VASCULARIZAŢIA ARTERIALĂ ŞI VENOASĂ A MEMBRULUI TORACIC LA MAMIFERELE DOMESTICE
PUNCŢIA ARTERIALĂ
2
Caiet de demonstraţii practice ATI, anul IV MG UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca Catedra ATI II PUNCŢIA ARTERIALĂ Puncţia arterială poate avea ca scop recoltarea unei probe de sânge arterial pentru determinarea gazelor sanguine sau montarea unui cateter arterial care să permită atât recoltarea repetată a gazometriei cât şi monitorizarea invazivă (sângerândă) a tensiunii arteriale (TA) prin conectarea cateterului arterial la un traductor de presiune. Comparativ cu monitorizarea TA neinvaziv (pe manşetă) monitorizarea sângerândă a TA este continuă, pe monitor vom avea afişat în orice moment curba de presiune arterială şi valoarea TA medii în mmHg. Pentru montarea cateterului arterial se preferă artera radială a mâinii nedominante, după evaluarea în prealabil a circulaţiei la nivelul mâinii cu ajutorul testului Allen. Vascularizaţia mâinii este asigurată atât de artera radială cât şi de cea ulnară care împreună formează la nivelul mâinii arcada palmară. În situaţia în care apare tromboza arterei radiale cateterizate (complicaţie rară dar posibilă) vascularizaţia mâinii se va realiza de către artera ulnară prin intermediul arcadei palmare. Testul Allen constă în exanghinarea mâinii prin închiderea pumnului urmată de comprimarea simultană a arterelor radială şi ulnară. O circulaţie bună se evidenţiază prin recolorarea policelui în mai puţin de 5 secunde de la decomprimarea arterei ulnare (artera radială menţinându-se comprimată). O atenţie deosebită trebuie să acordăm întreţinerii cateterului arterial care va fi inspectat frecvent, atât el, cât şi tegumentul distal de cateter pentru a putea depista precoce apariţia unei eventuale zone de ischemie. Se vor face spălări repetate la nivelul cateterului cu soluţie de spălare (ser fiziologic heparinat) care va fi complet debulizată orice mică bulă de aer putând produce embolie în periferie şi în consecinţă ischemierea zonei respective. Pe cateterul arterial nu se va administra nici un alt preparat în afară de soluţia de spălare deoarece apare iritaţia endarterei urmată apoi de tromboză.
-
Upload
haz-adiana -
Category
Documents
-
view
16 -
download
2
description
PUNCŢIA ARTERIALĂ
Transcript of PUNCŢIA ARTERIALĂ
UMF Iuliu Haieganu Cluj-Napoca Caiet de demonstraii practice ATI, anul IV MGCatedra ATI II
Caiet de demonstraii practice ATI, anul IV MGUMF Iuliu Haieganu Cluj-NapocaCatedra ATI II
Puncia arterial
Puncia arterial poate avea ca scop recoltarea unei probe de snge arterial pentru determinarea gazelor sanguine sau montarea unui cateter arterial care s permit att recoltarea repetat a gazometriei ct i monitorizarea invaziv (sngernd) a tensiunii arteriale (TA) prin conectarea cateterului arterial la un traductor de presiune. Comparativ cu monitorizarea TA neinvaziv (pe manet) monitorizarea sngernd a TA este continu, pe monitor vom avea afiat n orice moment curba de presiune arterial i valoarea TA medii n mmHg.Pentru montarea cateterului arterial se prefer artera radial a minii nedominante, dup evaluarea n prealabil a circulaiei la nivelul minii cu ajutorul testului Allen.Vascularizaia minii este asigurat att de artera radial ct i de cea ulnar care mpreun formeaz la nivelul minii arcada palmar. n situaia n care apare tromboza arterei radiale cateterizate (complicaie rar dar posibil) vascularizaia minii se va realiza de ctre artera ulnar prin intermediul arcadei palmare.Testul Allen const n exanghinarea minii prin nchiderea pumnului urmat de comprimarea simultan a arterelor radial i ulnar. O circulaie bun se evideniaz prin recolorarea policelui n mai puin de 5 secunde de la decomprimarea arterei ulnare (artera radial meninndu-se comprimat).O atenie deosebit trebuie s acordm ntreinerii cateterului arterial care va fi inspectat frecvent, att el, ct i tegumentul distal de cateter pentru a putea depista precoce apariia unei eventuale zone de ischemie. Se vor face splri repetate la nivelul cateterului cu soluie de splare (ser fiziologic heparinat) care va fi complet debulizat orice mic bul de aer putnd produce embolie n periferie i n consecin ischemierea zonei respective. Pe cateterul arterial nu se va administra nici un alt preparat n afar de soluia de splare deoarece apare iritaia endarterei urmat apoi de tromboz.
Bibliografie:1. Civetta JM, Taylor RW, Kirby RR. Critical Care (3rd ed), Lippincott-Raven Publishers 1997.2. Fink MP, Abraham E, Vincent JL, Kochanek P. Textbook of Critical Care (5th ed), Elsevier, 2006.3. Irwin RS, Rippe JM. Intensive Care Medicine (5th ed), Lippincott Williams & Wilkins, 2003.
