calităţii aerului pe baza datelor statistice furnizate de staţiile automate
în perioada 2008-2009 în zona Copşa Mică - Mediaş, s-a constatat că valorile concentraţiilor în
aerul înconjurător pentru poluanţii SO2, pulberi PM10 şi Pb din pulberi in suspensie depăşesc
valorile limită. Ca urmare a acestui fapt si conform OM35/2007 , A.R.P.M. Sibiu a demarat în
martie 2010 procedurile pentru elaborarea Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului
(PIGCA) pentru zona Copsa Mica-Medias .PIGCA a fost finalizat si a fost adoptat prin
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
40
Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 84/24.06.2010 De asemenea, a fost reactualizat
Protocolul de colaborare semnat între A.P.M. Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu în anul 2007,
protocol care priveşte unele măsuri pregătitoare în scopul întocmirii şi aplicării eficiente a
acestui program. Raportul Anual asupra stadiului realizării măsurilor din PIGCA a fost elaborat
de catre ARPM Sibiu in primul trimestru al anului 2011 si a fost adoptat prin Hotararea
Consiliului Judetean Sibiu nr 59/28.04.2011,
Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării aerului se referă la: ameliorarea
calitǎţii aerului în zona Copşa Micǎ şi zonele limitrofe; încadrarea emisiilor COV în prevederile
impuse de lege; reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto greu; reducerea
influenţelor negative în aerul ambiental ale poluanţilor specifici proveniţi de la haldele
neecologice de deşeuri; reducerea poluării cu gaze cu efect de seră.
2.1.4. Solul şi subsolul
Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este
reprezentată de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (37%), restul terenurilor
ocupând doar 7% din suprafaţa totală.
O suprafaţă importantă din zona de deal şi podiş este acoperită de soluri fertile
(molisoluri, argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor
tehnice, dar şi în pomicultură şi viticultură. Solurile din zona pre-montană şi montană
(cambisoluri, soluri neevoluate etc.) sunt în special acoperite cu pajişti sau păduri.
Folosirea intensivă a resurselor de sol ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a
echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative, mergând
până la degradarea solului sau distrugerea lui.
Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de :
- factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.);
- acţiuni antropice agricole şi triale.
În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect
scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Degradarea solurilor, ca efect al
fenomenelor naturale (eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, ş.a.) reprezintă
160.389 ha din suprafaţa judeţului. Dintre acestea exemplificăm zone ca Miercurea Sibiului,
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
41
Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor,
Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dîrlos.
Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică -
Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Astfel, circa
3.400 ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi circa 7.600 ha mediu poluate.
Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri
industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Suprafeţele totale ale
rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha, din care 34 ha îl constituie
rampele de deşeuri din mediul urban. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri
industriale aparţinând de S.C. Sometra S.A. Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat.
Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de
poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai
metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC
Sometra SA Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică
sunt forme complexe la care, proceselor de eroziune, li se asociază fenomenul de poluare.
Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de
15 grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele
de degradare cu largă amplitudine sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor
profunde şi cu extindere mare. Poluarea istorică cu metale grele în zona Copşa Mică a afectat
orizonturile de sol, atât la suprafaţă cât şi în profunzime. Cu timpul ele s-au acumulat în sol,
constituind astfel un pericol prin efecte cumulative, prin remanenţa în timp şi prin posibilitatea
redusă de depoluare naturală. Metalele din sol participă la o serie de procese fizico-chimice, în
funcţie de condiţiile de mediu, în urma cărora fie rămân în sol, sub o formă sau alta, fie părăsesc
sistemul, de exemplu prin eroziune, datorită vântului sau ploilor, datorită levigării (când pătrund
în orizonturile mai profunde) sau pătrund în plantele existente pe solul respectiv. Din studiile
întreprinse în decursul anilor, s-a realizat o delimitare a unui areal afectat de poluare situat de-a
lungul râului Tîrnava Mare, între localităţile Tîrnava şi Micăsasa de aproximativ 16 km
totalizând aproximativ 3.400 ha.
Referitor la situaţia terenurilor afectate de reziduuri zootehnice, în judeţul Sibiu nu sunt
probleme semnificative privind această problemă deoarece în general colectarea şi depozitarea
dejecţiilor se realizează pe platforme betonate, care nu permit infiltrarea în sol.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
42
Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării solului: datorită acumulării efectelor
poluatoare din trecut cât şi a activităţii prezente a societǎţilor precum S.C. Sometra S.A., sunt
necesare măsuri de reconstrucţie ecologică imediate şi pe termen lung. Dintre acestea, cele mai
importante sunt menţionate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2007-2013.
2.1.5. Depozitarea deşeurilor
Faţă de anii precedenţi, se constată o diminuare a cantităţii totale de deşeuri datorită
creşterii gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor metalice şi a deşeurilor de ambalaje,
precum şi a scăderii cantităţii deşeurilor din construcţii şi demolări.
În zona urbană, deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de către agenţi
economici specializaţi şi depozitate în cele depozitele municipale/orăşeneşti existente, în care
reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.
In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu.
Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt
scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în
vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor.
In judeţul Sibiu exista o staţie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata
prin proiect PHARE 2005, in procedură de autorizare, nefuncţională.
La nivelul judeţului Sibiu, nu există o infrastructură foarte bine dezvoltată pentru
gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să poată asigura îndeplinirea ţintelor şi
obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. In acest sens
autoritati publice locale din judetul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE
CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 si
doua prin Programul PHARE CES 2005. Prin aceste proiecte se urmăreşte devoltarea
infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale, creşterea gradului de colectare selectivă a
deşeurilor menajere şi reducerea cantităţii de deşeuri municipale, respectiv reducerea cantitatii de
deşeuri biodegradabile, reciclarea şi valorificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje din deşeurile
menajere.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
43
Gestionarea deşeurilor municipale la nivelul judeţului Sibiu nu este efectuată într-un mod
unitar. Nu se realizează colectarea deşeurilor municipale din toate localităţile. Exista un număr
de cca 100.000 locuitori care colecteaza separat deşeurile de ambalaje de la populaţie pe mai
multe fracţii (hartie-carton, PET, sticla, metal), dupa caz. Sistemul de colectare separata a fost
organizat de catre operatori de salubritate sub coordanarea administratiei publice locale si in
colaborare cu ECO ROM Ambalaje Bucuresti.
Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii
de salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % in mediul urban şi circa 11 % în
mediul rural. In ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare, mai ales în mediul rural.
În judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile –
staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a
deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent.
La nivelul judeţului existau în anul 2006 un număr de 10 depozite neconforme clasa „b”
în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii
de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de
implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista
depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de
maximum 2 ani după sistarea depozitării.
Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de
depozitare la sfârşitul anului 2006. Depozitul Remetea – Sibiu a sistat depozitarea deşeurilor din
anul 2004.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
44
Depozite rurale şi municipale existente în judetul Sibiu; Sursa: S.C. Interdevelopement. S.R.L.
Cea mai mare cantitate de deşeuri industriale este produsă de platforma industrială S.C.
SOMETRA S.A. Copşa Mică. Deşeurile constau în special în zguri şi cenuşi de furnal, deşeuri
metalice, pulberi şi nămoluri etc. depozitate pe depozitul de deşeuri industriale din incinta
unităţii, în cantitate de 70000 tone/an. Având în vedere faptul că întreaga cantitate de deşeuri
industriale menţionate este contaminată cu metale grele, acestea intră în categoria deşeurilor
periculoase
În judeţul Sibiu există un singur depozit de deşeuri industriale, care aparţine şi este
întreţinut de SC Sometra SA Copşa Mică. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966, amplasat fiind
pe halda veche, înfiinţată în 1939. Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase, rezultate în urma
activităţii de producţie, în domeniul metalurgiei neferoase. Suprafaţa totală a depozitului este de
19.6 ha, cu o capacitate actuală de 3.000.000 mc şi o înălţime de cca 18 m.
Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în
unităţile care le-au generat.
Deşeurile toxice şi periculoase de altă natură decât cele spitaliceşti, au fost depozitate în
gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale municipiilor Sibiu şi
Mediaş.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
45
Deşeurile de pesticide, în cantitate de 71 de tone, sunt depozitate în condiţii de siguranţă
la depozitul judeţean amenajat în anul 2002 în localitatea Şura Mică.
Deşeurile agricole sunt deşeurile provenite din unităţile agricole şi zootehnice şi sunt
constituite din dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate.
Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, de la staţiile de epurare din
agricultură şi din industria textilă şi a pielăriei sunt depozitate pe paturi de uscare sau, în mică
măsură pe depozitele de deşeuri.
Proiecte existente în Judeţul Sibiu.
În judeţul Sibiu au fost implementate mai multe proiecte finanţate prin intermediul
programului Phare CES 2003-2005:
- Colectare selectivă şi transfer a deşeurilor menajere în Mediaş,
- Sistem integrat de colectare a deşeurilor de ambalaje provenite din deşeuri menajere solide
în vederea valorificării acestora, în Municipiul Mediaş - Proiect ECOROM Ambalaje
- Proiect pentru implementarea unui sistem simplu, eficient şi durabil de gestionare a
deşeurilor locale Oraşul Agnita,
- Colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în scopul reducerii deşeurilor nedegradabile de
pe raza oraşului Cisnădie.
- Gestionarea integrată a deşeurilor menajere în 20 de localităţi ale zonei “Mărginimea
Sibiului”,
- Proiect pentriu implementarea uni sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale al
Oraşului Avrig –
- Sistem zonal de gestionare deşeuri urbane, Consiliul Local al Oraşului Copşa Mică -
Proiect Zone defavorizate Min. Mediului
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
46
2.1.6 Instalaţii IPPC
În cadrul judeţului Sibiu există 12 instalaţii IPPC autorizate, prezentate în tabelul
următor:
Tabel Nr.9: Instalaţii IPPC în judeţul Sibiu
Obiectiv IPPC Sediul central al firmei Puncte de lucru în
jud.Sibiu
SC ROMBAT SA Loc. Bistrita, str. Drumul Cetatii, nr.6
Jud. Bistrita Nasaud.
Loc. Copsa Mica, Str. Uzinei, nr.2
S.C. PROMBAT SA Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2
Jud. Sibiu
Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului,
nr.2
SC COMPA SA Loc. Sibiu, str.Henri Coanda, nr.8
Jud Sibiu
Loc. Sibiu str.Henri Coanda, nr.8,
S.C. THYSSENKRUPP
BILSTEIN COMPA SA
Loc.Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8
Jud. Sibiu
Loc. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.
8
SC WIENERBERGER SRL Loc. Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr.
75, etaj 5, Sector 5, cod 050557
Loc. Sibiu, Str. Podului, nr. 127
S.C. BIO ENERGY S.R.L. Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu
Gherea nr. 24, Jud. Sibiu
Loc. Dumbrăveni, str.
Dobrogeanu Gherea nr. 24
SC TRACON SRL
BRAILA
Loc. Braila, str. Vapoarelor, nr.21 Loc. Cristian
SC TRANSAVIA SA Oiejdea soseaua Alba Iulia - Cluj
Napoca km.11
Loc. Miercurea Sibiului
S.C. SOMETRA SA
Loc. Copsa Mica, str. Fabricilor, nr. 1
Jud. Sibiu
Loc. Copsa Mica, Str. Fabricilor
nr. 1
S.C. VENTURELLI PROD
S.R.L.
Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200,
Jud. Sibiu .
Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200
SC SIBAVIS SA Loc. Sibiu, str. Viile Sibiului, nr.1,
Jud. Sibiu
Loc. Sibiu str. Viile Sibiului, nr.1,
S.C. CARMOLIMP SRL Loc. Ucea de Jos, jud. Brasov Loc. Vestem
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
47
Instalaţiile IPPC sunt cele în care se desfăşoară activităţi din industria energetică, chimică
sau a mineralelor, din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, gestiunea deşeurilor, ferme,
abatoare.
Obiectivele prezentate în tabelul anterior au primit autorizaţii integrate de mediu, în baza
O.U.G. nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006, privind prevenirea şi controlul integrat
al poluării.
Autorizaţia integrată de mediu pentru aceste obiective include condiţiile necesare pentru
asigurarea că:
1) sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea
celor mai bune tehnici disponibile;
2) nu este cauzată nici o poluare semnificativă;
3) este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt
valorificate sau, în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi
economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;
4) sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor;
5) este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de
funcţionare;
6) sunt luate măsurile necesare pentru ca la încetarea definitivă a activităţii să se evite orice
risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfacatoare pentru a fi utilizat
în circuitul economic;
7) sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei;
Autorizaţia integrată de mediu conţine cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de
poluanţi care au loc şi specifică metodologia şi frecvenţa de măsurare, procedura de evaluare şi
obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea
conformării cu autorizaţia.
Nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu conduce la suspendarea actului
de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care l-a emis, după o
notificare prealabilă prin care se acordă cel mult 60 zile pentru îndeplinirea obligaţiilor.
Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor dar nu mai mult de şase luni. Pe perioada
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
48
suspendării, desfăşurarea activităţii este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile
stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după
expirarea termenului de suspendare, anularea autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de
suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării activităţii sunt executorii de drept.
2.1.7. Arii protejate
Judeţul Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 16
arii naturale (10 rezervaţii naturale şi 6 monumente ale naturii) a căror suprafaţă însumată
reprezintă 3,6% din suprafaţa totală a judeţului Sibiu. La nivel judeţean au mai fost declarate
încă 2 rezervaţii naturale (Arpăşel şi Eleşteele de la Mîndra) pentru care au fost întocmite
documentaţiile în vederea obţinerii avizului din partea Academiei Române
Tabelul nr. 10. Lista ariilor naturale protejate din judeţul Sibiu
Nr. Nume Tip Suprafaţa
(ha)
Anul
infiinţări
i
1 Cindrel Parc natural 9,873 1994
2 Făgăraş Parc natural 6,989 1994
3 Dumbrava Sibiului Parc natural 993 1994
4 Bâlea Rezervaţie
mixta 180 1932
5 Iezerele Cindrelului Rezervaţie
mixta 609 1994
6 Dealul Zackel, Slimnic Rezervaţie
mixta 5 1967
7 Calcarele eocene,
Turnu Rosu
Rezervaţie
Paleontologica 60 1954
8 Lacul fara fund,
Ocna Sibiului
Rezervaţie
geologică 0,2 1954
9 Arpăşel Rezervaţie
zoologica 736 1961
10 Suvara Saşilor,
Tălmaciu
Rezervatie
botanica 20 1994
11 Calcarele cretacice
Cisnădioara
Monument
Paleontologic 0,9 1954
12 Vulcanii noroiosi,
Haşag
Monument
Geologic 1 1994
13 Masa Jidovului, Jina Monument
Geologic 2 1969
14 La Grumaji, Jina Monument 2 1994
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
49
Geologic
15 Pintenii din coasta
Jinei
Monument
Geologic 2 1969
16 Canionul Mihăileni Monument
Geologic 15 1994
Reţeaua ecologică europeană “Natura 2000” reprezintă principalul instrument al Uniunii
Europene în domeniul conservării naturii în statele membre. “Natura 2000” este o reţea ecologică
de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în vederea protejării unor habitate şi a unor
specii vulnerabile de plante şi animale.
Datorită capitalului natural extrem de valoros, la nivelul judeţul Sibiu au fost desemnate
un număr de 4 SPA-uri (Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică), declarate prin H.G. 1284/2007
privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România şi un număr de 9 SCI-uri (Situri de Importanţă Comunitară), declarate
prin Ordinul 1964/2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) privind
instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA) sunt:
Avrig–Scorei–Făgăraş,
Piemontul Făgăraş,
Frumoasa
Podişul Hîrtibaciului.
Acestea ocupă o suprafaţă de aproximativ 241736,11 ha şi reprezintă 44,49% din
suprafaţa judeţului.
Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) sunt:
Frumoasa,
Insulele stepice de la Slimnic,
Mlaca Tătarilor,
Movilele de la Păuca,
Munţii Făgăraş,
Oltul mijlociu – Cibin – Hîrtibaciu,
Pădurea de stejar pufos de la Petiş,
Pădurea de stejar pufos de pe Tîrnava Mare,
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
50
Sighişoara –Tîrnava Mare.
Acestea ocupă aproximativ 24,54% din suprafaţa judeţului Sibiu.
Prin suprapunerea siturilor Natura 2000 (SCI şi SPA) rezultă o suprafaţă de 262.258,37
ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul administrativ al judeţului Sibiu.
În valea Lotrioarei au fost identificate o serie de specii de moluşte endemice şi specii de
insecte a căror conservare necesită declararea habitatului lor ca arii speciale de conservare
(Legea nr. 462 / 2001).
Au fost preluate spre administrare şi custodie 9 arii naturale protejate de interese
european şi 12 arii naturale protejate de interes naţional şi local, prezentate în tabelul următor:
Tabel Nr 11: Arii naturale protejate aflate în custodie
Nr.
ctr.
Aria naturală protejată, preluată în
adminsitrare/ custodie
Adminsitratorul/ custodele ariei
naturale protejate
1 Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava
Sibiului
Direcţia Silvică Sibiu
2 ROSCI0093 Insulele stepice de lângă
Slimnic (include o arie protejată de interes
naţional)
ARPM Sibiu
3 ROSCI0118 Movilele de la Păucea ARPM SIBIU
4 ROSPA0099 Podişul Hîrtibaciului (include o arie
protejată de interes naţional)
Societatea Progresul Silvic
5 ROSCI0227 Sighişoara – Tîrnava Mare Societatea Progresul Silvic
6 ROSPA0003 Avrig – Scorei - Făgăraş Asociaţia EPAL-RO-ECOProtection
7 ROSPA0098 Piemontul Făgăraş (include o
arie protejată de interes local)
OS Răşinari şi OS Izvorul Florii
Avrig
8 ROSCI0122 Munţii Făgăraş (include 2 arii
protejată de interes naţional)
OS Răşinari şi OS Izvorul Florii
Avrig
9 ROSPA0043 Frumoasa (include 5 arii Consiliul Judeţean Alba
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
51
protejată de interes naţional)
10 ROSCI0085 Frumoasa (include 6 arii
protejată de interes naţional)
Consiliul Judeţean Alba
Sursa: Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu, anul 2010, realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu
2.1.8. Fondul forestier
Fondul forestier total administrat de către Direcţia Silvică Sibiu este de 116.859 ha, din
care 63.535 ha proprietate publică a statului, 43.299 ha proprietate publică a unităţilor
administrativ teritoriale, 10.025 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi a persoanelor
fizice. Fondul forestier supravegheat de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi
Cinegetic Sibiu totalizează un număr de 77.204 ha, din care 72.321 ha aparţin unităţilor
administrativ teritoriale, 4.883 ha proprietate persoane juridice şi persoane fizice.
În cursul anului 2008 nu s-au înregistrat diminuări nejustificate a suprafeţei fondului
forestier. Solicitările privind scoaterile definitive şi ocupările temporare din fond forestier au fost
oportune, iar documentaţiile respective s-au întocmit în condiţiile respectării stricte a
prevederilor legale.
În domeniul regenerării pădurilor se preconizează creşterea suprafeţelor regenerate
natural, în detrimentul plantaţiilor integrale, lucru ce va duce şi la creşterea volumului de lucrări
pentru ajutorarea regenerărilor naturale în fond forestier.
În cadrul strategiei naţionale privind apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a
fondului forestier preocuparea primordială a Direcţiei Silvice Sibiu este asigurarea permanentei,
stabilităţii, biodiversităţii fondului forestier pe care-l administrează, astfel că nici o suprafaţă de
pe care s-a recoltat masa lemnoasă, în urma aplicării prevederilor amenajamentelor silvice, să nu
rămână neîmpădurită.
În afara terenurilor degradate preluate sau achiziţionate, Direcţia Silvică Sibiu se
confruntă la nivelul judeţului Sibiu şi cu existenţa unor suprafeţe degradate în zona Copşa Mică.
Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt complexe, proceselor
de eroziune asociindu-se fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
52
intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15grade, pe care vegetaţia a fost
puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă
amplitudine în zona Copşa Mică sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor
profunde şi cu extindere mare.
Prioritǎţile de intervenţie privind problema fondului forestier: gospodărirea şi dezvoltarea
pădurilor trebuie să devină un element esenţial în strategia judeţeană de prevenire a inundaţiilor.
Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii
apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte surse
alternative de asigurare a apei. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor
de apă subterane sau de suprafaţă, precum şi a pădurilor situate pe versanţii aferenţi lacurilor
naturale şi de acumulare.
2.1.9.Reţeaua de localităţi
Judeţul Sibiu posedă o reţea de localităţi echilibrată, având un total de 188 de aşezări, din
care 2 municipii, 9 oraşe şi 162 de sate. Aceste localităţi fac parte din 64 de teritorii
administrative de bază din care 53 sunt comune.
Densitatea medie a localităţilor la 1000 km2 este de 34, iar cea a satelor de 33, cu mult
sub media pe ţară de 55 sate/1000 km2.
Mărimea medie a unei comune este de 2.647 locuitori iar mărimea medie a satelor este de
810 locuitori mediile pe ţară fiind de 3.875 loc./comună şi 800 loc./sat. Deşi mărimea medie a
satelor este aproximativ egală cu cea pe ţară, densitatea redusă a localităţilor în teritoriul judeţean
pune probleme în dezvoltarea reţelei de localităţi.
Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea IV-a – Reţeaua de
localităţi, judeţul Sibiu posedă 2 localităţi de rangul II, Municipiile Sibiu şi Mediaş, 9 localităţi
de rangul III oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului,
Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu, 53 de localităţi de gradul IV, sate reşedinţe de comune şi 162
sate componente, localităţi de rangul V.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
53
Cele două municipii se află pe căi de comunicaţii – rutiere şi feroviare – de primă
importanţă pentru traficul regional şi internaţional. Municipiul Sibiu se află la intersecţia axelor
sudic şi estic ale Transilvaniei, care fac legătura între Braşov şi Deva şi respectiv Defileul Oltului
– Cluj – pe care se suprapune coridorul transeuropean nr. IV – beneficiind şi de existenţa unui
aeroport internaţional. Celălalt municipiu se află şi ele pe intersecţia axelor caracteristice de căi
de comunicaţii; care străbat centrul Ardealului pe direcţia E-V şi N-S, situându-se pe ramificaţia
coridorului trans-european nr. IV.
Se poate astfel conchide că accesibilitatea localităţilor de rangul II şi III din judeţ este
bună, prin poziţia pe care o ocupă pe axe importante de căi de comunicaţii, dar parametrii de
circulaţie ale acestor infrastructuri nu sunt la nivelul cerinţelor actuale.
Din punct de vedere economic oraşele de rang II şi III au o contribuţie importantă la
producţia industrială a ţării în principal în industria uşoară (textilă, confecţii şi încălţăminte)
industria alimentară şi a materialelor de construcţie.
Pe ansamblu, mediul urban se caracterizează printr-o bună ocupare a forţei de muncă în
sectorul secundar, dar o insuficientă ocupare în servicii care indică o activitate terţiară redusă.
În acest domeniu de activitate se disting trei categorii de servicii: social-edilitare,
personale şi industriale. Dintre oraşele în care aceste trei categorii sunt cel mai bine reprezentate
menţionăm Sibiu, Mediaş, Agnita şi Avrig; celelalte având ponderi reduse de ocupare în aceste
activităţi.
2.1.10. Infrastructura socio-culturală
Învăţământ
Situaţia ratei de şcolarizare pe categorii de vârstă şi ratei de cuprindere a elevilor pe tipuri
de învăţământ, în învăţământul preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal), pe perioada 2006-
2008, a fost următoarea:
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
54
Tabel Nr. 12: Rata de şcolarizare pe categorii de vârstă
A/V 0-4 ani 5-9 ani
Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi %
2006 22078 6941 31,44 22128 21343 96,45
2007 22193 7361 33,17 22231 21088 94,86
2008 22512 7404 32,89 22122 20966 94,77
10-14 ani 15-19 ani
A/V Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi %
2006 23582 17129 72,64 33148 19396 58,51
2007 22380 16797 75,05 31275 18028 57,64
2008 22085 16276 73,70 29057 16529 56,88
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu – date prelucrate – 2009
Reţeaua şcolară ce susţine învăţământul general şi de specialitate este, din punct de
vedere al numărului de utilizatori, cea mai importantă, ca mărime complexitate şi extindere în
teritoriu, având prioritate în organizare şi dezvoltare, faţă de celelalte forme de învăţământ.
Problemele acestei reţele de dotări se manifestă cu precădere în mediul rural, dar şi în
oraşe. În sate există 299 de şcoli cu situaţie problematică fie datorită stării necorespunzătoare a
imobilelor sau lipsei personalului didactic.
În mediul urban este mai frecvent abandonul şcolar, datorat în unele cazuri numărului
mare de elevi din clase, şi deci a reducerii timpului afectat fiecărui elev de către cadrele
didactice. Mediul rural suferă de fenomenul invers, al neşcolarizării şi absenteismului, îndeosebi
în rândul etniei romilor.
Subutilizarea dotărilor de învăţământ primar şi gimnazial este o problemă care afectează
28 de comune, din care 5 au sub 50 de elevi pe unitate de învăţământ – Bârghiş 38 el/şc.; Chirpăr
49,3 el/sc., Mihăileni 26,4 el/şc.; Păuca 46,5 el/şc. şi Râu Sadului 22,0 el/şc. Un număr de 10
comune au 50 - 70 elevi/şcoală iar alte 9 comune au între 70 - 100 elevi/ şcoală.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
55
În total această problemă atinge 89 de unităţi de învăţământ din mediul rural, care vor
necesita comasări şi remodelări.
Încărcarea dotărilor de învăţământ cu cadre didactice este o altă problemă a reţelei de
învăţământ primar şi gimnazial; media pe judeţ (13,3 el/cadru didactic) este depăşită în 8 unităţi
administrativ-teritoriale.
Problemele dotărilor învăţământului mediu şi de specialitate sunt mai reduse ca amploare,
acestea afectează 24 de licee din cele două municipii, care sunt suprautilizate şi 3 licee din
oraşele Ocna Sibiului, Tălmaciu şi din Miercurea Sibiului care sunt subutilizate, în parte şi
datorită numărului redus al personalului didactic.
Învăţământul special
În judeţul Sibiu există un număr de 655 preşcolari şi elevi cu nevoi crescute de asistenţă
educaţională complexă şi servicii de sprijin specializate, în vederea ameliorării, compensării şi
recuperării deficienţelor, incapacităţilor, handicapurilor şi/sau dizabilităţilor lor. Pentru a veni în
sprijinul copiilor cu c.e.s. în judeţul Sibiu există cinci centre şcolare pentru educaţie incluzivă:
C.S.E.I. nr. 1 Sibiu, C.S.E.I. nr. 2 Sibiu, C.S.E.I. Mediaş, C.S.E.I. Dumbrăveni, C.S.E.I. Turnu-
Roşu, subordonate Consiliului Judeţean Sibiu şi un Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă
Educaţională Sibiu, finanţat de C.J.S. Toate cele cinci centre şcolare de educaţie incluzivă sunt în
subordinea C.J.S. şi finanţate de acesta. Situaţia centralizată privind repartiţia pe clase a elevilor
cu c.e.s. din cadrul C.S.E.I. din judeţul Sibiu se poate consulta ca material bibliografic. Selecţia
copiilor pentru a fi şcolarizaţi în cadrul centrelor se face de către Serviciul de Evaluare
Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
(D.G.A.S.P.C.) Sibiu .
Formarea profesională continuă a adulţilor
Instituţiile care realizează formare profesională sunt: A.J.O.F.M. Sibiu prin Centrul de
Formare Profesională a Adulţilor, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Sibiu, Casa
Corpului Didactic Sibiu şi Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, cu sediul la
Mediaş.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
56
A.J.O.F.M. Sibiu a considerat oportună crearea unui Centru de Formare Profesională a
Adulţilor (CFPA) cu scopul de a creşte gradul de pregătire al persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă.
Sănătate
În judeţul Sibiu funcţionează 7 spitale publice, din care 4 spitale generale (Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Municipal Mediaş, Spitalul Orăşenesc Cisnădie şi Spitalul
Orăşenesc Agnita) şi 3 spitale de specialitate (Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul de
Pneumoftiziologie şi Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gh. Preda”, toate în municipiul Sibiu), precum şi
3 clinici private.
Formele de proprietate ale unităţilor sanitare influenţează distribuţia în teritoriu a acestor
dotări. Dotările din proprietatea privată sunt de dimensiuni mici, fiind amplasate preponderent în
mediul urban. Peste 90% din cabinetele medicale şi cele stomatologice aflându-se în mediul
urban, cu precădere în cele două municipii.
Toate policlinicile, laboratoarele medicale, sau de tehnică dentară şi depozitele
farmaceutice sunt amplasate în mediul urban.
Reţeaua publică cuprinde creşele, dispensarele medicale şi spitale, dotări amplasate
exclusiv în mediul urban şi a căror eficienţă economică este dificil de asigurat.
În spitale, la sfârşitul anului 2008, numărul paturilor de spitalizare continuă a fost de
2.650, cu un număr de 101.501 pacienţi spitalizaţi, o rată de ocupare a paturilor de 80%, la o
durată medie de spitalizare de 8 zile şi rata internărilor de 23% locuitori
Morbiditatea generală (incidenţa) a fost în anul 2008 de 969 ‰ locuitori (410.465 total
cazuri noi de boală). Indicele de morbiditate generală (incidenţa) manifestă o tendinţă de creştere
în ultimii 10 ani de la 778,7 cazuri noi de îmbolnăvire la 1.000 loc. în 1990 la 969 cazuri noi la
1.000 loc. în 2008, creşterea fiind mai accentuată în mediul urban 1.263 cazuri noi la 1.000 loc,
faţă de mediul rural: 968 la 1.000 loc.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
57
Rata brută a mortalităţii prezintă în judeţul Sibiu (ca şi în întreaga ţară) o tendinţă de
creştere lentă în ultimii 10 ani, de la 9,0 decese la 1.000 locuitori în 1990, la 10,7 decese la 1.000
locuitori în 2008.
În anul 2009, rata natalităţii în Judeţul Sibiu a fost superioară faţă de media înregistrată la
nivel naţional şi regional: 11.6‰ comparativ cu 10.4‰ şi respectiv 11.0‰.
În Judeţul Sibiu sporul natural în anul 2009 a avut o valoare pozitivă, spre deosebire de
cea înregistrată la nivel naţional: 0.9‰ faţă de -1.6‰. Există diferenţe între rural şi urban, sporul
natural în mediul urban fiind pozitiv iar în rural negativ, la nivel regional şi naţional. La nivelul
judeţului sporul natural este pozitiv pentru ambele medii de rezidenţă, dar cu valoare mai mare
pentru rural, pe seama natalităţii crescute de aici.
Cultură
Reţeaua dotărilor culturale şi de cult este complexă şi extinsă teritorial, avându-se în
vedere şi numeroasele situri şi monumente istorice şi de arhitectură ca şi lăcaşele de cult, care
oferă suport activităţilor culturale, având funcţii muzeale.
Analizând rolul celor şapte instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu
au fost identificate următoarele domenii de activitate:
- Complexul Naţional Muzeal ASTRA - una din problemele identificate la nivelul
instituţiei este lipsa spaţiilor necesare bunei funcţionări, care în momentul de faţă sunt
insuficiente;
- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul –
Junii” Sibiu. Un obiectiv ar putea constitui revitalizarea mişcării de amatori, a
evenimentelor culturale locale şi zonale;
- Biblioteca Judeţeană ASTRA are ca activitate punerea lecturii publice la dimensiunile de
vectori de cultură şi civilizaţie. Pentru succesul unui astfel de demers se impune
regândirea compartimentului pentru îndrumarea bibliotecilor publice din judeţ;
- Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ilie Micu”- îşi poate face mai simţită prezenţa în
promovarea meseriilor tradiţionale, în salvarea patrimoniului cultural imaterial şi
promovarea industriilor culturale;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
58
- Teatrul pentru Copii şi Tineret "Gong". Se remarcă faptul că şi la această instituţie
activitatea editorială lipseşte, deşi în spaţiul educaţiei şi formării copiilor există resurse
neexploatate de exprimare şi mediatizare.
- Filarmonica de Stat Sibiu - care, la fel ca şi celelalte instituţii de spectacole ar trebui să
activeze în peisajul cultural, adesea dezolant, din multe localităţi în care pe plan cultural
nu se întâmplă mai nimic. O altă activitate de bază a Filarmonicii ar trebui să fie
elaborarea de monografii şi lucrări de educaţie muzicală şi informare a publicului;
- Centrul Cultural Interetnic “Transilvania”. Printr-o regândire de perspectivă a funcţiilor
sale, ar putea deveni un catalizator al unor proiecte de anvergură, în parteneriat public-
privat, centrate pe multiculturalitate.
În judeţ există 18 muzee şi case memoriale, 8 case de cultură municipale şi orăşeneşti, 53
cămine culturale, 7 cinematografe şi 304 biblioteci. Din cele 400 de lăcaşe de cult biserica
ortodoxă deţinea 87%, urmată de biserica evanghelică cca. 3%, biserica reformată cca. 3%,
biserica greco-catolică 2%, biserica romano-catolică 2% şi alte 15 culte cumulând 3%.
Problemele reţelei de dotări culturale sunt legate în principal de eficienţa economică a
acestora, de găsirea unei formule de funcţionare în condiţiile mutaţiei mentalităţii utilizatorilor şi
a scăderii nivelului resurselor.
În ceea ce priveşte starea fizică a dotărilor culturale se pateu afirma că în general aceasta
este satisfăcătoare, existând un număr de excepţii care necesită modernizări.
Casele de cultură, căminele şi muzeele aflate în Agnita, Axente Sever, Bazna, Chirpăr,
Cârţişoara, Hoghilag, Laslea, Laomneş, Marpod şi Şeica Mare, necesită lucrări de reparaţii şi
modernizări.
Reţeaua dotărilor culturale, ca şi cea pentru învăţământ general şi de specialitate, va
trebui redimensionată în profil teritorial. În zonele cu probleme demografice şi economice aceste
dotări vor necesita integrarea în alte tipuri de servicii.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
59
Locuirea
Numărul total de locuinţe constatat la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002,
era de 156.825 cu 383.090 camere, iar cel al gospodăriilor de 140.765. Numărul mediu de
persoane ce reveneau pe o locuinţă era de 2.65, iar cel al persoanelor dintr-o gospodărie de 2.95.
La sfârşitul anului 2008 numărul total de locuinţe a fost de 164.862; în mediul urban existând un
număr de 113.343 locuinţe, numărul mediu de persoane ce reveneau pe o locuinţă în judeţ fiind
de 2,56, iar în urban 2,50.
Majoritatea locuinţelor sunt în proprietate privată (peste 140 mii), suprafaţa medie a unei
locuinţe fiind de 41,5 mp; unei persoane revenindu-i o suprafaţă medie de 15,7 mp; suprafaţa
medie pe cameră fiind 17,0 mp. Peste 17 mii de locuinţe sunt nepermanente, sezonier sau
locuinţe de vacanţă.
Necesarul de locuinţe în judeţ este de cca 16.000 de unităţi, din care cca 15.000 sunt
solicitate în mediul urban. Având în vedere că în judeţ oferta locală şi naţională în domeniul
construcţiei de locuinţe este de cca. 100 de unităţi pe an, este de prevăzut ca actuala cerere de
locuinţe din judeţ să nu fie satisfăcută în timp util. Este aşadar necesar să se apeleze la
mecanisme mai flexibile care să utilizeze investiţiile private în construcţia de locuinţe, care să
ofere un fond locativ adecvat cererilor .
Încheierea şi actualizarea tuturor Planurilor Urbanistice Generale, pentru mediul urban şi
pentru comunele cu potenţial social şi economic este o primă treaptă în rezolvarea problemei
locuirii. La nivelul anului 2000 au fost întocmite PUG-urile preliminare pentru toate unităţile
administratv-teritoriale din judeţ. Până în prezent au fost întocmite PUG-urile ca definitive,
avizate şi aprobate conform prevederilor legii pentru 18 unităţi administratv-teritoriale ( 2 oraşe
şi 16 comune), restul fiind în diferite faze de avizare.
Totodată trebuie finalizate lucrările de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar (HG
521/97) în principal în mediul urban, unde solicitările de investiţii imobiliare sunt mai
numeroase. În mediul rural şi 10 comune au început lucrările de cadastru imobiliar şi de
constituire a băncilor de date – Arpaşu de Jos, Axente Sever, Cârţa, Brădeni, Marpod, Miercurea
Sibiului, Orlat, Racoviţă, Sălişte şi Gura Mică.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
60
2.1.11. Infrastructuri tehnice
Reţeaua de transport
Căile de transport care fac obiectul PATJ-ului Sibiu au fost analizate în contextul
legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.
În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă
un loc important, fiind compusă din:
reţeaua de căi rutiere ;
reţeaua de căi feroviare;
reţeaua de căi aeriene;
transportul combinat.
Consiliul Judeţean Sibiu are în subordine S.C. Drumuri şi Poduri S.A., care are ca
domeniu de activitate întreţinerea drumurilor judeţene, întreţinerea podurilor şi podeţelor şi
întreţinerea altor elemente componente ale infrastructurii rutiere.
Cum s-a mai spus judeţul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, regiune
care beneficiază de o poziţie favorabilă, dispunând de o reţea de drumuri publice bine
reprezentată, conferind o deschidere internă şi internaţională. Principalele căi rutiere
internaţionale care străbat Regiunea Centru şi care facilitează accesul din şi înspre aceasta la
nivel naţional şi internaţional sunt:
- E 60 Frontiera Borş-Cluj Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti –Slobozia -Constanţa
- E 68 Frontiera Nădlac-Arad - Deva-Sebeş-Sibiu- Braşov
- E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca- Satu Mare- P. Frontiera
Halmeu.
- E 574 Piteşti -Braşov-Bacău
- Coridorul IV Pan-European - Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
61
Reţeaua de căi rutiere
In cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea
drumurilor publice adica 1599 km locul cinci în ceea ce priveşte lungimea drumurilor naţionale
257 kmşi locul patru in ceea ce priveste lungimea drumurilor locale -1342 km drumuri judeţene
şi comunale
Din analiza echipării tehnice a judeţului Sibiu cu drumuri publice – Drumuri naţionale,
Drumuri judeţene şi Drumuri comunale - au rezultat următoarele:
Reţeaua de drumuri cuprinde - conform HG.540/2000 (Sursa datelor HGR 540/2000 şi HGR
43/1998):
6 drumuri naţionale, din care :
2 drumuri europene, E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7) ;
2 drumuri naţionale principale, DN 7C şi DN 14;
2 drumuri naţionale secundare, DN 14A şi DN 14B.
51 drumuri judeţene ;
72 drumuri comunale .
Lungimea totala a drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 15999 km, reprezentând
2,0% din totalul drumurilor publice din România ( 79001 km) din care 257km drumuri
nationale,inclusiv autostrazi si drumuri exprese,in totalitate modernizate si 1342 km de drumuri
judetene si comunale (drumuri publice locale aflate in administratia Consiliului Judetean si
drumuri judetene, respectiv in administratia Primariilor comunale- drumuri comunale) din care
55 km sunt drumuri modernizate si 558 km sunt cu imbracaminti rutiere usoare.. Densitatea
drumurilor publice în judeţul Sibiu este de 29,4 km/100 km2
teritoriu, situând judeţul pe
ultimele locuri din ţară, sub densitatea medie pe ţară care este de 33,5 km/100 km2 şi aproape la
egalitate cu densitatea medie a Regiunii Centru (29,9 km/ 100 km2).
Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice situaţia se prezintă
astfel:
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
62
- 257 km – 16 % - sunt drumuri naţionale;
- 1342 km – 59,0 % - sunt drumuri judeţene si comunale
Drumurile naţionale sunt modernizate, în totalitate pe 257 km. Aceste drumuri situându-
se în clasele tehnice III şi IV, starea tehnică a drumurilor fiind bună
Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate doar pe 55 km din 1342 km lungime
totala ceea ce reprezinta 4,0% din total,de asemenea doar 41,5% adica (pe 558 km) din
drumurile judetene si comunale au imbracaminti usoare, diferenta de 58,4% (784km) fiind
reprezentata de imbracaminti pietruite si din pamant.
Drumurile judeţene se incadreaza in clasele tehnice IV şi V, in general starea tehnică este
satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt incadrate in clasa tehnică V,considerata ca fiind
nesatisfacatoare Sursa: INSSE 2009
Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind
redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare,
datorită frontului îngust al limitei de proprietate.
Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare
corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi
confort optime.
Intre localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de
transport rutier.
Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele:
legătura directă cu judeţele invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor
judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale;
legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între
centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie
îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţiile pentru a
fi clasate ca drumuri judeţene;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
63
accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând
comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi
judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri
comPe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi
podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar
nu toate sunt la clasa de încărcare E.
Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că
de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând
cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.
Situaţia actuală a podurilor
Din totalul de 187 poduri pe DJ (date furnizate de CJ Sibiu), nu au fost incluse in analiza
42 poduri deoarece acestea sunt situate pe DJ cuprinse in proiecte de modernizare care au
contracte de finantare aprobate sau in curs de aprobare prin POR, 9 poduri au fost identificate ca
fiind podete (deschiderea mai mica de 5m) si 4 poduri la care starea tehnica a unor componente
ale infrastructurii si suprastructurii nu au putut fi evaluata corespunzator.
Poduri pe DJ (total analizate 132), din care:
28,03% (37 poduri de pe DJ) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată)
care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii;
34,10% (45 poduri de pe DJ) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care
necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente;
37,87% (50 poduri de pe DJ) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate
scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune
intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă
Poduri pe DC:
32,50% (13 poduri de pe DC) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate
ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii;
30,00% (12 poduri de pe DC) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care
necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
64
37,50% (15 poduri de pe DC) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate
scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune
intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă.
Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesită refacere integrală, 37 poduri (28,03
%) necesita expertiza tehnica (reabilitare) şi 80 poduri (62,12 %) necesita lucrări de intretinere
curenta si reparatii.
Reţeaua de căi ferate
În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea
căilor ferate (197 km) şi ultimul loc în ceea ce priveşte lungimea liniilor electrificate(44 km).
Reţeaua de căi ferate din judeţul Sibiu reprezintă 1,7% din total reţea de căi ferate pe
ţară care este de 11077 km.
Judeţul dispune in 2010 de o reţea feroviară in exploatare avand lungimea de 197 km din
care 44 km (22,3 %) sunt linii electrificate, din total, liniile cu ecartament normal însumează 145
km, din care 101 km (linie) cu o cale şi 44 km (linie) cu două căi.
Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de:
magistrala 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici
cale ferată parţial dublă neelectrificată pe sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de
Jos, care intră în judeţ la limita cu jud. Braşov la Km 264 şi iese la limita cu jud. Alba, la
Km 368.
magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
cale ferată dublă electrificată pe sectorul Sighişoara – Mediaş – Blaj – Coridorul IV
Trans-European, care intră în judeţ la limita cu jud. Mureş, la Km 298 şi iese la limita cu
jud. Alba, la Km 355.
linia 204: Sibiu – Agnita
cale ferată simplă neelectrificată pe:
sectorul Sibiu – Agnita
sectorul Cornăţel – Vurpăr
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
65
linia 208: Sibiu – Copşa Mică
cale ferată simplă neelectrificată pe sectorul Sibiu – Copşa Mică, care intră în judeţ la
limita cu jud. Vâlcea, la Km 335.
Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună. Nivelul
dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Pe reţeaua de cale
ferată există sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile, precum şi erodări şi
tasări ale terasamentelor.
Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare
rutieră fără bariere şi nu sunt păzite.
Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt încă într-un
număr foarte mic.
Reţeaua de căi aeriene
Pe teritoriul judeţului Sibiu, funcţionează un aeroport civil pentru transportul aerian de
calători şi marfă, Aeroportul Internaţional Sibiu amplasat pe drumul DN1, la 6km vest de
centrul istoric si administrativ faţă de municipiul Sibiu, situat la o altitudine de 443 m.Este al
doilea aeroport ca trafic de calatori din regiunea Transilvania si al cincilea din Romania.
În prezent se asigură legături directe interne cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu
Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia, existând 6 companii aeriene care operează
de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair şi Lufthansa.
În perioada 2006-2009 a fost implementat un proiect de aproximativ 75.000.000 euro
pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului, realizat în parteneriat între C.J.S. şi Consiliul
Local Sibiu.
Transportul combinat
România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport
combinat şi instalaţii conexe (AGTC). La Sibiu şi Mediaş funcţionează câte un terminal de
transport combinat de mărfuri
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
66
Gospodărirea apelor şi echiparea tehnico-edilitară
Resursele de apă
Raportat la numărul de locuitori şi an, resursa de apă pentru întregul judeţ este de
aproximativ 10.890,73m³/locuitor. Resursele de apă subterană existente sunt constituite din
depozitele acvifere, cu debite variind între 0,2-8 l/sec.
În anul 2006 prelevările totale de apă brută au fost de 61.273 mil. m3, din care 53.347
mil. m3 pe BH Olt şi 7.926 mil. m
3 pe BH Mureş
Resursele de apă subterană sunt exploatate prin captări, aflate în general în zona
localităţilor, după cum urmează:
Tabel Nr 13: Captări de apă în judeţul Sibiu
Nr.
crt.
Captare – utilizator Debitul
exploatat (l/s)
1. Lunca Răşinari – fost RAGCL 125
2. Sibiu – industrie 40
3. Orlat – Cristian – diverşi 25
4. Şura Mică – diverşi 20
5. Veştem – Tălmaciu – industrie 46
6. Cărţişoara – or. Agnita 65
7. N. Făgăraş – diverşi 20
8. Păltiniş – fost RAGCL 70
9. Dumbrăveni – Sibiu – intrep. sere 22
10. Dumbrăveni – Sibiu – fosta
RAGCL
35
11. Mediaş – industrie + fost RAGCL 80
12. Copşa Mică – industrie 46
TOTAL 594
Consumul total anual de apă în sectorul public în relaţie cu populaţia totală se prezintă
sub forma indicatorului „intensitatea consumului de apă” şi se calculează ca raport între
consumul de apă şi populaţia totală.
Intensitatea consumului de apă (suprafaţă şi subteran) (m
3/cap de locuitor)
An 2003 An 2004 An 2005 An 2006
113,4 132,9 144,7 144,8 Sursă date: Raport de mediu, 2006
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
67
Amenajarea bazinelor hidrografice
Amenajarea bazinului hidrografic implică existenţa sau realizarea unor lucrări
hidrotehnice cu următoarea destinaţie:
acumulări pe râuri din care se asigură necesarul de apă pentru diferite folosinţe, respectiv
alimentării cu apă ale populaţiei sau industriei, irigaţii, producere de energie electrică, agrement,
atenuarea viiturilor;
aducţiuni sau derivaţii de ape prin care se asigură apa în zonele deficitare din acest punct de
vedere;
regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri lucrări specifice apărării
împotriva inundaţiilor.
Pe teritoriul judeţului Sibiu există următoarele lucrări hidrotehnice:
Acumulări:
Tabel Nr. 14: Acumulări de apă în judeţul Sibiu:
Denumire
acumulare
Curs de apă Volum total
(mil. m3)
Destinaţie
B.H. Mureş
Ac. Ighiş Ighiş 13,4 alimentare cu apă potabilă şi industrială
Ac. Nemeşa Moşna 8,0 ac. nepermanentă (atenuare viituri)
Ac. Tău Sebeş 24,7 energie electrică
Ac. Oaşa Sebeş 150,0 energie electrică şi alimentare cu apă
Ac. Râura Râura amenajare piscicolă
Ac. Visa I – V Visa amenajare piscicolă
B.H. Olt
Ac. Arpaşu Olt 7,3 energie electrică, irigaţii, combatere
inundaţii
Ac. Scoreiu Olt 5,2 energie electrică, irigaţii, combatere
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
68
inundaţii
Ac. Avrig Olt 10,8 energie electrică
Ac. Gura Râului Cibin 15,5 energie electrică, alimentare cu apă
Ac. Negovanu
(Gâtu
Berbecului)
Cibin 6,4 energie electrică
Ac. Sadu II Sadu 0,2 energie electrică, alimentare cu apă
Ac. Beneşti Hârtibaciu ac. nepermanentă
Ac. Retiş Hârtibaciu ac. nepermanentă
Ac. Brădeni I -
III
Hârtibaciu ac. nepermanentă
Ac. Săcel I - IX Mag amenajare piscicolă
Aducţiuni:
În B.H. Mureş există aducţiuni de apă brută din ac. Ighiş către oraşul Copşa Mică.
În B.H. Olt există aducţiunile de apă brută din:
ac. Gura Râului – mun. Sibiu
ac. Sadu II – mun. Sibiu
Cârtişoara – or. Agnita
precum şi aducţiuni de apă tratată de la:
Mun. Sibiu – or. Ocna Sibiului
Păltiniş – Răşinari – mun. Sibiu
Regularizări şi îndiguiri:
În B.H. Mureş există amenajări pe următoarele cursuri de apă:
râul Târnava Mare:
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
69
- sectorul Hoghilag – or. Dumbrăveni, regularizări şi consolidări pe ambele maluri.
Lungimea = 16,2 km;
- or. Mediaş, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 7,17 km;
- localitatea Târnava, regularizare şi consolidare mal drept;
- or. Copşa Mică, regularizarea şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 8,7 km;
r. Richiş, localitatea Richiş, regularizare şi consolidarea ambelor maluri
r. Valchid, localitatea Valchid regularizarea şi consolidarea ambelor maluri.
În B.H. Olt exită amenajări pe următoarele cursuri de apă:
r. Hârtibaciu, regularizat pe toată lungimea. Pe sectoarele Beneşti (mal drept), Altâna (mal
stâng), Nocrich (mal drept), Hosman (ambele maluri) există lucrări de îndiguiri;
r. Săsăuş are lucrări de regularizare şi consolidare ambele maluri, pe sectorul amonte
Chirpăr – Săsăuş;
pr. Nou, localitatea Somartin, regularizare şi consolidări pe ambele maluri;
pr. Rorii, de la intrarea în judeţ, până la confluenţa cu r. Albac, este regularizat şi are ambele
maluri consolidate;
r. Cibin, pe teritoriul municipiului Sibiu, are lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele
maluri;
r. Cisnădie, pe teritoriul oraşului Cisnădie este regularizat şi are ambele maluri consolidate;
r. Porumbacu şi Liscov, afluenţi ai Oltului au lucrări de regularizare şi consolidare pe
ambele maluri, pe sectorul amonte de localitatea Porumbacu de Sus până la vărsarea în Olt.
Fenomenul de inundaţii a afectat unităţi administrativ teritoriale ale judeţului, acestea
sunt (conf. Legii 575/2001 PATN Zone de risc natural, anexa nr.5): mun. Sibiu, mun. Mediaş,
oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu şi comunele Altina,
Arpaşu de Jos, Bârghiş, Brădeni, Cristian, Dârlos, Nocrich, Orlat, Păuca, Porumbacu de Jos,
Racoviţa, Roşia, Turnu Roşu. Inundaţii s-au produs şi pe râuri mici, pe pâraie şi pe văile
torenţilor; curgerea apelor fiind îngreunată pe aceste cursuri de obstacole naturale sau antropice.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
70
Alimentare cu apă
Localităţile situate în bazinul râului Olt beneficiază de apă brută din zona montană, care
are un debit suficient pentru alimentare cu apă. Calitatea apei brute din această zonă este bună,
cu toate că nu este conformă în totalitate cu standardele Uniunii Europene. Cele mai folosite
surse de apă sunt apele de suprafaţă – râuri şi izvoare, precum şi acumulările de apă Gura Râului
(r. Cibin) şi Sadu (r. Sadu). Excepţie face oraşul Tălmaciu şi comunităţile din Valea
Hârtibaciului (partea de est a judeţului Sibiu) care sunt alimentate din puţuri forate. Apa brută
este în general conformă cu prevederile normelor în vigoare, însă turbiditatea ridicată din
anotimpurile ploioase face dificil procesul de tratare, obligând autorităţile locale fie să oprească
distribuţia apei la consumatori, fie să interzică temporar consumul de apă.
Zona inclusă în bazinul râului Mureş nu are suficiente resurse de apă: apele de suprafaţă
au debite scăzute şi de obicei seacă în anotimpurile calde, în timp ce apele subterane sunt poluate
cu nitriţi, nitraţi şi microorganisme.
În prezent, 37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi urbane
(Sibiu, Cisnădie, Avrig, Mârşa, Săliste, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Tălmaciu II) şi 29 de localităţi
rurale (Păltiniş, Vale, Galeş, Alţâna, Cristian, Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat,
Poiana Sibiului, Racoviţa, Răşinari, Râu Sadului, Roşia, Caşolţ, Sornăţel, Daia, Nou, Nucet,
Sadu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem, Şura Mică, Tilişca, Rod, Turnu Roşu, Marpod,
Nocrich), în timp ce 53 de localităţi nu au sisteme de alimentare cu apă (una în mediul urban -
oraşul Miercurea Sibiului).
În general, starea resurselor de apă din judeţ este bună în condiţiile actuale. Conform
informaţiilor obţinute, cu câteva excepţii, calitatea apei brute, în special în regiunile muntoase,
este bună, deşi nu corespunde în totalitate reglementărilor actuale ale UE. Datorită reliefului
muntos, în cea mai mare parte a anului, apa nu necesită tratare complexă, însă zonele de protecţie
sanitară cu regim sever ale surselor de apă sunt respectate în puţine cazuri, existând un anumit
grad de vulnerabilitate a surselor de apă la poluare.
Acoperirea la nivel judeţean în ceea ce priveşte furnizarea de apă potabilă este
semnificativ mai bună decât în ceea ce priveşte colectarea şi epurarea apelor uzate. Ceea ce nu
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
71
înseamnă că nu există zone în care să nu fie necesare investiţii semnificative pentru ca România
să-şi îndeplinească obligaţiile de a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor până în anul 2015.
Partea de sud a judeţului beneficiază de apă brută din zona de munte, cu debite suficiente
şi de calitate adecvată pentru a alimenta comunităţile din zonă. Totuşi, în sezonul ploios,
turbiditatea ridicată îngreunează procesul de tratare al apei şi determină întreruperea procesului
de livrare continuă a apei către consumatori (Cisnădie şi Sălişte).
Partea de nord-vest a judeţului suferă din cauza lipsei de resurse de apă, apele de
suprafaţă au debite insuficiente şi în general seacă pe timpul anotimpurilor calde. Apele
subterane furnizate de puţuri nu sunt o opţiune de încredere, deoarece rapoartele analizelor indică
prezenţa nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. În consecinţă, comunităţile situate în zonă
(Ocna Sibiului, Şura Mică, Şura Mare, Slimnic, Loamneş, Ludoş, Păuca, Miercurea Sibiului,
Apoldu de Jos) sunt alimentate cu apă de la alte surse, cum ar fi reţeaua municipiului Sibiu,
şi/sau puţuri individuale din gospodării a căror apă este potabilă. Din comunităţile amintite mai
sus, numai Ocna Sibiului şi Şura Mică sunt alimentate cu apă de la reţeaua municipiului Sibiu.
Sunt în desfăşurare lucrări pentru conectarea comunităţilor Şura Mare şi Hamba, restul
comunităţilor sunt încă dependente de puţurile locale. Având în vedere că toate au populaţii peste
pragul de 50 locuitori (cu excepţia a trei sate în Loamneş cu o populaţie sub 10 locuitori, Albi şi
Pădureni în Slimnic, care nu mai sunt locuite), trebuie găsite soluţii pentru alimentarea lor cu
apă.
Principalele surse de apă sunt apele de suprafaţă (acumulări, râuri), folosite mai ales în
partea de sud şi în zonele montane, în timp ce sursele subterane sunt folosite mai ales pentru
zonele cu ape de suprafaţă limitate (fac excepţie partea de nord-vest a judeţului şi oraşul
Tălmaciu în sud, acestea folosind puţuri). Barajul Gura Râului ( r. Cibin) este sursa principală de
apă pentru municipiul Sibiu (aprox. 94%), şi pentru comunităţile situate pe direcţia conductei
principale care duce la staţia de tratare Dumbrava, şi anume: Gura Râului, Orlat, Cristian şi
localităţile alimentate din sistemul de apă al municipiului Sibiu.
- Râul Tilişcuţa alimentează comuna Sălişte (inclusiv Galeş şi Vale) şi Tilişca.
- Valea Avrigului furnizează apă localităţilor Avrig (inclusiv Mârşa) şi Racoviţa.
- Râul Sadu alimentează localităţile Cisnădie şi Sadu.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
72
În judeţul Sibiu, zona de Sud, lungimea totală a reţelei de distribuţie este de cca. 701 km,
din care 498,5 km în zona urbană şi 202,6 km în zona rurală. Acestea au pierderi importante, nu
există o contorizare unitară şi în general, reţelele sunt nestructurate (subdimensionate sau
supradimensionate), conducând la presiuni ridicate în unele secţiuni ale reţelei şi la presiuni
scăzute în alte secţiuni.
Au fost iniţiate câteva proiecte regionale de alimentare cu apă în cadrul Master Planului,
însă autorităţile locale şi-au exprimat intenţiile de demarare, în timp ce altele au iniţiat deja
proiecte de separare de la sistemele regionale propuse. Sursele de apă ale sistemelor regionale
dispun de apă brută calitativ bună şi debite suficiente pentru alimentarea unui număr mai mare de
comunităţi decât în prezent. În Master Plan sunt promovate proiecte regionale de alimentare cu
apă acolo unde este rezonabil şi fezabil, în defavoarea utilizării unor surse locale de apă.
Înlocuirea reţelelor este esenţială, incluzând obligaţia actuală de a înlocui toate
conductele de distribuţie din azbociment. Lucrările pentru introducerea sau extinderea reţelelor
de distribuţie a apei sunt în execuţie în Tălmăcel (Tălmaciu), Săcel, Sibiel şi Aciliu (Sălişte),
Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Şura Mare, Şura Mică, Turnu Roşu şi
Vurpăr.
Canalizarea şi epurarea apei uzate
Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor uzate care să
proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementărilor actuale
ale UE. Staţia din Sibiu necesită investiţii majore pentru a asigura conformarea la standardul
actual privind efluentul.
Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele
decât reşedinţele de judeţ. O nouă groapă de gunoi ecologică, în apropiere de staţiei de epurare
Sibiu, este în prezent în construcţie, pentru nămolul deshidratat rezultat în urma procesului de
epurare. Sistemul de canalizare al mun. Sibiu se află în modernizare şi reabilitare prin aplicarea
măsurii ISPA nr. 2002 RO 16 P/PE 022. Pentru reţeaua de canalizare sunt în derulare lucrări de
extinderi în cartierele Gusteriţa şi Turnişor şi lucrări de înlocuiri sau realizare de canale noi în
zonele deficitare ale reţelei oraşului. Staţia de epurare a fost modernizată şi redimensionată.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
73
Staţia va primi şi apa uzată de la Cisnădie, după rezolvarea problemelor legate de canalul de
transfer. Este întocmit studiul de fezabilitate pentru „Reţele de canalizare şi staţie de epurare
Cisnădioara, judeţul Sibiu” şi pentru retehnologizarea canalului colector al staţiei de epurare
Cisnădie – Sibiu.
Sistemul de canalizare din mun. Mediaş este unitar, 40 % din reţea funcţionează în sistem
divizor şi 60% în sistem mixt. Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 77 km, iar
diametrul conductei variază între 200-1.000 mm, majoritatea conductelor sunt din beton. Cea
mai mare parte din reţea se află în centrul oraşului şi a fost construită acum 100 de ani ca sistem
divizor. Azi sistemul de canalizare al oraşului Mediaş este unul mixt. Din 1970 a fost construită
o reţea unitară. În lungul r. Târnava Mare există guri de evacuare a ape uzate, evacuând apă
mixtă pluvială şi uzată direct în râu. Partea nordică a oraşului nu este conectată la staţia de
epurare. Ultima mare inundaţie a distrus subtraversările care nu au fost înlocuite. Cele mai mari
probleme ale reţelei de canalizare sunt:
- Numărul mare de guri de vărsare este considerat ca fiind sursa majoră de poluare a râului
Târnava Mare.
- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare
cu apă. Această situaţie a dus la diverse deversări de apă uzată în cursurile de apă din vecinătate
ori în şanţurile de la drum.
- Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite, racorduri defecte în cea mai mare parte a zonei
centrale. Acum sistemul de canalizare din aceste zone sunt racordate la conductele de apă
pluvială.
- În timpul precipitaţiilor abundente nivelul mare al raului Tarnava Mare nu permite revărsarea
apelor uzate, punând astfel reţeaua sub presiune.
În oraşul Agnita sistemul de canalizare este mixt, având o reţea de canale cu lungime
totală de 16,45 km. Toată canalizarea este construită din conducte din oţel şi funcţionează prin
curgere gravitaţională.
Cele mai mari probleme ale reţelei sunt:
- Racordări între conductele de apă uzată şi apă pluvială cu un impact major asupra emisarului;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
74
- Secţiuni deteriorate conducte prăbuşite şi racorduri defecte;
- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare
cu apă.
Sistemul de canalizare în oraşul Dumbrăveni este unitar. Lungimea totală reţelei este de
1.900 m cu descărcare directă în râul Târnava Mare.
Problemele întâlnite în reţea sunt:
- Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte;
- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare
cu apă, în special la casele private;
Sistemul de canalizare al oraşului Copşa Mică este deţinut de SOMETRA, o companie
industrială de metale grele. Proiectat pentru a deservi în special această unitate a fost mai târziu
dezvoltat în zonele rezidenţiale. Oricum reţeaua nu a fost gândită ca un sistem coerent. Noile
secţiuni au fost extinse în conformitate mai mult cu nevoile industrale decât cu nevoile
populatiei. Apa uzată curge gravitaţional, nu există staţie de pompare de-a lungul sistemului.
Unele din problemele întâlnite în reţea sunt:
- Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte;
- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de
alimentare cu apă, în special la case.
Staţia de epurare din municipiul Mediaş a fost construită în 1963, treapa biologică a fost
construită în 1980. Capacitatea de proiectare este de 430 l/ s, debitul real tratat fiind de cca. 100
l/ s. Efluentul staţiei nu are calitatea cerută de normele în vigoare (NTPA 001). De aceea este
necesară extinderea şi reabilitarea staţiei de epurare.
Nu există staţie de epurare în oraşul Agnita. Pentru Agnita este necesară construirea unei
staţii de epurare în conformitate cu directivele europene din domeniul apei.
În oraşul Dumbrăveni nu există staţie de epurare.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
75
nu are staţia proprie de epurare. Apa uzată din oraş este momentan epurată la staţia de
epurare a companiei SOMETRA (topitorie metalurgică neferoasă) împreună cu apa uzată
industrială.
Oraşele Avrig, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu au sisteme de canalizare şi epurare a
apelor uzate, dar sunt nesatisfăcătoare. În oraşele Sălişte şi Tălmaciu sunt în derulare lucrări de
reabilitare şi modernizare a acestor sisteme. Oraşul Miercurea Sibiului nu are sistem de
canalizare pentru apele uzate.
În zona rurală numai câteva localităţi au reţele de colectare a apelor uzate, şi anume 10
localităţi din 87: Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem
care au reţea de canalizare şi staţii de epurare şi Şura Mică şi Tilişca numai cu reţele de
canalizare. Aceste reţele sunt făcute recent fie prin intermediul proiectelor SAPARD (Cristian,
Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu) sau finanţate din fonduri locale (comuna Şelimbăr). Racordarea
consumatorilor la reţea se face destul de încet ceea ce impiedică funcţionarea corespunzatoare a
staţiilor de epurare (Gura Râului, Orlat). În general staţiile de epurare din mediul rural nu
funcţionează corespunzător, datorită depăşirii limitelor impuse de lege pentru calitatea
efluentului.
În toate celelalte localităţi din judetul Sibiu – zona Sud, apa uzată este colectată prin
latrine, fose septice sau este deversată în şanţurile şi rigolele drumurilor, având impact negativ
asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând şi apele subterane. În prezent, sunt în
construcţie staţii de epurare în localităţile Boiţa, Sibiel, Jina, Racoviţa, Roşia, Sadu, Slimnic,
Şura Mică.
Amenajări pentru îmbunătăţiri funciare - irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului
Ca urmare a fragmentării puternice şi a diversităţii reliefului, fondul funciar (543.248 ha.)
este afectat, pe suprafeţe întinse, de procese de degradare prin eroziune, alunecări de teren şi
exces de umiditate. Pentru eliminarea şi ameliorarea factorilor de degradare, înainte de 1990 au
fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare – în special desecări şi combaterea eroziunii
solului.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
76
Amenajări Suprafaţa
totală
din care:
suprafeţe mai
mari de 1000
ha
suprafeţe mai
mici de 1000 ha
amenajări
locale
Irigaţii 2.700 - 1.480 1.220
Desecări 30.100 24.117 4.069 1.914
Combaterea
eroziunii solului 84.602 77.638 6.964 -
Tabel Nr. 15: Amenajări complexe de desecare şi combaterea eroziunii solului
Nr.
Crt.
Denumire amenajare Suprafete amenajate (ha)
Desecare
total,
(ha)
din care: CES
(ha) Gravita-
ţională
(ha)
Prin
pompare
(ha)
1. B.h. Secaşul Mare –Sângatin 16 16 0 1.451
2. B.h Zona Mediaş 320 320 0 1.079
3. B.h. Hârtibaciu mijl. Perim. I-IV 2.053 2.053 0 19.229
4. Bh. Secaşul Mare - Apold 1.356 1.356 0 2.367
5. Bh. Smig-Veţeu 150 150 0 3.165
Tabel Nr. 16: Amenajări de desecare
Nr.
Crt.
Denumire amenajare Suprafete amenajate (ha)
Desecare
Total
(ha)
din care:
Gravita-
ţională
(ha)
Prin
pompare
(ha)
1. Des. Valea Hârtibaciului 2.950 2.611 339
2. Perim.etal.des. Alţâna-Nocrich 902 902 0
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
77
3. Des. Avrig – Scorei 7.245 7.245 0
4. Des. Bazna Boian Velţ Blăjel 213 213 0
5. Des. Broşteni 45 45 0
6. Des.Ces B.h. Olt Racoviţa Sărata 500 500 0
7. Des. Cristian – Poplaca 2.158 2.158 0
8. Des.Cristian-Sibiu-Şura Mare 2.631 2.631 0
9. Des. Dealul Ocnei - Bu 2.399 2.399 0
10. Des.Ichişul Vechi 21 21 0
11. Des. Moşna 112 112 0
12. Des. S.c.p.c.o.c. Cristian 665 665 0
13. Des. Scorei – Arpaş 3.682 3.682 0
14. Des. Şura maRe 26 26 0
15. Des. Vişa 800 800 0
Tabel Nr. 17: Amenajări de combaterea eroziunii solului
Nr.
Crt.
Denumire amenajare Suprafete
amenajate (ha)
1. B.h. Axente – Sever 448
2. B.h. Balta SBB Bazna 359
3. B.h. Căpâlna-Poiana-Dumbrăveni 185
4. B.h. Cisnădie 90
5. B.h. Cisnădie – Tocile 254
6. B.h. Cristian Şura-Mare Poplaca 496
7. B.h. Cristian vl. Mărului 106
8. B.h. Curciu – Dârlos 2.215
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
78
9. B.h. Dealu daii (s.c.z. Cristian) 1.154
10. B.h. Hârtibaciu inf.perim.I-V 6.560
11. B.h. Hârtibaciu sup.perim.I-III 13.814
12. B.h. Olt Sbb. Noul 455
13. B.h. Richiş 87
14. B.h. Secaşul Mare perim. I-IV 3.341
15. B.h. Secaşul Mic sbb. Păuca 4.252
16. B.h. Sorostin 40
17. B.h. Ţapu 115
18. B.h. Visa sbb. Alamor 3.283
19. B.h. Visa sbb.Slimnic – Ruşi 4.445
20. B.h. Visa superioară sbb. Raura 4.500
21. B.h. Zăvoi 493
Tabel Nr. 18 Irigaţii
Nr.
Crt.
Denumire amenajare Suprafete amenajate (ha)
Irigaţii (ha)
1. Şelimbăr 640
2. Laslea Dumbrăveni 427
Lucrările de îmbunătăţiri funciare, executate în majoritate înainte de 1990, necesită
măsuri de reabilitare şi modernizare.
Datorită lipsei de fonduri şi a personalului insuficient in amenajările de combaterea
eroziunii solului se degradează, apar probleme legate de alunecările de teren, degradări ale
taluzelor şi colmatare a canalelor, deteriorări ale barajelor, degradări ale plantaţiilor silvice.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
79
Alimentarea cu energie electrică
a. Surse de producere a energiei electrice
Judeţul Sibiu este un producător de energie electrică atât printr-o serie de hidrocentrale
(amplasate pe râurile Sadu, Olt, Cibin), microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin,
Sadu, Răşinari, Sebeş, Răcăriţa) şi o centrală electrică de termoficare.
Centrale hidroelectrice
a) Sadu V (pe râul Sadu), Pinst = 27,4 MW, Emed = 54,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 2P x 7,7 + 1F x
12, Lac de acumulare – Negovonu – Vtot = 6,4 mil. m.c. Vutil = 5,8 mil. m.c. P.I.F. – 1955; 1963
b) Sadu I (pe râul Sadu), Pinst = 2,9 MW, Emed = 4,8 Gwh/an, Nr. grupuri – 3F x 0,63 + 1F x 1
Lac de acumulare – Sadu I – Vtot = 0,1 mil. m.c. P.I.F. – 1986; 1987
c) Sadu II (pe râul Sadu), Pinst = 1,54 MW, Emed = 5,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 4F x 0,385
Lac de acumulare – Sadu II –Vtot = 0,4 mil. m.c. Vutil = 0,2 mil. m.c. P.I.F. – 1906
d) Arpaşu (pe râul Olt), Pinst = 14,2 MW, Emed = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri – 2k x 7,1
Lac de acumulare – Arpasu –Vtot = 7,3 mil. m.c. Vutil = 1,2 mil. m.c. P.I.F. – 1991; 1992
e) Scoreiu (pe râul Olt), Pinst = 14,2 MW, Emed = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri – 2k x 7,1
Lac de acumulare – Scoreiu –Vtot = 5,2 mil. m.c. Vutil = 0,9 mil. m.c. P.I.F. – 1992; 1993
f) Gura Râului (pe râul Cibin), Pinst = 3,7 MW, Emed = 12,4 Gwh/an
Centrale hidroelectrice de mică putere şi microhidrocentrale
a) Gura Râului (pe râul Cibin) Pi = 1,7 MW, Emed = 5,795 Gwh/an
b) Sadu Sat (pe râul Sadu) Pi = 0,15 MW, Emed = 0,57 Gwh/an
c) Tălmaciu (pe râul Sadu) Pi = 0,25 MW, Emed = 0,6 Gwh/an
d) Răşinari (pe râul Răşinari) Pi = 0,09 MW, Emed = 0,38 Gwh/an
e) Sebeşu de Jos (pe râul Sebeş) Pi = 0,03 MW, Emed = 0,09 Gwh/an
f) Mârşa 1(pe râul Răcăniţa) Pi = 0,16 MW, Emed = 0,63 Gwh/an
Mârşa 2 (pe râul Răcăniţa) Pi = 0,07 MW, Emed = 0,23 Gwh/an
Reţelele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv):
LEA 110 kv, Sibiu – Copşa Mică – Mediaş – Aurel Vlaicu – Dumbrăveni – Daneş
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
80
Aurel Vlaicu – Agnita
Aurel Vlaicu – Târnăveni – Iernut
Sibiu – Ucea – Victoria – Făgăraş – Hoghiz
Sibiu S – Cisnădie – Mârşa – Cârtişoara
Sibiu – CHE Sadu – CHE Lotru
Blaj – Micăsasa – Târnăveni
Sibiu S – SRA Independenţa
Sibiu S – Sibiu N
Volum de instalaţii – 499 km
Reţele de distribuţie publică de medie tensiune
Judeţul Sibiu distribuţia pe medie tensiune se face la 20 kv. În mediul urban se întâlnesc
reţele subterane (LES 20 kv – 354 km) iar în mediul rural reţele aeriene (LEA 20 kv – 1.494
km).
Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici,
edilitari, terţiari, inclusiv al acelor consumatori industriali de puteri reduse.
Staţii de transformare
Sucursala de Transporturi Sibiu are în gestiune şi exploatare, pe teritoriul judeţului Sibiu
staţia de conexiuni şi transformare 400/220/110 kv Sibiu Sud, care are în componenţă:
- staţia 400 kv cu o putere instalată 2 x 400 MVA
- staţia 220 kv cu o putere instalată de 2 x 200 MVA
- staţia 110 kv cu o putere instalată de 2 x 25 MVA
Pe teritoriul judeţului Sibiu sunt următoarele staţii de transformare 110 kv/MT:
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
81
Sibiu N, Aeroport, Dumbrava, Independenţa, Mârşa, Cârtişoara, Cisnădie, Sadu I, Sadu II, CHE
Sadu V, CHE Cibin, Orlat,Jidoala, Mediaş, Târnava, Aurel Vlaicu, Micăsasa, Copşa Mică,
Agnita.
Staţiile sunt de tip aerian, cu clădiri pentru partea de medie tensiune, comandă, protecţie şi
control, în regim de un nivel. Staţiile asigură la un grad de siguranţă ridicat conexiunea între
liniile de transport, repartiţie şi cele de distribuţie, permiţând legătura între surse şi consumatorii
zonali.
Reţele de distribuţie de joasă tensiune
Reţelele urbane din judeţ (LEA 0,4 kv) sunt subterane în zonele centrale şi aeriene în cele
periferice. În mediul rural sunt numai reţele aeriene pozate pe stâlpi de beton. Lungimea totală a
liniilor de joasă tensiune este de 2.656 km (LEA 0,4 – 1.679 km, LES 0,4 kv – 977 km). În judeţ
sunt 925 posturi de transformare (putere – 325 MVA).
Posturile de transformare care alimentează reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian în mediul
rural şi în cabină de zidărie (sau înglobate în construcţii) în mediul urban.
În judeţul Sibiu, pe raza localităţilor, posturile de transformare sunt de două tipuri:
- posturi de transformare de reţea la care sunt racordate toate tipurile de consumatori: casnici,
sectorul terţiar, iluminat public;
- posturi de transformare de abonat care deservesc unităţi economice, spitale, grupuri şcolare,
baze sportive, unităţi hoteliere etc.
reţelele de iluminat public din localităţile judeţului nu respectă întotdeauna nivelurile de
iluminat impuse de normele în vigoare.
Alimentarea cu energie termică
În judeţul Sibiu există importante resurse naturale energetice – gaze naturale şi mase
lemnoase. Rezervele de gaze naturale se află în jumătatea de nord a judeţului.
Deasemenea unul din atuurile judeţului este existenţa unei reţele de distribuţie a gazelor
naturale amplă şi bine dezvoltată.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
82
În prezent, 98 localităţi au alimentare cu gaze în funcţiune iar la nivelul întregului judeţ
este în derulare un program de extindere a reţelei de gaze către noi localităţi. Acest fapt
constituie un punct tare pentru domeniul alimentării cu energie termică.
Conform datelor furnizate de I.N.S., la nivelul anului 2009, în judeţul Sibiu erau
alimentate în sistem centralizat cele două municipii: Sibiu şi Mediaş, opt oraşe: Agnita, Avrig,
Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Sălişte, şi Tălmaciu.
La nivelul judeţului, cantitatea totală de energie termică distribuită, la nivelul anului 2009
era de 678.820 Gcal, din care 646.969 Gcal au fost utilizate de către populaţie.
În cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai
putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi
conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atât pentru reparaţii capitale sau
parţiale cât şi pentru întreţinere.
Alimentarea cu gaze naturale
În judeţul Sibiu există bogate resurse de gaze naturale, acestea constau în câmpurile de
gaze amplasate în jumătatea de nord a judeţului.
Câmpurile de gaze naturale existente pe teritoriul judeţului Sibiu se află în următoarele locaţii:
Tabel Nr. 19 Câmpuri de gaze naturale în judeţul Sibiu
Nr
crt.
Localitate Unitate administrativ
teritorială
1 Loamneş
Sădinca
Alămor
Com. Loamneş
2 Copşa Mică Or. Copşa Mică
3 Axente Sever
Şoala
Com. Axente Sever
4 Ruşi Com. Slimnic
5 Petiş Com. Şeica Mare
6 Bazna
Velţ
Com. Bazna
7 Ţeline
Retiş
Com. Brădeni
8 Alţana Com. Alţana
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
83
9 Barghiş Com. Berghiş
10 Agnita Or. Agnita
11 Chirpăr
Săsăuş
Com. Chirpăr
12 Nocrich Com. Nocrich
13 Ilimbav Com. Maprod
14 Noul Săsesc Com. Laslea
15 Alma Com. Alma
Conductele magistrale de transport gaze de înaltă presiune, aparţinând sistemului naţional
de transport gaze, traversează teritoriul judeţului în principal pe direcţiile sud-est / nord-vest
/nord. În judeţul Sibiu nu există şi nu sunt prevăzute depozite de gaze naturale.
În reţeaua de transport gaze aferentă judeţului Sibiu există două staţii de compresiune:
S.C. Botorca şi S.C. Brateiu.
În prezent există 106 de localităţi racordate la sistemul naţional de gaze, 6 localităţi în
curs de racordare şi 31 de localităţi propuse pentru racordare în viitor.
Telecomunicaţii şi mass-media
Modernizarea sistemului de telefonie şi asigurarea serviciilor de specialitate în localităţi
cu peste 1000 de locuitori situează judeţul Sibiu pe un loc avansat ca număr de abonamente
telefonice şi ca număr de abonaţi particulari. La ora actuală o serie de localităţi dispun de unităţi
de poştă, centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare
conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile în care s-au instalat aceste centrale
digitale.
2.1.12. Turismul
Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt
diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. Resursele turistice
naturale variază de la peisaj alpin la forme de relief speciale, în timp ce resursele turistice
antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice, istorico-arhitecturale,
religioase), a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
84
Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii
din următoarele surse:
- Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de
patrimoniu cultural, lista monumentelor UNESCO, lista siturilor Natura 2000 etc.)
- Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice
- Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice)
- Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate
Resurse turistice naturale majore
Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale
reliefului, pitorescul peisajelor, zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau
potenţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate, considerăm ca reprezentând
principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele de mai jos:
1 Zona Bâlea
2 Peisajul submontan şi montan al zonei Răşinari – Păltiniş (elemente naturale de interes ridicat:
Curmătura Ştezii, Păltiniş)
3 Factorii terapeutici de la Ocna Sibiului
4 Factorii terapeutici de la Bazna
5 Zona Avrigului
Resurse turistice naturale secundare au fost considerate următoarele obiective:
ZONA munţilor Cindrel şi Lotru
(vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Cindrel (6), Vf. Frumoasa (7), Vf. Ştefleşti (8), Vf. Şerbota
(9), Vf. Oaşa Mare (10), Vf. Onceşti (11); lacuri: Iezerul Mic (6), Iezerul Mare (7); cursuri de
apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12), Valea Sadului (13), Cheile Cibinului (14), Defileul
Oltului (15); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (16); zone
protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17), Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18),
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
85
Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19), Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20),
La Grumazi (20), Pintenii din Coasta Jinei (21); alte zone: Platoul Diavolului (22), Crinţ (23),
Fântânele (24))
ZONA munţilor Făgăraş
(vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Negoiu (25), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (26), Vf Laiţa (27),
Vf. Scara (28), Vf. Suru (29), Vf. Paltinu (30); lacuri: Avrig (31), Podragu (32), Podrăgel (33),
Doamnei (34),
Călţun (35); cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36), Arpaşul Mare (37), Podragu
(38); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Piemontul Făgăraş (39); SPA Avrig –
Scorei – Făgăraş (40), SCI Făgăraş (41), SCI Mlaca Tătarilor (42), SCI Oltul mijlociu – Cibin –
Hârtibaciu (43); zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44), RN Arpăşel (45), RN Lacul
Tătarilor (46), RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47); alte zone: Chica Petrilor - Vf. Tătaru (48),
Muchia Albotei (49), Muchia Buteanului (50), Muchia Bâlei (51))
ZONA Podişului Hârtibaciului
(zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Podişul Hârtibaciului (52), SCI Insulele
stepice de lângă Slimnic (53); SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54); zone protejate: MN
Canionul de la Mihăileni (55), RN Dealul Zackel (56); alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57))
ZONA Podişului Târnavelor
(zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (51), SCI Sighişoara
(58)
SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59), SCI Movilele de la Păucea (60))
ZONA Podişului Secaşelor
(zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62), MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63))
SPA – Sit de Protectie Avi-faunistică – reţeaua Natura 2000, SCI – Sit de Importanţă
Comunitară – reţeaua Natura 2000, PN – Parc Natural,
MN – Monument al Naturii, N – Rezervaţie Naturală
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
86
Resurse turistice antropice „majore”
Principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu sunt enumerate mai jos (au fost excluse
din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului, Păltiniş şi Bazna, dar şi zona Bâlea Lac datorită
puternicului caracter natural al acestora):
♦ Municipiul Sibiu
♦ Zona Mărginimii Sibiului (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt
Sălişte – Sibiel – Gura Râului, Respectiv Cisnădie – Cisnădioara)
♦ Satul Biertan
♦ Municipiul Mediaş
Resurse turistice antropice „secundare” au fost considerate următoarele obiective:
♦ Zonele etno-folclorice - categorii de resurse:
Meserii / Activităţi: Mărginimea Sibiului (oierit, cojocărit, pielărie, ţesătorie, pălărieri,
iconari), Ţara Oltului (sticlărie, creşterea animalelor), Valea Hârtibaciului (împletituri din
nuiele), Valea Târnavelor (tâmplărie, dogărie, căldărărit, feronerie).
Tradiţii şi sărbători: Mărginimea Sibiului (obiceriuri de Crăciun, obiceiuri de nuntă,
„Udatul Ionilor”), Valea Hârtibaciului (Sărbătoarea Lolelor), Podişul Secaşelor („Butea
Feciorilor”, „Boul Înstruţat”).
♦ Bisericile fortificate (pe Valea Hârtibaciului: Alţâna, Brădeni, Dealu Frumos Hosman,
Merghindeal, Movile, Slimnic, Stejărişu, Şura Mare; pe Valea Târnavelor: Agârbiciu, Alma Vii,
Axente Sever Aţel, Bazna, Brăteiu, Biertan, Copşa Mare, Curciu, Dârlos, Ighişu Nou,
Mălâncrav, Moşna, Şeica Mică, Valchid, Valea Viilor, Velţ;
în zona Mărginimii Sibiului: Cristian)
♦ Palate / castele / fortificaţii (în zona Mărginimii Sibiului: Cetatea Salgo, Conacul Barcianu,
Cetăţile de laTilişca; în Ţara Oltului: Palatul de vară Brukenthal, Cetatea Landskrone, Cetatea
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
87
Turnu Roşu, ansamblul fostei Mănăstiri Cisterciene de la Cârţa; pe Valea Târnavelor: Castelul
Apafi, Conacul Apafi, Castelul Bolyai; în Podişul Secaşelor: Palatul Brukenthal de la Micăsasa)
♦ Gastronomia şi viticultura
♦ Muzeele
♦ Lacurile: „negovanu – Sadu” pe râul Sadu, „Gura Râului” pe râul Cibin, „brădeni” şi
„Brădenii” pe râul Hârtibaciu şi „Ighiş” pe râul Ighiş şi alte acumulări (iazuri, heleştee)
♦ Alte oraşe (Agnita, Tălmaciu, Avrig, Dumbrăveni)
♦ Domeniul schiabil
♦ Evenimente / festivaluri: festivalul internaţional de teatru Sibiu, Sibiu jazz festival, artmania,
târgul olarilor, festivalul brânzei şi ţuicii, festivalul naţional al tradiţiilor populare, festivalul
bujorului de munte, festivalul sus pe muntele din Jina, târgul creatorilor populari, festivalul
medieval „cetăţi transilvane”, raliul Sibiului, redbull romaniacs
♦ Mocăniţa de pe valea Hârtibaciului (resursă turistică „latentă”, cu potenţial de dezvoltare)
Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu,
acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare, dintre care cele mai multe sunt de tip
pensiune turistică rurală (159), urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi
cea de pensiune turistică urbană (66).
În privinţa locurilor de cazare disponibile, capacitatea de cazare a pensiunilor turistice
rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%), cea mai mare capacitate având-o
hotelurile (aproximativ 28%). Cumulativ însă, structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte
din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44,6%); ponderi importante mai deţin şi
cabanele şi hostelurile, cu 9% şi respectiv 7,6% din total. Peste 30% din capacitatea de cazare
inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
88
2.2. Evoluţia probabilă în cazul neimplementării PATJ Sibiu
Problemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Sibiu va trebui să se confrunte sunt
legate, în general, de procese economice şi sociale existente la nivel zonal şi naţional. În perioada
1990-1999 în regiunea “Centru” a avut loc o scădere a populaţiei de 6,5%; cea mai pronunţată
pondere având-o judeţul Sibiu (12,5%), explicată prin emigrarea masivă a etnicilor germani.
Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei rurale şi concentrarea populaţiei mature a afectat mai puţin
sudul regiunii “Centru” – judeţele Sibiu şi Braşov – fenomenul fiind datorat industrializării
preponderente în perimetrul oraşelor.
Din punct de vedere al participării populaţiei la activităţile economice, în context regional
judeţul Sibiu are o poziţie mediană (287 salariaţi/1000 locuitori) după judeţele Braşov şi
Covasna, dar depăşeşte mediile pe regiune şi pe ţară (277‰ şi respectiv 248,2‰). Sectorul
secundar are ponderea cea mai ridicată în regiunea “Centru” – 40,7% din populaţia ocupată –
având perspectivele cele mai bune de dezvoltare. Colaborarea şi solidaritatea industrială în
spaţiul regional este dificilă datorită caracterului monoindustrial al unor centre, deşi aici există o
largă diversitate de activităţi industriale. În judeţul Sibiu centrele industriale care pun probleme
de restructurare sunt: Sibiu (construcţii de maşini), Cisnădie (industria textilă), Tălmaciu
(industria textilă), Dumbrăveni (industria alimentară), Copşa Mică (industria chimică), Cârţa şi
Axente Sever.
Transportul regional ridică două tipuri de probleme: asigurarea legăturilor cu regiunile
vecine – 5 din acestea traversând lanţuri muntoase – şi circulaţia eficientă în reţeaua regională de
localităţi. În cadrul reţelei regionale de localităţi acţionează poli metropolitani (Braşov, Cluj),
oraşe poartă (Sibiu, Târgu Mureş, Cluj) şi poli cu funcţii specializate – cultură, turism, industrie
etc., care se vor impune în viitor în modelarea şi dezvoltarea funcţiilor şi infrastructurilor fiecărui
judeţ component. Aceste evoluţii vor fi accentuate sau atenuate de acţiuni ce provin din cadrele
spaţiale superioare, transnaţionale sau europene.
Problemele ce rezultă la nivelul cadrului spaţial naţional şi european sunt generate, în
principal, de procesele de integrare a ţării în structurile europene. O categorie de sarcini revin
judeţului din dezvoltarea unor coridoare de transport transeuropene rutiere şi feroviare care
traversează teritoriul pe direcţiile est – vest şi sud-est – nord-vest.
Pe coridorul transeuropean nr.6 sunt prevăzute autostrăzile Braşov – Deva – Arad şi
Braşov – Cluj (ramura de est), precum şi trasee feroviare de mare viteză.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
89
În domeniul infrastructurilor de transport al energiei şi gazelor naturale, judeţul Sibiu are
o poziţie deosebită datorată concentrării unor trasee de linii electrice de înaltă tensiune şi a
conductelor magistrale.
La nivel naţional, se relevă problemele expuse în Planul de Amenajare a Teritoriului
Naţional, secţiunile II, III, IV şi V, care, în general, se referă la următoarele categorii de
probleme:
Gestionarea raţională a resurselor de apă; prevenirea manifestărilor extreme ale fenomenelor
legate de reţeaua hidrografică; asigurarea alimentării cu apă, constant şi în cantităţile
necesare pentru toţi consumatorii. Judeţul Sibiu posedă resurse de apă numeroase şi în
cantităţi care asigură consumul intern. Participarea sa la amenajările hidrotehnice din
bazinele râurilor Olt şi Târnava este necesară pentru realizarea unor efecte coerente în relaţie
cu teritoriile limitrofe.
Problemele protejării şi conservării mediului provin din existenţa unor mari zone valoroase,
naturale şi construite, din care face parte şi teritoriul judeţean. În aceste zone sunt necesare
politici concertate, bazate pe colaborarea administraţiilor publice şi actorilor implicaţi pentru
protejarea şi valorificarea patrimoniului şi a elementelor cadrului natural.
În domeniul amenajării reţelei de localităţi, problemele ce afectează judeţul Sibiu provin din
necesitatea integrării reţelei judeţene în cea regională şi naţională. Dezvoltarea localităţilor în
raport cu ierarhia propusă de Legea nr.351/2001 şi cu funcţiunile complementare din reţeaua
naţională, reprezintă componente de care se va ţine seamă în evoluţia localităţilor din judeţ.
- Pentru prevenirea şi atenuarea efectelor hazardelor naturale sunt de asemenea necesare
măsuri concertate, în zone mari, care să combată cu succes aceste fenomene. În judeţul
Sibiu sunt importante efectele inundaţiilor în bazinele râurilor Olt şi Târnava, precum şi
cele ale alunecărilor de teren.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
90
3. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin
implementarea PATJ Sibiu
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu are o abordare judeţeană de ansamblu
în ceea ce priveşte structura şi utilizarea întregului teritoriu al judeţului, definind principalele
opţiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, prin armonizarea activităţilor cu posibil impact
asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu opţiunea dezvoltării
spaţiale durabile urmărite.
Trebuie menţionat că toate investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea şi
implementarea măsurilor propuse prin plan şi care presupun activităţi cu impact potenţial
asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului
(EIM), acolo unde va fi cazul.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
91
4. Probleme de mediu existente relevante pentru PATJ Sibiu
În cele ce urmează s-a realizat o centralizare a problemelor de mediu relevante la nivelul
judeţului Sibiu pentru anumiţi factori:
Tabelul nr. 20. Probleme de mediu relevante la nivelul judeţului Sibiu
Biodiversitate şi
patrimoniu natural
Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate a mediului faţă de
normele standardizate în zona Copşa Mică;
Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar
Capacitate administrativă scăzută
Grad de informare şi conştientizare redus la nivelul comunităţilor locale
Poluarea aerului Frecvenţa mare a traficului auto;
Lipsa centurii ocolitoare în municipii şi oraşe;
Parc redus de vehicule ecologice pentru transportul public;
Suprafeţe reduse de spaţii verzi în mediul urban.
Calitatea apelor Sunt identificate 14 zone în care apele subterane prezintă grad ridicat de
poluare cu nitraţi;
Infrastructura de alimentare deficitară
Infrastructura de canalizare deficitară
Lipsa contorizării consumului de apă în mediul rural
Inexistenţa staţiilor de epurare a apelor uzate pentru localităţile urbane
Agnita, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului;
Lipsa disponibilităţii terenurilor pentru amenajarea perdelelor de pădure
Reţelele vechi de alimentare cu apă
Pierderi mari la alimentarea cu apă
Peste 50% din analizele efectuate arată că apa din sistemul centralizat
nu este corespunzătoare calitativ
Captarea şi tratarea apei este deficitară
Calitatea solurilor Situri contaminate şi costuri mari pentru decontaminarea siturilor
contaminate
Există zone care prezintă pericol de alunecări de teren
Nu sunt identificate toate zonele în care solul prezintă fenomene de
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
92
eroziune
Nu există unităţi specializate de decontaminare în caz de poluare
accidentală.
Patrimoniul construit Distribuţia teritorială a patrimoniului construit este inegală,
distingându-se două zone mari –Ţinutul Sibiului, Valea Târnavelor – în
care,există peste 60 % din construcţiile cu valoare culturală din judeţ
Prezenţa patrimoniul construit judeţean, în aproape toate unităţile
administrativ-teritoriale, face ca monitorizarea şi intervenţia asupra
acestuia să fie dificilă, cel puţin cu mijloacele existente la nivel local
Numeroase zone istorice rurale şi urbane sunt amplasate în centrele
localităţilor, punând probleme de restaurare, conservare şi valorificare
nedistructivă în cazul intervenţiilor urbanistice.
Un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii
geotehnice şi de fezabilitate pentru lucrări de renovare sun de asemenea
necesare studii de specialitate detaliate şi preluarea rezultatelor acestora
în documentaţiile P.U.GMonumente istorice în stare avansată de
degradare.
Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi conservarea
monumentelor istorice.
Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri
în mai multe limbi.
Monumente istorice în stare avansată de degradare.
Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii localităţilor şi a
documentaţiilor de urbanism pentru centrele istorice
Promovarea unor PUZ-uri cu POT şi CUT mari, în detrimentul
spaţiilor verzi
Lipsa unui personal specializat în renovarea patrimoniului cultural, la
nivelul administraţiilor locale.
Reţeaua de transport şi
comunicaţii
Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza
de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare
Lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului
îngust al limitei de proprietate
Drumurile judeţene şi comunale în mare parte nu asigură o suprafaţă de
rulare corespunzătoare
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
93
Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesită refacere
integrală, 37 poduri (28,03 %) necesită expertiza tehnică (reabilitare) şi
80 poduri (62,12 %) necesită lucrări de întreţinere curentă şi reparaţii
Liniile de cale ferată electrificate reprezintă doar aproximativ 22% din
total (semnificativ mai puţin decât media Regiunii Centru de
aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%), procent destul de scăzut,
care denotă necesitatea de modernizare a reţelei.
Alimentarea cu apă şi
canalizare
37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi din
mediul urban, adică 71,4% din populaţia judeţului
Din 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu – Sud, numai 13
localităţi beneficiază de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau
neavând sistem de alimentare cu apă
Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor
uzate care să proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să
îndeplinească cerinţele reglementîrilor actuale ale UE.
Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele
urbane, altele decât reşedinţa de judeţ
Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la
reţeaua de alimentare cu apă, în special la casele private
Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte.
Promovarea de PUZ-uri pentru ansambluri de locuinţe de mari
dimensiuni care nu au asigurate şi reţelele necesare de alimentări cu apă
şi ,mai ales,de canalizare,existând pericolul creşterii necontrolate de
bazine vidanjabile.
Gestionarea deşeurilor Colectarea selectivă la nivelul judeţului necesar a fi amplificată.
Absenţa programelor educaţionale cu privire la protecţia mediului
Nu există facilităţi de compostare în municipiul Sibiu
Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă
Sunt necesare şi alte locuri de colectare a deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice (Agnita, Avrig, Sălişte)
Depozitare necontrolată a deşeurilor din construcţii şi demolări
Depozite menajere (9 în mediul urban, 113 în mediul rural) care nu
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
94
respectă normele autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului,
fără amenajări specifice;
Turismul Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri
în mai multe limbi.
Pregătire insuficientă pentru managementul turistic şi personalul din
turism
Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în
turism
Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum
biodiversitatea faunei şi florei
Monumente istorice în stare avansată de degradare
Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului turistic montan sunt
încă în faze incipiente.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
95
5. Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional
relevante pentru PATJ Sibiu
5.1. Obiectivele Politicii de mediu ale Uniunii Europene
Aderarea României la structurile UE, a impus transpunerea aquis-ului comunitar,
implementarea legislaţiei UE. Politica UE şi acţiunea sa asupra mediului au fost schiţate
începând cu 1973 prin programele de acţiune asupra mediului.
Actul Unic European şi Tratatul de la Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale:
protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului,
contribuirea la protejarea sănătăţii umane,
asigurarea unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.
Conform Tratatului de la Maastricht, Curtea Europeană poate impune amenzi unui stat
membru care nu a reuşit implementarea legislaţiei UE şi punerea acesteia în vigoare. Al 6-lea
program de acţiune în domeniul mediului al UE ”Mediu 2010 - Viitorul nostru comun, şansa
noastră” are 4 axe prioritare:
Schimbări climatice şi energie curată,
Habitatul natural,
Protecţia Mediului şi a sănătăţii umane,
Resursele naturale şi managementul deşeurilor.
Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a UE sunt clar stipulate de Articolul 174
al Tratatului CE:
o Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului,
o Protejarea sănătăţii umane,
o Utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale,
o Promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea rezolvării problemelor de mediu
la nivel regional.
Politica UE în domeniul protecţiei mediului se bazează pe „Principiul precauţiei şi a
luării măsurilor de prevenire a poluării”, „Poluatorul plăteşte şi pagubele asupra mediului trebuie
rectificate la sursă”.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
96
O strategie de dezvoltare care susţine şi vizează obiectivele relevante de mediu şi ţintele
aferente se va dovedi durabilă din punct de vedere al mediului, asigurând atât dezvoltarea
economică viitoare, cât şi păstrarea bunurilor de mediu pentru generaţiile viitoare.
Stabilirea obiectivelor de protecţia mediului relevante se dovedeşte a fi astfel necesară în
vederea evaluării PATJ Sibiu în raport cu tendintele privind protecţia mediului.
5.2. Obiectivele Programului Naţional de Guvernare 2009-2012 privind mediul
Obiectivul principal, comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului, este realizarea
unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului, corelarea în plan teritorial a
infrastructurii majore cu organizarea reţelei generale de localităţi, într-o concepţie unitară,
îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiţii
locale optime.
La nivel naţional , în cadrul Programului de guvernare 2009-2012 sunt stabilite o serie
de obiective privind turismul, protecţia mediului, amenajare teritorială.
Cap 19 -“Protecţia Mediului înconjurător “ a stabilit obiective de guvernare şi direcţii de
acţiune, menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului, la implementarea
principiului de dezvoltare durabilă prin conservarea biodiversităţii, a resurselor naturale şi la
limitarea efectelor schimbărilor climatice prin direcţii de actiune concrete:
o Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între
regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu.
o i de siguranţă a
cetăţenilor.
o Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului
turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate.
o Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional şi susţinerea
cercetării aplicate în tehnologii curate.
o Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetăţenii.
o Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
o Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin
instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor
europene.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
97
o Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptată de nivelul
mediu de performanţă al ţărilor UE.
o Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte
transfrontaliere, o mai bună prezenţă a României în organismele reprezentative la
nivel european şi internaţional.
Direcţii de acţiune: Calitatea vieţii şi mediului
Mediul şi sănătatea populaţiei:
● Corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sănătăţii publice.
● Elaborarea şi implementarea unui program naţional de acţiune pentru sănătate şi mediu cu
finanţarea prioritară a investiţiilor în zonele critice.
Managementul deşeurilor şi salubrizarea localităţilor:
● Revizuirea Strategiei naţionale de gestiunea deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea
implementării Planului naţional de gestiunea deşeurilor pentru perioada 2009 - 2013.
● Corelarea finanţărilor în infrastructura de mediu prin Programul operaţional sectorial de mediu
● Valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie "verde" şi a deşeurilor industriale
inerte în construcţii şi infrastructura de transport.
Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă :
● Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi
asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere.
● Asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele deficitare.
● Asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde europene prin reabilitarea şi/sau
modernizarea staţiilor de tratare şi reţelelor de distribuţie a apei potabile.
Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul :
● Operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului şi
Sistemului naţional de monitorizare a radioactivităţii.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
98
● Implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferă.
● Implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban.
● Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.
● Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea înnoirii parcului auto naţional.
Ameliorarea mediului urban:
● Extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului.
● Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii
ecologice.
● Promovarea transportului public urban şi a transportului urban "verde".
● Reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.
Alimentaţie sănătoasă:
● Susţinerea unei agriculturi ecologice.
● Încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor.
● Întărirea controlului în domeniul utilizării şi trasabilităţii organismelor modificate genetic şi
pesticidelor.
Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase:
● Implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea
substanţelor chimice periculoase.
Schimbările climatice şi eficienţa energetică:
● Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor asumate.
● Revizuirea Strategiei energetice naţionale în conformitate cu Planul de acţiune privind
securitatea şi solidaritatea energetică a Uniunii Europene.
● Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente
energetic, izolarea termică a locuinţelor şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de
poluare.
● Susţinerea producerii de energie ieftină şi nepoluantă din surse regenerabile.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
99
● Identificarea şi implementarea măsurilor fezabile de stocare geologică a dioxidului de carbon.
● Susţinerea Programului Naţional de Împădurire destinat zonelor defrişate şi extinderea
suprafeţei împădurite a României pe terenurile degradate.
Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de
mediu şi conformarea la legislaţia de mediu :
● Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactă a siturilor Natura 2000 şi a ariilor protejate.
● Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în
special pentru valorificarea acestora.
Capacitate instituţională, coerenţă legislativă şi descentralizare:
● Preluarea treptată de către administraţia publică locală a unor competenţe şi responsabilităţi în
domeniul protecţiei mediului.
● Optimizarea procesului de reglementare a activităţilor economice şi sociale.
● Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în
acest domeniu conform Strategiei de la Lisabona.
Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii Biodiversitatea şi
ariile protejate:
● Conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
● Reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunării.
● Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre.
● Punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere.
● Consolidarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate şi creşterea rolului acesteia în
managementul eficient al zonelor protejate.
● Susţinerea proiectelor de modernizare a grădinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor
de mediu.
● Îmbunătăţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică.
Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale
● Elaborarea şi implementarea programului de achiziţii „verzi” în sectorul public.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
100
● Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor
secundare rezultate.
● Reducerea cantităţilor de apă prelevată din sursele de apă de suprafaţă şi subterane prin
creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor
subterane.
Educaţie, cercetare, societate civilă şi colaborare internaţională:
● Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă, stimularea
cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de
educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă.
● Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu
şi gospodărirea apelor.
Prevenirea şi eliminarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă
a cetăţenilor:
● Implementarea strategiei naţionale de apărare împotriva inundaţiilor.
● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor.
● Adoptarea unor soluţii moderne de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor.
● Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate,
precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării
unor proiecte specifice.
● Aprobarea Planului de contingenţă pentru intervenţii la poluarea accidentală a apelor fluviului
Dunărea.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
101
5.3. Obiective relevante de mediu propuse în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului
Judeţean Sibiu
Obiectivele relevante de mediu necesare pentru evaluarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Judeţean Sibiu au fost stabilite în urma consultării următoarelor documente, politici
şi reglementări în vigoare:
1) Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2013 – 2030, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1460/2008;
2) Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea şi îmbunătăţirea
calităţii mediului”;
3) Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2004;
4) Strategia Naţională de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003;
5) Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1854/2005;
6) Strategie naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 762/2008;
Tabelul nr. 21. Obiective de protecţie a mediului relevante pentru PATJ Sibiu
Aspecte de mediu:
Obiective de protecţie a mediului relevante pentru PATJ
Sibiu
Biodiversitate, flora şi fauna 1. Îmbunătăţirea stării habitatelor şi reducerea
ameninţării zonelor de habitat;
2. Îmbunătăţirea managementului ariilor naturale
protejate;
Calitatea aerului 1. Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental
Apă 1. Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi subterane
Sol 1. Reducerea poluării solului;
2. Reducerea numărului şi suprafeţelor siturilor
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
102
contaminate;
Populaţie şi sănătate umană 1. Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei .
Managementul deşeurilor 1. Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor.
Managementul riscului 1. Scăderea expunerii populaţiei la riscurile de mediu
Peisaj şi patrimoniu cultural,
istoric, arhitectonic
1. Protejarea zonelor şi obiectivelor de interes
patrimonial, cultural şi peisagistic
Conservarea resurselor
naturale
1. Încurajarea utilizării resurselor regenerabile şi
alternative de generare a energiei
Transport durabil 1. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
2. Încurajarea mijloacelor de transport alternativ
Turism durabil 1. Îmbunătăţirea infrastructurii de turism
2. Promovarea turismului durabil
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
103
6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului
Procesul de stabilire a principalelor efecte potenţiale ce ar putea fi generate asupra
mediului in urma implemetării Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu a constat în
evaluarea efectelor potenţiale generate de fiecare obiectiv specific asupra componentelor de
mediu. Trebuie avut însă în vedere faptul că, deoarece PATJ Sibiu are un domeniu larg de
aplicare comparativ cu un proiect punctual, relaţia concretă cauză-efect se poate dovedi uneori
dificil de prevăzut.
Evaluarea s-a realizat pe baza analizei măsurilor aferente obiectivelor specifice ale PATJ
Sibiu şi a unui sistem de notare pentru cuantificarea efectelor pe fiecare componentă de mediu.
Metodologia de evaluare a potenţialului impact asupra factorilor de mediu ce poate fi
generat prin implementarea PATJ foloseşte următorul punctaj:
+2: impact pozitiv substanţial asupra obiectivului de mediu
+1: impact pozitiv asupra obiectivului de mediu
0: niciun impact/impactul nu poate fi evaluat
-1: impact negativ asupra obiectivului de mediu
-2: impact negativ substanţial asupra obiectivului de mediu
Pentru punctajul acordat fiecărui obiectiv specific din Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeţean Sibiu referitor la componentele sau aspectele de mediu este prezentată o justificare a
motivelor care au condus la alegerea făcută.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
104
O1. Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, menţinerea
sau dezvoltarea biodiversităţii acestora, atenuarea sau anihilarea efectelor proceselor
distructive.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+2 Includerea de măsuri specifice de
protecţie pentru diferite tipuri de
habitate şi specii
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
+2 Planificarea de măsuri specifice
pentru identificarea, cartarea, bornarea
siturilor Natura 2000, elaborarea de
planuri de management etc.
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +2 Măsurile propuse vor duce la
îmbunătăţirea calităţii aerului
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+2 Măsurile propuse vor duce la
îmbunătăţirea calităţii apelor
5.Reducerea poluării solului; +2 Prin măsurile propuse se va reduce
poluarea solului.
6.Reducerea siturilor contaminate; +2 Măsurile propuse vor duce la
reducerea suprafeţelor contaminate
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei.
+1 Prin îmbunătăţirea elementelor de
mediu starea de sănătate a populaţiei
se va îmbunătăţi.
8.Deşeuri. +2 Măsurile avute în vedere duc la
reducerea cantităţii de deşeuri.
Închiderea unor depozite neconforme.
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+1 Măsurile propuse vor avea un efect
pozitiv asupra peisajului natural.
11.Încurajarea utilizării resurselor 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
105
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil +2 Includerea de măsuri specifice ariilor
protejate în strategia de dezvoltare
durabilă a turismului.
O2. Protejarea zonelor naturale valoroase.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+2 Includerea de măsuri specifice de
protecţie pentru diferite tipuri de
habitate şi specii
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
+2 Planificarea de măsuri specifice
pentru identificarea, cartarea, bornarea
siturilor Natura 2000, elaborarea de
planuri de management etc.
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+1 Măsurile propuse vor duce la
îmbunătăţirea calităţii apelor
5.Reducerea poluării solului; +1 Prin măsurile propuse se va reduce
poluarea solului.
6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Măsurile propuse vor duce la
reducerea suprafeţelor contaminate
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
106
populaţiei .
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+2 Măsurile propuse vor avea un efect
pozitiv asupra peisajului natural.
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil +2 Includerea de măsuri specifice ariilor
naturale valoroase în strategia de
dezvoltare durabilă a turismului.
O3. Protecţia, reabilitarea, conservarea şi valorificarea optimă a fondului construit valoros
în raport cu situarea, valoarea şi starea fizică a acestora.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
107
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+2 Măsurile prevăzute pentru acest
obiectiv sunt direcţionate către
valorificarea patrimoniului tangibil cu
valoare culturală, prin acţiuni de
restaurare, dar şi de asigurare utilităţi,
dotări pentru expunere şi protecţie
patrimoniu, amenajare zone de
protecţie etc
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Protecţia, reabilitarea, conservarea şi
valorificarea optimă a fondului
construit valoros va duce la
îmbunătăţirea infrastructurii de turism
15. Promovarea turismului durabil +2 Includerea de măsuri de reabilitare şi
conservare a patrimoniului va duce la
dezvoltarea turismului durabil.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
108
O4. Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit prin
atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale şi antropice).
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+2 Prin măsuri de prevenire a riscurilor
naturale se îmbunătăţeşte starea
habitatelor
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
+1 Prin realizarea planurilor de
intervenţie şi a măsurilor de apărare se
îmbunătăţeşte managementul ariilor
naturale.
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+2 Consecinţele riscurilor naturale
(inundaţiilor) se manifestă asupra
poluării apelor de suprafaţă şi
subterane, prin antrenarea de
substanţe, particule sau alte elemente
poluante
5.Reducerea poluării solului; +2 Măsurile de prevenire a alunecărilor
de teren duc la reducerea poluării
solului.
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei.
+1 Atenuarea sau eliminarea, acolo unde
este posibil, a efectelor riscurilor
naturale sau antropice duce la
îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei.
8.Deşeuri. 0 Nici un efect
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
+2 Acest obiectiv de mediu se identifică
cu obiectivul specific al PATJ
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
109
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+1 Măsurile propuse vor avea un efect
pozitiv asupra obiectivelor de interes
patrimonial, cultural.
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O5. Formarea unei reţele de localităţi cu o structură complexă şi echilibrată în teritoriu,
care să servească dezvoltarea socio-economică a judeţului.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+2 Măsurile avute în vedere duc la
îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei prin facilitarea accesului la
resurse medicale.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
110
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
+1 Măsurile prevăzute de acest obiectiv
duc la îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Măsurile prevăzute de acest obiectiv
duc la îmbunătăţirea infrastructurii de
turism prin dezvoltarea serviciilor
conexe din cadrul localităţilor
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O6. Diversificarea dotării în raport cu rolul teritorial al localităţilor în paralel cu
dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre acestea şi mărirea mobilităţii pe căile de
comunicaţii şi transport.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
111
subterane;
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+1 Măsurile avute în vedere duc la
îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei prin facilitarea accesului la
resurse medicale.
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
+2 Măsurile prevăzute de acest obiectiv
au un impact pozitiv major asupra
infrastructurii de transport
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
+2 Măsurile prevăzute încurajează
transportul în comun şi alte mijloace
de transport alternativ
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Măsurile prevăzute de acest obiectiv
duc la îmbunătăţirea infrastructurii de
turism prin dezvoltarea serviciilor
conexe din cadrul localităţilor
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O7. Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne, cantitative şi calitative,
diferenţiat, în conformitate cu ierarhia localităţilor.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
112
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+1 Prin asigurarea condiţiilor de locuire
la standarde moderne se reduce
poluarea apelor
5.Reducerea poluării solului; +1 Prin asigurarea condiţiilor de locuire
la standarde moderne se reduce
poluarea solului
6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Măsurile avute în vedere duc la
îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei prin îmbunătăţirea
condiţiilor de locuire
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+2 Măsurile avute în vedere duc la
îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei prin îmbunătăţirea
condiţiilor de locuire
8.Deşeuri. +1 Colectarea selectivă în cadrul
locuinţelor duce la îmbunătăţirea
sistemului de management al
deşeurilor
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+1 Măsurile avute în vedere duc la
protejarea obiectivelor de patrimoniu,
culturale.
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
+1 Standardele moderne de locuire includ
utilizarea resurselor regenerabile
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
113
energiei
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
+1 Măsurile prevăzute de acest obiectiv
au un impact pozitiv asupra
infrastructurii de transport
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O8. Ameliorarea accesibilităţii tuturor zonelor judeţului prin dezvoltarea şi modernizarea
reţelelor de căi de transport.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
-1 Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor
de transport ar putea afecta unele zone
de habitat
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Coerenţa transportului/traficului va
contribui la reducerea considerabilă a
efectelor negative asupra aerului, în
special datorate surselor mobile
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; -1 Construcţia de noi reţele de transport şi
reabilitarea celor existente va
presupune utilizarea de materii prime şi
un volum semnificativ de lucrări
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
114
populaţiei .
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
+2 Măsurile prevăzute de acest obiectiv au
un impact pozitiv major asupra
infrastructurii de transport
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
+2 Coordonarea politicilor de dezvoltare a
reţelelor de transport cu promovarea
mijloacelor de transport alternativ va
avea efecte benefice asupra mediului
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Măsura va contribui la dezvoltarea
turismului durabil prin accesul
îmbunătăţit la facilităţile de
turismpromovate
15. Promovarea turismului durabil +1 Măsura va contribui la dezvoltarea
turismului durabil prin accesul
îmbunătăţit la facilităţile de turism
promovate
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
115
- O9. Realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei
cantitative şi calitative a apelor, apărarea şi valorificarea potenţialului apelor, în raport
cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în
domeniu.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+1 Consecinţele inundaţiilor se manifestă
şi asupra poluării apelor de suprafaţă
şi subterane din zonele protejate sau
de habitat
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
+1 Consecinţele inundaţiilor se manifestă
şi asupra poluării apelor de suprafaţă
şi subterane din zonele protejate sau
de habitat
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+2 Gospodărirea durabilă a apelor
reduce considerabil poluarea acestora
5.Reducerea poluării solului; +1 Consecinţele inundaţiilor se manifestă
şi asupra poluării solului.
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+1 Măsuri de asigurare a surselor de apă
potabilă pentru populaţie
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
+2 Reducerea riscului de mediu şi
expunerii populaţiei la inundaţii
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+1 Consecinţele inundaţiilor se manifestă
şi asupra obiectivelor de interes
patrimonial, cultural, peisagistic
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
116
energiei
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O10. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare existente, pentru
îmbunătăţirea potenţialului productiv al solurilor.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+1 Reduce cantităţii de poluanţi ai apei
proveniţi din agricultură
5.Reducerea poluării solului; +2 Reabilitarea fondului funciar duce la
îmbunătăţirea calităţii solului
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. +1 Măsuri de gestionare a deşeurilor din
agricultură
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
117
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O11. Asigurarea alimentării cu energie şi gaze naturale, la standarde cantitative şi
calitative, prin lucrări de extindere şi modernizare a reţelelor energetice şi de gaze
naturale.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
-1 Extinderea reţelelor de energie şi gaze
naturale poate afecta starea habitatelor
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Reducerea surselor de poluare a
aerului ambiental
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+1 Accesul la reţelele energetice şi de
gaze naturale poate avea efect pozitiv
asupra stării de sănătate a populaţiei.
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
118
de mediu
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O12. Modernizarea reţelelor de telecomunicaţii, la standarde cantitative şi calitative
actuale, prin lucrări de extindere şi modernizare.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
-1 Extinderea reţelelor de
telecomunicaţii poate afecta starea
habitatelor
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
119
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O13. Gospodărirea eficientă a deşeurilor, diminuarea resurselor şi suprafeţelor de teren
afectate de depozitarea deşeurilor.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+2 Reducerea suprafeţelor afectate de
depozitarea deşeurilor
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Reducerea surselor de poluare
atmosferică
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+2 Reducerea infiltraţiilor (levigatul) de
la depozitele neconforme în apele
subterane
5.Reducerea poluării solului; +2 Reducerea suprafeţelor afectate de
depozitarea deşeurilor
6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Reducerea suprafeţelor afectate de
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
120
depozitarea deşeurilor industriale
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+1 Gestionarea eficientă a deşeurilor
duce la reducerea surselor de
îmbolnăvire a populaţiei
8.Deşeuri. +2 Implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
+1 Reciclarea unor deşeuri
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Gestionarea adecvată a deşeurilor
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O14. Crearea unei structuri de utilizare a teritoriului echilibrate şi adaptate necesităţilor
economiei judeţene, care să asigure utilizarea judicioasă şi eficientă a resurselor.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+1 Managementul eficient al teritoriului
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi 0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
121
subterane;
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; +2 Reabilitarea şi repunerea în funcţiune
economică a terenurilor contaminate
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
+2 Se asigură utilizarea eficientă a
resurselor
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O15. Sprijinirea populaţiei aflată în dificultate prin măsuri de protecţie socială şi prin
îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială pentru îmbunătăţirea calităţii şi
standardelor de viaţă.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
122
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+1 Măsuri de protecţie socială şi acces la
servicii medicale
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O16. Creşterea capacităţii de angajare şi de ocupare prin promovarea adaptabilităţii şi
mobilităţii forţei de muncă şi prin calificarea resurselor umane.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
123
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
+1 Creşterea nivelului de trai al
populaţiei
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O17. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor agricole, după principii şi standarde actuale,
în acord cu resursele existente şi cu dezvoltarea activităţilor conexe.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
-1 Dezvoltarea activităţilor agricole
afectează habitatele
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
124
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+1 Reducerea poluării apelor cu poluanţi
proveniţi din agricultură
5.Reducerea poluării solului; +2 Măsuri de combatere a eroziunii
solurilor
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. +1 Gestionarea deşeurilor din agricultură
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O18. Exploatarea judicioasă şi valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor silvice.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+1 Valorificarea durabilă a resurselor
silvice
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
125
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Măsuri de reîmpăduriri
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
+1 Reducerea riscului prezentat de
alunecările de teren
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O19. Consolidarea rolului sectorului industriei şi construcţiilor pentru a valorifica optim
potenţialul existent şi în vederea creşterii complexităţii structurii economice locale.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nu e cazul
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
126
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental -1 Creşterea surselor de poluare
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
0 Nu e cazul
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
+1 Măsuri de dezvoltare a infrastructurii
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 0 Nu e cazul
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O20. Îmbunătăţirea infrastructurii de servicii în scopul creşterii competitivităţii economice
şi reducerii costurilor acestora.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
0 Nici un efect
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
127
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei .
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+1 Îmbunătăţirea accesului populaţiei la
servicii
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Îmbunătăţirea accesului populaţiei la
servicii
15. Promovarea turismului durabil 0 Nu e cazul
- O21. Dezvoltarea durabilă a turismului, care să valorifice integral şi eficient resursele
existente, pentru a deveni un sector economic dinamic şi stabil, cu un aport însemnat în
economia judeţului.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
-1 Creşterea numărului de turişti poate
afecta anumite habitate
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
128
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
0 Nu e cazul
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 0 Nu e cazul
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
0 Nu e cazul
5.Reducerea poluării solului; 0 Nu e cazul
6.Reducerea siturilor contaminate; 0 Nu e cazul
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei.
0 Nu e cazul
8.Deşeuri. 0 Nu e cazul
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile
de mediu
0 Nu e cazul
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+2 Reabilitarea şi amenajarea
obiectivelor turistice
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
0 Nu e cazul
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
0 Nu e cazul
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
0 Nu e cazul
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +2 Valorificarea resurselor turistice prin
dezvoltarea infrastructurii de turism
15. Promovarea turismului durabil +2 Creşterea calităţii activităţilor turistice
- O22.Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional.
Obiective de protecţie a mediului
relevante pentru PATJ
Punctaj Comentarii
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi
reducerea ameninţării zonelor de habitat;
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
129
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental +1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
5.Reducerea poluării solului; +1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
6.Reducerea siturilor contaminate; +1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei.
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
8.Deşeuri. +1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile +1 Integrarea armonioasă a teritoriului
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
130
de mediu judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de
interes patrimonial, cultural şi peisagistic
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
11.Încurajarea utilizării resurselor
regenerabile şi alternative de generare a
energiei
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
+1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism +1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
15. Promovarea turismului durabil +1 Integrarea armonioasă a teritoriului
judeţean în spaţiul regional şi naţional
duce la o îmbunătăţire a obiectivelor
de mediu.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
131
6.1. Evaluarea efectelor cumulative de mediu rezultate în urma implementării PATJ
Pornind de la scorurile acordate pentru fiecare obiectiv în parte, s-au calculat, prin
însumare, efectele cumulative ale implementării obiectivelor PATJ.
Tabelul nr. 22. Rezultatele evaluării efectelor cumulative de mediu:
Obiective de protecţie a mediului relevante
pentru PATJ
Scor
1.Îmbunătăţirea stării habitatelor şi reducerea
ameninţării zonelor de habitat;
7
2.Îmbunătăţirea managementului ariilor
naturale protejate;
7
3.Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental 6
4.Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi
subterane;
13
5.Reducerea poluării solului; 13
6.Reducerea siturilor contaminate; 8
7.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. 13
8.Deşeuri. 8
9.Scăderea expunerii populaţiei la riscurile de
mediu
6
10.Protejarea zonelor şi obiectivelor de interes
patrimonial, cultural şi peisagistic
12
11.Încurajarea utilizării resurselor regenerabile
şi alternative de generare a energiei
5
12.Îmbunătăţirea infrastructurii de transport 8
13.Încurajarea mijloacelor de transport
alternativ
5
14.Îmbunătăţirea infrastructurii de turism 9
15. Promovarea turismului durabil 10
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
132
Analizând matricea de impact propusă, se observă că deşi există şi scoruri negative,
datorate potenţialelor efecte negative, scorurile pozitive prevalează, rezultatul evaluării PATJ
Sibiu generând concluzia că implementarea acestuia va avea un efect cumulat pozitiv asupra
dezvoltării durabile a judeţului Sibiu. PATJ Sibiu propune măsuri care, pe lângă funcţia de
direcţionare spaţială a programului de dezvoltare economică, socială, culturală şi instituţională a
judeţului Sibiu, ajută şi la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În cadrul PATJ, pe lângă
obiectivele specifice dedicate protecţiei mediului, sunt prezente şi măsuri care duc la
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu rezultate din alte obiective specifice.
7. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră
Măsurile propuse în cadrul PATJ Sibiu au aplicabilitate la nivel judeţean. Nu au fost
identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătăţii umane în context
transfrontieră.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
133
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect
advers asupra mediului al implementării PATJ Sibiu
În capitolul 6 au fost identificate potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale
implementării PATJ Sibiu.
Se recomandă ca, în vederea identificării tuturor riscurilor privind poluarea mediului
înconjurător, viitoarele proiecte de investiţii ce vizează teritoriul judeţean să fie supuse evaluării
de impact asupra mediului (EIM) conform legislaţiei în vigoare.
Evaluările de impact vor permite identificarea:
Efectelor potenţiale asupra mediului ale proiectului propus;
Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse (BAT);
Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra
mediului generate de proiectul în cauză;
Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului a
implementării proiectului propus.
De asemenea, în cadrul procedurii de obţinere a autorizaţiei de mediu acolo unde va fi
necesar, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de
emitere a autorizaţiei de mediu, există posibilitatea suplimentară a identificării eventualelor
aspecte de impact şi a verificării conformării cu prevederile legislaţiei de mediu, prin solicitarea
unor documentaţii specifice, conform legislaţiei.
Caracterul relativ general al măsurilor propuse în vederea atingerii obiectivelor PATJ
Sibiu permite o flexibilitate în alegerea soluţiilor propriu-zise de implementare şi în consecinţă
posibilitatea de adoptare a celor mai bune soluţii din punct de vedere al protecţiei mediului.
În acest context, recomandările de măsuri privind prevenirea, reducerea şi compensarea
efectelor adverse asupra mediului au, de asemenea, un caracter relativ general, pentru fiecare
proiect în parte ce va fi realizat urmând a se stabili, conform procedurilor legislative în vigoare şi
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
134
în funcţie de specificul lui, măsurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a
impactului asupra mediului.
Au fost considerate măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect
advers asupra următoarelor aspecte de mediu:
Biodiversitate şi patrimoniu natural;
Sănătatea, populaţie umană;
Poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol;
Deşeuri;
Zgomot şi vibraţii
Managementul riscului
Peisaj şi patrimoniu cultural;
Conservarea resurselor;
Transport durabil;
Turism;
Factor de
mediu:
Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de
complet posibil orice efect advers asupra mediului
1. Biodiversitate
şi patrimoniu
natural
Pentru dezvoltarea cadrului de management şi administrare a ariilor
protejate, inclusiv a siturilor NATURA 2000, cu scopul stopării degradării
biodiversităţii şi a resurselor naturale şi riscurile asociate pentru mediu şi
dezvoltarea durabilă, legislaţia în domeniu prevede iniţierea şi/sau
derularea unor importante acţiuni, cum ar fi:
îmbunătăţirea/înfiinţarea structurilor administrative adecvate;
dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate;
elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de
interes comunitar şi naţional;
preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi naţional în
administrare sau custodie;
identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un
regim special de protecţie;
menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
135
habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a
bunurilor patrimoniului natural;
constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate:
propuneri SCI: Hârtibaciu Sud – Vest, Podisul Secaşelor,
Târnava Mare – Mihalţ –Copşa Mica;
extindere SCI: Insulele Stepice de la Sura Mică, Oltul Mijlociu -
Cibin - Hârtibaciu;
retrasare limite SCI: Frumoasa, M-tii Făgăraş, Sighişoara
Târnava Mare;
retrasare limite SPA: Frumoasa, Piemont Făgăraş, Podisul
Hartibaciului.
Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a
bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de
ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit categoriilor stipulate în Legea
nr. 462/2001 respectiv: rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale şi parcuri naturale, coroborate cu O.U.G. nr. 57/2007
privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, respectiv Ordinul Ministrului
Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România. Alături de aceste arii naturale protejate vor fi ocrotite
şi conservate în regim de protecţie cu rol de coridoare ecologice
următoarele arii naturale:
- perdelele forestiere;
- tufişurile naturale;
- vegetaţia malurilor şi a lucrărilor din lungul râurilor şi de pe
malurile lacurilor;
- zonele umede naturale;
- pajiştile naturale;
- vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole;
- vegetaţia din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi
feroviară.
La aceste arii naturale în regim de protecţie se mai adaugă:
Cheile Cibinului (documentaţia întocmită de către APM Sibiu
urmând a fi înaintată către Academia Română);
Eleşteele de la Brădeni (rezervaţie naturalǎ avifaunistică
propusǎ pentru importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost
avizatǎ şi aprobatǎ de Academia Română);
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
136
Eleşteele de la Mândra (rezervaţie naturalǎ avifaunistică
propusǎ pentru importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost
depusă la Academia Română);
Arpăşel (rezervaţie avifaunistică – trecerea la protecţie la
nivel naţional);
Parcul Natural Laslea – documentaţia a fost avizată de către
Academia Română;
Parcul Natural Frumoasa – APM Sibiu lucrează la
documentaţia de documente ştiinţifică – administrator CJ
Alba;
Propunerea de instituire a Parcului Naţional Munţii Făgăraş
a obţinut avizul Academiei Române;
Habitatul forestier din valea Lotrioarei ca arie specială de
conservare.
2. Sănătate,
Populaţie
umană
Principiul călăuzitor în amplasarea echilibrată pe ansamblul reţelei de
localităţi a activităţilor de servire este eficientizarea activităţilor prin
distribuţie ierarhică. Din acest punct de vedere, dotările au fost clasificate
în:
Servicii de bază - comerţ, servicii personale, sănătate şi
învăţământ;
Servicii de vârf - sănătate şi învăţământ, cultură, recreere şi
sport, telecomunicaţii
Administrare - financiare, juridice, administrative,
prelucrarea informaţiilor.
Majoritatea reşedinţelor comunale şi oraşelor din judeţ posedă dotări din
toate cele trei categorii, însă numai unora le sunt specifice o anumita
categorie, care le situează pe o anumita treapta a ierarhiei.
Pentru asigurarea unui nivel corespunzător privind sănătatea, gradul de
ocupare şi nivelul de trai din zona analizată este necesară luarea în
considerare a următoarelor elemente ale planului strategic:
În învăţământ se preconizează creşterea calităţii şi eficienţei
educaţiei, în vederea pregătirii tinerilor pentru o societate bazată
pe cunoaştere prin:1. Îmbunătăţirea infrastructurii şcolare prin
lucrări de consolidare, reabilitare şi dotare. 2. Creşterea gradului
de participare la educaţie, reducerea abandonului şcolar prin
derularea de programe de sprijin. 3. Realizarea unor cursuri de
perfecţionare pentru cadrele didactice care să acopere necesităţile
sistemului şi să ducă la creşterea nivelului de pregătire al elevilor.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
137
4. Realizarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi
mediul economic pentru susţinerea tinerilor capabili de
performanţe. 5. Asigurarea unui climat de ordine publică,
siguranţă publică şi sănătate publică în şcoli
În domeniul sănătăţii propunerile de unităţi sanitare şi de
asigurări sociale se întemeiază pe necesitatea descentralizării
acestora - în scopul facilitării accesului - şi a măririi capacităţii
dotărilor teritoriale aflate în prezent sub normele în vigoare,
ţinându-se seama şi de actuala tendinţă de eficientizare a
capacităţii dotărilor existente costisitoare. Acestea vor urmării
realizarea următoarelor condiţii:
1. Creşterea calităţii serviciilor medicale, urmărindu-se ameliorarea
calităţii structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului medical şi a
îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate, realizate prin: -
îmbunătăţirea calităţii infrastructurii unităţilor publice cu paturi şi
dotarea acestora cu aparatură echipamente medicale, informatizarea
sistemului:
- Reabilitare ambulatoriu de specialitate din spitalul de psihiatrie „Gh.
Preda” Sibiu
- Reabilitare ambulatoriu de specialitate din cadrul spitalului Clinic
Judeţean Sibiu
- Îmbunătăţirea acoperirii cu personal medical prin planificare şi alocare
adecvată a resurselor umane în concordanţă cu nevoile populaţiei;
- Reducerea variabilităţii practicii medicale prin implementarea şi
utilizarea ghidurilor de practică şi a protocoalelor clinice elaborate de
Ministerul Sănătăţii;
- Pregătirea unităţilor sanitare cu paturi din judeţul Sibiu în vederea
intrării în procesul de acreditare.
2. Optimizarea serviciilor de sănătate prin Planul judeţean de dezvoltare
a serviciilor de sănătate urmăreşte optimizarea spitalelor pentru îngrijiri
acute, propunându-se: creşterea ratei de ocupare a paturilor de la 80 %
la 85 %; atingerea ţintei de 4,5 paturi /1000 loc; reducerea ratei de
internare de la 23 % la 20 %.
3. Planificarea serviciilor spitaliceşti de lungă durată (spitalele de
bolnavi cronici, UAMS-uri). Dirijarea cazurilor care necesită îngrijire de
lungă durată spre unităţile medicale de cronici /medico – sociale în care
s-au identificat posibilităţi de oferire a acestor servicii; Evaluarea
necesarului de paturi pentru cronici, faţă de nivelul existent în 2008,
relativ la:
- durata medie de spitalizare planificată = 21 zile;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
138
- rata de ocupare a paturilor = 85 %.
4. Îmbunătăţirea managementului sistemului public de intervenţii în
situaţii de urgenţă prin:
- Eficientizarea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii
de urgenţă prin protocoale de colaborare între I.S.U., Serviciul Judeţean
de Ambulanţă, SMURD, 112, Serviciul Public Salvamont, operatori
privaţi; Crearea bazei operaţionale judeţene de coordonare a
intervenţiilor integrate la nivelul judeţului Sibiu.
5. Dezvoltarea reţelelor comunitare de asistenţă medicală: centre de
permanenţă, centre de sănătate multifuncţionale, centre de sănătate
mintală prin: - Identificarea zonelor în care este necesară funcţionarea
centrelor de sănătate multifuncţionale /centrelor de sănătate mintală;
Întocmirea listei cu serviciile existente şi serviciile de bază propuse:
cardiologie, medicină internă, pediatrie, O-G, PF, ecografie, laborator;
- Studiu de fezabilitate privind înfiinţarea centrelor de sănătate mintală
adulţi şi copii la Mediaş;
- Înfiinţarea centrelor de sănătate multifuncţionale la Avrig / Copşa Mică,
Sălişte / Miercurea Sibiului;
6. Dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu
7. Planul judeţean pentru echipamente medicale
8. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale în mediul rural realizată
prin dezvoltarea reţelelor de asistenţă comunitară, urmărindu-se:
- creşterea numărului de asistenţi medicali comunitari şi a numărului de
mediatori sanitari angajaţi de către autorităţile publice locale;
- formarea echipelor medicale comunitare: medic de familie, asistent
medical comunitar, mediator sanitar, asistent social ş.a. urmărindu-se:
- creşterea numărului de comunităţi deservite de asistentul comunitar şi /
sau mediatorul sanitar;
- dezvoltarea reţelei de îngrijiri la domiciliu.
9. Dezvoltarea serviciilor de asistenţa medicală în mediul rural prin
reţeaua de supraveghere a sănătăţii mamei şi copilului;
- dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară pentru îngrijirea
gravidei, mamei şi copilului;
- înfiinţarea reţelei de supraveghere medicală activă a bolilor cardio –
vasculare;
- deschiderea de puncte farmaceutice în mediul rural.
10. Prevenirea şi controlul bolilor cu impact major asupra stării de
sănătate a populaţiei din judeţul şi implementarea programelor naţionale
de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
139
3. Factori de
mediu: aer, apă,
sol
Obiectivele şi măsurile privind problema poluării aerului sunt cuprinse
în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Sibiu pentru
perioada 2007-2013:
1 - Modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii
economici în vederea reducerii emisiilor până la valori ale concentraţiilor
care să nu depăşească valoarea CMA. Aplicarea BAT - IPPC (cele mai
bune tehnologii disponibile) pentru activităţile industriale care se încadrează
în criteriile stabilite de directiva IPPC;
2 - Îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin Protocolul de la
Kyoto, la Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,
adoptat la 11 decembrie 1997 (Legea 3/2001, H.G.780/2006);
3 - Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca
urmare a traficului rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor
cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără plumb şi măsuri de optimizare
a traficului şi realizarea de şosele de centură, ocolitoare;
4 - Se va menţine în continuare interdicţia de construire de incineratoare de
deşeuri pe teritoriul administrativ al judeţului Sibiu;
5 - Diminuarea degradǎrii fondului forestier prin monitorizarea zonelor
afectate, pentru asigurarea unei ponderi ridicate de fond forestier, gestionat
conform standardelor în vigoare;
6 - Asigurarea sistemului de transport ecologic, în vederea reducerii
poluării datorată noxelor generate de motoarele clasice prin introducerea,
păstrarea şi dezvoltarea sistemului de transport ecologic;
7 - Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii, prin creşterea
suprafeţelor de spaţii verzi din localităţi, al protejării şi gestionării durabile
a acestora, precum şi al creşterii standardelor de viaţă ale locuitorilor;
asigurarea de către autorităţile administraţiilor publice locale a unei
suprafeţe de minimum 26 mp/ locuitor din terenul intravilan până la data de
31 decembrie 2013
Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în
judeţul Sibiu, prin acţiuni de:
1.- încadrare în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din
apele uzate evacuate de diversele unităţi socio-economice în emisarii
naturali şi / sau în reţelele de canalizare a localităţilor;
2.- respectare a termenelor de realizare a reţelelor de canalizare şi staţii de
epurare, conform programului de implementare a Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate urbane;
3.- aplicare a măsurilor pentru atingerea standardelor europene în
domeniu, Conform Directivei Cadru în domeniul apelor (2000/60/EC), toate
apele din România trebuie să atingă “starea bună” (respectiv clasele de
calitate I şi II);
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
140
4.- implementare a mǎsurilor identificate în Planul Local de Acţiune pentru
Mediu al Judeţului Sibiu pentru perioada 2007-2013;
5.- extindere şi modernizare în scopul obţinerii unor randamente de
funcţionare superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală,
respectiv staţiile de epurare din localităţile Sibiu, Cisnădie, Avrig;
6.- retehnologizări la staţiile de epurare ale agenţilor economici S.C.
“Carmolimp” SRL Veştem, S.C. „Romanacfir” S.A. Tălmaciu, S.C.
“Orlatex” S.A. Orlat, S.C. “Medimpact” S.A., S.C. “Relee” S.A., S.C.
“Texromed” S.A., S.C. Armax” S.A., S.C. “Antomecanica” S.A. şi S.C.
”Emailul” S.A. Mediaş;
7.- identificarea de noi surse pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei de
nord a judeţului Sibiu, respectiv pentru municipiul Mediaş şi oraşele Copşa
Mică şi Dumbrăveni, prin realizarea unei aducţiuni gravitaţionale cu priză
din viitoarea acumulare Zetea pe râul Târnava Mare, pentru localităţile din
judeţele Harghita, Mureş şi Sibiu;
8.- realizarea şi reabilitarea unor staţii de epurare pentru localităţile
urbane Agnita, Avrig, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului,
Mediaş şi Sălişte; Consiliul Judeţean Sibiu, prin Compartimentul
Monitorizare a Serviciilor Publice, împreună cu primăriile din judeţ, a
estimat în 2009 necesitatea a 65 de staţii de epurare a fi realizate în zona
rurală a judeţului Sibiu pentru a atinge standardele europene de mediu;
9.- promovarea unor tehnologii de depoluare a pânzei freatice, poluată cu
metale grele, în zona Copşa Mică, Târnăvioara şi Micăsasa;
10.- respectarea şi aplicarea Planului Naţional de Reducere a Poluării cu
Nitraţi a Apelor Subterane.
Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropice se bazează
pe Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013
şi propune o nouă orientare a ponderii folosinţelor terenurilor, în scopul
creşterii favorabilităţii solurilor:
1- Actualizarea bazelor de date şi a harţilor terenurilor expuse la riscuri
naturale (alunecări de teren, scurgeri de torenţi, zone inundabile, eroziuni) -
toate localităţile; Implementarea şi monitorizarea planurilor de utilizare şi
refacere a terenurilor din zonele afectate;
2 - Inventarierea şi investigarea siturilor contaminate conform Strategiei
Naţionale de Gestionare a Siturilor Contaminate şi H.G. 1408/2007;
Curăţarea depoluarea, remedierea/reconstrucţia ecologică a siturilor
contaminate; Reabilitarea siturilor industriale post-depoluare şi pregătirea
lor pentru alte tipuri de activităţi economice;.
3- Implementarea măsurilor prevăzute în sistemului integrat de gestiune a
deşeurilor în scopul atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind
gestiunea deşeurilor şi reducerii/ eliminării impactului produs de deşeurile
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
141
de orice natură asupra factorilor de mediu.
4.Managementul
deşeurilor
Implementarea măsurilor prevăzute în sistemul integrat de gestiune a
deşeurilor în scopul atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind
gestiunea deşeurilor şi reducerii/eliminării impactului produs de
deşeurile de orice natură asupra factorilor de mediu:
1. Închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente
neconforme, (Remetea Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnădie, Tălmaciu) şi
reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate de acestea;
2. - Sporirea conştientizării populaţiei şi agenţilor economici referitor
la impactul gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor şi schimbarea
comportamentului populaţiei faţă de problema colectării deşeurilor
– toate localităţile;
3. - Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor
valorificabile astfel încât să se asigure atingerea obiectelor
legislative referitoare la deşeurile de ambalaje, deşeurile
biodegradabile, periculoase, de echipamente electrice şi electronice
şi extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor
comunităţilor;
4. Organizarea unui sistem integrat de colectare, transport, eliminare a
deşeurilor periculoase - toate localităţile;
5. - dezvoltarea sistemelor de management durabil ale deşeurilor: staţii
de transfer la Avrig, Agnita si Mediaş (proiecte existente), staţii de
sortare la Mediaş, Cisnădie, Sălişte, Agnita (proiecte existente) şi la
Şura Mică (proiect propus), instalaţie de compostare Avrig (proiect
existent) şi la Târnava şi Sura Mică (proiecte propuse)
6. - concentrarea depozitării deşeurilor menajere în depozitul ecologic
zonal Cristian – SC TRACON SA;
7. - gestiunea adecvată a deşeurilor din agricultură în conformitate cu
Codul bunelor practici agricole, in scopul reducerii poluării cu
nitraţi din surse agricole
8. - derularea unor campanii de informare asupra riscurilor utilizării
în exces a îngrăşămintelor şi pesticidelor vizând în principal
locuitorii din mediul rural.
Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se impune implementarea
conceptului „incinerator zonal”, care să deservească mai multe regiuni,
deoarece construcţia şi operarea unor incineratoare de deşeuri periculoase
sunt foarte costisitoare. În aceste incineratoare se vor incinera deşeurile
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
142
periculoase din industrie şi deşeurile periculoase provenite din activităţi
medicale. Noile incineratoare de deşeuri vor fi în concordanţă cu legislaţia
naţională şi europeană şi vor avea o capacitate de cel puţin 3.500 t/an (cf.
Hot. 358/2007.) Având în vedere cantitatea de deşeuri periculoase
spitaliceşti generate în anul 2005 (248,8 tone) este inoportună realizarea
unui incinerator de deşeuri spitaliceşti în judeţul Sibiu.
5.Zgomot şi
vibraţii
Conform Hotărârii nr. 321 din 14 aprilie 2005 republicată, se abordează
unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor
dăunătoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului,
prin implementarea următoarelor măsuri:
- determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin
întocmirea hărţilor de zgomot;
- punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind
zgomotul ambiental şi efectele sale;
- adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a
planurilor de acţiune, având ca scop prevenirea şi reducerea
zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a
nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare
asupra sănătăţii umane.
Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau pentru
reducerea nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte
limitele maxime admise şi pentru a menţine calitatea mediului din punct
de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde acesta are niveluri
acceptabile. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot, la limita zonelor
funcţionale din mediul urban, se urmǎresc conform STAS 10009-88.
Întocmirea hărţii strategice de zgomot pentru mun. Sibiu până în 30
iunie 2012 şi a planului de acţiuni care are ca scop prevenirea şi
reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a
nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii
umane, până în 18 iulie 2013.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
143
6.Managementul
riscului
În domeniul prevenirii şi protecţiei faţă de riscurile naturale este necesară
încadrarea în obiectivele de mediu pentru Regiunea 7 Centru (cf. ghidului cu
Obiectivele de mediu naţionale şi regionale 2007 -2012):
- Implementarea sistemelor de consolidare / stabilizare a
perimetrelor cu alunecări de teren active;
- Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a
bunurilor expuse la acest risc;
- Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor
hidrografice;
- Creşterea gradului de implicare a populaţiei în procesul de luare
a deciziilor;
şi în măsurile de protecţie faţă de riscuri formulate pentru Regiunea 7
Centru:
- Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare
a alunecărilor de teren active prin împădurirea terenurilor
degradate şi realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a
apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusă a terenului
- Realizarea lucrărilor de apărare/ reabilitare a terenurilor expuse
la riscuri naturale
- Elaborarea planurilor de intervenţie in caz de urgentă.
Inundaţii
„Strategia naţională de management al riscului la inundaţii” (HG
1854/2005) are ca obiective specifice:
· economic - prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin
reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice
şi sociale, a infrastructurilor existente, a terenurilor agricole cultivate;
· social - prevenirea apariţiei epidemiilor sau a minimizării deteriorării
sănătăţii populaţiei ca urmare a producerii inundaţiilor, asigurarea
accesibilităţii infrastructurilor critice (poduri, podeţe, aeroporturi) în timpul
inundaţiilor extreme;
· mediu - prevenirea poluării surselor de apă (de suprafaţă şi subterane),
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
144
protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil
încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza
scurgerea şi inundaţiile asociate ei, ca urmare a unor lucrări agricole
intensive, protecţia şi conservarea bunurilor istorice, a monumentelor şi
ariilor protejate şi a ecosistemelor.
Alunecări de teren
Conform studiului “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale
(cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul
teritoriului judeţean. Secţiunea I. Regiunea 7 – Judeţele: Alba, Braşov,
Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu “, Municipiile Sibiu si Mediaş, trei oraşe
şi 52 de comune au suferit degradări importante ale zonelor urbane, rurale,
agricole şi ale căilor de comunicaţie.
Suprafeţele cu probabilitate mare sau medie – mare de producere a
alunecărilor de teren de dimensiuni importante care trebuie sa facă obiectul
acţiunilor de prevenire si stabilizare.
Seisme
Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile
administrativ teritoriale urbane din judeţul Sibiu amplasate în zone pentru
care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII cu
perioada medie de revenire de 50 de ani şi trebuie să facă obiectul
planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.
7.Peisaj şi
patrimoniul
cultural
În ceea ce priveşte patrimoniul cultural construit se au în vedere anumite
direcţii de dezvoltare:
1 - Studierea, expertizarea şi renovarea obiectivelor patrimoniului construit
în raport cu valoarea acestora ce rezultă din documente legale.
2 - Reabilitarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului construit din zone
cu densitate mare sau localităţi cu ansambluri de obiective de patrimoniu.
3 - Valorificarea patrimoniului construit prin includerea lor în circuitul
economic şi cultural.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
145
4 – Intervenţia prioritară pentru renovare, conservare sau restructurare
funcţională la obiective cu grad avansat de degradare.
5 – Protecţia peisajului natural şi cultural pentru ameliorarea şi
promovarea imaginii judeţului Sibiu.
8.Conservarea
resurselor
În ceea ce priveşte conservarea resurselor, trebuie aplicate măsuri de
exploatare durabilă a acestora, de la faza de explorare, până la cea de
revalorificarea a deşeurilor.
9.Transport
durabil
Realizarea unor reţele de infrastructuri de transport extinse la nivelul
întregului teritoriu judeţean va trebui să ţină seama de cerinţele
comunităţilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de viaţă şi a creării
de locuri de muncă. Asigurarea unui transport eficient, la nivelul teritoriului
sau local, la nivelul unităţilor administrative de bază, nu se poate realiza în
absenţa unor moduri de transport adecvate şi a căilor de comunicaţie
corespunzătoare. Starea materială a comunităţilor are ponderea cea mai
mare în a impune un mod de transport şi în consecinţă opţiunea pentru un
tip de infrastructură, cu consecinţe pe o perioadă lungă de timp. Creşterea
în importanţă a transportului individual face ca modernizarea reţelei de căi
rutiere, de nivel comunal şi judeţean, să fie un deziderat al majorităţii
comunităţilor locale din judeţ. Chiar dacă transportul în comun, rutier şi pe
calea ferată, a scăzut ca pondere în anii ’90, este, necesar a nu pierde din
vedere acest domeniu, în care pot avea loc schimbări importante, odată cu
repoziţionarea unor activităţi din spaţiul judeţean.
10.Turism Promovarea turismului durabil.
Asigurarea de sisteme de utilităţi pentru zonele turistice (atât la nivel
calitativ cât şi cantitativ).
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
146
9. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu este un document elaborat prin efortul
unei echipei pluridisciplinare. Procesul a pornit de la analiza măsurilor şi acţiunilor propuse în
varianta anterioară a PATJ (anul 2006) şi a transpunerii în practică a acestora urmată de analiza
noilor direcţii şi elemente de planificare, a potenţialului de dezvoltare a judeţului, a noilor
necesităţi identificate, precum şi a diferenţelor între situaţia actuală şi cea previzionată.
Decizia actualizării planului de amenajare a teritoriului a fost luată în anul 2010 având în
vedere evoluţiile care au afectat unele domenii ale planului în ultimii ani, aprofundarea unor
procese prin documente strategice sectoriale, în unele domenii de mare interes pentru judeţ şi
modificările cadrului legislativ.
În afară de alternativa 0 – neimplementarea planului – şi alternativa 1 – implementarea
PATJ prezentat nu a mai fost necesară identificarea altor alternative pentru atingerea obiectivelor
stabilite şi s-a încercat găsirea de soluţii pentru problemele identificate, prezentate la un grad de
detaliu care să permită ulterior creionarea de acţiuni specifice.
Evaluarea s-a axat pe măsurile propuse prin plan şi efectele acestora asupra mediului,
încercându-se propunerea de măsuri care să reducă impactul pentru a se asigura o cât mai bună
conformare cu obiectivele de mediu.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
147
10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării PATJ Sibiu
Conform Hotărârii de Guvern 1076/2004, trebuie propus un sistem de monitorizare
pentru identificarea efectelor semnificative asupra mediului datorate implementării prevederilor
PATJ Sibiu.
Monitorizarea trebuie să se concentreze pe obiectivele stabilite ca fiind relevante, astfel
încât revizuirea planului, când va fi cazul, să poată considera măsuri suplimentare de prevenire,
reducere, compensare a impactului asupra mediului.
Sistemul de monitorizare cuprinde:
obiectivul care trebuie monitorizat şi pentru care se va analiza evoluţia între adoptarea
PATJ şi revizuirea acestuia;
indicatori de monitorizare – pentru cuantificarea şi vizualizarea cu uşurinţă a evoluţiei;
sursa de unde pot fi obţinuţi indicatorii propuşi;
responsabilitatea – cine este responsabil de monitorizare.
Tabel nr. 23. Sistemul de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării PATJ
Sibiu
Obiective de
protecţie a mediului
relevante pentru
PATJ
Indicatori de
monitorizare
Surse Responsabilitate
1.Îmbunătăţirea stării
habitatelor şi
reducerea ameninţării
zonelor de habitat;
1.Evoluţia suprafeţelor
aflate în stare bună de
conservare.
2. Evoluţia suprafeţei
împădurite
APM Sibiu,
Direcţia Silvică
Sibiu
Consiliul Judeţean
Sibiu
2.Îmbunătăţirea
managementului
ariilor naturale
protejate;
Evoluţia ariilor protejate
care beneficiază de
management specific
APM Sibiu,
Administraţiile
ariilor protejate
3.Îmbunătăţirea Cantităţile de emisii de APM Sibiu (pe
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
148
calităţii aerului
ambiental
poluanţi în atmosferă baza inventarului
anual de emisii)
4.Reducerea poluării
apelor de suprafaţă şi
subterane;
1. Evoluţia calitativă şi
cantitativă a apelor de
suprafaţă şi subterane.
2. Numărul de beneficiari ai
sistemului centralizat de
distribuţie a apei potabile
AN Apele
Române,
APM Sibiu
5.Reducerea poluării
solului;
Evoluţia suprafeţelor cu
soluri degradate/ afectate de
eroziune care au fost
reabilitate sau ameliorate
APM Sibiu
6.Reducerea siturilor
contaminate;
Evoluţia suprafeţelor cu
soluri contaminate
APM Sibiu
7.Îmbunătăţirea stării
de sănătate a
populaţiei .
Evoluţia gradului de
îmbolnăvire a populaţiei
DSP Sibiu
8.Deşeuri. 1. Număr de localităţi
prevăzute cu sisteme de
colectare şi transport a
deşeurilor.
2. Gradul de colectare
selectivă.
3. Gradul de valorificare
materială (reciclare) sau
valorificare energetică (co-
incinerare)
APM Sibiu,
Consiliul
Judeţean
9.Scăderea expunerii
populaţiei la riscurile
de mediu
1. Evoluţia suprafeţelor
afectate de inundaţii.
2. Evoluţia suprafeţelor
afectate de alunecări de
APM Sibiu,
AN Apele
Române,
Direcţia Silvică
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
149
teren
3. Suprafeţe de teren
împădurite
Sibiu
10.Protejarea zonelor
şi obiectivelor de
interes patrimonial,
cultural şi peisagistic
Evoluţia numărului de
monumente şi obiective
reabilitate, consolidate şi
protejate
Direcţia
Judeţeană pentru
Cultură, Culte şi
Patrimoniu
Cultural
11.Încurajarea
utilizării resurselor
regenerabile şi
alternative de
generare a energiei
Proiecte prin care se
propune utilizarea
resurselor regenerabile şi
alternative de generare a
energiei
Consiliul
judeţean,
Consiliile locale
12.Îmbunătăţirea
infrastructurii de
transport
Evoluţia rutelor de transport
noi create sau reabilitate
Direcţia judeţeană
de Drumuri şi
Poduri
13.Încurajarea
mijloacelor de
transport alternativ
Număr de proiecte care îşi
propun încurajarea
mijloacelor de transport
alternativ
Consiliul
Judeţean Sibiu,
Consiliile locale
14.Îmbunătăţirea
infrastructurii de
turism
Evoluţia infrastructurii de
turism în zonele turistice
Consiliul
Judeţean Sibiu,
Consiliile locale
15. Promovarea
turismului durabil
Număr de proiecte care au
ca scop promovarea
turismului durabil
Consiliul
Judeţean Sibiu,
Consiliile locale
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
150
Rezumat nontehnic
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,
sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, plan sau program, astfel încât să
ofere asigurarea că orice consecinţă este evaluată adecvat. Directiva Parlamentului European şi a
Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi
Programe asupra mediului (“Directiva SEA”) a fost implementată în legislaţia naţională prin HG
nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe. Această hotărâre transpune în legislaţia naţională Lista planurilor şi programelor care
intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004, aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006.
SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care pot
avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la
proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi urbanism,
pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare regională, industrie,
etc.).
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat
la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii
mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă
este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau
programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor
factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot
avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizarea evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu
recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu
Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
Conform prevederilor legale în vigoare (Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe), planurile sau
programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului trebuie evaluate din punct de
vedere al impactului generat in urma implementării.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
151
Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeţean Sibiu (PATJ Sibiu) şi a fost realizată în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei
2 a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu (PATJ Sibiu) este promovat de
Consiliul Judeţean Sibiu, în calitate de titular al acestuia.
Necesitatea elaborării unui plan de amenajare a teritoriului judeţean este stabilită prin
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi
completările ulterioare, conform căreia „gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o
activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl
folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării in spaţiul
european”. Conform aceluiaşi act normativ, fiecare judeţ trebuie sa deţină un Plan de amenajare
a teritoriului judeţean şi să-l reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcţie de politicile şi de
programele de dezvoltare ale judeţului.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia
spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului, fiind corelat cu Planul de
amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele
guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.
Planul de Amenajare al Teritoriului Judeţean Sibiu, este revizuit pe parcursul a patru
faze:
Faza I - Documentare şi studii de fundamentare
Faza II - Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi; diagnostic,
priorităţi
Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile din
Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu
Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor
Obiectivul principal, comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului, este realizarea
unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
152
Scopurile planului de amenajare sunt:
furnizarea unor direcţii strategice (caracter directiv) care să ghideze acţiunile
administraţiilor şi sectorului privat pentru dezvoltarea teritoriului pe o perioadă de
determinată;
stabilirea măsurilor ce vor fi aplicate în procesul de autorizare al construcţiilor (utilizarea
solului şi a locaţiilor) şi de funcţionare;
furnizarea unui cadru strategic care să stea la baza planurilor subordonate şi studiilor
necesare procesului de planificare;
- identificarea şi promovarea de noi oportunităţi de dezvoltare;
- coordonarea resurselor sectorului privat pentru realizarea unor dezvoltări optime.
Strategia de dezvoltare spaţială cuprinde un set de obiective generale care vizează
dezvoltarea judeţului detaliate prin obiective specifice pe domeniile ţintă aferente amenajării
teritoriului. Pentru fiecare dintre aceste obiective sunt prevăzute direcţii şi măsuri de acţiune
cuprinse într-un Program de măsuri.
Propunerile strategice de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeţean au fost
considerate pentru următoarele etape:
Etapa I prioritară, până în anul 2020 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea
de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:
continuarea dezvoltării economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a
structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;
restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de
viaţa comunităţilor;
Etapa II, de perspectivă, până în 2025 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi
dezvoltare au în vedere:
direcţi şi măsuri care să contribuie la creşterea economică şi implicit a nivelului de trai al
populaţiei;
relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi economiei, ceea ce va
asigura valorificarea raţională echilibrată şi complexă a potenţialului natural şi social al
teritoriului judeţean;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
153
ameliorarea organizării reţelei de localităţi, în vederea dezvoltării unor centre de polarizare
intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi şi a
cadrului de viaţă al comunităţilor.
reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.
Procesul de evaluare de mediu a PATJ Sibiu a cuprins mai multe etape:
1. Evaluarea stării actuale a mediului la nivelul judeţului pentru identificarea problemelor de
mediu pentru diferite componente de mediu şi a evoluţiei acestora în cazul neimplementării
planului.
2. Stabilirea obiectivelor de mediu relevante cuprinse în politicile şi reglementările elaborate la
nivel de Comunitate, naţional, sau regional şi evaluarea obiectivelor strategice ale PATJ în raport
cu acestea pentru a stabili concordanţele existente. Concluzia acestei analize a fost aceea că
obiectivele specifice ale PATJ susţin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind
preponderent în concordanţă cu acestea.
3. Evaluarea potenţialelor efecte asupra componentelor de mediu ce ar putea fi generate în urma
implementării măsurilor prevăzute în PATJ. Evaluarea s-a realizat pe baza analizei măsurilor
aferente obiectivului respectiv şi a unui sistem de notare pentru cuantificarea efectelor pe mediu,
notele fiind însoţite de justificări. Efectele cumulative asupra mediului generate de
implementarea PATJ s-au evaluat prin însumarea notelor de evaluare acordate efectelor stabilite
pentru fiecare componentă de mediu. În urma acestei analize s-a concluzionat faptul că
implementarea PATJ va avea un impact general pozitiv asupra componentelor de mediu.
4. Recomandarea unui set de măsuri cu caracter general pentru fiecare componentă de mediu
prin care să se prevină, reducă sau compenseze efectele negative şi să se întărească efectele
pozitive.
5. Propunerea unui program de monitorizare prin care să se urmărească evoluţia efectelor asupra
componentelor de mediu analizate în cadrul evaluării strategice de mediu a planului şi să se
identifice potenţialele efecte adverse neprevăzute generate
prin implementarea planului. Conform HG nr. 1076/2004, îndeplinirea programului de
monitorizare este responsabilitatea Consiliului Judeţean Sibiu, iar rezultatele monitorizării
trebuie prezentate anual de către acesta autorităţii competente pentru protecţia mediului.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
154
Evaluarea stării actuale a mediului a scos în evidenţă o serie de probleme legate atât de
factorii de mediu cât şi de infrastructura tehnică. În cele ce urmează sunt prezentate problemele
identificate pentru factorii de mediu aer, apă, sol şi o centralizare a problemelor de mediu
relevante la nivelul judeţului Sibiu.
Factorul de mediu aer
La nivelul judeţului Sibiu nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării
aerului. Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea
datorându-se în special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt
identificate în unităţi industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele
mobile sunt identificate prin traficul rutier.
Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu o reprezintă S.C. “SOMETRA”
S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi
zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu,
cupru, aur, argint).
O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele
de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi
rurale din judeţ.
La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei
construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu),
industria sticlei, (Avrig, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria
alimentară (Sibiu, Mediaş etc.).
In prezent pe platforma SC SOMETRA SA activitatea se desfăşoară parţial, respectiv la
instalaţia de electroliză plumb. Ca atare, prin implementarea măsurilor din programul cuprins în
autorizaţia integrată de mediu, problema emisiilor de pulberi cu conţinut ridicat de metale grele
(Pb, Zn, Cd, Ni) a fost mult diminuată.
Factorul de mediu apă
La nivelul judeţului Sibiu, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România
(SMIAR) include subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, ape uzate.
Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute atât din sistemul propriu de
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
155
monitorizare al A.P.M. Sibiu cât şi din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele
Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt – Sistemul de Gospodărie
a Apelor Sibiu.
În judeţul Sibiu au fost identificate secţiuni de râuri a căror calitate este
necorespunzătoare, conform OM 161/2006, datorită prezenţei peste limitele admise a anumitor
poluanţi. Aceste secţiuni sunt:
Mag - amonte confluenţa Sălişte (clasa a IV-a de calitate);
Rusciori - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);
Cisnădie - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate);
Hârtibaciu - aval Agnita (clasa a III-a de calitate);
Târnava Mare - amonte Copşa Mică (clasa a III-a de calitate);
Târnava Mare - aval Copşa Mică - Micăsasa (clasa a III-a de calitate);
Visa - amonte confluenţă Târnava Mare (clasa a III-a de calitate).
În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul
gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile.
În anul 2008, în judeţul Sibiu existau 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă,
lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile fiind de 1440 km. In anul 2008 s-au
recoltat in Sibiu, 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele încadrându-se chimic
şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate
fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte
bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %.
În ceea ce priveşte apele subterane, formele cele mai intense de depreciere multiplă a
calităţii apei au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile
lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. Aceasta
se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect
de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc
la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei
restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste
probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
156
Factorul de mediu sol
Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de :
- factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.);
- acţiuni antropice agricole şi triale.
În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ şi având ca efect
scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Degradarea solurilor, ca efect al
fenomenelor naturale (eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, ş.a.) reprezintă
160.389 ha din suprafaţa judeţului. Dintre acestea exemplificăm zone ca Miercurea Sibiului,
Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor,
Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dîrlos.
Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică -
Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Astfel, circa
3.400 ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi circa 7.600 ha mediu poluate.
Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri
industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Suprafeţele totale ale
rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha, din care 34 ha îl constituie
rampele de deşeuri din mediul urban. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri
industriale aparţinând de S.C. Sometra S.A. Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat.
Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de
poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai
metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC
Sometra SA Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică
sunt forme complexe la care, proceselor de eroziune, li se asociază fenomenul de poluare.
Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de
15 grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele
de degradare cu largă amplitudine sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor
profunde şi cu extindere mare. Poluarea istorică cu metale grele în zona Copşa Mică a afectat
orizonturile de sol, atât la suprafaţă cât şi în profunzime. Cu timpul ele s-au acumulat în sol,
constituind astfel un pericol prin efecte cumulative, prin remanenţa în timp şi prin posibilitatea
redusă de depoluare naturală. Metalele din sol participă la o serie de procese fizico-chimice, în
funcţie de condiţiile de mediu, în urma cărora fie rămân în sol, sub o formă sau alta, fie părăsesc
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
157
sistemul, de exemplu prin eroziune, datorită vântului sau ploilor, datorită levigării (când pătrund
în orizonturile mai profunde) sau pătrund în plantele existente pe solul respectiv. Din studiile
întreprinse în decursul anilor, s-a realizat o delimitare a unui areal afectat de poluare situat de-a
lungul râului Tîrnava Mare, între localităţile Tîrnava şi Micăsasa de aproximativ 16 km
totalizând aproximativ 3.400 ha.
Referitor la situaţia terenurilor afectate de reziduuri zootehnice, în judeţul Sibiu nu sunt
probleme semnificative privind această problemă deoarece în general colectarea şi depozitarea
dejecţiilor se realizează pe platforme betonate, care nu permit infiltrarea în sol.
Poluarea solului cu deşeuri.
Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi
separat, a crescut cu aproximativ 5.000 t faţă de anii anteriori. Acest lucru se datorează creşterii
gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban dar, mai ales, în mediul
rural. Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii de
salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % in mediul urban şi circa 11 % în
mediul rural. În ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare, mai ales în mediul rural.
În prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu.
Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt
scăzute.
În judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile –
staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a
deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent.
În judeţul Sibiu există un singur depozit de deşeuri industriale, care aparţine şi este
întreţinut de SC Sometra SA Copşa Mică. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966, amplasat fiind
pe halda veche, înfiinţată în 1939. Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase, rezultate în urma
activităţii de producţie, în domeniul metalurgiei neferoase. Suprafaţa totală a depozitului este de
19.6 ha, cu o capacitate actuală de 3.000.000 mc şi o înălţime de cca 18 m.
Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în
unităţile care le-au generat.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
158
Deşeurile toxice şi periculoase de altă natură decât cele spitaliceşti, au fost depozitate în
gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale municipiilor Sibiu şi
Mediaş.
Deşeurile de pesticide, în cantitate de 71 de tone, sunt depozitate în condiţii de siguranţă
la depozitul judeţean amenajat în anul 2002 în localitatea Şura Mică.
Biodiversitate
Biodiversitatea în judeţul Sibiu este afectată în principal de următoarele probleme:
Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate a mediului faţă de normele standardizate în
zona Copşa Mică;
Inexistenţa staţiilor de epurare a apelor uzate pentru localităţile urbane Agnita, Dumbrăveni,
Tălmaciu, Ocna Sibiului;
Depozite menajere (9 în mediul urban, 113 în mediul rural) care nu respectă normele
autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului, fără amenajări specifice;
Poluarea aerului se datorează în special:
Traficului auto ridicat
Lipsei centurii ocolitoare în municipii şi oraşe
Parcului redus de vehicule ecologice pentru transportul public
Suprafeţelor reduse de spaţii verzi în mediul urban
Calitatea apelor:
Sunt identificate 14 zone în care apele subterane prezintă grad ridicat de poluare cu nitraţi
Infrastructura de alimentare deficitară
Infrastructura de canalizare deficitară
Lipsa contorizării consumului de apă în mediul rural
Lipsa terenurilor disponibile pentru perdelele de pădure
Reţelele vechi de alimentare cu apă
Pierderi mari la alimentarea cu apă
Peste 50% din analizele efectuate arată că apa din sistemul centralizat nu este
corespunzătoare calitativ
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
159
Captarea şi tratarea apei este deficitară
Calitatea solurilor:
Situri contaminate şi costuri mari pentru decontaminarea siturilor contaminate
Există zone care prezintă pericol de alunecări de teren
Nu sunt identificate toate zonele în care solul prezintă fenomene de eroziune
Nu există unităţi specializate de decontaminare în caz de poluare accidentală
Patrimoniul natural este afectat de:
Capacitate administrativă scăzută
Grad de informare şi conştientizare redus la nivelul comunităţilor locale
Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Patrimoniul construit:
Distribuţia teritorială a patrimoniului construit este inegală, distingându-se două zone mari –
Ţinutul Sibiului, Valea Târnavelor – în care,există peste 60 % din construcţiile cu valoare
culturală din judeţ
Prezenţa patrimoniul construit judeţean, în aproape toate unităţile administrativ-teritoriale,
face ca monitorizarea şi intervenţia asupra acestuia să fie dificilă
Numeroase zone istorice rurale şi urbane sunt amplasate în centrele localităţilor, punând
probleme de restaurare, conservare şi valorificare nedistructivă în cazul intervenţiilor
urbanistice.
Un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii geotehnice şi de
fezabilitate pentru lucrări de renovare
Monumente istorice în stare avansată de degradare.
Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii localităţilor şi a documentaţiilor de urbanism pentru
centrele istorice
Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi conservarea monumentelor istorice
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
160
Reţeaua de transport şi comunicaţii:
Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind
redusă pe aceste sectoare
Lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de
proprietate
Drumurile judeţene şi comunale în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare
corespunzătoare
Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesita refacere integrala, 37 poduri
(28,03 %) necesita expertiza tehnica (reabilitare) si 80 poduri (62,12 %) necesită lucrări de
întreţinere curentă şi reparaţii
Liniile de cale ferată electrificate reprezintă doar aproximativ 22% din total (semnificativ
mai puţin decât media Regiunii Centru de aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%),
procent destul de scăzut, care denotă necesitatea de modernizare a reţelei.
Alimentarea cu apă:
37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi din mediul urban, adică
71,4% din populaţia judeţului
Din 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu – Sud, numai 13 localităţi beneficiază
de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă
Canalizare:
Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor uzate care să proceseze
eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementărilor actuale ale UE.
Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele decât
reşedinţa de judeţ
Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de
alimentare cu apă, în special la casele private
Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte
Gestionarea deşeurilor:
Colectarea selectivă la nivelul judeţului este necesar a fi amplificată.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
161
Absenţa programelor educaţionale cu privire la protecţia mediului
Nu există facilităţi de compostare în municipiul Sibiu
Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă
Sunt necesare şi alte locuri de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
(Agnita, Avrig, Sălişte)
Depozitare necontrolată a deşeurilor din construcţii şi demolări
Turismul:
Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în mai multe limbi.
Pregătire insuficientă pentru managementul turistic şi personalul din turism
Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în turism
Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum biodiversitatea faunei şi florei
Monumente istorice în stare avansată de degradare
Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect advers asupra
mediului al implementării PATJ Sibiu
Principalele măsuri propuse prin implementarea PATJ Sibiu, pentru îmbunătăţirea
calităţii factorilor de mediu, protecţia şi conservarea valorilor naturale, peisagistice şi
arhitectonice, cât şi măsuri specifice pentru îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, sunt redate în
continuare.
Biodiversitate şi patrimoniu natural
Pentru dezvoltarea cadrului de management şi administrare a ariilor protejate, inclusiv a
siturilor NATURA 2000, cu scopul stopării degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale şi
riscurile asociate pentru mediu şi dezvoltarea durabilă, legislaţia în domeniu prevede iniţierea
şi/sau derularea unor importante acţiuni, cum ar fi:
îmbunătăţirea/înfiinţarea structurilor administrative adecvate;
dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
162
elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar şi
naţional;
preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi naţional în administrare sau
custodie;
identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de
protecţie;
menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din
flora şi fauna sălbatică;
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural;
constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate:
o propuneri SCI: Hârtibaciu Sud – Vest, Podisul Secaşelor, Târnava Mare – Mihalţ –
Copşa Mica;
o extindere SCI: Insulele Stepice de la Sura Mică, Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu;
o retrasare limite SCI: Frumoasa, M-tii Făgăraş, Sighişoara Târnava Mare;
o retrasare limite SPA: Frumoasa, Piemont Făgăraş, Podisul Hartibaciului.
Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural se instituie un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit categoriilor
stipulate în Legea nr. 462/2001 respectiv: rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale şi parcuri naturale, coroborate cu O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul
ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, respectiv
Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Alături de aceste arii naturale protejate
vor fi ocrotite şi conservate în regim de protecţie cu rol de coridoare ecologice următoarele
arii naturale:
o perdelele forestiere;
o tufişurile naturale;
o vegetaţia malurilor şi a lucrărilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor;
o zonele umede naturale;
o pajiştile naturale;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
163
o vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole;
o vegetaţia din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară.
La aceste arii naturale în regim de protecţie se mai adaugă:
o Cheile Cibinului (documentaţia întocmită de către APM Sibiu urmând a fi
înaintată către Academia Română);
o Eleşteele de la Brădeni (rezervaţie naturalǎ avifaunistică propusǎ pentru
importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost avizatǎ şi aprobatǎ de Academia
Română);
o Eleşteele de la Mândra (rezervaţie naturalǎ avifaunistică propusǎ pentru
importanţǎ naţionalǎ; documentaţia a fost depusă la Academia Română);
o Arpăşel (rezervaţie avifaunistică – trecerea la protecţie la nivel naţional);
o Parcul Natural Laslea – documentaţia a fost avizată de către Academia Română;
o Parcul Natural Frumoasa – APM Sibiu lucrează la documentaţia de documente
ştiinţifică – administrator CJ Alba;
o Propunerea de instituire a Parcului Naţional Munţii Făgăraş a obţinut avizul
Academiei Române;
o Habitatul forestier din valea Lotrioarei ca arie specială de conservare.
Sănătatea, populaţie umană
Principiul călăuzitor în amplasarea echilibrată pe ansamblul reţelei de localităţi a activităţilor de
servire este eficientizarea activităţilor prin distribuţie ierarhică. Din acest punct de vedere,
dotările au fost clasificate în:
Servicii de bază - comerţ, servicii personale, sănătate şi învăţământ;
Servicii de vârf - sănătate şi învăţământ, cultură, recreere şi sport, telecomunicaţii
Administrare - financiare, juridice, administrative, prelucrarea informaţiilor.
Majoritatea reşedinţelor comunale şi oraşelor din judeţ posedă dotări din toate cele trei categorii,
însă numai unora le sunt specifice o anumita categorie, care le situează pe o anumita treapta a
ierarhiei.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
164
Pentru asigurarea unui nivel corespunzător privind sănătatea, gradul de ocupare şi nivelul de trai
din zona analizată este necesară luarea în considerare a următoarelor elemente ale planului
strategic:
În învăţământ se preconizează creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei, în vederea
pregătirii tinerilor pentru o societate bazată pe cunoaştere prin:1. Îmbunătăţirea
infrastructurii şcolare prin lucrări de consolidare, reabilitare şi dotare. 2. Creşterea
gradului de participare la educaţie, reducerea abandonului şcolar prin derularea de
programe de sprijin. 3. Realizarea unor cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice
care să acopere necesităţile sistemului şi să ducă la creşterea nivelului de pregătire al
elevilor. 4. Realizarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic
pentru susţinerea tinerilor capabili de performanţe. 5. Asigurarea unui climat de ordine
publică, siguranţă publică şi sănătate publică în şcoli
În domeniul sănătăţii propunerile de unităţi sanitare şi de asigurări sociale se întemeiază
pe necesitatea descentralizării acestora - în scopul facilitării accesului - şi a măririi
capacităţii dotărilor teritoriale aflate în prezent sub normele în vigoare, ţinându-se seama
şi de actuala tendinţă de eficientizare a capacităţii dotărilor existente costisitoare. Acestea
vor urmării realizarea următoarelor condiţii:
1. Creşterea calităţii serviciilor medicale, urmărindu-se ameliorarea calităţii structurii sistemului
de sănătate, a calităţii actului medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate,
realizate prin: - îmbunătăţirea calităţii infrastructurii unităţilor publice cu paturi şi dotarea
acestora cu aparatură şi echipamente medicale, informatizarea sistemului:
o Reabilitare ambulatoriu de specialitate din spitalul de psihiatrie „Gh. Preda” Sibiu
o Reabilitare ambulatoriu de specialitate din cadrul spitalului Clinic Judeţean Sibiu
o Îmbunătăţirea acoperirii cu personal medical prin planificare şi alocare adecvată a
resurselor umane în concordanţă cu nevoile populaţiei;
o Reducerea variabilităţii practicii medicale prin implementarea şi utilizarea
ghidurilor de practică şi a protocoalelor clinice elaborate de Ministerul Sănătăţii;
o Pregătirea unităţilor sanitare cu paturi din judeţul Sibiu în vederea intrării în
procesul de acreditare.
2. Optimizarea serviciilor de sănătate prin Planul judeţean de dezvoltare a serviciilor de sănătate
urmăreşte optimizarea spitalelor pentru îngrijiri acute, propunându-se: creşterea ratei de ocupare
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
165
a paturilor de la 80 % la 85 %; atingerea ţintei de 4,5 paturi /1000 loc; reducerea ratei de
internare de la 23 % la 20 %.
3. Planificarea serviciilor spitaliceşti de lungă durată (spitalele de bolnavi cronici, UAMS-uri).
Dirijarea cazurilor care necesită îngrijire de lungă durată spre unităţile medicale de cronici
/medico – sociale în care s-au identificat posibilităţi de oferire a acestor servicii; Evaluarea
necesarului de paturi pentru cronici, faţă de nivelul existent în 2008, relativ la: durata medie de
spitalizare planificată = 21 zile, iar în cazul ratei de ocupare a paturilor = 85 %.
4. Îmbunătăţirea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii de urgenţă prin
eficientizarea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii de urgenţă prin
protocoale de colaborare între I.S.U., Serviciul Judeţean de Ambulanţă, SMURD, 112, Serviciul
Public Salvamont, operatori privaţi; Crearea bazei operaţionale judeţene de coordonare a
intervenţiilor integrate la nivelul judeţului Sibiu.
5. Dezvoltarea reţelelor comunitare de asistenţă medicală: centre de permanenţă, centre de
sănătate multifuncţionale, centre de sănătate mintală prin:
o Identificarea zonelor în care este necesară funcţionarea centrelor de sănătate
multifuncţionale /centrelor de sănătate mintală; Întocmirea listei cu serviciile
existente şi serviciile de bază propuse: cardiologie, medicină internă, pediatrie, O-
G, PF, ecografie, laborator;
o Studiu de fezabilitate privind înfiinţarea centrelor de sănătate mintală adulţi şi
copii la Mediaş;
o Înfiinţarea centrelor de sănătate multifuncţionale la Avrig / Copşa Mică, Sălişte /
Miercurea Sibiului;
6. Dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu
7. Planul judeţean pentru echipamente medicale
8. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale în mediul rural realizată prin dezvoltarea
reţelelor de asistenţă comunitară, urmărindu-se:
o creşterea numărului de asistenţi medicali comunitari şi a numărului de mediatori
sanitari angajaţi de către autorităţile publice locale;
o formarea echipelor medicale comunitare: medic de familie, asistent medical
comunitar, mediator sanitar, asistent social ş.a. urmărindu-se:
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
166
o creşterea numărului de comunităţi deservite de asistentul comunitar şi / sau
mediatorul sanitar;
o dezvoltarea reţelei de îngrijiri la domiciliu.
9. Dezvoltarea serviciilor de asistenţa medicală în mediul rural prin reţeaua de supraveghere a
sănătăţii mamei şi copilului;
o dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară pentru îngrijirea
o gravidei, mamei şi copilului;
o înfiinţarea reţelei de supraveghere medicală activă a bolilor cardio – vasculare;
o deschiderea de puncte farmaceutice în mediul rural.
10. Prevenirea şi controlul bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei din
judeţul şi implementarea programelor naţionale de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.
Factori de mediu: apă, aer, sol
Obiectivele şi măsurile privind problema poluării aerului sunt cuprinse în Planul Local
de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Sibiu pentru perioada 2007-2013:
1 - Modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici în vederea
reducerii emisiilor până la valori ale concentraţiilor care să nu depăşească valoarea CMA.
Aplicarea BAT - IPPC (cele mai bune tehnologii disponibile) pentru activităţile industriale care
se încadrează în criteriile stabilite de directiva IPPC;
2 - Îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin Protocolul de la Kyoto, la Convenţia cadru
a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 (Legea 3/2001,
H.G.780/2006);
3 - Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier
sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără
plumb şi măsuri de optimizare a traficului şi realizarea de şosele de centură, ocolitoare;
4 - Se va menţine în continuare interdicţia de construire de incineratoare de deşeuri pe teritoriul
administrativ al judeţului Sibiu;
5 - Diminuarea degradǎrii fondului forestier prin monitorizarea zonelor afectate, pentru
asigurarea unei ponderi ridicate de fond forestier, gestionat conform standardelor în vigoare;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
167
6 - Asigurarea sistemului de transport ecologic, în vederea reducerii poluării datorată noxelor
generate de motoarele clasice prin introducerea, păstrarea şi dezvoltarea sistemului de transport
ecologic;
7 - Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii, prin creşterea suprafeţelor de spaţii verzi
din localităţi, al protejării şi gestionării durabile a acestora, precum şi al creşterii standardelor de
viaţă ale locuitorilor; asigurarea de către autorităţile administraţiilor publice locale a unei
suprafeţe de minimum 26 mp/ locuitor din terenul intravilan până la data de 31 decembrie 2013
Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în judeţul Sibiu, prin
acţiuni de:
1. încadrare în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate
evacuate de diversele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi / sau în reţelele de canalizare
a localităţilor;
2. respectare a termenelor de realizare a reţelelor de canalizare şi staţii de epurare,
conform programului de implementare a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
urbane;
3. aplicare a măsurilor pentru atingerea standardelor europene în domeniu, Conform
Directivei Cadru în domeniul apelor (2000/60/EC), toate apele din România trebuie să atingă
“starea bună” (respectiv clasele de calitate I şi II);
4. implementare a mǎsurilor identificate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al
Judeţului Sibiu pentru perioada 2007-2013;
5. extindere şi modernizare în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare
superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv staţiile de epurare din
localităţile Sibiu, Cisnădie, Avrig;
6. retehnologizări la staţiile de epurare ale agenţilor economici S.C. “Carmolimp”
SRL Veştem, S.C. „Romanacfir” S.A. Tălmaciu, S.C. “Orlatex” S.A. Orlat, S.C. “Medimpact”
S.A., S.C. “Relee” S.A., S.C. “Texromed” S.A., S.C. Armax” S.A., S.C. “Antomecanica” S.A. şi
S.C. ”Emailul” S.A. Mediaş;
7. identificarea de noi surse pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei de nord a
judeţului Sibiu, respectiv pentru municipiul Mediaş şi oraşele Copşa Mică şi Dumbrăveni, prin
realizarea unei aducţiuni gravitaţionale cu priză din viitoarea acumulare Zetea pe râul Târnava
Mare, pentru localităţile din judeţele Harghita, Mureş şi Sibiu;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
168
8. realizarea şi reabilitarea unor staţii de epurare pentru localităţile urbane Agnita,
Avrig, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Mediaş şi Sălişte; Consiliul Judeţean
Sibiu, prin Compartimentul Monitorizare a Serviciilor Publice, împreună cu primăriile din judeţ,
a estimat în 2009 necesitatea a 65 de staţii de epurare a fi realizate în zona rurală a judeţului
Sibiu pentru a atinge standardele europene de mediu;
9. promovarea unor tehnologii de depoluare a pânzei freatice, poluată cu metale
grele, în zona Copşa Mică, Târnăvioara şi Micăsasa;
10. respectarea şi aplicarea Planului Naţional de Reducere a Poluării cu Nitraţi a
Apelor Subterane.
Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropice se bazează pe Strategia de
dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi propune o nouă orientare a ponderii
folosinţelor terenurilor, în scopul creşterii favorabilităţii solurilor:
1. Actualizarea bazelor de date şi a harţilor terenurilor expuse la riscuri naturale
(alunecări de teren, scurgeri de torenţi, zone inundabile, eroziuni) - toate localităţile;
Implementarea şi monitorizarea planurilor de utilizare şi refacere a terenurilor din zonele
afectate;
2. Inventarierea şi investigarea siturilor contaminate conform Strategiei Naţionale de
Gestionare a Siturilor Contaminate şi H.G. 1408/2007; Curăţarea depoluarea,
remedierea/reconstrucţia ecologică a siturilor contaminate; Reabilitarea siturilor industriale post-
depoluare şi pregătirea lor pentru alte tipuri de activităţi economice;.
3. Implementarea măsurilor prevăzute în sistemului integrat de gestiune a deşeurilor
în scopul atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind gestiunea deşeurilor şi reducerii/
eliminării impactului produs de deşeurile de orice natură asupra factorilor de mediu.
Managementul deşeurilor
Implementarea măsurilor prevăzute în sistemul integrat de gestiune a deşeurilor în scopul
atingerii ţintelor prevăzute de legislaţia privind gestiunea deşeurilor şi reducerii/eliminării
impactului produs de deşeurile de orice natură asupra factorilor de mediu:
10. Închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme,
(Remetea Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnădie, Tălmaciu) şi reconstrucţia ecologică a terenurilor
ocupate de acestea;
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
169
11. Sporirea conştientizării populaţiei şi agenţilor economici referitor la impactul
gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor şi schimbarea comportamentului populaţiei faţă de
problema colectării deşeurilor – toate localităţile;
12. Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile astfel
încât să se asigure atingerea obiectelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje, deşeurile
biodegradabile, periculoase, de echipamente electrice şi electronice şi extinderea serviciilor de
salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;
13. Organizarea unui sistem integrat de colectare, transport, eliminare a deşeurilor
periculoase - toate localităţile;
14. dezvoltarea sistemelor de management durabil ale deşeurilor: staţii de transfer la
Avrig, Agnita si Mediaş (proiecte existente), staţii de sortare la Mediaş, Cisnădie, Sălişte, Agnita
(proiecte existente) şi la Şura Mică (proiect propus), instalaţie de compostare Avrig (proiect
existent) şi la Târnava şi Sura Mică (proiecte propuse)
15. concentrarea depozitării deşeurilor menajere în depozitul ecologic zonal Cristian
– SC TRACON SA;
16. gestiunea adecvată a deşeurilor din agricultură în conformitate cu Codul bunelor
practici agricole, in scopul reducerii poluării cu nitraţi din surse agricole
17. derularea unor campanii de informare asupra riscurilor utilizării în exces a
îngrăşămintelor şi pesticidelor vizând în principal locuitorii din mediul rural.
Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se impune implementarea conceptului
„incinerator zonal”, care să deservească mai multe regiuni, deoarece construcţia şi operarea unor
incineratoare de deşeuri periculoase sunt foarte costisitoare. În aceste incineratoare se vor
incinera deşeurile periculoase din industrie şi deşeurile periculoase provenite din activităţi
medicale. Noile incineratoare de deşeuri vor fi în concordanţă cu legislaţia naţională şi europeană
şi vor avea o capacitate de cel puţin 3.500 t/an (cf. Hot. 358/2007.) Având în vedere cantitatea de
deşeuri periculoase spitaliceşti generate în anul 2005 (248,8 tone) este inoportună realizarea unui
incinerator de deşeuri spitaliceşti în judeţul Sibiu.
Zgomot şi vibraţii
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
170
Conform Hotărârii nr. 321 din 14 aprilie 2005 republicată, se abordează unitar, la nivel
naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de zgomotul
ambiental, inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri:
o determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de zgomot;
o punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi
efectele sale;
o adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune, având ca
scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în
special a nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii
umane.
Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau pentru reducerea
nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte limitele maxime admise şi pentru
a menţine calitatea mediului din punct de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde acesta are
niveluri acceptabile. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot, la limita zonelor funcţionale
din mediul urban, se urmǎresc conform STAS 10009-88.
Managementul riscului
În domeniul prevenirii şi protecţiei faţă de riscurile naturale este necesară încadrarea
în obiectivele de mediu pentru Regiunea 7 Centru (cf. ghidului cu Obiectivele de mediu
naţionale şi regionale 2007 -2012):
o Implementarea sistemelor de consolidare / stabilizare a perimetrelor cu alunecări
de teren active;
o Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la
acest risc;
o Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice;
o Creşterea gradului de implicare a populaţiei în procesul de luare a deciziilor;
o şi în măsurile de protecţie faţă de riscuri formulate pentru Regiunea 7 Centru:
o Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare a alunecărilor de
teren active prin împădurirea terenurilor degradate şi realizarea sistemelor
hidrotehnice de colectare a apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusă a
terenului
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
171
o Realizarea lucrărilor de apărare/ reabilitare a terenurilor expuse la riscuri naturale
o Elaborarea planurilor de intervenţie in caz de urgentă.
Inundaţii
„Strategia naţională de management al riscului la inundaţii” (HG 1854/2005) are ca
obiective specifice:
· economic - prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea
riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi sociale, a
infrastructurilor existente, a terenurilor agricole cultivate;
· social - prevenirea apariţiei epidemiilor sau a minimizării deteriorării sănătăţii
populaţiei ca urmare a producerii inundaţiilor, asigurarea accesibilităţii
infrastructurilor critice (poduri, podeţe, aeroporturi) în timpul inundaţiilor
extreme;
· mediu - prevenirea poluării surselor de apă (de suprafaţă şi subterane), protecţia
şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil încurajarea
schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea şi
inundaţiile asociate ei, ca urmare a unor lucrări agricole intensive, protecţia şi
conservarea bunurilor istorice, a monumentelor şi ariilor protejate şi a
ecosistemelor.
Alunecări de teren
Conform studiului “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure,
alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Secţiunea I.
Regiunea 7 – Judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu “, Municipiile Sibiu si
Mediaş, trei oraşe şi 52 de comune au suferit degradări importante ale zonelor urbane, rurale,
agricole şi ale căilor de comunicaţie.
Suprafeţele cu probabilitate mare sau medie – mare de producere a alunecărilor de teren
de dimensiuni importante care trebuie sa facă obiectul acţiunilor de prevenire si stabilizare.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
172
Seisme
Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane din
judeţul Sibiu amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este
minim VII cu perioada medie de revenire de 50 de ani şi trebuie să facă obiectul planurilor de
apărare împotriva efectelor seismelor.
Peisaj şi patrimoniu cultural
În ceea ce priveşte patrimoniul cultural construit se au în vedere anumite direcţii de
dezvoltare:
1 Studierea, expertizarea şi renovarea obiectivelor patrimoniului construit în raport
cu valoarea acestora ce rezultă din documente legale.
2 Reabilitarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului construit din zone cu
densitate mare sau localităţi cu ansambluri de obiective de patrimoniu.
3 Valorificarea patrimoniului construit prin includerea lor în circuitul economic şi
cultural.
4 Intervenţia prioritară pentru renovare, conservare sau restructurare funcţională la
obiective cu grad avansat de degradare.
5 Protecţia peisajului natural şi cultural pentru ameliorarea şi promovarea imaginii
judeţului Sibiu.
Conservarea resurselor
În ceea ce priveşte conservarea resurselor, trebuie aplicate măsuri de exploatare durabilă
a acestora, de la faza de explorare, până la cea de revalorificarea a deşeurilor.
Transport durabil
Realizarea unor reţele de infrastructuri de transport extinse la nivelul întregului teritoriu
judeţean va trebui să ţină seama de cerinţele comunităţilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
nivelului de viaţă şi a creării de locuri de muncă. Asigurarea unui transport eficient, la nivelul
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
173
teritoriului sau local, la nivelul unităţilor administrative de bază, nu se poate realiza în absenţa
unor moduri de transport adecvate şi a căilor de comunicaţie corespunzătoare. Starea materială a
comunităţilor are ponderea cea mai mare în a impune un mod de transport şi în consecinţă
opţiunea pentru un tip de infrastructură, cu consecinţe pe o perioadă lungă de timp. Creşterea în
importanţă a transportului individual face ca modernizarea reţelei de căi rutiere, de nivel
comunal şi judeţean, să fie un deziderat al majorităţii comunităţilor locale din judeţ. Chiar dacă
transportul în comun, rutier şi pe calea ferată, a scăzut ca pondere în anii ’90, este, necesar a nu
pierde din vedere acest domeniu, în care pot avea loc schimbări importante, odată cu
repoziţionarea unor activităţi din spaţiul judeţean.
Turismul
Măsurile prevăzute de PATJ Sibiu încurajează turismul durabil şi urmăresc să asigure
sisteme de utilităţi pentru zonele turistice atât la nivel calitativ cât şi cantitativ.
În concluzie, implementarea PATJ Sibiu se dovedeşte a fi necesară pentru asigurarea unei
viziuni integrate privind dezvoltarea durabilă a judeţului, potenţialele efecte negative putând fi
preîntâmpinate atât prin programul de monitorizare a acestora, cât şi prin considerarea
recomandărilor prevăzute în prezentul raport rezultate în urma evaluării de mediu.
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
174
Referinţe bibliografice
1. „Raport anual 2010 –Starea mediului în judeţul Sibiu ”, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Sibiu, http://arpmsb.anpm.ro/
2. Raport anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Sibiu în anul 2009”, Agenţia
pentru Protecţia Mediului Sibiu, http://arpmsb.anpm.ro/
3. „Raport anual privind starea factorilor de mediu in judeţul Sibiu în anul 2008”, Agenţia
pentru Protecţia Mediului Sibiu, http://arpmsb.anpm.ro/
4. Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 şi direcţiile de
dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020
5. Actualizare Plan de Amenajare a teritoriului Judeţean Sibiu – Volumul I, Memoriul 1 –
Documentare şi studii de fundamentare.
6. Actualizare Plan de Amenajare a teritoriului Judeţean Sibiu – Volumul I, Memoriul 2 –
Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi. Diagnostic,
priorităţi – actualizare
7. Actualizare Plan de Amenajare a teritoriului Judeţean Sibiu – Volumul II, – Strategia de
dezvoltare spaţială şi programul de măsuri
8. Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
9. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
10. Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România
11. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –
Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite
12. Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –
Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural”
13. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2013 – 2030, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1460/2008
14. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea şi îmbunătăţirea
calităţii mediului”
Raport de mediu - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu
175
15. Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 731/2004
16. Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1854/2005
17. Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 762/2008
18. Site-ul Consiliului Judeţean Sibiu http://www.cjsibiu.ro
19. Site-ul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional www.cultura.ro