Proiect NTTA

1. Selectarea datelor iniţiale şi normative

Tabelul 1.1.

- Date iniţiale şi normative

Denumirea indicatorilor Simbol Unităţile de măsură

Modelulautovehicolului

X Y ZNumărul de autovehicule As unităţi 20 40 50Parcursul mediu zilnic lmz km 175 195 225Periodicitatea normativă aRT – I L1

nkm 3500 3500 3500

Periodicitatea normativă aRT – II L2

nkm 14000 14000 14000

Parcursul pînă la RK sau garantat LRK (G)

nmii km 360 380 400

Tipul de pavaj al drumului

Di - D1

Tipul de relief al localităţii

Ri - R1

Condiţiile de circulaţie - - 3Categoria condiţiilor de exploatare

- - Rece

Parcursul de la începutul exploatării

- - 0,45 0,85 1.65

Numărul de zile lucrătoare pe an

Zla zile 365

Normativul zilelor de staţionare la RT şi RC

zRT −RCn zile

1000 km0,3-0,5 0,5-0,55 0,3-0,5

Coeficienţii de corectare a

normativelor în dependenţă de :

a) categoria condiţiilor de exploatareperiodicităţii RT;parcursul pînă la RK sau garantat;manoperei RC.

K1 - 0,8

1,2 0.93

0,8

b) modificareaautovehiculelor :manoperei RT şi RC;parcursului până la RK(garantat)

K2 - 1,0

1,0

1,0

1,0

1,0

1,0c) condiţiile climaterice

periodicităţii RT;parcursului până la RK K3 -

0.9 0.8 0.96 1.2

sau garantat;manoperei RC.

d) parcursul de la începutul exploatării

- 0,45 0,85 1.65

- manoperei RC; K4 - 0,8 1.3 1.8- duratei de staţoionare

la RC şi RKK4

’ - 0,7 1.3 1,4

e) de numărul autovehiculelor şi de grupe tehnologic compatibile

K5 - 1,05

f) de modul de păstrare a autovehiculelor

K6 - 1

Manopera normativă pentru :- RZ tRZ

n om◦ore 0,8 1.0 0,95

- RT – I t 1n om◦ore 5.8 7,5 6.6

- RT – II t 2n om◦ore 24 31.5 25.8

- RC tRCn om◦ ore

1000 km6.5 6.8 6.9

2. Determinarea programului de producţie de RT şi diagnosticare

Programul de producţie de RT şi diagnosticare reprezintă un număr planificat de acţiuni tehnice de fiecare tip (RZ;RT – 1;RT – II; RS;D – I;D – II;) pentru o perioadă de timp (an; lună; zi) . Numărul de reparaţii curente (RC), pentru aceiaşi perioadă, nu poate fi planificat, deoarece acestea se realizează după necesitate, adică la depistarea defecţiunilor respective.

Revizia sezonieră se realizează de două ori pe an, concomitent cu RT - II (mai rar cu RT - I), sporindu-se, corespunzător, volumul de lucru la acţiunile respective.

Programul de producţie de RT şi diagnosticare se calculează şi se planifică pentru o perioadă de un an, utilizând aşa-numita „metodă anuală", pentru fiecare model de autovehicul în parte. Ansamblurile de vehicule sunt considerate drept o unitate integrată.

Programul de producţie de RT şi diagnosticare serveşte drept bază de referinţă cât la

determinarea volumului anual de lucru la RT şi RC atât şi la determinarea numărului de

muncitori productivi, necesari pentru realizarea acestui volum anual de lucru.

2.1. Corectarea normativelor periodicităţilor RT şi parcursului până la RK sau

garantat

Valorile normativelor periodicităţilor RT şi parcursului până la RK, selectate şi reprezentate în tabelul 1.1, sunt date pentru condiţii „ etalon ", însă autovehiculele sunt exploatate în

condiţii reale, de aceea, apare necesitatea corectării normativelor, ţinând cont de condiţiile concrete de exploatare.

Aşadar, periodicităţile corectate ale RT - I şi RT - II pot fi determinate astfel:

(1.1)

(1.2)

Unde : , - periodicitatea normativă a RT - l şi RT - II, respectiv, km (vezi tabelul 1.1);

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de categoria condiţiilor de exploatare (vezi tabelul l. l);

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice (vezi tabelul 1.1).

Pentru X : Gaz 53A Y: Y şi Z:Z vom avea :

(1.3)

Unde: - parcursul normat până la RK, km (vezi tabelul 1.1);

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de modificarea autovehiculelor (vezi tabelul 1.1).

Pentru X : Gaz 53A Y: Y şi Z:Z vom avea :

După determinarea periodicităţilor corectate ale RT - I şi RT - II, se verifică dacă sunt multiple cu parcursul mediu zilnic, cu rotunjirea ulterioară până la sute. Calculele respective se întocmesc sub formă de tabel (vezi tabelul 1.2).

Tabelul 1.2

Corectarea normativelor periodicităţilor RT şi parcursului până la RK sau garantat

Mod

elul

auto

vehi

cule

lor

Tip

ul d

e ÎT

şi

RK

Per

iodi

cita

tea

norm

ativ

ă.km

Coeficienţii de corectate

Per

iodi

cita

tea

calc

ulat

ă,km

Mul

tipl

icit

atea

Per

iodi

cita

tea

core

ctat

ă,km

X

RZ 175 0,93 1 0.97 - - -

RT-I 3500 0,93 1 0.97 3146.5 17.98 3146.5

RT-II 14000 0,93 1 0.97 12586 71.92 12586

RK 360000 0,93 1 0.97 324756 - -

Y

RZ 195 0,93 1 0.97 - - -

RT - I 3500 0,93 1 0.97 3146.5 16.13 3145.35

RT –II 14000 0,93 1 0.97 12586 64.54 12585.3

RK 380000 0,93 1 0.97 342800 - -

Z

RZ 225 0,93 1 0.97 - - -

RT – I 3500 0,93 1 0.97 3146.5 13.98 3145.5

RT – II 14000 0,93 1 0.97 12586 55.93 12584.25

RK 400000 0,93 1 0.97 360840 - -

2.2. Determinarea indicatorilor tehnici de exploatare a parcului de autovehicule

Indicatorii tehnici de exploatare se determină pentru fiecare model de autovehicul în parte. Coeficientul de pregătire tehnică poate fi determinat astfel:

(1.4)

Unde : - parcursul mediu zilnic, km (vezi tabelul 1.1);

- normativul zilelor de staţionare la RT şi RC, zile / 1000 km (vezi tabelul 1.1);

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţa de parcursul autovehiculelor

de la începutul exploatării (vezi tabelul 1.1).

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Coeficientul de emisie la rută a poate fi determinat astfel:

(1.5)

unde : - numărul de zile lucrătoare pe an, zile (vezi tabelul 1.1);

- numărul de zile calendaristice, zile ( = 365 ).

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Parcursul anual al autovehiculelor poate fi determinat astfel:

(1.6)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Parcursul anual al parcului de autovehicule poate fi determinat astfel:

(1.7)

unde: , , - parcursul anual al fiecărui tip de autovehicul, respectiv, km.

Prin urmare vom primi:

2.3. Determinarea programului de producţie de RT şi diagnosticare

Programul anual de producţie de RT şi diagnosticare se determină pentru fiecare model de autovehicul în parte.

(1.8)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.9)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.10)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.11)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.12)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.13)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.14)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.15)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

unde: - programul anual al RZ (spălarea, curăţirea parţială);

- programul anual al RZ (spălarea, curăţirea profundă);

- programul anual al RZ (complex);

- programul anual al RT - II;

- programul anual al RT - I;

- programul anual al D - I;

- programul anual al D - II;

- programul anual al RS.

(1.16)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

unde : - programul anual de producţie de RT şi diagnosticare de tip corespunzător.

Programul zilnic de producţie de RT şi diagnosticare este factorul determinant la selectarea metodelor de organizare a proceselor tehnologice de RT - I şi RT - II. Astfel, dacă programul zilnic de producţie de RT - I constituie 12-15 acţiuni, iar de RT - II 5-6 acţiuni, se recomandă de a organiza respectivele procese de producţie la linii în flux.

Calculele respective se întocmesc sub formă de tabel (vezi tabelul 1.3).

Tabelul 1.3

Programul de producţie de RT şi diagnosticare

Denumirea indicatorilor Modelul autovehiculului

Valoarea

Coeficientul de pregătire tehnică,

X 0,95

Y 0,88

Z 0,88

Coeficientul de emisie la rută, X 0,95

Y 0,88

Z 0,88

Parcursul anual al autovehiculelor, La , km

X 1213625

Y 2505360

Z 3613500

Parcursul anual al parcului de

autovehicule, , km

X

Y 7332485

Z

Programul anual de producţie al

RZ,

X 7589.3

Y 15197.3

Z 19111.3


RT – II,

X 96.4

Y 199

Z 287.1


RT – I,

X 289.3

Y 597.2

Z 861.3


D – I,

X 414.6

Y 855.9

Z 1234.5


D – II,

X 115.68

Y 238.4

Z 344.5


RS,

X 40

Y 80

Z 100

Programul zilnic de producţie al

RZ,

X 20.8

Y 41.6

Z 52.3


RT – II,

X 0.264

Y 0.545

Z 0.786


RT – I,

X 0.79

Y 1.63

Z 2.36


D – I,

X 1.135

Y 2.344

Z 3.38


D – II,

X 0.316

Y 0.653

Z 0.943

3. Determinarea volumului anual de lucru la RT şi RC

3.1. Corectarea normativelor manoperei RT şi RC

Valorile normativelor manoperei RT şi RC selectate şi reprezentate în tabelul 1.1, sunt date pentru condiţii „ideale", însă autovehiculele sunt exploatate în condiţii reale, de aceea, apare necesitatea corectării normativelor, ţinând cont de condiţiile concrete de exploatare.

Aşadar, manoperele corectate ale RT şi RC pot fi determinate astfel:

(1.17)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.18)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.19)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.20)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.21)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

unde : - manopera normativă a unei RZ, (vezi tabelul 1.1);

- manopera normativă a unei RT – I, (vezi tabelul 1.1);

- manopera normativă a unei RT – II, (vezi tabelul 1.1);

- manopera normativă a unei RC la 1000 km parcurşi, (vezi tabelul 1.1);

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de parcursul autovehiculelor de la începutul exploatării (vezi tabelul 1.1);

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de numărul autovehiculelor şi de grupe tehnologic compatibile (vezi tabelul 1.1);

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de modul de păstrare a autovehiculelor (vezi tabelul 1.1).


Tabelul 1.4

Corectarea normativelor manoperei RT şi RC

Mod

elul

au

tove

hicu

lulu

i

Sim

bolu

l

Man

oper

a no

rmat

ivă

om*o

re,

om*o

re/1

000

km

Coeficienţii de corectare

Man

oper

a co

rect

ată

om*o

re,

om*o

re/1

000

km

X

0,8 0,93 1 0.96 0,8 1,05 1 0.84

5.8 0,93 1 0.96 0,8 1,05 1 6.09

24 0,93 1 0.96 0,8 1,05 1 25.2

6.5 0,93 1 0.96 0,8 1,05 1 4.874

Continuarea tabelului 1.4 - Corectarea normativelor manoperei RT şi RC

Mod

elul

au

tove

hicu

lulu

i

Sim

bolu

l

Man

oper

a no

rmat

ivă

om*o

re,

om*o

re/1

000

km

Coeficienţii de corectare

Man

oper

a co

rect

ată

om*o

re,

om*o

re/1

000

km

Y

1.0 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 1.05

7.5 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 7.875

31.5 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 33.075

6.8 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 8.28

Z

0.95 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 0.99

6.6 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 6.93

25.8 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 27.09

6.9 0,93 1 0.96 1.3 1,05 1 11.64

3.2. Determinarea volumului anual de lucru la RT şi RC

Volumul anual de lucru la RT şi RC , determinat în om*ore , include volumul de lucru la ÎT, RC şi volumul de lucru a lucrărilor auxiliare.

Determinarea volumului anual de lucru la RT şi RC se realizează reeşind din programul anual de producţie şi normativele corectate ale manoperelor lucrărilor respective:

(1.22)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.23)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.24)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.25)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.26)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :


Tabelul 1.5

Volumul anual de lucru la RT şi RC

Tipul acţiunii Simbol Formula de calculModelul autovehiculului

SumaX Y Z

RZ Formula (1.22) 6375 15957 19063.5 41395.5

RT – I Formula (1.23) 1761.8 4702.95 5968.8 12433.55

RT – II Formula (1.24) 2631.6 7111.2 8319.3 18062.1

RC Formula (1.25) 5915.2 20744.3 42061.14 68720

Total Formula (1.26) 16683.6 48515.45 75412.74 209331

3.3. Repartizarea volumului anual de lucru la RT şi RC pe tipuri şi între sectoare de producţie

Repartizarea se efectuează conform normelor de proiectare ONTP 01 – 86 (vezi [2],pag. 112 – 115 , tab.63) şi se întocmeşte sub formă de tabele (vezi tab. 1.6; 1.7; 1.8).

Rezivia zilnică

Fig.1 – Repartizarea volumului anual de lucru la RZ pe tipuri de lucrări

Revizia tehnică de gradul I (RT – I)

Fig.2 - Repartizarea volumului anual de lucru la RT – I pe tipuri de lucrări

Efectuarea lucrărilor poate fi realizată în două variante. Realizarea primei variante prevede efectuarea diagnosticării generale în zona specializată de diagnosticare , dar lucrările de reglare , fixare şi ungere în zona de RT – I.

Realizarea variantei a doua prevede efectuarea lucrărilor de diagnosticare, reglare , fixare şi ungere în zona de RT – I şi D – I.

Revizia tehnică de gradul II (RT – II)

Fig.3 - Repartizarea volumului anual de lucru la RT – II pe tipuri de lucrări

Lucrările de reparaţie curentă se efectuează la posturi şi în sectoare de producţie respective.

Tabelul 1.6

Repartizarea volumului anual de lucru la RZ pe tipuri de lucrări

Tipurile delucrări

Repartizarea volumului de lucru după modele de autovehicule

Suma% X % Y % Z

Spălareaparţială

14 892.5 14 2234 14 2668.8 5795

Curăţireaparţială

26 1657.5 26 4148.8 26 4956.3 10762.6

Spălareaprofundă

21 1338.75 21 3351 21 4003 8692.7

Curăţireaprofundă

39 2486.25 39 6223.2 39 7434.5 16144

Total : 100 6375 100 15957 100 19063.5 41395

Tabelul 1.7

Repartizarea volumului anual de lucru la RT pe tipuri de lucrări

Tipurile delucrări


Suma% X % Y % Z

RT – I

Diagnosticarea 7 123.3 7 329.2 7 417.8 870.3

generală

Lucrări dereglare

9 158.5 9 423.2 9 537.2 1118.9

Lucrări de fixare

48 845.6 48 2257.5 48 2865 5968.1

Lucrări de ungere

20 352.36 20 940.6 20 1193.8 2486.7

Alte tipuri de lucrări

16 281.8 16 752.5 16 955 1989.3

Total : 100 1761.8 100 4702.95 100 5968.8 12433.5

RT – II

Diagnosticareape elemente

6 157.9 6 426.6 6 499.14 1083.64

Lucrări dereglare

8 210.5 8 568.8 8 665.5 1444.8

Lucrări de fixare

49 1289.5 49 3484.4 49 4076.3 8850.2

Lucrări de ungere

10 263.16 10 711.1 10 831.9 1806.16

Alte tipuri de lucrări

27 710.5 27 1919.9 27 2246.1 4876.5

Total : 100 2631.6 100 7111.1 100 8319.3 18062

Tabelul 1.8

Repartizarea volumului anual de lucru la RC pe tipuri de lucrări

Tipurile delucrări


Suma% X % Y % Z

Lucrările efectuate la posturi

Diagnosticareagenerală

1.1 65 1.1 228.1 1.1 462.6 788.7

Diagnosticareape elemente

0.9 53.23 0.9 186.7 0.9 378.5 620.4

Lucrări dereglare

2 118.3 2 414.8 2 841.22 1374.3

Lucrări deasamblare-

dezasamblare

26 1538 26 5393.4 26 10935.8 17867

Lucrări de sudare

4 236.6 4 829.76 4 1682.4 2748.7

Lucrări de tinichigerie

3 177.45 3 622.3 3 1261.8 2061.5

Lucrări de vopsire

8 473.2 8 1659.5 8 3364.8 5497.5

Lucrări de tîmplărie

Total la posturi 45 2661.75 45 9334.8 45 18927 30923.5

Lucrări efectuate în sectoare

Reparaţia agregatelor

18 1064.7 18 3734 18 7570 12368

De lăcătuşerie şi prelucrare

mecanică

8 473.2 8 1659.5 8 3364.8 5497

Electrotehnice 8 473.2 8 1659.5 8 3364.8 5497

Întreţinerea acumulatoarelo

r

0.5 29.57 0.5 103.72 0.5 210.3 343

Reparaţia instalaţiei de alimentare

4 236.6 4 829.76 4 1682.4 2748.7

Montare – demontare a

pneurilor

1 59.15 1 207.44 1 420.6 687

De vulcanizare 0.5 29.57 0.5 103.72 0.5 210.3 343

De arcuri şi fierărie

3 177.45 3 622.3 3 1261.8 2061.5

De arămăre 1.5 88.72 1.5 311.16 1.5 630.9 1030

De sudare 1 59.15 1 207.44 1 420.6 687

De tinichigerie 1 59.15 1 207.44 1 420.6 687

Reparaţia mecanismelor

caroseriei

5.5 325.3 5.5 1140.92 5.5 2312.3 3779.2

De tapiţerie 3 177.45 3 622.3 3 1261.8 2061.5

Total în sectoare:

55 3253.2 55 11409.2 55 23133 37792

Total: 100 5915.2 100 20744.3 100 42061.14

NOTA: l . Lucrările de spălare se efectuează mecanizat.

2. Lucrările de reparaţie curentă a sistemului de alimentare cu gaz se repartizează astfel: lucrări la posturi -25%; lucrări în sectoare- 75 %.

După repartizarea lucrărilor pe tipuri poate fi determinat volumul anual de lucru necesar pentru realizarea lucrărilor de diagnosticare, respectiv, D - I şi D - II.

(1.27)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

(1.28)

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Unde: , - volumul anual de lucru, respectiv, pentru realizarea D - I şi D - II, om• ore;

- volumul anual de lucru pentru diagnosticarea generală (după repartizarea lucrărilor de RT - I), om • ore;

- volumul anual de lucru pentru diagnosticarea pe elemente (după repartizarea lucrărilor de RT – II) om • ore;

- volumul anual de lucru pentru diagnosticarea generală pe elemente (după repartizarea lucrărilor de RC), om • ore.

Manopera precizată a unei revizii tehnice sau diagnosticări, poate fi determinată astfel:

(1.29)

unde: - volumul anual de lucru, respectiv, la RT sau D. om • ore;

- programul anual, respectiv, de RT sau D.

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

3.4. Determinarea volumului anual de lucru a lucrărilor auxiliare

Lucrările auxiliare includ lucrările de întreţinere tehnică şi reparaţie a utilajului tehnologic, încăperilor de producţie şi administrative, comunicaţiilor precum şi lucrările ce ţin de înzestrarea tehnologică a procesului de producţie.

Volumului anual de lucru a lucrărilor auxiliare poate fi determinat astfel:

(1.30)

unde : - ponderea lucrărilor auxiliare, % din volumul total de lucru la diagnosticare, RT şi RC a autovehiculelor (Kaux = 0,30 - pentru ÎTA cu numărul de autovehicule As = 100-200: Kaux = 0,25 - As = 200 - 300; Kaux = 0,20 - AS >300).

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

4. Determinarea numărului de posturi pentru RT, diagnosticare şi RC a autovehiculelor

Post se numeşte suprafaţa în plan a încăperii ocupată de autovehicul. Se disting posturi de lucru, auxiliare şi de aşteptare.

La posturile de lucru se îndeplinesc operaţiile principale sau elemente principale ale procesului de producţie.

La posturile auxiliare se îndeplinesc lucrările de pregătire-încheiere precum şi lucrările ce nu s-au îndeplinit la posturile de lucru.

Posturile de aşteptare se organizează înaintea fiecărei linii în flux (un post de aşteptare înaintea fiecărei linii). La posturile de aşteptare se petrece încălzirea automobilului, precizarea volumului de lucru, care trebuie realizat, aşteptarea eliberării postului de lucru, înainte de posturi individuale pentru RT şi RC numărul de posturi de aşteptare alcătuieşte 20 % din numărul de posturi de lucru respective.

Numărul de posturi se determină pentru fiecare tip de posturi separate. Până la începutul calculelor, autovehiculele se împart în grupe tehnologic-compatibile (vezi [1], pag. 66, anexa 10) şi, mai departe, determinarea numărului de posturi se efectuează pentru fiecare grupă tehnologic-compatibilă.

Numărul de posturi pentru RT şi diagnosticare (exclusiv posturile pentru spălarea parţială) poate fi determinat astfel:

(1.31)

unde : - volumul anual de lucru respectiv, om • ore;

- coeficientul ne-uniformităţii sosirii autovehiculelor la posturi (vezi [2], pag.33,tab12);

- numărul de zile de lucru în an a zonei respective, zile;

- durata schimbului de lucru, ore;

- numărul de schimburi;

- numărul mediu de muncitori care lucrează concomitent la un post (vezi [2],pag.34 - 35. tab 13);

- coeficientul de folosire a timpului de lucru al postului (vezi [2]. pag. 100. tab. 53);

- timpul anual disponibil ai postului respectiv (vezi [2]. pag. 5. tab. 1). ore.

- ÎT1 – 1,0 ; ÎT2 - 0,9.

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Numărul de posturi pentru spălarea parţială în zona de RZ poate fi determinat astfel:

(1.32)

unde : - timpul întoarcerii intensive a autovehiculelor de la rută (75 % din autovehicule se întorc de la rută în orele de întoarcere intensivă, vezi tab. l .9), ore;

- productivitatea orară a utilajului de spălat (conform paşaportului tehnic, vezi tab. 1.10), autovehicule / oră.

Tabelul 1.9

Timpul întoarcerii intensive a autovehiculelor de la rută

Numărul de autovehicule Timpul întoarcerii intensive , orepână la 50 1,00

de la 50 până la 100 1,50de la 100 până la 200 2,00de la 200 până la 300 2,50de la 300 până la 400 2,70de la 400 până la 500 2,80

de la 500 până la 600 3,00de la 600 până la 700 3,30de la 700 până la 800 3,60de la 800 până la 900 4,00de la 900 până la 1000 4,40de la 1000 până la 1200 4,80

peste 1200 5,00

Tabelul 1.10

Productivitatea orară a utilajului de spălat

Denumirea instalaţiei Tipul maşinii de spălat

Productivitatea orară , autovehicule/oră

Instalaţie de spălat autocamioane

1152 20 – 30

M 127 30 – 40*

M 129 25 – 30

Instalaţie de spălat autobuze

M 123 30 – 40

1126 30 – 35

Instalaţie de spălat M 130 60 – 90

M 115 30 – 40

M 118 30 – 40

*Pentru autobuze, productivitatea 30-40 autovehicule / oră.

Pentru X vom avea :

Numărul de posturi pentru punctul de control tehnic poate fi determinat astfel :

(1.33)

unde : - productivitatea orară a unui post de control ( 60 pentru autoturisme ,

30 pentru autobuze şi 40 pentru autocamioane), autovehicule / oră.

Pentru X vom avea :

Numărul de posturi pentru reparaţia curentă se determină separat pentru zona de RC şi sectoarele de tinichigerie şi sudare, tâmplărie, vopsire prin relaţia:

(1.34)

unde : - volumul anual de lucru, care se efectuează la posturi în sectorul respectiv, om •ore;

- cota volumului de lucru ce se efectuează în schimbul mai încărcat (după repartizarea volumului de lucru pe schimburi);

- numărul de zile de lucru în an a sectorului respectiv, zile;

- timpul anual disponibil al postului respectiv (vezi [2], pag. 5, tab. 1), ore.

Posturile în zona de RC pot fi specializate conform lucrărilor efectuate (vezi [2], pag. 97, tab.50).

La determinarea numărului de posturi trebuie ţinut cont de următoarele:

- numărul calculat de posturi trebuie să fie un număr întreg;- numărul de posturi în zona de lucru într-un schimb nu trebuie să fie mai mare decât 5,

deoarece un număr mare de posturi contribuie la sporirea nomenclaturii utilajului şi dispozitivelor deacelaşi tip precum şi la majorarea suprafeţelor de producţie ale zonelor (sectoarelor.)

Operând cu valoarea numărului de schimburi, duratei schimbului şi numărului de muncitori ce lucrează concomitent la un post, se poate obţine o valoare optimă a mimăntîui de posturi respective.

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

Pentru X vom avea :

Pentru Y vom avea :

Pentru Z vom avea :

5. Determinarea numărului de muncitori productivi şi auxiliari, şi a numărului de personal tehnico-ingineresc

A: Numărul de muncitori productivi include efectivul muncitorilor din diferite zone şi sectoare de producţie, care sunt implicaţi nemijlocit în procesul de realizare a lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a autovehiculelor. Este necesar de prevăzut:

- numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari (numărul minimal de muncitori, pentrurealizarea programului de producţie, determinat în conformitate cu tehnologia adoptată);

- numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat.

Numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari se determină pentru fiecare sector (zonă) de producţie în parte, prin relaţia:

(1.35)

unde: - volumul anual de lucru în sectorul (zona) respectiv, om ore;

- timpul anual disponibil al unui loc de muncă, ore.

(1.36)

Deasemenea. valoarea poate fi adoptată conform [2], pag. 57 - 58. tab. 30.

Numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat se determină pentru fiecare sector (zonă) de producţie în parte, prin relaţia:

(1.37)

unde : - timpul anual disponibil al unui muncitor pentru scopuri direct productive, ore. Pentru săptămâna de cinci zile lucrătoare:

(1.38)

unde : - durata concediului anual, zile;

- numărul mediu de zile absentate pe an, zile.

- numărul zilelor de odihnă în an, zile;

- numărul zilelor de sărbători, legale, în an, zile;

- durata activităţii zilnice pentru un muncitor

( = 6,8 ore - pentru săptămâna de cinci zile lucrătoare).

0,75 – coeficientul utilizării direct productive a timpului.

NOTĂ: Numărul de muncitori, calculat pentru fiecare sector (zonă) de producţie, se rotunjeşte până la un număr întreg, în cazul obţinerii unui număr mic de muncitori, lucrările tehnologic-compatibile pot fi comasate.

B: Numărul de muncitori auxiliari se determină în dependenţă de numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat cu repartizarea lor ulterioară după meserii (vezi, respectiv [2], pag. 59 - 60, tab. 31 şi pag. 60, tab. 32).

C: Numărul personalului de conducere al ÎTA, cu excepţia personalului serviciului tehnic şi de exploatare, poate fi adoptat conform [2], pag. 63 - 66, tab. 33.

Numărul personalului serviciului de exploatare poate fi adoptat conform [2], pag. 67, tab. 34.

Numărul personalului serviciului tehnic poate fi adoptat conform [2], pag. 67, tab. 35.

NOTĂ: În [2] este indicat numărul maximal de angajaţi. Acesta poate fi optimizat, în funcţie de cerinţele pieţei.

După determinarea numărului personalului serviciului tehnic şi de exploatare se efectuează repartizarea lor după funcţii de dinjare, conform [2], pag. 67 - 68, tab. 36 şi 37, corespunzător.

Denumirea sectorului Numărul muncitorilor antrenaţiAgregate 11Lăcătuşerie şi prelucrări mecanice 5Electrotehnice, staţia de reparaţie şi încărcare a acumulatoarelor,intreţinerea tehnică a sistemului de alimentare

8

Tinichigerie,sudare,arcuri şi fierărie 3Montare-demontare pneuri şi vulcanizare 1Arămărie,reparaţia echipamentului caroseriei,tapiţerie

6

Total 34

Utilajul tehnologic necesar fiecarei secţii de producţie

ÎT – 1 şi ÎT – 2 Nr.crt.

Denumireautilajului

Marca ,modelul Cantitate

1. Sistem de diagnosticare 4

2. Macara grindă cupalan electric 2t

3

3. Recuperator de ulei PM1009 4

4. Dulap echipat cu scule Lincos TBR4607-X-T 4

5. Exhaustor pe tambur cu turbina

FUTURE ARC 100-7,5 CV 4

6. Set de reglare a ambreiajelor 3

7. Gresor pneumatic Lincos 63213 2

8. Masă de lucru TSC59111 4

9.Cric de canal 12t Lincos AP-12T 4

10. Tester joc în articulatii Lincos M42 – V1 4

11. Pistol pneumatic de impact1/2

BETA 1927A 5

Repararea agregatelor

1. Banc de lucru cu panoplie Lincos TSC79111J 8

2.Stand motor cu suport

rotativ la 360°

Lincos T26801 5

3.Dulap echipat cu scule de

87buc

Lincos AG-TBR4711 5

4. Menghină de banc Topmaster 36037 8

5. Macara grindă cupalan electric 0,5t

StalBudMontazh 2

Lăcătuşerie şi prelucrări mecanice


2. Menghină de banc Topmaster 36037 3

3. Dulap echipat cu scule Lincos AG-TBR4711 2

4. Strung universal 1K62 2

5. Strung de rectificat arbori cotiti

3B423 2

6. Strung de frezat şi găurit ГС 520 2

7. Maşină de ascuţit cu aspiraţie

ЗСВ – 1 1

8. Maşină de rectificat plăcuţe de frînă

Comec SC 500 1

9. Presă hidrauliă 30 t Lincos T 1656 1

Sector electrotehnic şi de încărcare a acumulatoarelor

1.Tester multifuncțional Lincos KA-3563A 1

2. Trusă montare alternator Lincos KA – 1617 1

3. Tester cabluri Lincos NE0501 1

4. Redresor ABSAAR SL 40 AMP 2

5. Banc pentru diagnosticareaacumulatoarelor

Lincos 2

6. Vase cu acid sulfuric

7. Vase cu apă distilată

8.Stand pentru diagnosticarea

demaroarelor şi alternatoarelor

KИ - 968 1

9. Set de siguranţe auto Lincos 72344 1

10. Densimetruelectrolit

2

Montare – demontare pneuri şi vulcanizare

1.Masina dejantat, aparat dejantat camioane 14"-42"

Lincos T 598 1

2.Mașină electrică de înșurubat - deșurubat

Lincos T – 2000S 1

3.Mașină de echilibrat roți autobuze

Lincos STD – 462 2

4. Capră 12 t , cu clichet Lincos T 412002 2

5. Set contra-greutate jenţi din oţel , 5 – 60 g

Lincos 12

6. Cadă cu apă 1

Tinichigerie , reparaţia echipamentelor caroseriei , tapiţerie ,tîmplărie

1. Trusă îndreptat caroserii Lincos TL0010-2 1

2. Maşină de tăiat tablă Lincos RT4101 1

3. Trusă pentru reparat lovituri

uşoare , ventuze

Lincos KA9042K-N 1

4. Trusă pentru tapiţerii auto Lincos KA-4297K 1

5. Cuţit pentru tăiat parbrize Lincos 2520 1

6. Trusă montare – demontare parbrize

Lincos GL0936 1

7. Set de perne pneumatice Lincos GE2305 1

8. Capsator părţi din plasticauto

Lincos MM1506 1

9. Rindea electrică Makita KP0810K 1

10. Maşină de şlefuit cu bandă Stern BS533X76 1


12. Banc de lucru cu panoplie Lincos TSC79111J 1

Sudare , arămărie , arcuri şi fierărie

1. Invertor sudura AWELCO MIKROTIG 200, 200A

1

2. Electrozi sudură Raider 1 amb.

3. Mască pentru sudură cu geam

Vorel 74448 2

4. Aparat de sudură în puncte Digital Modular 230V 1

5. Aparat de sudură TIG/WIG Proweld TIG – 200P 1


7. Dulap echipat cu scule Lincos AG-TBR4711 1

ÎT a instalaţiilor sistemului de alimentare

1. Stand verificare carburatoare

1

2. Stand verificare pompe de injectie de presiune înaltă

1

3. Stand verificare presiune injectoare

1


Utilaje generale

1.Compresor industrial 500l,

7.5kW, 10barLincos CB – 50073 1

2.Cutie hidrant interior

650x550x200

General Invest CHS01 7

3.Stingător automat cu pulbere

ABC 9 kg

Rosting SAP9 3

4.Stingător cu CO2 de

înaltă presiune 2L

General Invest G2 4

5.Echipamente de protecţie

individuală

BIBLIOGRAFIE

1 . Polojenie o tehniceskom obslujivanii i remonte podvijnogo sostava avtomobilinogotransporta. - M.: Transport, 1988.

2. Obscesoiuznâe normî tehnologhicescogo proiektirovania predpriatii avtomobilinogotransporta(ONTP - 01 - 86).

3. Nagy T., Salăjan C. Exploatarea tehnică a transportului auto. - Bucureşti: EdituraDidactică, 1986.

4. Napoliskii G. M. Tehnologhiceskoe proiektirovanie ATP i STO. - M.: Transport.1985.

5. Koroliov N. K., Corpocean A. P. Soverşenstvovanie proizvodstvennoi bazî ATP. -Chişinău:CPI „S. Lazo", 1989.

6. Afanasiev L. L. Garaji i STO. - M.: Transport, 1980.7. Amariei V., Jomiru V. Sistemul de revizie tehnică reparaţie a autovehiculelor. -

Choşinău: UTM, 1999.8. Planida V. E. i dr. Tehnologhiceskoe proiektirovanie ATP i STO. - Voronej, 1989.9. Kanarciuk V. E. i dr. Tehniceskoe obslujivanie, remont i hranenie

avtotransportnâhsredstv. - Kiev: Naukova Dumka, 1991.

10. Kartaşov V. P. Organizaţia TO i remonta avtomobilei. M.: Transport, 1979.

1 1 . Tehniceskaia ăxpluataţia avtomobilei. /Pod red. Kramarenko G. V. - M.: Transport,1981

12. Tehniceskaia ăxpluataţia avtomobiiei. ''Pod reci. Kuzneţova E. S. - M.: Transport,19Q1.

13. Cuzneţov Iu. M. Ohrana truda na aviomobilinotn îrauspone. -- M.: Transport. 1984.14. Amariei V., Jomiru V. Sistemul de revizie tehnică, ţi reparatei a autovehiculelor.

Material didactic, Ch. UTM, 1999. - 84 p.

Cuprins

1. Selectarea datelor iniţiale şi normative ..............................................................................1

2. Determinarea programului de producţie de RT şi diagnosticare .......................................2

3. Corectarea normativelor periodicităţilor RT şi parcursului până la RK sau garantat.........2

4. Determinarea indicatorilor tehnici de exploatare a parcului de autovehicule ....................4

5. Determinarea volumului anual de lucru la RT şi RC .......................................................12

6. Corectarea normativelor manoperei RT şi RC .................................................................12

7. Determinarea volumului anual de lucru la RT şi RC .......................................................15

8. Repartizarea volumului anual de lucru la RT şi RC pe tipuri şi între sectoare de producţie

....................................................17

9. Determinarea volumului anual de lucru a lucrărilor auxiliare .........................................24

10. Determinarea numărului de posturi pentru RT, diagnosticare şi RC a autovehiculelor...24

11. Determinarea numărului de muncitori productivi şi auxiliari, şi a numărului

de personal tehnico-ingineresc..........................................................................................30

12. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................39

Proiect NTTA

Documents

Transcript of Proiect NTTA