Raport de bune practici - eypprogram.com fileinterpersonale necesare pentru accesarea pietei muncii...
Transcript of Raport de bune practici - eypprogram.com fileinterpersonale necesare pentru accesarea pietei muncii...
Raport de
bune
practici
Scopul acestei cercetări
preliminare este de a
investiga activitățile curente
și actualizate de sprijinire a
tinerilor NEET la nivel local,
regional și național și de a
identifia lacunele care
trebuie acoperite in cazul
modelului de lucru EYP.
2 | P a g e
CONSORTIUL EYP
West Lothian Chamber of Commerce ltd
Associazione Culturale Aregai
European institute for local development (EILD)
Asociatia idei si proiecte pentru tineri activi
Fundacion Universidad empresa de la region de murcia
Bakirkoy mesleki ve teknik anadolu lisesi
“Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta publicatie/comunicare
reflecta numai punctul de vedere al autorului si Comisia nu este responsabila pentru eventuala
utilizare a informatiilor pe care le contine."
Raportul de bune practici este produs in cadrul proiectului numit Employable Young People (2015-
3-UK01-KA205-023003) – finantat de Erasmus Plus – Parteneriat Strategic pentru tineret. Continutul
acestui document este rezultatul muncii comune depuse de partenerii din cadrul proiectului EYP
si reprezinta viziunea autorilor. Fiecare partener este responsabil pentru propria contributie.
Autor principal: Dr Nikos Bogonikolos, Mr Spiros Koutsogiannis - EILD, GR
Data editiei: 31 Ianuarie 2017
3 | P a g e
1. Rezumat ...................................................................................................................................................... 4
2. Scopul raportului........................................................................................................................................ 5
3. Metodologia .............................................................................................................................................. 5
4. Situatia tinerilor NEET in UE ........................................................................................................................ 6
5. Prezentarea bunelor practici ale furnizorilor de servicii ..................................................................... 9
6. Interviuri cu tinerii NEET ...........................................................................................................................11
7. Conclusions/Recommendations ..........................................................................................................13
9. References ................................................................................................................................................14
4 | P a g e
1. Rezumat
Somajul în rândul tinerilor din UE este estimat la 32,5%. Mai mult de 40% dintre tineri sunt șomeri în
țări precum Grecia, Spania și Italia. În plus, rata tinerlor NEET din întreaga Uniune Europeană rămân
alarmant de ridicate. Această situație cauzeaza și alte tipuri de probleme. Costul economic al
neintegrării tinerilor NEET este estimat la peste 150 de miliarde de euro anual, adică 1,2% din PIB-
ul UE. Unele țări, cum ar fi Bulgaria, Cipru, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia și Polonia, sufera
un impact de 2% sau mai mult din PIB-ul national. În plus, tinerii care nu au un loc de muncă,
educație sau formare sunt expuși riscului de a fi alienați din punct de vedere social și politic. Ei au
un nivel mai scăzut de interes și implicare în politică și niveluri mai scăzute de încredere in propria
persoana.
Programul EYP propune o maniera inovativa de a livra munca de tineret prin oferirea de suport
tinerilor NEET, contribuind la dezvoltarea personala si profesionala a acestora, toate acestea prin
implicarea actorilor locali in mod activ si constant.
Programul facilitează colaborarea la nivelul comunităților locale, a tinerilor, a întreprinderilor și a
instituțiilor locale într-un mod inovativ si care oferă sprijin tinerilor prin creșterea gradului lor de
conștientizare și responsabilitate, toate acestea pentru crearea unui sistem de suport reciproc mai
bun eficient.
Programul isi propune să îmbunătățească motivația, încrederea, respectul de sine și atitudinea
tinerilor față de interacțiunile sociale. De asemenea, isi propune dezvoltarea competentelor
interpersonale necesare pentru accesarea pietei muncii din comunitatea in care traiesc și pentru
integrarea sociala. Scopul programului este de a le permite să înțeleagă cum să devina persoane
active pe piata munci, prin participarea mai consistenta la viața de zi cu zi a societății și prin
dezvoltarea propriei conștiințe culturale.
Raportul include detalii despre activitățile de cercetare și alte activități organizate de fiecare țară
parteneră, cu precadere fiind expuse motivele pentru care tinerii NEET nu reușesc să-și găsească
un loc de muncă, despre posibilele soluții care pot veni spre rezolvarea acestui aspect și
modalitățile inovatoare de a reuși în acest proces.
Într-adevăr, tinerii NEET au afirmat că sesiunile de educatie non-formală individuale au fost cea
mai eficientă abordare pentru nevoile lor, deoarece majoritatea au primit oportunități de a fi
recrutați în funcție de aptitudinile nou dobândite. Procesul este unul continuu, nu se rezuma doar
la o serie de ateliere educationale, ci urmareste sa dezvolte pe termen lung si in mod sustenabil
competentele interpersonale ale tinerilor implicati in program.
Programul EYP se dovedește a fi implementat în cea mai propice perioada, deoarece tinerii
europeni suferă de șomaj în principalele sectoare profesionale. Avand o abordare inovatoare
testata cu grupuri de tineri NEET în șase țări europene, Programul EYP aduce o nouă metodologie
care poate fi dovedită drept eficientă pentru reducerea ratelor de neocupare în rândul tinerilor
și o eventuală contributie în lista de soluții la problemele conexe somajului.
5 | P a g e
2. Scopul raportului
Scopul proiectului este de a sprijini tinerii NEET în primii lor pași în societate. Scopul acestui raport
este de a prezenta o analiză a situației tinerilor NEET și de a ilustra o parte din problema șomajului
din Europa și în mod specific, din fiecare țară parteneră.
Cercetarea a început prin analiza unor resurse publicate in mod gratuit și a celor mai bune
practici colectate de la diferiți furnizori de servicii locale. De asemenea, prezintă alternative și
soluții pentru această chestiune dificilă prin raportarea tuturor bunelor practici dezvoltate în acest
domeniu. Raportul oferă un rezumat al experiențelor și al stadiului actualizat al cunoasterii
asociate proiectului "Employable Young People (EYP)".
Prezentul raport isi propune prezentarea studiilor privind fenomenul NEET dintr-o perspectivă
practică prin includerea tinerilor care nu sunt în angajati ori inrolati intr-o forma de educatie sau
formare profesională. De asemenea, isi propune să facă referire la rezultatele cercetarii asupra
problemelor NEET și la bunele practici existente în țările participante la proiect, dar și la activitățile
actuale de sprijin a tinerilor NEET.
3. Metodologia
Partenerii au investigat materialele existente și actualizate disponibile la nivel local, regional și
național în țările respective. Au fost cercetate toate datele și informațiile relevante privind
activitățile de suport care vizează NEET și tinerii in general, programele de schimburi de tineri,
taberele de lucru/studiu care vizează tinerii NEET. Au fost identificate si lacunele din abordarea
acestui fenomen, toate pentru oferirea consorțiului informații suficiente in vederea dezvoltarii
Metodologiei Programului EYP.
Activitatea principală a proiectului EYP a inclus cercetarea efectuată de țările membre.
Obtinerea informatiilor de la persoanele cu experiență relevantă in lucrul cu tinerii NEET si care
elaborat răspunsuri și opinii asupra situației, s-a dovedit a fi cea mai utilă abordare pentru
începerea proiectului. În acest fel, s-a constituit un reper de bază pentru activitățile viitoare.
Cercetarea online, chestionarele aplicate in cadrul sesiunilor de focus grup și interviurile au fost
metodele utilizate pentru a susține următoarele etape ale proiectului, cu diferențe și ajustări între
țări.
Informatiile au fost culese in trei modalitati principale:
• Cercetare secundara din cel putin cinci surse la nivel national cu privire la metode de
succes si inovative utilizate pentru sprijinirea tinerilor NEET (cautarea unui loc de
munca, imbunatatirea abilitatilor etc.)
• Chestionare aplicate unui numar de cel putin cini furnizori de servicii/institutii de
formare profesionala/furnizori de servicii sociale/asociati care lucreaza cu acest grup
tinta/scoli cu privire la practicile din domeniu, pentru a surprinde cele mai eficace
solutii adaptate acestei categorii de tineri
6 | P a g e
• Sesiuni de focus grup cu 10 tineri NEET/tineri aflati in somaj care au participat in orice
fel de activitate de dezvoltare a abilitatilor sau a competentelor
4. Situatia tinerilor NEET in UE
Termenul "NEET" a fost creat pentru a defini un grup social special de tineri: cei care NU sunt
integrati intr-un loc de munca, educație sau formare profesionala. Termenul a intrat în dezbaterea
politică din ultimii ani, din cauza impactului disproporționat al recesiunii economice asupra
tinerilor (sub 30 de ani). După cum urmează, există multe dovezi că această definiție nu este
cuprinzătoare atunci când trebuie să descrie anumiți factori de risc specifici, deoarece exista mai
multe surse de risc pentru un tânăr de a deveni NEET: educație, imigrație, dizabilitati, divorț
parental, șomaj, venitul gospodăriei, locația (geografică) etc.
Deoarece termenul de "NEET" diferă de la o țară la alta, pot fi găsite mai multe informații detaliate
pentru fiecare definiție a țării mentionate in raport. De exemplu, în Spania, definiția NEET are o
semnificație destul de peiorativă pentru societate în general, în timp ce conceptul este suficient
de larg pentru a include nu numai tinerii cu o mulțime de probleme sociale care ii impiedica sa
studieze sau sa munceasca, dar și tinerii care, datorită circumstanțele economice actuale, nu
studiază și se luptă să intre pe piața forței de muncă, așa cum este cazul absolvenților de studii
superioare.
Rata șomajului pentru cei sub treizeci este aproape dublă față de valorile medii. Persoanele cu
nivel scăzut de educație au de trei ori mai multe șanse să devina tineri NEET decât cele cu studii
superioare. Riscul este cu 70% mai mare pentru tinerii proveniți din familii de imigranți decât
resortisanții, în timp ce o dizabilitate sau o problemă de sănătate este, de asemenea, un factor
de risc puternic.
7 | P a g e
Tinerii din întreaga Europă au fost grav afectați de cea mai recentă criză economică, iar
perspectivele pieței muncii s-au deteriorat puternic în majoritatea statelor membre ale UE. Deși
există unele evoluții prudente, aproape două treimi din statele membre ale UE continuă să
înregistreze cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor din istoria lor. Mai mult de 40%
dintre tineri rămân șomeri în țări precum Grecia, Spania, Croația și Italia. În plus, ratele NEET din
întreaga Uniune Europeană rămân alarmant de ridicate.
Ca urmare a tendinței de șomaj în rândul tinerilor, rata NEET la nivel european a scăzut și ea în
mod semnificativ în 2014, de la 13% în 2013 la 12,4% în 2014, același nivel înregistrat în 2009.
Această scădere a fost înregistrată în 20 de state membre și determinată de performanța unor
tari precum Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia și
Regatul Unit al Marii Britanii. În toate aceste țări, scăderea a fost mai mare de 1% în comparație
cu valoarea înregistrată în 2013. În schimb, o creștere semnificativă a mărimii populației NEET a
fost înregistrată în Malta și Luxemburg, care totuși rămâne unul dintre statele membre cu cel mai
scăzut nivel de NEET din Europa.
După cum se pare, în Grecia, șomajul rămâne la un nivel foarte ridicat, în timp ce structura sa și
procentele deosebit de ridicate ale tinerilor și șomerilor pe termen lung subliniază costul social
ridicat al adaptării economice. În cursul anului 2014, tinerii între 15 și 24 de ani au inregistrat un
procentaj al somajului de 52,4%, în timp ce datele lunare din cadrul Organizației pentru Ocuparea
Forței de Muncă arată că numărul șomerilor pe termen lung a crescut cu 78 000 de persoane în
cursul anului, atingând un total de 443 700 persoane fizice. Trebuie remarcate costurilee
economic suportate de Grecia din cauza neparticipării tinerilor pe piața forței de muncă care se
ridică la 3,3% din PIB (fata de 1,21% in EU 27).
În ciuda faptului că face parte din cele mai bogate regiuni din Italia, Piemonte prezinta una dintre
cele mai ridicate rate ale șomajului din Italia. Potrivit Institutului Național de Statistică, tinerii NEET
(cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani) reprezintă cel puțin 185.000 de persoane (date de la 1
ianuarie 2015), puțin sub 20% din totalul populației tinere din regiune (4,5 milioane de locuitori).
De la începutul crizei economice din 2008, procentul a crescut cu 48%.
În România numărul tinerilor NEET este estimat la 441.000 de tineri, însă doar 79.000 sunt înregistrați
în agențiile naționale de ocupare a forței de muncă. La sfârșitul anului 2015, Agenția Națională
pentru Muncă a indicat un număr oficial de 55.279 șomeri cu vârstă intre 16-25 ani, dar fără a
menționa dacă acești tineri sunt sau nu implicați într-un program educațional sau de formare. În
anii 2008-2012, România avea o rată NEET peste media europeană pentru intervalul de vârsta 15-
24 de ani. Cea mai mare rată a NEET în aceast interval de vârstă a fost înregistrată în 2011 - 17,4%
din populația totală în vârstă de 15-24 ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%.
Potrivit statisticilor Eurostat pentru anul 2014, în România a fost înregistrata in total o populație de
2,29 milioane cu vârstă intre 18 și 24 de ani, 17% dintre aceștia nefiind implicați în nici o formă de
educație, dar și neangajați.
Numarul somerilor din Scoția au crescut cu 18.000 între iunie și august 2015, ajungând la 170.000,
potrivit cifrelor oficiale. Creșterea a contrastat cu o scădere de 79.000 în șomajul din Regatul Unit,
la 1,7 milioane, în aceeași perioadă. Rata șomajului din Scotia este de 6,1%, comparativ cu 5,4%
8 | P a g e
pentru întreag Regatul Unit. Biroul pentru statistici naționale (ONS), confirma, de asemenea, ca o
scadere a ocuparii forței de muncă cu 6000, ajungand la un total de 2.610.000 persoane
neocupate în Scoția. Cu toate acestea, statisticile referitoare la situatia viitorilor absolventi din
anul școlar 2014-2015 indică faptul că în septembrie/octombrie 2015, 93% dintre elevi se aflau într-
o situatie pozitivă. Majoritatea (67%) dintre absolvenții școlilor au continuat studiile superioare sau
o alta forma de scolarizare, în timp ce 21% si-au găsit locuri de muncă (multe asimilate unei forme
de ucenicie moderna). În 2007/08, Scoția a inregistrat statistici deloc optimiste relativ la vitorul
absolventilor si a tinerilor in general. Cu toate acestea, cele mai recente rezultate arată că Scoția
depășește media statistica din ultimii ani.
În ceea ce privește Spania, conform datelor din ancheta privind forța de muncă elaborată de
Institutul Național de Statistică, în al treilea trimestru al anului 2014, regiunea Murcia avea o
populație activă de 699.700, dintre care 535.400 erau angajați și 164.400 erau șomeri, rezultând o
rată a activității de 59,18%. Rata șomajului este de 23,49% (mai mare pentru femei) și este mai
mare decât media spaniolă de 21,18%. Rata șomajului a scăzut atât pentru ambele sexe, cât și
pentru toate vârstele, cu excepția celor peste 55 de ani. Conform informațiilor din Observatorul
locurilor de muncă din cadrul Serviciului public național de ocupare a forței de muncă din Murcia,
în septembrie 2015, la sediul agențiilor de muncă s-au înregistrat 130.354 de șomeri, reprezentând
3,18% din totalul național. Dintre acestia, 55.91% erau femei, aproximativ 20% aveau vârsta sub 30
de ani, aproximativ 42% au o varsta de peste 45 de ani, 13,30% erau cetățeni străini și în jur de
44,70% dintre șomeri au fost plecați in alta tara la muncă mai mult de un an.
Rata șomajului în Turcia a crescut la 10,77% în iunie 2016, de la 10,21% în anul precedent. Numarul
somerilor care activeaza in sectoare non-agricole au crescut de asemenea la 12,2%, de la 11,7%,
iar rata șomajului în rândul celor cu vârste între 15 și 24 ani a crescut cu 1,7%, până la 19,4%. Rata
șomajului în Turcia a fost în medie de 9,91% din 2005 până în 2016, ajungând la o valoare maximă
de 14,80% în februarie 2009 și un nivel record de 7,30% în iunie 2012. Rata șomajului în Turcia este
raportată de Institutul de Statistică al Turciei. Cu toate acestea, în general, Turcia are cea mai
scăzută rată a șomajului în rândul tinerilor față de Europa.
9 | P a g e
5. Prezentarea bunelor practici ale furnizorilor de servicii
Furnizorii de servicii pentru tineret din Europa par să se dezvolte și să ajute în mod eficient multe
dintre segmentele de tineri NEET, cu precadere pe cei care sunt gata să-și gaseasca un loc de
muncă. Aceștia intenționează să ofere asistență profesională și financiară, consiliere părinților,
cursuri de bugetare și servicii legate de familie în domeniul sănătății, educației sau consultanței
juridice.
În timpul derularii cercetarilor din cadrul Programului EYP, partenerii au descoperit o varietate de
activități pentru a ajuta tinerii NEET să găsească cel mai bun mod posibil de a se pregăti pentru o
experienta reala in piata muncii. Grecia, Italia, România, Spania, Turcia și Scoția au remarcat că
există programe de practică și programe de instruire pentru tinerii șomeri în domenii specifice,
cum ar fi sportul, managementul comerțului, serviciile, arta și asistența socială. Ideea principală
este de a crește gradul de conștientizare de sine și de încredere în sine, astfel încât tinerii să poată
fi pregătiți să își desfășoare eficient activitatea la locul de muncă. In fiecare țară s-a evidentiat
ca misiunea furnizorilor de servicii consta in testarea limitelor tinerilor care nu sunt pregătiți pentru
o cariera prin întâlniri cu consilieri și experți în domeniul psihologiei. Acești oameni încearcă să le
ofere instrumentele necesare de expertiză, viață și competente interpersonale pentru a-i ajuta să
demareze increzatori pe piața forței de muncă.
Mai precis, începând cu Grecia, principalele practici se concentrează pe includerea regulată a
persoanelor NEET în cursurile de formare din întreaga țară, pe cooperarea cu alte organizații și pe
cooperarea și asistența acordată persoanelor care doreau să participe la anumite sesiuni de
formare din comunitățile lor. În scopul dezvoltarii conștiinței de sine, a acceptării de sine prin
sesiuni de dezvoltare a capacităților de auto-îmbunătățire, tinerilor le sunt oferite șanse de a-și
verifica abilitățile în conformitate cu cerințele privind locurile de muncă vacante.
Câteva organizații din Grecia s-au asociat pentru a ajuta tinerii NEET și a-i integra în programul
EYP. Aproape toți tinerii vizati și-au terminat studiile si beneficiază de programe de internship si
stagii de practica. Mulți dintre cei care au terminat stagiul sunt recrutați de companii. De
asemenea, li se dă posibilitatea de a-si îmbunătăți, exploata și aplica abilitățile pe care le deprind
în cursurile de 10 luni. O mare parte a furnizorilor de servicii dedicate tinerilor NEET se concentrează
pe noile instrumente tehnologice și pe noile tipuri de învățare (platforme de e-learning,
instrumente de învățare inovatoare etc.), astfel încât să ofere formare calitativă gurpurilor cu care
lucreaza. Acest proces pare a fi eficient, deoarece mulți dintre tinerii care urmează a fi angajați
sunt recrutați prin proceduri mult simplificate. Un alt proces inovator și eficient este cooperarea
directă a institutelor de formare cu eventualii angajatori, fără intervenția șefilor institutiilor publice.
O serie de activități sunt organizate și în Italia, acestea incluzand formarea sportivă, formarea
motivationala și cercetarea pentru noi metode eficiente de prevenire a tinerilor de a deveni NEET
"cronici". Sporturile se dovedesc a fi foarte eficiente, deoarece prin instruire și coaching,
participanții învață mai multe despre leadership, deprind abilitatea de a urma regulile echipei si
alte abilități organizaționale, isi dezvolta comunicarea, creativitatea și altele. Este o modalitate
eficientă de combatere a excluziunii sociale, deoarece sportul sporește stima de sine și contribuie
10 | P a g e
la dezvoltarea competentelor interpersonale necesare pe piața muncii. Obiectivele următorilor
stagiari din alte grupuri de tineri sunt similare. Bazându-se pe ascultarea, distracția și creativitatea
activă, participanții sunt instruiți în ceea ce privește criza și schimbarea, relațiile, timpul, emoțiile și
planificarea. Alte activități includ noi metodologii pentru a implica tinerii NEET, pentru a elimina
obstacolele și pentru a ii re-motiva, una din metode fiind cum ar fi povestirea (storytelling).
Mai mult decât atât, implicarea tinerilor NEET este inovatoare și replicabilă deoarece se bazează
pe acțiuni concertate intr-o rețea locală, acțiuni informale în care tinerii NEET isi petrec timpul
impreuna intr-un program semi-structurat (strategia PUSH), modalități atractive de a furniza
formare, motive de lucru in echipa și muncă efectiva (strategie PULL). Tehnica povestirii este
folosită ca metodologie pentru reactivarea motivației NEET în căutarea unui loc de muncă și
activarea dorinței de a face ceva pentru sine, de a stimula o autocunoaștere profundă, de a
intelege impactul experiențelor din trecut față de viitor. Procesul facilitează dinamica relațiilor și
dezvoltă competențe pentru a orienta tinerii în ceea ce privește alegerea și planificarea.
În România, un grup de tineri NEET participă la stagii de șase luni în companii mici locale, deruland
activitati de suport, nu direct productive, cu o dublă monitorizare: din partea angajatorilor și a
unui reprezentant al furnizorului de servicii. Unii dintre aceștia urmează programe de șase
săptămâni care oferă educație antreprenorială, unde aceștia isi dezvota un set de competente
interpersonale referitoare la munca în echipă, managementul timpului si al riscului, discurs public,
negociere etc. Acestia primesc informații despre cum să se pregateasca pentru a obține un loc
de muncă în cadrul unor sesiunui despre înțelegerea pieței forței de muncă, dezvoltarea de
strategii profesionale etc. De asemenea, aceștia participă la interviuri de angajare simulate, la
jocuri de rol in care negociaza și la activitati de cercetare cu privire la modul de obținere a unui
loc de muncă. Avand drept scopuri creșterea responsabilității pentru propriul destinul și cariera
proprie, îmbunătățirea calității vieții pentru tinerii dezavantajați, creșterea încrederii în sine și
îmbunătățirea atitudinii fata de stabilirea obiectivelor personale și profesionale, tinerii NEET și alti
tineri dezavantajați sunt stimulati in mod constant de furnizorii de servicii, unii dintre aceștia fiind
implicati in procese de munca simple (în principal zilnice), plătite (ocazional simbolice) sau
neremunerate, lucrări care acopera o nevoie punctuala la locul in care desfasoara stagiile.
In Scotia, exista grupuri de tineri NEET care sunt incurajati de autoritatile locale sa-si testeze
competentele interpersonale/vocationale, sunt implicati in sesiuni simple de formare si in activitati
de gatit, fotografie, arta, gradinarit. Alte grupuri participa in prgrame conexe, unde participantii
sunt educati ca persoane de suport pentru tineri ce sufera de autism sau sindromul Asperger. Trei
tineri, dintre cei care au fost intervievati, sunt in prezent implicati intr-un proiect practic; doi dintre
ei lucreaza cu arte vizuale si decoratiuni, iar al treilea cu tamplarie. Activitatile i-au directionat
spre forme de pregatire mai avansate, i-au ajutat sa-si imbunatateasca perceptia fata de viata,
i-au incurajat sa lucreze intr-o echipa, sa-si dezvolte abilitatile interpersonale, sa pretuiasca ceea
ce fac si sa demonstreze un respect real fata de alte persoane si fata de munca in general.
Având în vedere faptul că nivelul scăzut al performanțelor personale este o caracteristică a
tinerilor NEET, Scoția recunoaște că participarea la sesiuni de educație și formare - mai degrabă
decât accesarea unui loc de muncă fără formare profesională - este cea mai eficientă
modalitate de a le permite acestor tineri să aibă un parcurs profesional productiv si indestulator
11 | P a g e
pe tot parcursul vieții lor adulte. Acțiunile derulate în programul "Mai multe opțiuni și mai multe
șanse" intenționează să sprijine eforturile depuse de guvern pentru gasi o solutie fenomenului NEET
și pentru a fructifica potențialul acestor tineri. Unul dintre cele mai importante aspecte ale stagiilor
de formare pe care le au tinerii consta in timpul petrecut cu un angajator local in cadrul unui loc
de muncă. Acest lucru le oferă o perspectivă bună asupra a ceea ce se așteaptă de la ei la locul
de muncă; poate îmbunătăți considerabil încrederea in propriile forte și le poate oferi abilități la
profesionale, pe care apoi le pot exploata ca angajați sau cu ucenici. Implicarea unui tânăr
pentru un stagiu de 13 săptămâni prin intermediul Fondului pentru Angajabilitate oferă
angajatorului șansa de a le evalua abilitățile, oferind în același timp instruire în ceea ce privește
sarcinile pe care tinerii urmează să le îndeplinească.
Mergand in partea de sud a continentului, în Spania se organizează programe de îndrumare
personalizată care oferă formare, stagii sau locuri de muncă (Schema de garantie pentru tineri)
și un program de educatie antreprenoriala. Companiile beneficiază de subvenții publice pentru
a sprijini recrutarea grupului țintă, iar grupurile țintă primesc subvenții publice pentru a dezvolta
noi companii. De asemenea, mentorii "seniori", pensionari care au fost profesioniști activi în diferite
sectoare (finanțe, marketing, resurse umane) ghidează tinerii în elaborarea unui plan de afaceri.
Pe de altă parte, municipalitatea din Murcia oferă un program de primă calificare profesională
pentru tineri pentru a intra pe piața forței de muncă și pentru a dobândi o formare de bază ce
vizeaza abilitati ITC, abilități sociale și de comunicare, stagii și un program mixt de angajare și
formare pentru tinerii sub 25 de ani. Acest program vizează inserarea tinerilor pe piața muncii prin
dezvoltarea sau punerea în aplicare a proiectelor de interes public.
În Turcia, grupurile de tineri NEET au posibilitatea de a dobândi abilități de dezvoltare personală
în cursuri de formare pe termen scurt personalizate pentru obiectivele lor profesionale. Cursurile
obișnuite urmăresc să încurajeze tinerii NEET pentru a accesa viața socială și mediul de afaceri.
Pentru a-și spori încrederea în sine, conștiința de sine și acceptarea de sine, tinerii își testeaza
abilitățile în funcție de cerintele de lucru regasite in timpul sesiunilor de training.
6. Interviuri cu tinerii NEET
Interviurile au reprezentat cea mai importanta componenta a cercetărilor, atat înainte cat și
după desfasurarea activităților la care au participat tinerii. Rezultatele au surprins observațiile fata
de situatia tinerilor NEET, posibilele soluții fiabile pentru cariera lor și practicile ineficiente care nu
mai sunt utilizate in prezent.
În Grecia, tinerii cursanți au descoperit că relațiile profesionale sunt relații de interese și acest lucru
ar putea fi un factor care să indice limitele personale ale fiecărei persoane. În loc să simtă că
aparțin unui grup decadent, ei ar trebui să simtă că aparțin unei echipe creative si ca nu sunt
judecați. De aceea au ajuns la concluzia că în fiecare școală ar trebui create grupuri care sa se
intalneasca in mod regulat, astfel încât tinerii NEET să fie liberi să se exprime și să găsească
modalități de a coexista în acest spatiu protejat.
12 | P a g e
Un grup de tineri NEET din Italia este implicat intr-un program de formare in sport, printre altele.
Experienta ofera o modalitate eficace pentru ca tinerii sa aiba un spatiu comun si ii implica pe
acestia, asigurandu-le timp de interactiune suficient. Desigur, procesul poate fi eficientizat prin
implicarea in procese de munca la sfarsitul experientei. Un aspect important de notat vizeaza
capacitatea mai redusa a participantilor de fen feminin de a se integra in activitatile sportive,
sens in care trebuie alocata o atentie mai mare tipului de sport.
Dupa incheierea interviurilor si promovarea materialelor educationale, inclusiv cele publicitare, o
parte dintre tineri si-au gasit locuri de munca si au fost integrati in programe de internship sub
egida Schemei de garantie pentru tineret, in timp ce altii au decis sa isi continue studiile.
În colaborare cu Centrul Scolar pentru Educație Incluziva, partenerii din România au organizat,
printre altele, un focus grup cu 14 tineri în vârstă de 17-24 ani. Ei au concluzionat că cea mai bună
activitate a fost cea derulata utilizand instrumente de educație non-formală, deoarece aceasta
era diferită de abordarea școlară. De asemenea, stagiile de formare au avut un impact pozitiv,
tinerii invatand aspecte ale muncii în echipa, gestionarea timpului si resurselor, dezvoltarea
abilităților de comunicare și prezentare. Ca urmare, toți tinerii au menționat că au o încredere
sporită în capacitatea lor de a-și găsi un loc de muncă în perioada următoare, chiar și cei care
sunt șomeri în acest moment. Unii tineri au menționat că nu înțeleg exact cum ar trebui să
folosească toate cunoștințele și informațiile primite după terminarea programelor, în special
pentru că nu văd o legătură clară între conținutul programului și situația reală a locurilor de
muncă din comunitățile lor. De asemenea, au fost incluse câteva puncte negative referitoare la
timpul alocat acestor programe, deoarece unii tineri au considerat că ar putea folosi mai bine
cunoștințele și experiența dacă ar avea mai mult timp să reflecteze asupra experientei. Un alt
aspect de mentionat în acest sens ar fi faptul ca nu au fost implicati alți actori locali, cum ar fi alte
companii (cu excepția celor implicate în stagii), deoarece acest lucru ar crea un spațiu pentru
testarea cunoștințelor și abilităților dezvoltate.
In Scotia, pe parcursul programului B.L.E.S., tinerii au avut o reactie pozitiva fata de planurile celor
care le ofereau sprijin prin intermediul programelor de pregatire, creandu-le sentimentul de
respect fata de propria persoana si empatie fata de ceilalti.
În Regiunea Murcia din Spania, majoritatea cursanților au fost mulțumiți de participarea la
activitatile de suport, experienta reflectandu-se într-o crestere a respectului de sine și în
dezvoltarea personală. În cele mai multe cazuri, chiar dacă la sfârșitul procesului nu au reusit sa
isi gaseasca un loc de muncă, participantii au fost mulțumit de faptul ca aveau o mai buna
autonomie decizionala si cunoastere asupra accesarii pietei muncii. Cu toate acestea, un număr
mare de respondenți a subliniat faptul că toate aceste servicii sunt temporare și depind în
majoritatea cazurilor de valoarea finantarilor publice pentru a funcționa. În același timp, un alt
aspect important în care există loc de îmbunătățire este coordonarea în cadrul serviciilor la nivel
regional. Majoritatea respondenților au apreciat ca interactiunile dintre serviciile sociale ar trebuie
sa functioneze de o maniera mult mai eficienta.
In Turcia, tinerii NEET cu care s-a discutat prezentau lacune relativ la increderea in propria
persoana, astfel incat au fost incurajati sa participe la activitati ce le stimulau creativitatea si
13 | P a g e
imaginatia. Grupul de participanti erau antrenati intr-o varietate mare de activitati si oportunitati
pentru gasirea unui loc de munca. Sesiuni de training pe termen scurt si activitati de coaching
sunt derulate in mod frecvent, cu scopul de a verifica abilitatile tinerilor NEET in raport cu specificul
locurilor de munca existente. In cele mai multe cazuri, la finalul procesului, tinerii nu sunt recrutati
pentru un loc de munca, cea ce le accentueaza atitudinea pesimista fata de viitor si lipsa
increderii in propriile forte.
In general, raspunsurile oferite de tinerii NEET variaza de la tara la tara, doar in anumite aspecte
regasind similaritati. In Romania, Scotia si Spania, tinerii NEET par sa fie mai increzatori ca urmare
a participarii la sesiuni de formare, chiar daca nu spera la gasirea imediata a unui loca de munca.
Abilitatile deprinse ii incurajeaza totusi, sa analizeze mai atent particularitatile pietei muncii. Pe de
alta parte, tinerii NEET din Turcia si Grecia se simt neajutorati si judecati de catre societate, intrucat
nu le sunt acordate multe oportunitati de a participa la un interviu.
Independent de sentimentele acestora, tinerii NEET au indicat o stare generala de non-cooperare
la nivelul autoritatilor centrale, actorilor locali si a furnizorilor de servicii pentru persoanele tinere.
In Spania, partile interesate in aceasta chestiune au sugerat acelasi aspect, anume o mai stransa
cooperare intre cei vizati de fenomenul NEET, intrucat ar dezvolta oferta de locuri de munca pe
termen lung. In Italia, programele si cursurile de formare ar avea un impact sporit daca ar fi
ofertate la un tarif mai redus. In Grecia, tinerii NEET au observat ca ar fi mult mai usor pentru ei sa
isi gaseasca un loc de munca daca relatiile de afaceri din mediul privat nu ar fi dominate de
favoritism si nepotism. O perceptie comuna a majoritatii tinerilor chestionati face referire la
beneficiile utilizarii de metode specifice educatiei non-formale cu o durata cat mai lunga.
7. Concluzii/Recomandari
Acest raport isi propune sa prezinte in detaliu rezultatele cercetarii si cele mai bune practici
identificate in tarile partenere. In continuare, raportul prezinta situatia tinerilor NEET ca urmare a
analizei oportunitatilor pe care le au acestia, activitatile concepute pentru ei, problemele pe
care le intampina si, in cele din urma, recomandarile si solutiile care pot contribui cel putin la
reducerea fenomenului in Europa.
Sprijinul pentru tinerii NEET poate fi oferit in multiple moduri. Drept concluzie, recomandam ca
tinerii NEET sa primeasca suport prin:
a. Programe de mentorat cu privire la cum isi pot imbunatati abilitatile si competentele
personale in asa fel incat sa obtina o calificare ce le faciliteaza accesul intr-o forma de
educatie, formare sau pe piata muncii.
b. Dezvoltarea de abilitati profesionale prin intermediul unei cooperari cu actorii locali ce
pot sa faciliteze diverse activitati in acest sens.
c. Furnizarea de seturi de instrumente pentru indicatii si informatii.
d. Implicarea in programe de internship si facilitarea contactelor cu afaceri mici din
comunitatea lor.
14 | P a g e
e. Facilitarea accesului la persoane adulte care sa le promoveze interesele in raport cu
decidentii publici si promovarea accesului pentru a accesa servicii de care au nevoie
pentru a accesa piata muncii.
f. Furnizarea de expertiza in domenii in care au sanse mai mari de a fi recrutati.
g. Motivarea acestora prin oferirea de exemple de succes a altor tineri care au fost intr-o
situatie similara.
In afara solutiilor practice, trebuie mentionat ca suportul acordat de intreaga societate este
esential. Tinerii NEET nu trebuie sa resimta ca societatea ii judeca ci dimpotriva, trebuie sa-si
creasca increderea in sine relativ la abilitatile proprii. In acest sens, trebuie incurajati sa devina tot
mai motivati pentru a accesa piata muncii apeland la competentele pe care si le-au dezvoltat
si la experientele de formare prin care trec. In acest sens, actorii local din orice sfera de interes
trebuie sa fie cat mai implicati.
Platformele de e-learning, instrumentele inovative de invatare, educatia non-formala si
programele de internship pot fi utilizate pentru a implicat tinerii NEET intr-un proces de calificare
profesionala. Investitia financiara redusa, asociata cu un numar redus de programe de formare
sunt factori care diminueaza sansele acestor tineri de a accesa piata muncii. In continuare, este
esentiala imbunatatirea relatiilor dintre companii, furnizorii de formare profesionala, parti
interesate si tineri. Companiile reprezinta viitorii angajatori pentru tineri, in timp ce tinerii reprezinta
viitorul companiilor. Importanta ambilor actori este imensa si trebuie tratata ca atare.
In concluzie, faza cercetarii arata ca exista in continuare loc de imbunatatiri in ceea ce priveste
actiunile si activitatile sau metodologiile ce ii vizeaza pe tinerii NEET. Toate informatiile converg
spre concluzia ca exista numeroase provocari care trebuie depasite pentru a activa si implica
tinerii NEET de o maniera mult mai eficienta.
Proiectul EYP isi propune sa fie o componenta cheie pentru a sprijini mecanismul de integrare a
tinerilor NEET. Proiectul si rezultatele obtinute vor fi utilizate ca un ghid si vor contribui la ajustarea
politicilor UE pentru tineri si pentru invatarea pe tot parcursul vietii.
9. Referinte
ADR Sud Muntenia (2014), Partner Report On NEETs, May Călăfăteanu, A.M., Lonean, I., The
invisible youth in rural Romania and development perspectives (research paper)
BBC (2015, October 14) , Scottish unemployment total rises by 18,000. Retrieved from:
http://www.bbc.com/news/uk-scotland-scotland-business-34526958
EC (2010), A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Brussels, 3.3.2010
Eurofound (2012), NEETs – Young people not in employment, education or training: Characteristics,
costs and policy responses in Europe, Publications Office of the European Union, Luxembourg
15 | P a g e
Eurofound (2015), Beyond the Youth Guarantee – Lessons learned in the first year of
implementation. Retrieved from: http://www.eu2015lu.eu/en/actualites/notes-fond/2015/07/info-
epsco-documents/WL_Beyond-the-Youth-Guarantee_Eurofound---June-2015_EN.pdf
Eurofound (2016), Engaging the missing middle: Status quo, trends and good practice, Dublin.
Retrieved from: http://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/
ef1611en.pdf
Resurse online
• ec.europa.eu/eurostat
• eurofound.europa.eu/
• mediafax.ro
• rfi.ro