PROIECT TIMPLAR
-
Upload
alex-andru -
Category
Documents
-
view
332 -
download
14
description
Transcript of PROIECT TIMPLAR
GRUP ŞCOLAR “ION VLASIU” TÂRGU-MUREŞ
PROIECTPENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 2
DOMENIUL: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
CALIFICAREA: TÂMPLAR UNIVERSAL
ÎNDRUMĂTOR CANDIDATIng. Streza Tinca Laslo Victor
2006
Proiectul de absolvire pentru obţinerea certificatului de
calificare profesională, nivel 2, cuprinde:
1. Argument
2. Conţinutul propriu-zis
2.1. Descrierea tehnică
2.2. Descrierea fluxului tehnologic
2.3. Fişa tehnologică pentru reperul “placă şezut”
2.4. Norme de protecţia muncii, P.S.I. şi protecţia mediului
3. Bibliografie
4. Anexe
4.1. Desenul de execuţie (vederi, secţiuni, detalii), schiţe,
scheme ale procesului de fabricaţie într-o fabrică de
mobilă (în funcţie de specificul proiectului);
4.2. Nomenclatorul de repere
4.3. Calculul necesarului de materii prime şi dimensiuni de
debitare (croire);
Redactarea părţii scrise a procesului implică tehnoredactarea
conţinutului sub forma a 5 – 10 pagini la care se adaugă anexele.
1. Argumentul
Realizarea de produse din lemn competitive presupune un nivel înalt
de pregătire a forţei de muncă.
Pregătirea modulară pe ani de studii, pe familii ocupaţionale,
“fabricarea produselor din lemn” duce la formarea unităţilor de competenţă
cheie: comunicare şi numeraţie, asigurarea calităţii, igiena şi securitatea
muncii, lucrul în echipă dar şi competenţe tehnice generale specializate
cum ar fi: citirea, analiza şi interpretarea desenelor în vederea executării
produselor din lemn, deservirea maşinilor unelte, executarea operaţiilor de
prelucrare a lemnului.
Conceperea produselor din lemn evoluează în funcţie de evoluţia
conceptuală a oamenilor, în funcţie de nevoile materiale, de confort,
spirituale ale omului modern şi de noile materiale, tehnologii, utilaje, de
condiţiile de execuţie şi utilizare.
Parcurgerea tuturor punctelor din proiectul de absolvire conduce la
formarea competenţelor de cunoaştere de execuţie şi sociale de care voi
avea nevoie în producţie.
2.1. Descrierea tehnică
Denumire produs: Placă şezut taburet
Dimensiuni de gabarit: 340 x 340 x 20 mm
Taburetul face parte din grupa mobilierului de şedere şi odihnă şi
intră în dotarea sălilor de clasă, laboratoarelor, bucătăriilor.
Placa şezut constituie suprafaţa utilă a unui taburet.
Este executată din încleierea a patru repere din lemn masiv, prin
înnădiri în lambă şi uluc, urmărindu-se valorificarea reperelor de
dimensiuni mici.
Pentru realizarea plăcii s-a folosit cherestea de fag cu grosimi de 25
mm.
S-a urmărit împerecherea reperelor din lemn masiv după culoare,
desen şi textură. De asemenea, s-a avut grijă ca reperele componente ale
panoului să aibă inelele anuale orientate perpendicular pe feţele panoului
pentru a obţine un panou care nu se deformează.
Pentru încleierea reperelor s-a folosit adeziv de tip aracet sau urelit
R. aplicat manual cu pensula în strat subţire şi uniform. Strângerea
panoului s-a făcut cu un dispozitiv de ansamblare (strângătoare).
Finisarea se face cu lacuri nitrocelulozice aplicate prin pulverizare.
Se admit noduri sănătoase cu diametrul de maxim 5 mm, defecte de
coloraţie care nu influenţează negativ aspectul şi rezistenţa produsului.
Nu se admit noduri căzătoare, găuri şi galerii de insecte, scurgeri de
adeziv, de lac.
2.2. Descrierea fluxului tehnologic
Transformarea materiei prime, semifabricatelor şi materialelor
tehnologice în produse de mobilă se face printr-un şir de operaţii şi
procese de prelucrare care poartă denumirea de “proces de fabricaţie”.
Procesul de fabricaţie a mobilei este format din mai multe procese
tehnologice, fiecare dintre acestea urmărind modificarea formei
dimensiunilor şi calităţii materialelor supuse prelucrării, prin operaţii şi
mijloace de prelucrare specifice.
Procesul de fabricaţie cuprinde următoarele procese tehnologice
(tehnologii de prelucrare):
- uscarea cherestelei;
- debitarea lemnului masiv:
- retezare;
- secţionare;
- spintecare;
- tivire;
- prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv:
- îndreptare (faţă, cant);
- rindeluirea la grosime;
- frezarea (lambei);
- frezarea (ulucului);
- împerecherea după culoarea naturală;
- însemnarea pieselor împerechiate;
- aplicarea adezivului;
- asamblarea panourilor;
- chituirea rasturilor şi a crăpăturilor;
- îndreptarea (faţă, cant);
- rindeluirea la grosime;
- retezare la lungimea finală;
- frezare profil;
- burghiere;
- şlefuire;
- finisare;
1. Uscarea cherestelei:
Uscarea cherestelei este operaţia de eliminare a apei libere şi a unei
părţi din apa legată din lemn.
Lemnul îşi schimbă umiditatea la schimbarea temperaturii şi
umidităţii mediului înconjurător.
Scopurile tehnologiei uscării lemnului masiv constau în eliminarea
schimbărilor dimensionale, mărirea rezistenţei mecanice şi îmbunătăţirea
prelucrării mecanice al lemnului.
Procedeele utilizate pentru uscarea lemnului masiv sunt uscarea
naturală şi cea artificială.
Uscarea naturală este un procedeu simplu care nu necesită investiţii,
nu consumă combustibil şi energie electrică. Acest proces se produce sub
influenţa directă a unui complex de factori meteorologici.
Prin uscarea naturală umiditatea minimă care se obţine este de 18-
24%.
Factorii meteorologici care au influenţă asupra uscării naturale a
cherestelei sunt:
- temperatura şi umiditatea aerului;
- curenţii de aer;
- precipitaţiile;
- nebulozitatea.
Pentru reducerea perioadei de uscare singurul factor asupra căruia se
poate interveni este circulaţia aerului în stivă, prin înălţarea stivei faţă de
direcţia vântului, înălţarea platformei de stivuire cu 40-50 cm. de la sol,
stivuirea pe verticală mai rară
Uscarea artificială este uscarea forţată în instalaţiile speciale cu
ajutorul aerului cald şi umed ai cărui parametri pot fi controlaţi şi reglaţi
după necesităţi.
Uscarea prezintă unele avantaje:
- micşorarea duratei de uscare;
- obţinerea valorii optime de 8-12%;
- reducerea spaţiului de depozitare.
Tehnologia de uscare artificială a cherestelei cuprinde trei grupe de
operaţii:
pregătirea cherestelei;
pregătirea instalaţiilor de uscare, a probelor martor;
stabilirea regimului de uscare, conducerea şi controlul
uscării în care procesul de uscare în camere se conduce pe
baza variaţiei în timp a umidităţii care se determină cu
ajutorul probelor martor.
În prima perioadă a procesului de uscare, încălzirea materialului
lemnos se realizează sub păstrarea umidităţii relative a aerului.
În a doua perioadă temperatura ridicată şi umedă a psihrometrului
trebuie menţinută constantă, la valorile indicate de regimul de uscare.
În timpul uscării artificiale pot apărea defecte de uscare provocate de
particularităţile de structură a lemnului şi de regimul aplicat cât şi de
conducerea lui.
2. Debitarea lemnului masiv:
După aducerea lemnului masiv la umiditatea optimă se începe
prelucrarea acestuia şi anume, începe debitarea reperelor necesare pentru
placă.
Debitarea reprezintă grupul de operaţii prin care se obţin piese cu
dimensiuni cu adausuri de prelucrare necesare prelucrărilor ulterioare.
a) Retezarea – Operaţia se execută transversal pe fibra lemnului
urmărindu-se tăierea transversală a capătului unui reper. Retezarea
se execută cu ferăstrăul circular de retezat tip pendulă sau radiale.
În urma retezării reperelor din lemn masiv acestea se duc la
dimensiunile brute fiind pregătite pentru operaţiile mecanice
următoare.
b) Secţionarea – Operaţia se execută transversal pe fibra lemnului cu
ajutorul ferăstrăului circular tip pendulă, fiecăstrăul circular radial
simplu sau dublu. Secţionarea reperelor se face cu ferăstrăul
circular tip pendulă pentru a înlătura eventualele defecte de pe
suprafaţa cherestelei. Ferăstrăul circular tip pendulă este construit
pe principiul pendulului având discul circular montat deasupra sau
sub masa de lucru.
c) Spintecarea – Operaţiile de spintecare se execută pentru
prelucrarea la lăţime sau grosime a semifabricatelor. Spintecarea
poate fi: spintecarea la lăţime când tăierea este perpendiculară pe
faţa scândurii. La spintecare se va urmări acordarea adaosurilor şi
eliminarea defectelor. Pentru operaţiile de spintecare se folosesc
ferăstraie circulare de spintecat cu avans manual, cât şi cele cu
avans mecanic.
d) Tivirea – Este operaţia de tăiere pentru eliminarea părţii laterale
de formă neregulată. Această operaţie se face cu ferăstraele de
spintecat simple.
3. Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn maiv:
După debitarea lemnului masiv urmează procesul de prelucrare
mecanică prin care pieselor debitate li se conferă forma, dimensiunile şi
calitatea corespunzătoare suprafeţelor prelucrae.
Acest proces realizează micşorarea adaosului de prelucrare, creşterea
preciziei de prelucrare şi a gradului de fineţe a suprafeţelor.
Prelucrarea mecanică constă în următoarele operaţii:
2.3. Fişa tehnologică pentru reperul placă şezut
Nrcrt
Operaţia Schiţa operaţieiUtilajul sau
locul de muncăSDV-uri folosite
Parametri de lucru
Parametrul controlat
1Retazare
Secţionare
Fierăstrăul circular de retezat tip pendulă
- pânză circulară- metru- ruletă- limitator
n = 3000 rot/minD = 600 mmV = 93 m/s
- lungimea cu adaos la
prelucrare
2Tivire
Spintecare
Fierăstrăul circular de
spintecat simplu
Cu avans mecanic
- pânză circulară- riglă de ghidaj- cuţit divizor- metru- ruletă
D = 250 mmn = 3850 rot/minU = 5-15 m/min
- lăţimea sau grosimea cu
adaos de prelucrare
3Îndreptarea
faţă cant
Maşină de îndreptat
- cuţite plane subţiri- riglă de ghidaj- apărătoare de protecţie tip evantai- echer de 90o
2-4 cuţiteh = 1,5-3 mmn = 5000 rot/min
- planitate- rugozitate
- perpendicu-laritate
faţă-cant
4Rindeluirea la grosime
Maşină de rindeluit la
grosime
- cuţite plane groase- şubler
n = 5700 rot/minh = 1,5-2 mm40-60 μm
- grosimea- lăţimea
-paralelismul feţelor
- perpendicu-laritate faţă
cant
5Frezarea lambei
Maşină de frezat cu ax vertical
- freze disc D = 80-370 mmg = 4-25 mmn = 6000 rot/min
6 Frezarea ulucului
Maşină de frezat cu ax vertical
- freze disc- riglă de ghidaj
D = 80-370 mmh = 4-25 mmn = 6000 rot/min
Nrcrt
Operaţia Schiţa operaţieiUtilajul sau
locul de muncăSDV-uri folosite
Parametri de lucru
Parametrul controlat
7
Împerecherea după culoarea naturală
Manual
8Însemnarea
pieselor împerecheate
Cretă
9Aplicarea adezivului
Manual - adeziv- pană de lemn-pensulă îngustă
10Ansamblarea
panourilor
Prese de încleiat panouri din lemn masiv
11Chituirea
rosturilor şi crăpăturilor
Manual - şpaclu
12Îndreptarea
faţă cant
Maşină de îndreptat
- cuţite plane subţiri- riglă de ghidaj
2-4- cuţiteh = 1,5-3 mmn = 5000 rot/min
- planeitate- rigurozitate- paralelismul
faţă cant
13 Rindeluirea la grosime
Maşină de rindeluit la
grosime
- cuţite plane groase- şubler
n = 5700 rot/minh = 1,5-2
- grosimea- lăţimea
- paralelismul
MRG - 8 mm40-60 μm
feţelor- perpendicu-laritate faţă
cant
Nrcrt
Operaţia Schiţa operaţieiUtilajul sau
locul de muncăSDV-uri folosite
Parametri de lucru
Parametrul controlat
14Retezarea la
lungime
Ferăstrău circular dublu
f.c. universal de tâmplărie CVM
- 3
- pânză circulară- cuţit divizor- metru- ruletă
D = 300-400 mmn = 3000 rot/min
- lungimea finală
15Frezarea
profil
Maşină de frezat cu ax vertical
- freză monobloc- inel copier- şablon
- 30-60 m/s - calitatea suprafeţei prelucrate
- forma profilului
16 Burghierea
Maşină de burghiat şi
scobit orizontală
- burghiu- mandrină- verificator- tampon
n = 4500 rot/minǾ 8 mm
- diametrul scobiturii
- adâncimea scobiturii
17 Şlefuirea
ManualMecanic cu maşină de
şlefuit cu bandă orizontală şi
sabot de presare
- materiale abrazive
- granulaţia 60; 80; 100; 120
- rugozitatea
18 Finisarea
Pistol cu pulverizator
duză
- lacuri şi emailuri
- calitatea finisării
2.4. Norme de protecţia muncii, P.S.I. şi de protecţia mediului
Norme de protecţia muncii la ferăstrăul circular:
Cuţitul divizor se montează în spatele discului tăietor la o distanţă de
5-10 m.
Piesele mai scurte de 400 mm se vor prelucra cu împingătoare.
Nu se vor utiliza discuri fisurate, crăpate sau cu mai mult de trei dinţi
lipsă sau doi dinţi consecutivi lipsă.
Deschiderea uşii batiului în timpul funcţionării este interzis.
La fierăstrăul circular tip pendulă, înainte de începerea lucrului se
vor verifica următoarele: strângerea pânzei, funcţionalizarea dispozitivului
de reţinere a discului, starea şi funcţionarea rolelor.
Norme de protecţia muncii la maşina de îndreptat:
Maşina este prevăzută cu apărătoare de protecţie tip evantai.
Cuţitele să fie bine ascuţite şi corect montate în arbori.
Maşina va avea legătură la pământ şi sistem de exaustare.
Norme de protecţia muncii la maşina de rindeluit la grosime:
Se va verifica funcţionarea perfectă a cilindrilor de avans pentru a
evita împingerea sau tragerea pieselor.
Dispozitivul cu ghiare de reţinere a materialului va fi în stare perfectă
de funcţionare.
Nu se va lucra fără fixarea capotei de protecţie a arborelui de lucru şi
nu se va lucra fără racordarea maşinii la instalaţia de exhaustare.
Norme de protecţia muncii la maşina de frezat:
Scula va fi protejată de o apărătoare tip grătar.
Nu se vor folosi freze neascuţite sau care nu se pot fixa rigid în
mandrină.
Piesele se vor fixa numai cu dispozitive de strângere în perfectă stare
de funcţionare.
Norme de protecţia muncii la maşina de burghiat:
Burghiul trebuie să fie bine ascuţit.
Burghiul trebuie să fie bine fixat în mandrină.
Maşina trebuie să fie bine racordată la sistemul de exhaustare şi să
aibă împământare.
Norme de protecţia muncii la maşina de şlefuit:
Praful trebuie să fie eliminat prin sistemul de exhaustare ca şi prin
instalaţii de filtrare şi reţinere a prafului din sistemul de ventilaţie.
Mecanismele în mişcare, transmisiile, motoarele electrice vor fi
prevăzute cu apărători.
Banda abrazivă trebuie să fie bine fixată şi întinsă pe cele două roţi.
Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I. la pulverizare:
Pulverizarea se face doar în cabinele de pulverizat.
Încăperile trebuie să fie luminoase cu pardosele din ciment sau
mozaic.
Se va pulveriza doar în raza de absorbţie a ventilatorului, cu filtre
care vor fi în perfectă stare de funcţionare.
Motoarele electrice, rezervoarele de aer comprimat vor fi amplasate
în afara cabinei de pulverizat.
Norme de prevenire şi stingere a incendiilor:
Instructajul de protecţia muncii şi P.S.I. se face întregului personal
muncitor.
Instructajul la locul de muncă se face de către maistru sau de
conducătorul procesului tehnologic.
În fiecare hală de lucru trebuie să fie stingătoare de incendiu sau
hidranţi.
Măsuri de protecţia mediului:
În ultimii ani, problemele grave legate de scăderea concentraţiei ozonului
în troposferă au stârnit o preocupare generală cu privire la influenţa pe
care o pot avea asupra mediului şi sănătăţii oamenilor în general.
Sesizând acest fapt, Consiliul Europei prin Directiva din 13 martie
1999, transmite statelor membre, programul de acţiuni al Convenţiei
Europene privind mediul, subliniind importanţa unei acţiuni axat pe
punerea în aplicare a unor norme corespunzătoare cu scopul de a asigura
un nivel ridicat de protecţie a stratului de ozon.
Pentru micşorarea gradului de prelucrare se vor utiliza utilaje
performante, materiale tehnologice cu toxicitate redusă, instalaţii de
exaustare.
Întrucât utilizarea de solvenţi organici care este însoţită de emisii de
compuşi organici volatili (C.O.V.) exercită cele mai grave efecte asupra
sănătăţii (atacă sistemul nervos şi ficatul, produc iritaţii şi reacţii alergice
la nivelul pielii, căilor respiratorii şi ochilor, conţin elemente cu potenţial
cancerigen), se impune reducerea acestora în măsura în care acest lucru
este posibil inclusiv din punct de vedere tehnic.
O metodă de reducere a compuşilor organici volatil este înlocuirea
materialelor de finisare convenţionale, cu un conţinut ridicat de C.O.V., cu
sisteme de finisare pe bază de apă, deci fără solvenţi organici cărora
pelicula se formează prin eliminarea apei.
Având în vedere că aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană
programată pentru anul 2007 va implica şi respectarea normelor europene
de protecţia mediului, producătorii de lacuri din România s-au orientat
deja spre producţia de lacuri în dispersie apoasă.
3. Bibliografie
1. Marinescu I. – Uscarea şi tratarea termică a lemnului, Editura
Didactică, Bucureşti, 1980;
2. Florescu I.P. – Tehnologii moderne în fabricarea lemnului şi a
mobilei, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983
3. Râmbu I. – Tehnologia prelucrării lemnului, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1983;
4. Năstase V. – Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor
produse finite din lemn, E.D.P. (X, XI, XII), Bucureşti, 1993;
5. Vrânceanu I.T. – Desen tehnic şi ornamentul în industria
lemnului, E.D.P., Bucureşti, 1993;
6. Dogaru V. – Aşchierea lemnului şi scule aşchietoare, Editura
Didactică, Bucureşti, 1991;
7. Mihai D. – Materiale tehnologice pentru industria lemnului,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1983;
8. Morar L. – Desen tehnic, vol. I şi II, Editura Universităţii
“Transilvania”, 2004.
4.2. Nomenclatorul de repere
Nr.crt.
Denumirea reperului, complexului,
subansamblului
Dimensiuni nete în mm.Buc/
produsMaterial
L l g
1 Placă şezut 340 340 20 1 ch.fag1.1 Reper din lemn masiv 340 85 20 4 ch.fag
4.3. Calculul necesarului de materii prime şi dimensiuni de debitare (croire)
Nr.
crt
.
Den
um
irea
re
per
ulu
i
Bu
c/
Dimensiuni nete în mm.
Volumul net sau suprafaţa netă în
m3 m2
Dimensiuni bruteîn mm
Volumul brut sau suprafaţa brută în
m3, m2
L. l. g Pe reperPe
produsL. l. g Pe reper
Pe produs
1
Cherestea de fag, 25
mmReper din
lemn
4 340 85 20 0,000578 0,002312 335 90 25 0,000798 0,003195
Total ch.fag. 25 mm 0,0023120,003195
m3
Îndreptarea:
Îndreptarea suprafeţelor se execută la maşina de îndreptat la care se
formează, prin rindeluire, o suprafaţă plană, care reprezintă baza
tehnologiei pentru operaţiile ulterioare.
Prelucrarea se execută pe o faţă şi un cant, sau pe o singură faţă,
urmărindu-se obţinerea suprafeţelor plane şi perpendiculare între ele (faţă
şi cant), reglarea poziţiei mesei din faţă pentru grosimea de prelucrare de
1,5 – 3 mm şi a riglei de ghidare sub unghiul dorit (în mod frecvent 90o).
Grosimea stratului de prelucrare şi numărul de treceri s stabileşte în
funcţie de calitatea materialului, mărimea denivelărilor şi rugozitatea
suprafeţelor. La prelucrarea răşinoaselor numărul de treceri este 1 – 2, iar
la fag 2 – 3.
Rindeluirea:
Rindeluirea la grosime se execută după îndreptarea prealabilă a unei
feţe şi a unui cant. Prin această operaţie se realizează precizia geometrică a
secţiunii, prin feţe paralele şi perpendiculare, între ele (faţă-cant), precum
şi precizia dimensiunilor în limitele abaterilor prescrise.
Aceste condiţii pot fi realizate printr-un reglaj corespunzător al
organelor principale ale maşinii (poziţia mesei de lucru, cea a valţurilor
inferioare, a valţurilor de avans din faţă şi din spate).
Frezarea:
Se face la maşina de frezat normală (cu ax vertical). La această
maşină se execută operaţia de prelucrare a elementelor liniare sau
curbilinii. Frezarea elementelor liniare se face cu ajutorul riglei de ghidaj.
Cele două suprafeţe ale riglei, executate din metal şi placate cu lemn de
foioase tari, au rolul de a poziţiona şi ghida piesa şi de a regla grosimea de
prelucrare la o trecere.
Cu ajutorul riglei de ghidaj se execută şi operaţii de frezare a
ulucelor deschise sau oprite, pe cantul pieselor, în ultimul caz cele două
suprafeţe ale riglei de ghidaj se găsesc în acelaşi plan.
Împerecherea după culoarea naturală a lemnului:
Împerecherea reperelor componente ale unui panou din lemn masiv
se va ţine cont de culoarea naturală a lemnului. Această culoare este
determinată de prezenţa zonelor de alburn (culoare deschisă) şi de
duramen (culoare închisă), zonele de alburn şi duramen reprezintă variaţii
mari de culoare.
Dacă diferenţa de culoare a lemnului de alburn şi duramen este foarte
mică şi nu influenţează negativ estetica panoului se pot face combinaţii
între ele.
Însemnarea pieselor împerecheate:
După împerecherea reperelor componente ale unui panou, conform
regulilor reprezentate mai sus, se face însemnarea reperelor cu un semn
convenţional pe faţa panoului pentru respectarea ordinii stabilite la
ansamblarea panoului.
Aplicarea adezivului:
Constă în acoperirea suprafeţei de încleiat cu o peliculă subţire de
adeziv de tip aracet, care se aplică manual cu o pensulă pe toată suprafaţa
de încleiat.
Ansamblarea panourilor:
Această operaţie se execută după aplicarea adezivului. Reperele din
lemn masiv se ansamblează după cum s-a făcut însemnarea pieselor, iar
panoul ansamblat se pune în prese sau şuruburi de strâns.
Chituirea rosturilor şi a crăpăturilor:
Se face cu chituri compatibile cu adezivul folosit la ansamblare,
utilizând şpacluri.
După umplerea rosturilor şi a crăpăturilor cu chit, se face o nivelare
brută cu ajutorul unui răzuitor, după care piesele sunt aşezate pentru
uscarea chitului. Durata de uscare a chitului depinde de tipul şi compoziţia
sa chimică şi este în general între 4-8 ore
Îndreptarea:
Îndreptarea feţei inferioare constă în prelucrarea în vederea obţinerii
unei suprafeţe plane fără asperităţi. Această faţă prelucrată constituie baza
de aşezare pentru prelucrările mecanice ulterioare.
Îndreptarea feţei inferioare a panoului din lemn masiv se execută pe
maşina de îndreptat.
Grosimea aşchiei la o trecere prin maşină este de 1-1,5 mm.
Îndreptarea unui cant este operaţia de prelucrare a acestuia, prin care
se obţine un cant drept şi perpendicular pe faţa îndreptată.
Îndreptarea cantului se face tot pe maşina de îndreptat.
Rindeluirea la grosime:
Rindeluirea la grosime a panoului este operaţia de prelucrare prin
care se obţine o suprafaţă plană şi paralelă cu faţa îndreptată. Distanţa
dintre cele două feţe şi canturi paralele reprezintă grosimea finală a
panoului, adică dimensiunea netă (dimensiuni din documentaţia tehnică).
Rindeluirea la grosime a feţei şi a cantului panoului din lemn masiv
se face la maşina de rindeluit la grosime.
Frezare profil:
Se face la maşina de frezat cu ax vertical, folosind freze profilate,
inel copier şi dispozitive de copiere. Profilul executat pe cantul plăcii are
ca scop mărirea aspectului estetic al panoului.
Burghierea:
Operaţia de burghiat se execută la maşina de burghiat şi scobit
orizontală, de construcţie românească tip GSO.
Axul portburghiului execută mişcarea de tăiere printr-o mişcare de
rotaţie şi o mişcare de avans.
În vederea ansamblării cu cadrul de susţinere se execută scobituri
circulare cu diametrul de 8 mm.
Şlefuirea:
Asigurarea rugozităţii la şlefuire reprezintă principala condiţie care
poate fi satisfăcută prin operaţia de şlefuire, care se împarte în: şlefuire
grosieră şi şlefuire de finisare.
Şlefuirea grosieră - la care se urmăreşte eliminarea neregularităţilor
de la operaţiile anterioare, prin eliminarea unui strat de grosime variabilă,
cuprins între 0,2 – 2 mm, în funcţie de granulaţia folosită, suprafaţa
prelucrată şi numărul de treceri. La şlefuirea grosieră nu se urmăreşte
rugozitatea suprafeţei, aceasta urmărind să fie dată de şlefuirea de finisare.
La şlefuirea lemnului masiv, şlefuirea grosieră se face cu granulaţii
de 60 şi 80.
Şlefuirea de finisare – prin şlefuirea de finisare se asigură
rugozitatea cerută de tehnologia de finisare. Această prelucrare este ultima
operaţie de prelucrare prin aşchiere, astfel că trebuie să se asigure odată cu
rugozitatea şi calitatea suprafeţei, fără defecte ca: scămoşări, şlefuire
penetrantă, urme de hârtie gumată, etc., pentru eliminarea cărora nu sunt
alte operaţii de prelucrare.
Şlefuirea lemnului masiv cu granulaţii de finisare se face cu: 100,
120 şi în unele cazuri cu 150, în una sau maximum două treceri pe o
adâncime redusă de 0,1 – 02 mm.
Finisarea:
Procesul finisării cuprinde grupul de operaţii prin care suprafeţele
sunt înobilate cu pelicule de lacuri sau vopsele, ori sunt acoperite cu folii
din materiale plastice. Prin finisare suprafeţele devin rezistente la acţiunea
agenţilor fizico-chimici şi la degradări mecanice, aspectul şi valoarea
estetică îmbunătăţindu-se.
După natura materialelor folosite şi tehnologia aplicată, mobila poate
fi finisată transparent sau opac.
Finisarea transparentă formează pelicule care evidenţiază desenul,
textura şi culoarea naturală (sau modificată), a lemnului.
Fiecare procedeu de finisare se defineşte în raport cu gradul de luciu
al peliculei de lac, care pot fi cu luciu înalt (luciu oglindă), mătăsos, mat,
semimat şi mat adânc.
Aplicarea lacurilor prin pulverizare:
Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor şi emailurilor
pe suprafeţe reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, reperele din
lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame, etc.
Aplicarea peliculei prin pulverizare se poate face prin pulverizarea
pneumatică, care constă în transformarea lacurilor în particule, sub
acţiunea de destindere a aerului comprimat.
Pulverizarea pneumatică prezintă procedeul cel mai răspândit şi se
face cu aparatul de pulverizat (pulverizator), care are rolul de a transforma
pelicula în particule de lac.