RAPORT - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/BILANT_DE_MEDIU_NIVEL__I_SELP… · Bilant de mediu...
Transcript of RAPORT - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/BILANT_DE_MEDIU_NIVEL__I_SELP… · Bilant de mediu...
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
3
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
RAPORT
BILANŢ DE MEDIU NIVEL I
AMENAJAREA PISCICOLĂ POPINA EC 19 - EC 20
TITULAR: SC SELPOP FISH SRL
ELABORATOR: Evaluator de mediu Mihaela Irina Iliuteanu
Colaborator: Evaluator de mediu Andaluzia Vraja Luca
- Februarie 2016 -
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
4
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
CUPRINS
1. INTRODUCERE............................................................................................................. 3 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA....................................... 4 2.1. Localizare si topografie............................................................................................... 5 2.2. Geologie, hidrogeologie.............................................................................................. 6 2.2.1. Solurile Amenajarii Popina....................................................................................... 8 2.2.2. Caracteristici hidrologice.......................................................................................... 9 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE................................ 11 3.1. Istoricul amplasamentului........................................................................................... 11 3.2. Dezvoltari viitoare....................................................................................................... 13 4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI........................................ 13 4.1. Generalitati.................................................................................................................. 14 4.2. Materiale de constructii............................................................................................... 18 4.3. Stocarea materialelor.................................................................................................. 19 4.4. Emisii in atmosfera...................................................................................................... 19 4.5. Alimentarea cu apa, efluenti menajeri si tehnologici................................................... 20 4.6. Producerea si eliminarea deseurilor........................................................................... 20 4.7. Alimentarea cu energie electrica................................................................................ 22 4.8. Protectia si igiena muncii............................................................................................ 22 4.9. Elemente de biodiversitate......................................................................................... 23 4.9.1. Detalii privind pozitia amplasamentului in raport cu arii protejate............................ 23 4.9.2. Biodiversitatea pe amplasamentul analizat............................................................. 33 4.9.3. Impactul asupra biodiversitatii determinat de activitatile desfasurate pe amplasament.....................................................................................................................
46
4.9.4. Masuri de diminuare a impactului............................................................................ 47 4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor............................................................................ 50 4.11. Zgomotul si vibratiile................................................................................................. 50 4.12. Securitatea zonei...................................................................................................... 50 4.13. Administratie............................................................................................................. 51 5. CALITATEA SOLULUI.................................................................................................. 51 5.1. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat analizate.................... 53 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate ............................................................... 54 6. CONCLUZII SI RECOMANDARI................................................................................... 55 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, propuneri pentru programul de conformare.......................................................................
55
6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert......................................................................
60
CONCLUZIA FINALA........................................................................................................ 61 BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE....................................................................................... 63
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
5
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
1. INTRODUCERE
Scopul prezentului bilant il constituie identificarea domeniilor in care impactul
asupra mediului, produs de activitatea mentionata, poate fi semnificativ.
Prin realizarea prezentei lucrari se urmareste determinarea elementelor
constructive sau de tehnologie ce pot duce la poluarea factorilor de mediu, evaluarea
impactului acestora asupra calitatii factorilor de mediu de pe amplasament, precum si
gasirea si propunerea unor solutii de reducere a posibilitatii aparitiei unor accidente.
Raportul Bilantului de Mediu de nivel I include toate elementele analizei tehnice a
aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de
mediu potential sau efectiv de pe amplasament.
Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra
cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta in
identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii
teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I.
De asemenea, se prezinta modul de conformare cu prevederile legislatiei in
vigoare, iar in final, se stabilesc masurile necesare a fi adoptate pentru remedierea
eventualelor probleme rezultate in urma analizelor mentionate.
El este necesar in activitatea de reglementare a obiectivului in scopul cunoasterii
starii de calitate a factorilor de mediu la data prezentarii bilantului.
Conform prevederilor Ordinului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de
realizare a bilanturilor de mediu continutul cadru nu prevede prezentarea elementelor
de biodiversitate ci doar a factorilor de mediu (aer, apa, sol), dar avand in vedere ca
amplasamentul este situat in aria naturala protejata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
declarata sit Natura 2000 – ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii-
Complexul Razim Sinoe, biodiversitatea de pe amplasament a fost prezentata in cadrul
unui nou capitol - Elemente de biodiversitate.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
6
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA
Amenajarea Piscicola Popina I – bazinele EC19 si EC20 – este amplasata in
nord – estul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, in apropierea localitatii Sfistofca,
comuna C.A. Rosetti, judetul Tulcea.
Imagine Google Earth
Bazinele piscicole EC 19 si EC 20 au o suprafata totala de 645 de ha si
reprezinta o parte din fosta Amenajarea Piscicola Popina cu suprafata totala de 6400
ha.
Societatea comerciala SELPOP FISH SRL detine Amenajarea Piscicola Popina (
bazinele piscicole EC 19 si EC 20) in baza urmatoarelor contracte:
- Contract de concesiune nr. 9/24.01.2007, incheiat cu Consiliul Judetean Tulcea
pentru bazinul piscicol EC 20 in suprafata de 320 de ha; act aditional nr. 1/14.05.2014
pentru realizarea lucrarilor de asolament agro-piscicol;
- Contract de concesiune nr. 131/21.04.2008, incheiat cu Consiliul Judetean Tulcea
pentru bazinul piscicol EC 19 in suprafata de 325 de ha; act aditional nr. 1/14.05.2014
pentru realizarea lucrarilor de asolament agro-piscicol;
- Contract de vanzare – cumparare/incheiere de autentificare nr. 2143/26.11.2007,
incheiat cu SC Piscicola Sulina SA privind mijloacele fixe aferente bazinului piscicol EC
20;
- Contract de vanzare – cumparare/incheiere de autentificare nr. 2323/27.12.2007,
incheiat cu SC Piscicola Sulina SA privind mijloacele fixe aferente bazinului piscicol EC
19.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
7
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Vecinatati:
- La Nord, bazinul piscicol EC 16;
- La Est, bratul Chilia;
- La Sud, bazinul piscicol EC 21 – zona de reconstructie ecologica AP Popina II;
- La Vest, bazinele piscicole EC 17 si EC 18.
2.1 LOCALIZARE SI TOPOGRAFIE
Teritoriul pe care se afla Amenajarea Piscicola Popina, ce face obiectul studiului,
se afla intre coordonatele geografice:
- 45°35'2" latitudine N;
- 29°62'2" longitudine E.
Amenajarea Piscicola Popina – bazinele piscicole EC19 si EC20 prezinta o
suprafata totala de 645 ha, din care 623 ha luciu de apa si 22 de ha teren neproductiv
(amprize, diguri si platforme).
Denumire
bazin piscicol
Suprafata
totala (ha)
Suprafata luciu de
apa (ha)
Suprafata amprize,
diguri si platforme (ha)
EC 19 325 312 13
EC 20 320 311 9
TOTAL 645 623 22
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
8
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
2.2. GEOLOGIE SI HIDROGEOLOGIE
In Delta Dunarii, raspandirea si gradul de dezvoltare ale diferitelor tipuri de sol
sunt intr-o stransa legatura cu raspandirea si dezvoltarea diferitelor elemente cu
caractere morfo-hidrografice distincte (grinduri, zone depresionare) variatia in timp si
spatiu a regimului hidrologic, vegetatia abundenta si caracterul genetic al rocilor de
solificare.
Datorita acestor cauze, se intalnesc soluri putin evoluate si permanent
transformate atat de variatia nivelului apelor freatice, cat si de activitatea de aluvionare
periodica a apelor de inundatii.
Cele mai mari suprafete, fiind aproape permanent acoperite cu apa, sunt lipsite
de soluri. Solurile existente sunt putin evoluate, iar solurile propriu-zise apar numai pe
grindurile neindundabile.
Apa de inundatie, cat si apa freatica aproape de suprafata, imprima majoritatii
solurilor caractere evidente de saraturare, lacovistire si gleizare. De asemenea,
vegetatia deosebit de dezvoltata datorita prezentei aproape permanenta a apei, face ca
majoritatea acestor soluri sa aiba un mare continut de humus si material organic in
diferite stadii de transformare. Tipurile de sol sunt definite de geneza diferitelor roci de
solificare: aluviuni (depozite fluviale), nisipuri fluvio-marine, nisipuri de dune sau loess.
Pe inaltimile mai mari, acolo unde nu se mai resimte influenta apelor freatice,
prezenta unui climat stepic arid imprima solului o evolute catre un tip de sol de intelenire
stepica, considerat cel mai evoluat.
Nivelul terenului, in raport cu nivelul apelor freatice si al apelor superficiale a dat
nastere la diferite tipuri de sol hidromorf, proprii fiecarei forme de relief in parte.
In acest sens se deosebesc:
1. Solurile de grind sunt, in general, soluri aluviale alcaline (cu exceptia grindurilor
continentale), bogate in carbonati, dar sarace in humus si substante nutritive, insuficient
spalate de sarurile nocive pentru vegetatie. Dupa natura si geneza grindurilor pe care s-
au format, se deosebesc urmatoarele categorii de soluri:
a) Solurile balane si cernoziomurile castanii salinizate sunt cele mai bine evoluate si
care s-au format pe depozitele loessoide. Faptul ca au o structura favorabila, cu cca.
3% humus si nivelul freatic la adancimea de 1,5-2m, le asigura o fertilitate care este cu
atat mai buna cu cat se gasesc la cote mai ridicate.
b) Soluri aluviale. Aceasta categorie de soluri ocupa suprafetele grindurilor fluviale ale
bratelor Dunarii, sahale, garle si canale, in special partea de vest a deltei. Arealul de
raspandire al solurilor aluviale se extinde si in zonele indiguite si desecate, precum
Pardina si partial Sireasa, Papadia etc. Aceste soluri au un continut ridicat de substante
minerale, humus in proportie suficienta (sub 5%) si carbonati in orizonturile superioare,
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
9
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
cu evidente caractere de saraturare (slab salinizate si foarte rar puternic salinizate).
Clorurile predomina asupra sulfatilor. Au o fertilitate destul de ridicata.
Soluri nisipoase (psamosoluri) si nisipuri, raspandite pe grindurile marine, ocupa
suprafete insemnate in jumatatea de est a deltei. Ele se formeaza pe un material
nisipos de geneza fluvio-marina, in general cuartos si bogat in fragmente cochilifere.
Legate de gradul de inundabilitate a terenului, pe de o parte, si de cresterea vegetatiei
ierboase (pasuni) sau lemnoase (paduri, hasmacuri) pe de alta parte, solurile respective
au evoluat spre lacovisti nisipoase ori soluri humifere gleizate, acolo unde apa freatica
este aproape de suprafata.
2. Solurile de depresiune sunt formatiuni semiemerse specifice zonelor frecvent
inundabile (situate la periferia grindurilor si in zonele depresionare mlastinoase mai
inalte), mlastinile cu stuf - temporar sau permanent sub apa, zone cu turbe si plaur,
precum si formatiuni submerse ce constituie fundul lacurilor.
a) Solurile de mlastina (gleice) s-au format sub actiunea depunerii permanente de
material aluvionar fin si organic, in conditiile unor ape stagnante unde au loc procese
importante de lacovistire si gleizare ce genereaza un sol bogat in humus, dar cu un
regim hidric defectuos.
b) Solurile turboase (histosoluri) au cea mai mare arie de raspandire si ocupa
aproape jumatate din suprafata deltei.
c) Plaurul (limnosoluri), s-au format in special din rizomi de stuf intrepatrunsi si
suprapusi, peste care se depune un material mineral adus de apele de inundatie, se
gaseste intr-un grad de solificare foarte redus.
d) Malurile organice si namolurile, caracteristice zonelor submerse mlastinoase si
zonelor lacustre, sunt practic la inceputul procesului de solificare.
Din punctul de vedere al originii, evolutiei si caracteristicilor fizico-chimice, solul
rezervatiei reprezinta un mozaic alcatuit din cca. 10 tipuri principale de soluri:
- soluri organice (stufarii si plaur) - 36,2%;
- soluri nisipoase (fostele cordoane litorale in zona maritima) - 10,7%;
- soluri nisipoase pe dune mobile (cordonul Letea-Caraorman) - 5,5%;
- soluri gleice lutoase-argiloase submerse (grinduri de-a lungul si intre bratele deltei) -
18,6%;
- soluri gleice lutoase-nisipoase, inclusiv aluviale (indeosebi in delta fluviala, in zonele
indiguite) - 9,1%;
- sedimente lacustre (pe fundul lacurilor) - 9,1%;
- soluri aluviale lutoase-nisipoase/argiloase (grinduri naturale de-a lungul bratelor,
inundate temporar) - 8,4%;
- soluri gleice tipice si mlastinoase, inclusiv salinizate - 0,4%;
- soluri balane saraturate (soluri de stepa pe grindul Chilia) - 0,2%;
- soluri saraturate (pe grindurile Chilia si Saraturi) - 1,8%.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
10
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
http://portal.ddbra.ro/harti_delta_dunarii
2.2.1. SOLURILE AMENAJARII POPINA
Cuvertura de soluri cuprinde, in principal, doua clase mari:
- soluri gleice in bazinele de crestere, totalizand o suprafata de aproximativ 2.500 ha;
- soluri aluviale in bazinele de inmultire, cu un total de 1,600 ha.
In nordul extrem al amenajarii Popina se reintalnesc soluri din clasa gleisolurilor. In
lungul canalului Popina se intalnesc psamosoluri dispuse in cordoane cu orientare NV-
SE, afectate de hidromorfism si totalizand circa 900 hectare.
Din grupa solurilor gleice se intalnesc:
- soluri gleice molice turbificate aflate in arealele cu cota cea mai joasa si au o textura
lutoasa, iar depozitele parentale au nisipuri fine cu resturi cochilifere;
- soluri gleice molice carbonatice, cu textura lutoasa pe profil si nisipo-lutoasa-
nisipoasa in profunzime.
Aceasta este grupa cea mai bine reprezentata in cadrul solurilor din amenajarea
Popina.
Dispersate, ca centuri de tranzitie intre principalele grupe de soluri, se afla
solurile gleice aluviale carbonatice si thapto-histice carbonatice, cu textura luto-
argiloasa si depozite nisipoase grosiere in profunzime.
Din grupa solurilor aluviale ponderea o detin solurile aluviale gleice-gleizate,
carbonatice cu textura exclusiv lutoasa pe profil si luto-nisipoasa in profunzime.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
11
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
In areale mici, in lungul canalului Popina, in bazinele de inmultire se intalnesc
solonceacuri gleice in zonele de tranzitie dintre luciul de apa si arealele emerse, iar in
zonele depresionare apar limnisoluri calcarice care marginesc canalul.
Ca o caracterizare generala, solurile incintei Popina sunt definite de uniformitatea
texturala in primii 50 cm si o diversitate redusa.
2.2.2. CARACTERISTICI HIDROLOGICE
Din punct de vedere hidrogeologic, intr-un teren jos si inundabil sau inundat, in
care uscaturile propriu-zise ocupa suprafete restranse si disparate, apele freatice se
intalnesc foarte rar.
In schimb, ele sunt prezente mai ales pe grindurile fluviale, marine si continentale
inalte, neinundabile sau rar inundabile si in incintele indiguite si desecate. In restul
deltei, in zonele periodic acoperite de ape, exista un schimb permanent intre apa
superficiala si apa freatica, astfel ca nivelul hidrostatic al apei freatice sta sub puternica
influenta a nivelului apelor de suprafata.
Apele freatice sunt influentate prin infiltratii nu numai de apele Dunarii, cu viiturile
si revarsarile ei, ci si de apele meteorice si in special de aversele din anotimpul cald,
datorita faptului ca apele freatice se gasesc la mica adancime in sol.
De asemena, climatul arid cu secete atat vara cat si toamna, influenteaza nivelul
apelor freatice sub aspectul capilaritatii si al evapotranspiratiei. Deoarece stratul acvifer
freatic se gaseste la adancimi mici, cel mult de ordinul metrilor (0,10- 3,50 m) iar
gradientul de curgere este foarte redus, modificari mai importante ale nivelului
hidrostatic, produce circulatia pe verticala, mai mult decat cea dinamica piezometrica a
lor (circulatia pe orizontala).
Asupra dispozitiei hidrogeologice a apelor freatice, cea mai importanta influenta
este legata de natura litologica, respectiv granulometria depozitelor deltaice. Stratul
acvifer freatic fiind cantonat in depozite necoezive sau slab coezive, sta sub influenta
directa a apelor Dunarii.
Apa freatica, fiind foarte aproape de suprafata de care nu este despartita printr-
un strat impermeabil continuu, iar culcusul stratului acvifer nefiind format nici el de un
strat impermeabil continuu, apele subterane imbiba deopotirva toate formatiunile
intalnite, nu numai nisipurile, ci si prafurile si argilele, avand legatura cu apele
superficiale si respectiv apele subterane de adancime, putandu-se vorbi in acest caz de
un complex acvifer freatic.
Nisipurile, care reprezinta formatiunea permeabila a deltei, atunci cand apar in
depozit de grind vechi, contin de obicei ape freatice mai mineralizate (salcii sau chiar
sarate). Circulatia verticala a acestor ape, in jos prin infiltratie si in sus prin capilaritate
explica continutul lor mare de saruri.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
12
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
In depresiunile deltaice, unde apa circula mult incetinit, se intalnesc in mod
curent ape dulci, mineralizatia fiind de sub 0,5 g/l saruri si chiar valori mai reduse in
extremitatea vestica. Pe grindurile marine Letea, Caraorman, Saraturile din partea
estica a deltei, si chiar pe grindul Stipoc, se gaseste apa cea mai mineralizata din delta,
de peste 1 g/l si chiar 2 g/l.
Pe nisipurile mobile din grindurile Letea si Caraorman se gasesc ape flotabile,
respectiv ape dulci provenite din ploi care se infiltreaza usor prin nisip si ajung sa
pluteasca pe apele salinizate de mare concentratie, care pe aceste grinduri, formeaza
stratul acvifer freatic.
Grindurile fluviale, prezinta strate acvifere cu dezvoltare locala, in legatura cu
apele superficiale si influenta permanenta a acestora. Nivelul hidrostatic variaza aici
intre 0,0 –2,5 m, in functie de inaltimea grindului.
In concluzie, pe terenurile aflate in regim liber, neacoperite in general cu apa, se
formeaza in strat freatic al carui nivel hidrostatic variaza in functie de mai multi factori,
cum sunt:
- departarea fata de Dunare;
- nivelurile apelor Dunarii;
- cota terenului pe grind;
- textura depozitului litologic respectiv.
In regim indiguit, cu balti desecate, apa freatica din incinte se gaseste exclusiv
sub influenta apelor externe. Nivelul apei freatice coboara in interiorul incintei si
formeaza o curba de depresie, care in anii cu ape mici coboara panp la adancimi de 4-6
m chiar in zonele cele mai joase din incinta. In perioadele cu ape mari, nivelurile freatice
se ridica indeosebi in zona din spatele digurilor, urcand pana aproape de suprafata si
provocand inmlastinirea terenului. In lipsa canalelor de desecare, acest proces devine
general, imbinandu-se si cu cel de saraturare.
Din punct de vedere chimic, apele subterane ale deltei-freatice si de adancime,
sunt de doua categorii: alcaline-bicarbonatate slab mineralizate in partea vestica si
clorosodice puternic mineralizate in partea estica.
Modul de circulatie a apei in cadrul Amenajarii Popina bazinele EC 19 – EC 20.
Alimentarea, evacuarea si recircularea apei in cadrul bazinelor piscicole EC 19 si EC 20
se realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si a bratului Chilia, astfel:
1. gravitational – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP
7b (EC20) din canalul Popina (Sfistofca) si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din
bratul Chilia – in momentul cand cotele apelor Dunarii permit acest lucru (in general,
alimentarea primavara si evacuarea toamna);
2. mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b
(EC20) din canalul Popina (Sfistofca).
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
13
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE
3.1. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI
In cadrul studiului „Indiguirea si desecarea unitatii Popina I” se arata ca unitatea
are o suprafata de circa 5.200 hectare, situata la sud-est de comuna Periprava. La
capitolul istoricul lucrarilor de imbunatatiri funciare si comportarea lor, se arata ca
inainte de anul 1927, zona respectiva cuprinsa intre comuna Periprava, grindul Letea si
pana la mare, forma o suprafata ocupata cu balti si mlastini, cu foarte putine suprafete
agricole, denumit zona Popina.
Categoriile de folosinte ale teritoriului erau:
- 2.550 hectare (49%) terenuri cu stuf mic;
- 780 hectare (15%) terenuri cu nisipuri in curs de formare;
- 780 hectare (15%) terenuri arabile cu mare randament;
- 100 hectare (2%) paduri de salcii (un cordon de-a lungul bratului Chilia);
- 520 hectare (10%) terenuri acoperite cu apa;
- 470 hectare (9%) pasuni naturale (in cea mai mare parte situate pe soluri saraturate).
Nu se practicau culturi de toamna, ci numai culturi de primavara, datorita
frecventei inundatiilor si pericolului de inghet a semanaturilor.
In cursul anilor 1926-1927, localnicii au format un dig de aparare impotriva inundatiei in
scopul redarii in agricultura a unei suprafete de circa 6.000 hectare si astfel s-a creat
unitatea Popina I (cuprinsa intre comuna Periprava, digul longitudinal paralel cu bratul
Chilia pe 10 km, digul transversal care se inchide in dreptul comunei Sfistofca si intre
grindul Letea).
Partea de sud a zonei Popina, cu soluri nisipoase, numita si Popina II este
separata de un dig transversal cu lungime de 6 km, numit digul Damba, care constituie
limita naturala intre amenajarile Popina I si Popina II.
Digul executat de localnici intre anii 1926-1927, cu mijloace manuale, cu traseu
si profil neregulat a rezistat pana in anul 1952, cand a fost rupt si suprafata inundata.
Culturile agricole care au fost realizate pana in 1952 au dat o productie destul de
ridicata.
In anii 1950 noul dig de contur pentru zona de nord a fost construit de 10.000 de
prizonieri de la inchisoarea Casa Rosie – Periprava. In anul 1958 s-a aplicat
documentatia intocmita pentru evacuarea apelor din incinta Popina I, care a avut drept
scop principal crearea de conditii favorabile privind amenajarea integrala a zonei Popina
I.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
14
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
In primii ani dupa constructie (1956) bazinele piscicole au fost folosite pentru
agricultura. Dupa acesti ani productia a inceput sa scada din cauza saraturarii solului si
a folosirii irationale a ingrasamintelor chimice. Gradul de saraturare a crescut foarte
mult dupa incheierea executiei digului. Bazinele au fost folosite intotdeauna in scop
piscicol din cauza solului nisipos al acestora. In anii ploiosi erau folosite ca terenuri
arabile doar zonele inalte. In anul 1974 s-a construit digul de contur al zonei de sud. Din
anul 1976 bazinele din zona de sud au fost folosite in scop piscicol pentru 2-3 ani, dupa
care zona s-a exploatat ca teren arabil. Din 1980 aceasta zona a fost folosita ca
pasune pentru aproximativ 2.000 vite, proprietate a fermei piscicole.
Numarul mare de schelete de vite gasite au confirmat apartenenta la vitele
moarte din cauza frigului din timpul iernii, fiind stiut ca vitele pot supravietui frigului din
timpul iernii dar nu si cresterilor bruste ale temperaturii de la inceputul primaverii si a
pasunatului ierbii foarte fregede. In anul 1990, dupa revolutie, toate vitele au fost
impuscate intr-un an.
Canalul Popina s-a construit in anul 1964.
Amenajarea piscicola Popina a fost data in exploatare in anul 1975. Executarea
lucrarilor hidrotehnice a continuat pana in anul 1978 si au constat in:
- Digul de contur;
- Digul de compartimentare a incintei Popina in doua zone Popina I si Popina II, numit
digul Dambei;
- Digul de compartimentare a zonei Popina II in doua elestee de crestere (EC 21 -
1.800 ha si EC 22 – 1.800 ha);
- Canalul Popina – un canal magistral, executat in perioada anilor 1960 pentru a
asigura sursa de alimentare evacuare a apei in vederea functionarii amenajarii
piscicole. Acest canal delimiteaza amenajarea pe latura vestica a acesteia, realizand
legatura cu bratul Chilia, in nordul amenajarii, prin stavilarul situat in aval de localitatea
Periprava, si cu garla Cardon, in sudul amenajarii. Garla cardon face legatura cu bratul
Sulina in zona Milei 2.
- Canalul de centura – canalul ce insoteste digul de contur pe laturile de est si de sud
ale amenajarii. Acest canal este amplasat interior incintei, in zona de nord (Popina I) si
exterior acesteia, reprezentand limita estica a incintei, pentru zona de sud (Popina II).
- Statiile de pompare;
- Stavilarul – constructia hidrotehnica de la punctul de priza al canalului Popina la
bratul Chilia, format din trei fire de scurgere sau batardouri, actionate manual, cu rol de
control al nivelului apei, partial dezafectate in prezent;
- Calugarii – constructii hidrotehnice subtransversale pe sectiunea digului de contur si
care au rolul de a asigura recircularea apei, in mod gravitational, intre incinta si canalul
de centura, pentru zona de sud, si intre incinta si canalul de drenaj pentru zona de nord.
Urmare studiilor efectuate de catre I.N.C.D.D.D. Amenajarea Popina II in suprafata de
3600 de hectare a fost supusa reconstructiei ecologice si redata circuitului natural.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
15
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
3.2. DEZVOLTARI VIITOARE
Nu sunt prevazute dezvoltari viitoare in afara activitatii de acvacultura si activitati
aferente acesteia.
Toate investitiile viitoare se vor realiza cu acordul concendentului si in baza
actelor de reglementare obtinute de la administratorul ariei protejate.
4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI
Societatea va desfasura activitatea de Acvacultura in ape dulci- cod CAEN
0322 prin aplicarea unei tehnologii agro – piscicole. Tehnologia agro-piscicola se
realizeaza in baza concluziilor studiului efectuat de catre I.C.D.E.A.P.A. Galati si a
actelor aditionale la contractele de concesiune.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
16
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
4.1. GENERALITATI - ANGAJATI/SCHIMB; PROCESE TEHNOLOGICE
Angajati/schimb
Societatea are un numar de patru angajati permanent. In functie de volumul lucrarilor
numarul acestora poate varia.
Procese Tehnologice
Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si
Acvacultura Galati in baza contractului nr. 66/14.01.2014 incheiat cu SC SELPOP
FISH SRL a intocmit un Studiu de specialitate privind identificarea celei mai bune
metode de efectuare a activitatii de piscicultura in asolament pentru bazinele EC 19 –
20 din cadrul Amenajarii Piscicole Popina, Comuna C.A. Rosetti.
In cadrul studiului a fost analizata starea actuala a bazinelor piscicole EC 19 si
EC 20 din cadrul Amenajarii Piscicole Popina I si a fost identificata solutia optima in
vederea utilizarii celor doua bazine, din punct de vedere piscicol.
Totodata pentru determinarea calitatii solului din cadrul bazinelor piscicole EC 19
si EC 20 s-a efectuat o analiza a solului. Rezultatele prezinta o calitate slaba a
acestuia, o capacitate biogenica scazuta ce determina o productivitate piscicola
naturala slaba.
Starea actuala
Bazinele piscicole EC 19 – EC 20 sunt pregatite pentru aplicarea tehnologiei
agro-piscicole;
Conform buletinelor de analiza calitatea solului este slaba, capacitatea sa
biogenica se afla in continua scadere, avand in vedere utilizarea indelungata in
piscicultura, fara secarea acestora, si apoi lasarea pe uscat a bazinelor in ultimii ani fara
a fi utilizate sau intrebuintate in vederea refacerii structurii solului.
Solutia optima in vederea utilizarii celor doua bazine, din punct de vedere piscicol
Ca urmare a evaluarii starii tehnice si ecologice a celor doua bazine piscicole EC
19 si EC 20 din cadrul A.P. Popina, I.C.D.E.A.P.A. a apreciat ca programul de
exploatare tehnologica a acestora trebuie orientat spre aplicarea unor tehnologii agro-
piscicole, alternative, in cicluri, agricole si respectiv piscicole, durata ciclului urmand sa
fie stabilita functie de capacitatea de ameliorare a terenului ca urmare a masurilor
tehnologice intreprinse.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
17
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Obiectivele referitoare la exploatarea agro-piscicola (asolament agro-piscicol) a
diverselor categorii de bazine piscicole au ca finalitate solutionarea urmatoarelor
aspecte:
- prevenirea degradarii si ameliorarea solurilor bazinelor piscicole;
- sporirea si conservarea insusirilor de fertilitate (productivitate biologica) a solurilor in
vederea imbunatatirii conditiilor de crestere si dezvoltare a biomasei vegetale si animale
(peste);
- reducerea pierderilor de material biologic (piscicol) si a cheltuielilor legate de
manifestarea bolilor, daunatorilor si a factorilor nocivi;
- realizarea de productii piscicole si agricole, la un pret de cost mai scazut, in raport cu
folosinta exclusiv piscicola sau agricola a ecosistemelor;
- stabilirea si utilizarea rationala a tehnologiilor agro-piscicole pentru fiecare categorie
de bazine acvatice, amplasate pe diferite tipuri de soluri, in scopul cresterii productiei de
biomasa obtinuta in mod natural, care sa asigure cerintele specifice biotehnologiilor in
acvacultura.
Datorita duratei indelungate de exploatare piscicola a bazinelor EC 19 si EC 20
din cadrul A.P. Popina, este necesara includerea bazinelor, intr-un program de
ameliorare (reabilitare) in vederea redarii acestora circuitului piscicol prin aplicarea
tehnologiei agricole.
Aplicarea tehnologiei agro-piscicola nu va schimba destinatia terenului, scopul
lucrarilor este acela de refacere a solurilor si prevenire a degradarii lor si reducerea
pierderilor de material biologic.
Prin utilizarea solului bazinelor piscicole EC 19 si EC 20 din cadrul AP Popina,
pentru culturi agricole, se imbunatateste mult structura solului, se asigura o mai buna
aerare, se asigura completa mineralizare a depunerilor organice si se obtine o
imbogatire a solului in saruri minerale biogene.
In vederea practicarii tehnologiilor agricole bazinele piscicole scurse de apa sunt
insamantate cu paioase sau prasitoare, in functie de conditiile locale. In prima faza se
preteaza o tehnologie de cultivare ecologica a porumbului pentru exploatarea bazinelor
EC 19 si EC 20.
Culturile agricole care se practica 3 – 4 ani contribuie la refacerea structurii
solului, la imbogatirea lui cu substante folositoare pentru cresterea pestilor, dupa care
bazinele vor fi utilizate din nou in circuitul piscicol.
Tehnologiile agro-piscicole au ca rezultat:
- prevenirea degradarii solurilor si ameliorarea acestora;
- cresterea productivitatii biologice;
- realizarea unor productii piscicole si agricole marite;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
18
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- sporirea si conservarea insusirilor de fertilitate ale solului in vederea imbunatatirii
conditiilor de crestere si dezvoltare a biomasei vegetala si animala;
- stabilirea si folosirea rationala a unui asolament agricol pentru fiecare categorie de
helesteu, in scopul cresterii productiei de hrana obtinuta in mod natural, corespunzator
cerintelor specifice tehnologiei piscicole.
Prin aplicarea tehnologiilor agro-piscicole in AP Popina – EC 19 - EC 20, in
perioada de folosinta agricola, se produce o ameliorare a solurilor ecosistemelor
acvatice cu implicatii directe asupra calitatii bazei trofice naturale, necesara pentru
hrana speciilor de pesti de cultura, in vederea obtinerii de productii de biomasa animale
ridicate si stabile.
Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activitatii:
Pregatirea bazinelor de crestere – masuri agrotehnice
In vederea practicarii tehnologiilor agricole bazinele piscicole scurse de apa sunt
insamantate cu paioase sau prasitoare, in functie de conditiile locale. In prima faza se
va aplica o tehnologie de cultivare ecologica a porumbului pentru exploatarea bazinelor
EC 19 si EC 20.
Tehnologia agricola prevede:
- Lucrarile solului: tocatul vegetatiei, afanarea solului cu scarificatorul, pregatirea
terenului cu freza; discuitul pentru maruntirea solului arat, semanatul, prasirea
mecanica;
- Lucrari de intretinere a culturilor. Societatea va utiliza produse de uz fitosanitar
conform Listei emisa de catre A.R.B.D.D.;
- Recoltarea si transportul produselor vegetale. Eliberarea terenului de resturi
vegetale;
Aplicarea tehnologiei piscicole
In general, Programul de productie al unei unitati piscicole se stabileste in functie de
cerinte si posibilitati, avand in vedere o serie de elemente cum ar fi:
- cantitatea de material biologic necesara pentru populari proprii (de obicei se ia in
consideratie numarul de exemplare necesar din fiecare specie);
- calitatea puietului, cerinta care are doua aspecte: ponderea speciilor in cazul cresterii
in policultura si greutatea individuala care conduce si la productia fizica (kg);
- suprafetele disponibile; de obicei proiectarea fermelor piscicole se realizeaza intr-un
moment caracterizat de anumite cerinte, tehnologii, etc. exploatarea fermei se face in
momente cu cerinte diferite de cele initiale, posibilitatea schimbarii destinatiei
helesteelor este foarte importanta si depinde mult de caracteristicile tehnice generale
ale amenajarii;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
19
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- posibilitatile de asigurare a hranei: in sistem nefurajat, pe baza productivitatii
piscicole naturale neameliorata sau intensificata si in sistem furajat, intensiv;
- posibilitatile financiare de sustinere a unui anumit volum de cheltuieli;
- nivelul cunostintelor tehnologice a operatorilor piscicoli.
Tehnologia piscicola prevede:
Popularea bazinelor cu material de populare. Materialul de populare (puiet vara a II a)
este preluat de la societati specializate si autorizate pentru producerea acestuia;
Speciile de pesti pretabile zonei ce pot face obiectul cresterii in cadrul programului vor fi
speciile de ciprinide, Cyprinus carpio (crap), Hypophthalmicthis molitrix (sanger),
Aristicthis nobilis (novac), Ctenopharyngodon idella (cosas), Tinca tinca (linul), toate in
varsta de doi ani, si speciile de pesti rapitori, Silurs glanis (somn), Esox lucius (stiuca),
in varsta de un an. Se va practica un ciclu de productie scurt, durata medie de 210 zile,
ce va incepe primavara, in momentul popularii materialului biologic, si se va finaliza in
toamna, cand materialul piscicol va avea caracteristicile specifice categoriei de consum
si varsta de trei veri.
Cresterea pestelui. In amenajarea piscicola Popina I EC19 - EC20 se va practica
acvacultura in sistem semiintensiv, prin populari cu specii care valorifica hrana naturala
din bazine. Formula de populare este: 35% crap, 55% fitoplanctonofagi si 10% rapitori;
Pescuit de recolta. Dupa atingerea greutatii de comercializare, se trece la pescuitul de
recolta care se face cu unelte traditionale sau cu navodul la groapa de pescuit. Pestele
capturat este sortat, cantarit, conditionat in cadrul punctului de lucru amplasat pe
platforma de exploatare si este livrat catre beneficiari cu mijloace navale autorizate
sanitar- veterinar.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
20
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
4.2. MATERIALE DE CONSTRUCTII
Pe amplasament sunt urmatoarele tipuri de constructii:
- Constructii hidrotehnice;
- Cladiri administrative.
Constructiile hidrotehnice prezente in cadrul Amenajarea Popina I bazinele piscicole
EC 19 si EC 20 sunt urmatoarele:
Digurile – cu rol de compartimentare a terenului si retinere a apei tehnologice,
cu o lungime de cca. 13.400 m formata din urmatoarele categorii:
- dig de aparare – cca. 2.100 m;
- dig de compartimentare – cca. 11.300 m.
Canale drenoare – cu rol de vidare a bazinelor si pescuit a materialului biologic;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
21
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Instalatiile hidrotehnice de alimentare si evacuare a apei:
- Statii de pompare. In cadrul amenajarii piscicole sunt 2 statii de pompare:
- SP7a cu rol de alimentare – evacuare a bazinului EC19 ;
- SP7b cu rol de alimentare – evacuare a bazinului EC20;
- Instalatii tip calugari. In cadrul amenajarii piscicole sunt 4 instalatii
hidrotehnice de tip calugar cu rol de alimentare, evacuare si recirculare a apei
tehnologice:
- 2 calugari aferenti EC19
- 2 calugari aferenti EC 20.
- Cladirile de pe amplasament sunt reprezentate de:
- sediu ferma in suprafata de aprox. 400 mp care cuprinde 4 dormitoare, un grup
sanitar, o sala de mese, o bucatarie, camera centralei, magazie furaje ;
- platforma de exploatare;
- magazie furaje in suprafata de aprox. 320 mp;
- sopron statie de pompare;
- Materiale de constructii: Digurile de protectie sunt constructii de pamant. Sediul de
ferma si magazia de furaje sunt realizate din caramida, statiile de pompare si platforma
de exploatare sunt realizate din beton. Cladirile nu sunt invelite cu azbest.
4.3. STOCAREA MATERIALELOR - DEPOZITE DE MATERII PRIME, REZERVOARE
SUBTERANE
Materialele utilizate in cadrul amenajarii sunt stocate in magaziile de furaje. Pe
amplasament nu sunt depozite subterane.
4.4. EMISII IN ATMOSFERA - EMISII DIN PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII
IN ATMOSFERA
Incalzirea spatiilor existente se face pe baza unei centrale cu combustibil solid (lemne)
si suplimentar cu energie electrica. Centrala utilizata este tip: VIADRUS U22 25 kW
destinata incalzirii si producerii apei calde (capacitatea cazanului de apa este de 40
litri).
Lucrarile agrotehnice in cadrul lucrarilor de asolament agropiscicol se realizeaza cu
utilaje noi produse in Uniunea Europeana care corespund legislatiei privind calitatea
gazelor de esapament.
In incinta obiectivului nu exista surse punctiforme de emisii in aer.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
22
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
4.5. ALIMENTAREA CU APA, EFLUENTI TEHNOLOGICI SI MENAJERI, SISTEMUL
DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE
Alimentarea si evacuarea apei in cadrul bazinelor piscicole EC 19 si EC 20 se
realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si a bratului Chilia, astfel:
1. gravitational – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b
(EC20) din canalul Popina (Sfistofca) si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din
bratul Chilia – in momentul cand cotele apelor Dunarii permit acest lucru (in general,
alimentarea primavara si evacuarea toamna);
2. mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b
(EC20) din canalul Popina (Sfistofca).
Societatea detine abonamentul nr. 918/2011 incheiat cu Administratia Nationala “Apele
Romane”–Administratia Bazinala Dobrogea–Litoral. Consumul de apa aprobat in anul
2015 a fost de 500.000,00 mc.
Alimentarea cu apa menajera se realizeaza din canalul de alimentare cu apa al
amenajarii prin intermediul unui hidrofor.
Alimentarea cu apa potabila pentru consum uman se face din surse autorizate, in
bidoane de plastic.
Apele uzate provenite de la sediul fermei sunt preluate prin reteaua de canalizare
interioara si exterioara si evacuate intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de 20
mc.
Urmare a desfasurarii activitatilor in cadrul obiectivului nu rezulta ape uzate de tip
menajer si/sau ape tehnologice, care sa afecteze mediul inconjurator.
4.6. PRODUCEREA SI ELIMINAREA DESEURILOR
Producerea deseurilor
Principalele deseuri care se produc pe amplasament sunt deseuri din agricultura,
horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si
procesarea alimentelor – cod 02 si deseuri municipale si asimilabile din comert,
industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat cod 20.
Gestionarea deseurilor:
Deseurile reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, etc.) vor fi colectate separat pe tipuri
in pubele si vor fi predate unitatilor specializate in vederea valorificarii, conform
legislatiei privind gestionarea deseurilor.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
23
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Culorile pentru pubele, in vederea colectarii selective vor fi conform prevederilor
Ordinului 1.281/2005/1.121/2006 privind stabilirea modalitatilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective.
Se va institui sistemul propriu de automonitorizare a activitatii pentru respectarea
prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor conform Catalogului European al deseurilor si se vor
raporta anual la ARBDD evidenta gestiunii deseurilor conform legislatiei specifice (tipuri
si cantitati de deseuri colectate, gestionate si predate/valorificate catre societati
autorizate).
Tabel cu tipurile de deseuri produse, cantitati si mod de eliminare
Activitatea generatoare – cod
02
Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor
Subcapitolul in care se incadreaza
deseul – cod 02 01
Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit
Cod deseu Tip deseu Cantitate
deseu Mod de depozitare temporar/eliminare
02 01 03
Deseuri de tesuturi vegetale
250 tone/an Incorporare in sol
Activitatea generatoare – cod
20
Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separate
Subcapitolul in care se incadreaza
deseul – cod 20 01
Fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)
Cod deseu Tip deseu Cantitate
deseu (aprox.) Mod de depozitare temporar/eliminare
20 02 01 Deșeuri
biodegradabile 223 kg/an Pubela de culoare neagra
20 01 02 Sticla 50 kg/an
Pubela de culoare verde Predare operatorilor economici autorizati pentru preluare deseuri
20 01 01 Hartii si cartoane 23 kg/an
Predare operatorilor economici autorizati pentru preluare deseuri
Activitatea generatoare – cod
15
Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie,
nespecificate in alta parte
Subcapitolul in care se incadreaza
deseul
Ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
24
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
– cod 15 01
15 01 01
ambalaje de hartie si carton
25 kg/an
Pubela de culoare albastra/Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri
15 01 02
ambalaje de
materiale plastice (PET)
20 kg/an
Pubela de culoare galbena/Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri
15 01 04
ambalaje metalice din fier: conserve,
capace de borcane
118 kg/an
Pubela de culoare galbena/Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri
15 01 07
ambalaje de sticla 15 kg/an
Pubela de culoare verde/ Sunt predate operatorilor economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri
4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se face de la reteaua din zona in baza
contractului incheiat cu SC ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA SA.
4.8. PROTECTIA SI IGIENA MUNCII
Organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire in domeniul protectiei
muncii, a lucratorilor care participa la activitatile din piscicultura si pescuit, se vor face
conform prevederilor din " Normele generale de protectie a muncii".
La instruirea in domeniul protectiei muncii a lucratorilor se va tine cont si de
posibilitatea aparitiei unor conditii nefavorabile ale mediului de munca (frig, inghet,
furtuna etc).
Activitatile vor fi executate numai de catre lucratori care au fost instruiti in
domeniul protectiei muncii si care detin calificarea sau autorizarea necesara realizarii
sarcinilor de munca. Se vor respecta Normele de protectie a muncii pentru piscicultura
si pescuit.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
25
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Angajatii au obligatia sa aiba carnetele de sanatate vizate la zi, periodic fiind supusi
controlului medical.
4.9. ELEMENTE DE BIODIVERSITATE
4.9.1. DETALII PRIVIND POZITIA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU ARII
PROTEJATE
Amenajarea Popina bazinele EC 19 – EC 20 este amplasata in interiorul:
- ariei naturale protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;
- sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii;
- sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii – Complexul Razim Sinoe .
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost infiintata in 1990, prin Hotararea Guvernului nr.
983/1990 privind organizarea Ministerului Mediului. In 1993, a fost promulgata Legea
nr. 82 privind infiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, lege care a fost completata
si modificata ulterior.
Conform prevederilor legale teritoriul Rezervatiei este impartit in patru zone functionale:
- zone strict protejate;
- zone tampon;
- zone de dezvoltare durabila;
- zone de reconstructie ecologica.
Amenajarea Piscicola Popina EC 19-EC 20 este amplasata in zona de
dezvoltare durabila a rezervatiei, zona unde sunt permise activitati economice
realizate prin practici traditionale sau tehnologii noi, ecologic admise.
Desfasurarea activitatilor din rezervatie este reglementata prin planul de
management al rezervatiei si prin Regulamentul Rezervatiei, precum si prin Planul de
Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunarii.
Conform prevederilor Planului de Management art. 19, lit. a) - In zonele de dezvoltare
durabila se pot desfasura, in baza acordurilor, autorizatiilor de mediu si a permiselor
emise de Administratia rezervatiei, urmatoarele activitati:
a) activitati economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit si
recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului si a altor specii vegetale de interes,
pescuit sportiv si de recreere, vanatoare, pasunat, recoltarea fanului, exploatarea masei
lemnoase, apicultura, recoltarea ciupercilor si a plantelor medicinale, cultivarea
terenurilor inundabile etc.), turism, precum si alte activitati economice specifice
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
26
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
zonei (acvacultura, agricultura, silvicultura, cresterea animalelor, transport naval si
rutier, prestari de servicii in concordanta cu normele de protectie si conservare a
patrimoniului natural al Rezervatiei etc.
Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii prevede la art. 74
conditiile de desfasurare a activitatii de acvacultura: Utilizatorii bazinelor piscicole sau a
unitatilor de cresterea pestelui si a celorlalte animale acvatice au obligatia sa:
- respecte conditiile prevazute in autorizatia de mediu si ale legislatiei de mediu in
vigoare;
- execute lucrarile de combatere a bolilor materialului piscicol folosind produsele
chimice aprobate de Administratia Rezervatiei;
- protejeze terenurile si apele freatice sau de suprafata impotriva poluarii sau
degradarii.
- asigure masurile necesare pentru evitarea pierderilor de material piscicol in mediul
natural;
- asigure intretinerea digurilor bazinelor piscicole, a platformelor de exploatare, a
statiilor de pompare si a celorlalte constructiilor hidrotehnice si civile din unitate;
- sa nu realizeze lucrari care sa impiedice deplasarea libera a animalelor salbatice cu
par;
- incendieze vegetatia uscata sau deseurile rezultate din operatiunile tehnologice de
curatire a bazinelor piscicole in conditiile prevazute in acceptul de incendiere emis de
Administratia Rezervatiei.
Avand in vedere ca activitatea se desfasoara intr-o arie naturala protejata
activitatile care se desfasoara aici se supun prevederilor OUG 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
aprobata cu modificari de Legea 49/2011.
Conform prevederilor OUG 57/2007 - In zonele de dezvoltare durabila se pot
desfasura urmatoarele activitati, cu respectarea prevederilor din planurile de
management:
„c) activitati de pescuit sportiv, industrial si piscicultura;”
In anul 2007, au fost identificate si propuse in perimetrul Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii, situri de importanța comunitara și arii de protecție speciala avifaunistica.
Ca urmare Amenajarea Piscicola Popina este inclusa in cadrul ariei de protectie
avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii – Complex Razim Sinoe si a ariei speciala de
conservare ROSCI 0065 Delta Dunarii.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
27
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Cele doua arii au fost desemnate prin aparitia a doua acte normative Ordinul nr.
1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania, modificat Ordinul nr. 2387/2011 si HG nr. 1284 din 24
octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat prin HG nr.
971/2011.
Situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii a fost declarat arie
naturala protejata pentru habitatele acvatice, palustre si terestre existente in acest sit.
Prezentarea sitului Natura 2000 - ROSCI0065 - Delta Dunarii
Coordonate
Longitudine N 44º 54' 1'';
Latitudine E 28º 55' 13''
Suprafata
454.037 ha
Perimetru
administrativ
judetul Tulcea
Localitați prezente in ROSCI 0065: Babadag (21%); Baia (99%); Ceamurlia
de Jos (47%); Ceatalchioi (>99%); Chilia Veche (>99%); Crișan (>99%);
Grindu (9%); Isaccea (25%), Jurilovca (67%); Luncavița (2%); Mahmudia
(65%); Maliuc (>99%); Mihai Bravu (2%); Murighiol (88%); Niculițel (99%);
Sarichioi (49%); Sfantu Gheorghe (>99%); Somova (54%); Sulina (>99%);
Tulcea (31%); Valea Nucarilor (27%). ROSPA 0031: Localitațile prezente in
ROSCI 0065; Vacareni; Jijila.
Regiunea
biogeografica
Pontica, Stepica
Vulnerabilitate
In ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala și macrofitica ce
constituie producatorii primari, precum și multe specii de protozoare,
asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din
verigile inferioare ale lantului trofic. In ecosistemele terestre ramase in
regim natural, mult mai reduse in suprafața decat in trecut, lanțurile trofice
au avut mai puțin de suferit decat in cele acvatice. O sursa de poluare o
prezinta și parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, in
care sunt cca.120 nave, aflate in punctele: Km107 de pe brațul Sfantu
Gheorghe și de pe Dunare la mile 45. Circulația navelor provoaca modificari
semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucțiune și de
val, precum și producerea de zgomote și vibrații care afecteaza fauna, in
special, in perioada de cuibarire și hranire
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
28
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Obiective privind
utilizarea
economica
durabila a
spatiului RBDD
si folosirea
resurselor
naturale
Agricultura fara ingrasaminte chimice si pesticide, folosirea resurselor
naturale – stuf, papura, lemn, fauna piscicola, ornitologic si mamifere,
ecoturism.
Harta sit
a) Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:
Cod Habitat % Reprez.
Supr. rel.
Conserv. Global.
3160 Lacuri distrofice si iazuri 1 B B B B
6260 * Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
7210 * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
0,001 B A B B
91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
0,8 A
B A A
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
29
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
0,2 B A B B
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
B C B B
1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
1 A A B B
1310
Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase
1 B A B B
1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1 A A A A
1530 *
Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
1 B C B B
2110 Dune mobile embrionare (in formare)
1 B A B B
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides
1 A A A A
2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A
3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea
1 A A A A
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
10 A B A A
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
2 A A A A
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
1 A A A A
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A
6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
1 B C B B
6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
0,0001 A A B B
6430 Comunitati de liziera cu ierburi 30 A A A A
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
30
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B
6510
Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
1 B B B B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
1 B A B B
1150 * Lagune costiere 2 B A B B
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
3 A A A A
40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
0,001 C C B C
91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
0,002 C C B C
b) 5 mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Cod Specie Populatie:
Rezindenta
Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
1355 Lutra lutra R A B C B
2633 Mustela eversmannii V B B B B
1356 Mustela lutreola R A B B B
1335 Spermophilus citellus
P C B C B
2635 Vormela peregusna V B B B B
Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D -
nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa
Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de
distributie, C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A
- excelenta, B - buna, C – considerabila.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
31
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
c) 5 specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE:
Cod Specie Populatie:
Rezindenta
Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
1298 Vipera ursinii R A A A A
1219 Testudo graeca R C B B B
1219 Triturus dobrogicus RC A B B A
1220 Emys orbicularis RC A B C A
1188 Bombina bombina C A A C A
d) 15 specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Cod Specie Populatie: Rezindenta
Sit. Pop.
Conserv.
Izolare Global
4125 Alosa immaculata P A B C B
4120 Alosa tanaica P A B C B
1130 Aspius aspius (avat) C A A C A
1149 Cobitis taenia RC A B C B
1124 Gobio albipinnatus C B A C A
2555 Gymnocephalus baloni RC A A B A
1157 Gymnocephalus schraetzer
C A B B B
1145 Misgurnus fossilis (tipar)
C A A C A
2522 Pelecus cultratus RC A B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus
P B A C A
1146 Sabanejewia aurata RC A B C B
2011 Umbra krameri R A B B B
1160 Zingel streber P B B C B
1159 Zingel zingel P B B C B
2511 Gobio kessleri V D
e) 11 specii de nevertebrate:
Cod Specie Populatie:
Rezindenta
Sit.
Pop.
Conserv. Izolare Global
4027 Arytrura musculus R A B C B
4028 Catopta thrips R B B C B
4045 Coenagrion ornatum P?
4030 Colias myrmidone P B B C B
1060 Lycaena dispar RC B B C B
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
32
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B
1089 Morimus funereus R D
4056 Anisus vorticulus R B B C B
1082 Graphoderus
billineatus
P B B C B
1082 Graphoderus
billineatus
P B B C B
4046 Theodoxus
transversalis
R B B B B
f) 5 specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Cod Specie Populatie: Rezindenta
Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
1428 Marsilea quadifolia R A B C B
1516 Aldrovanda vesiculosa
R A B C B
2253 Centaurea jankae R A B A B
2255 Centaurea pontica V A B A B
4067 Echium russicum R C A C A
Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0031 – Delta Dunarii – Complex Razim –
Sinoe
Proiectul studiat se afla amplasat in interiorul ariei naturale de protectie speciala
avifaunistica Delta Dunarii si Complex Razim – Sinoe. Aria de Protectie Speciala
Avifaunistica „Delta Dunarii si Complex Razim - Sinoe” este arie naturala protejata de
interes comunitar - categoria arie de protectie speciala conform Directivei Consiliului
79/409/CEE, desemnata prin HG 1284/2007 (cod sit ROSPA0031), modificata si
completata prin HG 971/11 octombrie 2011.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
33
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Situl NATURA 2000 - ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul lagunar Razim-Sinoe
Prezentare generala
Coordonate
Longitudine N 44º 54' 41'';
Latitudine E 28º 55' 42''
Suprafata
512.820 ha
Perimetru
administrativ
judetul Tulcea
Localitați prezente in ROSCI 0065: Babadag (21%); Baia (99%); Ceamurlia
de Jos (47%); Ceatalchioi (>99%); Chilia Veche (>99%); Crișan (>99%);
Grindu (9%); Isaccea (25%), Jurilovca (67%); Luncavița (2%); Mahmudia
(65%); Maliuc (>99%); Mihai Bravu (2%); Murighiol (88%); Niculițel (99%);
Sarichioi (49%); Sfantu Gheorghe (>99%); Somova (54%); Sulina (>99%);
Tulcea (31%); Valea Nucarilor (27%). ROSPA 0031: Localitațile prezente in
ROSCI 0065; Vacareni; Jijila.
Regiunea
biogeografica
Pontica, Stepica
Vulnerabilitate
Braconajul - turismul in masa - industrializarea si extinderea zonelor urbane -
distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea psrilor in timpul
cuibritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor
de pasari acvatice) - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de
cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu
monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai
cu utilaje ai maaini - schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni)
datorita incetarii activitiilor agricole precum cositul sau punatul - arderea
vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei - inmultirea necontrolata a
speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice - amplasare de
generatoare eoliene - inmultirea necontrolata a speciilor invazive - defririle,
taierile rase si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe
suprafete mari si taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii -
imapduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.)
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
34
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Harta sit
Conform formularului standard Natura 2000, aria de protectie avifaunistica
ROSPA 0031 Delta Dunarii – Complex Razim –Sinoe gazduieste efective importante
ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:
- 97 specii din anexa 1 a Directivei Pasari;
- 151 specii migratoare listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la
Bonn;
- 17 specii periclitate la nivel global.
Situl este deosebit de important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor
urmatoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco
vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax
nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons,
Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus,
Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus,
Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea,
Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece
aceasta zona reprezinta limita de areal pentru Falco naumanni, exista fluctuatii ale
efectivelor cuibaritoare in perimetrul sitului.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax
pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis,
Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius
alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei,
Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
35
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris
ferruginea, Phalacrocorax carbo,Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus,
Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii,
Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius,
Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans,
Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus.
Situl este important pentru iernatul urmatoarelor specii: Anser erythropus,
Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba,
Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser
anser.
4.9.2. BIODIVERSITATEA PE AMPLASAMENTUL ANALIZAT
Informatii despre biotopurile de pe amplasament.
Amenajarea Piscicola Popina – bazinele EC 19 si EC 20 este amplasata in nord – estul
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, in apropierea localitatii Sfistofca, comuna C.A.
Rosetti, judetul Tulcea.
Coordonate geografice:
- 45°35'2" latitudine N;
- 29°62'2" longitudine E.
Din suprafata totala de 645 ha - 623 ha reprezinta bazine piscicole si 22 de ha
teren neproductiv (amprize, diguri si platforme).
Din punct de vedere fitogeografic zona se incadreaza in provincia danubiano-
pontica;
Climatic zona amplasamentului se caracterizeaza printr-o clima temperat
continentala cu influente pontice. Toamna si primavara se produc furtuni moderate
datorita vanturilor din nord –est. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, mai
frecvente iarna,vanturile de sud predomina vara. Anotimpul cu cea mai mare frecventa
a vanturilor este primavara, cu precadere, luna martie, iar cel mai calm este in luna
august.
Principalele tipuri de sol din perimetrul amenajarii piscicole sunt reprezentate
prin: soluri gleice in bazinele de crestere. Ca o caracterizare generala, solurile incintei
Popina sunt definite de uniformitatea texturala in primii 50 cm si o diversitate redusa.
Din analizele efectuate asupra solului din bazinele de crestere rezulta o calitate slaba a
acestuia cu o capacitate biogenica scazuta.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
36
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Informatii despre flora locala
In incinta Popina EC 19 – EC 20 exista doua zone de vegetatie:
Vegetatia amplasata pe cote mai inalte ale terenului –pe diguri;
Vegetatia dezvoltata de-a lungul canalelor de alimentare/evacuare cu apa.
Pe digurile din interiorul incintei se intalneste o vegetatie xero-halofila, in mare
parte ruderalizata, cu urmatoarele specii: Matricaria vulgare, Melilotus officinale,
Hordeum dystichum, Hordeum distichum, Carduus nutans, Xanthium strumarium,
Puccinelia graminis, Artemisia sp., Bromus squarrosus, Althaea officinalis, Agrostis
stolonifera, Trifolium fragiferum, Agropyron repens, Festuca arundinacea, Sonchus
arvensis, Cynodon dactylon, Atriplex tatarica.
De-a lungul canalelor principale la extremitatea acestora unde apa este putin
adanca, se gaseste Phragmites australis care formeaza un cordon de aprox. 2 metri
latime. Pe marginea apei apare o vegetatie specifica: Lycopus europaeus, Typha
angustifolia, Carex elata, Scirpus maritimus, Butomus umbellatus, Mentha aquatica,
Rumex palustris, Scirpus lacustris, Poa palustris, Lythrum salicaria, Polygonum
amphibium. In canale interioare se gasesc speciile Ceratophyllum demersum,
Ceratophyllum demersum, Myriophylum sp., Potamogeton sp.
In incinta se gaseste si vegetatia lemnoasa redusa ca numar de indivizi,
reprezentata prin arbusti de catina alba Hippophae rhamnoides, Salix alba, Salix
fragilis, Populus alba amplasata pe marginea bazinelor de-a lungul digurilor.
Pe amplasament au fost identificate urmatoarele specii de flora:
Vegetatie xero-halofila, mezo-higro-halofila specifica zonelor din cadrul amenajarii unde
cota terenului este mai inalta
Specia Familia Perioada de
vegetatie Statut
Botriochloa ischaemum Poaceae VII-X ruderala
Trifolium fragiferum Fabaceae VI-IX
Sonchus arvensis Asteraceae VII-VIII
Agrostis stolonifera Poaceae VI-VII
Atriplex tatarica Chenopodiaceae VII-X ruderala
Arctium lappa Asteraceae VII-VIII
Melilotus officinale Fabaceae V-IX
Hordeum distichum Poaceae VI-VII
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
37
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Matricaria perforata Asteraceae V-VI
Cynodon dactylon Poaceae VI-VIII ruderala
Poa angustifolia Poaceae V-VI
Bromus tectorum Poaceae V-VI ruderala
Bromus squarrosus Poaceae V-VI
Bromus hordeaceus Poaceae V-VI ruderala
Hordeum vulgare Poaceae V-VII furajera
Teucrium polium Lamiaceae VII-VIII
Achillea setacea Asteraceae VI-VIII
Convolvulus cantabricus Convolvulaceae V-VII
Centaurea diffusa Asteraceae VI-VIII ruderala
Xanthium italicum Asteraceae VII-IX ruderala
Amaranthus retroflexus Amaranthaceae VII-X ruderala
Artemisia austriaca Asteraceae VII-IX ruderala
Xanthium strumarium Asteraceae VII-X
Polygonum aviculare Polygonaceae VI-X ruderala
Salsola kali Chenopodiaceae VI-IX
Convolvulus arvensis Convolvulaceae V-IX ruderala
Hordeum murinum Poaceae VI-IX ruderala
Capsella bursa-pastoris Brassicaceae IV-VII ruderala
Poa bulbosa Poaceae IV-VII ruderala
Achillea coarctata Asteraceae VI-VII
Taraxacum serotinum Asteraceae VII-X
Hordeum murinum Poaceae V-VII
Sisymbrium loeselii Brassicaceae VI-VIII
Solanum dulcamara Solanaceae VI-VIII
Puccinelia distans Poaceae VI-VII
Vegetatie palustra si acvatica din interiorul si de-a lungul canalelor din cadrul amenajarii
Specia Familia
Perioada de
vegetatie
Statut
Potamogeton sp. Potamogetonaceae VI -VIII
Myriophyllum sp. Haloragaceae VI-IX
Ceratophyllum sp., Ceratophyllaceae VI-IX
Nymphoides peltata Menyanthaceae VII-IX
Bidens tripartita Asteraceae VII-IX
Lycopus europaeus Lamiaceae IV-VII
Phragmites australis Poaceae VII-IX
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
38
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Typha angustifolia Typhaceae VII-VIII
Typha latifolia Typhaceae VII-VIII
Scirpus radicans Cyperaceae VII-VIII
Carex elata Cyperaceae IV-V
Butomus umbellatus Butomaceae VI-VIII
Glyceria maxima Poaceae VI-VIII
Mentha aquatica Lamiaceae VI-IX
Rumex palustris Polygonaceae VII-IX
Galega oficilanis Fabaceae VII-VIII
Lycopus europaeus Lamiaceae VI-VII
Epilobium tetragonum Onagraceae VII-IX
Scirpus lacustris Cyperaceae VII-VIII
Poa palustris Poaceae VI-VIII
Lythrum salicaria Lythraceae VI-IX
Polygonum hydropiper Polygonaceae VI-IX
Polygonum amphibium Polygonaceae VI-IX
Juncus articulatus Juncaceae VII-VIII
Convolvulus arvensis Convolvulaceae V-IX
Cicuta virosa Apiaceae VII-IX
Carex pseudocyperus Cyperaceae V-VI
Carex stricta Cyperaceae V-VI
Mentha aquatica Lamiaceae VII-X
Stachys palustris Lamiaceae VI-IX
Oenanthe aquatica Apiaceae VI-VIII
Galium palustre Rubiaceae V-VI
Roripa amphibia Brassicaceae V-VIII
Myosoton aquaticum Boraginaceae V-VIII
Ranunculus sceleratus Ranunculaceae V-VII
Scirpus lacustris Cyperaceae VII-VIII
Cladium mariscus Cyperaceae VII -VIII
Schoenoplectus lacustris Cyperaceae VI-VIII
Mentha arvensis Lamiaceae VII-X
Scutelaria galericulata Lamiaceae VII -VIII
Galium palustre Rubiaceae V-VI
Vegetatie lemnoasa
Specia Familia
Perioada de
vegetatie
Statut
Hippophae rhamnoides Elaeagnaceae IV-V
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
39
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Salix cinerea Salicaceae III-V
Salix fragilis Salicaceae IV-V
Populus alba Salicaceae III-V
Bazinele EC 19 si EC 20 la momentul actual sunt desecate fiind pregatite pentru
aplicarea tehnologiei agro-piscicole. In lipsa lucrarilor agricole bazinele se vor acoperi
cu stuf. Stuful are o capacitate de expansiune extraordinara, eliminand alte specii
concurente fie prin umbrirea speciilor invecinate de talie mai mica, fie prin ocuparea
spatiului subacvatic de catre rizomii sai, capacitatea de inmultire vegetativa fiind foarte
mare ducand la imposibilitatea desfasurarii activitatii de piscicultura.
FAUNA
Nevertebrate:
Majoritatea grupelor de organisme sunt bogat reprezentate in biocenozele
bentonice dar si in biocenozele plantelor acvatice. Grupa cea mai bine reprezentata
este Oligochaeta cu speciile Aulophorus furcatus, Dero digitata, Dero obtuza, Nais
communis, Nais elinguis, Pristina longiseta, Stelarya lacustris care abunda pe plantele
acvatice; tubificidele cu speciile Limnodrilus edekemianus, L. hoffmeisteri, Tubifex
tubifex.
Grupa Hirudinae cu speciile Haemopis sanguisuga, Piscicola geometra,
Hemiclepsis marginata, Rotatoria: Collotheca ambigua, Collotheca calva, Rotaria
rotatoria, Philodina citrina, Gastropoda: Limnaea stagnalis, Armiger cristata, Bittium
reticulatum, Planorbis corneus, Viviparus sp., Valvata piscinalis.
Crustaceii domina ca numar de taxoni in special prin copepode, amfipode si
otracode. Dintre copepode reprezentative sunt: Acanthocyclops gigas, Phyllognathopus
paludosus, Schizopera sp. existente pe biocenozele de stuf.
Amfipodele prin gamaride cat si corofiide sunt bine reprezentate in biocenozele
bentonice si fitofile: Niphargus tatrensis hrabei, Gmelina costata aestuarica, Synurella
ambulans. Cumaceii sunt reprezentate prin Schizorhinchus scabriusculus in zona de
bentos. Araneele, organisme iubitoare de vegetatie se gasesc in special pe stuf cu
speciile Araneus cornutus, Argyroneta aquatica, Tetragnata striata, Lycosa sp.,
Hidracarienii cu speciile Arrenurus ablator, Arenurus globator, Limnesia maculate,
Limensia undulate, Oxus ovalis.
Dintre insecte odonatele au o larga raspandire in biocenoze bentonice dar si pe
plantele acvatice: Agrion pulchellum, Platycmenis sp., Gomphus vulgatissimus.
Alte specii de insecte sunt reprezentate de clasa Heteroptera: Corixa sp., Nepa sp.,
Naucoris cimicoides, Coleoptera: Agalus sp. Dityscus marginalis, Hydrophillus sp.,
Diptera: Ablabesmia gr. Lentiginosa, Clynotanypus nervosus si Lepidoptera: Ancetropus
niveus, Hydrocampa sp.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
40
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Vertebrate:
Speciile de vertebrate reprezentative sunt: amfibienii, reptilele, mamiferele si avifauna.
Amfibienii:
In zona luciului de apa se gasesc Rana esculenta, Rana ridibunda, Bombina bombina,
Bufo viridis.
Reptilele:
Sunt reprezentate de specia Natrix natrix (sarpele de casa) Lacerta agilis (soparla
cenusie), Lacerta viridis (gusterul).
Mamifere:
Sunt reprezentate de specia Vulpes vulpes (vulpea), specia Lepus europaeus (iepure
de camp), Porcul mistret (Sus scrofa), pisica salbatica (Felix silvestris), sacal (Canis
aureus).
Avifauna de pe amplasament:
Bazinele1 EC 19 si EC 20, concesionate de SC SELPOP FISH SRL, fac parte din
Amenajarea Piscicola Popina I, amenajare in care mai exista si alte EC-uri si in care
alte societati comerciale precum SC GELMIN SRL, SC PONTIC SILVA SRL deruleaza
activitati de piscicultura. Latura sudica a EC 20 se invecineaza2 cu Amenajarea
Piscicola Popina II, amenajare redata mediului natural in urma efectuarii unor lucrari
de reconstructie ecologica prevazute in planurile de management ale Administratiei
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Pe amplasament3 si in imediata vecinatate4 au fost identificate specii de avifauna in
cautare de hrana (de ex. egrete, starci, cormorani) si care se reproduc in timpul
sezonului cald, preferand zonele cu stufaris permanent inundate sau palcuri de salcii
total/partial inundate.
Au fost identificate inclusiv pasari antropofile care nu se simt amenintate de
activitatile antropice (de ex. randunica, cioara griva, graur etc.).
Zona de reconstructie ecologica Amenjarea Piscicola Popina II, in suprafata de
3600 hectare si aflata in vecinatatea EC 19 si EC 20, este diversificata din punct de
vedere al habitatelor gazduite. Gradul de heterogenitate al zonei este mare suprafata
1 Elestee de crestere 2 Vezi harta 3 EC19 si EC20 4 Celelalte EC-uri din Amenajarea Piscicola Popina I; Amenajarea Piscicola Popina II
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
41
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
zonelor de ecoton tind spre o valoarea maxima oferind o diversitatea mare de conditii
de cuibarit, hranire sau popas pentru speciile de pasari. Astfel, in incinta Amenjarea
Piscicola Popina II, exista zone de stuf, papurisuri si suprafete de apa marginite de
palcuri de salcii unde impactul antropic este minim. Pasarile gasesc aici conditii
favorabile pentru hrana si refugiu. In stufarisuri si in palcurile de salcii sunt prezente o
serie de pasari cuibaritoare precum: privighetoarea de stuf (Locustella luscinoides),
auselul de balta (Remiz pendulinis) si lacarul (Acrocephalus sp.). Desisurile de stuf
sunt locuri ideale pentru alte pasari cuibaritoare precum: rata rosie (Aythya nyroca), rata
cu mot (Aythya fuligula), rata cu ciuf (Netta rufina), rata cu cap brun (Aythya ferina), rata
mare (Anser anser), starcul cenusiu ( Ardea cinerea), starcu rosu (Ardea purpurea),
egreta mica (Egretta garzetta) sau starcul pitic (Ixobrychus minutus).
Conform declaratiilor investitorului si a concluziilor studiului realizate de catre
I.C.D.E.A.P.A., inainte de a fi demarata activitatea de piscicultura, se vor desfasura o
serie de activitati de optimizare a calitatii solului. Concret, pe o perioada de 3-4 ani, in
cadrul bazinelor EC 19 si EC 20 se vor infiinta culturi agricole care vor avea ca scop
obtinerea unui pH favorabil inundarii solului in scopuri piscicole.
Urmare acestor activitati planificate de agricultura in EC 19 si EC 20 pe o
perioada scurta de timp5, pe amplasament vor poposi in special populatiile de pasari
care se hranesc pe terenurile agricole (ca de exemplu Bubulcus ibis). Pasarile acvatice
vor avea asigurata sursa de hrana in imediata vecinatate, respectiv in cadrul Amenjarii
Piscicole Popina II.
Dupa demararii activitatilor de piscicultura, bazinele EC 19 si EC 20 vor constitui
un habitat pentru speciile de pasari acvatice.
Imagine de pe amplasament - Sturnus vulgaris
5 3-4 ani
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
42
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Avifauna. Pasari identificate pe amplasament si in imediata vecinatate:
Denumire
Directiva pasari
Statut de
conservare
OUG
57/2007
Categorie
fenologica
Familia Ardeidae
Egretta garzetta I Anexa 3 OV
Egretta alba I Anexa 3 OV/OI
Ardea cinerea I Anexa 3 R
Ardeola ralloides I Anexa 3 OV/P
Familia Phalacrocoracidae
Phalacrocorax pygmaeus I Anexa 3 OV/P/OI
Familia Corvidae
Corvus frugilegus II Anexa 5C S
Pica pica II Anexa 5C S
Corvux corax - - S
Familia Anatidae
Anas platyrhyncos II Anexa 5C S/OI
Anser anser II Anexa 5C OI
Aythya ferina II Anexa 5C OI/MP
Anser anser II Anexa 5C OV
Anas strepera II Anexa 5C OV
Anas crecca II Anexa 5C OI/P
Anas clypeata II Anexa 5C OV/P
Cygnus cygnus I Anexa 3 OS
Fam. Hirundinidae
Hirundo rustica - - OV /P
Delichon urbica - - OV
Familia Ploceidae
Passer domesticus - - S
Familia Fringillidae
Fringilla coelebs - - PM
Carduelis carduelis - - S
Familia Accipitridae
Circus aeruginosus I Anexa 3 OV/P/OI
Familia Rallidae
Gallinula chloropus II Anexa 5B OV
Philomachus pugnax - - P
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
43
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Fulica atra II Anexa 5C S
Familia Scolopacidae
Gallinago gallinago - - OV
Philomachus pugnax - -
Familia Sturnidae
Sturnus vulgaris - - P
Fam Muscapidae
Acrocephalus scirpaceus - OV
Acrocephalus
arundinaceus
- OV
Locustella luscinoides - Anexa 4B OV
Oenanthe oenanthe - -
Familia Motacillidae
Motacilla alba - - OV/P
Motacilla flava - - OV/P
Familia Cuculidae
Cuculus canorus OV
Familia Falconidae
Falco vespertinus II Anexa 3 OI
Familia Paridae
Parus major - - S
Parus caeruleus - - S
Legenda:
Statut de conservare: Anexa 3 - specii de plante si de animale a caror
conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de
protectie speciala avifaunistica; Anexa 5 C - specii de interes comunitar a
caror vanatoare este permisa; Anexa 5 E - specii de pasari de interes
comunitar a caror comercializare este permisa in conditii speciale.
Fenologie – tip fenologic: S - sedentare, MP - partial migratoare, OV -
oaspeti de vara, OI-oaspeti de iarna, P – pasaj.
Conform tabelului de mai sus, pe amplasament si in imediata vecinatate au
fost identificate specii de pasari care sunt incluse in anexele Directivei privind
conservarea pasarilor salbatice specii de pasari care sunt cuprinse in
anexa I6 si specii de pasari care sunt in anexa II7.
6 Speciile menționate in Anexa I constituie obiectul unor masuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supraviețuirea și reproducerea in aria de raspândire 7 Speciile menționate in Anexa II pot face obiectul vânatorii in cadrul legislației naționale. Statele membre se asigura ca vânarea acestor specii nu aduce atingere eforturilor de conservare in aria lor de raspândire
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
44
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Conform prevederilor Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European si a
Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasarilor salbatice „Statele
membre iau masurile corespunzatoare pentru a evita, in zonele de protecție menționate
la alineatele (1) și (2), poluarea sau deteriorarea habitatelor sau orice alt efect negativ
asupra pasarilor, in masura in care acestea au relevanța in contextul obiectivelor
prezentului articol. Statele membre depun eforturi pentru a evita poluarea sau
deteriorarea habitatelor și in afara zonelor de protecție”.
Avand in vedere ca Amenajarea Piscicola Popina (EC 19 si EC 20) face parte
dintr-un sit Natura 2000, procesul de producție piscicola se va realiza astfel incat sa se
asigure conservarea speciilor de pasari pentru care a fost desemnat situl. Astfel,
cresterea pestelui se va face in regim semiintensiv sau conform recomandarilor
A.R.B.D.D. si nu se vor aplica furaje si ingrasaminte minerale și nici materii care sa
duca la eutrofizarea apelor. De asemenea, pe teritoriul Amenajarii vor fi interzise
activitați care ar putea polua sau deteriora habitatele speciilor de pasari, uciderea sau
capturarea speciilor protejate, culegerea oualor din natura sau deranjul intenționat al
speciilor de pasari, incendierea si distrugerea zonelor cu stuf si defrisarea salciilor din
interiorul amenajarii.
Scopul retelei Natura 2000 nu este acela de a crea sanctuare care sa excluda
sistematic prezenta oricarei activitati umane. Conservarea biodiversitatii in aceste zone
va necesita, de fapt, mentinerea si promovarea unor activitati umane, care sa nu
afecteze semnificativ habitatele si diversitatea biologica.
In acest context trebuie mentionat ca, prin desfasurarea activitatii de
piscicultura, cu aplicarea tehnologiei agro-piscicole, habitalele pasarilor nu vor fi
deteriorate sau poluate.
In cadrul Amenajarii nu au fost identificate colonii de pasari iar migrația nu
este deranjata de desfasurarea activitatii.
Tinand cont de faptul ca speciile de pasari ihtiofage vor veni in cautarea hranei,
este foarte important ca acestea sa nu fie capturate sau omorate. Prin accesarea unor
fonduri europene, pierderile provocate de aceste pasari pot fi compensate.
Programul Operational de Pescuit a alocat in cadrul Masurii 2.1.4 si platit
exploatatiilor piscicole situate in siturile NATURA 2000, sume compensatorii
consistente pentru pierderile de productie datorate implementarii unor masuri de
mediu speciale, precum si pentru pierderile de productie datorate in special pasarilor
ihtiofage, dar si pentru pierderile cauzate de trecerea de la acvacultura traditionala
la cea organica.
Conform prevederilor Strategiei nationale privind acvacultura - Importanta
sectorului de pescuit in economia nationala este data mai ales de rolul pe care il are
prin potentialul de resurse alimentare, prin rolul activ in crearea valorilor de mediu, prin
generarea si metinerea zonelor umede si a biodiversitatii ihtiologice si avifaunistice. O
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
45
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
parte insemnata a Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica a fost desemnata pe
amplasamentele amenjarilor piscicole, ceea ce demonstreaza rolul pe care acestea il
au in generarea si conservarea valorilor de mediu, dintre care cea mai importanta este
biodiversitatea.
Prin functionarea obiectivului nu vor avea loc distrugeri ale habitatelor
speciilor cu statut de conservare, nu se vor produce distrugeri sau modificari ale
populatiilor speciilor de flora sau fauna semnalate pe amplasament.
In concluzie, prezenta speciilor de pasari acvatice in EC 19 si EC 20 va fi
influentata pozitiv daca avem in vedere derularea activitatilor de piscicultura, cu
respectarea conditiilor impuse de A.R.B.D.D.
Harta prezentei coloniilor de pasari in RBDD
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
46
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Migratia pasarilor
Principalele drumuri de migrație ce strabat țara noastra primavara și toamna sunt:
1. Toamna
- Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de
Satu-Mare și la sud de Munkacs, a inconjurat Carpații prin valea Tisei, peste munții
Maramureșului și s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpații Orientali, deasupra vaii
Siretului și Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste,
garlițe,rațe, pasari rapitoare, prepelițe și turturele și de cocori;
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa
central-nordica și Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlițe, rațe,
cocori, berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii;
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest
drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat
de laride, limicole, gaște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci;
- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpaților peste valea Ialomiței, munții
Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari
cantatoare și pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;
- Drumul pe țarmul Marii Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becaține,limoze) și pelicani; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-
V, in front larg, se raspandește de la Luncavița pana spre padurea Letea din Delta
Dunarii.
2. Primavara
Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se
concentreaza mai mult spre țarmul Marii Negre și peste Marea Neagra (Insula
Serpilor,Crimeea), fara insa a pierde și ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca,
iar drumul sitarilor lipsește cu desavarșire, ultimii sitari estici trecand prin padurile
Luncavița-Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte
raman oarecum aceleași. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.Acest
drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat
de laride, limicole, gaște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci.
- Drumul pe țarmul Marii Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becaține, limoze) și pelicani.
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat și de Almasy
(1898),apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din
Europa central-nordica și Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaște, garlițe,
rate, cocori,berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii. - Drumul sitarilor, venind din N-E
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
47
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
spre S-V, in front larg, se raspandește de la Luncavița pana spre padurea Letea din
Delta Dunarii.
Principalele cai de migratie ce strabat tara noastra toamna (Rudescu,1958 )
Specificam ca amplasamentul Amenajarii Piscicole Popina I este situat in
interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii. Ca urmare, zona fiind putin
afectata de interventiile antropice (piscicultura intensiva, braconaj, vanatoare, turism)
ofera conditii temporare, de odihna, hranire sau transit (pasaj) pentru pasari. Conditii
asemanatoare pot fi gasite si pe alte suprafete invecinate perimetrului amenajarii
piscicole.
Astfel, consideram ca functionarea obiectivului nu afecteaza sau distruge rutele
de migrare ale pasarilor si nici nu perturba celelalte specii de animale salbatice
protejate.
In concluzie, prin functionarea obiectivului Amenajarea Piscicola Popina, speciile
migratoare de pasari nu sunt afectate semnificativ, cu atat mai mult cu cat prezenta lor
pe amplasament este tranzitorie (de pasaj).
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
48
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
De asemenea mentionam ca, prin functionarea obiectivului:
- nu vor avea loc pierderi din suprafata habitatelor folosite pentru odihna si
reproducere;
- nu se vor aduce schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii, a tipurilor de
ecosisteme etc;
- nu vor avea loc distrugeri sau modificari de habitate a speciilor cu statut special de
conservare, specii incluse in listele rosii, directive, conventii internationale;
- nu se va produce disparitia unor specii sau distrugerea semnificativa a populatiilor
speciilor de flora si fauna semnalate pe amplasament.
Se apreciaza ca impactul asupra mediului determinat de functionarea obiectivului, este
unul redus, tinand cont ca speciile de fauna din zona au un grad de adaptabilitate sporit
la schimbarile de habitat si suporta mai usor situatiile de stres cauzate de activitatile
antropice. De asemenea, in zonele invecinate obiectivului, exista suprafete foarte mari
pe care se dezvolta habitate mult mai prielnice adapostirii a numeroase specii de fauna
si dezvoltarii speciiilor de flora.
4.9.3. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII DETERMINAT DE ACTIVITATILE
DESFASURATE PE AMPLASAMENT
Cercetarile asupra habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna realizate in zona de
amplasament au relevat un impact nesemnificativ asupra mediului, si implicit asupra
ecosistemelor naturale ale zonei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Au fost luate in considerare urmatoarele aspecte:
- zona este relativ bogata in resurse trofice dar cu suprafete de vegetatie restranse
atragand in special pasarile necuibaritoare datorita lipsei unei izolari intre perechile
cuibaritoare, a locurilor de cuibarit si a locurilor de refugiu pentru pui;
- pe amplasament nu sunt colonii de pasari;
- gradul de heterogenitate al zonei este mic iar zonele de ecoton tind spre valoarea
minima, prin urmare o astfel de zona ofera posibilitati de cuibarit, hranire sau popas
pentru un numar mai mic de specii.
Astfel, in aspect faunistic, cu referire la protectia si conservarea speciilor de
pasari, mentionam urmatoarele:
- Impactul produs asupra habitatelor si a speciilor de flora si fauna urmare a practicarii
activitatilor de acvacultura cu aplicarea tehnologiei agro-piscicole este unul redus,
nesemnificativ pentru populatiile speciilor de fauna enumerate;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
49
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- Practicarea activitatilor de acvacultura cu aplicarea tehnologiei agro-piscole nu vor
avea impact negativ semnificativ asupra ornitofaunei in timpul migratiei de primavara –
toamna.
In ceea ce priveste aspectele tehnice privind functionarea obiectivului –
Amenajarea Piscicola Popina EC 19-EC 20:
- Lucrarile de ameliorare a solului prin aplicarea tehnologiei agro-piscicole au un
caracter temporar, acestea se executa primavara -toamna, impactul produs asupra
ecosistemelor din zona fiind redus;
- Respectarea intocmai a tehnologiei agro-piscicole;
- Implementarea unui management corespunzator in ceea ce priveste gestiunea
deseurilor si substantelor utilizate in activitate, constituie de asemenea elemente care
fac posibil ca ecosistemul din zona sa nu fie perturbat semnificativ.
4.9.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Speciile de flora si vegetatie identificate in perimetrul obiectivului, in majoritate
sunt comune si pentru care nu se impun masuri de protectie.
Dintre speciile de fauna semnalate in zona amplasamentului, o atentie sporita se va
acorda celor care sunt incluse in listele europene de protectie si conservare (Directiva
Habitate si Directiva Pasari, in special Anexa I).
Pentru speciile de pasari incluse in anexa I se recomanda urmatoarele
masuri de protectie conform Directivei Pasari:
- Se interzice uciderea sa capturarea intentionata, oricare ar fi metoda folosita;
- Se interzice distrugerea sau producerea de pagube intentionata a cuiburilor lor si a
oualelor;
- Se interzice sa se adune ouale din natura si de a le detine, chiar goale;
- Este interzisa perturbarea pasarilor in perioada de reproducere si de clocire,
distrugerea cuiburilor si a oualor;
- Este interzis braconajul pentru speciile de pasari;
- Este interzisa uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata a
faunei de pe amplasament.
Prevederi generale pentru mentinerea biodiversitatii pe amplasamentul
amenajarii piscicole:
- Se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei
salbatice care ar putea ajunge pe amplasament;
- Interzicerea cu desavarsire a incedierii stufului dupa 20 februarie;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
50
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- Este interzisa defrisarea arborilor si arbustilor de pe amplasament care pot fi folositi
de unele specii de pasari pentru cuibarit;
- Se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafata sau in vecinatatea
amenajarii piscicole, in alte locuri decat cele special amenajate.
Specificam ca in aria in care se desfasoara activitatile amenajarii piscicole,
efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea
posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar cu cel
original.
Nu se prognozeaza existenta unui impact negativ semnificativ asupra vegetatiei
si faunei din zona, nefiind necesare masuri compensatorii.
Masuri de protectie si conservare a avifaunei din perimetrul amenajarii piscicole
Urmare a practicare activitatilor de acvacultura cu aplicarea tehnologiei agro-pisicole se
va urmari respectarea urmatoarelor masuri de diminuare a impactului:
- Utilizarea produselor de protectie a plantelor aprobata spre utilizare in perimetrul
RBDD;
- Evitarea eutrofizarii apei, ce provoaca moartea organismelor acvatice, inclusiv a
pasarilor;
- Interzicerea impuscarii speciilor ihtiofage, considerate daunatoare acvaculturii, care
pot fi si specii protejate prin lege (starci, egrete, cormorani, pelicani etc.);
- Interzicerea utilizarii plaselor impotriva pasarilor si evitarea folosirii tunurilor cu gaze
fara acordul ARBDD.
Pe baza tuturor elementelor prezentate, putem concluziona urmatoarele:
- biodiversitatea din zona amplasamentului analizat este, in majoritate, una comuna si
pentru care nu se impun anumite masuri de protectie;
- in zona amplasamentului analizat nu au fost identificate habitate Natura 2000 si nici
specii de flora rare, endemice, periclitate;
- in majoritate, speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse in nici o lista de
protectie la nivel european sau national, doar unele specii inregistreaza statut de
protectie;
- fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna
ecosistemelor acvatice;
- datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare semnalat
impactul asupra speciilor este redus;
- s-au propus anumite masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii din zona
Amenajarii Piscicole Popina.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
51
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Impactul cumulat
In imediata vecinatate a amplasamentului in partea de nord –vest se gasesc
amenajari piscicole (EC 18 si EC 17) unde se practica activitatea de acvacultura, in sud
se gaseste zona de reconstructie ecologica Popina II iar in partea de est bratul Chilia.
Amenajarea Popina8 este invecinata cu zone compacte de stuf9 si zona tampon Matita-
Merhei-Letea10 (22.560 ha) care protejeaza zonele cu regim de protectie integrala
Rosca-Buhaiova, Padurea Letea si Lacul Raducu.
Astfel, in principal, in afara amplasamentului analizat se desfasoara activitati de
acvacultura, de recoltare a stufului si turism controlat. Zona Popina II redata circuitului
natural constituie un habitat favorabil pentru numeroase specii de pasari acvatice (rate,
lisite, gainuse de balta, gaste), care poposesc aici in numar mare la sfarsitul verii,
inaintea migratiei de toamna, sau in timpul acesteia, si ofera totodata conditii bune de
adapost in timpul cuibaritului. Stufarisurile compacte si zavoaiele sunt populate de o
serie de specii caracteristice deltei cum sunt: Falco vespertinus, Aytya nyroca, Accipiter
brevipes, Antus campestris, Lanius minor, Calandrella brachydactyla.
http://portal.ddbra.ro/harti_delta_dunarii
8 Delimitata pe harta cu albastru 9 Delimitata pe harta cu verde 10 Delimitata pe harta cu verde deschis
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
52
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
4.10. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Prevenirea:
- Reparatiile la instalatiile electrice se efectueaza de personal autorizat;
- In spatiile de cazare, birou nu se depoziteaza materiale inflamabile si cârpe de sters,
imbibate cu ulei, ceara, etc;
- In incaperile pentru cazare, birou, se iau lua masuri de eliminare sau reducere, la
minim a pericolului de incendiu, si respectarea celorlalte reguli stabilite prin legislatia in
vigoare, cum ar fi fumatul, folosirea focului deschis, etc;
- Nu se utilizeaza instalatii electrice, cu improvizatii sau montate direct pe materialele
combustibile;
- Nu se suprasolicita circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici
care depasesc puterea nominala a acestora;
- Se supravegheaza in permanenta mijloacele electrice de incalzire aflate in functiune
chiar daca acestea sunt prevazute cu mijloace de protectie;
- Obiectivul este dotat cu extinctoare.
Stingerea incendiilor:
- In cazul declansarii unui incendiu angajatii societatii vor anunta imediat pompierii
militari, la numarul 112;
- Se va incerca stingerea focului, daca nu este prea riscant cu apa din Dunare
preluata prin intermediul unei pompe din dotare.
In cazul igienizii prin ardere a resturilor vegetale din cadrul amenajarii se va solicita
acceptul A.R.B.D.D. si se vor respecta conditiile impuse prin actul de reglementare.
4.11. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE
Pe amplasamentul studiat nu se desfasoara activitati care sa constituie surse
majore de zgomot, iar zonele invecinate obiectivului nu sunt zone locuite.
4.12. SECURITATEA ZONEI
Incinta obiectivului nu este inconjurata de gard, pe digul ce desparte EC 20 de
EC 18 este amplasata o poarta inchisa. Paza obiectivului este asigurata cu personal
propriu.
Accesul se face de pe Dunare –Brat Chilia in zona de mal fiind amplasata un
punct de acostare din lemn.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
53
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
4.13. ADMINISTRATIE
Activitatea este coordonata de un sef de ferma. Pentru activitatile administrative
obiectivul dispune de o cladire in care se afla un birou.
5. CALITATEA SOLULUI
Pentru determinarea calitatii solului din cadrul amenajarii piscicole Popina
(bazinele piscicole EC 19 si EC 20) - s-a efectuat o analiza a solului de catre OSPA
Tulcea a carui rezultate sunt prezentate mai jos si care prezinta a calitate slaba a
acestuia, o capacitate biogenica scazuta ce determina o productivitate piscicola
naturala slaba si implicit o exploatare nerentabila din punct de vedere piscicol.
Analiza solului in bazinele piscicole EC 19 –EC 20
- pH – reactia solului;
- P ppm corectat – continut de fosfor;
- K ppm – continut de potasiu;
- Humus – rezerva de humus H%;
- Azot – continut de azot N%;
- Indice azot (IN%);
- Carbonati – continut de carbonati CaCO3%.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
54
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
Reactia solului (pH in H2O) - dupa valoarea analizei probei de sol este:
- <5,0 - puternic acida – nu este cazul;
- 5,01 – 5,80 - moderat acida – nu este cazul;
- 5,81 – 6,80 - slab acida – nu este cazul;
- 6,81 – 7,20 – nu este cazul;
- 7,21 – 8,40 - slab alcalina - (toate probele);
- >8,40 moderat , puternic alcalina – nu este cazul.
Starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil , PAL(ppm), - dupa rezultatul
analizei probei de sol este :
- < 8,0 - foarte slaba – nu este cazul ;
- 8,1 – 18,0 - slaba – probele nr 9;10;13;
- 18,1 – 36,0 - mijlocie – probele nr 1;2;3;4;5;7;
- 36,1 – 72,0 - buna – proba nr. 6;
- > 72,0 - probele nr 8;11;12.
Starea de aprovizionare a solului cu potasiu mobil KAL(ppm) - dupa rezultatul
analizei probei de sol este:
- < 66,0 – slaba – probele nr 6;13;
- 66,1 – 132,0 – mijlocie – probele nr 1;2;3;4;5;7;9;10;11;
- 132,0 – 200,0 – buna – probele nr 8;12;
- > 200,0 – foarte buna – nu este cazul;
Aprecierea aprovizionarii solului cu humus (H%) dupa rezultatul analizei probei de
sol este:
- < 1,0 - foarte slaba – proba nr. 13 ;
- 1,1 – 2,0 – slaba – probele nr. 1;2;3;4;5;6;
- 2,1 – 4,0 – mijlocie – probele nr. 7;8;9;10;11;
- 4,1 – 8,0 – buna – proba nr. 12;
- > 8,0 – foarte buna –nu este cazul.
Dupa continutul de azot (N%) din sol , aprecierea asigurarii solului in stratul arat dupa
rezultatul analizei probei de sol este :
- < 0,140 – slaba – probele nr. 1;2;3;4;5;6;9;11;13;
- 0,141 – 0,270 – mijlocie - probele nr. 7;8;10;
- > 0,270 – buna - proba nr. 12 .
Dupa continutul de carbonati alcalino-pamantosi (%CaCO3), aprecierea solului
dupa rezultatul analizei probei de sol este:
- 0,0 – 4,9 – slab carbonatata – probele nr. 2;12;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
55
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- 5,0 –12,0–moderat carbonatata– probele nr.1;3;4;5;6;7;8;9;10;11;13 ;
- 13 – 25,0 – puternic carbonatata – nu este cazul ;
- 26,0 – 40,0 – foarte puternic carbonatata – nu este cazul ;
- > 41,0 – excesiv carbonatata – nu este cazul .
Pentru a stopa degradarea solului, inlaturarea factorilor negativi si refacerea
productivitatii piscicole naturale I.C.D.E.A.P.A. in urma studiului efectuat a concluzionat
ca cea mai indicata masura pentru refacerea structurii solului in cadrul bazinelor
piscicole EC19 si EC20 o reprezinta aplicarea asolamentului agropiscicol,
alternanta piscicultura – agricultura, care presupune cresterea productivitatii
naturale a bazinelor piscicole prin utilizarea acestora, la anumite intervale de
timp, in productia agricola.
Culturile agricole contribuie la refacerea structurii solului si la imbogatirea lui cu
substante folositoare pentru cresterea pestilor.
5.1. EFECTE POTENTIALE ALE ACTIVITATII DE PE AMPLASAMENTUL ANALIZAT
Prin utilizarea solului bazinelor piscicole EC 19 si EC 20 din cadrul A.P. Popina, pentru
culturi agricole, se imbunatateste mult structura solului, se asigura o mai buna aerare,
se asigura completa mineralizare a depunerilor organice si se obtine o imbogatire a
solului in saruri minerale biogene este necesar aplicarea unor masuri specifice de
ameliorare. Lucrarile aplicate pentru ameliorarea bazinelor piscicole EC 19 si EC 20
sunt indreptate in 2 directii, si anume:
- Impiedicarea dezvoltarii excesive a vegetatiei, in special a vegetatiei dure;
- Refacerea structurii solului.
Pentru prevenirea poluarii solului se iau urmatoarele masuri:
- Depozitarea materiilor prime, a materialelor utilizate, uneltelor si echipamentelor se
face in spatii special amenajate, in principal in magazia din incinta amenajarii, ce
deserveste obiectivul;
- Deseurile sunt colectate selectiv si depozitate temporar pe o platforma special
amenajata, astfel incat sa se evite poluarea solului;
- Apele uzate sunt colectate intr-un bazin betonat de 20 de mc;
- Efectuarea de tratamente fito- sanitare cu respectarea instructiunilor tehnice privind
utilizarea produselor, echipamentelor si conditiilor de efectuare a tratamentelor, conform
tehnologiilor de piscicultura aprobate. Utilizarea numai a produselor si a substantelor
chimice prevazute in lista aprobata pentru teritoriul R.B.D.D.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
56
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
5.2. EFECTE POTENTIALE ALE ACTIVITATILOR INVECINATE
In vecinatatea amplasamentului se gasesc amenajari piscicole unde se practica
activitatea de acvacultura, zona de reconstructie ecologica AP Popina II, bratul Chilia. In
aceste zone nu se practica activitati care au impact asupra obiectivului.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
57
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI
6.1. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICAREA
ACESTORA, DUPA CAZ, IN PROPUNERI PENTRU OBIECTIVE DE MEDIU MINIM
ACCEPTATE SAU PROGRAME DE CONFORMARE
6.1.1. FACTOR DE MEDIU APA
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
- alimentarea cu apa se realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si
bratului Chilia astfel:
- Gravitational prin intermediul statiilor de pompare reversibile din canalul Popina
si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din bratul Chilia – in momentul cand
cotele apelor permit acest lucru (in general alimentarea primavara si evacuarea
toamna);
- Mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a si SP 7b din
canalului Popina (Sfistofca).
- vidarea bazinelor se face prin intermediul canalelor drenoare;
- amenajarea piscicola nu are in dotare instalatii de filtrare si epurare a apelor
provenite din bazinele piscicole, deoarece procesul tehnologic nu modifica
parametrii fizici si chimici ai apei.
- apele uzate provenite de la sediul fermei sunt preluate prin reteaua de canalizare
interioara si exterioara si evacuate intr-un bazin betonat vidanjabil (capacitate 20
mc).
In perioada de reabilitare a solului (practicarea agriculturii) se vor utiliza
substante fitosanitare din lista A.R.B.D.D. asfel incat sa nu existe riscul poluarii apelor si
solurilor adiacente.
Activitatea de piscicultura se va realiza in sistem semiintensiv fara utilizarea de
substantelor care sa modifice parametrii fizici si chimici ai apei.
B. Propuneri si recomandari
- efectuarea de tratamente fito- sanitare cu respectarea instructiunilor tehnice privind
utilizarea produselor, echipamentelor si conditiilor de efectuare a tratamentelor, conform
tehnologiilor de piscicultura aprobate. Utilizarea numai a produselor si a substantelor
chimice prevazute in lista aprobata pentru teritoriul RBDD;
- societatea va efectua analize chimice trimestrial in restul anului si de cate ori este
nevoie, pentru a stabili valoarea indicatorilor fizico–chimici ai apelor de alimentare si
evacuare din bazinele piscicole;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
58
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- apele uzate evacuate vor respecta indicatorii de calitate stabiliti de NTPA 001/2002,
aprobat prin HG nr. 188/2002, modificat si completat prin HG nr. 352/2005, respectiv:
Indicatorii de
calitate ape uzate
Bazin betonat vidanjabil
/NTPA 002/2002
Obiectiv Amenajare
Piscicola/NTPA 001/2002
Ph 6,5 - 8,5; 6,5 - 8,5
materii in suspensie 350 mg/dmc 35,0 (60,0) mg/dmc
CBO5 300 mg O2/dmc 25,0 mg O2/dmc
detergenti 25 mg/dmc 0,5 mg/dmc
substante extractibile
cu solventi organici
30 mg/dmc
20,0 mg/dmc
- Recircularea apei, prin crearea unui curent minim al apei ce traverseaza bazinele
piscicole contribuind la introducerea acestora in circulatia generala a apelor aflate in
regim liber de inundatie ;
- Intretinerea si exploatarea corespunzatoare a constructiilor hidrotehnice si
instalatiilor de captare, aductiune, folosire si evacuare a apei in conformitate cu
prevederile regulamentelor de intretinere si exploatare, respectarea instructiunilor de
siguranta si protectia muncii;
- Verificarea periodica a digurilor, efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii a
acestora. Se interzice spargerea digurilor pentru a permite accesul apei din bunuri
naturale;
- Interzicerea depozitarii de deseuri, furaje sau alte materiale in zona amenajarii
piscicole;
- Nu se vor executa operatiuni de spalare a autovehiculelor, echipamentelor, Utilajelor
in incinta obiectivului si cu atat mai mult in vecinatatea luciului de apa;
- Se va respecta tehnologia de populare si crestere a pestelui si se vor efectua
periodic analize ale calitatii apei astfel incat sa se evite aparitia fenomenelor de
eutrofizare sau imbolnaviri ale pestilor;
- Se vor lua masuri de refacere a ecosistemelor acvatice afectate atunci cand analizele
efectuate evidentiaza deteriorarea acestora.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
59
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
6.1.2. FACTORUL DE MEDIU AER
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
- Obiectivul nu constituie o sursa semnificativa de poluare a aerului;
- Principala sursa de emisii in aer o constituie activitatile anexe agriculturii; Utilajele
utilizate sunt noi, sunt produse in Uniunea Europeana si corespund legislatiei privind
calitatea gazelor de esapament;
- Incalzirea spatiilor administrative se face in prezent cu combustibil solid-lemne prin
intermediul unei centrale;
- Pe amplasament nu se gasesc depozite de carburanti, aprovizionarea cu combustibil
a mijloacelor de transport se face din statii de distributie carburanti autorizate.
B. Propuneri si recomandari
- Se vor respecta conditiile de calitate a aerului din zonele protejate –STAS
12574/1987.
- Emisiile de noxe se vor incadra in urmatoarele valori limita: pulberi= 50 mg/mcN,
monoxid de carbon=170 mg/mcN, oxizi de sulf =1700 mg/mcN, oxizi de azot=450
mg/mcN.
6.1.3. FACTOR DE MEDIU SOL-SUBSOL
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
- depozitarea materialelor, uneltelor si echipamentelor necesare desfasurarii activitatii
se face in magazia existenta pe amplasament;
- deseurile generate pe amplasament sunt in principal de tip menajer si sunt
depozitate in containere amplasate in spatiu special amenajat;
- solul are o calitate slaba, capacitatea sa biogenica se afla in continua scadere;
B. Propuneri si recomandari
- pentru a stopa degradarea solului, inlaturarea factorilor negativi si refacerea
productivitatii piscicole naturale este necesar aplicarea unor masuri specifice de
ameliorare – aplicarea de asolamente agro-piscicole;
- incorporarea in sol a resturilor vegetale, in cadrul lucrarilor de refacere a solului din
bazinele piscicole, conform tehnologiei aplicate;
- se interzice cultivarea de plante daunatoare, narcotice sau care aduc prejudicii
mediului;
- se interzice cultivarea plantelor modificate genetic;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
60
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- amenajarea unor platforme betonate si imprejmuite in scopul amplasarii recipientilor
pentru colectarea temporara a deseurilor menajere si reciclabile;
- pastrarea curateniei in incinta si imprejurimile obiectivului;
- achizitionarea de material absorbant si interventia prompta cu acesta in cazul
producerii unor scurgeri sau accidente cu produse petroliere in zona obiectivului;
- stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu
special amenajat – platforma pietruita, unde eventualele scurgeri accidentale de
produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant;
- interzicerea efectuarii de reparatii, schimb ulei sau a spalarii autovehiculelor in incinta
obiectivului;
- deseurile sunt colectate selectiv si depozitate temporar pe o platforma special
amenajata, astfel incat sa se evite poluarea solului;
- nu se deverseaza pe sol sau in ape solutii de substante fitosanitare, ulei uzat si/sau
ape uzate menajere sau provenite de la grupurile sanitare si spalarea utilajelor;
- lucrarile agricole se vor realiza pe baza de contract de prestari servicii de catre
societati autorizate;
- se vor execută lucrări de fertilizare a solurilor prin aplicarea, cu precădere a
îngrăşămintelor organice sau a celor chimice monitorizând evoluţia calităţii solurilor,
evitând supradozarea şi levigarea îngrăşămintelor chimice în sursele naturale de apă.
6.1.4. FLORA SI FAUNA
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
- intreaga activitate a amenajarii piscicole Popina EC 19 – EC 20, se desfasoara pe
terioriul ariei protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii in zona de dezvoltare durabila,
teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii si sitului ROSPA 0031 Delta
Dunarii – Complexul Razim –Sinoe;
- in zona amenajarii amenajarii piscicole nu au fost identificate habitate Natura 2000 si
nici specii de flora rare, endemice, periclitate;
- fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna
ecosistemelor acvatice, pe amplasament nu exista colonii de pasari;
- datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare semnalat
impactul asupra speciilor este redus;
- proiectul va duce in timp la extinderea zonelor umede din rezervatia biosferei in lipsa
desfasurarii activitatii calitatea solurilor se va degrada ducand la imposibilitatea
desfasurii de piscicultura si inclusiv la degradarea habitatului.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
61
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
B. Propuneri si recomandari
- Sa nu se amplaseze garduri de protectie ale amplasamentului care sa impiedice
deplasarea libera a animalelor salbatice.
- Se vor aplica masurile de protectie a culturilor impotriva animalelor salbatice
aprobate de Administratia Rezervatiei;
- Nu se vor cultiva plante modificate genetic, narcotice sau orice alte plante
daunatoare sanatatii;
- Se interzice arderea vegetatiei stuficole dupa data de 20 februarie.
Pentru speciile de plante si animale salbatice cu exceptia speciilor de pasari se
interzice:
- recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vatamarea acestora in oricare
dintre stadiile ciclului lor biologic;
- perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare
si de migratie;
- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor.
Pentru toate speciile de pasari se interzice:
- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din
natura;
- culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale.
- perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si
de migratie.
6.1.5. GESTIUNEA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
- principalele tipuri de deseuri generate sunt cele de tip menajer;
- depozitarea deseurilor menajere face in pubele amplasate in spatii special
amenajate;
- deseurile menajere sunt preluate de serviciul de salubrizare al localitatii C.A. Rosetti
cu care societatea a incheiat contract.
B. Propuneri si recomandari
- depozitarea deseurilor sa se fac numai in spatiu special amenajat, evitandu-se
imprastierea acestora sau abandonarea pe platforma din incinta societatii.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
62
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
6.1.6. PROTECTIA MUNCII SI SANATATEA POPULATIEI
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
- exista numit responsabil cu protectia muncii;
- amplasamentul este situat la distanta de aproximativ 7 km de localitatea Sfistofca iar
activitatile desfasurate in prezent in zona amplasamentului nu sunt de natura sa
determine disconfort pentru locuitorii localitatii.
B. Propuneri si recomandari
- personalul va purta echipament complet de protectie si va respecta intocmai
instructiunile precizate in normele de protectia muncii;
- exploatarea constructiilor si instalatiilor din cadrul amenajarii sa se faca in conformitate
cu regulamentul de functionare, exploatare si intretinere;
- sa se asigure salubrizarea amplasamentului;
6.2. RECOMANDARI PENTRU STUDII URMATOARE PRIVIND
RESPONSABILITATILE NECUANTIFICABILE SI CONDITIONATE DE UN
EVENIMENT VIITOR SI INCERT
Daca se vor avea in vedere investitii noi in cadrul amenajarii piscicole, se va
elabora un proiect si se va solicita emiterea acordului de mediu. In cadrul procedurii de
reglementare se va decide necesitatea declanşării procedurii de evaluare adecvată.
In cazul in care proiectul intră intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr.
445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului, fiind încadrat în anexa nr. 1 sau 2 se va declansa si procedura evaluare a
impactului asupra mediului. Autoritatea de mediu va stabili daca este necesara
continuarea procedurii cu studiu de evaluare adecvata si/sau studiu de impact asupra
mediului.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
63
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
CONCLUZIA FINALA
Evaluarea efectuata in cadrul bilantului de mediu de nivel I a scos in evidenta
urmatoarele aspecte:
Amenajarea Piscicola Popina (bazinele EC19 si EC20) este amplasata in nord
– estul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, la aproximativ 7 km de localitatea
Sfistofca, comuna C.A. Rosetti, judetul Tulcea.
Societatea comerciala SELPOP FISH SRL detine Amenajarea Piscicola Popina
–bazinele piscicole EC 19 si EC 20 in baza contractelor de concesiune incheiate cu
Consiliul Judetean Tulcea: contract de concesiune nr. 9/24.01.2007, incheiat cu
Consiliul Judetean Tulcea pentru bazinul piscicol EC 20 in suprafata de 320 de ha;
Contract de concesiune nr. 131/21.04.2008, incheiat cu Consiliul Judetean Tulcea
pentru bazinul piscicol EC 19 in suprafata de 325 de ha. In 2014 la contractele de
concesiune au fost incheiate acte aditionale pentru realizarea de lucrari agropiscicole.
Amenajarea piscicola Popina – bazinele piscicole EC19 si EC20 prezinta o
suprafata totala de 645 ha, din care 623 ha luciu de apa si 22 de ha teren
neproductiv (amprize, diguri si platforme).
Alimentarea, evacuarea si recircularea apei in cadrul bazinelor piscicole EC 19
si EC 20 se realizeaza prin intermediul canalului Popina (Sfistofca) si a bratului Chilia,
astfel:
- gravitational – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b
(EC20) din canalul Popina (Sfistofca) si a instalatiilor hidrotehnice de tip calugar din
bratul Chilia – in momentul cand cotele apelor Dunarii permit acest lucru;
- mecanic – prin intermediul statiilor de pompare reversibile SP 7a (EC19) si SP 7b
(EC20) din canalul Popina (Sfistofca).
Pentru a stopa degradarea solului, inlaturarea factorilor negativi si
refacerea productivitatii piscicole naturale I.C.D.E.A.P.A. in urma studiului
efectuat a concluzionat ca aplicarea tehnologiilor agro-piscicole reprezinta
solutia cea mai favorabila privind exploatarea AP POPINA - EC19 si EC20.
Tehnologiile agro-piscicole au ca rezultat:
- Prevenirea degradarii solurilor si ameliorarea acestora;
- Cresterea productivitatii biologice;
- Realizarea unor productii piscicole si agricole marite;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
64
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- Sporirea si conservarea insusirilor de fertilitate ale solului in vederea imbunatatirii
conditiilor de crestere si dezvoltare a biomasei vegetala si animala;
- Stabilirea si folosirea rationala a unui asolament agricol pentru fiecare categorie de
helesteu, in scopul cresterii productiei de hrana obtinuta in mod natural, corespunzator
cerintelor specifice tehnologiei piscicole.
Culturile agricole care se practica 3 – 4 ani contribuie la refacerea structurii
solului, la imbogatirea lui cu substante folositoare pentru cresterea pestilor, dupa
care bazinele vor fi utilizate din nou in circuitul piscicol.
Prin aplicarea asolamentului agropiscicol nu se modifica destinatia
terenului si scopul amenajarii AP Popina I –EC 19-EC 20;
Amenajarea Popina bazinele EC 19 – EC 20 este amplasata in interiorul:
- ariei naturale protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;
- sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii;
- sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii – Complexul Razim Sinoe.
Amenajarea Piscicola Popina EC 19-EC 20 este amplasata in zona de
dezvoltare durabila a rezervatiei, zona unde sunt permise activitati economice
realizate prin practici traditionale sau tehnologii noi, ecologic admise.
In zona amplasamentului analizat nu au fost identificate habitate natura 2000
si nici specii de flora rare, endemice, periclitate.
Fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna
ecosistemelor acvatice.
Datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare
semnalat impactul asupra speciilor este redus.
S-au propus anumite masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii din
zona Amenajarii Piscicole Popina.
Avand in vedere cele mentionate se apreciaza ca pentru desfasurarea activitatii
de piscicultura cu aplicarea asolamentului agro-piscicol nu este necesara
impunerea unui program de conformare care sa cuprinda masuri ce presupun
investitii, in vederea conformarii cu prevederile legislatiei de mediu.
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
65
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
BIBLIOGRAFIE
- PEUCE – Studii si comunicari de stiintele naturii - Vol I;
- Manual de Delta Dunarii – Mihai DOROFTEI si Silviu COVALIOV;
- Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Sinteza lucrarilor de
cercetare executate in faza I, Tema nr. A 13: Renaturarea zonelor indiguite din
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Tulcea;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Sinteza lucrarilor de
cercetare executate in faza a II-a, Tema nr. A 13: Renaturarea zonelor indiguite din
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Tulcea;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Orizont 2000 – Sinteza
lucrarilor de cercetare executate in Faza III-a, Tema nr. A 11: Renaturarea zonelor
indiguite din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Tulcea;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Analele stiintifice, Cioaca
E., Tudor M., Menting G.A., Reconstructia ecologica a amenajarii piscicole Popina /
propuneri de lucrari hidrotehnice de imbunatatire a regimului hidrologic al zonei Popina
II, Tulcea;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – Analele stiintifice, Tudor
M., Moldovan M., Observatii preliminare asupra structurii si distributiei vegetatiei sub
influenta unor factori abiotici in amenajarea piscicola Popina;
- Pasarile si habitatele din zonele umede ale Moldovei – Editura Universitatii Alexandru
Ioan Cuza Iasi 2011;
- Migratia pasarilor - L. Rudescu – Editura Stiintifica;
- Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;
- Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;
- Migratia paseriformelor in estul romaniei – Alexandru Dorosencu, Emanuel Baltag,
Lucian Bolboaca –Constantin Ion (coordonator) – Editura Universitatii Alexandru Ioan
Cuza Iasi -2009;
- Manual de Delta Dunarii – Mihai Doroftei si Silviu Covaliov – Editura Centrul de
Informare Tehnologica Delta Dunarii Tulcea -2013;
- Flora ilustrata a Romaniei Pteridophyta si Spermatophyta –Vasile Ciorcarlan –Editura
CERES 2009;
- http://monitorizareapasarilor.cndd.ro/;
- http://www.ddni.ro;
- http://portal.ddbra.ro/harti_delta_dunarii.
- Documentatia pusa la dispozitie de beneficiar;
- Discutii purtate cu conducerea societatii si angajatii societatii;
SC SELPOP FISH SRL
localitatea Corbeanca, strada Zepelinului, nr. 21, judetul Ilfov
66
Bilant de mediu nivel I – Amenajarea Popina EC 19-EC 20
- Studiul de specialitate privind identificarea celei mai bune metode de efectuare a
activitatii de piscicultura in asolament pentru bazinele EC 19 – 20 din cadrul Amenajarii
Piscicole Popina, Comuna C.A. Rosetti intocmit de ICDEAPA Galati;
- Observatii proprii in timpul efectuarii verificarilor in teren;
- Legislatie specifica.