Proiect Politici Functionale Gagu Laurentiu

39
Ministerului Tineretului şi Sportului Strategia în domeniul sportului pentru perioada 2013 – 2030 Proiect pentru acordul de parteneriat 2014- 2020 „O piatră de hotar în angajamentul politic în domeniul sportului la nivel european. Este o iniţiativă foarte încurajatoare şi vizionar politic” ( Declaraţia Parlamentului European, Preşedintele ISCA, Mogens Kirkeby) Publicarea „Planului strategic al Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2013 – 2020” reprezintă un angajament în termeni de politică şi obiective, pe care instituţia o va urmări în anii următori. Totodată, reprezintă o direcţie substanţială şi utilă pentru liderii din întreaga administraţie sportivă activă din ţara noastră şi devine o adevărată pârghie pentru dezvoltarea viitoare a sportului şi progresul acestuia în împrejurările moderne şi complexe în care trebuie să cooperăm. „Dreptul la o viaţă activă, cetăţeanul în acţiune!” anticipează o eră nouă în sportul românesc, inspirată din trecutul bogat şi productiv şi va reprezenta o investiţie în viitor, va răspunde provocărilor care se ridică, va aduce o alternativă în faţa tentaţiilor societăţii moderne, va spori numărul de practicanţi şi baza de selecţie a înaltei performanţe. 1

description

jhjhsjkdfhsjdfdsjj

Transcript of Proiect Politici Functionale Gagu Laurentiu

DIRECIA RELAII INTERNAIONALE

Ministerului Tineretului i Sportului

Strategia n domeniul sportului

pentru perioada 2013 2030Proiect pentru acordul de parteneriat 2014- 2020O piatr de hotar n angajamentul politic n domeniul sportului la nivel european. Este o iniiativ foarte ncurajatoare i vizionar politic

( Declaraia Parlamentului European, Preedintele ISCA, Mogens Kirkeby)Publicarea Planului strategic al Ministerului Tineretului i Sportului pentru perioada 2013 2020 reprezint un angajament n termeni de politic i obiective, pe care instituia o va urmri n anii urmtori. Totodat, reprezint o direcie substanial i util pentru liderii din ntreaga administraie sportiv activ din ara noastr i devine o adevrat prghie pentru dezvoltarea viitoare a sportului i progresul acestuia n mprejurrile moderne i complexe n care trebuie s cooperm.

Dreptul la o via activ, ceteanul n aciune! anticipeaz o er nou n sportul romnesc, inspirat din trecutul bogat i productiv i va reprezenta o investiie n viitor, va rspunde provocrilor care se ridic, va aduce o alternativ n faa tentaiilor societii moderne, va spori numrul de practicani i baza de selecie a naltei performane.Strategia Ministerului Tineretului i Sportului 2013 - 2020 Dreptul la o via activ, ceteanul n aciune reprezint ncercarea de a dezvolta o alt dimensiune a sportului prin programele de specialitate ale Comisiei Europene implementate n Romnia, dimensiune care se reflect i este evideniat de Uniunea Europen prin Tratatul de la Lisabona i Cartea Alb a Sportului, respectiv: planul de aciune Pierre de Coubertin, (planul de aciune Pierre de Coubertin abordeaz aspectele sociale i economice ale sportului, precum i sntatea public, incluziunea social, voluntariatul, relaiile externe i finanarea, protejarea minorilor i a mediului). Vom dezvolta programele educaionale, prin creterea ponderii activitilor fizice n rndul copiilor i al precolarilor de la o vrst fraged, precum i finanarea activitilor sportive colare i universitare.Vom aborda conform UE aspectele economice, sociale, educaionale i culturale ale sportului, i problematica legat de integritatea, transparena referitoare la activitatea de pariuri pe competiiile sportive, o mai bun protecie social a sportivilor, innd seama, n acelai timp, de caracterul specific al sportului.Bazndu-se pe Cartea Alba a Sportului din 2007, Comisia European a prezentat n 2011 Comunicatul privind impactul tratatului de la Lisabona asupra sportului ( Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului), primul document de politici adoptat de comisie.

Existena unei noi competene specifice trebuie s deschid posibiliti pentru aciunea Uniunii Europene n domeniul sportului ( UE dispune, n prezent, de temei juridic pentru elaborarea unui program european specific n materie de sport, susinut de un buget aferent acestei activiti).

Competena permite, de asemenea, o mai bun promovare a sportului n alte domenii i programe cum ar fi sntatea i educaia, precum i incluziunea social.

M.T.S. a fcut un pas nainte i a pus n lumin scopurile primare n sport, rspunznd unor prevederi concrete ale Uniunii Europene, pe baza unor sugestii aa cum sunt acestea avizate de ctre Consiliul Uniunii Europene.

Evideniem potenialul sportului de a aduce contribuii semnificative la obiectivele generale prin creterea capacitii de angajare i a mobilitii prin aciuni care promoveaz incluziunea social n i prin sport, educaie i formare.

Sportul nseamn toate formele de activitate fizic care prin participare ocazional sau organizat urmrete s exprime sau s mbunteasc sntatea fizic i mental formnd relaii sociale sau obinnd rezultate n competiii (activitate de ntrecere ) la toate nivelurile.Sportul de performan reprezint activitatea de ntrecere constituit dintr-un ansamblu de aciuni motrice difereniate pe ramuri de sport, desfurat ntr-un cadru instituionalizat sau independent, prin care se caut perfecionarea posibilitilor morfo-funcionale i psihice, concretizate n performane obinute n competiii ( record, depirea proprie sau a partenerilor).Principala caracteristic a strategiei MTS n vederea introducerii n acordul de parteneriat 2014 2020 este dat de cele opt direcii strategice ( analizate prin utilizarea unor criterii fundamentale de performan). n acest sens, M.T.S. se angajeaz s ia msuri i s ofere sprijin, asigurnd dezvoltarea i progresul sportului pe viitor.

Pilonii strategiei naionale: A. Dimensiunea social i rolul sportului n societate Excelena sportiv, nalta performan difuzarea valorilor Romniei n ntreaga lume.

Performana sportiv- dezvoltarea spiritului de competiie i de fair-play, organizarea de competiii naionale cu scopul de a crete numrul de sportivi de performan.

tiina Sportului registrul naional de monitorizare a potenialului biomotric al populaiei colare ca instrument de diagnoz a strii de sntate a populaiei tinere i de prognosticare a acesteia. Contribuie la selecie, pregtire, participarea la ntreceri, cunoatere i recuperarea sportivilor de performan. Transferul de cunoatere n alte domenii de activitate. Participarea sportiv creterea numrului de practicani pentru fiecare ramur de sport, sporirea bazei de selecie pentru federaiile sportive naionale.

B. Incluziunea social, Resursa uman, fora de munc Evideniem potenialul sportului de a aduce contribuii semnificative la obiectivele generale prin creterea capacitii de angajare i a mobilitii prin aciuni care promoveaz incluziunea social n i prin sport, educaie i formare.

- atragerea, sporirea numrului specialitilor i perfecionarea acestora (profesori, educatori, nvtori, antrenori, arbitrii, cercettori, medici, kinetoterapeui, juriti, economiti amd). - voluntariat n sport - dezvoltarea i accesarea de fonduri europene n baza unei legi a voluntariatului n concordan cu activitatea comunitii romneti. Implicarea tinerilor i a fotilor performeri n activiti de voluntariat. crearea de locuri de munc ( sportul servete drept instrument de dezvoltare rural, local, regional, naional.) reconversia profesional a sportivilor. Formarea conceptului de via activ prin intermediul sistemului naional de educaie i formare.C. Registrul bazelor sportive: Reabilitarea i rentabilizarea bazelor sportive aflate n patrimoniu MTS;

mproprietrirea FSN cu baze sportive pentru dezvoltarea activitii sportive, precum i generarea veniturilor proprii de ctre acestea. Transferarea bazelor sportive de interes local n patrimoniul Primriilor i Consiliilor Judeene. Crearea infrastructurii sportive didactice Cadrul legal n vederea reglementrii parteneriatului public-privat pentru a dezvolta i eficientiza baza material, de a crea noi surse de finanare cu scopul mbuntirii activitii sportive de performan.

Dimensiunea economic - vom institui mecanisme financiare cu scopul de a asigura veniturile sportului de performan, n vederea promovrii valorilor Romniei ( sportul rmne cel mai important vector de imagine al rii noastre), de a crea modele, a spori numrul de practicani, numrul structurilor sportive i de a motiva necesitatea dezvoltrii infrastructurii n sport.

Vom asigura drepturile de proprietate intelectual legate de sport, promovarea de bune practici n domeniul finanrii transparente i sustenabile a ramurilor sportive i monitorizarea aplicrii legislaiei privind ajutoarele de stat n domeniu. Evideniem potenialul sportului de a aduce contribuii semnificative la obiectivele generale prin creterea capacitii de angajare i a mobilitii prin aciuni care promoveaz incluziunea social n i prin sport, educaie i formare.

Responsabilitatea noastr pentru a oferi siguran i o platform solid n dezvoltarea sportului de mas este reprezentat prin urmtoarele obiective:

1. Colectarea de date comparabile;

2. Sprijinirea financiar a organizaiilor sportive de mas.

Cadrul legal de reglementare - Refacerea legislaiei n domeniul sportului, ct i a legislaiei incidente. Legea 69/2000; Legea voluntariatului; Legea sponsorizrii; Codul fiscal;Codul muncii; Codul Civil; Legea 320;Legea educaiei 1/2011; Legea 195/2006; HG 563/2009; Legea 52/2003; Legea 215/2001; HG 1447/2007; Legea 4/2008.Planul strategic al Ministerului Tineretului i Sportului pentru perioada 2013 20201. S dezvolte Programul extins de activiti sportive cu scopul de a ntri sntatea cetenilor, indiferent de vrst i sex (educaie prin sport).

2. Lupta mpotriva dopajului;

3. Sporirea rolului deinut de sport n educaie;

4. Activitiile voluntare;

5. Incluziunea social;

6. Combaterea rasismului;

7. Sportul ca instrument de dezvoltare;

8. Promovarea ceteniei active prin sport;

9. Lupta mpotriva excesului de greutate, obezitate, boli cronice;

10. nlturarea prejudecilor, integrarea social a persoanelor cu dizabiliti.

S conducem instituiile sportive ct i unitile aflate n coordonarea ministerului astfel nct micarea sportiv s fie sprijinit de toi partenerii, cu scopul de a atinge o bun colaborare ntre acetia i a face fa noilor provocri strategice n sectorul sportiv, bazat pe rolul acestora n societate.

este direct legat de realitatea european, sprijin toate nivelurile sportului, marcheaz orientrile i prioritile i definete strategiile care vor fi implementate, evideniaz principalul index output al provocrilor strategice, identific prioritile directe n asociaie cu alocarea resurselor disponibile.

Obiectivele strategiei M.T.S.1. Romnia s devin una dintre marile puteri sportive, pe plan internaional, att n ceea ce privete performana sportiv, ct i n ceea ce privete poziiile administrative.2. Organizarea sportului n concordan cu competenele organizaiei de stat.

3. Sportul, factor fundamental n formarea i dezvoltarea integral a personalitii, constituind o manifestare cultural, care va fi protejat i ncurajat de autoritile publice de stat.4. Sportul de nalt performan este de interes naional, factor esenial n procesul general de dezvoltare a sportului, datorit efectului stimulativ pe care l exercit la nivelul copiilor, precum i a funciei de reprezentare a Romniei n marile competiii internaionale.

5. Stabilete obiectivele i programele sportive de comun acord cu COSR i Federaiile Sportive Naionale, n privina naltei performane.

6. Programele colare vor include educaia fizic i practicarea sportului la toate nivelurile de nvmnt preuniversitar, avnd n vedere dotarea cu baze sportive, care s permit derularea corespunzatoare a orelor de educatie fizica si sport, tinand cont de necesitile de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate limitat. Bazele sportive didactice vor fi multifuncionale i vor fi puse la dispoziia comunitii locale, pentru a permite practicarea mai multor dicipline sportive.

7. Activitile sportive universitare vor fi organizate i promovate n colaborare cu ministerul de resort, cu scopul de a acorda atenie deosebit practicrii sportului de ctre tineri, contribuind la dezvoltarea lor social i cultural.

8. Vom ncuraja practicarea sportului de ctre persoane cu dizabiliti motorii, psihice, senzoiriale i mixte, urmrind deplina lor integrare social. 9. S dezvolte Programul extins de proiecte i activiti sportive, cu scopul de a ntri sntatea cetenilor, indiferent de vrst i sex (educaie prin sport).

10. Refacerea legislaiei n domeniul sportului, prin elaborarea CODULUI SPORTIV.11. Realizarea Registrului bazelor sportive din Romnia.12. Realizarea Registrului Naional de Monitorizare a potenialului biomotric al populaiei colare.

Colaborare.

1. Partenerii notri. Toi cetenii: toate categoriile de ceteni ai Romniei, persoanele pensionate, copiii aflai n cretere, persoanele cu dizabiliti, vulnerabile i grupuri ale populaiei minoritare.

2. Comisia interministerial: Ministerul Educaiei Naionale, Ministerul Sntii, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, Parlament, UNEFS i alte instituii de nvmnt superior de profil.3. Partenerii notri: Comitetul Olimpic i Sportiv Romn; federaiile sportive naionale, cluburile i asociaiile sportive, sportivii, antrenorii, administratorii, voluntarii, oficialii, arbitrii, mass media sportiv, organizaiile sportive internaionale n cooperare cu statele membre i alte ri.

Obiective generale n cadrul aciunii sale prevzute n dispoziiile i declaraiile tratatelor, UE abordeaz aspectele economice, sociale, educaionale i culturale ale sportului. Aceasta depune eforturi n direcia realizrii obiectivelor care vizeaz promovarea echitii i deschiderii n competiiile sportive i o mai bun protecie a sportivilor, innd seama n acelai timp, de caracterul specific al sportului:- traseaz o politic n cadrul planificrii strategice,

- ncurajeaz modernizarea instituiilor sportive.

Obiectiv specificS conducem instituiile sportive ct i unitile aflate n coordonarea ministerului astfel nct micarea sportiv s fie sprijinit de toi partenerii, cu scopul de a atinge o bun colaborare ntre acetia i a face fa noilor provocri strategice n sectorul sportiv, bazat pe rolul acestora n societate.

Planul strategic se sprijin pe:

1. Un diagnostic performant M.T.S. de analiz a mediului intern, analiz Curtea de Conturi;

2. Un studiu al mediului extern M.T.S.;3. Formarea cadrului pentru noua politic i strategie a M.T.S.;Misiunea noastr ca i instituie responsabil de dezvoltarea sportului romnesc s consolidm impactul sportiv n societate. Sportul poate schimba viaa omului i a societii, motiveaz, educ, aduce glorie, dezvolt patriotismul local i naional.Succesul sportivilor este al nostru, al tuturor.

Viziunea noastr

Sportul - instrument pentru o societate civil mai bun n toate domeniile.

Pionierat

Nu ne este team s mergem acolo unde alii nu pot ajunge.Nu exist nlocuitor pentru munca din greu.

Respect: respectul pentru alii este nucleul de baz al comportamentului nostru.

Corectitudine: acionm n conformitate cu principiile unor obiective clare ct i a regulilor care se bazeaz pe cele mai bune interese n sport.

Ne propunem s fim: Inovativi, Creativi, Vizionari, Devotai, pentru a ne atinge obiectivele, astfel nct viziunea noastr s fie transpus n practic.Nu vom tolera forme de discriminare, violen, abuzul verbal i fizic.

Vom respecta drepturile, demnitatea i meritul tuturor participanilor, indiferent de sex, abiliti, cultur sau religie.

Succesul la cel mai nalt nivel depinde de puterea ntregului sistem sportiv.

Prinii joac un rol important n formarea comportamentului copiilor, viitori performeri, n via i n sport.

Noi i prinii vom ncuraja s se respecte urmtoarele linii directoare: toi copiii particip n sport pentru distracie i dezvoltarea lor sntoas, ncurajm participarea, fr a-i fora niciodat.Prinii sunt primii sponsori n activitatea sportiv a copiilor.

Ne focalizm mai mult pe efortul lor, dect pe a catiga sau a pierde.

Vom accepta c sportul are o curb de nvare s vom permite copiilor s nvee din propriile greeli.

Vom spijini i vom ncuraja educaia n coal a copiilor.

Vom educa spiritul de fair-play, vom lupta mpotriva violenei, a folosirii drogurilor i a tuturor tentaiilor societii moderne.

Vom promova prevenirea i educarea creterii performanelor sportive fr utilizarea de substane interzise.

Vom creea spiritul de echip i vom respecta deciziile colegilor, ale adversarilor i ale oficialilor.

Sportivii de nalt performan reprezint simbolul principal al sportului. Performanele noastre de vrf, prin medalii conduc la dezvoltarea i creterea acestui domeniu, creeaz modele i totodat atrag atenia comunitii internaionale sportive, a mass-mediei i a sponsorilor, genereaz respect al fanilor i spectatorilor, parte crucial a reuitei noastre.Antrenorii i colectivele tehnice au puterea de a influena spiritul de fair-play i spiritul de echip, care conduc la dezvoltarea sportivilor, precum i la motivarea acestora. Antrenorii sunt cei care pot face diferena ntre succes i eec.

Perfecionarea continu a antrenorilor, a specialitilor din domeniu, ct i puterea de a transmite din experiena i cunotinele lor generaiei urmtoare, spiritul constructiv, toate vor conduce la evaluarea muncii prin performanta sportiv.

Arbitrii i oficialii aduc legitimitate sportului i sunt un pilon important n asigurarea echitii i respectului prin onestitate, consisten, obiectivitate, imparialitate i pregtire. Ei nii pot fi vectori de imagine ai Romniei n competiiile internaionale.Fanii i spectatorii dein un rol cheie n sprijinirea i dezvoltarea sportivilor i se vor bucura de respectul i aprecierea fiecrui sportiv n parte. Vor respecta regulile de conduit i se vor bucura n acest fel de o societate care i respect valorile i idolii.

Toate acestea se vor transforma n Codul de Conduit al Sportului, pentru ca Romnia s poat ndeplini, prin munc susinut i determinare, prin eforturile conjugate ale tuturor factorilor implicai obiectivul major al sportului: sntatea fizic i mental a naiunii.Organizarea sportului de performan.

1. Specificitatea sportului;

2. Libera circulaie;

3. Transferurile de juctori i agenii acestora;

4. Protecia minorilor;

5. Corupia i splarea banilor;

6. Sisteme de acordare a licenelor pentru cluburi;

7. Drepturile mijloacelor de comunicare.

Spiritul nostru:M.T.S. pune n practic sintagma:

Dreptul la viaa activ- ceteanul n aciuneCele 3 principii cheie ale M.T.S.

Druire; Demnitate; Meritocraie.REPERE N ISTORIA SPORTULUI DIN ROMNIA

Structuri Organizatorice ale sportului n Romnia 1867 1914

SOCIETATEA CENTRAL ROMN DE ARME, GIMNASTIC I DARE LA SEMN

Primul for conductor al micrii sportive, anul nfiinrii 1867. Marcheaz nceputul perioadei de organizare a educaiei fizice n Romnia FEDERAIA SOCIETILOR SPORTIVE DIN ROMNIA (FSSR) reprezint o nou organizaie central de conducere a activitii sportive din ara noastr, nfiinat la 1 decembrie 1912.l COMITETUL OLIMPIC ROMN (COR) Organism de propagare, conducere i dezvoltare a spiritului i micrii olimpice din Romnia, constituit n 1914 cu scopul de a pregti i asigura participarea atleilor romni la JO ale Olimpiadelor moderne renviate din iniiativa i struina veneratului i merituosului animator francez Baronul Pierre de Coubertin.

Structuri Organizatorice ale sportului n Romnia 1920 1949

OFICIUL NAIONAL DE EDUCAIE FIZIC (ONEF) 1923

Din anul 1920 statul ncepe s se implice direct n problematica educaiei fizice.

Prima lege pentru educaie fizic din Romnia, aprut la 17 iunie 1923.

Cea mai important prevedere a Legii Educaiei Fizice din 1923 a fost nfiinarea Oficiului Naional de Educaie Fizic (ONEF). Aceasta era o instituie de stat, dependent de Ministerul Instruciunii, avnd raporturi administrative cu Ministerul de Rzboi i cu Ministerul Sntii, acreditat s organizeze i s conduc ntreaga activitate de educaie fizic din ar.

1949 -1989

1949 - nfiinarea i organizarea Comitetului pentru Cultur Fizic i Sport (CCFS) de pe lng Consiliul de Minitri, organ de stat. Pe lng CCFS funcionau Comisiile centrale pe ramuri de sport, organisme obteti ce acionau pe baza regulamentelor proprii, similare cu normele de organizare a federaiilor, precum i Comisia de avizare a construciilor sportive i Comisia tehnic de inventar sportiv.

1967 - CONSILIUL NAIONAL PENTRU EDUCAIE FIZIC I SPORT (CNEFS)

Lucrrile Conferinei pe ar a micrii sportive din 28-29 iulie 1967 au adus importante modificri n organizarea activitii de educaie fizic i sport din Romnia. Cu acest prilej, s-a hotrt ca n locul UCFS s se nfiineze Consiliul Naional pentru Educaie Fizic i Sport (CNEFS), organ central.

1990 - 2000

Dup decembrie 1989 s-au produs modificri profunde n structurile politice, administrative, economice, culturale i sportive ale rii.

Ministerul Sportului - Hotrrea nr. 549 / din 16.02.1990 a primului ministru al Guvernului Romniei, privind organizarea i funcionarea Ministerului Sportului. Principalele prevederi : (art.2) Ministerul Sportului este organul central al administraiei de stat, titular n bugetul de stat; (art.4) Comitetul Olimpic Romn funcioneaz autonom, n conformitate cu Charta CIO, este persoan juridic i i ndeplinete atribuiile n conformitate cu statutul propriu; (art.5) Federaiile sportive sunt organe de specialitate autonome, cu personalitate juridic i statut propriu; (art.6) Direciile judeene ale sportului i a municipiului Bucureti, subordonate Ministerului Sportului, asigur dezvoltarea activitii de educaie fizic i sport pe teritoriul respectiv; (art.7) Ministerul Sportului are uniti de cercetare, perfecionare a cadrelor i uniti economice, care se nfiineaz i se organizeaz prin ordinul ministrului; (art.9) Activitatea sportiv se desfoar n cluburi, asociaii i alte uniti sportive, organizate autonom n municipii, orae sau comune pe baza dreptului de asociere independent; (art.10) Cluburile sportive se organizeaz pe categorii, special I i II. ncadrarea pe categorii se aprob prin ordin al ministrului sportului; (art.25) Unitile, baza material, bunurile, activul i pasivul, stabilite pe baz de bilan, din patrimoniul fostului Consiliu Naional pentru Educaie Fizic i Sport i al unitilor subordonate acestuia, trec n proprietatea Ministerului Sportului, mpreun cu toi indicatorii economico-financiar afereni. Numrul federaiilor a crescut de la 32 la 48.

n 2000 apare Legea educaiei fizice i sportului nr. 69. Federaiile sportive naionale se constituie ca persoane juridice de drept privat, de utilitate public, n baza Ordonanei Guvernului nr. 26/2000.

Se nfiineaz Registrul Sportului ca urmare a Legii 69/2000 i a HG 884/2001.

Campionii olimpici, mondiali i europeni primesc rent viager, ca urmare a prevederilor Legii 69/2000.Reorganizarea Comitetului Olimpic Roman in Comitetul Olimpic si Sportiv Roman in anul 2004.ANALIZ A ORGANIZRII SPORTULUI ROMNESCStudiu de diagnoz la cel mai nalt nivel al mediului de analiz intern al M.T.S. Audit de performan al Curii de Conturi;

Audituri publice externe; Certificri ale sistemului de management al calitii.

Mediul de analiz extern al M.T.S. definete:

Relaia direct cu sporturile Mediul sportiv direct n Romnia (federaii i cluburi)

Mediul internaional (UE, Consiliul Europei, UNESCO, CPO, COSR, federaii internaionale, etc)

Programe naionale

Relaia indirect cu sporturile

Municipaliti, comuniti; Ministere (Educaie, Sntate, Interne, Cercetrii); Ali parteneri sociali.Cadrul de dezvoltare al noilor politici i strategii M.T.S.Viziunea M.T.S. ---- Dimensiunea de dezvoltareMisiunea i obiectivele M.T.S ---- Dimensiunea de finanare.

M.T.S. stabilete criteriile de clasificare a resurselor financiare destinate intituiilor sportive.Finanarea instituiilor monitorizate de ctre M.T.S. este supus unui proces detaliat: Buget -----Dimensiunea de reglementare Rapoarte ------Dimensiunea de audit Evaluri competitive ------Dimensiunea de coordonareScopuri

Modernizare instituional a mediului sportiv n Romnia; Modernizarea administrativ i operaional n Romnia; Promovarea i sprijin multiplu pentru dezvoltarea sportului la nivel naional, inclusiv pentru sportul pentru toi, sportul de mare performan i sportul profesionist, axe de baz; Creterea, mbuntirea i promovarea rii n lumea internaional a Sportului; mbuntirea infrastructurii sportive a Romniei; Introducerea i managementul aplicaiilor tehnologice inovative.MISIUNE I OBIECTIVE STABILITE DE COMISIA EUROPEAN Invit statele membre s se asigure c sportul de mas nu sufer de reducerile bugetare importante n perioada de criz.

Invit statele membre s acorde atenia necesar pentru sport la nivel local n comunicarea viitoare privind sportul i s se asigure fonduri suficiente pentru programul de sport al UE.

Invit statele membre s ia n considerare n mod corespunztor rezultatele studiului privind finanarea sportului la nivel local cu privire la posibila iniiativ a UE pe probleme de jocuri de noroc.

Planuri de aciune pentru implementarea scopurilor

Sunt luate prin urmtoarele dou canale:

Sporturi colare Infrastructur sportiv Activitate sportiv Sporturi competiionale: Infrastructur sportiv

Activitate sportiv fizic i cultural

DIRECII PENTRU REALIZAREA SCOPURILOR1. Dezvoltarea infrastructurii sportive,2. Sprijinirea federaiilor i cluburilor,3. Dezvoltarea programelor naionale,4. Rolul social al Sportului,5. Ministerul Tineretului i Sportului i Uniunea European,6. Dimensiunea economic a Sportului,7. Maximizarea capacitii interne,8. mbuntirea comunicrii.ASPECTE ALE PROVOCRILOR STRATEGICE

Evaluare

Situaia actual

Provocri

Responsabiliti primare

Rezultate strategice

Indici fundamentali de performan

DIRECII N DEZVOLTAREA I IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Directia1

Dezvoltarea infrastructurii sportive

Situaia actual

Faciliti sportive n conformitate cu standardele internaionale.

O serie de faciliti sportive fr planificare cadastral, situaie juridic cert, destinaia incert.

Lipsa facilitilor pentru activitile fizice (parc, terenuri de sport). Nu exist Liber acces, anse egale.

Faciliti sportive nvechite

Lipsa unei diagnoze cu privire la nevoile de la nivel regional.

Folosirea parial a facilitilor sportive.

Faciliti sportive nstrinate cu pstrarea destinaieiRezultate strategice

Obinerea de beneficii maxime de pe urma facilitilor pentru sporturile de performan i pentru educaia fizic.

Realizarea Registrului Bazelor Sportive.

Acordarea de scutiri de taxe locale pentru bazele sportive de interes naional ( inclusiv cele private puse n folosin gratuit la dispoziia sportivilor de performan).

Reabilitarea Complexurilor Sportive Naionale.

Creterea numrului CSN-urilor.

Comisie mixt pentru verificarea pstrrii destinaiei bazelor sportive nstrinate.

Dezvoltarea standardelor pentru accesul persoanelor cu handicap la viaa activ, la evenimente, centre sportive.

Provocri

mbuntirea Modernizarea facilitilor sportive.

- Crearea spaiilor de joac pentru elevi ( curtea colilor), n vederea petrecerii timpului liber. Proiect naional Sport n Cartiere.

Creterea infrastructurii sportive didactice, ceea ce ar permite creterea numrului de ore de educaie fizic i sport

Dezvoltarea bazei sportive de pregtire special.Indici fundamentali de performan

O cretere de 10% ( cu o cretere anual de 1% pe metru ptrat a terenurilor de sport, suprafee patinoare bazine, spaii de micare pentru o via activ). Cretere de 25% a centrelor naionale de refacere i recuperare pentru sportivi. Crearea spaiilor de joac pentru elevi( curtea scolilor), n vederea petrecerii timpului liber- Dotarea, amenajarea i deschiderea spatiilor libere pentru petrecerea timpului liber a copiilor. Crearea infrastructurii pentru practicarea sportului n cartier. Amenajarea de spaii, terenuri de sport n cartier. Dezvoltarea de parteneriate ntre poliia de frontier, vmi, ANAD.

Responsabiliti primordiale

M.T.S. Federaii Sportive Nationale Cluburi Sportive MDRAP- MTS MEN- MSIniiative strategice

Coordonarea aciunilor cu federaiile naionale pentru a identifica nevoile din domeniul Sportului. Cooperare - coordonarea aciunilor cu autoritile locale i modernizarea facilitilor sportive. Stabilirea politicilor administrative i a planurilor de aciune. Finalizarea listei de birouri de comunicare cu ajutorul instituiilor sportive i a autoritilor locale. Realizarea Registrului bazelor sportive, infrastrustura colar i universitar. Dotarea slilor de sport deja existente cu materiale sportive. Dotarea slilor de sport a colilor cu echipamente electronice care creeaz reperele de timp, scor, spaiu amd. Dotarea gradinielor cu materiale sportive didactice pentru educaia copiilor.

direcia 2

Sprijinirea programelor competiionale ale federaiilor, cluburilor i asociaiilor sportive

Situaia actual Instituiile sportive dezvolt o activitate administrativ.

Aproape 300.000 oameni sunt implicai activ n practicarea sportului: 294.000 sportivi legitimai, 197.000 sportivi participani. Indici fundamentali de performan

Participarea la 14 - 16 discipline la Jocurile Olimpice de la Rio, 18 discipline la Jocurile Olimpice din 2020.

Obinerea de cel puin 10 medalii la J.O. din 2016, 14 medalii n 2020.

Obinerea a 8 medalii la Jocurile Olimpice de Tineret din 2014 i respectiv 2018. Obinerea de cel puin 9 medalii la Jocurile Francofoniei 2013.

Sporirea numrului de medalii la Campionate Europene.

Sporirea numrului de medalii i puncte la Campionatele Mondiale. Creterea numrului de persoane active n sport cu 0,5%. anual.

Creterea numrului de sportivi legitimai cu scopul de a dezvolta baza de selecie ( planul Pierre de Coubertin).

Scderea numrului de scutii medical de educaie fizic i sport n nvmnt, prin accesarea programelor prin alternan.

Creterea numrului de aciuni sportive pentru persoanele cu dizabiliti prin Comitetul Naional Paralimpic i respectiv prin FSN.

Organizarea de competitii sportive de cel mai inalt nivel, la discipline olimpice, cu sopul de a spori imaginea Romniei n ntreaga lume i de a dezvolta turismul n ara noastr.

Realizarea la nivel naional a registrului biomotric al populaiei colare. Dezvoltarea medicinei sportive. Dezvoltarea de programe de refacere i recuperare a sportivilor. mbunirea cercetrii n domeniul sportului. Completarea normelor prevzute de legislaia naional, conveniile internaionale i regulamentele sportive.

Provocri Cetenie activ.

O participare din ce n ce mai activ n sportul de performan i n educaia fizic.

Sporirea numrului de legitimai. Sporirea numrului de practicani. Sporirea numrului de structuri sportive. tiina Sportului. Programe Naionale, Codul de Conduit, cu privire la integritatea sportului (pariuri), jocuri de noroc.

Responsabiliti primordiale

M.T.S. Federaii Sportive Naionale Cluburi - Asociaii sportive colare- Asociaii judeene pe ramur de sport. COSR MTS-

ANAD

INCS

ESSA, EGBA, RGA, asociaii de securitate european.

Rezultate strategice

Obinerea de locuri fruntae la competiiile internaionale att la individual, ct i la jocurile pe echipe. Pentru jocurile sportive nregistrarea cluburilor pe ramuri de sport n competiiile europene de anvergur. Organizarea de competiii sportive naionale cu scopul de a promova micarea sportiv ( oferirea de medalii). Organizarea de evenimente sportive n Romnia, cu scopul de a crea modele. Iniiative strategice

Federaiile s i coordoneze aciunile n direcia unei percepii i a unor modele competiionale comune.

Campanii de promovarea a proiectelor i programelor de selecie, pregtire a FSN. M.T.S. s adopte un model pe performan.

Dezvoltarea tiinei sportului i performanelor umane prin colaborarea INCS, INMS.

Realizarea Registrului biomotric al populaiei colare. Psihologia sportiv - un nou concept pentru performan - preparatorul mental.

Crearea de modele in societatea civila din tara noastra Dezvoltarea de parteneriate intre politia de frontiera, vami, ANAD

direcia 3

Dezvoltarea programelor naionale

Situaia actual1. Sportul pentru toi.2. Planul Naional de Sprijinirea Dezvoltrii Sporturilor (Pierre de Coubertin introdus in 2013- Planificarea talentului (selecie, pregtire, program de competiie, categorie de elite).

3. ntreinere, funcionare, dezvoltare, igienizare materiale sportive.4. Planificarea naltei performane. 5. Sustinerea activitii Comitetului Paralimpic.

Rezultate strategice

Oferirea posibilitilor de calificare cu rezultate excelente n timpul preliminarilor la competiii mondiale, europene i internaionale. Lrgirea bazei de selecie pentru sportul de nalt performan. Dezvoltarea infrastructurii sportive n raport cu activitatea. Incluziunea social, nlturarea prejudecilor, integrarea n societate. Atragerea copiilor i tinerilor ctre sport cu scopul de a forma performeri. Atragerea societii civile ctre o via activ.

Realizarea competiiei naionale JOCURILE NAIONALE REUNITE, cu scopul de a promova valorile din sport i de a atrage populaia, sub doferite forme, la micarea sportiv. ncheierea parteneriatului cu MEN n vederea realizrii activitilor sportive din sistemul colar. Olimpiada Sportului colar. mbuntirea calitii orei de educaie fizic i sport. Dublarea numrului de ore de educaie Fizic i Sport n ciclul gimnazial i liceal. Introducerea n Curricula precolar a activitilor zilnice de micare i educaie prin sport.

Provocri

Selecia adecvat i valorificarea sportivilor talentai. Planul Naional de Sprijinirea Dezvoltrii Sporturilor (Pierre de Coubertin introdus n 2013- Planificarea talentului (selecie, pregtire, program de competiie, categorie de elite).

ncurajarea practicrii activitilor fizice, identificarea colilor n vederea acordrii etichetei europene. Follow-up tiinific. Orientare - Consiliere n practicarea sportului.

Dezvoltarea segmentului de educatie colar prin sport. Satisfacerea nevoii de micare a copiilor. Realizarea de competiii sportive colare naionale. Dezvoltarea durabil armonioas a copiilor prin practicarea sportului. Formarea i perfecionarea cadrelor didactice din domeniu. Proiect naional de evaluare a activitilor sportive ( drapelul sportiv).

Indici fundamentali de performan

Cu privire la Sportul pentru toi, o cretere a numrului de membri cu 7% n 2013 , cu o cretere anual de 8,5 % pentru a se ajunge la 14% n 2020 (sporirea numrului de sportivi pentru fiecare disciplin sportiv).

Introducerea orelor de micare, coordonare la nivel prescolar. Introducerea orelor de Educaie fizic i Sport n coala primar. Dublarea numrului de ore de Educaie fizic i Sport n ciclul gimnazial i liceal. Realizarea scopului cu privire la talente, elite i nalt performan. Sporirea numrului de practicani ai activitilor fizice colare. Sporirea gradului de contientizare a populaiei cu privire la rolul sportului n ntrirea strii de sntate a individului.

Responsabiliti primordiale

M.T.S. C.O.S.R. - federaii naionale. MTS- MDRAP - MEN FSSU

ANAD

MIIniiative strategice

Federaiile stabilesc prin metode tiinifice (selecie primar, selecie secundar, selecie teriar) cele mai bune practici pentru selectarea talentelor.

Stabilirea unui sistem de pregtire la nivelul elitelor sportive. Realizarea ghidului metodologic pentru educaie fizic i sport. Realizarea de competiii la nivel colar.

Acordarea de recompense colare pentru activitatea sportiv extracurricular (recomandri, burse de studiu, tabere colare, etc). Realizarea sistemului de calificare i participare a sportivilor elevi la competiiile sportive internaionale. Realizarea unui sistem de atragere a copiilor ctre ramurile sportive n funcie de abiliti. Realizarea unui proiect naional care s devin evaluare a activitii sportive din coli i universiti. Susinerea programelor naionale de combatere a dopajului. Schimb de bune practici n acest sens cu alte organizaii naionale, dezvoltarea de parteneriate i campanii de informare cu privire la substanele dopante ct i aciunile de prevenie. Cursuri de formare i instruire a poliitilor.

Direcia 4

ROLUL SOCIAL AL SPORTULUI

Situaia actual

Programe operaionale de contribuie sociale. Rezultate Strategice

Coordonare, stabilirea de comunicri eficiente cu instituiile dar i cu persoanele ce aparin sau lucreaz n domeniul menionat anterior.

Provocri

mbuntirea Programelor Naionale ce se adreseaz grupurilor speciale de populaie. Sprijinul instituiilor autoritilor locale n crearea condiiilor de practicare a sportului pentru ceteni n scopul mbuntirii strii de sntate. Implementarea planului de aciune Pierre de Coubertin. Implementarea programului naional Sportului i pas. Integrarea social a imigranilor

Integrarea social a persoanelor cu dizabiliti. Protecia minorilor, dezvoltarea durabil i armonioas a copiilor prin respectarea drepturilor consacrate de UNICEF. Creterea mobilitii tinerilor prin aciuni care promoveaz educaia i formarea copiilor viitori performeri.

Eradicarea problemelor de sntate legate de alimentaie, excesul de greutate i obezitate.Indexul performanelor de baz

ndeplinirea anual, n proporie de 50 %, a nevoilor tuturor grupurilor

Sprijinirea infrastructurii de sport a instituiilor participante la program cu cel puin 20 % anual, aa cum s-a solicitat. ndepartarea prejudecilor i integrarea social prin sport. Atragerea cetatenilor catre miscare

Intarirea devizei: important este sa participi, sporirea numarului de practicanti cu 5% anual realizarea de programe de recuperare si refacere medicala pentru sportivii de inalta performanta activi sau retrasi din competitie programe de constientizare a copiilor, tinerilor, parintilor cu privire la importanta activitatilor fizice in mentinerea starii de sanatate si prevenirea bolilor

Responsabiliti primare

M.T.S.

Ministerul Educaiei Nationale

Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice.

Ministerul Sntii. Casa de Asigurri de Sntate Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice. MI

Iniiative strategice

Alocarea de fonduri din alte surse M.T.S. pentru a mbunti mediul social.

Crearea condiiilor administrative adecvate pentru cetenii interesai s contribuie n domeniul sportului pe baz de voluntariat. Ocuparea forei de munc. Asigurarea proteciei sociale a sportivilor, colectivelor tehnice.

Introducerea orelor de sport ( ntrecere, competitive), n gimnaziu i liceu. Organizarea de Forumuri internaionale cu scopul de a promova micarea sportiv i de a mbunti performanele. Sporirea rolului Administraiei Publice locale n sportul pentru toi i sportul de performan. Cetenia activ pentru vrsta a treia (seniorat). Sporirea performanei umane prin atragerea de fonduri n cercetatarea n domeniu.

Direcia 5

MINISTERUL TINERETULUI I SPORTULUI I UNIUNEA EUROPEAN

Situaia actual

De-a lungul timpului, Uniunea European a fost extrem de prezent n domeniul sportului, n acest sens exist documente cu caracter legislativ: Charta Alba a Sportului, Tratatul de la Lisabona

Nu au fost implementate msuri startegice n sport. Au fost reduse orele de educaie fizic i sport. Diminuarea accesului la i n bazele sportive deja existente.Rezultate strategice

Rolul social al sportului. Dimensiunea economic a sportului.

Organizarea sportului . Rezultate. Mrirea numrului de ore de sport n gimnaziu i liceu, la cel putin 3.

Introducerea celor 30 de minute de micare i coordonare n ciclul precolar.

Provocri

Cooperarea cu instituiile de nvmnt n ceea ce privete programele de educaie i programele de studii comune adptate pentru sportivi. ncurajarea relaiilor ntre furnizorii de educaie profesional i organizaiile sportive. Implementarea activitilor prin Cadrul European al Calificrilor, EQF i a sistemuluui de credite pentru nvmnt ECVET (schimbul de bune parctici).Indexul performanelor de baz

Reducerea golurilor legate de activitatea fizic prin asigurarea de oportuniti de a fi activi tuturor cetenilor europeni.

Dac toate societile din Uniunea European ajung la nivelul de 25 % al rilor Uniunii Europene atunci nc 100 milioane mai muli europeni se vor implica n sporturi

sau activiti fizice zilnice.

Realizarea unui curriculum privind cadrul european al calificrilor. Dezvoltarea de programe de formare, calificare, n domeniul sportului pentru sportivii de performan. Organizarea unor cursuri de calificare i certificare pentru profesiile din dubl carier.

Responsabiliti primare

M.T.S.

Ministerul Educaiei Nationale. Ministerul Cercetrii. Ministerul Fondurilor Europene.Iniiative strategice

Atingerea unui consens intre factorii de decizie. Politici mai largi n beneficiul sportului. Concentrarea pe prioriti actuale.

Perseveren i mbuntire.

Directia 6

DIMENSIUNEA ECONOMIC A SPORTULUI

Situaia actual

Dependena direct de stat.

Sisteme financiare administrative insuficiente n cadrul instituiilor sportive.

Riscuri evidente de prbuire a sistemelor de sport n relaia cu instituiile, care nu constituie subiecte ale auditului statului. Rezultate strategice

Utilizarea resurselor financiare n beneficiul sportivilor i al cetenilor.

Provocri

Funcionarea sportului n conformitate cu resursele financiare.

Stabilirea i ncasarea procentului aferent sportului din ncasrile Loteriei Naionale. ncasarea procentului aferent sportului de la casele de pariuri.

Atragerea de parteneri privai n dezvoltarea activitii sportive. Organizarea de evenimente sportive. Corelarea ncasrilor din accizele pe tutun i alcool cu ANAF. ncurajarea mobilitii tinerilor sportivi, centru pilot de tip ECVET. Contribuia sportului la crearea de locuri de munc, la creterea economiei i la revitalizarea zonelor defavorizate.

Activitatea sportiv este activitate nonprofit. Cretera capacitii de angajare.

Indexul performanelor de baz

Stabilirea de politici n domeniul sportului.

Asigurarea de sprijin public pentru acest domeniu.

Meninerea i dezvoltarea unui model viabil de finanare pe termen lung pentru organizaiile sportive. Posibilitatea de a introduce taxe (TVA) reduse n domeniul sportului.

Specificitatea domeniului sportului.

Cretere a alocaiei bugetare de 3 % pe an pn n 2020. O cretere anual de 5 % pentru finanrile viitoare.

Incheierea de parteneriate sportivi- companii multinaionale sau societi comerciale. Centre de formare i pregtire sportiv pentru performan, incubatoare de sport la nivel local. Reconsiderarea activitilor nonprofit ca i servicii sociale de interes naional care s contribuie la coeziunea i incluziunea social a grupurilor sociale vulnerabile. Aciuni care promoveaz incluziunea social, integrarea i ansele egale.

Responsabiliti primare

Statul: lipsa unui cadrul legal pentru managementul financiar.

M.T.S.: mbuntirea auditrii financiare a instituiilor existente. Accesarea instrumentelor financiare pentru tineret i cetenie, cooperare ntre organizaiile sportive, coli, din cadrul programelor europene. Acordarea unei atenii sporite n privina instrumentelor financiare corespunzatoare programului privind sntatea public pentru perioada 2014- 2020..

Iniiative strategice

Stabilirea de practici optime n ceea ce privete managementul economic fie suportat financiare de ctre stat sau n alt manier Adoptarea de actiuni proactive in vederea contracararii declinului inregistrat in privinta activitatilor fizice, imbunatatirea calitatii vietii prin sport.

Directia 7

MAXIMIZAREA CAPACITII INTERNE

Situaia actual

Structuri Organizaionale: dou domenii dou sectoare (public, privat).

Independena parial a unor departamente din cadrul organizaiilor.

Un procentaj semnificativ a personalului temporar.

Un nivel suficient de cunotine ale angajailorRezultate strategice

Utilizarea structurii organizaionale actuale

Provocri

mbuntirea structurii organizaionale a organizaiilor

Indexul performanelor de baz

mbuntirea performanelor personalului de baz i al celui temporar un numr minim de plngeri din partea colaboratorilor notri.

Responsabiliti primare

Statul: criza financiar

M.T.S. subfinanareIniative strategice

structur organizaional nou i modern pentru organizaiile de orientare european.

Funcionarea unui sistem de pregtire pentru personalul organizaiilor.

Directia 8

MBUNTIREA COMUNICRII

Situaia actual

Lipsa unui model specific de comunicare cu cetenii i partenerii notri. Lipsa transparenei justificat de neinformatizarea sistemului. Lipsa de fonduri pentru publicitate n sport.Rezultate strategice

Stabilirea sptmnal a comunicrii, n limita posibilitilor. Ghiduri materiale informative tiprite. Site-uri pentru cluburi, federaii. Facebook. Info sport- site cu informaii utile pentru atragerea cetenilor, a copiilor, tinerilor ctre micarea organizat.

Relaia cu ceteanul

Televiziunea naional (canal sportiv). Tv info.

Forumuri. Dezbateri publice. Campanii de Promovare.

Indexul performanelor de baz

Un numr minim de plngeri din partea colaboratorilor organizaiei n contextul folosirii metodei de auditare aa cum a fost definit de sistemul managementului de calitate.

Crearea de modele pentru tineri i copii. Promovarea rezultatelor remarcabile din sportul romnesc.

Responsabiliti primare

M.T.S.

Federaii. Cluburi publice sau private. CSM-uri. Asociatii Judeene pe ramuri de sport. Centre de Tineret. Case de Cultur a Studenilor.Iniiative strategice

Structur organizaional nou i modern pentru organizaiile de orientare european . Funcionarea unui sistem de pregtire pentru personalul organizaiilor.

Informatizarea sistemului sportiv din Romnia. Educaie, sntate.

Educaie cultural (corp frumos i sntos, organizarea de mari competiii).

23