XXl.

1885.12Nsiu st. v.24 Asiu st. s.

krsjul ps us rm 10 ü.ko ás ss 5 L; ps

ás ss 2 8. 70 or.ksntru RomLnis ps ss 25 Isi.

! Lss r-r //s-oa^s ám/rrsea. Rsáse^iusss is

j Lörep-utcLS sr. 395.

6. á. Ko8tz11i.

218 ss L N l ss 1 ^nul XXI.

6 N 1 6 V IQ Ä ?

u-mi âiesai oâatL cuincL pâa' Ia márts Orsgostss. ts. totâ iais-iai vsi pâstrâ; N'si uitat ps mins, Is-si uitat ps täte, âstksl msrgs lumss, nu s vina ts.

la-iai âisesi oâstâ: «âb! sl msu iubits,ksrtsa msa âin ceruri ti-o voiu âs! . . .^Iote sünt uitsts, töte sünt perâute,Lstksl ests vscul, nu s vina ta.

Lânâ vsrsai, șeii, iacrami, si 'n Zsnuneki Ia mins Imi âiesai; »o âra«s, nu ts voiu abs!" Ns uitași inâats, mort kui psntru tins;Vremea șterge tâts, nu s vina ts»

Lânâ ts-aveam ia bra^s, bura ta esa âulos Rouă fericirii ps a msa lâsâ;var aoum otrava Hi vsnin mi-aâucs, Lstksl ji-ssts ssesul nu s vina ta.

Lurul si Slava ifi goni amorulHiP v8^ui orsâin^a oâ ia vânt skurâ, ^li-ai inodis Hi rana, ifi pori Hi âorul, Lstksl fi-ssts ssosul, nu s vina ta.

Linsts si iukirs, âraZosts, crsâintâ, Ieri ^ursi tu mis, aâi oui s'o 'ntsmplâ;IVa ounosoi iubire, nu sim^i poosin^s, âsttsl ft-ests ssesul, nu s vina ta.

var ou totâ ins8 multa-ft nsorsâintâ, Inima-mi tot date ori oânâ ts-oiu vsâs; Elígér esti in oelii-mi, skâata mult kin^s, Lstksl s amorul, nu s vina msa!

0. kosvtti.

NI i n t 1 r 6.

iv versta oânâ amarurile vieții nu me ou- nososau HI nu I« ounosoeam. In versta, pe eare

terioirsa inso^itâ âe o âulos naivitate P âs o skântâ ne- vinovâlis o intovârâHSsoe. ssram in aeea oâmpis vesela a vieții prin eare treosam, atât âe inie in verstâ Hi a- tât âe mare in nesoiintâ. Ne âueeam âin ea, me tot âueeam, târâ sâ sein oâ merg Hi nnâe am sâ aPng.

0 ! oât SHti âe inoântâtâre — Hi oâtâ ksrioire nn plaiââ in oalsa ta, nsbunâ Hi âulos oopilâris î Hi asu­ma, tocmai aeuma, eu seiu sâ te prefueso. Oeoâ a? ti soiut atunoi, oa tu vsi trsos vrs-oâatâ — Hi ânoâ aHâ âs j^îs — nu ts-aH ti lâsat sâ ts âuoi, fârâ oa sâ-ti b impiut Pisié ou ^oouri si ou nebunii, mai multe?i mai mari âe oât aoeie oe le-am tâout.

Iu te-ai âus; Hi astLP, perâutâ psntru totâeuna, imi âisvâlussei, in oosanui intunsooHiior nouri, amintiri soumps oari strâkâtenâu-i semen, ioi oolss, punote se­nine. le-ai âus, âar Hi pisoatâ 6Hti bunâ pentru mine: amarul mi-i inâuieesoi; er âuioeie mi-I kaoi mai âuioe.

ksmâe, remâe, maoar amintirile tale oari sâ me mângas neeontsnit; nu-i atât âe mars kerioirsa; oa Hi oânâ ai li lângâ mine, âar tot s-o ksrioire. Hi ou oât

ms mai inâspârts^ âs tins, ou atât amintirils-ti imi sunt mai aprüpe.

ssram, Po, in âumnsâsiesoa vrestâ — Hi mânat âs âsnsa — ms Poam intr'o vâlosa invsrâitâ, plinâ âe karmeoile primăverii, aprüpe âs oasa pârintesoâ, oe erâ aHkâatâ pe un âsliHOr; ms ^uoam imprsunâ ou mai multi prietini âs prunele, ps oari astââi, âupâ o lunga âsspârtirs, nu pot sâ-i intelneso târâ a nu vârsâ o la- orimâ.

O! oât âe krâtesoe nu impârtâHam noi nebuniile vesele pe oari ni le âââea oopilâria. ssa ne ounosoea atunei, kârâ inse oa noi s'o eunosocm; astââi noi o ou- NÓ806M, âar ea nu ne mai ounüsoe.

Osteniți Hi ou fruntea aooperitâ âe suäüre, nu ne mai astempsram; oi mai tare, tot mai tare, ne atitam la nebunii.

Drin mPooul ^ooului — pe oânâ srâ mai frumos Hi mai ou bas — un betrân, ou barba albâ oa sâpaâa, ou sbtzroituri aâânoi als vremii lâsate ps kPá Hi ou o privirs âulos Hi 'nâuioHatâ, seoborinâu-ss âs ps âsliHOr, s'a AHe^at, aprüpe âs noi, pe o pstra mare. Oe-aoolo, bötrünul, priviâ ou mare âragosts la ^oourils nüstrs. Noi ns tot ^uoam — Hi sl ne tot priviâ.

ssiresoe, oâ ne-am uitat la el oânâ a vsnit; âar, âupâ aossta, n'am avut vreme sâ ns arunoâm mâoar o privirs asupra lui . . . atât eram âs ocupați! intr'un târPu, unul âin noi ^ârssos in oobii Iui laorimi, oari aluneoânâ ou grabâ, pârsau oâ nu vor sâ tis vtzcPte âs nimeni. Atunoi tovarâHul nostru, stringenâu-ne lângâ el, ne-a șoptit astksl:

— OaPi, focurile nostre il superâ ps MOH loma; mai bins sâ mergem sâ ns ^uoâm in alt loo!

— Oe unâe șeii oâ-I superâ? — l'am întrebat ou totii inostiHor.

— ssrivihi-l bins Hi-l veP vsâs oâ plânge.Hi uitânâu-ne la bietul betrân, ou tofi am res-

puns: ,8â mergem". 'Hi kis ears luânâ, oare palária, oare surtuoul, oare

mingea; in sfîrHit bagajele unei oâlstorii lungi — âs oâtl-va pAHi, ns prsgâtiam âe âuoâ.

ssstrânul, vecjenâu-ne astfel pregâPi, ne intrebâ: — Oar os, âragii msi, v'afi sâturat âs ^oo?

i Nai intsi am tâout ou toP: nu ns vinia sâ-i spu­nem prioina; âar, ve^ânâu-l nsrâbââtor âs rsspuns, unul âin noi îi Pss astfel:

— Nu, moșule, ââr am vePu oâ nu-ti plaos ^ooul nostru.

— Oe unâe soiti oâ nu-mi plase?— ssu ts-am veâut oâ plângi âe superare, — res-

punse aoel osre-i mărise lacrimile inieiaH-âatâ.! ssafa mai taro i sâ ingâlbini, laorimi mai multe in- ! oepurâ sâ-i ourgâ, câr^a mai tare a-i tremura in mânâ — yi ou un glas slăbit, umil si slânt, ne Pss:

— Veniti, âragii mei; veniti lângâ mins!' 8i, âupâ os ns-am assâat ou totu impresarul Iui-i ne vorbi astkel:

^Drivinâ Ia ioourile vóstre. mi-ati amintit âe io- ourils mele âe oopil — si gânâinâu-me Ia aoele keri- oiri oe le gustam atunoi — Hi privinâu-ms astâP bá­trán, slab, neputinoios, sârobit âe suferințe si aHâ âs aprüps âs mormont, n'am putut, âragii mei, n'am putut sâ nu vers laorimi. Vai! ânoâ nu soiti oât îi âe amar, oânâ esti in nenorocire, sâ-ti aminte-oi âe tsrioirils oari oâatâ ls-ai avut Hi oari ts-au pârâsit pentru totâeuna. Dureri si păreri âs rsu nsskîrHbe ti ss ingrâmââsso in inimâ — P amintirile âuloi âe altâ âatâ ifi mârsso a- marul sufletului. Hi mereu te intrebi: âs os nu-8 Hi astââi, oum am kost, atunoi — Hi âe oe kerioirea os m'a inoungiurat nu kaos alta âs oât sâ-mi mârssoâ ns-

änul XXI. k ä M l l» I 219

norocirea âs astäHi? fericirea nu-i âs sât solul eure vestescs sosirea nenorocirii.

,^i lacrimile care-mi curZ atât âs g^le: sünt la- orimi oruäs vârsate iu aâucerea aminte a unor vremuri blânâs. Oar, voi, jucay-ve, ^ucaft-ve mereu; sä uu ore- âsti oâ, ne^uoânâu-ve, âursrils mele ss vor potoli; sie n'au lös, nioi mângâiere ; si sinZur mormântul liniscesce inimile Hi aâârme sufletele.

»Vouâ, scumpilor rnilitsi, v'am âsstâiuuit taina unui sutlst imbâtrânit âs ani ?i âs mâbniri. Vouâ, numai vouâ, inimi ourats oa racjels âimine^ii; oâoi in voi râu- tatsa Hi ura nu H-au versat veninul lor ingroriitor. 6e- râsca bunătate Hi blâuâa nevinovâfie sünt cununile cari acopör fruntea vâstrâ, neatinsâ ânoâ âe cbinurile nen- âurâtârs als vierii.

,^i pots oâ vrs-oâatâ, oânâ ve^i pârâsi âulosa vüs- trâ copilărie, vs vehi aminti âe mine Hi vefi Hioe : »Ger­manul bátrán, bine a Zrâit*.

Astkel ne vorbi bunul bátrán; ár noi, ou mare âraZosts Hi eu multâ băgare âe samâ l'am ascultat, var, âupâ âurerosele lui ouvints, nu ne-a mai venit xust âs jâoâ; oi aâemenift âs infeleptils lui sfaturi Hi âs mânârsls Iui poveHti am stat lânZâ âsnsul pânâ in nüptea aââncâ.

Atunci am atlat pentru inttzia orâ, câ copilâria nu va Limbi vecinie filelor nüstre; ei Zarbovifi âe bâtrâ- ne^â vom SHteptâ Ia UHâ întunecosului mormânt. In a- âsvâr âsla mo? loma am atlat aceste . . . âar cs ns pâsâ nouâ: copilâria nu primsscs Hi nici pâte sâ 'nfe- lâZâ nenorocirile cs-o aHtâptâ. Ori cât âe mult îi vei spune âs ele, sa tot sburâalnieâ Hi nsbunâ va li. vrspt sâ spun, ni erâ milâ âs plânsul lui MOH loma, âar tot nu-l puteam inteleZe: par câ fie-cars voiam sâ-i spu­nem : »âa bai âe te ^ocâ cu noi*.

***^stâ^i îi infeles plânsul Hi-i simțesc âurerea; ár

amintirea Iui vârsâ raâe fsrmecâtâre in sulistul msu.

>di astââi, in umilitul cimitir al bisericii âin sat, o cruce piâsâ vegbisLá Hi insotsscs somnul vecinie al unui muritor. lVlormsutul este sârae, prseum a fost Hi viáta acelui cars ss oâibnsscs intr'tznsul. Oânâ trec ps lânZâ si, ms cuprinâs un 6or âs aââncâ jale Hi kârâ vois simțesc oebii umeâi — câ acolo ss oâibnsscs in linis- cea etsrnâ — moH loma.

ö. V. Llisorgkiktn.

0ânt666 âs xvimâvspâ.I.

Dins-ai vsnit, kins-ai venit, l-fprumosâ primavârâ,

Dä Lu raifs vii, eu âulci cânturi, ? Lu-a tlorilor eowârâ!

Lâmpii Hi inunzi Hi 'ntinsul ceriu Os nou reinviâ?â, Hi bietul suklst omenesc Os nou acum spsrsra.

On glas voios auâ soptinâ In pisptu-mi si ps-akarâ: »8ins-si venit, bins-ai venit, prumosâ primavsrâ!"

II.„Vine primâvsrs, vine !. . .^ Olân i vsstsscs-un glas âin csriuri, Hi pământul sr ss kacs Scump tssaur âs misteruri.

krstutinâsni s lumină, krstutinâsni s visfâ, Hi nimica nu mai gsms 8ub poverile âs gbia^L.

La o inimâ cernită kost-a krsa pânâ sri.. . Ls un sîn plin âs iubiro Lâi se legăna 'n plăceri.

III.»Vine primâvsra, vins ! .. .^ prin vö^äub s'a auâit Hi âs sub Lspsâa alba Oulci klinge s'au ivit.

Obiocsi cu trup.â ZingaH, Lrsbsnsi Hi toporaHi Hi voioss viorele vesebiâ oebii ârâgâlasi.

La o mama tinerica Ounca vsssla Limbsscs, H-un covor âs erbâ vsrâs Lopilasilor gâtsscs.

IV.Lântâ, cântâ pâssrica 8us ps ramura 'negrită, Laci âs-a primâvsrsi raââ 8imts-si inima 'ncalâita.

Uânâre visuri âs iubire Oa âe nou acum seornsscs, Hi cântarsa-i tor mai tars, Iot mai âules isvorsscs.

Hi cum cântâ, ca prin karmse lots 'n giuru-i ss trsifssc . . . Nuguri trageri âintr'oâatâ kamura impoâobssc.

V.Le vsâ, cs vsâ!. . . Oo nou omtzt LLâut-a sstâ noxts, Oar totuH nu-i, căci pests tot 8'auâ voióss HÓpts.

8â kis őrs vrs un vis, Ls-aâss ns amsgsscs Hi 'n sinul dlânâsi primăveri Os isroi ns amintescs? , . .

Hu-i vis, nu-i vis, câci st'acum ^cus-o borș linâ ...parkumuri scumps ns trimit Lirssii âin grââinâ.

19

220 L á LI l b I á. áoul XXI.

VI.Vino mânctrâ, vino ârLAL, Oolo 'o coârul iirvsrâit, Vin', oâoi timpul âs iubire Lr iu lume s sosit.

Noi covors lââuâs. Lrs ksutru uoi ps ^jos a 'ntius, 8i 'utr'uu cort inârs^ si vesel Veelui ui kori s. cuprins.

ks eârureu tâiuuitâ lVoi iusst us-om âspLrtâ, NLnârs ru^s kurisuts kruuteu-^i vor încorona!

â. Lânsoan.

k 1 p 6 V u 8 V I t 6 2 U I.

— kovssts âiu popor. —

oâ âs mult âs mult, âarâ taro âs mult, âupâ 6UM 86 POV08t6860, oi sâ trâiâ 'ntr'uv sat o

dubâ — bunâ őrá su tzi 'n sut lu voi baba árulóvá u lui Lsârsâilâ oolo âiv supui satului.

Darâ duba aoeea si sâ âs bâtrânâ srâ bâtrânâ,âa sludâ, âu skeroitâ tzi urîtâ — sâ vs tis ou srtsrs — apoi oârligatâ âs spivars sa uv âol^ant, â'upoi skâtosâ ^i siuâosâ soii... sa tóts bakoio.

O'apoi ss auâiai âiv sura dubii 8uktâ — sâ vs^i bivs. . . atzâ sru vum6l6 babii uóstrs âiv povssts — si sâ vu mui auâiai âiv sura ori tzi sui, sâ âorâ gânâiai oâ-i âs eâvâ îi lumsa, atâtsa mai soiou sa sL-hi poves- tessâ; pânâ tzi. . . âiv vremurile lui álssaváru tzi kori impârat, sâ oum s'uu bâtut si la olultâ, apoi oum s'uu bâtut ou kurnioele, tzi msi soiu ou oâts pâtânii tóts, oars nu ls mul auâiai âiv gura ultui orstztin.

Ourâ sâ vu oumvu gânâiti, oâ póts baba 8akta trâiâ numu sa singurâ 'v lums ! ? Lââi . . . âorâ avou tzi sa o próptá la a si bstrânstâ — trup âiv trupul si tzi sânge âiv sângele si — avsa oum âio tzi su un ks- oiorutz mititsl la stâturâ, âu istst lu tâpturâ tz-apoi vi- tk2 oât tzspts! âpoi tzi avou sl ou-i semonâ, oââi. . . âorâ motz Oârnilâ tzolomonuriul îi kusese tutâ! H-apoi oâts nu 86 mui p0V68tiâ tzi â68pr6 6l ! ? Oâ oum — ke- rósoá v^6u — porkâ vremurile grele, oâ oum oâlâriâ p6 bâluuri âo oei ou tzopte oapuri tzi oâts tóts . . .

O'upoi sâ ââm bunâ paoo Ia o6t morti sâ ss do- âinosoâ 'ntr'a lor lege, oâ c^su Ia un oapot âo vreme ou to^i om mers tzi noi uoolo — âestul oâ bubu nóstrá âin povssts, ori oum îi mui âioom baba 8aktâ, âin 12 keoiori oa bracul — os-i âââuso O^ou — mai romuss, âupâ — kîo ortat motz Oârnila — numai ou unul la a ei noputintâ — oâ bagsomâ in legea babii 8aktâ i-o rost mui ârugi Iui D^ou, âooât oi — Utzâ-i âragii msi, a lnai rsmas numui ou unul, ou ool mui mio tzi mui voinio su . . . ketru^ ori oum îi mui Aosau . . . »kbperutz vi- tó?ul* oââi. . . âo-u puterou 6 srâ mai numai oât un grâunte âo piper!

H-apoi oo ora ol mio, âu oe orâ tzi voinio! Oâ âârâ keoiorul tatâ-s'o erâ ol — tz-upoi in <^isa ooluiu »utztiu vu^ ouâs âopurts âe trupinâ^ — tzi âonsul nu oâatâ se mosurass ou smoi tzi ou bâluuri.

l?struî, keoiorul babii 8uttâ, ori oum il mâi poreo- liâ »kipârutz vițelul pe âli oe morgoa, âo orosout nu eresoeu, âarâ âin oo mbetrânis, tot mui vit62 se kâ- oea; oâ putini voinioi âe samu Iui erau, ori âorâ nioi vu atlai, oa sâ 6 inârâ^nit a ss prinâe ou el, oâ^i. . .

âorâ nu erâ ol kis eins, kârâ 'n oole keoior âe bubâ sâ- ruoâ 'v logea oeluia . . .

Darâ oânâ îi oâatâ — oânâ nioi nu gânâiai _ oo-i plesni lui ?iperutz p'iv mints, os nu-i plssni, âestul oâ-tzi puso oaru-'a petri sâ ss 'n soro, oâ vsâi... bine ît veniso ori tzi oum tzi Iui vromsa; tz-upoi nu orâ nioi el numai âs acili âe ori, kârâ Heu . . . âe multe âile sâptâmâni, ba tzi âe uni. ' '

Li tzi âs oânâ ou gtzâ gânâuri itz spârgou kiptzru? oupul, nu mai avoa stare in potopul lumii, âs gânâiai oâ nu alta . . . kârâ soii . . . baba áritóná i-o luat âiv urmâ.

Ivtr o bunâ âiminstâ numai oo-^i spuss tzi mumâ- sa gânâul ssu, tz-apoi îi mui chss : Ou sâ kaoâ os-o kaos tzi sâ-i ouute tzi âe rónául âs-a morinHii, oâ peste trii âile el pleoâ 'n lumeu largâ . . . Iv âar mumâ su plân­gă, in âur ss ââoliâ, oâ uoü la bâtrâns^o o lasâ sin- surou ou ououl, tzi âo-u puterea 6 o'uv pioior in gropâ, oâ âo geaba . . . nimo nu-l putoa opri, nimo nu-i putea sta v oale, eâ vo^i... itz pu86 gânâul 'vtr'o ureobiâ tzi puoe... âiv suoa Iui vu-I putou vims soóts.

Vróvá, vevrevâ mumâ sa, oât plângenâ, oât vao- râvâu-86 n'avb 'nootro . . . slabâ oum orâ s'apuoâ âo-u luorullli. Ii 0ÓP86-0 turtâ 'v vatru koouiui, i-o unse bine ou ai, tz-apoi invslinâu-o 'vtr'o msrinâe^â mui albâ oa lebââu, i o obiti bine 'n strui^â ou âo alte oâts mai a- voa la oasâ tzi-i âass mâvu.

âpoi îi mai oârpi tzi oels strâiule âs ps sl, oâ ori ?i oum mergea 'v pepite, tz-apoi toomai aoolo vu putsa mers« omul kie oum, oâ veHi . . . lumea-i ou oobi in âisa oeluia, tz-apoi sâ te ksrosoâ bunul v-jsu tzi âe oobii omenilor!

Vo^i . . . bine! oum vs spui, âupâ os baba 8aktâ Zâtâ keoiorul âs ârum, âupâ oum mui bins soieu sa, apoi âupâ oe îi mai âste povs^â soii... ou ori tzi oare mumâ ingrigiatâ, oânâ îi plsoâ tseioru-'v psftto; il mui peria, tzi-l mai intorss, il mai învârti âs trii ori p'Lngâ oea mesâ; îi mai stinss tzi vr'o âoi oârbuni in apâ ns- inoepui,â, tzi-i pu86 'v oals ps unâs uvsu sâ trooâ, tz-a­poi pleoâ kiperutz âe-a oasâ tzi so âuse oât se âuse, multâ lume 'mpsrâtio, oa vc^eu sâ vs kis, ou ouvsntul âiv povssts Obristos intre noi sosesoe, ou bun âur no âârussoo.

^i oum msrsoa »piperutz^ utzâ, tzi oum so uitâ ol tzi Iu âreptu tzi Iu stânga ârumului, oâ oo sâ tzi kaoâ uita, oânâ âo singur morgoa numa ei, tz-upoi mai alos, oâ Hou îi 86 urÎ86 tzi Iui â6 atâta amar Uo oai6, oâtâ mai kâouse!

Hi numai 06 vâHu Iu o margine âa ârum, un oorb stâvâ intr'un pioior, tzi oo 8ta, âa 66 îipâ tzi 86 vusrâ, ou âin guru tzorpolui, âo nu alta kârâ âo mai maro-hi orâ miiâ âo âon8ul, oânâ il auâiai.

Hi oum troooa Liporutz p'âvgâ oorb, mui oâ erâ 8â vu-l buge in 8amâ, âarâ oorbul il ruga ou amur: ,0a 8â-tz kaoâ miiâ tzi pomanâ tzi sâ-l lege Ia pioiorul oaro-I áórs, oâ Heu âe bun koios i-o 6 in oalou 'n oars o a- puoatu-o!"

kiperutz vițelul tzi atzâ âin kiro om milos, so inâo- iotzâ âo vorbele oorbului, so utzeââ ^os pe orbâ, sooso âin oea strsi^â o oârpâ, o uââ ou oâtâ apâ tzi lega ou âensu pioiorul oorbului, tz-apoi itz pâ?i árumul mui âe- parte.

Oe aioi Lipârutz so âuZo oât so mui âuso, tzi treoâ un âoal tzi-o valo tzi erâtz un tzos, tzi oânâ îi oole po la un oapot âo vromo, numai oo so treâi 'vtr'un oratz maro tzi trumos oa aoela, oa tzi oars nioi nu mai ve^uso el pânâ atunoi.

Hi oum sta el aoolo, tzi oum so uitâ ou gura oâs- outâ, atâta potop âo omet, oo mui voâea umblânâ po oolo ubl« tzi oari âin oo in oe se tot inâesau; numai

âl XXI. k' L M I O I L. 221

ââ pricepu el, eâ — kerescâ Oâsu — lucru buu uu s'o 'nlemplat iu orașul acesta. Lpoi uumai nu se putu el râbââ, fârâ iutrebâ pe-o babâ ce trecea p'âugâ âen- 8vl, câ ce minune s'o întâmplat in oraH, äe tăie babe- le-s cu ocdii roHÎ ca racul äe atâta plâuset!?

— ^scultâ kâtu-meu! — Ii âise baba: Imperatul clin orezul nost, impârat roH, cuin i mni Hic, a avut trei tete ca trei tranâaliri, apoi nu erau mni mânăre si mni krumose, kârâ âe-H puneau nume 'n lume Hi pe pâment. di vecji - - - ketu-meu,ca sâ nu-i le fure cineva, nu mai sciea el cum sâ le fle, kârâ le incluse in turnul cela colo . . . pe äe lâturi cu Zăbrele, d-npoi ve^i. .. potca 'n ârum! Ome-o âis cine-o His: Oâ nu sete omul pe ce esâ âin casâ. f^^i âimine^â, eânâ ss omni^â äe <^iuâ, esină .si ele fetele împăratului in cea grâdinu^â cu tlori, ca sâ se mai resukle Hi ele seri... ca tâtâ lumea, cââi . . . âorâ äestul ?eâ ele inclrise cât Ii äiulica. 8â ve^i minune ! Oe unâe nu erâ nici un nor pe câtu-i latul ceriului. . . numai ce se râăicâ o vreme grea, Hi incât te-ai iutorce înapoi Hi ia fete, âecâ ai äe unâe! dln nor se slobozi 'n grââinutâ, le râăicâ pe câte-Hi trele mai iutei 'u slava ceriului, s-apoi apuca cu ele, ui! 'li­tra colo . . . câtrâ râsâritul sârelui. d'^poi sâ-fi mai spuu äragul mâ^ei, — mai aâause dada, — câ vââ câ e?ti tecior intre feciori, cu kuimâ äs voinic! Impâratul mârii a lâsat sâ ss buciume 'u lume Hi 'u hsrâ: câ cine s'a atlâ voinic sâ-i aăucâ fetele acasâ teafers, aHâ cum le-a lâsat äragul Oc^eu; pe una pe care H-o alege âintre trei i-o äa-o äe nevestâ Hi cu âensa ca Zestre ^umâtats impârâ^a sa.

Oum au^î OipâruH asâ vorde âin rostul dadii, pare câ veâea cumu-i cresce Inima äe ducurte Hi âorâ nici nu multâmi dadii äs cele spuse, kârâ o Hi apuca Ia taîpâ iu partea aceea, iucotro îi sretsse dada c'a apu­cat norul cu smeii, ce kurase pe ketele impâratului.

Merse OipâruH, merse... äs urîtul lumii. . . kârâ âs-a äa äe vr'o casâ, äe cum äe vr'un sat. Oânău-i cole 'ntr o duuâ âimiuetâ, aHâ cam eânâ erâ sârele âe-o sulivá äs âupâ äeal, numai es vsäe äin äsparte o casâ mare, äa krumäsä, äa sclipiciosâ äs uu altâ, kârâ äs-ti iutunscâ lumina oedilor. 8i äin ce 0 veäea, tot mai tare siliâ, ca sâ aMngâ la âensa, câ dine sciea el, câ numai acolo tredue sâ .seââ smeii ce kurase ketele im-

psratului.tzi cum mergea el, Hi cum se apropia äe casâ, ve­

äea el, câ dagsemâ ou-s garafele acasâ, câ âârâ UHile erau incuete. d'âcu ce kâcd Hi cu mare greu äesediss o usâ, se dâgâ 'n lontru, câutâ 'n tóté pârtile Hi gdi- cit-am ve^i . . . noi, câ . . . acasâ uu erâ uime!

lutr'uu târchu, âupâ cc 86 sâturasc Hi el âe atâta câutat, se aH6c)â lângâ o mesâ, scose ce mai avea äe-a reuäul gurii äin straijá, Hi se puse a se ospetâ.

Mei vu apucase sâ gate dine cu ospstul, Hi äe unâe nici nu gânâiâ, câ^i... erâ singur singurel ca cucu — se treâi câ intrâ 'n casâ un dâlaur äe om ca acela, äa limait, äa spâtos, äe pe OipâruHul nost il pu­tea ingből 'utr'uua, kârâ kricâ, câ s'o 'neeâ cu el!

8-apoi cum mi-ti intră u casâ, mi-l Hi apuca pe OipâruH Ia trei parale, câ cum a iuârâauit neediemat a intra in lâcaHul lui!? Oarâ Hi OiperuH voinic intre voinici, mârunt Ia staturâ, âarâ cu tnimâ mare, nu se pre 'nkricâ, cââi. .. âorâ asta o aHteptase Hi el. Oâuâ nici uu visâ smeul, câ ve^i .. . smeu erâ por-uaHul acel cle om ce 'ntrase 'n casâ — kipâruH se 'udâtase äe el HÍ ce tâcu ce uu tâcu, ml-I trânti Ia pâment Hi mi-i tâiâ capul, cu paloșul ce-I avea Ia âsnsul!

Xu-H isprâvise dine treda cu cel â'iutei smeu, Hi Hi picâ peste âsnsul un al äoüea trate, âarâ Hi acesta u'a^unse sâ veââ siintdul sorelui, o pâti cu OiperuH ca ^i cel âinteiu frate. Ostenit dietul feciorul nost, äs a­

tâta riolâ, câtâ mai puse cu cel äol smsi, CHiss Hi el afarâ sâ ss mai rssukls.

Oara uu se 'uâelunga mult Hi ecâ pica H-al treilsa smeu — frate cu cei äoi äs mai 'uaiute — adia resu- tlâuâ s'o falcâ 'u cer Hi cu una 'mpâmsnt, Hi nici uu iutredâ ps OlperuH äs sânstate, câ ciu;-î Hi cs cautâ ps acolo!? Ifârâ mi ss iuciutarâ la trâutâ Hi mi ss cârruirâ Hi mi ss ven-olirâ unul ps altul, äs amsnäoi srau ps-atci sâ saââ äs osteniti Ia pâmsut, câuâ uu­mai cs auHirâ ps âz-asupra lor uu corb croncâuinâ. 8msul cum mi-I Hi au^i, roza ps cord, ca numai o pi- câturâ äe apâ sâ-i aăucâ Hi sâ i-o picure ps limbâ sâ-H mai capete puterile, câ o ssptemânâ 'utrsgâ I'o drânt cu carne, Hi l'o aââpâ cu sânge äs om! Oarâ Hi ?,ps- ruH se rogâ äs cord, ca sâ-i aăucâ apâ Hi sâ-i stim- pers setea, câ nu o ssptemâna, fârâ uu au Hi mai dine I'o fine numai cu carne äs smeu ps el si usmu- rile Iui.

Oum auP cordul glasul Iui Oipsrus — câ âârâ erâ cordul pe cars il lecuise — nu aHteptâ sâ-I rüge a âoua orâ, fârâ se râpe-^i la csl isvor âiu apropiere, trase o âuHcâ duuâ äs apâ, i-o äuse iute Iui OipâruH Hi iucât ai uumsrâ unul. . . smeul erâ așternut Ia pâ- meut cu capul tâiat.

Xsincâpsuâu-H OipsruH iu piele äs bucurie c'a scâ- pat cu a^utoriul lui O^eu äs âidaniele äe smsi, ss puss a câutâ âupâ cele trei tete äs imperat, câ âucâ uu ââ- äuse cu sedii äe ele.

8i âiu asta . . . ceea . . . câutâuâ iu tote pârtile la o urmâ äs vreme, le alia iucdiss ps câte-Hi trels in trei ediliute iu partea âs câtrâ ms<jâ-nopts a curbilor smeilor. 8col6näu-le äe acolo, nu scieau ele, câ cum sâ mul^âmescâ Iui O^eu Hi Iui Oipârus, câ Ie-a mai scos oâatâ Ia lumina sorelui!

Mult nu iutâr^iarâ pe atei, fârâ luânâ O-pZruH cu sine scumptele Hi doZâtâfule smsilor Hi ps cele trei kets âe imperat, Lncâ in Hiua aceea plecarâ câtrâ casâ. ^)iua nóptea mergeau cu toti, kârâ a se osteni Hi uu peste mult a^uuse la curțile imperatului roșu.

Oâuâ veâu imperatul ro?u pe OtpâruH' aâucsaâu-i ketele, uu vrea sâ-H creââ oedilor Hi-l portâ ca ps pâl­nii Hi iu scurtâ vrsms îi âââd — âupâ cum kâgââuiss — pe kata cea mai micâ âs uevestâ, câcji . . " aceea H-o alesese, Hi cu âeusa ca risstre ^umstate im- pârâ^ia.

Krâ OipâruH ÍH aâuse Hi ps mumâ-sa alei Hi trâirâ âucâ multe c^ils Ia olaltâ iu pace Hi iu mars imbslHu- gars, HÎ mai avuss Hi trei feciori toti vitsri ca si OipâruH.

lucâlecai ps-o custurâ rea Hi vi-o spusei ayâ!

I vologâ.

?s aldumtil unși âokiins.

poet uu 8E iuvetâ,Lu toti svsin âst âar slăvit,

dar âecâ uu ui-I ââiu ps ka^L L eâ prilejui ue-a lipsit.

Lu u'aiu seris versuri uiei oâutâ 8i âeeâ rus iuesro seuiu, L eâ priitul iui s'aratâ, L eâ uri-ai âat aesst allruui.

Oarol 8oi-ob.

222 D â LI I b I â. ánul XXl.

tâtimea seeaii. ^iaroaat, Octar, /batao fi Moatiaet se a- âaa ia mr/toc fi trap armete ia sor/i/

OovLv (veaiact ia /'itrp/ Dilip, asoultâ-ms bine.. . Dfli un om torte brav... tj?i ss pőte inoreâinhâ ori 66 . . . DU06Í6 68t6 un trâZâtor â6 tsmut. Daronul fi eu pemru a 'nlesni âe o potrivâ fansa, am osrut, sâ nu i 86 Ias6 timp a oaloulâ âistanha. . . Vs vehi plasâ 8pats in spats . . . vshi plsoâ kis-oars oâtrâ locul vos­tru, fi in momentul oânâ se va âa semnalul, vs vshi intoroe... Ie roZ, nioi Zensrositats, nioi intâr- chare . . .

Divio. Dii linisoit. Vecii, mâna nu-mi tremură. (Martorii /ac prspâtirits cts ctaet. /Ä asectâ ^>s fi ^e

ciace spats i-r spate, ea pistÄsts ia ma-ra^)kLUOIivv. ^sechati-ve, âlor . . .

(Daeste fi I' rtip ifi ia a tocat, <tap« es si-a riâ'cat ame-r- ctoi Auterat cteta reâ^ota, ea sa aa ti se rs'â ^aterak

atö.^)Doi^rLO. 8üntehi Zala?Divio fi DvOLvL. Da.

Keeaa ///.^oeiafi, OvLvL.

(Vtara apare pria staa^a ia Äosat bao/retatui cte arbori./LvLvL. Dta-i!D^vo^vv. 1'raZsii!

(Daoste fi ^itip se 'atare, âests ctesearca prstotat pe ctata. Otara /a araaeat iaaiatsa tai tertip, ss etatiaa fi

eacte/LvLNL. ^b!'ton (ea spaima./ âb! (aterpa ta ea)Divio. Dâsuls mare!

(/a pe (ttara ia brațe fi o paas ps staacä ea eapat ps amörat tai.

OvLvL. klor pentru tine Dlbp, ts iubsso! (tsfraa.) 8LN0RUV (eâtrâ âacete, oare remâae tremarâact fi

patiâ.) Dleoâ, âuos! Dupâ asemenea nonorooire, ori-os intâlnire s imposibilă.

DvOLvL. Nu, mai 'naints sâ sciu âeoâ trâiesoe...Divio (âoetoratai.) D Zrav?Doorovvv. Nu.8LU0NUV (âaeetai.) Nioi un pericol. Dleoâ!

(Daeets ess oa Dbatao fi Moatiast pria ptaaat /-ia ta ctrepta.)

Kosaa t V.

Divio, OvLNL pe staacâ, DLnoEv, OcrLv fi DoLioavv sâat ia ptaaat //-ea.

OvLkL (reoeaiacta-fi ta siae pa(ia oâte patra. Aa rreâe ps FArp ia psaaactri, ifi paas mâaite ia pr-cpia at pátatai tai /itip, apoi, amorțita â-«. r.) 8âut mortâ. v»i afâ, iubitul msu, mórtá psntru óné? 4 u-lio nimbes^ i, sünt in brahsls tale ... âb! ok^ â« . mórtea l (/ta iaospe a-f rsai ia simțiri) ! .... eu suker, trâ-ieso! (privesos ps /itip ea mâba re.) lin sinZur ouvsnt! kespunâe-wi! Ns iubesoi tu?

Divio (ea pastaas) le aâor6LVVL (eââsaâ ia bratete trc? ? b! Oât voiu 6 âs

kerioitâ!/'ras

l 6. bugo?ian.

ás kk s r.(»VL NLÍIVL VL 00VW8')

— kiesL i» 4 acte fi b tsdlüurl ás ScmML o/raev — (Ineásiai's.)

rLVVOVV II.

(0 respsvbs in xLäure. — ke xlsvnl IV-s la mijloc uu duckst äs ardori, (o xsânrice); iutrs acest ducket si culisa uu mârâ- cins. — ks planul l-iu Ia stânga, o stâneL plana acoperită ou

inuscki äe verâshS. — ke stânca, o cutie cu 2 pistole.)

Keeaa

DucovL, HlovviMi, apoi Dornic: fi liooioom.NovviMr (secte pe stâacâ, raetâ-rcta-se.) âb! Dâeu-

le! Dumnecheuls!DvoovL. âb! etâ Dontao fi âootorul. ^lovviMi (cit priAS.) Doctorul! âtzM?Doccno. (preseatâact pe ctoctorat.) DI âootor 8srvan !

(/'rcâ er« ctoctorat spre /aact, ctapâ satatâri/klovvâr (ctaeetai./ 8â veâem âls âuos, n'ar 6 uv

mijloc âs a LMnZe Ia o solutiune inhslsptâ? tremur âin tot corpul! âm petrecut tótá nóptea eetiuâ âes- oriphiunile inkorâtore a ranelor oausate priu urme âe foc ... Hi ve âeolar oâ, v'am insohit pâuâ aoi, numai cu speranța âe a obține, câ vu vehi âuos lucrurile peste mâsurâ. . .

DvoovL. âi uitat ce mi-a His Lica âtale, pleeânâ?IVlovviMr. 6â spsrâ, oa s'o resbuni? Diioa mea

este o nsbunâ . . . xerieulosâ . . . oâ te-a sseitat la vio- livhâ . . . Irebuiâ sâ te ivâupleoi staturilor. . . Iotul se pőte aranZiá tűrte dive . . . Oesuuire intre âous a- mioe . . . osrtâ târâ iwporlantâ intre âoue verirre ... 8e vor sârutâ, fi totul va ll terminat! Dar, un âuel, un soanâal, o rupturâ! Nu ve Zânâiti la urmâri?

DvOLvv (sariâeact./ 8ermane âls Noulinet! Itite, vorbesoe âe asta âlui Dontao!

UovvmLr (tai /'oatao, care s'a ooborit/ Dârâ 'nâo- ielâ! 1'otâeuna astkel âe akaoeri a^unZ la o impâcare. âsta e kórte ufor... 8e va taoe un mio prooes ver­bal. Dna Derbla^ ifi va retraZs aoeea os a âis . . . Diioa mea, aoeea oe a respuns . . . Dta Zinsre, iti vei rstrsZs provooarea... Hi kie-oars retrâZenâu-fi oâte oeva ... nu mai române. . .

Dvcvvv se« reeâ./ Deoât sâ ne retragem fi noi. lâovviMr. 6eea os s'ar puts kaoe kórts ușor.Donițe. Nu, oânâ s vorba âs ómsni oa âl Derbla^

fi âl âe LliZn^ . . . Lreâe-ms ps mine, âls Noulinet, impune tâoere inimsi âtale!

DvOLvL (^tamet.) Inâbuf6806-ti plânZerils âs oanâi- âat alarmat!

IVIovviMr (/orte mifeat.) Db! âls, intr'aâsver afâ tz ! Du n'am inaintea oobilor, âeoât hinta umanitâhii... 8unt un om brav, eu, âe telul meu. Dar, am remuf- oâri, m'aous âs a 6 prioina Ia aoeea os s'a 'ntswplat, fi sunt turburat Zânâinâu-me, oâ âoi âintrs semenii mei, su sâ se Zâtuesoâ aoi, numai âeoât. . . âiâs, âuos, aiâe amicul meu, scumpul meu copil, tu inhelept, kâ asta pentru mine! (ea ctaiops.) Hi t-o promit oâ nu vei tace-o unui inZrat. âiâe, âle Dontao?

DoiirLO. D cu neputintâ âle Noulinet. lâoers, stâ aoefti âomni.

Noiivmor (^emeact.) âb! âomno! ââmne!

/'cea a I/.Aceiași. Divio, OorLv, LLvo«uv fi DocMMv.

(/"itip fi ctaeete sobimbâ o satrctare, fi staa separați cts

Lmul XXI. k' ä N I b I L. ^23

VilidsoLpsa âiiktsvisi.

MsWa NI-, 69 al lui »NaZ^ar OoIZâr^ âin anul ou- -WZD rent, primăria opiâanâ äin kioHia-montanâ a ^bruâului, publioâ o noti(â âespre moâul âs vinâsoarea si^urâ a morbului âiktsritio.

Noâul aoesta âs vinâssars este invenhiunea unui msâio român, a âlui Limion Laian. 8i âs ors-os nu am observat, eâ koils româns sâ 6 luat noti(â âssprs assst oowunioat, imi iau voia ou permisiunea mult on. âvos- trs âls reâaotor a vs ru^â sâ-l pubiioati in traâuosrs âupâ eum urms^â:

Noâioamont siKur in contra áitteritisnlni.

Io contra bolsi âiktsritioe, aesl morb teribil, oare -âe mai multi ani bântue patria nâstrâ, râpinâ âin si­nul nostru sute HÎ mii âe ferite mai ou semâ âin Hirul kraZsâslor liin(s, nsorutânâ nioi psrsónsls mai inaintate in etats, — pânâ aoum nu s'a aliat msâioamentul si- xur HÎ in(slep(ii lumii au stat impstriti inaintea aosstui inimio teribil, pentru oâ nu l'au soiut ourma, âs Hi este ounosout, oâ s'au inoeroat tote mplooele, prin oare s'a orsâut a ss puts sukooâ; âsoi âar ps aossta oals au a- vut prils^iu âs a-HÎ wesurâ puterile soiinplioe.

^oest morb s'a ivit in opiâul KOHÎa inaints âs a- nesta 12 ani. Os atunei inooos HÎ-au secerat viotimsls sals — âs HÎ in mtzsurâ mai mioâ — mai in toti anii. In anul 1881 a pâHit ou o violenjâ maro astksl, inoât familii intreZi Hi-au perâut toti bâstii spre marsa âu- rsrs a părinților si sprs âauna nsrsparabilâ a patriei Hi a omenimii.

bravul nostru meâio montan: 8peotabiiui âomn Limion Oaian, a âat âs atâts ori probele esls mai in- veâerate als priospsrii Hi strââuintii sale nsolintits, pentru a a)utâ omenimii HÎ pentru a sterpi HÎ sukooâ külsls oele multe oe s'au ivit Hi se ivsso in aosst tinut muntos, Hi in osie mai multe oasuri a inâeplinit vinâs- oârile oslo mai norooóss; âar katâ ou morbul âikteritio se pârea, oâ stâ Hi sl kârâ a-Hi soi a)uta, âs Hi intru alte oasuri Ia inului a mântuit vista.

-di ps lânZâ tots aoests nu a âsspsrat, psntru oâ avenâ târia âe suiist imprsunatâ ou o sirZuintâ ns- mârsinitâ in sorutârils sale ps terenul soiintelor msâi- oals, i-a suooes a invinZs Hi aossta psâsoâ, psntru oâ ani ináelun^ap a perssvsrat a-HÎ puns soiintele sale Ia probâ ^i nu a inoetat pânâ os a aliat moâul siZur Hi mplooul potrivit intru vinâsoarsa siZurâ a âiktsrbi- sului.

ba linsa anului trsout, morbul âiktsritio sr a lost inoeput sâ Krasses in oomuna kioHÎa Hi Zmi». Olui 8im. Laian i-a suooss ou msâioamentul întrebuințat âs si a vinâsoâ pssts 60 persons, ba obiar HÍ bâe(i âin kays a mântuit âin Zura morgii, âsoi âar msâioamsntul intrs- buintat âs si ssts a ss privi oa osi mai probat, psntru oâ nioi un morbos nu a suoumbat sub oura iui si^urL.

áesst rssultat, acest mploo psntru vinâsoarsa si- Zurâ a âiktsritisului ssts un neprețuit aouisit in soois- tatea omsnesoâ Hi póts âsobiiZa Hi ps esls mai mari oapaoitâti meâioale.

8rs aâsvsrirsa aoelor arâtats póts ssrvi âs âovaââ suma testimonielor emanate atât âela autoritatea poli- tioâ osroualâ, oât Hi âela primăriile oomunslor âin a- propierea HoHÎsi Hi âela karwaoistii sspsrti in luoruri âs atari, cari s'au sub.Hternut regimului sprs aplecare.

IraZem âar atențiunea publioului in oas âe lipsâ asupra acestei inventiuni âe mare preț Hi inârumâm pe

osi ouprin.si âs aosst morb inkriooHat a ss aârssâ la âl

8imion 6aian sub-meâio montan in liopa-montanâ (Vs- rsspatak) âs lânZâ ^.bruâ.

^mos m. p. L'om«notar. primar.

Ilotoâatâ aâuo la ounosoin(a publioâ, oâ âl 8imion Llaian ars in luorars un traotat intrsZ âssprs natura morbului âiktsritio, prsoum Hi âssprs moâul Hi mipooul Iui âs vinâsoare sigurâ.

kîueonîan.

Ooliis si tiovs poporale.

XXIII.K.^:c sein, baâs, eâ-i vini.

Drumul p I'us Hinâili (lu sinâils âs motusâ, pânâ Ia voi b-câsueusâ, Ou sinäits âs bumbac, pânâ Is voi bsâs 'n prsz.

XXIV.Orunââ vsrâs râcbilss, âslnics-i inims mss, O'sm iubit un puiu âs om, Os-l viss2 noptss prin somn : Os Is p8r s gstbior, 8i Is ks^s rumsior; ks â'ssuprs ocbiulni, Leriss-i psns corbului Ou eonâsiul Domnului, D'ssuprs âs gurisorâ â.rs msnârs mustsclócá.

0-«^L6 ÄS

XXV.Osrsuss p'snZs surs Vins bsâss ms 'neuniurs, bsâs nu ms 'ncuniurs, Os nu mi-s Dumm's ts; Osnâ mi-sr 6 âs bumnîs ts, âltmintrslss m'ss purts: Hot slbs — es lsbsâs, Os pas rumps inims, 8i ps Hi msms-ts.

luliu ötlgNLNU.

Lg-btsä Âinovului.— Oulsss HÍ PU8S in orâins âs I. 8. 8psrtsb. —

Amorul ars un karmso, oars nu s âs oât al Iui; aâsoâ sâ nu aibâ âs oât un sinzur luoru sâ-Hi spunâ Hi sâ-I spunâ (in totâsuna) tara sâ isprâvesoâ nioi sâ ss ostsnssoâ, Hi obiar kârâ sâ supsre pe alpi, oânâ ars eloointa oare îi este proprie. Lcr //arpe.

Xmorului îi plaos âin natura sa atât âs mult ss- oretul Hi misterul, in oât putem âios oâ tot oe nu e nioi seoret nioi mi-tsrco^ nu s amor, iscnoinsl/s â 8'cnc-

Amorul atât âs bins ars oonsoiinta putinei sais âurats,in oât ori oi ne simte o âorin(â kârâ marzini âs a se intiebá : »Ns iubssoi ? O sâ ms iubssoi totâsuna?^ //. cüö lbcâao.

224 b N I b I IV ánul XXR

L. R 0 8 6 t t i.(7S76-7§SS.-

i ilustraiiune 66 serbâtori, pagina áe krunte _ koii nóstre illkât0H62â acuma un non portréiat tűi 6. bosetti.

mai publicat unul, inainte eu âoue-âsci âe ani, in primul an âs sparihiune al toii nóstre; âar la móriba lui ne creâem âatori a-i aâuoe âe nou acest tribut al síiméi, câoi âensul a kost unul âintre cei mai mari bi ai națiunii române.

pieenâ aceste, ținem sâ protestăm âin capul locu­lui contra acelor scriitori strâini Hi póte cbiar Hi ro­mâni, cari vor sâ-l kacâ cu ori ce prsh greo, albanes, bulgar eic. familia kosetii e una âintre cele mai vecbi Ismilii boeresci âin România Hi vestitul mare român Raâu bosetti erâ uncbiu âulce al Iui 6. bosetti.

Ilocmai Hi âin causa acesta, usâm âe prilegiu spre a intregi Hi coreoiâ biograkia Iui publicaiâ atunci, atât in partea anteriorâ, cât Hi 'n ceea privitore Ia aotivita- tea-i in aceste âoue âecenii âin urmâ. bacem acesta pe temeiul unor âate prospeie Hi nepublicate âneâ ni- eâiri, pe eari ni Ie-a comunicat o wânâ amieâ, ee avea legâturi silnice eu bârbaiul âe a eârui biograkie ne oeupâm.

O. bosetti s'a nâscut in bucuresci Ia 2/14 Pu­llis 1816, âintr'o kamilie bosrsscâ românâ, vsobe Hi lórte bogaiâ, avenâ casa proprie in Nântulesa Hi o mare moHie lângâ bucuresci, in valóre âe 300 -500 mii lei. ba 1833 el n trâ in srmatâ, unâe remase trei ani; Ia 1837 lu numit poluai in bitesei, âe acolo ku mutat ca procuror Ia tribunalul civil âin bucuresci, ser- vinâ pânâ Ia 1843, cânâ se âuse baris.

ln timpul aeesta âensul incepu sâ ss ocupe Hi âe literatură, brimels sale luorsri au kost niHte traâuceri âin b^ron, Voltaire, bswariins Hi berangsr; a scris Hi xoesii originale, oari tóié s'au publicat la 1843 supt tit­lul: »(leșuri âe mulțumire«.

ba 1847, âncâ in strâinetate, s'a insurat, luâuâu- Hi âe soție pe âra Naria Liant, o englesâ âe culturâ nalta, kcmeie âe moâel, care a âevinit geniul bun al bărbatului seu. Lununia s'a celebrat inieiu labl^rvouib in ânglia âupâ ritul svsngslio-snglican; âe acolo soții au vinit la Viena, unâe in 15 septembre acelas an s'au cununat in capela românâ âupâ ritul ortoâoos român, âe un arobimanârit român âin bucovina. La naHi su kunchionat kbesanâru Hi htsksn Oolescu. ^ctul âe cu­nunie e înregistrat la acea oapelâ in limba germanâ; in el se Hice: ,bl6rr Lonstantin â.Iexanâer bosetti, ge- bürtig in bubarest in ^Valacbei, bojár . . .« 6tc.

Lâsâtoria acesta provocâ mare inâignatiune in cercurile aristocrate âin bucuresci, care se agitâ Hi mai mult prin ksptul, eâ bosstti konââ o librărie Hi o tixogrskie Hi astkel se kâcu negustor.

bar sosi anul 1848 Hi acesm âete altâ âireotiune multora, cbiar Hi vieții Iui bosetti. ârtunci el intrâ pe terenul politic Hi rewsse pe acela pânâ Ia mórtea sa. bl kâcâ parte âin conâuoâtorii revolutiunii, kunââ Hi un âiar »br.uncul Român«; âsr revoluhiunea nei^butinâ, âensul âimpreunâ cu Ion brâtian ku arestat Hi trans­portat in bosnia. Atunci juna sa kemeie, inspiratâ âe cel mai innslt âevoiamknt, ÍHÍ venâu bijuteriile Hi tra­

vestită in baine âe htzranoâ, hinenâ in brahe copilita-i â'un an, luptânâ cu viscolele unei erni inkriooHate, âar âesoonsiâerânâ ori oe perioole, porni sâ-Hi alle sohub ba izbuti, oeriul i âete ajutor sâ-I mântussoâ Hi se re- kugiarâ Ia baris.

Loolo bosetti, âimpreunâ ou oeialalti emigranhi, se ooupâ numai âs viitorul terii sale, sorise o mulhime â6 artiooli prin âi^le kranoese, konââ Parole: România viitors, bspublioa româna, Lteua bunârii sto. ba 1850 publica un »âpel la tote partiâolo«, Ia 1852 âete la luminâ »Lateobismul teranului«. In timpul acesta âen­sul a cbsltuit o maro parte âin averea moHtenitâ, pem tru a pute incbsiâ rolatiuni intime cu âiarisiica kran- oesâ, italianâ Hi englesâ spre a aperâ unirea Nolâo- Valacbiei si pentru a pute kacs cunosoinhe mai âe aprópe cu cei mai áistinP bârbati âe stat Hi publioiHti kranokHi. »

Iratatââin baris la 1853 âesckiso esilatilor ro­mâni kruntariSe herb lor. beMors in patrie, bosstti lu ales âsputat,' Li âivanul sâ Noo al Nuntsniei, in oars s' ü un rol â^ krunte. Ru peste mult apoi konââ Pariul »Românul«,-^zrin oare ss âesvoltâ aotivitatsa Iui osa mai imposantâ.

vs-aici incolo pânâ la mórtsa sa, el ca Parist, âs- putat, senator ssu ministru a luat totâsuna parts ao- tivâ Ia conducerea âestinelor herb sale, bl a kost unul âintre propagatorii unirii principatelor Nolâova Hi Nun- tenia, a avut un rol âs krunte in âetrobarea lui Lu^a oare nu erâ Ia innâlhimea misiunii sale Hi in resbslul ou turoii a stâruit ca armata românâ sâ trâoâ Dunai oa.

batrioiismul Iui srâ atât âs 'nklâoârat, inoât Ia 1877 H-a cbismat kiii aoasâ âela baris Hi — ne scris prietenul nostru —eram âs katâ oânâ a âis oâtrâ Vin- tilâ Hi Roria: »Dragii tatii, trebue sâ luahi arma, oa impreunâ ou âorobanhul opinoar sâ apârahi marea mo- HÍ6 românesoâ!' Roria s'a inrolat la oâlâraHi, er Vin- tilâ la batalionul II âs vânători, osl mai sspus Hi oel mai brav in lupta âsla Opane?. Vintilâ oa vsnâtor a luat parts ou batalionul âin oars kacsa paris la tote ataourils âsla blsvna.

ba trscsrsa armatei române peste Dunârs, unâs alergassrâ pârintii Hi ruâele âin totâ Hera, spre a-Hi mai veââ oâatâ copiii solâahi, Rosstti Hi âna bosetti âncâ erau amestecati printre oompania in care erâ Vintilâ, tinonâu-Hi âs âupâ cap copilul si imbrahoHânâ Hi sâru- tânâ ps soții Iui âe arme, solâatii tsrani români, im- pâitinâu-Ie bani, sobimburi, tutun stc. Hi trâtânâu-i in- tocmai oa si pe kiul lor. . .

In anul âin urmâ bosetti inospu a boli Hi mórtea i stinse vista la 8/20 aprile an. o. bar memoria Iui va 6 veclnioa in istoria herb sale.

I. V.

Lvbisobi âin Inși. -HI nisi. — Nuiiisls grsäiusi Oomliesvi. — tto^s artists Ziiigass.

— »Nürtea civitâ.«. — tli> Loviatist apslânâ Is. . . . poii'his.)

Ru numai românii Hi oreHtinii obicmuisso a prâ^- nui prima âi a lunei maiu, istoria ne spune oâ cbiar P străbunii romani se veseliau Hi se brâniau ou imbelHU- gare in aoesta âi, oare e óre-oum porta âe intrare in sesonul âulce al verei.

»^rminâinub a kost Hi in öst ast sârkâtorit in ora- Hul nostru, ou totâ posomorirea oeriului apróps ps ju­mătate inoârcat ou nouri, booul obicinuit psntru astksl âs petrecers s grââina âsla Looola, numitâ Hi astââi âncâ »grââina Domnsscâ» pentru oâ ea ku sââitâ nu

Unni XXI. ? L U I I. 1 L. 225

poâobitâ, âe Nibaiu 8turâxa, oare-Hi avea aoolo reHS- âin^a âs vârâ.

Din totâ trumussha insü, ss oáiniórá va 6 avut, aái nu ss mai vââ ás cât un veobiu rexervoriu ás aps, riiáit in lespezi uriaHS, rm kabux (basen) ás marmoră, oâteva kântâni artssiane, pârâsite ás apâ, Hi mai multe statui egiptene Hi reliekuri ill ruillá. Ourhile áomllssoi sünt prekâoute ill looantâ Hi orîHmâ: o iusulâ mioá oon- struitá ssprss, Hi ill oars ss c^ioe oá rspausatul voáá oblernuiâ a-Hi ingbiti xaousoa, vu mai s pâHitâ ás cât ás . . . drüsos HÍ HOperle, ás üre-os uu s posibil oa pi- oior ás om sâ trâoâ pssts Iáéul os o inoonjurâ.

Dumea aâuuatâ intâiu mai áill sst au ku ásstul ás ovllsiâsrabilâ; tarakurils ás lâutari uu lipsirâ; mari HÎ mioi âsla ex-minÎHtri pânâ Ia krân^ari, uu ss skiau ás a inobillâ oâts.ull pâbar iu sânâtatea tuturora HÎ a lor propris.

Oâirâ sârâ, in uuul âiu pavilionols oollstrults in- trs orengile unor oopaoi urieHi, ss inoepu obiar ull a- âevtzrat bal, âin oars nu lipsiră nioi borsls, nioi brâu- rils, poloils, valsurils ssu obiar oaârilurile; erâ intr'a- âevâr o mâestrie rarâ ás a sssoutá un oaáril in patru persüne ps un spahiu âs. . . ull mstru patrat aprüpe. ketreoerils ss mâlltuirâ oam ps Ia mieâul nopții; ullii illsâ prstinâsau oâ Hi »âoua maiu* kaos parts tot âin armiásn, HÍ ásói au remas pe loo sprs a urmâ ou prâs- nuirea.

8âptâmLniIs treouts sklarâm fericitul prilej âe a asoultâ âoue oonoerte áats ás surorile Dulewsbi, âoue ketiîe oe semönau mai mult a vestale âe oât a cân- târese.

Osa iutei, âaâvviga, e o violinistâ oum rar, rar ás tot se intâmplâ a 86 veââ, mai al6s prin ssosul kru- wos. Duioșia ou oaxs manu6S66 arouHul, tarmsoul ou oars soóts notele âin strune, âoveâesoe osl mai mare talent artiști«; a âoua sorâ, Wanâa, s o pianistâ âs asemenea âe mult merit, HÎ amenáoue sünt vrsânioele eleve als lui Vieuxtemps Hi Dâriot.

»Nürtsa olvilâ* âramâ rsnumitâ âin repertoriul italian, s'a ^uoat Ia 14/26 april trecut in Veatrul l^a- ^ionai. Din nsnorooirs ea n'a avut nioi un suooes.

Dintre toti interpreti s'a putut rsmaroâ o tinerâ katâ, oare a interpretat rolul Lmmei. Dr;a Henrieta Oap?a, pe lângâ un kisio Hi o bgurâ âe ingenuitate kürte potrivitâ pentru soenâ, are Hi o vooe plâoutâ Hi obiar inteligenta âosvoltatâ in mare graâ. Xs avânâ inse o Hoola bunâ, se veâeau Lnoâ in multe pârhi ale âio^isi ei âekeole insemnate.

Isatrul nostru ar pute s'o körmévé Hi sâ aibâ in aoesta noua aâoratâre a labei o aâevâratâ ingsnuite; âar . . . sâ mai vorbim âe leatrul nostru?!

AH*

bln inoiâsnt vesel pentru stirbt. VI X. Hskul Hoolei sooialists âin oraHuI nostru, Hi pots obiar âin Hera in- trâgâ a pLtit-o bunâ. Ikn inâiviâ, mai ââunâ^i se pre- sentâ la âlui, ss âsolara âs aâspt inkooat al prinoipis- lor sooialistios, Hi âl ül. ss înțelege prs mâgulît, îi mul- tâmi HÎ il pokti la mâsâ. Inâra^netul aâspt se pokti inse, âe atunoi, in kie-oare <^i regulat Ia mesa îmbelșu­gată a âlui II. pânâ os skîrHi prin a . . . ss stabili ou totul in âomiolliul propagatorlului sooîalîstio. Ori oe lâmuriri ss inosroâ aoest âin urmâ sâ âeie aâeptului seu, oâ-i este ou neputintâ âe a-l primi HÎ brâni, kurâ xeâarnios, oâoi prinoipiile oe intrase in creerii nsounos- outului, âevsnirâ nestrâmutate. '

DI II. se vâHu aHâ âar in âurerosa positiune âe a apslâ Ia »oei ou gulerul ros* spre a-I soâpâ âe inopor­tunul ÓSP6.

IáS8ÍKN8Í8.

I.itsrLtiir'â si árts.8«iri literare ^i artistice. M ckr. Ooraeü» ^ba-

eo»or)r'c/t, kost reâaotor al »Viitorului*, va scote in luna lui Mliu in Luâapssta o revista politioâ in limba ger­manâ, supt titlul: »Domanisobs ktevue*. — 4^ âe«

stuâent Ia kaoultatea kilosotioâ a universitâtii âin Luâapesta, kiul regretatului âr. losik HoâoH, a obtîuut Ia acea universitate un premiu âe 50 6. Ia concursul âin biologia românâ, ou tema: Despre raportul, rela- tiunea ?i inbuînta limbei române asupra celei magbi irs HÎ vioe-versa. — D/ pro/esor a kâout in yeâintaâela 6 maiu a oomitetului reuniunii arobeologioe ma- gbiare âin Deva, o oritioâ aspra cârtii âlui prokesor Xs­nopol intitulată: »Veoria Iui Dossier*.

Oartea âe ruKâoinns âe Ueiebiseâee bipsa unei oârti âe rugâoiune, intoomitâ pentru clasele mai culte este âe mult slmtitâ Ia noi românii. In âeosebi ss V6â6a aoâsta nooositate in cercul âameior, care ev- laviose HÎ râvnitore âe biserio 1, nu puteau ave Ia inâe- mânâ vr'o carte âe rugâoiune corespun^âtore, oum 86 abâ in limbile 8trâine. Aoesta trebuind ni se satiskaos aouma âe oâtrâ Dr. 88a pârintele episoop al Domanu- lul Nelokiseâso, oarele a scos Ia luminâ in Duouresoi o »Oarte âs rugâoiune*. Oa konâ HÎ oa kormâ, aoesta carte inâsplinsscs täte oonâîtiunils cerințelor moâorne. Oa konâ constatâm cu plâoere, câ învâtatul membru al âoaâsmieî a reunit escelent sâ restabîlâsoâ teostul âupâ veokile oârti biserioesoi, ourâ^inâ limba âe multe sla­visme, kârâ insâ â'a introâuoe unele neologisme pooite Hi astkel ne inkâtOHâxâ o limbâ înhel^sâ âe totâ subarea românâsoâ. Oartes, pe 232 pagine, ouprinâe: rugâoiuni âe sârâ, âupâ cina oea mioâ, rugâoiuni spre somn, ru­gâoiuni âe âiminâtâ, rugâoiunile skmtei bturgbii, oanon âe umilîntâ, oanon paraolitio, oanon âe rugâoiuni, rugâ- oiuni la deosebite ooasii, rugâoiunile mesei, rtznâuiâia ssptâmânei luminate, oanonul skmtei oumineoâturi Hi ru­gâoiunile skmtei oumineoâturi. Oa kormâ, veâsm ou a- oesaH buouris, oâ esteriorul s oât se pots âe elegant Hi pots rivalisâ ou ori os oarte strâinâ âe asemenea ma­terie. 8tabilimentul 8ooeo st Veolu in Duourssoi, unâe s'a tipârit aoâsta luorare, a presintat publioului nostru o aâsvâratâ ságiunk âe lues. Hârtia bnâ HÎ grosâ, ti­parul ourat HÎ ingrigit, oaraoterele noue, inițialele mo- âerne oolorate, oaâra simplâ Hi elegantâ ou oolore ps kis-oars pagină, HÎ — osea oe trebuia sâ spunem âin oapul looului — kormaiul âe 8-v mie, totul âau acestei oârti o inkâtOHare kürte plâoutâ. Vom mai aâsuge,oâ intrs pagine sânt interoalats vr'o 13 uustratiuni pompüse co­lorate, tüts in mărimea paginelor Hi kâoute in stil orien­tal, oels mai krumose ilustratiuni âe asemene materie oe au apârut la noi românii Hi oari kac onoro stabili­mentului grabe 8oes6, 8anâer HÎ Veolu. 1^6 kaoem âar o plâeutâ âatorie reeomanâânâ estitürelor nüstre aeâsta oarte âe rugâoiuns. 8e abâ âe vânâare,. in librâria 8o- oeo et Oomp in Luouresoi. Dretul unui-esemplar bro- Hurat e 10 lei, eam 4 6. 50 or. oari se pot trimite prin manâat postai international.

Oonksrin^ele Ateneului komán in 1883—84. 8upt aoest titlu a apârut in sâitura librâriei 8ooeo et Oomp in Duciiresoi i^eos oonkerinte tinuts in sesonul inâioai iu sala Vtensului klomân âe aoolo. Vis-oare oonkerintâ se publioâ in kâsoiârâ âsosobitâ; ouprinsul tuturora e următorul: Disoursul âe âesobiâers âe O.

19

226 k M I D I â. ^nul XXI.

Ilssreu; Invslâminte âin istoria patriei, ás X. lonescu; kelahiunile kranoioi cu komânia sub Duâovio XIV, XV Hí XVI âs V. kreolba; Invetáminte áin istoria pa- trioi, oontinusre ás X. Ionoson; ^poorikole in literatura românâ, ás ár. M. Kaster; ksrtiáele intr'un sínt oon- stbutional, ás L. Dissosou; ketroa Óstul 8olcan, láu- tsrul krailei, ás (I. I)sm. 'fooáorosou; kstriotism tzi cosmopolitism, ás Keorge I). kallsáe; Dospre noua ge- neratio, ás 6. Marian; 8tatul antio tzi statul moásrn, ás 0. 6. Zárion; Divorturilo nóstrs, ás Dumitru lonssou. Vom rsvini ou állá oossiuns in special la unsls áin a- ossts kátzoiőro; ás ooamáatá observam, oâ prin publi- oarsa lor Pss librâris a kâout un bun ssrvioiu litsra- tursi, oâoi tóts tratsxâ matsrii intsrssants, oari msritâ a k ostits. 8unt tipârite trumos, oa tot os apare in sta­bilimentul librâriei 8ooeo st komp. unâe se tzi allâ âe vsnásre, ou preșul ás oâts 1 leu seu 45 or.

Ortografia ^vaâemitzi komâoe. DI ministru al sultelor tzi instruotiuuii publice in komânia a aáresat o sercularâ oâtrâ áireotorn tzcőlelor primare tzi seounâars âin tsrâ âe ambele seose, in oare le spune, oâ âe tzi li s'a oomunioat rogulele ortograkiei stabilite áe ^oaáemie, ou ináatörire âe a taoe sâ se oonkormorie ou ele mom- brii oorpului âiâaotio, in oât privssoe preâarea limbei române, âeprinâsrile in soris tzi oomposi^iunile elevilor âin olassle respeotive, — totutz atât âin ooresponâinîa aârssatâ ministerului âe unele âirsotiuni polare, cât tzi âin alts obârtii sorise oe-i vin âin partea "unora âin membrii oorpului âiâaotio, vsâenâu-ss oâ nu ss obssrvâ in totul regulele nouei ortograkii româns, ministrul îi invitâ sâ ss oonkormexe ou âisposiîiunils âin circulara âatâ mai âe mult in asta privința, soiinâ oâ ori oe ne- observare a aoelor reguls âe ortograkie va atrage âupâ sine respunâsre serissâ.

»Devia kraotioâ", magaxin âe leo^iuni tzi materii pentru instrotiunea primarâ numerul 1 pro aprile oon- tine: Invitare âe prenumsratiune. -- kateobose tzoolare: I. Desprs D^su. — Dóreoelo. — Do^iune âin invstâ- msntul intuitiv. — Iraotaroa bucâ^ii âs leoturâ »Dsre- ssls tzirot" âin Xoul ^boâar româneso âs V. ketri. — Din oaloulul slsmsntar. — Dec^mm sssoutats in obip monografie ps basa figurilor numerale. — krimolo loo- tiuni âe geometrie. — Dibliogralie. — krenumoratiunile îou 3 kl. anul intreg) a ss aâresâ Ia rsâaotiuns in Xâ- seuâ (Xasxőá, 'Iransilvanis.)

k'oile române, soris »Iribuna", inoets^â fiinâ oâ nu sunt susținute âe publio, ss publioâ ou perâeri in- ssmnste. O inîelegsm aossta, oânâ e vorba âs »Dumi- nâtorul", âar sângele ni se rsossoe in vine, oânâ obiar âl 6. Variau ss plânge, eâ nu msi osie susținut. Xu trsbus insâ sâ ne kaesm ilusiuni: inoeputul s'a kâout ou »Viitorul", ss vs urmâ eu »Observatorium si ou »Duminâtorul", si in oele âin urmâ vom ajunge Ia ,6a- 26ta Irsnsilvsniei" tzi Ia »Iribuns", oare nu se publioâ nioi els ou oâtztig. 8uvtem bre noi, aprspe trei miliőim âe komâni, nitzte őmoni atât âs nimernioi, oa sâ nu putem susb'ne putinele koi, ps oare ls avem?"

X LsxosiMoea Klrigoreseo. kictorul âin kuou- rssoi, âl Krigoresou a arangiat ssptsmânils trsouts a- oolo o esposihiune âs tablouri ale sale. Intre tóts osl mai important a kost tabloul „Da 8mârâan", oare inkâ- sotzssâ un episoâ âin resbelul âin urmâ ou luroia. — ^oest tablou a kost oomanâat artistului âe oâtrâ primă­ria ospitslei tzi in ourenâ are sâ kie sspus in sala âs o nőre a primăriei. ksposiliunos a tost osrostatâ âs pu­tini, âe tzi intrarea erâ gratuită.

Lsposi^iuuo âs árts tromoso in Looorssvi. In âiua âe 10/22 SVÜ Iov in kuouresoi áesobiáerea unei esposibuni âe bele-srte io looslul oeroului artistio-Iite- rsr: »Intim Olub". DI âr. Oalenâer, prsyeâintels acelui

elub, a aâresat in aoest soop tinerilor artiști români o oiroularâ, invitânâu-i a psrtieipâ ls soes esposiîiuns ou oâteva âin operile lor.

Vio »Lein, Voââ, Vomo", romsn istorio ou ilus- trstiuni originale, âe âl 1'beoobar L.lsxi, a apârut bro­șura âuplâ 27—28, ou o ilustrsîiune. kretul 1 leu seu 40 or.

Karte preoiiatâ. Ministerul instruotiunil publioe âin komânia a aoorâst un premiu âe una mie Isi álul D. k. kosetti pentru luorarea sa »kovâluirele sâteani- lor", msnitâ a ksce paris âin biblioteoa ruralâ.

komanurile trauvese traâuss in românesoe su msrs treosrs in komLnia, msi in tis oars ssptsmânâ apare âin aoests oâts o brotzurâ, pe oânâ soriorile ori­ginale remân nevenâute si âin osusa aoests nu ss prs gâseso sâitori oursgiosi oa sâ le sâitexe. Ds oursnâ a apârut in kasoioule, in eâitura librâriei Ignat Obsrras âin koosani, traâuoersa romanului »Oei trei Mutzobe- iari", si vor apare suooesiv, tzi »20 âe ani in urmâ", »Vioontels kragolon" âs ^.lesanâru Dumas, kio-oaro kssoioulâ oostâ 75 bani, si ss allâ âs venâars la tóts librârtils âin komânia.

Ziariști«. „o^r-rocr" 86 numesos o nouâ kőÍ6 po­porală apârutâ in kesita-montanâ, supt reáaohiunsa ti- pograkului 8ÍM60N koorean; noua kőis promite oâ va esi in kie-oare âumineoâ, avenâ âe soop sâ âotztepte gustul oetirii in popor. — lÄrerrmsr" este titlul unui nou organ âo publioitate, septemânal, apârut in latzi. Dupâ oum se veâe, el 6 roâsotst âe msi mul^i ti­neri isrsoliti tzi-tzi propune a apsrâ osusa israelitâ. — „Kö/uta" este titlul unei noui reviste soiinsillos, literare tzi 6oonomioe, oe a apârut Ia komsn supt âireosiunea unui comitet. — Me/rs<Â-r/râr" âiar nou aapârut Ia "furnu^everin in ssptsmânâ trecutâ.

?63,tâ 81 IKK8Í6L.

leatrol Xâhionâl âiu Lueurosoi. 8tagiunea s'a inobis. Xu mai sunt âsoât benefioiurile artiștilor. 8âm- bstâ Ia 4/16 maiu s'au âat in benekioiul âlui Nateosou piesele: »klevu^oâ oepoânul", oomeâie intr'un aot âs âl D. k. kosetti, juoatâ pentru prima-orâ; »Oerta pen­tru revisuire", oomeâie intr'un aot ^i »Oboutleuri", ope- retâ intr'un aot. — Dumineoa la 5/17 maiu, in benefi­ciul âlui O. l. Xotara, »8ulivan", eomoâis in trei sote âo IVlalosville. kiess, in intregul ei, nu prs a kost bine stuâistâ; eu töte aceste, atât âl Xotara, oât tzi âna ^r. Llanolescu au kost bine in rolurile os au interpretat. — ke luni 6/18 I. o. s'a anunțat prima rspresinta^iuno in limba românâ a operei »Dinâa" âe Donizetti, ou âtzsra Oarlota Doris, âna Dânesou tzi ânii Iulian, leoâoresou, Osiretti tzi Oabrilosou, in bonofioiul âlui 6. Dteksnosou. 8uoo6sul 86 promit6a a 6 maro, âar ânoâ n'avom in- kormaîiuni. — Marti in 7/19 l. o. 8'a Most a âoua ora oomoâis »Xogustorul tzi artistul", srâtz oa benotloiu.

teatrul âio lâtzi. 8ooiotst6a âramatioâ âola los- trul Xasional âin kuourosoi nu va puts morgo in anul acesta la latzi, oa sâ âea aoolo o sorié âo reprosinta- tiuni, âupâ oum anunharâm tzi noi. In looul ei inss va morgo societatea âramatioâ »Oranitul" oompusâ âin 16 perssns, supt eonâuoerea âlui k. 8. Llossnârosou. â- essta vs âa o serie âe 14 represinta^iuni in grââina livoli, Moânâ voâvilole kâunatzul ooârilor, Domnia ke- meilor, karomul, kaiul slugilor, Vioontels Ditorior, 66- âa ârsoului, Momoarsle Diavolului tzi oomeâiils: Msr- obisul buoâtsr, Danáin, Internul Iui Dante, kolila ou satan, Xu te atinge áe regina, Kinsrsls sub pa^â, koi- gatzul lui 8smson.

Unul XXI. 8 H LI I 8 l 227

^rti8tu1 vimitrie koxoviei in i^raá a oLntat ólilsls trsouts intr'un oonosrt arangiat äs 8suniunsa ke- msilor române âs acolo. krograma concertului a kost urmatórsa: 1. a) 8snás1: »^Vis bsrübrt mieb xvunásr- sam*, Dieâ. b) 8obumann: »Dis bsiâen Krenaâiers*, 8allaâs. c) Oounoä: »Vaust* (Nstlsto) 8ragmsnt, sss- outats äs äl D. Dopovici. 2. Nenäslsobn: »Haartet* vio lin, viola, osllo ?i piano, ssscutats äs áyóra Vanna^ írem ?i äs ânii 8uäits ilâam, llsrtai Däs, âânosi 8sla. 3. a) Wagner: »Hbsnâstsrn* aus äsr Oper »lannbäa- ser*, b) Dibauäi: »Ulla stslla oonââsnts* Doman^e, ssssutats äs äl 8. Dopovici. 4. Daurs: »Lruoikix* Daet 8opran ^i 8ariton esecutat äs äua Oabrislla lonsssu s! äl 0. Dopovioi. 5. a) 8obipsk: »8'0 vsäi mamâ*, b) 8tst'au6ssu: »Nânârulilâ*, 0) Dumps!: »Luouru^*, oLn- Isos poporale, ssssutats äs äl 0. Dopovioi.

jlllsnkt 'isoüoi'ini. Ostim iu »Doina* äiu 8uou- rssoi: ilklLm sä oslsbra cântârstâ românâ uu va oautâ 4n Duourssci. Notivul ar 6 inäignarsa ss i-a prisiuuit lipsa äs incursgiars ss i s'a arstat äs oätra 8omLni, ps säuä ss aüá iu melosul uostru. Ou totâ äoriuta ss avsm sä mai auc^im ps gingașa ^óstrá privigbetöre, uol totuși aprobâm aossta botârîrs a ârei Isoäorini. D'alt- tsl n'avem äs sät sssa ss msritâm, «Lei iu totäsuna us am ässsousiäerat talsutsls eât timp ls am avut in- trs uoi, Hi uu ls-am suuoseut äs eât uumal sâuâ strä- inü ls-a riâisat la aäevsrata lor valörs, ^i säuä uu mal putsm sä Is avsm in mólosul uostru. Ltä, äs sigur, oausa oars kacs sa ?i äl Oabrislssou sâ ss retragâ, äupä sum alläm ou äursrs, äiu oarisra artistisâ ss trsbuiä sâ-i âssobiââ uu viitor strălucit.

^.tisIveräM bueuresssnä. 8srissräm in nums- rul trssut, sä la rsprssintasiunsa arangiatä äs sursnä iu 'ksatrul National äiu Duourssci iu ksnsboiul 8ocis- tälii »Oäson*, äämus si äomui äiu societate au ^ucat äous pisss, amsuäous iu limba krancssâ. ilcum mai alläm äiu »Doina* aossts: »Da o rsprsssuta^iuus äatä iu teatrul româusss, äs aristocrația românescâ, in aM- torul uusi sooistä^i romLnssoi, uu s'a ors^ut äs ouvi- mla oa nioi mâoar ak^els sâ ss tipârssoâ in romLnescs. Dulosls graiu al patriei soauäalissnä ursobils subțiri als aristoorasisi uóstre, oars s kins sä alls sä âsoâ asssta s'ar 6 pstrssut in Osrmania, lusrul ar ti kost soootit sa csa mai mars insultâ aâusa ua^ionalitä^ii; sr in Onga- ria, unäs puklisul s mai pu^in potolit la 6rs äs sät (lsrmauul linisoit, ^i mult mai gelos äs nationalitats-i äs sät noi, ^uierâturile insolite äs tot cortegiul äsmou- stratiunilor sgomotóss, ar ü aoopsrit inmiit vooils sslor aprópe 70 äs cântârsti sari s'au proäus in sera äs 24 aprils ps scena teatrului uostru Dahional*.

V Oorui plugarilor äiu Lomlktv arange^ä in äu- rninsoa Itusalielor a. s. o proäusliuus su urmátórsa programâ: 1. Notto ouartst. 2. Ds^teptâ-ts Domäne, euartst. 3. Llsrsul armatei române, ouartst. 4. 8srgsn- tul, possie äs V. Alscsanâri, äsolamatä äe I. Vsrisan. 5. Dora 8iuaii, ouartet ou sopran. 6. 8'0 vsäi mamâ, ouartst. 7. No? Nartin, possie äs I. Oroxssou, ässl. äs l'. 8uoiu. 8. Katarul, ouartst. 9. äunimea parisianä, euartst.

lLeuuiuuvkt 8oââ11lor roiuâlli äiu Lidiin a äat in sambsta treoutL uu oonosrt, in oars s'a ^uoat ^i pissâ »Dâcâlitul*. Drograma consortului s'a ssssutat dine, er pissa a kost rsprssintata ou succes. Dl Isaia Dopa a inoäntat yi äe asta-äatä publioul ou vossa sa armoniósá -4 puternisâ. Dupâ oonosrt urmâ äansul, oars iuespü su »Dora*.

, Uu8ioalib nonä. In säitura magazinului äs mu- «icä Osbausr in Luoursssi a apârut valsul: »Umor*, cântat äs äl Llârgâritssou, autorul mai multor krumóso -oomxosiliuni intrs sari »Oavota Dsgslui* y. a.

Oo s nou?8viri p6l'80ual6. /Iso. 84 c/r. /oa» Da-rosa, arobi-

spisoop ^i mitropolit in 81a?, a ââruit 10,400 ll. Ia slâ- äirsa uusi prsparanâii ?i ^ooli normals in 81a?; slââi- rsa s'a HÍ iuosput Ia 6 maiu si iutrsgul sâitisiu va sostâ 15,400 ki. — DZ /'ar^s/rra Oosora a kost alss âi- rsotor ssssutiv substitut al institutului »Albina* äiu 8ibiiu. — /)/ iuginsr absolvsnt al soólsipolitssbniss äiu Visna, kiul pariutslui protosiucsl ^i vi- sar spisoopsso ksrotsiu Oslo? äiu Oraăsa-mars, a kost numit iuspsotor gsueral ol. I in miuistsriul äs agrisul- turâ, somsroiu. iuäustris ^i äomsnii äiu komânia. — D/ /br»j!ra, praotioant Ia tribunalul âin illba-lulia, a kost numit vios-uotar la ^uâssâtoria äs oaol âin Oâm- psni. D/ /oa» clsris ia ssminariul âela uni­versitatea äiu Duäapesta, a kost prsmiat âin partea a- ssstsia psntru ässtsritatsa sâMgatâ ps tsrsnul oratoriei bissriossoi.

M inzinsr iu komâuia, Ia7 maiu st. n. s'a logoäit su âMa ilglaia Orntsmir, kiioa âlui propristar Hi äsputat iu samsra lloiuânisi Is- naobs Lurismir äiu Dubus, âistristul l^smtu in lVlolâo- va. — />/ /'b-ro^ra /b^, notar ^i propristar in comuna ?iutic lângă /ssâ, s'a cuuunat su äua Irina l9op, vsâu- va Iui Oonstantiu ?op kost ^sk Ia gara salsi körats âsla Niml in komâuia.

" Di ^l6V8îtnâri ia l?ari8, in oalitats äs "ministru plenipotențiar al 8omânisi, a remis in 18 l. 0. prsys- âintslui kspublissi kranoese sorisorile oar: il aorsâits^â, ?i a ssprimat amiciția sa psntru francia si äoriuta äs-a vsäs strlngsnäu-ss rslakiunils äs rasâ cs ssistä intrs csls äous națiuni. Dl âulss Orsv^, âupâ os a mul^âmit älui i^Isssanäri psutru simtsmintsls os Is-a ssprimat, a aäaugat: »Dta nu s^ti uu usonuosout psntru noi.. '1'o^i äe aoi ounóssem titlurile ätals politios ?i litsrars; ^i esti asigurat äs a gâsi printrs noi o primirs oorâialâ äsossbita*.

^oaâomia 8,omânâ. Iu ^säiuta publioâ äin vins- rsa trsoutâ a prssiäiat äl vics-prs^säiuts 8. 8. Lâ^âsu. Dl D. 8turä^a a citit o ssris äs nötige ässprs mai mults ässcopsriri istorice kâouts iu timpii äiu urmâ. H comunicat mai inttziu âssprs o ssrisors autograkâ âsla 1598 a lui Nibaiu Vitsxul, âatâ postsluioului Krigors 8alog, ps cars l'a trimis in ''misiuus âiplomatioâ Ia prinoipsls "/ransilvanisi si la impsratul Hustrisi. i^csst âooumeut okioial a kost ââruit âs âl D. 8turâxa biblio- tsoei i^oaâsmisi. DI 8turâxa a mai oomuuioat apoi âss­prs un stsg român luat Ia 1683 inaintsa Visnsi. ilosst stsg, cars ss atlâ aotualmiuts iu mussul âsla Drssâa ^i ars ps sl inscriptiunsa: »Vitejia ârsptâ sâ birussoâ* a tost al oștirii lui 8srbau Lantaou^iuo Vosvoâ cars a luat parte in vestitul assâiu al Visnsi kâout âs Lara Nustaka pa^a. ln kms âl D. 8turâxa a mai vorbit âs mai mults mousâs âs ale Iui LIssanâru osl 8un, âss- oopsrits in timpii âin urmâ §i oari au imbogâhit marsa colsoliuns numismatică a ilcaâsmisi. — Dupâ âl 8turâxa s'a âat cuvântul âlui 6r. 6. /ooilsscu. Dsa a oomuni- cat ^i ssplioat o âiplomâ militară insâitâ a impâratului Iraian, aâusâ âs âsa âin Dobrogsa. Aossta âiplomâ s'a gâsit in Hiua âe 24 martie trsout iu satul Oltina, plasa 8ilistra-nouâ, ^uâ. Lonstanta. Dupâ cum a arâtat âl locilsscu, ea aoorââ ârsptul âs ostâ^suis românâ ?i âs câsâtori's Isgitimâ (connubium) Ia 3 sscaârons âs câlârsti yi la 6 coborts âs psâsstra^i, cari au ssrvit25 âs ani in LIossia inksriârâ. Dl 1'ooilsscu a arstat apoi cum ss kâosau acssts âiploms, ^i os inssmuâtate au psntru istoria militarâ ^i stuioâ a proviuoislor âuuâ- rsne. 8tabilss6S anul oânâ âiplomâ a kost âatâ, anams 14 august anul 100 âupâ Lbristos.

228 L D N I L I D. â-l XXI

Naisluri. Lompierü voluntari áin 8'e/r.^s vor a- rsngiá la 13/25 l. o. o petrecere de vârâ in pádurea »Lercul roHU*. — D« Der« s'a îinut in 14 I. o. un maial, care insâ áin causa timpului nefavorabil n'a reunit, bine. Vinitui a kost destinat bisericei gr. or- scolo, insâ a fost xu^n. — Da M/r« Minorii români academici au aranjat Ia inceputul sâptâwâvei o petre- cere eu ^oc in pavilonul reuniunii carpatine, eare a revHit forte bine. — Da Da^ckras Hcóla românâ gr. or. a lmot in 14 l. e. un maial Ia »Nóra de bâitie*, insâ timpul nefavorabil a impedecat succesul clorit.

t,a Lucuresei ál blicolae loneseu a tinut in sâp- tâwâna treeutâ o conterinlâ literarâ vorbind despre

' epoca lui Nibaiu Vițelul.^tiuuâri âs iuvâ^âtori. Leuviunea invâtâlorilor

din districtul K. /8ebef va tine la 16/28 I. e. o conte- ren^ö, eonvoeatâ ds președintele lsidor LIaga ?i de no­tarul Ocorge dondrea, spre a desbate diverse eestiuni didactice. — Lukreuniunea invâtSIorilor Ar. or. din trsctul protopresbiteral Ora^re va fine Ia 2 ^unie adu­nare generalâ in Orâstta, eu care ocasii ne se vor face prelegeri praetiee Hi se vor ceti disertatuni; președin­tele reuniunii este dl Xicolas Lârsean, secretar âl loan LlkHeriu. Lomitetul reuniunii invtztâtorilor dela Hcâ- lele confesionale din âr'ecesa OaraAseöe^ este convocat Ia Hedin^â ordinarie in 14/26 I. e. Ia LocHa-montanâ in Iccsml Hcâlei române gr. or., de câtrâ viee-preHsdintele Nartin 'sap Hi notarul loan Nareu.

kriueesa 81urâ!iîkt. piarul »Ligaro" serie, eâ xrlneesa Lturd^a, eare a murit M 7 maiu st. n. Ia Laden-Laden, pleease dvminscâ din Laris in perfeetâ sLnötste pentru a asistâ Ia parastasul slupt pentru odibniiea sufletului reposatului ei so^, prineipele Nibail Lturd^s, cu ocasiunea întâiului aniversar al morgii lui. La erâ fiica principelui de 8amos, ^telan Vogoridi, care se trage,! ss Hioe din familia celebrului Logoris, rege al bulgarilor, eare s'a fâout creștin in seeolul al IX-Iea. La lașa o lata, prineesa Naria, eare s'a câsâ- torit eu al doilea fiu al principelui Oorciacov. Lrinoi- pesa Loreiacov, plecatâ Nsrcuri diminetâ la Laden cu veriHÓra ei, prineesa Lrâncovean, eând a sosit, a gâsit ps muma ei mârtâ de^a. Lrineipssa Lturd^a locuia, la Laris, unul âin esls mai buwâse botsluri d'als fobur­gului 8aint-6ermain, Ia nr. 73 din strada Varenne; a- esst botsl fusese locuința mareșalului Lannes duce de Nontebello Hi acum va aparține prineesei Koreiaeov.

8eiri scurte. DsFr'na Leckrer HÍ Norvegiei, impre- vnâ cu tiii sei, vinind dela Oonstantinopole, s'a oprit la Lucuresei, apoi dimpreună cu curtea rsgalâ au mers la Linaia, unde au stat pânâ Ia 8/20 maiu. — Oorrsr- lrrâ comuna/ âr âcrrreser a decis a se inerustâ o pla- eâ eomemorativâ de marmoră in sidul casei in oare s'a nâscut 6. D. Losetti. — âo/orârr O'mAoresorr i s'a cedat din partea consiliului comunal din Lucuresei in pbnâ proprietate un loe ps Hosâua dian, sprs a-Hi con­strui acolo atelierul seu. — Mo-reâs -roue âe V, oruesr. In Viena Hi in fabricele unguresoi se tabricâ monede noue de câte */g crueer oare in scurt timp vor ti puse in circulaliune. — Lâor //u</o, marele poet tranees, se

. atlâ de câteva dllei in agonia morgii Hi nu mai e spe- ranfâ d'a-l scâpâ; densul a trecut de 83 ani. — ^/e- -rerâ Dom an âin Dueurescr a primit autorisatiunea mi­nisterului de interne de a face o loterie pentru construierea localului seu; se vor emite 500,000 de bilete.

lumoriueulsrea lui Vissrion Roman in 8ibiiu

s'a kâout mersuri Ia 1/13 maiu. ve Hi timpul a fost ploios, s'a adunat un publio imens: totâ românimea din 8ibiiu, numeroși bârbati de diverse națiuni Hi con­fesiuni, precum Hi stimâtori Hi amici din satele din giur. Latru-spre-^ece cununi acoperirâ cosciugul. pon­tificat sasuri Lso. 8a arckiepisoopul Hi mitropolitul Ni- ron Lomanul, asistat de Lrâ OuvioHiils lor: arclnman- dritul Hi vioariul arckiepisoopeso Licolae Lopsa, proto- sinoelii dr. Ilarion Lu?oariu Hi Xioanor LrateH, directorul seminsrial loan Lsnnia, protopresbiterü kabarra Loiu, Licolae Lristea Hi 8imeon Lopescu, părosul LeorgsLo- beH Hi protodiaoonul loan Oândea. Lântârils funebrale s'au esecutat de oâtrâ corul teologilor sub conducerea dlui profesor ds cânt vumitru Lungan. Oupâ stropire cosciugul fu incuiat Hi cortegiul porni spre biserica din suburbiul de ^os. In frunte mergea poporul, apoi elevii institutului pedagogic-teologic, preoții, carul mortuar, familia ^elitäre, institutul »Dlbina* in corpore, membrii consistoriului arcbidiecssan, Dsooialiunea transilvană, represintanîii diferitelor institute din 8ibiiu Hi 'n urmâ poporul, vupâ ssvârHirea probodului, cosciugul ku scos din bisericâ Hi in curtea acesteia dl Leorge Lari^ rosti in numele consiliului »DlbineL un discurs de adio. Dpoi convoiul porni la cimitsriul dela acea bisericâ, unde cosciugul fu asediat in mormânt.

^eeroIÜKS. D. 7. rectorul universitâpidin Lucuresei, a inoetat din viâsâ sâptsmâna treeutâ, in etate de 65 ani; ou ooasiunea inmormântârii, corte­giul trecând inaintea universitâ^ii dl L. L. Lâ?dâu a fi- nut un discurs, âr Ia mormânt a vorbit dl ^ug. v. Laurian. — Drmrâr's ^4/esa-râesc« proprietar,a murit Ia 12 maiu, in etate de 42 ani, in N. 8t. /In­na. II gelesc: Llena /Lesandresou OormoH n. Osândi ca consârtâ, DIesandru ^lesandrssou OormoH ca frate, La- rasobiva DIesandrescu Lormo? n. 8ocol ca sorâ ?i co­pii, Lmil DIesandrescu OorwOH ca nepot de frate, Vic­toria Dngel v. Vava ca nepâtâ ds sorâ, vsmetriu Dlesandrescu LormoH sen. ca uucbiu, I^icolau Noldovan, Mde la trib. reg. din NurâH-OHorbeiu Hi solia sa ca cumnahi.

kosta Rsâaotiurtii. > >

O inceresrs torts primitiv».L--a«rov. âritmogritut inéi L-

eom» nu ssts ssâ c -mpus sâ 86 potâ â» Is. tipsriu.

â--r«. âstsptâm.â se pote. Xu «teu.âe» X. N. Ou plsesrs./>»-e» itt. >1. Oorâ in numsrut

viitor.

LállnáLLiiI soptomânsi.

piua sept.

8t. N. blumele sântilor Hi sâr- !

bâtorils. Lors

ls re

sare

Zore

le

spun

e !

Ouminbes Hussliilor. losn VII. 37—52.

Dumineca Luni Narhi Nerouri doi Vineri 8âmbetâ

12 24^ (s) Rusalii13 25 (f^âonaPâtzRns. !14 26 8k. Nart. lsidor ,15 27 6uv. L r. Laobomiu16 28 8f. leodor 8finfitul17 29 Dndio18 30 8k. Ier. I'eodor________

4164154144134 12411411

7,34 7?357 367 377 387 397 40

Lroprietar, redactor respunc^âtor Hi editor: I08Ik

Lu tipsriu! Iui Lugeuiu Lollosv i» Orsdss-msrs.