Proiect RMFI Partea II, III. 2012
-
Upload
zamfir-mihai -
Category
Documents
-
view
294 -
download
4
description
Transcript of Proiect RMFI Partea II, III. 2012
RELAŢII MONETAR-FINANCIARE
INTERNAŢIONALE
-PROIECT-
Student:
Grupa:
Bucureşti, 2012
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori
2 | P a g
Partea I – PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ
1. Căutați pe site-ul www.wikipedia.org (http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page)
următoarea sintagmă: “uncovered interest parity”.
a) Faceți un scurt rezumat al textului (15 rânduri scrise de mână)
b) Explicați reprezentările grafice ale parității acoperite, respectiv neacoperite.
2. Vizionaţi filmul următor oferit de către Bloomberg:
http://www.bloomberg.com/video/65110010/
Explicaţi în câteva rânduri ce efect va avea o modificare a ratei dobânzii asupra
monedei naţionale.
3. Vizionaţi fimul „Interest Rates and Investor Decisions: The Long and Short of It”
oferit de IMF: http://bcove.me/ehbx0s6q
Rezumaţi în scris ce aţi vizionat având în vedere cele 3 întrebări vizate în interviul
realizat cu reprezentantul Departamentului Pieţe de Capital & Monetară, IMF.
1. Ce factori determină investiţiile pe termen lung?
2. Ratele de dobândă îi mai influenţează pe investitori?
3. S-a modificat comportamentul investitorilor o dată cu declanşarea crizei recente?
4. Sunt importanți investitorii "suverani"?
4. În afară de impactul asupra cursului de schimb, ratele de dobândă au un puternic
efect asupra ratei inflaţiei, iar băncile centrale le folosesc în acest scop. Jucaţi
următorul joc promovat de Banca Marii Britanii:
http://www.bankofengland.co.uk/education/inflation/balloon/balloon.htm
Care este scorul obţinut la acest joc? Sunt invocate 4 situaţii în care trebuie să
acţionaţi, explicaţi care sunt situaţiile economice menţionate şi cum interveniţi prin
modificarea ratei dobânzii? (10 rânduri scrise de mână).
5. Jucaţi jocul €CONOMIA propus de către Banca Centrală Europeană (vezi link-ul de
mai jos):
http://www.ecb.int/ecb/educational/html/index.en.html
Cerinţe:
a) Care este media inflaţiei obţinute pentru tot orizontul de prognoză? Contează
media şi/sau volatilitatea acesteia? Explicaţi.
b) Cum sunt afectaţi indicatorii economici selectaţi de modificarea ratei de
dobândă? Ce sfaturi oferă ceilalţi membri ai echipei?
c) Cum sunt reflectate în presă deciziile de politică monetară? Ce înţelegeţi prin
comportament forward-looking?
3 | P a g
6. Vizionaţi filmul oferit de către Financial Times (pentru a putea deschide acest film
trebuie să intrați pe www.google.com și să copiați link-ul de mai jos):
http://www.ft.com/intl/cms/s/0/f3aec6c2-b99e-11de-a747-
00144feab49a.html#axzz28DXoDe3d
Cerinţe:
a) Ce este o operaţiune carry trade?
b) La ce se referă sintagma „yen carry trade”?
c) Arătaţi pe baza materialului prezentat prin ce se caracterizează o operaţiune
carry trade?
d) Care este legătura dintre carry trade şi relaţia UIP?
e) Cum a afectat criza financiară operaţiunile carry trade?
f) După ce aţi vizionat filmul, construiţi un exemplu de operaţiune carry trade
profitabilă. Ce observați? Cum ar trebui să evolueze cursul de schimb astfel încât
operațiunea să fie profitabilă? (orizontul de timp ales este de 1 an).
7. Citiţi integral Capitolul 13, „Exchange Rates and the Foreign Exchange Market: An
Asset Approach”, din cartea lui Krugman şi Obstfeld1. Răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Arătaţi printr-un exemplu care este legătura dintre cursul de schimb şi preţurile
relative ale bunurilor şi serviciilor din două ţări.
b) Care sunt principalii actori pe piaţa forex? Detaliaţi.
c) Care este diferenţa dintre o tranzacţie spot şi una la termen?
d) Comentaţi Figura 13-1. Dollar/pound Spot and Forward Exchange Rates, 1981-
2004?
e) Când se află în echilibru piaţa forex? Explicaţi.
f) Cum influenţează rata dobânzii la depozitele în moneda străină cursul de schimb
spot?
g) Cum influenţează cursul de schimb aşteptat cursul spot?
h) Comentaţi Tabelul 13-4. Today’s Dollar/Euro Exchange Rate and the Expected
Dollar Return on Euro Deposits When 05.1/ e
EURUSDE US Dollar per Euro.
8. Citiţi anexa la Capitolul 13 din cartea lui Krugman şi Obstfeld, intitulată Forward
Exchange Rates and Covered Interest Parity.
Cerinţe:
a) Deduceţi paritatea acoperită a ratelor de dobândă (en. Covered Interest Parity,
CIP), folosind exemplul prezentat.
b) Ce ipoteze stau la baza condiţiei CIP?
1 Krugman, P. & M. Obstfeld (2006): „International Economics: Theory and Policy”, 7th Edition,
Pearson Addison Wesley.
4 | P a g
c) Care este diferenţa între relaţia CIP şi relaţia UIP2 (en. Uncovered Interest
Parity)?
9. Veţi analiza în continuare dacă se verifică sau nu paritatea ratelor de dobândă
pentru o pereche de valute alese. Aveţi un exemplu la dispoziţie pentru perechea de
valute GBP/USD. Pentru a înţele exact cum se realizează testarea econometrică este
indicat să refaceţi paşii din exemplu folosind datele puse la dispoziţie. Pentru
această aplicaţie trebuie să parcurgeţi următoarele etape:
a) Alegeţi o pereche de valute (cu excepţia EUR/RON) şi căutaţi date lunare privind
cursul de schimb şi ratele de dobândă aferente celor două valute pentru o
anumită perioadă (de pe site-ul Eurostat, FED sau alte bănci centrale).
Reprezentaţi-le grafic.
b) Introduceţi datele în Eviews şi urmaţi toţi paşii indicaţi în exemplu, prezentând
print screen-urile din Eviews.
c) Pentru fiecare print screen oferiţi o interpretare econometrică a rezultatelor.
Explicaţi indicatorii din output-ul cu rezultatul estimării OLS.
d) Care este relaţia UIP estimată de voi (folosind coeficienţii estimaţi).
e) Se verifică UIP? În cazul în care nu se verifică, oferiţi posibile explicaţii
economice. De asemenea, în cazul în care nu se verifică UIP, explicaţi dacă există
posibilităţi de carry trade profitabil pe aceste valute.
2 UIP se referă la paritatea neacoperită a ratelor de dobândă.
5 | P a g
Partea a II a – PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE
1. Vizionaţi următorul film oferit de către Bloomberg:
http://www.bloomberg.com/video/65108334/
Ilustraţi în câteva rânduri de ce este importantă teoria PPP. Are aceasta o utilitate
pe piața forex în rândul traderilor?
2. Accesaţi link-ul următor către jocul Inflation Island propus de către Banca Centrală
Europeană:
http://www.ecb.int/ecb/educational/inflationisland/html/index.en.html
Procedaţi la explorarea insulei pentru a viziona la cinematograf 3 filme:
„Hiperinflaţia în Germania 1922-1923”, „Hiperinflaţia în Ungaria 1945-1946”,
„Deflaţia în Japonia începând din 1995”.
Ilustraţi care sunt efectele unei hiperinflaţii/deflații asupra monedei naţionale şi
asupra puterii de cumpărare.
3. Accesaţi link-ul următor pentru a observa datele publicate de către revista The
Economist în 2011 referitoare la Indicele Big Mac:
http://www.economist.com/blogs/dailychart/2011/07/big-mac-index
Cerinţe:
a) Comentaţi figura ce ilustrează Preţurile Big Mac versus PIB3 pe persoană.
b) Calculaţi gradul de sub/supraevaluare pentru moneda țării desemnate.
c) Calculați cursul real pentru moneda desemnată față de USD. Comentați rezultatul
obținut.
d) Accesaţi link-ul următor pentru a observa datele publicate de către revista The
Economist în 2012 referitoare la Indicele Big Mac:
http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2012/01/daily-chart-3
Realizați un scurt comentariu in ce priveste moneda desemnata privind evoluția
gradului sau de sub/supraevaluare (ce s-a intamplat in anul 2012 fata de anul
2011).
4. Aşa cum aţi observat din filmul oferit de Bloomberg, traderii pot realiza comparaţii
în ceea ce priveşte preţurile relative din diferite ţări pe baza datelor furnizate de
către OECD.
http://www.oecd.org/document/47/0,3746,en_2649_34357_36202863_1_1_1_1,00.html
Alegeţi Purchasing Power Parities for OECD Countries4, apoi veţi calcula
gradul de sub/supraevaluare pentru moneda ţării desemnate.
3 PIB in engleză este Gross Domestic Product (GDP). 4 http://stats.oecd.org/Index.aspx?datasetcode=SNA_TABLE4
6 | P a g
5. Citiţi integral Capitolul 15, „Price Levels and the Exchange Rate in the Long Run”,
din cartea lui Krugman şi Obstfeld5. Răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Explicaţi care este legătura dintre teoria Parităţii Puterii de Cumpărare (PPP) şi
Legea Preţului Unic.
b) Arătaţi conform „Abordării monetare” cum influenţează modificarea ofertei de
monedă, a ratelor de dobândă şi a PIB-ului cursul de schimb.
c) Explicaţi efectul Fisher. Pe ce orizont de timp ar trebui să se respecte relaţia lui
Fisher? Explicaţi prin intermediul „Abordării monetare” efectul Fisher.
d) Comentaţi Figura 15-2 The Yen/Dollar Exchange Rate and the Relative Japan –
US Price Levels, 1980-2003.
e) De ce preţurile sunt mai scăzute în ţările în curs de dezvoltare comparativ cu
cele dezvoltate? Aveţi în vedere explicaţiile oferite de către Balassa şi
Samuelson, precum şi Bhagwati, Kravis şi Lipsey.
f) Se respectă teoria PPP pe termen scurt? Argumentaţi.
g) Cum afectează creşterea cererii sau a ofertei de bunuri cursul de schimb?
Explicaţi folosindu-vă de cursul real.
h) Deduceţi o condiţie pentru Paritatea Reală a Dobânzii. Comentaţi.
6. Citiți studiul de caz II.1:
5 Krugman, P. & M. Obstfeld (2006): „International Economics: Theory and Policy”, 7th Edition,
Pearson Addison Wesley.
Cursul de schimb prin
PPP
Cursul de schimb de
pe piaţă
7 | P a g
Studiu de caz II.1. Procesul de catching-up
With the increasing pace at which domestic markets are becoming integrated into the global
economy, the debate on income disparities around the world has intensified. More than two-thirds
of the world population still live in developing countries. Whether and when these countries can
catch up to the developed countries will affect the welfare of more than three billion human beings.
Therefore, to study the determinants of catching up in late development is one of the major tasks of
economists in this and the next century.
The catch-up effect, also called the theory of convergence, states that poorer economies
tend to grow at faster rates than richer economies. Therefore, all economies should in the long run
converge in terms of per capita income and productivity. Developing countries have the potential to
grow at a faster rate than developed countries as they can replicate production methods,
technologies and institutions currently used in developed countries. This addition of capital allows
them to rapidly increase productivity and incomes in order to achieve a higher growth rate than
developed countries and therefore converge in the long-term.
The theory also assumes that technology is freely traded and available to developing
countries that are attempting to catch-up. Capital that is expensive or unavailable to these
economies can also prevent catch-up growth from occurring, especially given that capital is scarce
in these countries. This often traps countries in a low-efficiency cycle whereby the most efficient
technology is too expensive to be acquired. The differences in productivity techniques is what
separates the leading developed nations from the following developed nations, but by a margin
narrow enough to give the following nations an opportunity to catch-up. This process of catch-up
continues as long as the followed nations have something to learn from the leading nations, and
will only cease when the knowledge discrepancy between the leading and follower nations becomes
very small and eventually exhausted.
One can distinguish between two types of convergence in the economic growth literature:
- convergence and -convergence. When the dispersion of real per capita income across a group of
economies falls over time, there is - convergence. When the partial correlation between growth
in income over time and its initial level is negative, there is -convergence. Beta convergence is a
necessary but not a sufficient condition for sigma convergence. Beta convergence implies the
existence of a longer-term catch-up mechanism, i.e. forces which work towards the narrowing of
income differences across countries. These forces, however, can be offset by temporary shocks
which adversely (or, positively) affect short-run growth performance. This is why the existence of
beta convergence may not be fully reflected in changes of the dispersion of income levels.
The “convergence literature” is extremely large, worthnoty are the contributions of Barro
and Sala-i-Martin (1992) and Mankiw et al. (1992), exploring -convergence. Sala-i-Martin (1996, p.
1326), surveying this literature, concludes that “the estimated speeds of -convergence are so
surprisingly similar across different data sets, that we can state that economies converge at a
speed of two percent per year.” In other words, economies close the gap between present levels of
income and balanced growth levels by, on average, 2 percent annually.
Some economists criticise the theory, stating that endogenous factors, such as government
policy, are much more influential in economic growth than exogenous factors.
There are many examples of countries which have converged with developed countries
which validate the catch-up theory. In in the 1960s and 1970s the East Asian Tigers rapidly
converged with developed economies. These include Singapore, Hong Kong, South Korea and
8 | P a g
Taiwan - all of which are today considered developed countries. In the post-war period (1945-1960)
examples include Germany, France and Japan, which were able to quickly regain their prewar
status by replacing capital that was lost during World War II.
The Asian Tigers
Abandoning import substitution, the model advocated in the developing world following the
two world wars, the Four Asian Tigers pursued an export-driven model of economic development
with the exportation of goods to highly-industrialized nations. Domestic consumption was
discouraged through government policies such as high tariffs. The Four Asian Tigers singled out
education as a means of improving productivity; these territories focused on improving the
education system at all levels; heavy emphasis was placed on ensuring that all children attended
elementary education and compulsory high school education. Money was also spent on improving
the college and university system.
Since the Four Asian Tigers were relatively poor during the 1960s, these nations had an
abundance of cheap labor. Coupled with educational reform, they were able to leverage this
combination into a cheap, yet productive workforce.
The common characteristics of the Four Asian Tigers are:
• Developed economies with high GDP per capita and high HDI
• Focused on exports to richer industrialized nations
• Trade surplus with aforementioned countries
• Sustained rate of double-digit growth for decades
• High level of U.S. treasury bond holdings
• Motivated and skilled workforces
• High savings rate
These nations have met difficulties after they lost their initial competitive edge, cheap
productive labour. China, India and much of Southeast Asia have now emerged as fast-growing
economies based on cheap labour, largely replacing the Tigers.
1970s: Real GDP Increases by Percentage, Inflation by Percentage in Hong Kong
Figura II.1.1. Relaţia dintre PIB pe cap de locuitor în PPS în anul 1999 și rata de creștere economică
reală cumulată în perioada 2008 – 1999.
Sursa: Eurostat
9 | P a g
7. Studiați o economie din Uniunea Europeană (a se vedea repartizarea cerințelor). Vă
interesează care a fost creşterea economică în ţara aleasă în perioada ulterioară
anului 2000.
Indicații: Datele se vor descărca de pe site-ul Eurostat. Google/Eurostat.
Statistics/Economy and Finance/National Accounts (including GDP)/ Database/
Annual national accounts/ GDP and main components – volumes (ne interesează
indicatorul economic exprimat în valori reale, nu nominale)/Select data/GEO – ţara
aleasă, INDIC_NA – B1GM (sau alți indicatori, în funcție de cerință), TIME – din
anul 2000 până în anul 2011 inclusiv, UNIT – Millions of national currency, chain-
linked volumes, reference year 2005 (including 'euro fixed' series for euro area
countries). Update. View Table. Download. In Excel format.
a) Realizaţi un grafic pentru perioada 2000 – 2011 ilustrând evoluţia PIB real în ţara
aleasă (a se vedea repartizarea cerințelor). Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se
află pe ordonată şi abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu scurt.
b) Realizaţi un grafic pentru perioada 2001 – 2011 cu rata de creştere economică reală
anuală. Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se află pe ordonată şi abscisă,
unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu (5 – 6 rânduri scrise de mână).
c) Luaţi în considerare 5 ţări adiționale, în total aveţi un grup de 6 ţări (a se vedea
repartizarea cerinţelor), pentru care urmaţi aceiaşi paşi şi calculaţi rata de creştere
economică reală. Realizaţi un grafic în care pe axa Ox aveți PIB real din anul 2001, iar
pe axa Oy rata de creștere a PIB real din 2011 față de 2001. A avut loc beta-convergenţă
între ţările analizate? Interpretați.
8. Folosind link-ul de mai jos,
http://chartsbin.com/view/1711
a) Comparați PIB pe locuitor în cele două țări indicate în repartizarea cerințelor. În
plus, dați exemplu de țări unde nivelul de trai este foarte ridicat și de țări unde
nivelul de trai este foarte scăzut. Care este indicatorul analizat? La ce este folosită
teoria parității puterii de cumpărare în acest caz? În ce arie geografică e concentrată
„bogăția”?
b) Conform efectului Balasa-Samuelson, prețurile în țările dezvoltate sunt mai mari
decât în țările în curs de dezvoltare. Vreți să verificați aceasta concluzie pe baza
datelor reale.
Veți descărca datele oferite de University of Pennsylvania (vezi link-ul de mai jos)
pentru toate țările.
https://pwt.sas.upenn.edu/php_site/pwt71/pwt71_form.php
10 | P a g
Variabilele utilizate sunt: Price Level of GDP G-K method (US = 100) și PPP converted
GDP per capita (chain series) at 2005 constant prices. Veți realiza un grafic6 aferent
perioadei desemnate de tip scatter în excel, având pe axa Ox PIB real pe locuitor, iar
pe axa Oy nivelul relativ al prețurilor. Adaugați trendul liniar. Comentați pe scurt.
9. Una din implicațiile efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de
catching-up au o rată a inflației mai ridicată ca țările dezvoltate. Doriți să verificați
această implicație utilizând date reale.
Indicații: Creați o bază de date cu indicii de preț cu bază fixă pentru țările alese.
Google – cautați Eurostat. Intrați pe primul site apărut: Eurostat home. Statistics.
La mijlocul paginii: Harmonized Indices of Consumer Prices (HICP). In stânga
paginii: Database. Selectați HICP (2005=100) – Monthly data (index)
(prc_hicp_midx). Select data. Geo – selectati țările care vă interesează. Time –
selectați anii care vă interesează. Update. View Table – puteți aranja tabelul cum
doriți, spre exemplu, puteți avea țările pe coloană și perioadele pe linie dacă apăsați:
Sau, pentru a putea avea observațiile în ordine cronologică, puteți selecta TIME,
Sort Ascending.
6 Veti elimina tarile care au PIB real pe locuitor extrem de mare (de ex. in anul 2010 Qatar).
11 | P a g
Download. In Excel format. Salvați baza de date.
a) Creați baza de date pentru perioada 2000-2011 pentru 6 țări desemnate la
punctul 7.
b) Calculați rata inflației aferentă anului 2008 pentru cele 6 țări desemnate și
reprezentați grafic.7
c) Calculați rata inflației aferentă anului 2011 pentru cele 6 țări desemnate și
reprezentați grafic.
d) Interpretați rezultatele folosind și implicațiile modelului Balassa-Samuelson.
10. O implicație a efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de
catching-up experimentează un proces de apreciere reală a monedei naționale.
Doriți să verificați această implicație utilizând date reale (analizând evoluția
cursului real față de euro al monedei țării indicate în repartizarea cerințelor). În
acest scop veți folosi date cu frecvență lunară (pentru perioada indicată în
repartizarea cerințelor).
Aveți baza de date cu rata inflației lunară pentru cele două economii de la punctul 9.
Calculați gradul de apreciere/depreciere nominală a euro față de valuta indicată.
Indicații: Tot pe Eurostat găsiți și cursul nominal de schimb față de euro: Eurostat
home. Statistics. La mijlocul paginii: Exchange Rates. In stânga paginii: Database.
Selectați Bilateral Exchange Rates – Euro/ECU exchange rates, Monthly data.
Select data. Currency – selectati monedele care vă interesează. OTP – selectați cursul
mediu lunar, Time – selectați perioada care vă interesează. Update. View Table –
puteți aranja tabelul cum doriți.
a) Realizați un grafic cu evoluția prețurilor (rata inflației anuală) pentru țara
desemnata pe perioada indicată, un grafic pentru evoluția prețurilor in zona
euro, si un grafic pentru evoluția gradului de apreciere/depreciere reală a
monedei alese pe perioada indicată.
b) Calculați gradul de apreciere/depreciere reală (modificarea procentuală a
cursului real) pentru perioada si perechea desemnate folosind datele de mai sus.
c) Identificați perioadele de apreciere, respectiv de depreciere reală și comentați
evoluția cursului real ținând cont și de implicațiile modelului Balassa-
Samuelson.
7 A se recapitula modul de lucru cu indici cu bază fixă – anul I, Monedă.
12 | P a g
Partea a III a – BALANȚA DE PLĂȚI
1. Aveţi mai jos o ierarhizare a statelor în funcţie de ponderea deficitului de cont
curent în PIB:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_current_account_balance_as_a_per
centage_of_GDP
a) Dați exemplu de țări care au un deficit/excedent de cont curent substanţial.
b) Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor).
Cum apreciați dimensiunea deficitului de cont curent?
2. Folosind link-ul de mai jos, dați exemplu de țări care au beneficiat de influxuri
importante de investiţii străine directe:
http://chartsbin.com/view/2222
Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor de la
întrebarea 1). Cum au evoluat intrările de investiții străine directe?
3. Folosind link-ul de mai jos, dați exemplu de țări care au datorii publice importante:
http://chartsbin.com/view/2108
Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor de la
întrebarea 1)?
4. Pe site-ul BNR (www.bnro.ro), la secțiunea Publicaţii periodice puteţi găsi publicaţia
intitulată Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României.
Descărcaţi publicaţia din anul 2010; la capitolul II – Evoluţia balanţei de plăţi şi a
poziţiei investiţionale internaţionale a României studiaţi Tabelul nr. 1; scrieți în 5 –
6 rânduri referitoare la principalele concluzii care reies din tabelul respectiv.
5. Forumul Economic Mondial realizează anual un top al țărilor în funcție de
competitivitatea acestora:
http://reports.weforum.org/global-competitiveness-report-2012-2013/
Descărcați pdf-ul și indicați care este cea mai competitivă țară din lume conform
indicelui global al competitivității. Cum se situează în acest clasament România?
Dar țara indicată pentru voi în repartizarea cerințelor? Analizați în continuare
pentru această țară la ce capitole stă mai prost (pe baza aceluiași document).
13 | P a g
Pentru următoarele cerințe aveți nevoie de informațiile din anexă:
6. Pe site-ul Eurostat puteţi găsi date referitoare la balanţa de plăţi pentru fiecare
ţară.
Indicaţii: căutaţi pe Google Eurostat, intraţi pe primul rezultat/Statistics/Balance of
payments/Database/Balance of payments statistics and International investment
positions/ Balance of payments by country.
Veţi studia poziţia externă a unei ţări din UE pe o anumită perioadă (a se vedea
repartizarea cerinţelor de la cerința 1). Toate graficele se vor face în Excel, cu
menţiunea că trebuie să reiasă clar ce se află pe abscisă, pe ordonată, unitatea de
măsură şi valoarea din fiecare an. Pentru fiecare grafic se va oferi o scurtă
interpretare (2 – 3 rânduri).
Select data: Currency: Millions of euro/ Geo: ţara aleasă/Partner: all countries of the
world/Time: alegeţi perioada/Post: alegeţi postul din balanţa de plăţi / Flow: alegeţi
valoarea dorită: debit, credit sau sold.
a) Realizaţi un grafic cu evoluţia exporturilor de bunuri şi servicii (date anuale,
suma celor două) în perioada 2000-2011. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit,
sau soldul net?
b) Realizaţi un grafic cu evoluţia importurilor de bunuri şi servicii (date anuale,
suma celor două) în perioada 2000-2011. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit,
sau soldul net?
c) Calculaţi soldul balanţei comerciale pentru anul 2011.
d) Realizaţi un grafic cu evoluţia soldului contului curent şi explicaţi de ce diferă de
soldul balanţei comerciale.
e) Calculaţi ponderea deficitului/excedentului de cont curent în PIB. Faceţi un
grafic cu această pondere.
Pentru acest exerciţiu vă trebuie date legate de evoluţia PIB. Le puteţi descărca
tot de pe Eurostat:
Căutaţi pe Google Eurostat, intraţi pe primul rezultat/Statistics/ National accounts
(including GDP)/ Database/ GDP and main components/ GDP and main components
– Current prices (ne trebuie valorile nominale, deoarece şi datele din balanţa de
plăţi sunt nominale, nu reale).
14 | P a g
Select data: Geo: ţara aleasă/ Indic_na: Gross domestic product at market prices /
Time: perioada dorită / Unit: Millions of euro (trebuie să fie aceeaşi unitate de
măsură ca cea a soldului contului curent).
f) Reprezentaţi grafic evoluţia investiţiilor străine care au intrat în ţara respectivă.
Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?
g) Reprezentaţi grafic evoluţia investiţiilor de portofoliu care au intrat în ţara
respectivă. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?
15 | P a g
ANEXĂ
După cum vă amintiți de la contabilitate, pe debit se înregistrează creșteri de activ
sau scăderi de pasiv, iar pe credit se înregistrează scăderile de activ și creșterile de
pasiv.
În balanța de plăți, pe partea de debit se înregistrează: (i) activele reale desemnând
importuri și (ii) activele financiare care desemnează o scădere a datoriilor către
exterior sau o creștere a activelor externe. Pe partea de credit se înregistrează: (i)
activele reale desemnând exporturi și (ii) activele financiare care desemnează o
creștere a datoriilor către exterior sau o scădere a activelor externe.
Tabel A.1. Componentele balanței de plăți
Credit Debit
Contul curent
Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii
Venituri primite de la nerezidenţi (dividende,
profituri reinvestite, dobânzi)
Venituri repartizate nerezidenţilor (dividende,
profituri reinvestite, dobânzi)
Transferuri curente de la nerezidenţi, din care:
transferuri private – transferuri ale lucrătorilor
români
Transferuri curente către nerezidenţi, din care:
transferuri private – transferuri ale lucrătorilor
străini
Credit Debit
Contul de capital
Transferuri de capital de la
nerezidenţi
Transferuri de capital către
nerezidenţi
Contul financiar
Investiţii directe ale
nerezidenţilor în
România
Intrări de investiţii străine
directe
Retrageri de investiţii străine
directe
Investiţii de portofoliu Cumpărări de titluri emise de
rezidenţi;
Vânzări de titluri emise de
nerezidenţi.
Vânzări de titluri emise de
rezidenţi;
Cumpărări de titluri emise de
nerezidenţi.
Împrumuturi şi credite
externe
Trageri din împrumuturi
primite de la nerezidenţi;
Recuperări de împrumuturi
acordate nerezidenţilor
Rambursări de împrumuturi
primite de la nerezidenţi;
Acordări de credite
nerezidenţilor
Active de rezervă (BNR) Descreştere () Creştere (-)
Sursa: BNR